1. Un traductor este un dispozitiv care converteste un semnal de o anumita natura fizica in alt semnal de alta natura fizica. Deci semnalul de intrareare energie sau putre asociata fie implicit, fie bazata pe utilizarea unei surse externe.Seevidentiaza6clasedesemnale(mecanic, electric, termic, optic, magneticsi chimic), de unde rezulta ca un trad. efectueaza conversia dintr-o clasa de semnale in alta clasa. Informatia de la iesire trebuie sa fie utila si de aceea vom considera trad. uncu iesire semnal electric. Avantaje: a)orice marime neelectrica poate fi convertita in semnal electric utilizand o proprietate sau un parametru; b) semnalele electrice pot fi usor amplificate, eliminandu-seastfel efectul deretroversiune catremarimeafizica masurata; c)semnalele electrice pot fi memorate si afisate intr-o paleta inversa; d)transmiterea semnalelor la distante mari este bine pusa la punc.Priemele automatizari au aparut in petrochimie, ind. alim, textila, unde s-au folosit cu precadere traductoare hidraulice sau pneumatice. Ulterior dezvoltarea electronici a duslaaparitiaunor traductoareperformantecuiesireinsemnal electric. Astfel de traductoare se folosesc in ind. contructoare de masini, calculatoare, telecomunicatii etc. FIG 1_1.Asadar traductorul este un element component dintr-o instalatie, care furnizeaza informatii catre elementele de reglare; este un instrument de masurat darin acelasi timp component de baza al instalatiei. Traductorul este un echipamant care stabileste intre marimea fizica si un semnal electric echilibrat(semnalul de iesire al unui traductor este semnal echilibrat). DISPOZITIV DE AUTOMATIZARE:2. Un senzor este ansamblu de dispozitive sensibile care permite determinarea unui camp de valori ptr marimea investigata. Cu ajutorul unui senzor se poate determina o imagine in aceeasi modalitate cum o realizeaza perceptia de catre om. Ex: camera de luat vederi cu senzori dispusi matricial.Senzorul arata o similitudime in modalitatea de perceptie a informatiei de catre organismul uman. Senzorul presupune det. punctuala a marimi investigate de rezulta e extindere a definitie la o matrice de senzori.3. Clasificarea senzorilor/traductoarelor:a) dupa necesitatea alimentarii:ACTIVI, PASIVI;b) dupa tipul semnalului de iesire:ANALOGICE, NUMERICE;c) dupa modul intern de operare:IN REGIM DEZECHILIBRAT, CU ECHILIBRARE AUTOMATA;d) dupa marimea masurata se intalnesc trad ptr fiecare categegorie de marimi.SENZORI ACTIVI:ei poseda energiepropriecepoatecepoatefi preluatain structura propriu-zisa, nefiind necesara o sursa auxiliara. Se mai numestc si senzor cu autoreglare.SENZORI PASIVI: in cazul acestor senzori este necesara sursa auxiliara de energie(diferita de cea care alimenteaza circuitul) ptr activarea parametrului dependent de marimea masurata. Dezavantaj:numarul mare de fire. Avantaj:puterea de iesire poate fi modulata pe baza variatieii marimii de intrare. Se mai numesc si senzori de modulare.SENZORI ANALOGICI: dependenta intrare-iesire y=f(x) este o functie continua. In majoritateasituatiilor iesireaunui traductor(senzor) esteunsemnal cuamplitudine Tm a r i m e d e i e s i r eYXm a r i m e d e i n t r a r e( s . e . c a l i b r a t )( p a r a m e t r u d e p r o c e s )proportionala cu masurandul(ex: la un termocuplu semnalul de iesire are amplitudinea proportionala cu termoelectromotoare obtinuta la capetele libere)SENZORI NUMERICI: presupun o iesire custari distincte. Se caracterzeaza printr-o repetabilitate si fiabilitate mare si o precizie de masurare superioara senzorilor analogici. Sunt insa putine marimi fizice ptr care se evidentiaza metode pur numerice de masurare.SENZORI IN REGIM DEZECHILIBRAT:se caracterizeaza prin faptul ca partea sensibila este introdusa intr-o punte cuiesire in tensiune. Puntea e echilibrata in interiorul domeniului de masurare ptr obtinerea un dezechilibru repartizat uniform care apoi e amplificat si transformat in semnal electric calibrat.SENZORI CUECHILIBRAREAUTOMATA: secaracterizeazaprinfaptul catendintei de dezechilibru ise aplica o corectie de echilibrare automata, astfelincat dezechilibrule aproape insesizabil. Este cazul principiuluiutilizat in constructia traductoarelor(balanta de forte).4. Locul si rolul traductoarelor in sistemele automate-schema de reglaremonovariabilaFIG 4_1Y ref=marimea de referinta; = eroarea;CD=comparator diferential; u = m. de comanda;R= element de reglare; w= m. de actionare;EA= element de actionare; P=proces;T= traductor;Traductorul este plasat pe calea informationala de la proces catre blocurile de formare a comenzii, aceasta fiind plasata pe calea de comanda. Traductorul are rolul de a furniza in permanenta informatii despre marimea fizica investigata. 5.Loculi rolultraductoarelor n sistemele automate: schem de conducere ierarhizat multiproces. E A Rw ux yTP( I A )y r e fC Dc a l e a i n f o r m a t i i l o rM L IM L AM C 1S A 1 S A 2 C PC N IN L C 1I C C 1 I C C n I C C T I C C E AN L C 2n i v e l d e a p l i c a t i en i v e l d e i n t r e p r i n d e r e. . .M C 2T 1 1 E A 1 1 T 1 n E A 1 n T 2 1 E A 2 1E A 2 n T 2 n . . .n i v e l d ei n t e l i g e n t ad i s t r i b u i t aP R O C E S 1 P R O C E S 2Fig 5_1;T=traductor; EA=element de actionare; ICC=interfata de conversie si comanda; MC=magistrale de camp;NLC=noduri locale de control; MLA=magistrala locala de aplicatie; SA1, SA2=servere de aplicatie;CA=calculator de proces; MLI=mag locala pe Inteprindere;CNI=calculator pe InteprindereSemnalele tip parametru de proces sunt preluate cu sumatoare analogice, iar prin intermediul unor interfete de conversie si comanda sunt aplicate nivelului de inteligenta distribuita unde se gasesc nodurile locale de control (NLC), unde se pot realiza algoritmii de reglare necesari. Sunt situatii in care nodurile locale de comanda sunt suplinite de calculatorul de proces CP.Traductoarele se pozitioneaza pe calea informationala, oferint in permanenta informatii despre marimea investigata.6.Stuctura generala a unui traductor analogicDipozitiv de automatizare:FIG 6_1ES=element sensibil; ELT=element de legatura si transmisie; A=adaptor; SAE=surse aux de energie.Elementul sensibil trebuie sa aiba urmatoarele proprietati:-SELECTIVITATE: trebuie sa fie sensibil numai laparametrul de proces care se doreste a fi investiagat si sa elimine celelalte marimi ale mediului in care se face masuratoarea;-SA NU EXCITE: efect de retroactiune catre marimea masurata. Daca apare o influenta a ceasta trebuie sa fie neglijabila;-SA PERMITA schimbarea doeniului de masurare fara a se produce moduficari esentiale in structura traductorului.Semnalul de iesire din ES contine informatii despre x intr-o forma necalibrata si de cele mai multe ori dependenta este neliniara.Adaptorul A are rolul de a prelua semnalul de la elementul sensibil transformandu-l in semnal el echilibrat si deasigura cuplarea la elementele dispozitivului de E SE L T AS A Ex y s 1y 0automatizare(pe baza energiei auxiliare de SAE are o putere suficienta in iesire ptr garantarea cuplarii fara pericolul aparitiei efectului de retroactiune catre ES.Din conditiile de compatibilitate,semnalul calibrat din iesirea traductorului este un curent unificat de tensiune continua sau curent cont.Intrare x:emp;' CC850 150200 0pres;'ba rba r2 040 10 nivel;'mm10 0 1 0 1 0 Iesire y: I;'mAmAmAmAmA20 410 25 120 010 0U;' VccVccVcc10 105 510 0Iesirea in c.c. este cea mai folosita deorece permite transmiterea usoara la distntanta fara pericolul de s.c.ELT realizeaza o serie deconexiuni simple de natura mecanica, electrica, termica, optica. Acestea pot avea o structura mai complexa atunci cand se pune preb transmiterii la distanta a semnalului de la ES la A.SAE alimenteaza blocurile interne ale adaptorului. 7.Structura general a unui traductor numeric ca extensie a unuia analogic.Ptr cupalrea unui tracuctor analogic la schema deconducere numerica se foloseste urmatoare interfata:E SE L T AS A Exy s 1y 0I C CC A NI CYFIG 7_1.CAN=convertor analog numeric; IC=interfata de comunicatie; si restul ca in 6)Anliza elementelor costituente- cala 6)8.Caracteristi statice, indicatori de calitate in regim static(selectivitatea,domeniul de mas,liniaritatea.Caracteristi statice: functionarea traductorului in regim static(intrarea si iesirea subt invariante in timp). Matematic toate derivatele intrarii respectiv iesirii sunt nule in raport cu timpul. Regimul static e imposibil de realizat pe durate mari de timp. Se poate insa considera conditia indeplinita pe intervalere reduse de timp, astfel incat dependenta y=f(x) sa reprezinte caracteristica statica a traductorului in cond. Ideale.Asupra traductorului actioneaza, pe langa marimea de intrare x si marimi de influenta externa 1n, dar si marimi de influenta interna 1 n astfel ca: y=f(x; 1 n ;1 n ).SELECTIVITATEA presupune luarea in consid de catre ES numai a componentei utile; astfel daca se procedeaza la dezv in serie Taylor a rel de dependenta:Rfnnf fxxfy ..... 11..... 11+ + + + + Un traductor cu o buna sensibilitate asigura conditiile: ifxf >> i[1..n]si ifxf >>, i[1..p]LINIARITATEA: o cerinta impusa traductoarelelore de avea o caracteristica statica liniara.FIG 8_1;y = k (x-xmin) + ymin+;Aceastacoditie e valabila pe domenii relativ reduse de variatie a marimii x. Pe domenii mari de variatie, caracteristica statica a traductorului e neliniara, aproximarea prin una liniara facandu-se in limitele unei e rori de neliniaritate (fig 8):FIG 8_2; n[%]=100 *min maxmax ) (y yy; ymax=max{ | y1| ; | y2| };Daca n[ ymin ymax]9.Caracteristi statice, indicatori de calitate in regim static(sensibilitatea, clasa de precizie)SENSIBILITATEA: este derivata iesirii in raport cu intrarea,cand traductorul are o buna selectivitate.xydxdyS Ptr traductor cu caracteristica statica liniara => S=K=min maxmin maxx xy y.Sensibilitatea este o marime dimensionala, si de aceea se mai numeste si sensibilitate absoluta.In anumite situatii se poate folosi sensibilitatea relativa ca fiind: Sr=xxyy; Sr este adimensionala si se foloseste ptr comparatie traductoarelor cand ele au domenii de masurare diferite.Ptr traductoare cu caract. statica liniara sensibilitatea totala poate fi dedusa pe baza sensibilitatii elementare din structura traductorului in functie de modul lor de conectare.Situatii tipice:FIG 9_1;ST=S1*S2;FIG 9_2ST=S1+S2;FIG 9_3;Sr=S1/(1+S1S2)=1/S2;YXY m a xY m i nX m a x X m i nY oY 2BBAAS 2 S 1X YS 1S 2X YS 1S 2XYCLASA DE PRECIZIE este eroare admisibila de baza data sub forma normata prin raportare la domeniu: C= 100min max| |X XXad =>|Xad|(baza)=(C/100)* (Xmax-Xmin). | Xad |(baza) este garantata de constructor in cond. de referinta ale marimilor de influenta. Cand mediul in care se face masurarea isi schimba parametrii in afara intervalelor de referinta, apare o eroare admisibila suplimentara.| Xad |(total)= | Xad |(baza)+ | Xad |(suplim) .14.Caracteristici energeticeOrice msurare pp un consum energetic, n consecin puterea care prin integrare d energia e preluat total (n cazul mrimilor active) sau parial (in cazul marimilor pasive) de la mrimea de proces. Dac unei mrimi de msurat x I se asociaz o alt mrime y, a produsul lor sa fie o putere : P=xy iar raportul lor sa fie o impedan Zm=x/y, acasta numindu-se impedana metrologic (generalizat) care caracterizeaz traductorul. Pt ca influena asupra mrimii de proces sa fie cat mai mic trebuie ca Zm s fie ct mai mare; de altfel condiia se exprim prin puterea preluat de la msurand s nu depeasc o valoare denumit putere disponibil. Problemele care se pun n cazul traductorului dpdv energetic sunt : la elementele sensibile generatoare se impune adaptarea in nivel i n putere, lucru ce se realizeaz de amplificatoare de msurare adecvate(de f mare impedan); se realizeaz condiia Zm>>Zsunde Zseste impedana intern[ a sursei care genereaz semnalul activ. Se realizeaz n final adaptarea n impedan la elementele sensibile parametrice, unde se folosesc surse auxiliare de energie tb avuteinvedere2 codiii:sursasafie folosit ptconversiamrimii parametrice(de proces) n semnal electric; sa nu apar modificri n valoarea mrimii msurate.Un alt aspect e legat de consumul general al traductorului ce poate deveni important in instalaiile cu f multe puncte de msurare.Actualele tehnologii electronice au condus la structuri integrate de traductoare cu consumuri f reduse astfel c aceast condiie e ndeplinit chiar i n instalaiile cu zeci de mii de puncte de msurare15.Caracteristici constructiveFormaconstructivasigurintegritateafuncionalatraductorului nconformitatecu parametrii de performan garantai de constructor.Indicatori constructivi :capacitateadesuprancrcareeste proprietateatraductorului deasuportavalori ale intrrii ce depesc limita maxim a domeniului nominal de funcionare. Se definete pe termen lung, denumindu-se suprasarcin sau scurt.protecia climatic este o proprietate important legat de ncadrarea n normativele CEI (Comitetul ElectrotehnicInternaional) privindmediileclimatice: rece, temperat, tropical-umed, tropical-uscat, f rece.proteciaanticorosivaesteproprietateapecaretbsaondeplineascfieelementul sensibil fie tot traductorul atunci cnd lucreaz n medii puternic corosive.protecia antiexploziv este important pt traductoarele electronice puse s lucreze n medii cu pericol mare de explozie.Caracteristici de fiabilitateFiabilitatea este proprietatea unui traductor de a funciona la parametrii de performan garantai cu timpulsau mai ndelungat. Dac traductorulrespect anumite condiiide ntreinere atunci spunem ca sa bucur de proprietide mentenabilitate. Defeciunile careapar latraductor pot fi ntmpltoaresausistematice, nconsecinmetodele folosite n fiabilitate sunt probabilistice sau statistice.Probabilistic se definete funcia de defectare =probabilitatea ca t ( < t P R ( t ) e f i a b i l i t a t d e f u n c t i a s iT f ) P ( t F ( t )=>R(t)=1-F(t)Fiabilitateapoatefi previzionala (obinutprincalcule), experimantal(obinut prin ncercri accelerate), opraional(n fc real)ELEMENTE COMPONENTE TIPICE ALE TRADUCTORULUIElemente sensibile pt traductoare electroniceESpreiamrimeademsuratprintr-omodalitateactivsaufolosindoSAEncazul mrimilor pasive.Diversitatea (nrmare da mrimi fizice) conduce la diversitate evident aelementelor sensibile. De aceea, cea mai riguroas clasificare a traductoarelor se face n funcie de elementul sensibil.Clasificarea ES poate fi fcut :1. Dupprincipiul conversiei parametrului deprocesnsemnal electricsedisting: ES parametrice(1) i ES generatoare(2)2. Dupa natura mrimii fizice msurate sunt categorii pe domeniu de aplicaie (de ex ES mecanice, termice, electrice,chimice, etc.)Prima clasificare pp cunoaterea naturii procesului fizic de conversie, ceea ce se reflect nalegereacorespunztoareacircuitului deintraresauchiar antregii structuri a adaptorului.Cea de+a doua casificare tine seama de aplicatie, n ea se reflect alegerea elementului sensibil care sa corespunda unor performane impuse de aplicaia respectiva.(1) pp modificarea unui parametru de circuit electric (R, L, C) sub aciunea mrimii de msurat, deci x se reflect n modificarea R, L sau C.x>R, L,C (x)> (R), (L), (C)aceast variaie de parametru electric pp fol unei SAE(2) au proprietatea ca pe baza energiei preluate de la msurand, genereaz un curent U, Qcareteoreticar puteafi folosit direct casemnal deieireal traductorului. n realitate, semnalele obinute sunt de valori absolute f mici i n multe situaii provin de la surse cu impedane interne mari.Cond ele necesit amplificri active n circuite de ieire pt ntrirea semnaluluix> I, U, Q(x)> (I), (U), (Q) Exemplificri (1):n cazul unui conductor omogen R=(l/S), unde =rezistitivitatea, l=lungimea conductorului, S=seciunea acestuia. n consecin, sub aciunea lui x se poate modifica una din cele 3 mrimi sau toate. Deci, (x)l (x)R (x)S (x)Exemple la un trad. rezistiv de deplasare liniar sau unghiular se modific lungimea conductorului cu deplasarea. Cele mai multe aplicaii de ntlnesc cu modificarea lui 0 att la conductoare ct i la materiale semicond. , de ex. msurarea temperaturii cu o termorezisten pp. relaia: R=R0[1+(-0)+(-0)2+(-0)3 ] la o diod semiconductoare, curentul prin diod are expresia :ID=I0(eqUD/mKT-1), unde I0=crt. de saturaie, q=me-, k=ct.lui Boltzmann, T=temp. absolut, m=coef. (1,2) fc. deconcentr. purttorilor. Pp. c folosim dioda la ID=ct. => eqUD/mKT=(ID+I0)/I0=> UD=(mKT/q)ln[(ID+I0)/I0]=> UD~T => se obine un sensor de temp. cu o diod semicond.n cazul unei inductiviti aceasta e dat de L=N2/nkkl1/ksk=N2/ nkl1k/0rksk, unde N= nr. de spire al bobineiEk= lung. Liniei de cmp magnetic a mediului k, mediu avnd permeabilitatea magnetic relativ rk i seciunea Sk.Pentru o bobin cu un numr dat de spire N=ct. => variaia de inductivitate poate fi ob. prin lk(x), rk(x), Sk(x)L(x).Cele dou variante se regsesc n formele constructive ale traductoarelor inductive cu ntrefier variabil sau cu miez mobil. n cazul unei capaciti C aceasta este dat de relaia C=S/d=0rS/d, unde = permitivitatea (0a aerului, ra dielectricului, relativ), S=suprafaa comun a armturilor condens. i d= dist. dintre ele .Se gsesc variante constructive bazate pe : r(x)S(x)C(x). d(x)Exemplu: trad. de deplasare capacitive baz. pe variaia dist. dintre armturi, a supraf. (depl.) i chiar a dielectricului.n situaia n care e.s. nu poate fi conectat direct la param. de proces x se folosesc circ. de cuplare (corpuri de prob) cu exemplificri: 1) la msurarea turaiei cu ajutorul unui fotoelement se fol. urm. dispozitiv modular: SL=sursaluminoasesteoradiaienspectrul acceptatdefotoelementul FEcareo percepe atunci cnd orificiul trece prin dreptul celor 2 . Pe o rotaie complet a discului sunt k orificii=> k impulsuri la FE,n consecin turaia n(rot/min)=60f(Hz/k), unde f= frecvena impulsurilor ob. pe circuitul FE.2) corp de prob.Marca tensiometric e ob. prin bobinarea n plan pe un suport izolant de hrtie a unui fir rezistiv. Ea se lipete cu o rin special pe CP. Sub aciunea forei F (de compresiune sau ntindere) are loc var. rez. electrice a MT.18.Elemente sensibile generatoarei bazeaz funcionarea pe o serie de legi fizice sau efecte fizice care sub aciunea parametrului de proces produc fie un I, U sau sarcin Q preluat de adaptor. Cele mai semnificative legi (efecte fizice) sunt: legea induciei electromagnetice: e=-N(d/dt) (generarea unei tensiuni electrice sub aciunea unui flux variabil la o bobin) este fol. de trad. electromagnetic de debit.e=Blv, v=Qv/S, unde l=dist. dintre electrzi=diametrul conductei,Qv=debit volumetric, S=sect. de curgere, v=vect. De curgere a fluidului conductibil. efectul termoelectric (Seebeck) const n apariia unei tensiuni termoelectromotoare la punctul de contact dintre dou conductoare metalice diferite. efectul piroelectric const n apariia unei sarcini spontane atunci cnd unele materiale artificiale sunt supuse la variaii le temp. efectul piezoelectricesteprop. unormaterialeanizotroape(cristalul decuar)care supuse la ocuri mecanice produc instantaneu sarcini electrice. efectul electrochimic se manifest prin apariia unei diferene de potenial ntre doi electrozi plasai n soluii cu concentraii diferite. efectul Hall se manifest la anumite materiale semicond. Care plasate ntr-un cmp de inducie B conduc la apariia unei tensiuni ~cu inducia.Toateacestelegi/efectefiziceproducsemnaledeamplitudineabsolutsczut, iar sursele care le genereaz sunt de impedane interne mari, chiar foarte mari. n consecin, circ. deintrarenadaptorfolosescamplificatoareinstrumentaledefoarte mare impedan, nsi conectarea e.s. pp. Cablaj orientat ctre minimizarea efectelor parazite. 19 Adaptoare electronice: schema de principiu..CI circuite de intrare CI= blocul la care se conecteaza elementulsensibil in cosecinta , dat fiind diversitatea elementelor sensibile , aceasta se transmite in structutile CI . Rezulta o constructie diferita pentru CI corespunzator elementelor sensibile parametrice fata de elementele generatoare Semnalul de iesire CI (notat SI) contine pe langa componenta utila(dep.de x) si o serie de componente parasite provenite de la insasi metoda de masurare ca si zgomote inerente de pe actul de masurare . SI este nestandardizat si de celemai multe ori neliniar cu parametrul de process xCPI- circuitul de prelucrare intermediara CPI asigura impreuna cu converotul de iesire CE si blocul de reactie local/global BRL/BRG liniarizarea caracteristicii statice ,eliminarea componentelor parazite si filtrarea zgomotelor . Iesirea din CPI (care este notata cu SP)este o tensiune prop. Cu x variind in limite convenabile impuse de functionalitatea circ. electronice 0-1V; 0-5V;0-10V;CE- Convertorul de iesire CE asigura semnalul electric calibrat cu variatie in limite unificate , avand o putere asociata suficienta pentru garantarea performantelor traductorului. Ex. : traductor cu iesire pe current unificat 4-20A , c=0,2 ; Rs=0-600 ; r ia={0,1}. Trecerea de la un cod binar la altul se face pe baza de relatii riguros stabilite.Clasificarea CAN-urilor : Se disting doua mari categorii, in functie de principalul functional:a)CAN functionand in circuit inchis la care tensiunea de comparatie k Ucse realizeaza in procesul de conversie. Tipuri: in rampa, in urmarire, cu aproximari succesive;b)CAN functionand in circuit deschis, la care tensiunea de comparatie k Ucse realizeaza pe baza unei referinte riguroase. Tipuri: paralel,paralel-serie, cu conversie intens-mediara(conversie tensiune-durata; conversie tensiune-frecventa);a) Functionarea acestor CAN e descrisa de urmatoarea schema generala(pt toate cele 3 tipuri)unde CT=comparator de tensiune;BCN=bloc de conversie numerica;CC=comanda conversie;EOC=sfarsitul conversiei;La comanda CC se produce initializarea in 0 a BCN-ului, astfel ca tensiunea de iesire cU din CNA este nula. In consecinta, pentru ca " 1 " > >c c xS U U si pe baza unui ceas intern, informatia in BCN e incrementata pas cu pas. Cand xUdevine procesul s-a incheiat, iar informatia xNdin iesirea BCN reprezinta echivalentul numeric al tensiunii xUin conformitate cu codul binar cu care lucreaza BCN-ul35. CAN in rampa cu compensare in trepte egalettttttttUcRtCCSCSBCSstgSinsEOCCT comparator de tensiune;P poarta logica;NB numarator binar;RT regiune tampon;CNA convertor num-analog.BC bloc de comenzi.La comanda de conversie se produce initializarea in 0 a NB sub actiunea semnalului de stergere Sstg. In acest moment , CNA da 0 in iesirea sa si Sc de la iesirea lui CT devine 1. Dupa un timp foarte scurt cerut de eliminarea hazardului static intern, BC actioneaza semnalul SBC astfel ca impulsurile cu frecventa fT trec prin poarta logica P si sunt numarate de NB => tens. din iesirea CNA-ului creste in trepte elementare de valoare , proces care continua pana candx CU U . In acest moment, Sc devine 0 si are 2 efecte: blocheaza poarta P si comanda BC-ul care duce in 0 SBC , genereaza semnalul de inscriere Sins a inf din NB in RT si activeaza semnalul EOC. Un nou ciclu de conversie incepe cu cc.Procesul de conversie poate fi automatizat at. cand o astfel de structura e folosita in montaje particulare. Pe durata conversiei, tens Ux trebuie sa fir constanta. Tp de conversie depinde de frecventa de tact fT si de n.Cand P Cnt t N , 1 2maxde conversie TnTfN T1) 1 2 (max 36. CAN-uri cu aproximari succesivePrincipiul de functionare a acestor CAN-uri consta in comparatia bit cu bit incepand de la cel ma semnificativ MSB si terminand cu cel mai putin semnificativ LBB astfel ca prin acest procedeu se reduce semnificativ tc comparativ cu schema CAN in rampa.In prezent este cel mai utilizat si construit tip de CAN intr-uncat imbina performantele de dinamica cu o complexitate medie.Schema de principiu:RD-registru de deplasare dreapta care realizeaza deplasarea informatiei initial incarcate spre dr. dupa fiecare impuls de tact fTSLC-schema logica de control care tinand seama de starea logica a iesirii din comparatorul de tens CT (semnalul SC) realizeaza inscrierea coresponzatoare a inf. numerice in RT dupa algoritmul aproximarii succesive.Blocurile RD, SLC, RT alcatuiesc RAS registrul de aproximari succesive.Exemplificare: (figura C10.2)Atunci cand comanda de conversie(cc) devine activa, dupa un timp de comanda tcd, pe frontul crescator al primului impuls de tact se inscrie simultan in RD si RT valoarea 100...0In consecinta, iesirea din CNA va deveni Um/2. Prin comparatia cu Ux exista 2 posibilitati: fie Ux >Um, caz in care Sc=1, fie Ux