Copiute Drept Constitutional. Conspecte.md -1

7/23/2019 Copiute Drept Constitutional. Conspecte.md -1

1/51

TEST I:Notiunea dreptului constitutional ca ramura de drept1.Notiunea ramurii dreptului constitutionalCa ramura, dreptul constitutional este o grupa de norme juridice cu forta juridicasuprema, aceste norme juridice au trasaturi distincte, procedura de adoptare simodicare speciala, ce reglementeaza relatiile sociale fundamentale di domeniulinstaurarii, mentinerii si exercitarii puterii in stat sin in caz de necesitate asiguratecu forta de constrangere statala.Dreptul constituional este ramura principal! a sistemului de drept alc!tuit! dinansam"lul unitar de norme juridice cuprinse prioritar #n Constituie prin care sereglementeaz!: relaii sociale fundamentale ce apar #n procesul instaur!rii,meninerii $i exercit!rii puterii de stat: drepturile, li"ert!ile $i #ndatoririlefundamentale ale omului $i cet!eanului% modul de organizare $i funcionare ainstituiilor politice $i "azele instituiilor administrati&e $i jurisdicionale.

2.Determinati obiectul si metoda ramurii dreptului constitutional.'"iect de reglementare ( grup de relatii sociale omogene, strans legate intre ele cetin de un anumit domeniu.'"iectul de reglementare a dc: rsf ce apar #n procesul instaur!rii,meninerii $i

exercit!rii puterii de stat: drepturile, li"ert!ile $i #ndatoririle fundamentale aleomului $i cet!eanului% modul de organizare $i funcionare a instituiilor politice $i"azele instituiilor administrati&e $i jurisdicionale,cetatenia, sistemul electoral,etc.In o"iectul dreptului Constitutional sunt cuprinse doua categorii de relatii:)relatii cu o du"la natura juridical)care sunt reglementate si de alte ramuri de dreptso de constitutie.)relatii specic dreptului constitutional)relatii ce sunt reglementate doar de normeledreptului constitutional.*rin metoda intelegem un procedeu, o cale,o forma de sta"ilire a unuicomportament.Dreptul constitutional in reglementarea relatiilor sociale fundamentale folosesteinmarea majoritate a cazurilor metoda imperati&a si metoda dispoziti&a.

+etoda imperati&a (consta in ceea ca legiuitorul printro norma dispune un anumitcomportament si nu se perminte o a"atere de la dispozitiile normei.+etoda dispoziti&a (consta in acordarea drepturilor su"iectilor de dreptconstitutional de a sa&irsi atiuni concrete ,determinate, de asi alege singuricomportamentul in limitele permise de norme.3.Formulati particularitatile distincte ale obiectului si metodei ramuriidr.const.1. Obiectului raspunde la intre"area ce relatii reglementeaza normele ramurii:a relatiile sociale fundamentale din domeniul instaurarii,mentinerii si exercitariiputerii in stat pe de o parte, ca su"iect la aceasta relatie este statul sau poporul." iese din domeniul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii in stat

c unele au natura juridica du"la - este reglementata simultanparalele2.Metodei:) pre&aleaza metoda prescripti&a) metoda interdicti&a presupune pedeapsa reglementata de relatia juridica du"la. /asanctiuni mai este specica prin ceea ca consta in pri&area unui drept primit tot in"aza DC -ex: dizol&area parlamentului, demiterea presedinteluirmulati particularitatile distinct, specifc ale obiectului si metodei ramuriidreptului constitutional.

0


2/51

TEST 2:aporturile de drept constitutional si subiectele raportului !uridic

constitutional.

1.Defniti notiunea raportului de drept constitutional si notiuneasubiectelor raportului !uridic constitutional.

1aportul de drept constitutional)reprezinta o categorie a raporturilor socialereglementate de normele dreptului constitutional care se nasc, se desfasoara si sesting in domeniul relatiilor sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii de stat , drepturile, li"ertatile si indatoririlefundamentale ale omului si cetateanului, modul de organizare si functionare ainstitutiilor politice si "azele institutiiilor administrati&e si jurisdictionale.

Su"iectele raportului juridic constitutional)sunt oamenii luati indi&idual ca persoanezice sau grupati in colecti&e ca persoane juridice e statul reprezentat ddeorganelle sale.2nul dintre su"iecte este e detinatorul puterii, e statul, e unorgan reprezentati&si aceste su"iecte actioneaza in mod necesar intr)un raport

juridic aparut in acti&itatea de instaurare, mentinere si exercitare a puterii de stat.

2.Enumerati subiectele raportului de drept constitutional si clasifcati

raporturile de drept constitutional.

Subiect:

*oporul ( art 3-0 C1+ Su&eranitatea nationala apartine poporului 1+ statul -organele reprezentati&e ( apare ca su"iect la raporturile juridice

pri&itoare la cetatenie si raporturile pri&ind federatia organele statale -autoritatile: legislati& executi&-partial jurisdictional (

numai daca raportul se naste in timpul instaurarii,mentinerii si exercitariiputerii de stat- raportul sa e de dc

partide politice ( art 40 Constitutie) posi"ilitatea partidelor de a participala raporturile de drept ce pri&esc instaurarea,mentinerea si exercitareaputerii in stat-prin dreptul de a propune candidati la alegeri

cetatenii 1+ pot aparea ca su"iecte ale raportului de drept const. In 5ipostaze:ca persoane zice in cazul raporturilor pentru realizarea

drepturilor li"ertatilor si indatoririlor fundamentale%ca persoane cu functieintrun anumit organ de stat in raporturile de reprezentare%organizati pecircumscriptii electorale in cazul alegerilor de deputati, sefului statului.

strainii si apatrizi sunt su"iecte ale raportului de drept const.in cazulacordarii cetateniei sau a azilului politic.

*e criteriul su"iectelor ce participa la raportul de drept const putem distinge:

)raport de drept const. intre autoritatii pu"lice

)raport intre autorit. *u"lice si persoane zice sau juridice.

3.Distin"eti trasaturile raportului de drept const.

3


3/51

1aporul de drept const. are urmatoarele trasaturi caracteristice:este un raportsocial)astfel raportul juridic se sta"ileste intotdeauna intre oameni e dintrepersoane zice e dintre acestea si organel statului sau dintre organelle statuluiintreprinderi institutii etc.%' a doua trasatura este ca raportul juridic este un raportde suprastructura)astfel raportul juridic este in6uentat si in6uenteaza celelaltecategorii de raporturi sociale si este prezent in toate domeniile &ietii economice,

politice, administrati&e atc.Deasemeneea raportul juridic este un raport &olitional)prin aceasta trasatura se intelege faptul ca el este reglementat de norme juridicecare exprima &ointa legiuitorului care in conditiile unui regim democratic poate &ointa poprului.1aportul juridic este un raport &aloric)acesta aparind &alorileesentiale ale societatii.' alta rasatura a raportului juridic este ca el e o categorieistorica) ind in strinsa legatura cu dez&oltarea istorica a societatii intro anumitaperioada.Deasemenea raportul juridic este unul ideologic deoarece inainte ca sa seformeze el trece prin constiinta persoanelor, depinde de &ointa acestora are unc7aracter su"iecti& si tine de constinutul de idei al suprastructturii sociale.

Trasaturile specic ale raportului juridic const. sunt:0 o"iectul de reglementare) rsf din domeniul instaurarii,mentinerii si exercitarii

puterii in stat.3 *e de o parte ca su"iect este statul sau poporul5 2nele relatii sunt de natura juridica du"la

5


4/51

TEST 5:Normele juridice constitutionale si institutiile juridice constitutionale.1.Defniti notiunea normei !uridice constitutionale si notiunea

institutiei !uridice constitutionaleNormele dreptului constitutional sunt normele care reglementeaza conduitaoamenilor in relaiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii de stat, aceste norme sunt cuprinse in

Constitutie cit si alte acte normati&e care sunt iz&oare ale dreptuluiconstitutional.Institutia juridica de drept constitutional cuprinde totalitatea normelor juridicecare reglementeaza un anumit grup sau categorie unitara de relatii socialefundamentale determinind astfel o sfera aparte de raporturi juridice.2.#lasifcati normele !uridice constitutionale si indicati sistema

institutiilor !urice constitutionale.Normele de drept constitutional se clasica in norme de aplicatie mijlocita sinorme de aplicatie directa.Normele de aplicatie mijlocita sau indirecta sunt normele care pentru a puse in aplicare in cazuri concrete sunt urmate de reglementari suplimentare

prin alte ramuri de drept.Normele de aplicatie nemijlocita sau directa sunt normele carereglementeaza direct relatiile sociale si nu au ne&oie de a precizate printrolege organica sau ordinara.Exista si alte clasicari a normelor:8stfel dupa sfera functionala distingem:norme constitutionale dereglementare care reglementeaza nemijlocit relatiile sociale fundamentale sinorme constitutionale de protectie, conser&are si asigurare.Dupa modul de in6uenta asupra su"iectului de drept distingem norme const.'"ligatorii%norme const. 'ner&ati&e, si norme const.pro7i"itorii.Dupa caracterul raporturilor sociale reglementate distingem: norme const.+ateriale si norme const.procesuale.Iar dupa durata actiunii in timp exista:norme permanente, norme pro&izorii sinorme exceptionale.Din categoria institutiilor de drept const fac parte:sistemul electoral,cetatenia,controlul constitutionalitatii legilor, drepturile, li"ertatile siindatoririle fundamentale ale omului si cetateanului, structura de stat, formade gu&ernamint etc3.Formulati trasaturile caracteristice ale normelor !uridice

constitutionale si institutiilor !uridice constitutionale.

Trasaturile normei juridice constitutionale:

a 8re forta juridica suprema" 1eglementeaza relatii fundamentalec 2nele norme -9; din Constit fac a"atere de la structura logico)interna

clasicad Structura te7nico)legislati&a su" forma de titluri,articole,paragrafe,puncte,etce +ulte norme nu au sanctiune deoarece contin relatii fundamentale,asta nu

inseamna ca nu este sanctiune, deoarece sanctiunea o gasim in alte ramuri.f 2nele norme de dc sint de aplicare mijlocitaindirecta, sint relatii cu natura

juridica du"lag Sanctiunea consta in pri&area de un drept o"tinut tot in "aza dreptului

constitutional

4


5/51

7 Normele juridice const pe linga unele pre&ederi care reglementeazanemijlocit unele relatii sociale au si pre&ederi care contin formularea unorprincipii, consntesc "azele puterii si denesc unele institutii.

i +ajoritatea normelor constitutionale nu contin nici o pre&edere concreta carear sta"ili sanctiunea in cazul nerespectarii ei.astfel pentru mai multe dispozitiieste pre&azuta o singura sanctiune. Sanctiunile in dreptul const. Sunt

specice precum re&ocarea mandatului parlamentar, re&ocarea unui organ destat, declararea ca neconstitutional a unui act normati& etc.

Test 4:Iz&oarele ramurii dreptului constitutional1.Defniti notiunea de i$%or, enumerati i$%oarele.

Iz&or de drept ( forma specica, particulara , de exprimare a normelor juridice caresunt determinate de modul de adoptare sau de sanctionare a lor de catre stat.Termenul


6/51

Iz&oarele materiale ( sistem de factori sociali, politici,materiali, care determinaactiunea legiuitorului sau dau nastere unor reguli iz&orate din necesitatile practicede reglementare prin norme juridice a unor relatii socialeIz&oarele formale ( forma de exprimare a normelor juridice. Dc are doar iz&oareformaleIz&oare ale dreptului const sunt:constitutia, legile constitutionale, organice,ordinare,actele normati&e ale sefului statului, 7otaririle si deciziile curtiiconstitutionale,regulamentul parlamentului, ordonantele si 7otaririle gu&ernului,7otaririle autoritatilor administratiei pu"lice locale, contractul normati&, tratateleinternationale, precedentul judiciar, cutuma, codul regulilor religioase in tarile dinsistemul islamic de drept.

2.Stabiliti trasaturile si corelatia dintre i$%oare.

Trasatura specica a iz&oarelor de drept constitutional este ca ele :Continreglementari cu pri&ire la relatiile fundamentale din domeniul instaurarii,mentineriisi exercitarii puterii in stat.

Corelatia: Nici unul din iz&oare nu tre"uie sa contra&ina Constitutiei. Ca sa de&ina

iz&oar al dreptului national, de exemplu tratatul international tre"uie sa intruneascaurmatoarele conditii:

1eglementeaza relatii sociale fundamentale Tre"uie sa e raticat si de aplicare directa

*ana la raticarea tratatului, Constitutia este superioara. Daca tratatul contra&ineConstitutiei,atunci:

a Nu se ratica tratatul" Se fac rezer&e la tratat in partea care contra&ine

c +ai intai se modica constitutia, pentru a elimina discrepanta dintre Tratat siConstitutie, mai apoi se ratica tratatul.

3.&r"umentati importanta #onstitutiei.0 1eglementeaza relatiile fundamentale3 8re forta juridica suprema5 Este "arometruletalonul intregului sistem de drept national-normele nu

contra&in Constitutiei,controlul constitutionalitatii legii4 Este un program al natiunii ( contine directii de dez&oltare> 8rata principiile generale a sistemului de drept.

TEST >:/ocul si rolul dreptului const in sistemul dreptului.

1.Descrieti locul si rolul dreptului const 'n sistemul dreptului

?


7/51

*entru a determina locul si rolul ramurii dreptului constitutional in sistemuldreptului, tre"uie sa tinem cont de doua aspecte: importanta relatiilor socialereglementate prin dreptul constitutional si &aloarea formelor juridice, prin care&ointa detinatorilor puterii de&ine drept-iz&oarele de dreptNormele de drept constitutional reglementeaza cele mai importante relatii sociale,relatiile ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat. 8cesterelatii prezinta cea mai mare importanta pentru popor. De aceea, aceste relatiisociale sunt reglementate de Constitutie, legea fundamentala a statului, care sesitueaza in fruntea sistemului de drept. Din normele Constitutiei se desprindprincipiile dupa care celelalte ramuri de drept reglementeaza in domeniile lor deacti&itate.Dreptul constitutional gu&erneaza si orienteaza reglementarea juridica din celelalteramuri ale dreptului, ii imprima un anumit continut si o anumita directie.'riceramura de drept isi gaseste fundamentul juridic in normele din constitutie.2.Stabiliti le"atura dreptului const. #u alte ramuri de drept.

Ca factor structurant in sistemul de drept dreptul constitutional gu&erneaza siorienteaza reglementarea juridica in celelelate ramuri ale dreptului , imprimindui un

anumit continut si o anumita directie.Toate relatiile sociale reglementate prinnormele juridice ce apartin altor ramuri de dreptsunt intrun fel sau altulconditionate de normele dreptului constitutional , de faptul ca normele dreptuluiconstitutional apar ca norme principiice formeza fundamentul juridic si determinaorientarea actiunii tuturor celorlalte.Dreptul constitutional apare ca factorstructurant al intregului sistem de drept prin aceea ca nirmele ce alcatuiesccelelalate ramuri ale dreptului tre"uie sa e conforme celor cuprinse in dreptulconstitutional si mai presus de toate sa e conforme normelor cuprinse inconstitutie.+odicarile inter&enite in dreptul constitutional impune modicaricorespunzatoare ale normelor din celelalte ramuri de drept .

3.&r"umentati locul deosebit al dreptului const in sistemul de drept.

Dreptul constitutional apare in cadrul sistemului de drept intro du"la ipostazaca ramura de drept si pe de alta parte ca factor structurant al intreguluisistem.

TEST ?:Dreptul constitutional ca stiinta1.elatati in linii "enerale despre dreptul constitutional ca stiinta

@


8/51

Stiinta dreptului constitutional reprezinta un sistem de cunostinte istorice,logic fundamentate capatate in rezultatul cercetarii dreptului constitutionalca ramura de drept , a relatiilor reglementate de aceasta ramura precum si apracticii realizarii normelor dreptului constitutional.Cunostintele apar su"forma de denitii, teorii, descrieri, concluzii, propuneri, argumente, suntintalnite in manuale, monograi, doctrina. Dreptul constitutional studiaza

fenomene si raporturi politico)juridice care, partial, formeaza o"iectul destudiu si al altor stiinte. Cel mai aproape de stiinta dreptului constitutionalsunt acele stiinte juridice care fac parte din dreptul pu"lic: dradministrati&,politienesc,militar,&amal,etc. Toate ramurile stiinte dreptuluipu"lic au ca o"iecti& cercetarea normelor juridic si a relatiilor socialereglementate de acestea. Stiinta dreptului constitutional, procesul derealizare a in&estigatiilor stiintice, este conditionata si de aplicarea unordate si metode specice unor discipline adiacente cum ar : teoria generala adreptului, istoria statului si dreptului,drept pri&at,etc.In mod special, stiintadreptului constitutional este apropaita de teoria statului si dreptului, dreptul

international pu"lic si politologia.

2.Determinati obiectul, metoda si i$%oarele stiintei dreptului const.

'"iectul stiintei dreptului constitutional il constituie normele de dreptconstitutional si relatiile sociale din domeniul relatiilor ce tin de organizaresocietatii in stat, reglementarea acestor norme precum si conceptiilespecialistilor in materia dreptului constitutional.'"iectul stiintei dreptuluiconstitutional nu este limitat in timp si spatiu.'rice teorie negata, oricenorma a"rogata ramane parte din stiinta.Metodele stiintei dreptului constitutional sunt:

Ametoda logic! care reprezint! argumentarea pe calea deducti&!%Ametoda comparati&!, extrem de util! #n compararea tr!s!turilorramurilor,instituiilor $i normelor de drept ale altor state%Ametoda istoric! care are la "az! dez&!luirea sensului e&enimentelor trecute,determinBnd astfel modicarea $i ameliorarea sistemului actual%Ametoda sociologic! care cuprinde: o"ser&aii, sondaje de opinie,anc7et!sociologic!, c7estionarul, inter&iul%Ametoda cantitati&! care contri"uie la sistematizarea $i e&idenalegislati&!,stocarea $i sistematizarea informaiei $tiinice juridice.

'$%oarele stiintei dreptului constitutionalsunt cunostinte sistematizatedespre o"iectul de studiu al acestei stiinte elucidate in lucrari stiintice camonograi articole manuale etc.3.Estimati rolul si sarcinile de ba$a ale stiintei dreptului const.

Sarcinile de "aza a stiintei:

Sa explice normele juridice

Sa asigure armonie intre norme si relatii

Sa e&ite reglementari du"le

Sa propruna modicari si proiecte in &ederea perfectionarii cadrului legal

Sa solutioneze contradictiile din relatiile sociale Sa proiecteze dez&oltarea normelor si relatiilor in perspecti&a


9/51

Sa asigure armonia reglementarii interne si celei internationaleTEST @:Dez&oltarea stiintei dreptului constitutional1.'dentifcati etapele principale si directiile de de$%oltare a stiintei

dreptului constittional in lume si in .M

Notiunea de drept constitutional s)a nascut in Italia. 8ici, prima catedra de dreptconstitutional apare la errara. 8ceasta notiune s)a incetatenit deja in ranta mai

tirziu cand a fost creata la *aris cea dintai catedra de drept constitutional condusade contele 1ossi.In perioada data, dreptul constituional se confunda cu dreptulConstitutiei. *e langa notiunea de drept constitutional a fost si mai poate intalnitain calitate de sinonim notiunea de drept de stat ( a fost utilizata aproape in toatestatele socialiste. 'data cu pra"usirea regimurilor totalitare, in statele din Europa siin fostele repu"lici din 21SS termenul drept de stat este su"stituit cu cel de dreptconstitutional.In 1+, pana la declararea su&eranitatii si independentei statale, stiinta dreptuluiconstitutional practic nu recunostea orientarile doctrinelor occidentale de dreptconstitutional. In aceasta perioada, stiinta dreptului constitutional s)a limitat mai

mult la prosla&irea organelor puterii de stat existente si la analiza lor prin prismareglementarilor juridice. Incepand cu anul 09> ia amploare procesul de reno&are siperfectionare a relatiilor sociale , economice si politice. Sunt intemeiate teoriiconstitutionale noi in6uentate de curentele social)democratice contemporane. In 1+este utilizata pe larg notiunea de drept constitutional.*ana la formarea unei catedrespeicale disciplina drept constitutional a fost predata in cadrul catedrei


10/51

o"ligatiilor si reducerii imunitatii, precum si alte pro"leme legate de organizareapartidelor politice.

TEST (:#orelatia stiintei dreptului const cu alte stiinte1.'dentifcati stiintele cu care corele$a dreptul constCel mai aproape de stiinta dreptului constitutional sunt acele stiinte juridicecare fac parte din dreptul pu"lic cum ar :dreptul administrati&, dreptinformational, drept militar, drept nanciar, drept &amal , drept ecologic,organizarea si functionarea institutiilor de drept Stiinta dreptului const. In

procesul de realizare a in&estigatiilor stiintice este conditionata si deaplicarea unor date si metode specice unor discipline adiacente cum ar tgd,istoria statului si dreptului, istoria doctrinelor politice si de drept, dreptinternational pu"lic, politologia etc.2.Stabiliti le"atura dreptului const cu alte stiinte !uridiceInn mod special stiinta dreptului const.este apropiata de teoria statului sidreptului , dreptul international pi"lic si politologia.*olitologia si dreptul constitutional au o"iectele si metode diferite de studiuinsa intre ele exista nenumarate puncte de tangenta.8stfel institutiile politicesunt o"iecte de studiu pentru am"ele stiinte.*olitologia are o sfera de

cuprindere mai larga decit dreptul const, ea analizeaza fenomenele politice inansam"lul lor din toate laturile, pe cind dreptul constitutional analizeazaindeose"i institutiile politice, cele prin care se exercita puterea de stat apoporului.3.E%aluati si ar"umentati corelatia stiintei dreptului const cu alte

stiinte sociale.

0


11/51

TEST ):Dreprul constitutional ca disciplina de studiu1.elatati in linii "enerale despre dreptul const. & disciplina de

studiuDreptul constitutional ca disciplina didactica se preda preponderent in cadrulfacultatii de drept . Scopul predarii disciplinei date consta in familiarizare siformarea deprinderilor studentilor in ceea ce pri&este "azele teotiei Const sidez&oltarii ei, "azele organizarii de stat principiile statutului juridc alpersoanei etc.2.Stabiliti le"atura disciplinei dr. #osnt cu altediscipline3.E%aluati si *ormulati propuneri pri%itor la pro"rama disciplinei de

studiu dr. #onst si metodele de predare

00


12/51

TEST 1+:Notiunea si esenta constitutiei1.Defniti notiunea #onst. Si dterminati trasaturile principale a le ei.Constitutia-ansamblul de norme juridice chemate s asigure garantarea drepturilor i libert ilor fundamentale ale omului posibil numai n cadrul regimului politic bazat pe principiul separa iei

puterilor n stat,gra ie crui fapt ele sunt stabilite i nvestite cu o for juridic suprem,adoptate dup o procedur special i prin controlul constitu ionalit ii. Trsturile principale ale constitu iei deriva din definitie:

- Suprema ia juridic- Rigiditatea constitu ional- Reglementeaza relatii sociale fundamentale- Controlul constitu ionalit ii legii - Stabilitatea constitu iei

2.&r"umentati trasaturile principale ale #onst.

Sta"ilitatea presupune ca normele constitutionale nu tre"uie sa e modicatefoarte des, deoarece ele nu &or mai putea considerate sta"ile, si nu &or xate in constiinta juridica a maselor.......3.E%aluati %i$iunile stiinttifce pri%ind esenta #onst.

a !"ista viziuni stiintifice conform caror Constitutia este programul unei natiunib Constitutia este e"presia vointei clasei dominantec #iziunea care o deducem din $eclaratia %ranceza &'() in care se specifica ca Constitutia

reglementeaza drepturile si libertatile fundamentale plus separarea si colaborarea puteriid Constitutia este un etalon a sistemului de drept national.

TEST 11:Aparitia si dezvoltarea constitutiei

1.Relatati in linii generale despre aparitia si dezvoltarea constitutiei in lume

8paritia Constitutiei, ca lege suprema este tratata diferit existand 3 opinii:

03


13/51

a unii autori sustin ca prima Constitutie in sensul de lege suprema a aparut odatacu primele acte cu caracter constitutional si anume +8N8 C7arta /i"ertatum030>." *rima Constitutie a aparut odata cu prima Constitutie scrisa ( 8merica 0@@Dez&oltarea Constitutiei inseamna raspandirea sau difuzarea Constitutiei care aa&ut loc dupa anumite etape,perioadae sau &aluri de difuzare.Deose"im > &aluri:0.E&enimentele din S28 soldata cu Declaratia de Independenta -0@@?,Declaratiaranceza a Drepturilor 'mului [email protected]&olutiile franceze -05)04. Constitutia "elgiana a inspirat si primaConstitutie in 1omania ( 0??5.Caderea Imperiului 8ustro)2ngar dupa primul raz"oi mondial,re&olutia socialistadin 1usia, din care ca consecinta s)a adoptat prima Constitutie So&ietica Socialista4.Sfarsitul celui de)al doilea 1az"oi +ondial,eli"eratul de su" regimul colonial, asanumitele tari de)a lumea a 5)a si ca urmare unele au luat calea so&ietica dedez&oltare>.Caderea imperiului So&ietic, Fidul de la Gerlin, in urma declaratiilor deindependenta au aparut pest 0 state noi care au adoptat Constitutii democratice

2.Determinati trsaturile generale ale primelor const in lume

*rimele constitutii cutumiare ( +agna C7arta /i"ertatum-030> contin reglementarifragmentare,adica reglementeaza doar o parte din relatiile social fundamentale dindomeniul instaurarii mentinerii si exercitarii puterii in stat. Trasaturi:protejeaza doar unele categorii socialeprocedura de adoptare a primelor Constitutii este cu rezer&a ( au participat doarreprezentantii no"ilimii.*entru acea perioada recunoasterea unor drepturi ca fundamentale printr)un acto"ligatoriu cu putere juridica suprema a insemnat foarte mult pentru societate, aconstituit o dez&oltare a Constitutiei ca lege suprema.

Cu&antul Constitutie a fost utilizat incepand cu perioada antica, a&and sensul de actal monar7ului. In perioada feudala a&ea sensul de regulament pentru mem"riimanastirii. Tocmai cu adoptarea +agna C7arta /i"ertatum se capata sensul de legesuprema. Si necatand de neajunsuri, aceasta este parte componenta a Constitutiei+arii Gritanii.Constitutiile scris ( 0@@ de regula au procedura de adoptare si modicare specica,cuprinsa de regula intr)un singur act normati&.'"iectul de reglementare a acestor Constitutii scrise cuprinde ca o"iect complextoate relatiile social fundamentale din domeniul instaurarii,mentinerii si exercitariiputerii in stat. Constitutia scrise se refera, protejeaza intregul popor.

3.Estimati dezvoltarea const r.m.

Perioada interbelic.a) Constituia din 1923.

b) Dictatura regal instaurat prin constituia din 1938.

Constituiile socialiste.a) Constituia din 1925.

b) Constituia din 1938.

c) Constituia din 1941.

05


14/51

d) Constituia din 1978.

Etapa actual. Constituia Republicii Moldova din 1994

TEST 12:#ontinutul normati% al #onstitutiei1.Determinati si descrieti obiectele de re"lementare a #onst

Continutul normati& al Constitutiei din majoritatea statelor cuprinde norme ce serefera la: forma de gu&ernamint, structura de stat, regimul politic al statului,fundamentele politice, economice, sociale, si religioase ale statului,statutul juridic alpersoanei, separatia puterilor in stat, controlul constitutionalitatii legilor, drepturilesi indatoririle cetatenilor.

2.Stabiliti corelatia dintre obiectele de re"lementare a const/egatura ) toate reglementarile din Constitutie se completeaza una pe alta3.E%aluati constinutul normati% al #onst .M.

Din punct de &edere juridic constituia este structurat! #n 045 articole, @ titluri unelea&Bnd capitole $i seciuni.Titlul I. Principii generale. Hn primele 05 articole ale prezentului titlu este legiferatfundamentul juridic $i politic al statului. 8rt.0 declar! 1epu"lica +oldo&a statsu&eran, independent, unitar $i indi&izi"il, cu forma de gu&ern!mBnt repu"lican!,stat de drept, democratic, #n care demnitatea omului, drepturile $i li"ert!ile lui,li"era dez&oltare a personalit!ii umane, dreptatea $i pluralismul politic reprezint!&alori supreme $i sunt garantate. Celelalte articole din titlu sunt armonios legate cucel citat, reprezentBnd o dez&oltare a reglement!rii date cum ar : su&eranitateanaional! aparine poporului care o exercit! #n mod direct $i prin organele salereprezentati&e -art.3% teritoriul este inaliena"il, frontierele indu)i consnite prin

lege organic! -art.5% democraia se exercit! #n condiiile pluralismului politic careeste incompati"il cu dictatura $i totalitarismul -art.>.' importan! deose"it! o prezint! art.? care xeaz! separarea $i cola"orareaputerii legislati&e, executi&e $i judec!tore$ti #n exercitarea prerogati&elor ce lere&in.1epu"lica +oldo&a ca su"iect a relaiilor de drept internaional se o"lig! s! respecteCarta Naiunilor 2nite $i tratatele la care este parte, s!)$iGazeze relaiile cu alte state pe principiile $i normele unanim recunoscute aledreptului internaional.8rt.9 declar! proprietatea pu"lic! $i pri&at!, iar piaa, li"era iniiati&! economic!,concurena loial! ca factori de "az! a economiei. *rin acest articol principiuleconomiei de pia! ca ind denitoriu pentru dez&oltarea economic! $i social! a

statului.Important este $i faptul c! constituia recunoa$te $i garanteaz! drepturile tuturorcet!enilor la p!strarea, dez&oltarea $i la exprimarea identit!ii lor etnice, culturale,ling&istice $i religioase.1epu"lica +oldo&a se proclam! stat neutru $i nu admite dislocarea de trupe militareale altor state pe teritoriul s!u.Tutlul II. Drepturile, libertile i ndatoririle fundamentale. 8cest titlu cuprinde 5capitole $i 4> articole prin care sunt consacrate cele mai eseniale $i inerentedrepturi ale omului $i cet!eanului "ine#neles, ind indisolu"il legate de #ndatoririlepe care le au cet!enii fa! de stat.Hn mod resc, acest compartiment al constituiei #ncepe cu consacrarea principiuluiuniversalitii drepturilor $i #ndatoririlor dup! care urmeaz! principiul egalitii ceeace #nseamn! c! toi cet!enii statului sunt egale #n faa legii. 8ceste principiicorespund exigenilor formulate #n pream"ulurile celor dou! pacte pri&itoare la

04


15/51

drepturile omului -*actul relati& la drepturile economice, sociale $i culturale $i *actulrelati& la drepturile ci&ile $i politice raticate de 1epu"lica +oldo&a.8rticolele 0@, 0 sta"ilesc cet!enia 1epu"licii +oldo&a, restriciile $i protecia ei.Hn conformitate cu normele dreptului internaional cet!enii str!ini $i apatrizii"eneciaz! de acelea$i drepturi ca $i cet!enii +oldo&ei, "ine#neles, cu uneleexcepii ce in de drepturile exclusi& politice care aparin numai celor care aucalitatea de cet!ean al repu"licii.8rticolele 3 $i 30 declar! accesul li"er la justiie $i prezumia ne&ino&!iei pBn!cBnd &ino&!ia &a do&edit! #n mod legal, #n cursul unui procesa, #n cadrul c!ruia isau asigurat toate garaniile necesare ap!r!rii sale.Capitolul 3 al prezentului titlu reglementeaz! drepturile $i li"ert!ile propriu zisecare sunt: dreptul la &ia! $i integritate zic! $i psi7ic!% li"ertatea indi&idual! $isigurana persoanei% dreptul la ap!rare% dreptul la li"era circulaie% dreptul la &ia!intim!, familial! $i pri&at!% in&iola"ilitatea domiciliului% secretul corespondenei%li"ertatea con$tiinei% li"ertatea opiniei $i a exprim!rii% li"ertatea creaiei% dreptul lainformaie% dreptul la #n&!!tur!% dreptul la ocrotirea s!n!t!ii% dreptul la un mediu

#nconjur!tor s!n!tos% dreptul de &ot $i dreptul de a ales% dreptul la administrare%li"ertatea #ntrunirilor% li"ertatea partidelor $i altor organizaii social politice $i altele

#n total 50 drepturi $i li"ert!i care ind #nserate #n textul constituiei au de&enitfundamentale.Hn capitolul 5 sunt sta"ilite #ndatoririle fundamentale $i anume: exercitarea #nsistem a drepturilor $i o"ligaiilor% de&otamentul fa! de ar!% ap!rarea patriei%contri"uii nanciare% protecia mediului #nconjur!tor $i ocrotirea monumentelor.Tutlul III. utoritile publice. 8cest titlu este structurat #n ? capitole, ? seciuni $i ?>articole #n care sunt sta"ilite autorit!ilr pu"lice din 1epu"lica moldo&a, limitelecompetenelor lor $i raporturile dintre ele.Capitolul 4 este consacrat *arlamentului #n care acesta este calicat ca organreprezentati& suprem $i unica autoritate legislati&! a statului. Tot aici sunt sta"iliteprincipiile de ,"az! de constituire a *arlamentului, durata mandatului de 4 ani,&alidarea mandatului de c!tre Curtea Constituional!, organizarea intern!.

8tri"uiile de "az! a puterii legislati&e sunt redate #n art.??, sau #ntr)o alt! optic!pot numite $i limitele competenei deoarece *arlamentul nu are dreptul s! ledep!$easc!.

Seciunea a 3)a al capitolului respecti&, legifereaz! statutul deputailor din*arlament, xBnd dispoziia mandatului reprezentati&, orice mandat imperati& inddeclarat nul., ceea ce tre"uie #neles c! deputaii odat! ind ale$i se a6! #n ser&iciul

#ntregului popor $i nu mai pot re&ocai.Seciunea a 5)a sta"ile$te categoriile de legi: constituionale, organice $i ordinare,sta"ile$te $i procesul adopt!rii lor $i intr!rii #n &igoare. Tot aici, prin art.@> estesta"ilit referendumul ca form! direct! de participare a poporului la exercitareasu&eranit!ii naionale -puterii politice.

Capitolul > este destinat *re$edintelui 1epu"licii +oldo&a #n care este sta"ilit modulde alegere, durata mandatului, incompati"ilit!ile $i imunit!ile precum $i atri"uiile,formele de acti&itate $i modalit!ile de suspendare din funcie.u&ernul este reglementat #n capitolul ? care conine norme pri&itoare la rolul lui #nasigurarea realiz!rii politicii interne $i externe $i conducerii generale a administraieipu"lice, la structura sa, in&estitur!, incompati"ilit!i $i actele care poate s! leadopte.Capitolul @, realizBnd principiul separ!rii $i ec7ili"rului puterii #n stat, este consacratraporturilor *arlamentului cu u&ernul #n care se sta"ilesc mecanismele de in6uen!asupra executi&ului.8dministraia pu"lic! este reglementat! #n capitolul care o di&izeaz! #nadministraie pu"lic! central! de specialitate, din care fac parte ministerele, $i

administraie pu"lic! local! din care fac parte consiliile locale, or!$ene$ti, raionale$i primarii ale$i prin &ot uni&ersal, secret, direct $i li"er exprimat $i care acti&eaz! #n"aza principiilor: descentraliz!rii ser&iciilor pu"lice, autonomiei locale, eligi"ilit!ii

0>


16/51

autorit!ilor pu"lice locale $i consult!rii cet!enilor #n pro"lemele locale de interesdeose"it.Capitolul 9 di&izat #n trei seciuni $i 03 articole se refer! la autoritate

judec!toreasc!, sta"ilind sistemul organelor judec!tore$ti, statutul judec!torilor,caracterul pu"lic al dez"aterilor judiciare, folosirea c!ilor de atac $i altele necesare"unei funcion!ri a puterii judec!tore$ti.Seciunea a 3)a din acest capitol legifereaz! un nou organ numit Consiliul Superioral +agistraturii care este a"ilitat cu asigurarea numirilor, deplas!rilor, promo&!rilor$i m!surilor disciplinare fa! de judec!tori.*rocuratura este legiferat! de seciunea a 5)a art.art.034, 03> indu)i sta"ilit!structura, atri"uiile precum $i mandatul procurorilor.Titlul I!. "conomia naional i #nanele publice. articole ale acestui titlu suntdestinate:economiei, care este calicat! de pia!, de orientare social!, "azat! peproprietatea pri&at! $i pe proprietatea pu"lic! antrenate #n concuren! li"er!%

proprietii, prin care proprietatea se garanteaz! #n formele solicitate de titular, iar"og!iile de orice natur! a su"solului, spaiul aerian, apele $i p!durile folosite #ninteres pu"lic, resursele naturale ale zonei economice $i ale platoului continental,

c!ile de comunicaie, precum $i alte "unuri sta"ilite de lege sunt declarate ca o"iectexclusi& al propriet!ii pu"lice%sistemului #nanciar$creditar, prin care moneda naional! a repu"licii +oldo&a

este sta"ilit leul, cu dreptul exclusid de emisie al G!ncii Naionale%bugetului public naional, sta"ilindui structura $i modalit!ile de ela"orare $i

adoptare%sistemului #scal, pre&!zut din impozite, taxe $i orice alte &enituri cere se sta"ilescde autorit!ile reprezentati&e ale statului.8rt.055 creeaz! Curtea de Conturi care exercit! controlul asupra modului deformare, de administrare $i de #ntre"uinare a resurselor nanciare pu"lice.Titlul !. %urtea %onstituionalcuprinde @ articole prin care se sta"ile$te statutulacestui organ de jurisdicie constituional!, atri"uiile, structura, independena,

condiiile pentru numire, incompati"ilit!ile $i 7ot!rBrile pe care le adopt!.Tltlul !I. &evi'uirea constituieieste consacrat modalit!ilor $i procedurilor dere&izuire -modicare. 8rt.040 al acestui titlu sta"ile$te su"iecii in&estii cu dreptulla iniiati&a re&izuirii, art.043 ( limitele re&izuirii $i art.045 legea pri&ind modicareconstituiei.

Titlul II. Dispoziii nale $i tranzitorii. 8cesta este ultimul titlu al constituiei,considerat parte integrant! a ei, care #n articole nominalizate separat, cuprindereguli referitoare la intrarea #n &igoare a constituiei. 8stfel, art.II pre&ede c! legile $icelelalte acte normati&e ale statului r!mBn #n &igoare #n m!sura #n care nucontra&in pre&ederilor constituiei, iar comisiile permanente ale *arlamentului $iu&ernul sunt o"liga! ca #n decursul unui an, adica pBn! la [email protected]>, s!

examineze conformitatea legislaiei cu constituia,Tot #n acest titlu se sta"ile$te statutul instituiilor care acti&au la momentul adopt!riiconstituiei $i a celor &iitoare care urmai a create.

0?


17/51

TEST 13:Forma si structura constitutiei

1.Defniti notiunea *ormei si structurii constututiei

orma ( modalitatea de exprimare a ConstitutiilorStructura constitutiei ( structura te7nico)legislati&a a normelor constitutionale,adicasistematizarea normelor in cadrul actului normati&2.Determinati *ormele constitutiilor si comparati-le

Se cunosc mai multe criterii de clasif a const si anume:0in dependenta de forma deexprimare:Jcostit scriseJconst nescriseJconst mixte.Constit nescrise)sunt compusedin reguli cu pri&ire la organizarea puterii ce nu au forma unui iz&or normati&escris,dar exista I realit si se aplica temorar in result unor lo&it de stat saure&olutii.Constitutii scrise)sunt compuse dintr)un singur act normati&e codicat saudin mai multe legi constitutionale.Constitutii mixte)se compun atat din texte scrisecat si din cutume constitutionale si precedente judiciare.3in dependenta de procedura de re&izuire ,constit se impart in:JrigideJ6exi"ile:Constit rigide)acele constitutii care sta"ilesc prin normele saleconstitutionale o procedura complicata de modicare sau pre&ad o perioada in acreo parte sau intreaga Const nu poate modicata.Constit 6exi"ile:ele pot modif de

catre legiuitor printr)o procedura similara cu cea de modicare a unei legi ordinare.5in dependenta de regimul politic:JdemocraticeJautoritare:Constitutiiledemocratice)pre&ad drepturile si li"ert cet ,princip pluripartidismului,separatiaputerilor in stat si drept cet de a participa si a alege organelle statale.Constitautoritare)limiteaza drept cet si promo&eaza politica si ideologia unui singur partid4in dependenta de durata in timp:Jpermanente)maj const lumiiJtemporare)seadopt ape o anumita perioada de timp,preala"il sta"ilit in cazuri exceptionale.

3.Estimati *orma si structura #onst .M

Structura Const R*: titluri,capitole,sectiuni,articole.

%orma:scrisa, rigida,democratica+titlu , art &, alin R* stat democratic

0@


18/51

!S &/:0doptarea si abrogarea Const

1.Descrieti prevederile generale privind adoptarea si abrogarea const

In general,Constitutia tre"uie sa e un act sta"il, statornic pentru a constientizatsi respectat in societate.Suprematia Constitutiei determina o procedura speciala deadoptare. 8doptarea Contitutiei determina 5 elemente: 0. Initiati&a adoptarii 3.

'rganul competent sa adopte 5. +oduri de adoptare.

2nele Constitutii pre&ad, in mod expres, organul care poate initia procesul deela"orare si adoptare a Constitutiei. 8lte Constitutii nu contin asemeneareglementari.'rganul competent sa adopte Constitutia este desemnat prin notiunea de putereconstitutionala, care poate : a put constitutionala originara ( are menirea de asta"ili o Constitutie noua atunci cand apar state noi.Titularii puterii const pot gu&ernul sau poporul. " put const deri&ata sau instituita ( modul de organizare sifunctionare este presta"ilit intr)o Constitutie anterioara8"rogarea Constitutiei. 8"rogarea ( anularea legilor. Deose"im a"rogare totala sau

partiala. 8"rogarea partiala este intalnita in procesul de re&izuire -ex: in 3 s)amodicat art @ ) textul &ec7i e inlocuit cu cel nou. 8"rogarea totala nu estesustinuta de stiinta,dar este intalnita in istorie: in caz de complot de stat, crearea destate noi, sc7im"area regimului politic.

2.lasi!icati onst. Dupa modul de adoptare

%lasi#carea clasica:

a Constitutia acordata ( cunoscuta si su" denumirea de cartaconcedata,adoptata de catre monar7, care constrans de anumite imprejurari,

recunoaste anumite drepturi fundamentale cetatenesti si se autolimiteazaprin constituirea unei adunari reprezentati&e. Carta concedata este un fel de

0


19/51

act de capitulare a monar7ului fata de fortele socialeprogresiste.Ex:Constitutia lui /udo&ic al 0)lea

" Constitutia ple"iscitara-statut ( o &arianta mai dez&oltata a constacordate.Este la fel initiata de catre monar7, dar este raticata prinple"iscit./a prima &edere,pare o constitutie democrata, insa istoria a aratatca ple"iscitele s)au desfasurat adeseori in conditii de teroare sau presiuni.Ex:

Statutul 8l"ertin, Constitutia regala a 1omaniei din 095c *actul ( contract intre rege si popor. *oporul este reprezentat prin *arlament.

Constitutie ela"orata printr)un compromis inter&enit intre monar7 si adunareareprezentati&a. Ex: Constitutia 0?? si 0935 1omania,

d Constitutia)con&entie ( opera unei adunari, numita Con&entie. 8ceastaadunare este special aleasa pentru a adopta Constitutia,era consideratadeasupra *arlamentului.Exemple: Constitutiile S28

e Constitutia parlamentara ( Dupa cel de)al 3lea raz"oi mondial,Constitutiile aufost adoptate, de regula de *arlament,folosindu)se de urmatoareaprocedura:initiati&a,ela"orarea proiectului,discutarea pu"lica aproiectului,adoptarea proiectului de catre *arlament cu o majoritatecalicata-cel putin35 din nrul total, apro"area Constitutiei de catre poporprin referendu. Cel mai ecient si mai democratic mod de adoptarea aConstitutiei.

In dependenta de procedura de adoptare:

a 8doptate de *arlament cu apro"area ulterioara de catre popor prinreferendum

" 8doptate de *arlament fara apro"area ulterioara de catre popor prinreferendum

I.Deleanu:

a ormele monocratice ( atunci cand organizarea constitutionala este expresiaemanatiei de &ointa a unei singure persoane: monar7 sau alt sef de stat.

" ormele democratice ( formele ce au la "aza &ointa poporului: 0. Con&entia3. 1eferendum constitutional 5.constituirea insasi a poporului in instantaconstitutionala suprema

c ormele mixte ( com"inarea celor 3 forme: monocratie si democratie.

3.Argumentati procedura speciala privind adoptarea si abrogarea onst.R."

Const.R.* se atribuie la categoria constitutiilor parlamentare deoarece a fost adoptata in parlamentul R.*cu votul a 12din numarul total de deputati insa nu a fost aprobata de catre popor prinreferendum.Constitutia R.m preede la dispozitii finale si tranzitorii art ca intra in vigoare la 1' august&))/, la aceeasi data Const R * din &3 apr &)'( este in intregime abrogata.

4rocedura de revizuire a Const o putem gasi in 56 # Revizuirea C78St

09


20/51

!S &3:Revizuirea Const:

1.Descrieti prevederile generale privind revizuirea onst

7rice Constitutie este supusa revizuirii indiferent de forma ei.

n procesul de revizuire a Constitutiei se determina cerinte:

&. $reptul de a revizui Constitutia trebuie sa apartina aceluiasi organism care a adoptat-o

1. 0utoritatea competenta a revizui Constitutia difera dupa felul acesteia. 4rocedura de revizuire a Constitutiei, este in principiu asemanatoare celei de adoptare.

2.#lasifcati #onstitutiile dupa modul de re%i$uire.0.re&izuirea Constit se poate face dupa aceeasi procedura dupa care se modicalegile.In acest caz ,suntem in prezenta unei Const supple sau 6exi"ile.In sistemulCosntitutiilor considerate K6exi"ile=,o simpla lege &otata de parlament estesucienta pt a produce modicarea constitutionala dorita,cu conditia e&ident caparlamentul sa dispuna de o anumita majoritate.Sistemul constitutiilor 6exi"ile este

usor ,dar punannd pe picior de egalitate constitutiile cu legile ordinare,limiteazasemnicatia Constitutiei si a &alorii sale de lege juridiLa fundamentala.3dacamodicarea Constitutiei se face dupa alte reguli decat cele o"isnuite dupa care se

3


21/51

modica legile ordinare ,ne a6am in fata unei Cosnt rigide .In sistemul constitutiilorrigide orice modicare constit cuprinde intotdeauna o majoritate constitutionala 35la ni&elul intregului *arlament ,dar si un referendum popular,in acre majorit cettre"uie sa se pronunte in fa&oarea modif constitutionale.Constit rigide su"liniaza&aloarea su autorit suprematiei Constit,promo&and un sMstem de &alori in cadrulcaruia o sc7im"are constitutionala tre"uie efectuata in anumite forme si proceduridiferite de acelea ale legilor ordinare3.&r"umentati procedura speciala pri%ind re%i$uirea #onst .M

4rocedura de revizuire a Constitutiei R* este reglementata in titlul 9 art &/&-&/.

!ste o procedura speciala deoarece are o metoda complicata si rigida de revizuire.asim 3 etape pentrurevizuire:

&. nitiativa de revizuire

1. $ezbaterea initiative de revizuire de catre autoritatea publica competenta

. 0doptarea legii de revizuire

/. 4romulgarea legii de revizuire3. 4ublicarea legii de revizuire

n conformitate cu Const. R* initiativa de revizuire poate apartine:unui numar de cel putin 1;;mii cetateni ai R* cu drept de vot


22/51

a Constitutii rigide

b Constitutii fle"ibile

n dependenta de regimul politic:

a $emocratice

b 0utoritaren dependenta de durata in timp avem constitutii:

a 4ermanente

b emporare

$upa modul de adoptare deosebim:

a Constitutie acordata

b Constitutie statut

c 4actul

d Constitutie-conventie

e Constitutie parlamentara

3.Estimati onst R." dupa diverse criterii de clasi!icare

TEST 1#:Suprematia onstitutiei

1.De!initi notiunea suprematiei onstitutiei

Suprematia Constitutiei)calitate a constitutiei care o situeaza in &arful institutiilorpolitico)juridice,dintr)o societate a unui stat,ind sursa reglemntarilor in domeniileeconomic,politic,social si juridic,calitatea de superioaritate in comparatie cu restul normelor dinsistemul de drept national, se manifesta prin suprematie juridica,formala,materiala.

2.$ndicati temeiurile care ii con!era suprematie constitutiei

Suprematia constitutionala se bazeaza pe constinutull si forma ei:suprematia juridica materiala siformala.

Suprematia juridica = art ' = Constitutia este 5egea Suprema a R*.

Suprematia materiala = intreaga ordine juridica se bazeaza pe Constitutie

Suprematia formala = are o procedura de modificare si adoptare speciala.

Supremtia constitutiei a fost si este fundamentata pe democratism.Constitutia este unul din mijloacelejuridice de realizare a democratismului in organizare activitatii statului.Constitutia este sursafundamentala a sistemului politic ca si a sistmului juridic national.

33


23/51

emeiul de suprematie a Constitutiei se deduc din locul si rolul Constitutiei:

& $eoarece reglementeaza cele mai importante relatii pe care se bazeaza celelalte relatii,cum ar fiseparatia si colaborarea puterilor,drepturile si libertatile fundamentale

1 Reglementand atributiile autoritatilor publice de fapt constientizeaza aceste autoritati aratandlimitele competentelor

!ste programul unei natiuni care traseaza directiile de dezvoltare a societatii

/ Contine mecanismul menit sa asigure armonia cu tratatele internationale

0sigurarea suprematiei Constitutiei:

a 7bligatia generala de a respecta Constitutia- art 33

b 0ctivitatea autoritatilor publice in conformitate cu Constitutia = principiul dreptului constitutionalca se va actiona numai daca este stabilit in lege

c Controlul constituionalitatii legii = mecanism legal

3.Argumentati suprematia const. R."

Const este plasata in fruntea ierarhiei actelor politice si actelor normative, carora le confera legitimitatepolitica si juridica in masura in care acestea corespund intru totul normelor si principiilor pe care ea leconsacra.Continutul Const R* reflecta conditiile socila politice si istorice e"istent la momentul de fata inR*.Suprematie const R* ii confera si garantiile juridice ale suprematiei Constitutiei si anume:Controlul

general al aplicarii Const,controlul const legilor, indatoririle fundamentale de a repecta const.

!S &(:Controlul Constitutional

1.De!initi notiunea controlului constitutional

Controlul constitutional = ca o institutie juridica cuprinde o grupa de norme in cadrul ramurii $C cereglementeaza instituirea Curtii Constitutionale, mandatul judecatorului CC, atributiile CC,efectul

contrulului constitutionalitatii.

Controlul Constitutionalitaii = reprezinta oactivitate specializata dupa procedura stabilita legal pentru averifica conformitatea legilor cu Constitutia.

2.Determinati tipurile de control constitutional

doctrina cunoaste mai mute tip ale cotr const legilor.0in dependenta de timpul incare se efectueaza controlului constitutionalitatii legilor:Jcontrolul anterior adoptariilegilor se exercita in faza de proiect al legii.JControlul posterior adoptarii legilor seexercita asupra legilor deja adoptate3In dependenta de forma controlul constit legilor este:Jcontrolul a"stract)presupune &ericarea unui act normati& in afara cazului concret.Jcontrolul concret)

35


24/51

are loc numai in urma unui process judiciar unde tre"uie sa se aplice unui actnormati& a carui constitutionalitate este suspecta.5Ind ependenta de modul inscrierii in Constitutie controlul constit legilor se impartein :Jcontrolul explicit este pre&azut insasi se Constitutie.JControlul implicit nu estepre&azut de Constitutie ,dar rezulta din principiul legalitatii.4In dependenta de spatial de realizare a contr constit legilor:Jcontrolul intern serealizeaza de organul care a emis actul normati&eJControlul extern se realizeaza deo alta autoritate statala.>In dependenta de continutul contr constit legilor:JControlul formal) atrage atentiaasupra conditiilor si cerintelor ce tin de ela"orarea si adoptarea unui actnormati&.JControlul material)&erica conformitatea conformitatea continutuluiactului cu pre&ederile constitutionale.?Dupa &olum:JControlul general se refera la toate relatiile sociale reglementate deConstJcontrolul particular se refera la relatii concrete

6nii autori deosebesc mai multe feluri de controluri:

a Controlul prin opinia publica

b Referendumc Controlul politic de catre parlament

d Controlul judecatoresc

Controlul specializat

3.Argumentati necesitatea si e%istenta controlului const&in R".

Constitutia 1+ a preluat din practica constitutionala moderna sistemului controluluipolitico)jurisdictional al conformitatii legilor cu Constitutia,prin exercitateao"ligatorM a controlullui de catre Curtea Costitutionala,a"ilitata cu dreptul de control

asupra constitutionalitatii legilor si a proceselor legate de legalitatea exercitat decatre cele 5 puteri in cadrul statului.In sistemul nostrum de drept, supremtia legii si in primul rind a legii fundamentale afost ridicata la rangul de principiu constitutional iar in literature de specialitate sasu"liniat ca prin consacrarea acestui principiu intreaga ordine de drept se "azeazape constitutie.Sa demonstrate ca ind la originea intregii acti&itati juridice Consteste in mod necesar superioara tutror formelor de acti&itate deoarece ea singuradetermina &ala"ilitatea lor.*rin esenta sa controlul constitutionalitatii reprezintaunul din mijloacele pri&ilegiate de aparare a societatii ci&ile impotri&a dominatieiexecuti&ului,si legislati&ului.

TEST 09:Constitutiile 1omaniei care au actionat pe teritoriul 1+1.Descrieti premisele adoptarii const. omaniei care au actionat peteritoriul M

Const 0?? premisile:existenta statuluiunicarea actelor cu caracter internationalexistent statalitatii prin tratat internationalin statele &ecine exist adeja o constitConst 0935 premisele:reorganizarea structurii teritoriale a statului -unirea 090

re&olutia socialista din "asara"ianecesitatea largirii sferei drepturilor si li"ertatilor omuluiConst 095 premise:

34


25/51

dorinta monar7ului de a concentra puterea in minele luimodicarea legii fara acordul parlamentului4remise:

a Constitutia &(99 = &.e"istenta statalitatii si a institutiilor statale organizate 1.era formata ideea cafiecare stat sa aiba propria Constitutie . !"istau Regulamente 7rganice cu caracter constitutionalin Romania, prin care se reglementa activitatea 4arlamentului, iar aceste acte trebuiau unificate

prin Constitutie /. 5a acea perioada e"ista Statutul $ezvoltator al Conventiei de la 4aris, careprevedea necesitatea adoptarii unei Constitutii proprii

b Constitutia &)1 = &. 8umeroase reforme din sistemul economic,agrar urmau sa fie reflectate inConstitutie 1.0 avut loc si reorganizarea statala dupa &)&( . Revolutia socialista din Rusia, din&)&( impunea largirea drepturilor si libertatilor si in Romania

c Constitutia &)( = &. 4luralismul politic din Romania facea dificila conducerea si e"istentamonarhiei si regele a dorit concentratia puterii in mainile monarhului prin limitarea democratiei.

2.Stabiliti trasaturile "enerale ale const omaniei care au actionat peteritoriul M si corelatia dintre ele.5a aceste constituii forma de guvernamant era identica monarhie constitutionala. Structura de stat esteunitara. n toate era separatia puterii. $reptul electoral in toate este dupa cenzul de avere. 4arlamentul

bicameral. oate erau rigide dupa procedura de revizuire.

3.Formulati trasaturile distincte ale #onst omanieiiecare const isi are specicul deoarece au actionat in diferite timpuri si diferiteregimuri.Const sdin 0?? proclama su&eranitatea, se instituia principiul separ!rii puterilor #nstat.Const din 0935 este numita constituia unic!riiConst din 095 este uzurpearea puterii de catre monar7.*rocedura de adoptare este diferita: primele doua sint pact, iar ultima estestatutple"iscitara. 1egimul politic este diferit: cea mai nedemocratica este a 5)a.*rima Constitutie oferea posi"ilitatea oferirii cetateniei doar persoanelor de religiecrestina.-8D828T'1 D8C8 ' S8 18+IE TI+*Caracteristicile Constituiei din 0??este prima constituie intern! romBneasc!a fost promulgat! f!r! a se cere acordul +arilor *uteria fost ela"orat! dup! modelul Constitu iei Gelgiene din 050

este un act de factur! li"eral!proclama su&eranitatea naional!gu&ernarea era reprezentati&! Oi responsa"il!se instituia principiul separ!rii puterilor #n statmonar7ia reprezenta forma de gu&ern!mBnt #n stat Oi era ereditar!sta"ilea li"ert!i Oi drepturi cet!eneOtiincludea un nou sistem electoral, "azat pe &otul cenzitareste prima realizare a lui Carol Ia fost considerat! una din cele mai democratice constituii din Europainstituiile centrale ale statului erau:)+onar7ia era ereditar!, #n familie pe linie "!r"!teasc!, moOtenitorii tronuluiurmBnd s! e crescui #n religia ortodox!

)u&ernul reprezinta puterea executi&! Oi era condus de primul ministru% #mparteputerea executi&! cu monar7ul. 8&ea ca sarcini prezentarea proiectelor legii*arlamentului Oi punerea #n practic! a legilor &otate de *arlament

3>
http://ro.wikipedia.org/wiki/Constitutia_belgieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constitutia_belgieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vot_cenzitarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constitutia_belgieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vot_cenzitar


26/51

)*arlamentul reprezinta puterea legislati&! Oi era format din Senat Oi CameraDeputailor structura "icamerala ce fusese introdusa pentru prima oara de 8.I.Cuzain 0?4 prin PStatutul dez&oltator al Con&entiei de la *arisPConstituia 1omBniei din 0935*otri&it Constituiei din 0935, 1omBnia era o monar7ie constituional!, stat naional,unitar, indi&izi"il, cu teritoriul inaliena"il. Constituia unic!rii, cum mai e numit!,consneOte realizarea 1omBniei +ari Oi are la "az! constituia din 0??, do&ad!ind faptul c! din cele 05 de articole, @ s)au p!strat din cea de la 0??. 1egeleerdinand I-0904)093@ reprezinta elementul c7eie al &ieii politice. El exercitaputerea executi&!, numea Oi re&oca miniOtrii, sanciona Oi promulga legile, era Oeful8rmatei, a&ea drept de &eto, putea "ate moned!, conferea decoraii, a&ea drept deamnistie Oi graiere, con&oca Oi dizol&a *arlamentul, #nc7eia tratate -acesteade&enind &ala"ile dup! ce erau apro"ate de *arlament. *arlamentul constituiaputerea legislati&! #n cadrul regimului democratic. El era "icameral -Senatul Oi8dunarea deputailor Oi a&ea rolul de a &ota legile, de a le a"roga Oi a&ea drept decontrol asupra acti&it!ii gu&ernului.Constituia 1omBniei din 095Const lui carol II trecea de la sistemul parlamentar la sitemul autoritar cu

suprematia executi&ului. titluri. *rezenta reprezentantei nationale si cameradeputatilor si senatul erau instrument prin care regele isi exercita puterea.50.august.0944 este anulata si se resta"ilesre const din 0935

TEST 3:Constitutiile so&ietice care au actionat pe teritorul 1+1.Descrieti premisele

*remisele:Constitutia 0935 ( 0.instaurarea unui sistem socialist care tre"uia re6ectat intr)oconstitutie 3.2niunea So&ietica era o federatie%nationalizare paminturilor siintreprinderilor, colecti&izarea.N scripnic a cerut adoptarea constitutieiConstitutia 095 ( 0.s)a realizat unele etape de dez&oltare socialismului ( s)autrasat sarcini pentru etapa a doua 3. S)a adoptat Constitutia la ni&elul federatiei sisu"iectele 1SS+ a preluat modicarile din Constitutia federalaConstitutia 0940 ( 0. 18SS+ fosta regiune autonoma in cadrul 2crainei a fostdeclarata ca su"iect independent a federatiei, adica scoasa din componenta

2crainei ( aceste modicari necesitau re6ectare in propria Constitutie 3. +oldo&ade&ine o repu"lica din cele 0> repu"lici ale federatiei 21SS

3?
http://ro.wikipedia.org/wiki/1923http://ro.wikipedia.org/wiki/1866http://ro.wikipedia.org/wiki/Ferdinand_I_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ferdinand_I_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1914http://ro.wikipedia.org/wiki/1927http://ro.wikipedia.org/wiki/1923http://ro.wikipedia.org/wiki/1866http://ro.wikipedia.org/wiki/Ferdinand_I_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ferdinand_I_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1914http://ro.wikipedia.org/wiki/1927


27/51

Constitutia 09@ ( 0. Sta"ileste socialismul dez&oltat si se traseaza sarcini programpentru construirea urmatoarei etape ( comunismul.

2.Stabiliti trasaturile "enerale

Toate const. Sistemul judiciar era compus din judecatoriile norodniceorganizate in teritoriu, Qudecatoria principala ce acti&eaza in "aza

regulamentului sau si judecatoria suprema a urss ca instanta superioara careexercita un control general inclusi& si cel administrati&.Toate constitutiileconsnteau prin lege dictatura proletariatului "azata pe alianta claseumuncitoare si taranimii determinind rolul conducator al partiduluicomunist.Ca proprietate socialista era considerata proprietatea de stat siproprietatea cooperatist)col7oznica.Sistemul so&ietelor.*rincipiul unicitatiiputerilor.

3.Formulati trasaturile distincte

Constituia a 18SS+ din 093>.

Constitutiea a 18SS+ a&ea sapte capitole : 0.Dispozitii generale ,3organelesupreme ale puterii de stat ,5 so&ietul comisarilor noroddnici .2n factor tareimportatnt e ca , constitutiea din 093> nu se referealadrepturi si li"ertati , ceea ce nu e compati"il cu denumire deconstiututie . Constitconsntea prin lege dictatura proletoriatului ,"azata pe alianta clasei muncitoare sitaranimei ,determinind rolul conducator al comunistilor. Const 18SS+ din 093> afost compusa doar cu scopul mentinerii ordinii in 18SS+ a partidului Comunist si8rmarei 1osii.

Constituia a 18SS+ din 095:Se refera la orinduirea sociala , drept si o"lig cetatenilor,sistemul electoral procedde modic a const. Nu exista principiul separatiei puterilor in stat. So&etul suprem

era unicul organ legislati&, apare drepul la &ot uni&ersal,dr la munca , in&atatura,odi7na , li"ertatea cu&intului a presei . li"ertatea asocierii se limita la un singurpartid.

Constituia a 18SS+ din 0940:In capitolul I se declara stat al muncitorilor si taranilor. 2n principiu nou eraproprietatea pri&ata asupra caselor mici si in&entarului agricol. Capitolul II 1SS+ sedeclara stat su&eran . ca organ suprem al puterii de stat so&etul suprem si prezideulso&etului suprem , putere legislati&a si partial executi&a. Qurisdictia infaptuita de

judecatoria suprema 1SS+. 8ceasta const renunta la principiul pluralismului politicseparatia puter suprematia legiisi a stat de drept.Constituia a 18SS+ din 09@:Const I


28/51

Drept premise pentru adoptarea acestor acte au fost:)destramarea 21SS)Dreptul popoarelor la autodeterminare de care si +oldo&a s)a folosit)Necesitatea adoptarii unor acte care sa nu cedeze in &aloare si utilitate celor dinEuropa..si imposi"litatea actelor pina la 099 de a mai solutiona pro"leme presentecare sau dez&oltat odata cu societatea.2.Descrieti pre%ederile "enerale ale declaratiei de independenta ,

declaratia de su%eranitate #onst M din 1)) si altor acte const adoptate

dupa 1)()

4revederile generale a $eclaratiei de suveranitate:

&. Se declara suveranitatea RSS*oldova

1. 4oporul este declarat purtatorul suveranitatii

. Se declara caracterul de stat unitar si indivizibil

/. Se declara dreptul RSS* in rezolvarea problemelor interne si e"terne

3.n statul RSS* se instituie cetatenia proprie,se declara separatia si colaborarea puterilor

9.RSS* recunoaste carta 786 si principiile internationale

'.Se instituie principiul separatiei puterilor in stat

(.Se declara demilitarizare teritoriului

4revederile generale ale $eclaratiei de ndependenta:

&.ransnistria se declara parte componenta a teritoriului R*

1. $enumirea statului poarta oficial numele de R*. Se reafirma limba romana ca limba de stat, drapelul tricolor,stema de stat si se proclama statul R*independent si suveran, democratic, liber sa-si hotarasca prezentul si viitorul fara nici un amestec dinafara

/a 3@ august 0990 *arlamentul 1epu"licii +oldo&a adopt! Declaraia deindependen!. Declaraia de independen!, practic, a suplinit neajunsurile dinDeclaraia de su&eranitate. Hn Declaraia de independen! se reg!sesc o serie deprecepte, care au ser&it drept idei fundamentale -cauze primare pentruautodeterminare. +enionarea #n acest document a unor idei precum Kalegerileli"ere $i democratice=, Kdemocratizarea=, Karmarea li"ert!ii, independentei si

unit!ii naionale=, Kstatul de drept= Keconomia de pia!= etc., constituie preceptede "az! pentru noua orBnduire care urma s! e instaurat!. raie presiunilormi$c!rii de eli"erare naional!, la 0@ martie 0990 So&ietul Suprem al 1SS+ a refuzatocial participarea la referendumul unional, iniiat de +osco&a, prin care se urm!reameninerea 2niunii So&ietice.

In constitutia din 0994 deja sesizam o tendinta de democratizare a populatiei siformularea a principiilor generale .8stfel constitutia ind declarata legea suprema astatului si toti se su"ordoneaza numai legii.In constitutie 1m se declara statsu&eran $i independent, unitar $i indi&izi"il. 8testam deja si compartimentuldrepturilor .li"ertatilor si indatoririlor fundamentale ceea ce in constitutiileanterioare nu era. In constitutia din 0994 se reglementeaza organizarea celor 5puteri in stat astfel ind un garant ca nici una din puteri nu &a putea detine

3


29/51

monopolul asupra populatiei din 1+.Desi &ala"ilitatea constitutiei este contestatade unii autori ea totusi ramine garantul su&eranitatii democaratiei si independenteirepu"licii +oldo&a.

3.Estimati si ar"umentati importanta Declaratiei de independenta ,declaratia de su%eranitate ...

Declaratia de su&eranitate, declaratia e independenta cit si constitutia 1+ , suntniste acte de importanta majora pentru populatia din 1+. In primul rind prin acesteacte se recunoaste independenta 1m , su&eranitatea si inaliniena"ilitatea ei. *rinaceste acte 1epu"lica +oldo&a solicit!


30/51

Statul ( institutie politico)juridica ce include 5 elemente: teritoriu,populatia,puterea,prezentand un sistem institutional organizat care realizeaza in mod su&eranconducerea unei societati de pe un anumit teritoriu detinand monopolul inadoptarea si executarea dreptului.unctiile statului ( directii generale de acti&itate iar atri"utiile ( acti&itati nemijlocitesi concrete a organelor de stat pentru realizarea functiilor. Statul are functii:InterneExterne

Toate functiile interne ale statului la general pot numite in functia:legislati&aexecuti&ajudecatoreasca.

2.#omparati di*erite conceptii pri%ind esenta statuluiEsenta statului este a"ordata din doua puncte de &edere.Intro prima acceptiuneesenta statului consta in manifestarea intereselor clasei dominante economic siimpunerea &ointei acesteia intregii societati.8 doua a"ordare a esentei statuluiconsta in posi"ilitatea acestuia de a asigura coeziunea societatii de a solutioncontradictiile si con6ictele aparute.IN doctrina se cunosc mai multe teorii referitor la

aparitia statului:teoria contractului social)datorita careia statul era conceput carezultat a unui pact sau contract social in tre gu&ernati si gu&ernanti,teoria claselor)conform careia statul a aparut odata cu aparitia proprietatii pri&ate asupramijloacelor de productie si cu impartirea societatii in clase.Teoria teocratica)conformcareia staul este creatia lui Dumnezeu,iar seful statului este reprezentatul forteidi&ine,teoria patriar7ala conform careia statul isi trage originea de la familie,teoriapsi7ologica conform careia in stat sunt doua categorii de oameni cei ce tre"uie saconduca si cei ce tre"uie condusi, teoria juridica a statului natiune)conform acesteiteorii statul a aparut datorita tendintelor persoanelor de a trai impreuna care a&eauaceasi lim"a, o"iceiuri, traditii.3.E%aluati sistema or"anelor puterii publice in M

TEST 35:Elementele statului1.Determinat elementele statului si descrieti trasaturle fecaruiaElementele statului sunt:a teritoriul" populatiac puterea

Teritoriul este dimensiunea materiala a statului. In Constitutie este reglementat inart 5 alin0 R art 043. 1+ este recunoscut ca su"iect de drept international inlimitele teritoriului sau. C7iar la momentul declararii de independenta in textuldeclaratiei se specica ca Transnistria este parte componenta a teritoriului si dinistori si din punct de &edere material*opulatia este dimensiunea psi7ologica a statului., locuitorii unui teritoriu. *oporul

sunt toti cetatenii 1+ indiferent de locul de trai. Natiunea ( comunitate , un grup deindi&izi formata istoriceste in timp pe un anumit teritoriu si are la "aza origineaetnica comuna, lim"a,religia,traditii comune. In 1+ nationalitatea se exprima princetatenie+inoritatea nationala ( grup etnic in minoritatea numeric inferior fata demajoritatea cetatenilor.Constitutia 1+ nu opereaza cu cu&intele minoritateanationala, ci cu cu&antul etnie.*uterea ( relatie sociala dintre 3 elemente unde un element numit su"iect impune&ointa,iar o"iectul accepta &ointa pentru atingerea scopului comun.*uterea nationala ( puterea poporului, iar puterea de stat insumeaza puteriletuturor organelor reprezentati&e. In comparatie , puterea nationala este mai mareca puterea de stat.

5


31/51

2.'ndicati trasaturile caracteristice ale puterii publice si corelatia acesteiacu alte elemente ale statului .'ndicati esenta si necesitatea separariiputerilor in stat

Trasaturile puterii pu"lice:)puterea pu"lica este o putere juridica astfel cei care o exercita sunt impusi saexercite puterea prin ela"orarea si aplicarea normelor de drept)poseda calitatile de continuitate si permanenta)prerogati&ele sale apartinautoritatilor pu"lice)pretinde sa exprime interesul intregii societati)puterea pu"lica este unica aceasta apartinind poporului.)su&eranitatea puterii pu"lice)este o putere organizata in mecanismul de stat)puterea pu"lica in&esteste mecanismul de stat cu capacitatea de a conducesocietateaConform principiului separatiei puetrilor in stat)puterea este distri"uita intre cele 5ramuri ale gu&ernarii (puterea legislati&e, puterea executi&e si puterea

judecatoreasca.Separatia puterilor in sta permite pre&enirea uzurparii puterii,concentrarii ei in minile unei singure personae sau unui singur partid politic, a unui

organ de stat.

3.Estimati principiul separatiei puterilo in stat.in M*rincipiul separatiei puterilor in stat este consntit in art ? al Const 1+.TotodataConstitutia consacra principiul ec7ili"rului puterilor in stat prin crearea unui sistemde garantii m frine si contra"alante care sa excluda dominarea unei puteri in raportcu alta.*re&ederile constitutionale consacra raporturile dintre cele 5 puteri,acordindu)le ecareia un statut aparte.Totodta ea stipuleaza sistemul controluluirecisproc dintre puteri.*uterea legislati&e , executi&e si judecatoreasca tre"uie saactioneze numai in limitele prerogati&elor proprii ecare dintre ele indindependente cu atri"utii reglementate strict de pre&ederile constitutionale.iecare

autoritate are un domeniiu special si separat este inzestrata cu putere statala astfelincit niciuna sa nu uzurpe atru"utiile celeilalte.

TEST 34:Caracteristcile statului1.Descrieti esenta unor asa caracteristici ale statului cum suntdemocratic, de drept, social , laicStat democratic ( autoritatile pu"lice se intemeiaza pe &ointa poporului exprimataprin alegeri li"ere si corecte.Stat de drept ( stat in care se respecta suprematia legii si a ConsatitutieiStat social ( presupune drepturi si li"ertati economice pentru dez&oltareamultilaterala a persoanei.Stat laic ( stat in care nu este impusa &reo religie nationala

2.Stabiliti caracterele principale ale fecarei caracteristici ale statului

Stat democratic:a Caracterul constitutional al puterii de stat" Cetatenie proprie

c Drept de &otd 8legeri li"ere si corecteStat de drept:

50


32/51

a Suprematia legii si a Constitutiei" Egalitatea tuturor in fata legiic Dreptul de a)si cunoaste drepturile si o"ligatiile si conditiile juridice create

pentru astad Independenta puterii judecatoresti

Stat social:a Dreptul la munca si garantiile acestui drept

" *rotectia persoanelor cu deza"ilitatic *rotectia familiei,tinerilord Sta"ilirea unui minim garantat de remunerare a munciie Sustinerea din partea statului a pensionarilor

Stat laic:a /ipsa religiei ociale de stat" Statul duce e&identa confesiilor religioase si pentru ca ele sa functioneze

legal tre"uie sa e inregistratec Egalitate tuturor confesiilor in fata legii si autoritatilor pu"liced Statul este separat de "isericae Toate confesiile tre"uie sa respecte Constitutia si /egislatia 1+f iecare persoana este li"era sa decida asupra credintei sale

3.E%aluati corespunderea realitatii fecarei dintre caracterisici ale statuluiin M

TEST 2/:Forma de "u%ernare1.DEfniti notiunea *ormei de "u%ernare

orma de gu&ernamint)modul in care sunt constituite si functioneazaorganele supreme, ind raportata la trasaturile denitorii ale sefului de stat si laraporturile acestuia cu puterea legiuitoare.+onar7ia)forma de gu&ernamint in care puterea suprema apartine unei singurepersoane, monar7ului.1epu"lica)forma de gu&ernamint in care cetatenii detin si exercita putereasu&erana prin reprezentantii alesi.

2.Trasaturile "enerale ale fecarui tip de *orma de "u%ernare+onar7iile sunt de mai multe tipuri : a"soluta. Constitutionala)dualista sauparlamentara,0.monar7ia a"soluta) puterea legislati&a ,executi&a, judecatoreasca in miinele uneipersoane)lipseste organul legislati&)monar7ul poate fortat sa a"dice de catre familia regala

3.+onar7ia constitutionala) imputernicirile monar7ului sunt limitate de constitutie5.Constitutionala dualista)puterea in stat se realizeaza conform principiului separariiputerilor in stat)puterea legislati&a apartine parlamentului. Cea executi&a monar7ului, la fel si cea

judecatoreasca)detine puterea de a emite decrete si de a dizol&a parlamentul4.Constitutional parlamentara)puterea monar7ului nu se extinde in sfera legislati&a)legile se emit de parlament monar7ul nu are drept de &eto)orice actiune a monar7ului tre"uie contrasemnata de catre gu&ern1epu"lica)prezidentiala)conducatorul statului este ales e de un colegiu special ede cetateni direct)separarea se&era a puterilor

)parlamentul in drept sa acorde drept de neincredere gu&ernului)presedintele seful executi&ului)ministrii numiti in functie de catre presedinte

53


33/51

)gu&ernul nu este responsa"il in fata parlamentului1epu"lica parlamentara)seful statului ales de parlament)gu&ernul se formeaza in "aza parlamentara si poarta raspundere in fata lui)parlamentul este in&estit cu dreptul de a exercita control asupra acti&itatiigu&ernului)parlamentul poate dizol&a gu&ernul1epu"lica semi)prezidentiala) com"ina particularitatile repu"licii prezidentiale cucele parlamentare)gu&ernul desemnat de presedinte dar &otat de parlament)gu&ernul responsa"il in fata parlamentului

3.Forma de "u%ernare in M1epu"lica +oldo&a la etapa actuala este o repu"lica semiprezidentiala. *ina in anul3 1+ a fost rep. prezidentiala iar din 3 pina in present dejasemiprezidentiala. Deci seful statului ind ales de catre parlament a&ind atri"utii indomeniul administrarii dar nu este seful executi&ului. 8&ind un rol nu numaiprotocolar. Dupa pararea mea 1m ar tre"ui sa e sc7im"ata in repu"licaprezidentiala deoarece populatia &ede in presedinte conducatorul suprem dupa

care sa se indrume, iar majoritatea pop neind la curent de faptul ca presedintelenu detine puterea executi&a , cer de la el actiune care nu tinde competenta sa,astfel forminduse neincredere in seful statului si indeferenta fata de alegeri ,participari la &iata politica etc.

TEST 3?:Structura de stat1.Notiunea structurii de statstructura de stat)organizarea politico)teritoriala a statului, inclusi& statutul juridico)politic al partilor lui componente si principalele raporturi dintre organele de statcentrale si regional.Cunoastem 5forme principale ale structurii de stat : unitara si federati&e, asociatii

de state sau ierar7ii de state.Statul unitar ( o singura formatiune statala pe teritoriul cuprins de frontiereleacestui stat.Stat federati& ( mai multe formatiuni statale care "eneciaza de un statut deautonomie in materie constitutionala,administrati&a si judecatoreasca si sesu"ordoneaza acestuia.8sociatii de state si ierar7ii ( forme asemanatoare federatiilor,dar acestea nu daunastere unui stat nou format.

2.Trasaturile "eneraleCaracteristicile statului unitar:

a Existenta unei Constitutii si a unui singur sistem de drept -de regula" 2nicitatea cetateniei ( cetatenie unicac 2n singur rand de autoritati pu"liced 2n singur su"iect de drept internationale 'rganizarea teritoriului din punct de &edere administrati& si su"ordonarea

autoritatilor pu"lice locale fata de cele centraleCaracterul unitar se refera asupra tuturor elementelor statului-teritoriu,popor,putere.Statul unitar cunoaste o dez&oltare in exercitarea puteriista"ilind autonomie larga e tuturor unitatilor administrati&)teritoriale si se numestestat descentralizat, e numai unor unitati locale si atunci se numeste relati&descentralizat.Statul *ederalse "azeaza pe 3 principii:

a 8utonomiei ) ecare stat mem"ru are largi prerogati&e in domenii de la

legislati& pana la cel economic si jurisdictional. iecare stat are propriastructura de gu&ernare,cetatenie,etc

55


34/51

" *articiparii ( participarea statelor componente la procesul general degu&ernare

Caracteristici:a Statele federati&e sunt su"iecte de drept international, iar statele)mem"re

doar su"iecte de drept intern." *opulatia detine 3 cetateniic Cadru du"lu de autoritati

&sociatiile de state si ierar0iile de state)sunt forme asemanatoarefederatiilorinsa ele nu dau nastere unui stat nou.*rincipalele forme ale asociatiilorde state sunt confederatiile de state si uniunile de state.*rincipalele formealeierar7iilor de state sunt:statul &assal, satul protejat,dominioanele "ritanice,teritoriilesu" mandate, statetele su" tutela internationala.

3.Forma or"ani$arii teritoriale a MSu" aspectul structurii de stat 1+ este un stat unitarM.*e teritoriul 1+ esteorganizata o singura formatiune statala , exista un singur rind de autoritati pu"licecentral .Teritoriul tarii este impartit in unitati administrati&e teritoriale iar autoritatile

pu"lice din aceste unitati sunt su"ordinate uniform fata de cele centrale,intreagaorganizatie statala este sta"ilita de constitutie.

TEST 3@:1egimul politic1.Defniti notiunea de re"im politic1egim politic ( metode,procedee de instaurare,mentinere si exercitare a puterii instat.Deose"im urmatoarele regimuri politice: democraticeantidemocratice.In lit de specialitate ,constatatm 3 mari tipologii ale reregimurilor politice :in fc decriteriul separatiilor puterilor si in fc de metodele utilizate la exercitarea puterii.0Infc de criteriul separatiei puterilor,regimurile politice sunt clasicate in:Jregimulconfuziei puterilorJregimul parlamentarJregimul presidential si regimul mixt.3In fc

de metodele utilizate la exercitarea puterii,regimurile politice seclasiLademocratice si nedemocraticeDemocratia ( forma de gu&ernare in care prerogati&ele puterii apartin poporului siacesta le exercita su&eran prin corpul sau electoral. Nucleul democratiei esteprincipiul su&eranitatii poporului.

Totalitarism ( lipsa separatiei puterilor in stat si se "azeaza pe utilizarea directa sauindirecta a constrangerii si forme &iolente de reprimare a opozitiei de catre grupurioligar7ice restranse.

2.Trasaturile "enerale.In lit de specialitate ,constatatm 3 mari tipologii ale reregimurilor politice :in fc decriteriul separatiilor puterilor si in fc de metodele utilizate la exercitarea puterii.0In

fc de criteriul separatiei puterilor,regimurile politice sunt clasicate in:Jregimulconfuziei puterilorJregimul parlamentarJregimul presidential si regimul mixt.regimulconfuziei puterilor consta in detinerea si exercitarea de catre acelasi organ aprerogati&elor constitutionale de natura legislati&a si executi&a.in cadrul acestuiregim se urmareste controlul reciproc intre autoritatile statale care exercita cele 5functii traditionale:legislati&e,executi&e si judecatoreasca.1egimul presidential arela "aza idea separarii organiLe accentuate a puterilor in stat.1egimul mixt)suntprodusul unor com"inatii de elemente ce apartin unor regimuri politice diferite,inspecial regimului presidential si cel parmalentar..3In fc de metodele utilizate la exercitarea puterii,regimurile politice se clasiLa indemocratice si nedemocratice.1egimurile democratice se intemeiaza pe &ointa siinteresele maj cetatenilorCat pri&este regimurile antidemocratice acestorale estecaracteristiLa lipsa separatiei puterilor in stat si se "azeaza pe utilizarea directa saiuindirecta a constrangerii si forme &iolente de reprimare a opozitiei de catre grupurioligar7ice restranse,ce au drept consecinte suprimarea pluralismului politic,a

54


35/51

drepturilor omului si instituirea unui control total al statului si al gu&ernantilorasupra cetatenilor ,iar cet nu au posi"ilitatea de a in6uenta deciziile politice impuseprin intimidare forta sau teroare

3.e"imul politic in M+oldo&a #n prezent este repu"lic! parlamentar!. *uterea de stat este determinat!de Constituia adoptat! de *arlament la 39 iulie 0994 $i completat! la 09 iulie 099?$i > iulie 3. Hn conformitate cu pre&ederile Constituiei, 1epu"lica +oldo&a estestat de drept democratic, #n care demnitatea omului, drepturile $i li"ert!ile lui,dez&oltarea li"er! a personalit!ii, dreptatea $i pluralismul politic sunt cele mai

#nalte &alori $i acestea se garanteaz!.TEST 3:Notiunea cetateniei 1+1.Defniti notiunea cetateniei M

Cet!enie: du"lu sens)instituie juridic! Oi condiia juridic!.%a institu(ie )uridic(ansam"lu de norme juridice ce reglementeaz! raporturi sociale grupate #n jurulnecesit!ii de a asigura plenitudinea drepturilor Oi o"ligaiilor pre&!zute deConstituie Oi legi acelor persoane care, prin sentimentele Oi interesele lor sunt

str#ns legate de destinele statului nostru.%a condi(ie )uridic( statutul ce se creeaz!prin normele juridice acelor persoane care au calitatea de cet!ean.

Instituia de cet!enie a fost fondat! prin Declaraia Su&eranit!ii 1+ din35.?.099, unde #n art se stipula: =Hn 1+ se instituie cet!enia repu"lican!=.Hntrudez&oltarea acestui document, *arlamentul a adoptat mai t#rziu /egea cu pri&ire lacet!enia 1+.

2.Determinati trasaturile caracteristiceCetatenia este reglementata azi in 1+ prin:

0. /egea cetateniei 1+

3. /egea pri&ind taxele consulare

5. Con&entia Europeana pri&ind cetatenia

4. 1egulamente ale +inisterului Dez&oltarii informationale si comunicatiei

Cetatenia este calitate a persoanei zice ce desemneaza o legatura politica sijuridica permanenta intre persoana zica si stat, nelimitata in spatiu si timp sicare acorda persoanei zice posi"ilitatea sa "enecieze de toate drepturile sili"ertatile fundamentale recunoscute si garantate de stat ,si isi asumao"ligatia de a respecta toate indatoririle fundamentale pre&azute de Constsilegislatia statului in &igoare.

1elaia dintre stat Oi persoan! de supuOenie a persoanei este #nt#lnit! #n perioadascla&agist!, feudal! Oi se caracterizeaz! printr)o relaie numit! pe &ertical! pe moti&c! statul are drepturi, iar persoana o"ligaiuni, iar #n cadrul cet!eniei Oi statul Oipersoana au drepturi Oi o"ligaiuni reciproce-pe orizontal!.

3.&r"umentati corelatia dintre re", interne si le internatioanle pri%itor lacetatenie

5>


36/51

Cele mai importante tratate la care 1+ a aderat cu pri&ire la cet!enie:Declaraia2ni&ersal! a Drepturilor omului% Con&enia European! cu pri&ire la cet!enie% *actulinternaional cu pri&ire la drepturile ci&ile Oi politice% *actul internaional cu pri&ire ladrepturile economice, sociale Oi culturale.

8rt.0@ Constituie:

0.Cet se do"#ndeOte,p!streaz! pierde #n cond legii

3.Nimeni nu poate lipsit ar"itra de cet!enia sa Oi nici de dreptul de a)Oi sc7im"acet!enia

TEST 39:*rincipiile cetateniei 1+1.Defniti notiunea de principii..

*rincipiile cet 1+) reguli de "az! ce sta"ilesc cadrul juridic general de do"#ndire,exercitare Oi de pierdere a calit!ii de cet!ean al 1+ de c!tre o p.f.

8rseni: principiile cet ( idei conduc!toare fundamentale cuprinz#nd generaliz!rilegale Oi doctrinare #n materie de cet!enie.

rticolul *.*rincipiile generale ale cet!eniei

1egulile asupra cet!eniei 1epu"licii +oldo&a se #ntemeiaz! pe urm!toareleprincipii:

dreptul ec!rei persoane la o cet!enie%

nedescriminarea cet!enilor, indiferent de temeiurile do"#ndirii cet!eniei%

inadmisi"ilitatea pri&!rii ar"itrare a persoanei de cet!enia ei $i de dreptul dea)$i sc7im"a cet!enia%

e&itarea apatridiei%

neproducerea de efecte, prin sc7im"area cet!eniei unuia dintre soi, asupracet!eniei celuilalt so sau asupra cet!eniei copilului dac! nu exist! o cererescris! #n acest sens a p!rinilor.

Dreptul persoanei de a sc7im"a cetatenia

*rioritatea reglementarilor internationale pri&itoare la cetatenie

*rotectia cetatenilor

-8D828T'1

0. *rincipii ce stau la "aza do"#ndirii cet!eniei-dreptul s#ngelui,dreptullocului,naturalizarea

3.*rincipii)drepturi-dreptul ec!ruia la cet!enie 5.*rincipii)garanii-egalitatea #n drepturi a cet,nediscriminarea cet,protecia

cet, e&itarea apatridiei 4.*rincipii exclusi&e -numai cet!enii unui stat anume sunt titulari ai tuturor

drepturilor pre&!zute de legi

5?

Copiute Drept Constitutional. Conspecte.md -1

Documents

Transcript of Copiute Drept Constitutional. Conspecte.md -1