1.Notiunea de dr.civil, obiectul si metoda de reglementare Dreptul civil este acea ramură de dilrept care reglementează raporturi juridice, patrimoniale şi nepatrimoniale, în care părţile figurează ca subiecte egale în drepturi. Obiectul de reglementare a dreptului C sun relatiile socile reglementate de normele acestui drept (patrimoniale si nepatrimoniale). Metoda de reglementare – totalitatea de mijloace folosite de stat pentru a reglementa anumite categorii de rel sociale. Specifica si generala este metoda egalitatii juridice a partilor; in raportul juridic civil, o parte nu este subordonata celeilalte, ci ele sunt pe picior de egalitate.2.Delimitarea dr.civil de alte ramuri de drept delimitarea unei ramuri de drept se face dupa criteriile : obiectul de reglementare, metoda de reglementare, calitatea subiectelor, caracterul normelor, specificul sanctiunilor. Delimitarea dreptului civil de dreptul constitutionalDreptul constitutional este ramura de drept care contine norme fundamentale pentru existenta si dainuirea statului de drept, din care se inspira si dreptul civil. Constitutia contine norme care consacra principii ale dreptului civil (cum ar fi principiul proprietatii si principiul egalitatii in fata legii), principalele drepturi si libertati ale omului, care sunt si drepturi subiective civile. Delimitarea dreptului civil de dreptul administrative Dreptul administrativ e ramura de drept care reglementeaza raporturile nascute in cadrul administratiei publice . Intre dreptul civil si dreptul administrativ exista multe asemanari, dar mai multe deosebiri.In dreptul civil predomina raporturile patrimoniale, in timp ce, in dreptul administrativ sunt majoritare raporturile nepatrimoniale, in dreptul civil partile se afla pe pozitie de egalitate juridica, iar in raporturile de drept administrativ subiectele se afla pe pozitie de subordonare. .Delimitarea dreptului civil de dreptul commercial Dreptul comercial e ramura de drept care reglementeaza raporturile ce se stabilesc in activitatea comerciala. Intre dreptul civil si dreptul comercial exista, neindoielnic, numeroase asemanari, ceea ce face destul de dificila delimitarea lor. In ambele ramuri exista atat subiecte individuale, cat si colective; pentru dreptul comercial este necesarr ca macar una din partile raportului sa fie comerciant. Delimitarea dreptului civil de dreptul familiei. Dreptul familiei reglementeaza raporturile personale si patrimoniale ce izvorasc din casatorie, rudenie, adoptie si raporturile de familie, in scopul ocrotirii familiei.Ambele ramuri au ca obiect de reglementare atat raporturi patrimoniale, cat si nepatrimoniale, raportul dintre ele este invers : pe cand in dr.civil sunt dominante cele patrimoniale, in dreptul familiei cele mai multe sunt nepatrimoniale

3.Principiile dr.civil(Art.1(1)) se intelege –ineile in conformitate cu care se reglementeaza relatiile sociale si care stau la baza activitati juridice. P.inviolabilitati proprietetii- dr. La proprietate sunt garantate de stat si nimeni nu poate expropriat decit in cazurile prevazute in lege. P.libertatii conractuale-Subiectele raporturilor civil pot sai aleaga singuri persoanele cu care sa incheie acte juridice sis a negocieza condiitiile contractuale. P.inadmisibilitati imixtiunii in afacerile private – statul si organelle lui nu pot sa intervina in afacerile private decit doar in cazurile prevazute de lege. P.egalitatii in fata legii raporturile de drept se bazaeza pe egalitatea participantilor. P.exercitarii cu buna credinta a drepturilor persoanele care participa la raporturile juridice trebuie sasi exercite drepturile si obligatiile cu buna credinta.4.Izvoarele dr.civil Expresia „izvor de drept” este primitoare de doua sensuri ori intelesuri, intr-un prim sens, sens material, prin izvor de drept civil intelegem conditiile materiale de existenta ce genereaza normele acestei ramuri, iar in cel de-al doilea sens, formal, juridica, expresia de izvor de drept civil desemneaza forma de exprimare specifica normelor de drept civil. Izvorele dr.civil sunt: costitutia – legea suprema, Actele normative internationale, legile interne, ordonantele guvernului, decretele presedintele, practica judiciara, doctrina, uzanta(cutuma-obicei juridic acceptata de legislatie)8.Raportul juridic de dr.civil. notiunea, clasificaresi caracterile juridice Este relaţia socială cu caracter patrimonial sau nepatrimonail reglementată de norma de drept civil şi care se naşte între persoane fizice şi/sau persoane juridice.Caracterul social- raportul juridic reglementeaza relatii sociale dintre subiectii societati.Caracter volitional raportul juridic exprima vointa statului si a subiectilor care incheie contractul. Caracterul egalitatii juridice – pozitia de egalitate juridical a partilor una fata de alta. Clasificarea se face in fuctie de drepturile si obligatiille r.juridice.1-Absolute (raport juridic stabilit intre una sau mai multe pers si celelalte pers participante la rel.sociale, proprietatea si toate dr. nepatrimoniale-nume, onoare) si relative (se stabileste intre subiecti concreti – raporturile obligationale, nelimitate numeric). 2- Patrimoniale (au un continut economic evaluat in bani) si nepatrimoniale (nume, onoare,reputatie) 3 – Reale (se stabilesc cu privire la un lucru determinat, între o persoana subiect activ şi toate celelalte ca subiecte pasive nedeterminate-propretatea) si de creanta (acestea reprezintă dreptul pe care îl are o persoană numită creditor de a pretinde unei alte persoane, numite debitor, să dea, să facă sau să nu facă ceva.) 4 – Principale (care exista desinestatator, independent fata de alte rap. juridice) si Acesorii (nu pot exista desinestatator si depend de alte raporturi juridice - gajul)

9.Subiectele raportului juridic civil persoana fizica sau juridical care este titular de drepturi si obligatii.Pers. fizica – subiect individual de drept fiind titular de drepturi si obligatii. Pers.juridica subiect colectiv de drept care intruneste conditiile stabilite de lege fiind titular de drepturi si obligatii. Subiectul activ-are drepturi,subiectul pasiv–are obligate.Determinarea subiectelor raportului juridic se face in mod concret si individual de la inceput (vinzatorul si cumparatorul in contractul de vinzare-cumparare).Schimbarea subiectelor in raportul juridic are loc in cazul cind e posibil (cesiunea de creanta) si doar in raporuri juridice nepatrimoniale. Pentru a fi subiect juridit pesoana trebuie sa posede capacitate juridical : capacitate de folosinta (aptitudinea persoanei de avea drepturi si obligatii) si capacitatea de exercitiu (aptitudinea de a dobindi drepturi si de ati asuma obligatii prin actiuni proprii11. Continutul raportului juridic civil este un element al raportului juridic prin care se intelege totalitatea de drepturi si obligatii care apartin partilor din raportul juridic civil. Drepturile subiective inseamna posibilitatea pers fizice sau juridice de a savirsi anumite actiuni precm si de a predinde de la sbiectul psiv facerea sai nefacerea unei actiuni. Obligatiile- indatoria subiectului pasiv de a avea o anumita conduita care consta in savirsirea sau abtinerea de la savirsirea unei actiuni. Fiecarui drept subiecti ii corespunde o obligatie si invers.12.Obiectele raportului juridic civil element al raportului juridic ce reprezinta conduita subiectui, actiunile sau inactiunile care trebuie savirsite sau sa se abtina subiectul (actiunile pe care subiectul active le poate cere si actiunile pe care subiectul pasib e dator sa le indeplineasca)13.Bunurile toate bunurile succeptibile aproprierii individuale sau colective si drepturile patrimoniale, lucruri ce au o existenta materiala si valoare economica.Clasificare : 1-B.aflate in circuitul civil , B.limitate iin circuit (au regim special de circulatie-arma de foc), B.care nu se afla in circuit (nu pot face obiectul actului juridic-aerul, soarele,luna). 2- B.Imobile (fixe- terenurile,cladirile), B.Mobile (care pot fi deplasate)3-B.Divizibile(poate fi impartit fara a se schiba destinatia- un teren), B.indivizibile (in urma divizarii isi pierde lalitatile si intrbuintarea) 4- B.principale (au existenta independenta),B.Accesorii (se intrbuinteaza cu un bun principal–cheia p-u lacat)5-B.Fungibile(pot fi inlocuite-banii, cerealele), B.Nefungibile(nu pot fi inlocuite-casa, pamintul). 6- B.determinate individual (are semen individuale-tablou), B.determinate generic(elemente commune de gen-mese,scaune).7-B.Comsuptibile si neconsumptibile. 8- publice si private. 9- simple si complexe. 10- corporale si incorporale(onoarea, numele).11-Frugifere si nefrugifere.

5.Aplicarea legii civile in timp si spatiu legea civila are efecte juridice aita timp cit ea se afla in vigoare. Momentul intrării în vigoare îl poate reprezenta: momentul publicării legii în M. Of.; o altă dată ulterioară menţionată în textul legii. Momentul ieşirii din vigoare poate fi marcat prin:- intrarea în vigoare a unei legi civile noi care reglementează acelaşi relaţii sociale ;- abrogarea expresă sau tacită (poate fi totală sau parţială) ;- ajungerea la termen a legii civile;- încetarea condiţiilor care au determinat adoptarea legii excepţionale; Principiul neretroactivitatii legii civile este regula potrivit careia o lege civila se aplica numai situatiilor ce se ivesc in practica dupa adoptarea ei, iar nu situatiilor anterioare, trecute. Retroactivitatea legii civile noi inseamna aplicarea legii civile noi la situatii juridice anterioare adoptarii ei si isi poate gasi aplicarea numai daca este consacrat expres in noua lege.Ultraactivitatea legii civile vechi inseamna aplicarea, inca un timp oarecare a legii vechi, desi a intrat in vigoare legea noua, la unele situatii determinate, precizate in legea noua.Aplicarea legii civile in spatiu, trebuie sa tinem seama de doua aaspecte ale problemei: unul intern, care vizeaza situatia raporturilor civile stabilite intre subiecte de drept civil dintrun stat,pe teritoriul statului sau; unul international care vizeaza ipoteza raporturilor civile cu un element de extraneitate (cetatenie, nationalitate, locul incheierii si executarii contractului,).Aspectul intern al aplicarii legii civile in spatiu: actele normative civile care emana de la organele centrale de stat se aplica pe intregul teritoriu al tarii, iar reglementarile civile ce emana de la un organ de stat local,se aplica doar pe teritoriul respectivei unitati administrativ-teritoriale. Exceptii- imunitatea diplomatica, 6.Aplicarea legii asupra persoanei legile civile au ca destinatari oamenii, fie priviti individual, ca persoane fizice, fie luati in colective organizate, ca persoane juridice.Legile civile pot fi impartite in trei categorii, din punctul de vedere al sferei subiectelor la care se aplica, legile cu vocatie generala de aplicare(se aplica si pers.fizice si juridice), legi cu vocatia aplicarii numai pers. Fizice (Codul familiei), legi cu vocatie aplicarii numai pers. Juridice (legea cu privire la societatile pe actiuni).7.Importanta practicii judiciare si a doctrinei in aplicarea uniforma a legislatiei Plenul C.Supreme de Justitie examineaza rezultatele generalizarii practicii judiciare,adopta hotatriri cu caracter explic, acestea reprezinta utilitate in interpretare si aplicare corecta, nui o interpreatre oficiala,avind scop unificarea practicii judiciare. Doctrina-totalitate de idei, principii si teze despre un sistem de gindire exprimat de specialisti indomeniu(profesori, cercetatori, avocati)-au un rol important in clarificare si ordonarea controverselor existente in act normative

14.Banii si titlurile de valoare–Banii sunt categorie speciala de bunuri ce reprezinta echivalentul general celorlate bunuri. Banii sunt bunuri mobile, corporale, determinate generic, fungibile si consumtibile. Titlurile de valoare este un document banesc care atesta dreptul patrimonial, drepturi ce nu pot fi realizate fara prezentarea acestui titlu. Titlurile se emit in forme stabilite de lege, poseda atribute stabilite de lege, se pot afla in circuitul civil. Sunt 3 categorii: T.de valoare la purtator (nu are indicat titularul, drepturile fiind exercitate de posesor), T.de valoare la ordin (emise la ordinal unui persoane), T.de valoare nominative (se indica précis persoana care poate sasi foloseasca drepturile). Din titluri de valoare fac parte: Actiunea(T.de valoare emis de o societate pe actiuni aratind aprtenenta unei parti din capital actionarului), Obligatiunea( dreptul posesorului de a primi de la eminent pretul ei nominal si un procent fix din acest pret). Cecul (dispozitie scrisa data de eminent, de a plati beneficiarului suma indicata). 17.Apararea si exercitarea drepturilor personale nepatrimoniale sunt drepturi absolute in care titularul dreptului nepatrimonial determina singur modul de exercitare a dreptului sau.Aceste drepturi sunt aparate de catre legislatie. Mijloacele de aparare sunt : recunoaterea dreptului, restabilirea situatiei anterioare incalcarii dreptului, declararea nulitati actului emis de o autoritate, repararea prejudiciului moral, desfiintarea sau modificarea raportului juridic, neaplicarea de catre instanta de judecata a acutului ce contrtavine legii. Raspunderea survine doar daca persoana este vinovata si chiar daca persoana care a rspindit stire nu stiua ca informatia este falsa. Compensarea presjudiciului moral se face doar in echivalent banesc.19.Principiile de exercitare a drepturilor subiective civile si executarea obligatiilor se intele ideia calauzitoare consacrata in normele civile, care reprezinta exigente cu character general fata de subiectele raportului juridic privin exercitare drepturilor. Princiipiile sunt : P.egalitatii – drepturile drebuie exercitate in accord cu legea. P.respectarii ordinii publice si bunelor moravuri inafara respectarii legii treb sa se respecte si un comportament adecvat, P.bunei credinte faptele sa fie savirsite din intentii bune.

15.Notiunea, clasificarea si caracterile juridice a drepturilor nepatrimoniale Drept personal subiectiv al persoanei care nu are un continut economic, este inndispensabil legat de persoana, acestea sunt drepturile si libertatile fundamentale ale omului.Ele pot fi clasificate in : care privesc individualizarea subiectui(nume, domiciliu, onoare), care privesc existenta si integritatea subiectelor (vita, sanatatea), care privesc asigurarea inviolabilitatii si taina personala (inviolabilitatea locuintei, taina personala).Au urmatoarele caractere: nu au character economic, sunt indispensabile de titular, sunt inalienabile, acorda subiectului active posibilitatea de a cere respectarea drepturilor sale, ii daposibilitate de a se apara prin mijloace legitime drepturile inculcate.16.Apararea demnitatii, onoarei si reputatiei personale Onoarea este aprecierea sociala a persoanei din parte retului societatii pentru virtutile si meritile sale. Demnitatea autoaprecierea calitatilor morale, profesionale s.a. Reputatia profesionala o opinie a societatii formata in decursul unei perioade despre calitatile profesionale a persoanei. Rapindirea informatiei ce lezeaza onoarea, deminitatea si reputatia profesionale reprezinta comunicarea unui cerc de personae a unei informatii neveridica. Persoana are dreptul de a ataca in instanta pentru a cere dezmntirea informatiei raspindite. Dezmintirea se face in 15 zile,la aceiasi rubrica, pagina sau la acelasi program. Reclamantul are dreptul si la repararile de prejudiciu material sau moral cauzat.18.Mijloacele de exercitare a drepturilor subiective civile se intelege realizarea de catre titularul dreptului subiectiv civil a continutului acestuia. Persoanele isi execita drepturile dupa cum considera necesar.Exercitarea trebuie sa fie facuta cu buna credinta si in conformitate cu legea.Exercitarea porneste de la diferite actiuni pornite din partea titularului de drept.Sun 2 tipuri de mijloace: Mijloace reale (actiunile care nu imbraca forma actelor juridice-folosirea bunurilor pe care le are in proprietate) si Mijloace juridice (actiuni care imbraca forma actelor juridice-vinderea casei, darea in chirie–in aceasta exercitare se implica dreptul de dispozitie)20.Limitele de exercitare a drepturilor subiective. Abuzul de drept exercitrea drepturilor civile trebuie sa se incadreze in limitele stabilite de lege. Exercitare drepturilor nu trebuie sa prejudicieze drepturilor alor personae. Abuz de drept fapta subiectiva de exercitatre a drepturilor subiective contrar scopului lor social economic, legii sau regulilor de convetuire sociala-este opera a jurisdisprudentei.Abuzul de drept are 2 forme:exercitarea unui drept subiectiv in scopul pagubirii unei alte personae si del care nu urmareste scopul excluziv prejudiciera unei alte personae, insa in mod obiectiv o face.Sanctiunea abuzului- refuzul de a acorda protectiu dreptului exercitat abuziv si obligarea la prejudicial cauzat.

22.Notiunea si clasificarea actului juridic Actul juridic este manifestarea de vointa a pers. Fizice sau juridice indreptate spre nasterea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor. Clasificarea : 1-Unilateral(testamentul), Bilateral, Multilaterar (contractul de societate). 2- Cu titlu gratuit (donatia)si cu titlu oneros (Vinzare-cumparare). 3 – de conservare (preintimpinarea pierderii unui dr.- intreruperea termenului de prescriptie), de administrare (punerea in valoare unui bun - adminstrarea bunurilor pers.disparute), de dispozitie (iesirea din patrimoniua-vizarea-cumpararea). 4 –constitutive(da nastere la un drept-uzufructul), translativ (trecerea unui dr.subiectiv-donatia), declarative (reconfirma anumite drepturi-aceptarea contractului lovit de nulitate). 5-Consensual (se incheie prin simpla manifestare de vointa-vinzare-cumparare), solemne (trebui indeplinite anumite formalitati-autentificarea notariala), real (se cere pe linga consimtamint si transmiterea bunului), 6- intre vii (efecte juridice in timpul vietii), pe cauza de moarte (testamentul). 7-pur si simplu (neafectat de modalitati cu effect imediat-casatoria), afectat de modalitati (privind un eveniment de viitor legat de timp sau conditia anumita). 8- principal (are existenta desinestatatore), accesoriu (depinde de un act juridic principal-gajul). 9- numit (are reglementare expresa in legea civila), nenumit (nu are reglementare expresa,intocmit la dorinta partilor). 10-incheiate personal si prin reprezentare. 11-cu executare imediata, cu executare succesiva (se executa prin mai multe prestatii-arenda cu plata lunara). 11-Cauzal (are scop determinat), abstract (valabilitatea nu depinde de existenta cauzei). 12 –patrimonial si nepatrimonial (acordul parintilor ca copiul sa plece peste hotare).24. Obiectul si forma actului juridic civil ca conditie de valabilitate Obiectul-obligatia persoanei care a incheiat actul juridic. Obiectul trebuie sa fie licit (san u contravina legii, ordinii publice si bunelor moravuri), sa se afle in circuitul civil (sa existe pe piata), sa fie determinat in specia sa (sa fie prezentele carel individualizeaza) si a fie posibil si sa existe. Forma- este conditi a actului juridic din cazurile prevazute de lege. Sunt 3 feluri de forme: forma ceruta p-u valabilitatea actului juridic, pentru probarea actului, opozabilitatea fata de terti(formalitatile ce trebuie indeplinite in scopul ocrotirii persoanelor care nu au legatura cu contractul). Actele juridite pot avea forma scrisa, verbala, tacere, scrisa cu autentificare notariala sau inclusa in registru de stat. Nerespectarea tuturor acostor contitii trage la nulitatea actului juridic.

21.Apararea drepturilor subiective civile Mijloacele de aparare sunt : Recunoasterea dreptului are loc pe cale judiciara care confirma sau neaga existenta dreptului. Restabilirea situatiei existente anterior incalcari dreptului se aplica atunci cind dreptul poate fi restabilit, daca nu se repara prejudiciile aduse, Recunoasterea nulitatii actului juridic sanctiune civila indreptata asupra nulitatii actului incheiat prin nerespectare principiilor de valabilitate.Declararea nulitati actelor emise de o atoritate publica daca prin aceste acte se incalca drepturile titularului ei se pot adresa in judecata. Impunerea executarii obligatiei in natura debitorul este obligat la cererea creditorului sa execute prestatia la care sa obligat, Incasarea clauzei penalecontract sau lege care are ca scop preintimpinarea incalcarii dr.subiective si stimuleaza executarea obligatiilor, repararea prejudiciului moral si material, autoapararea (actiunile intreprinse personal pentru a preintimpina sau stopa o faradelege23.Conditiile de valabilitate a actului juridic civil sunt cerintile care trebuie indeplinite ca acul juridic sa aiba valoare. Contiitiile de valabilitate: corespunderea actului juridic prevederiol leilor, ordinii publice si bunelor moravuri, capacitatea persoanei de a incheia acte juridice, cinsimtamintul valabil al persoanei ce incheia actele juridice, obictul actului juridic sa fie determnat si licit, cauza sa corespunda legii, forma actului juridic sa fie legala. Se desprind 4 conditii : Consimtamintul-manifestarea de vointa exteriorizata de a incheia un act juridic. Trebuie sa provina de la o persoana cu discernamint, sa fie exprimat cu conditia de a produce efecte juridice, san u fie viciat. Obiectul- obligatia persoanei care a incheiat actul juridic. Obiectul trebuie sa fie licit, sa se afle in circuitul civil, sa fie determinat in specia sa si a fie posibil. Cauza – scopul urmarit la incheierea actului juridic civil. Trei conditii de validitate a cauzei :trebuie sa existe, sa fie reala, sa fie licta. Forma- este conditi a actului juridic din cazurile prevazute de lege. Sunt 3 feluri de forme: forma ceruta p-u valabilitatea actului juridic, pentru probarea actului, opozabilitatea fata de terti(formalitatile ce trebuie indeplinite in scopul ocrotirii persoanelor care nu au legatura cu contractul). Nerespectarea tuturor acostor contitii trage la nulitatea actului juridic.26. Viciile de consimtamint eroarea falsa reprezentare a unei situatii, o parere gresita despre unele imprejurari legete de incheierea actului(asupra naturii Act.j, calitatii, persoanei, faptului, dreptului), dolul-viclenia (inducerea in eroare a unei personae prin mijloace viclene pentru a o determina sa incheie actul juridic), violenta (amenintarea unei personae cu rau de natura sai provoace o temere care o determina sa incheie actul pe care de altfel nu lar incheia). Violenta poate fi fizica si psihica

27.Modalitatile actului juridic civil sunt efecte care depend de o clauza formulate de parti privind un eveniment viitor care face sa intirzie fie realizarea fie stingerea unui drept. Termenul-eveniment viitor si sigur de care partile leaga survenirea efectului actului juridic. Conditia eveniment viitor nesigur de a carei realizare depinde naterea sau stingerea unui drept subiectiv. Contitia poate fi : pozitiva (depend de surveniarea unei fapte), negative (depinde de nesurvenirea unei fapte). Sarcina obligatia de a face sau a nu face in actele cu titlu gratuity.28.Notiunea si clasificarea nulitatior actului juridic civil Nulitatea este o sanctiune care desfiinteaza actul juridic in cazul in care aceste a fost incheiat cu nerespectarea conditiilor de valabilitate cerute de lege. Nulitatea actelor juridice se incadreaza in 2 mari categorii. Nulitate absoluta sanctiune a actului juridic civil care poate fi invocata de orice persoana interesata si care consta in faptul ca actunile savirsite cu scopul de a da nastere, a modifica sau astinge un raporj juridic nu produce efecte juridice. Nulitatea relativa (sanctiune aplicata actului juridic intocmit cu nerespectarea unei norme juridice care ocroteste un interes particular, individual, stabilita in favoarea unei anumite persoane. Alta clasificare: nulitate totala : desfiinteaza actul juridic in intrgime, nulitate partialaDesfiinteaza dor o parte din efectele actului juridic30. Nulitatea relativa Nulitatea relativa (sanctiune aplicata actului juridic intocmit cu nerespectarea unei norme juridice care ocroteste un interes particular, individual, stabilita in favoarea unei anumite persoane. Aceasta nulitate poate fi invocate doar de un cerc restrins de persoane, poate fi acoperita prin confirmarea actului si poate fi invocat doar inautru termenului de prescriptie. Exemple : acte incheiate de persoane cu capacitate restrinsa de exercitiu, incheiate prin dol, eroare, violenta.32. Efectele nulitatii actului juridic civil Efectele nulităţii unui act juridic sunt aceleaşi, indiferent dacă este vorba de o nulitate absolută sau de o nulitate relativă, constând în desfiinţarea totala sau partiala actului juridic şi a raportului juridic creat prin act. Actul juridic poate inceta cu efect retroactiv (efectele produse de la inceputul efectelor actului sunt anulate si si situatia restabilita), alt efet este restitutia bilaterala (fiecare parte trebuie sa restituie tot ceea ce aprimi in baza actului sau sa plateasca contravoaloarea prestatiei), si alte efecte : persoane in a care interes sa declarat nulitatea este obligata sa repare celelaltei parti prejudiciile aduse.

25.Consimtamintul ca conditie de valabilitate manifestarea de vointa exteriorizata de a incheia un act juridic. Trebuie sa provina de la o persoana cu discernamint (pers.care incheie act juridic sasi deie seama de consecintele acestuia), sa fie exprimat cu conditia de a produce efecte juridice (scopul urmarit este producerea unor efecte clare si pentru cei din jur), sa nu fie viciat (vointa interna sa coincide cu cea externa), sa fie exteriorizat (vointa sa fie exteriorizata pentru a fi cunoscuta de altii). Viciile de consimtamint sunt : eroarea (asupra naturii Act.j, calitatii, persoanei, faptului, dreptului), dolul-viclenia, violenta (morala si fizica).29.Nulitatea absoluta sanctiune a actului juridic civil care poate fi invocata de orice persoana interesata si care consta in faptul ca actunile savirsite cu scopul de a da nastere, a modifica sau astinge un raporj juridic nu produce efecte juridice. Daca nulittea este invocate de un tert atunci el trebuie sa dovedeasca interesul sau in nulitatea actului respective. Nu poate fi acoperita prin confirmare (chiar daca subiectii sunt de accord cu actul juritic acesta se declara nul-exceptie casatoria, norme din codul familiei). Poate fi invocate oricind indifferent de timpul care sa scurs. Sunt nule deasemenea actele juridice fictive (care nu produc efecte juridice), simulatorii (incheat cu intentia de a ascunde ceva-un bun care trebu de confiscat), actele juridical incheiate de persoane fara capacitate de exercitiu, fara a se respecta forma ceruta de lege, indreptate spre limitare unei pesoane in capacitatea de folosinta si exercitiu.31.Deosebirea nulitatii de alte sanctiuni civile ale actului juridic Nulitatea acului juridic trebuie deosebite de alte cause similare ca : rezolutiunea (desfiinteaza actul pe modiv de nerespectare a unei obligatii contractuale avin character retroactiv), Rezilierea (desfiinteaza actul ca rezultat al nerespectarii unei obligatii, fac effect doar viitor), Revocarea (desfacerea voluntare pentru viitor a actului juridic de ambele parti), Caducitatea (lipsirea de effect a unui act juridic din motive independente de vointa partilor), Inopozabilitatea (desfacerea actului juridic in urma nerespectarii cerintelor de publicitate a actului juridic)