Teste Rezolvate Pentru Examen La Drept Procesual Civil.[Conspecte.md]

download Teste Rezolvate Pentru Examen La Drept Procesual Civil.[Conspecte.md]

of 63

Transcript of Teste Rezolvate Pentru Examen La Drept Procesual Civil.[Conspecte.md]

Test 2

1.Notiunea de izvor al DPC si felurile izvoarelor.

1.1 Dati defin izvor de DPC

Notiunea de izvor poate fi analizata in 2 acceptiuni. In sens material,intelegem conditiile social economice ce impun crearea unui ansamblu de norme, iar in sens juridic , tocmai aceste norme, mijl specifice, puse la dispozitia organelor specializate ale stat, exprimate prin acte normative, care sa apere rel economice si sociale. Specific pt DPC este fapt ca astfel de reglementari se contin numai in Constit si alte legi organice.

1.2Nominalizati felurile izvoarelor de DPC

Putem evidentia 2 categor de izv: interne si internat.

Interne:1Consit RM (care stabileste structura inst judecator, principiile fundament etc)

2Legile organice: CPC, Cod de executare; alte legi (Leg Contencios Adm, Leg insolvabilitatii, leg cu privire la taxa de stat, leg cu privire la notariat, leg cu privire la procuratura, leg cu privire la avocatura, CM, CF-infiintarea adoptiei, CFisc)

Internat: CEDO, Pact internat cu privire la dr civ si pol, Conv privind procedura civ, Conv de arbitsaj comercial internat, Conv pr recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale strain, Conv cu priv la asistenta juridika in materie civila si penala, Trat bilaterale. Precedentul judiciar nu constit iyvor de drept ci el este folosit doar pt aplicarea corecta si uniforma a legislatiei.

1.3 Analizati actiunea legii proces civ in timp.

Cu privire la act legii proces civ in timp, putem sp ca in cadr DPC se aplica princip neretroactivitatii legii adika legea procesuala dspune numai pt viitor. Specific acestui principiu in DPC: 1N de organizare judecator sunt de imediata aplicare.2N de competenta, care modifica competenta inst sesizate in momentul aparitiei egii noi, permie existenta mai multor solutii: a)pastrarea competentei pt cauzele in curs de judecata.b)pastrarea competentei pt cauzele in curs de judec doar daca procesul a ajuns in faza dezbaterilor judiciare. C)dezinvestirea si transmiterea cauzei instantei nou competente. 3N de procedura sunt de imediata aplicare, ceea ce inseamna ca noua lege nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse si ca rezultat ala aplicarii legii vechi si nu le desfiinteaza. Instantele judecatoresti aplica legile procedurale civil in vidogoare la data judecarii cazei civile, efectuarii actelor de procedura sau executarii actelor judecatoreti.

2.Temeiurile participarii procurorului la judecarrea pricinilor civile.Dr si oblig proces ale procuror ca participant la proces.

2.1 expuneti temeiurile de participar a procuror in PC.Enumerati dr si olb proces ale procuror. Procuror participa la judecar pricinilor civlie in prima inst in calitate de participant la proces, daca el insusi la pornit in conditiile legii. Exista 4 cazuri cind procuror poate inainta actiuni:1in interesele pers care nu se pot adresa personal in judecata din cauza de virsta inaintata, sanatate, incapabilitate, sau din alte motive intemeiate la cerea acestora. 2in interesele pers incapabile, indiferent de cererea pers incapabile sau a reprezentantului ei legal. 3In apararea dr, libert si intereselor legitime ale unui nr nelimitat de pers in cazurile prevzute de lege. 4 in apararea dr si intereselor stat si al societetii in cazurile prevazute de lege.

Procuror are dr si obl procedurale de reclamant: sa ia cunostinta de materialele dosar, sa solicite refuzari, sa prezinte probe, sa formuleze cereri, sa modifice temeiul sau obiectul actiunii, sa renunte la actiune. El este obligat sa se foloseasca cu buna credinta de dr lui procedurale.

2.2Analizati particularit pozitiei proces ale procuror in raport cu reclamant si autorit publice. Procuror dispune in proces civ de o calitate procesuala deosebita. El are dr si oblig procesuale de reclamant. In comparatie cu reclamantul el nu este subiect al raport material litigios, nu poate dispune de obiectul litigiului, deci el nu are un interes material, ci doar unul procesual. Procuror spre deosebire de raclamant :1este scutit de plata taxei de stat, 2 nu poate

incheia tranzactii de impacare, 3fata de procuror nu poate fi inaintata o act reconventionala si 4 renuntarea procuror la act nu influenteaza dr reclamantului de a solicita examinarea cauzei. Unica forma de participatie a procuru este inaintarea actiunii pe cind autorit publice pot participa prin 2 forme: 1 inaintarea actiunii; 2 depunerea concluziilor de catre autorit publ in caz prevazute de lege. Pozita procesuala a utorit publ se deosebeste de cea a procuror prin aceea ca procurur este in dr sa se adreseze in inst in apararea dr altei persoane pe orice categorii de cauze, la solicitarea partii interesate, fie din proprie initiativa. Autori publ pot participa doar pe un cerc limitat de cauze, care sunt expres prevazute de lege, ca si procurur autori publ dispun de dr si oblig reclamantului cu exceptia inkeierii tranzactiei de impacare.

2.3 Dati apreciere legalitatii actelor procesuale ale instantelor.Argum rsp.

a)Gincu

b)Valicescu

c)Popa

a)este ilegala actunea instantei, deoarece, in conformit cu CPC, procuror participa la judecar pricinilor civ in prima inst in calitate de participant la proces, daca el isusi la pornit in conditiile legii.

b)este legala act instantei, deoarece in cazul dat Valicescu nu participa in caz dat in calitate de procuror, ci in calit de reprezentat legal al feciorului sau minor.

c)este legala actiunea inst, deoarece in conformit cu CPC persoane in dr sa declare apel sunt si alti participanti la proces, in definitie legala de participanti la proces este inclus si procuror, de unde si rezulta ca el a avut dreptul de a depune apel in interesele pensionar Popa.

3.Obiectul probatiunii si determinarea lui in pricinile concrete

3.1Dati defin obiect probatiunii.Identific categor de fapte jurid care pot constitui obiect probatiunii. Obiectul probatiunii reprezinta totalitatea circumstantelor care au importnata pt solutionarea justa a pricinii si care trebuie sa fie dovedite de participantii la proces. Categoriile de fapte care pot constitui obiectul probatiunii: 1circumst de fapt cu caracter material juridic- aestea sunt acele imprejurari de care depinde conf legii materiale aparitia, modific, sau stinger RJ. 2 circums de fapt cu caracter procesual juridic- acele imprejurari ce se refera la dr la inaintarea actiunii si desfashurarea normala a procesului civil. 3 faptele probatorii- care fiind stabiite sunt utilizate pt constatarea existentei sau inexistentei circums cu caracter material juridic. 4 faptele de verificare.

3.2Analiz mod de determinare a obiect probatiunii in pricinile civ concrete si rol inst de judec si a participantilor la proces la deteminar obiect probatiunii. Determinarea corecta a obiectului probatiunii inseamna predarea directiei corecte a procesului de colectare si adminstare a probelor. Deosebim 2 surse de informare a obiectului probatunii: 1temeiul actiunii si obiectiilor inaintate; 2 ipoteza si dispozitia normei de dr material aplicabila in cauza respectiva. Fiecare parte trebuie sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al pretentiilor si obiectiilor sale daca legea nu dispune altfel. Prin urmare initial, determinarea obiectului este facuta de parti(recalamntul in cerea de chemare in judecata, iar piritul in referinta), insa rolu decisiv il are inst. Obiectul probatiunii se determina definitiv de catre inst de judecata, pornind de la pretentiile si obiectiile partilor si ale altor participanti la proces, precum si de la N de dr material si procedural ce urmeaza a fi alicate. Stabilirea incorecta a obiectului probatiuniipoate sa duca la emiterea unei hotarii neinteeiate. Netemeinicia hotaririi este un temei pt casarea acesteia.

3.3Detereminati obiectul probatiunii in pricinile civile cu privire la:

a)dezmintirea informatiei

b)repararea prejudiciului

c)incasarea pens de intretinere

a)hotarire cu caracter adm/penal prin care se constata caracterul ilicit al faptelor;existenta informatiilor;publicarea acestora;aducerea la cunostinta a acestor informatii unui cerc larg de persoane

b)existenta contractului urmeaza a fi constata: 1existenta contractului; 2 executar necorespunzatoare a oblig contractuale; 3 prejudiciul; 4 legatura de cauzalitate dintre executarea necorepunzatoare a obligat contractuale si prejudiciul cauzat; 5 vinovatia.

c)prevederea legala din CF care prevede obligatia de intretinere pt un copil major inapt de munka. Treb luat in considerare starea materiala a piritului,si la fel urmeaza a fi constatat daca nu mai exista si alte pers carora pirit este obligat sa le plateasca pensia de intretinere. In baza acestei constatari se va stabili cuantumul pensiei.

Test3

1Notiunea de procedura civila si forma procedurala civila.Trasaturile esentialaale formei proceduarle civ 1.1definiti procedura civila (process civ si indicati sarcinile ei). In lit de spec not de process civil este susceptibila de mai multe intelesuri:1ca ramura de dr, 2 ca disciplina de studio, 3 ca activitate a inst de jud cu privire la examinar cauzei civiile,4ca pricina civ concreta examinata in inst de judecata. Proces civ contsit o modalitate de realizare a justitiei. Continutul process civil este format din activit inst de judecata si a participantilor la process. Cuvint proces provine din Latina ceea ce inseamna a merge inainte, a inainta. Astfel process civ reprezinta prin sine, derularea succesiva a unui ansamblu de actiuni, numite actiuni procesuale, intreprinse de catre inst de judecata si participantii la process, reesind din dr si oblig procedurale de care dispun. Proces civil in esenta constit obiectul de reglementare a DPC. Este activitatea desfurat de instan, pri, organe de executare care particip la nfptuirea justiiei n cauzele civile n vederea realizrii sau stabilirii drepturilor i intereselor civile supuse judecii i executrii civile a hotrrilor judectoreti sau a altor titluri executorii conform procedurii prevzut de lege. Sarcina: garantare si ocrotirea dr civile de catre stat, care are loc printro activitate deosebit de complexa, desfasurata de org de justitie si de persoane.

1.2caracterizati forma procedurala civ si determinati importanta ei. Forma proceduarala civila reprez acea forma de aparare a dr si intereselor legitime ale pers care este realizata de catre inst judecatoresti si reglementata de normele de procedura civila. Din punct de vedere al criteriului subiectiv aceasta forma este o cativitate realizata de institutiii specializate numite-inst de judecata care sunt independente fata de organelle puerii executive si legislative ale stat is in ansamblu alcatuiesc cea de a treia putere in stat- puterea judecatorasca. Din punct de vedere al criteriului obiectiv, o putem carcateriza ca find o activitate reglementata in exclusivitate de NJ distincte- norme de procedura civila care in mare parte se contin in CPC. Importanta:1judecarea justa si in termen rozonabil a cauzelor de aparare a dr inkalcate sau contestate, a libert si interes legitime , ale PF si PJ;2 apararea intereselor stat si societatii. 3 consolidarea legalitatii si a ordinii de dr si prevenirea caz de incalcare a legii.1.3 Evidentiati trasaturile esentiale ale formei procedurale civ. 1Temeiul-initiativa pers interesate; 2 cauya se solutioneaza de judecatori care au un statut special; 3la solutionar pricinii civ participa participantii la proces; 4 ordinea de examinare si solutionare a pricinilor civile de atacare a hotar judecator si de executare a acestora este detaliat si imprerativ reglementat de N DPC;5 sedintele de judecata de regula sunt publice;6hotar judecator se adopta in numele legii si treb sa fie intemeiata pe circumstantele constatae nemijlocit de catre inst si pe probele cercetate pe sedinta de judecata;7este unika pt toate categoriile de cauza de un anumit gen parcurgind succesiv mai multe etape numite faze ale proces civ.

2.Partile in procesul civil si conditiile necesare pentru a fi parte la proces.

2.1Caracterizati notiunea de parte in PC.Descrieti conditiile pt a fi parte in proces.

Partile in PC sunt participantii la proces care au interes material si procesual fiind prezumati la momentul intentarii procesuui ca sub ai raportului material litigios.Trasaturile partilor:1-sint prezumate ca subiecte ale raportului materila litigios.2-au interes juridic atit material cit si procesual.3-duc procesul din nume propriu.4-suporta cheltuiele de judecata.Pt a fi parte in proces trebuie sa fie intrunite urm 2 conditii:1-capacitate procesuala-care se manifesta sub forma capacitatii procesuale de folosinta si capacitatii procesuale de exercitiu.Capac proc de folosinta e aptitudinea de a avea dr si oblig procesuale civile,si este recunoscuta tuturor PF din momentul nasterii si PJ din mometul constituirii.Capac de exercitiu e o conditie pt a participa personal la proces si reprez aptitudinea de a exercita in volum deplin,personal drepturile si oblig procedurale in judecata.PJ dobindesc cap jur de exerc concomitent cu capac de folosinta.2-calitatea procesuala-ceea ce presupune existenta unuie prezumtii ca reclamantul ar fi titular al dr subiectiv incalcat,iar piritul ar fi titularul obligatiei executarea careia este ceruta de reclamant.Faptul daca partile in realitate sunt titulari ai dr si oblig se va stabili de inst de jud in cadrul dezbaterilor judiciare.

2.2Specificati pozitia procesuala a reclamantului in raport cu pozitia procesuala a procurorului si auotitatilor publice cind acestea pornesc PC in interesul altor persoane.

Reclamantul este presupusul subiect al raportului material litigios,dreptul sau interesul legitim al caruia se sustine ca este incalcat sau contestat si prin urmare se solicita apararea sau recunoasterea lui in instanta de judecata.Reclamantul participa ca parte activa in proces,pt ca la solicitarea lui procesul civil fost intentat in vederea apararii drepturilor sau intereselor sale legitime.Procurorul nu este subiect al raporturului material litigios.El inainteaza actiune in nume propriu,dar in inetresele reclamantului.Prin urmare procurorul are doar un interes procesual neavind interes material in proces.procurorul care a inaintata o actiune are dreoturi si obligatii procesuale de reclamant.Procurorul spre deosebire de reclamant nu poate inceheia tranzactia de impacare,impotriva lui nu poate fi inaintata o actiune reconventionala,el este scutit de palata taxei de stat,renuntarea procurorului la actiune nu influenteaza dreptul reclamantului de a solicita examinarea cauzei.Autoritatile publice nu sint participnate la raportul material litigios,de aceea ele nu pot dispune de dr materila,fapt ce determina lipsa interesului juridic material si existenta numai a celui procesual.Ele sunt inzestrate numai cu acele drepturi procesulae care sint necesare pt apararea drepturilor si intereslor altei persoane,savirsind numai acele actiuni procesuale care sint indreptate spre desfasurarea si finisare procesului ij beneficiul partii a caror drepturi sint aparate,dar fara de a dispune de obiectul litigiului.Pozitia autoritatilor publice se aseamana in mare parte cu cea a procurorului,cu anumite deosebiri si anume:procurorul e in dr sa se adreseze in instnata in paracrea dr altei persoane pe orice categorie de cauze,la solicitarea partii interesate,fie din proprie initiativa.Autoritatile publice pot participa doar pe un cerc limitat de cauze care sunt expres prevazute de lege.

2.3 Determinati partile in urm. Pricini civile:a)repararea prejudic Timcenco13 ani si Dodon 16 ani.b)restabilirea la locul de munca a Triboi16ani.

1)QQQIn situatia data Carpov si Petrenco vor avea calitate de reclamanti,mai precis de coreclamanti deoarece solutionarea litigiului atinge dreoturile sau obligatiile ambilor,iar aceste drepturi si obligatii apara se modifica si se sting intro legatura indisolubila intre ele.Iar Timceno in virtsa de 13 ani nu poate fi subiect al DPC deoarece nu dispune de capacitatea de exercitiu procesuala,si respectin el nu va putea avea calitatea de pirit,dar in proces vot fi atrasi reprezentantii lui legali-parinti,infietori,tutori,curatori,administratia institutiilor de educarema institutiilor curative sau de protectie sociala.Insa Dodon in virsta de 16 ani va fi atras in instanta ca pirit deoarece el dispne de capacitate de exercitiu procesuala restrinsa,drepturile lui vor fi aparate in instanta de parinti,infietori,curatori,instnata fiind obligata sa-l introduca in asa pricina si pe Dodon de 16 ani.

2)In situatia data Triboi de 16 ani va avea calitatea de reclamant deoarece face oarte din categoria PF cu capacitate deplina de exercitiu procesuala in raporturi specifice,si anume raport de munca,iar directorul Vataman va avea calitatea de pirit.3.Temeiurile degrevarii de probatiune

3.1 Identificati temeiurile degrevarii de probatiune(faptele care nu se cer a fi dovedite). 1faptele notorii care sunt cunscute si inst de judecata si participantilor la proces, de ex(calamitatile naturale etc).2faptele prejudicial stabilite: a)prin hotar judecatoreasca irevocabila intr-o cauza civ la care au participal aceleasi pers; b)printo sentinta definitiva irevocabile intro cauza penala(fapt comiterii infr si subiect infr). 3 alte fapte- daca o parte recunoaste faptele pe care cealalta parte isi intemeiaza pretentiile sau obiectiile, aceasta din urma este degrevata de obligatia dovedirilor. Refuzul de a prezenta model de scris sau semnatura poate fi calificat de inst ca recunoastere a scrisului ori a semnaturii.

3.2Dezvaluiti conditiile,ce treb sa fie respectate pt degrevarea de probatiune a faptelor si RJ, stabilite prin hot judec definitiva intr-o pricina civila si sentinta penala intr-o cauza penala. ??? Faptele stabilite pt o hotar irevocabila, pronunata intro pricina civila nu treb dovedite din nou la judecarea altor pricini civile la care participa aceleasi pers. Legea nu prevede ca teeiuri de degrevare a probatiunii faptele constatate prin acte administr si acte de urm pen si ale procuror. Faptele prejudicial stabilite degreveaza de probatiune deoarece ele sunt deja stabilite printr-o hotar sau sentinta definitiva si nu este nici o necesitate de a le constata din nou, de a le supune dubiilor. Printro sentinta definitiva irevocabila intro cauza pen:1 nu se va mai constata inka o data faptul comiterii infractinii; 2subiectul infr, deoare ce el este deja condamnat. Intr-o cauza civ , cu conditia de a participa aceleasi pers.

3.3 Determinati modul de dovedire a circumstantelor ce constituie obiectul probatiunii in urmatoarele sit:a)contr de imprumut 20mii lei

b)stabilirea paternitatii

c)v-c set de mobila.

A)In confomit cu CPC daca o parte recunoste faptele pe care cealalta parte isi intemeiaza pretetiile sau obiectiile aceasta din urma este degrevata de obligatia dovedirii lor. Recunoasterea se consemneaza in procesul verbal al sedintei de judecata, in caz in care inst are indoileli referitor la recunoasterea efectuata constatind ca sa procedat astfel pt tainuirea circumst reale ale pricinii ori in urma inselaciunii violentei, etc, ea va respinge printr-o hotar recunaosterea. In acest caz faptele runoscute urmeaza a fi dovedite in baza reguilor generale.

b)piritul se va preyuma ca fiind tatal copilului doarece eschivarea de la expertiya se egaleaza cu recunoasterea lui in calitate a copilului.

c)inst judecatoresca nu poate considera dovedit un fapt adeverit numai prin copia de pe document, daca orginalul este pierdut, iar copiile de pe el prezenate de parti nu sunt identice, raminind imposibila de terminarea prin intermediul altor probe al adevarului cuprins al originalului.

Test 4

1Notiunea si importanta principiilor dreptului procesual civil1.1Dati definitia princip DPC si enumerati izv in care ele sunt consfintite. Principiile DPC- idei fundamentale calauzitoare, cu caracter general prevazute de NJ care stau la baza proces civil si guverneaza intraga activitate judiciara. Izv: Const RM; CPC; Leg privind organizarea judecatoreasca; leg cu privire la statut judecator,CEDO, Pact internat cu privire la dr civile si politice. Leg privind tratatele internat etc.1.2Demonstrati importanta princ DPC la infaptuirea justitiei. Ele prezinta reguli esentiale ce determina structura procesului si guverneaza intreaga activitate judiciara. Ele reprez nu numai o importanta teoretica, cit si una de politica legislativa , avind si o semnificatie practica. Din punct de vedere teoretic- contribuie la intelegerea si interpretarea corecta a N procesuale. Sub aspect legislativ-orienteaza activitatea de elaborare a legislatiei procesuale in sensul editarii unor reglementari coerente si eficiente. Importanta practica a lor rezida invocatia lor de a contribui la formarea unei jurisprudente unitare. Principiile defindesc insusi proces civil, ii dau fizionomie generala stabilind trasaturiel caracteristice intregului sistem de institutie procesal civile. In lipsa textului de lege expres sau apropiat de cel care se calauzesc judecatorii, in solutionaerea pricinilor civie, acesti recurg la analogia dreptului, adika la aplicarea princ fundamentale. Au un caracter obligatoriu si se aplica la toate fazele procesului civil, sunt si principii insitutionale care se aplika doar la anumite institutii.1.3 Clasificati princ DPC. 1dupa forta juridica a actului normativ in care sunt consacarate: a)princ constituionale si b)consacrate in legislatia procesual civila. 2dupa sfera de actiune: generale, interramurale, ramurale, insitutionale. 3dupa izvor:interne si internation. 4dupa obiectul de reglementare:functionale- care determina organizarea inst judecatoresti, din care fac parte princ legalitatii,rolul diriguitor al judecator, contradictorialitatii,disponibilitatii, nemijlocirii si oralitatii in dezbaterile judiciare; organizational-functionale care pe linga organizare determina si funcionarea inst de judecata, din care fac parte: infaptuirea justitiei exclusiv de catre inst de judec-ceea ce inseamna ca nici o alta autoritate decit inst de judec egal constituita nu pot infaptui justitia prin inermediul hotaririlor care se bucura de puterealucrului judecat si de forta executorie, pr independentei judecatorului si supunerii lui numai legii, pt egalitatii cetatenilor si organizatiilor, pr publicitatii, pr limbii oficiale de procedua.2Competenta generala a instantelor judecatoresti (not si felurile )

2.1Dati defin competentei generale.Descriei felurile competentei generale. Competenta generala este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau unui alt organ cu activitate jurisdictionala de a examina si solutiona o anumita cauza.

In dependenta de faptul daca legea a atribuit examinarea si solutionarea unei categorii concrete de cauze in competenta unui singur sau in competenta mai multor organe jurisdictionale,competenta generala poate fi clasificata in competenta exclusive si multipla.

Competenta generala exclusive tine numai de instantele judecatoresti si consta in aptitudinea exclusive a instantelor judecatoresti de a examina si solutiona nemijlocit anumite categorii de cauze.ca ex.-contestarea paternitatii\maternitatii,decaderea din drepturile parintesti,incuviintarea adoptiei,declararea nulitatii casatoriei.Competenta generala multipla in dependenta de modalitatea de alegere a organului competent poate fi clasifivcta in competenta alternative,conditionata,contractuala,dupa legatura intre pricini.

CGconditionata sau imperativa presupunesituatia in care pe anumite categorii ded cauze indicate in lege,procesul civil poate fi intentat in instanata de judecata numai daca s-a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinei pe cale extrajudiciara:

-inaintarea pretentiei catre partea adversa

-sesizarea unui organ cu activitate jurisdictionala

-depunerea cererii prealbile.CG alternativa presupune solutionarea cauzei nu numai de catre instaanta de judecata ci si de alte organe cu activitate jurisdictionala la alegerea reclamantului

CG contractuala presupune situatia in care solutionarea cauzdi civile este de competenta instaneti de judecata,insas partile prin contract pot allege un alt organ de solutionare a litigiului in cazurile prevazute de lege.

CG dupa legatura intre pricni.

2.2 Analizati efectele procesuale ale incalcarii norlemor de competenta generala.1la intentare: a)cind ne adresam in inst de judecata care de fapt e de competenta unor altor organe- refuzul de a primi cererea, eea ce exclude posibilitatea adresarii repetate in judecata a aceluiasi reclamant cu aceeasi actiune. B9restituirea cererii- cind reclamantul nu a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinilor pe cale extrajudiciara prevazute de lege pt categoria respectiva de pricini sau de contractul partilor. 2dezbaterile judicare: a)incetarea procesului civil- pricina nu urmeaza a fi judecata in procedura civila; b) scoaterea cererii de pe rol- reclamantul nu a respectat proceduar prealabila de solutionare a pricinii pe cale extrajudiciara;c ) scoaterea cererii de pe rol- cind partile au inkeiat un contr prin care litigiul urmeaza a fi solutionat pe cale arbitrala iar pina la examinarea pricinii in fond piritul a ridicat obiectii impotriva solutionarii litigiului in judecata. 3caile de atac: a)hotar primei instante se caseaza; b)casarea hotaririi si incetarea procesului ori scoaterea cererilor de pe rol; c) inst de recurs dupa ce judeca recursul este in drept sa admita recursul si sa incasesze integral sau partila hotarirea primei instante dispunidn incetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol, daca exista temeiuri de refuzare a cererii sau de scoatere a ei de pe rol.2.3 Determinati competenta generala in solutionarea fiecarui caz. Argumentati rsp.

a)Fornea I b)Ceban

c) SA MD ,SA Codrua) Hotrrile Ageniei pot fiatacate i contestate la departamentul politica antimonopolsiinfrastructura pieei al MinisteruluiEconomieisiReformelori, n cazdenecesitate,n judecat - competenta alternativa.

b)alternativa. Este jurisdictioala doar in cazul in care lipsei acordului la divort a unuia dintre soti sau cind unul dintre ei refuza sa se prezinte la oficiul de stare civila pentru solutionarea problemei.

c) In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale partile sunt obligate sa inainteze in prelabil o reclamatie, de aici rezulta ca este o compatenta conditionata, deoarece proces civ va putea fi intentat in inst de judecata numai daca s-a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinii pe cale extrajudiciara, adika inaintarea pretentiei catre partea adversa.3 Clasificarea probelor si importanta practica a clasificarii

3.1Descrieti clasificar probelor in categorii in f-ie de diferite criterii. 1Dupa legatura probelor cu circumstantele care trebuie constatae: a)directe- care permit a face o singura concluzie despre circumstanta care intra in obiectul probatiunii. B) indirecte care permit a face mai multe concluzii cu privire la circumstanetel care intra in obiectul probatiunii. 2 dupa mod de formare: a)primare-obtinute din prima sursa, de ex: martor ocular; b)secundare-obinute din a doua sursa sau alte surse, de ex: martorul a obinut informatii de la alt martor. 3 dupa sursa de formare: a)personale-in care persista factorul subiectiv, uman, de ex declaratiile martorului, b)materiale-in care nu exista factorul sibiectiv, de ex: inscris. 4dupa locul de formare a probei: a)judiciare- care se constituie pe parcursul examinarii nemijlocite a cauzei, de ex:depozitiile martorilor, explicatiile partilor etc;b)probe extrajudiciare-care se formeaza inafara sedintei de judecata, de ex:in procesul asigurarii probleor audierea martorilor este facuta de catre notari, etc.3.2Analizati importanta practica a clasificarii probelor Clasificarea probleor dupa diferite criterii, permite studierea lor mai aprofundata, relevarea importantei lor pt solutionarea unei cauze concrete, precum si a regulilor de apreciere a acestora. In cazul probelor indirecte si indirecte- o singura proba nu este suficienta, inst treb sa aiba mai multe probe indirecte si ca ele sa fie suficiente. Deseori problele indirecte luate in cumul pot confirma sau infirma pt veridicitatea unei probe directe. In concluzie, probele indirecte sunt necesare intr+un nr mai mare inst pt a putea conditiona mai multe concluzii, ceea ce face ca procesul sa dureze mai mult. La clasificarea dupa modul de formare- in masura posibilitatii treb sa fie examinate mai intii problele obtinute din prima sursa si pe urma cele secundare. Dupa sursa de formare importanta din punct de vedere al aprecierilor.3.3Determinati categor la care se atribuie urmatoarele probe.

a)aflarea pirit inafara RM

b)declaratiile martorului

c)raport de expertizaa)se atrbuie la proba materiala si directa

b)se atribuie la probe personale si in dependeta de faptul ca a fost martor ocular s-au obtinut informatii de la alt martor se poate atrbui probe primare sau secundare, judiciara.

c)materiala,directa.Test5

1Notiunea si esenta principiului disponibilitatii

1.1Dati defin princ disponibilitatii. Prin acest princ se intelege posibilit participantilor la proces , in primul rind al partilor, de a dispune liber de dr subiectiv material, sau de interesul legitim supsu judecatii, precum si de a dispune de dreputirle procedurale , de a lege modalitatea si mijl procedurale de aparare. In continutul sau princ disponibilitatii cuprinde o serie de dr procedurale si libertatea de a dispune de ele dupa propria optiune.1.2Argument interactiunea princ disponibilit cu princ legalitatii, contradictorialit. Pr disponibilit se ofera mai mult la obiect litigiului, iar pr contadictorialit se refera la procesul de probatiune. Pr legalitatii nu este adresat doar inst de judec, ci tuturor subiecteleor participante la R proces civile, iclusiv participantilor la proces si pers care contribuie la infaptuirea justitiei. Intre aceste subiecte este stabilit un control reciproc, astfel incit inst de judec vegheaza respectarea procedurii de catre participantii la proces, iar acestea din urmapot contesta actiunile inst pe care le considera ilegale. Pr legalitatii fiind un pr fundamental al activit tuturor organelor de stat, chemate sa asigure respectarea legii si a prevederilor cerintelor democratice. Acesta este un principiu cadru inauntrul caruia treb sa se regaseasca toate celelalte principii. Proc civ este organizat in asa fel incit partile si ceilalti partcipanti dispun de posibilitatea de asi formula si argumenta pozitia in proces, de a alege modalitatile si mijl sustinerii ei independent de ins, de alte organe si pers , de asi expune opinia asupra oricarei probleme de fapt si de drept, care are legatura cu cauza si de asi expune punctul de vedere asupra initiativelor inst de judecata.1.3 Descrieti actele de dispozitie ale partilor in conformit cu princ disponibilit. 1 dr pers interesate de a porni sau nu un proces civil. De regula, inst nu se investeste din oficiu. Este necesar ca ea sa fie sesizata cu o cerere de chemare in judecata, intocmita de titularul dr subiectiv incalcat sau contestat. Pers respective vor aprecia daca este sau nu cazul sa poneasca procesul civil. Disponibilitatea nu este exclusiva, adika legislatia prevede dr sesizarii si altor persoane. 2dr de a determina limitele cererii de chemare in judeca sau ale pararaii. Limitele cererii sunt determinate de reclamant el fiind cel care stabileste cadrul procesual, pers chemate in rpoces, si obiectul procesului. 3 dr de a renunta la judecata sau la dr subiesctiv, de a stinge litigiul pt tranzactie. 4Pirit poate inainta actiunea reconventional. 5 partile pot ataca hotar judecator si pot retrage cererile de apel sau de recurs. 6solicitarea executarii silite a hotaririi.

2Participarea intervenientilor principali la procesul civil . Temeiurile si procedura intervenirii in proces.

2.1Caracterizati not de intervenient principal. Desrieti temeiurile si proced intervenirii acestuia in proces.IP este participantul la proces care intervine intrun proces intentat inaintind pretentii proprii asupra obiectului obiectului litigiului prin depunerea unei actiuni.IP inainteaza pretentii prorpii asupra obiectului litigiului.Aceste pretentii pot fi identice cu cele inaintate de catre reclamant;similare;sau diferite.Pt intervenirea in proces a IP nu se cere identitatea actiunii acestuia cu identitatea actiunii inaintata de reclamant.Ip depune actiunea in instanta unde a fost intentat procesul,la judecatorul care judeca actiunea initiala,cu respectarea normelor stabilite cu privire la forma si continutul cererii de chemare in judecata.Interventia principala poate avea loc pina la inceperea examinarii cauzei in fond.In instanta de apel interventia principala se poate face doar cu acordul ambelor parti.Daca actiunea IP este depusa cu respectarea regulilor generale si este achitata taxa de stat,judecatorul printro incheiere va dispune primirea spre examinare a actiunii intervenientului principal concomitent cu actiunea initiala a reclamantului.IP inainteaza pretentii asupra intregului obiect al litigiului sau asupra unei parti a acestuia..2.2 Analizati particularitatile in pozitia procesuala a intervenientilor principali in raport cu reclamantul si coreclamantul

IP are drepturi si obligatii de reclamant.Astfel el poate inainta o actiune,sa administreze probe ,sa renunte la pretentii,sa incehie tranzactii de impacare,etc.Dar aceasta nu inseamna ca ipostaza lui procesuala este identica cu cea a reclamantului sau coreclamantului in cadrul aceluiasi proces.IP se afla in relatii specifice cu celelalte 2 parti in litigiu.Daca pretentia lui este inaintata impotriva ameblor parti,atunci acestea sint in ipostaza de piriti in raport cu IP,satisfacerea pretentiilor IP,afectindule pe ambele.Totodata,daca IP va incheia o tranzactie de impacare cu una din parti sau ambele,litigiul dintre reclamant si pirit nu va inceta.IP se deosebeste de reclamant/coreclamant prin urm.:1-coreclamantii intenteaza sau pot intenta actiunea in comu,dar IP intervine intrun proces deja pornit intre alte persoane.2-interesele coreclamantilor coincid si totodata sint in contradictie cu cele ale piritului,interesle IP nu coincid si sint de regula in contradictie cu interesele ambelor parti.

2.3Argumentati solutia in urmatoarele situatii :

a)Oprea catre Guzun

b)Miron catre Timciuc

a)In situatia data Topala nu va avea nici o calitate procesuala.In primul rind Ca IP el nu poate fi atras in proces civil,IP intervine doar din proprie initiativa,in al 2 rind Contrcatul de imprumut nu are nici o legatura cu obiectul litigiului.

b)Instanta va trebui sa verifice daca exista acordul partilor privind intervenita lui Fusu in calitate de IP,deaorece legea impune pt participarea IL in apel acordul partilor.3. Repartizarea sarcinii de probatiune intre parti . Rolul prezumtiilor in repartizarea sarcinii de probatiune.

3.1Identificati rolul instantelor de judecata in reclamarea probelor necesare solutionarii pricinii. In reclamarea sarcinilor necesare instanta de judecata are un rol diriguitaor.Ea determina obiectul probatiunei,ordona la solicitarea partilor prezentarea probelor,pune in discuite circumstantele de fapt si de drept relevante pt cauza examinata si propune partilor sa prezinte probe suplimentare.

Exista exceptii cind instanta de judecata are un rol active.Rolul active al instantei presupune prezentarea probelor la solicitarea din oficiu a instantei de judecataConform CPC ca exemple de cazuri in care instanta are rol activ este faptul ca instanta poate reclama din oficiu alte documente admise de lege ,decit cele care se anexeaza la cererea de adoptie,inclusiv si cazierul judiciar.Un alt exemplu referitoe la rolul active al instantei esta cazul in care exista date suficiente prin care se canstata tulburari psihice,judecatorul in pregatirea pricinei pt dezbateri judiciare,ordona efectuarea unei expertiza psihiatrice.

Legea cu privire la contecios administrative prevede ca judectorul decide primirea cererii de chemare n judecat sau respingerea acesteia n termen de 3 zile de la data depunerii, n condiiile Codului de procedur civil.,ceea ce la fel demonstreaza rolul active al instantei de judecata.

3.2Analizati regula generala de reparizare a sarcinii de probatiune intre parti si rolul prezumtiilor probante. Sarcina probatiunei reprezinta obligatia partii de a dovedi anumite circumstante de fapt.Repartizarea sarcinii probatiunei indica pe seama cui este pusa aceasta sarcina.Potrivit regulii generale fiecare parte tre sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al obiectiilor si pretentiilor sale daca legea nu dispune altfel.Astfel daca una dintre parti face o anumita afirmatie cu privire la o circumstanta de fapt,care-I justifica pretentia sau obiectia,atunci aceasta esto obligate sa devodeasca existenta circumstantei de fapt invocate,in caz contrar faptul se va considera ca nedovedit si nu va putea fi pus la baza hoatrirei.

Astfel probatiunea reprezinta un drept si concomitant o obligatie procesuala a participantilor la process.Indeplinirea sau neindeplinirea a obligatiei de probatiune se apreciaza de cater instanta de judecata reiesind din suficienta probelor. Prezumtia prezinta eliberarea partii in favoarea careia ea este prevazuta de obligatia de a dovedi anumite circumstante de fapt pe care le invoca.Astfel in cazul prezumtiilor o anumita circumstanta de fapt est invocate e una dintre parti dar dovedirea ei este pe seama celeilate parti.Prezumtiile pot fi contestate conform regulilor generale de probatie,ceea c ear inseman ca partea in defavoarea careia se instituie prezumtia poate adduce probe cre,administrate fiind conform legii,vor dovedi vice-versa.Mai mult decit atit instanta are dreptul din oficiu sa verifice veridicitatea faptelor prezuamte.

Ca ex.de prezumtii pot fi prevederile CF care prevede ca copilul nascut din parinti casatoriti sau in timp de 300 zile din momentul desfacerii casatoeiei are ca tata pe sotul sau fostul sot al mamei.Un alt ex,este conform CC care prevede ca posesorul este prezumat proprietar al bunului daca nu este dovedit ca a inceput sa posede pt altul.

3.3Determinati circumstantele ce formeaza obiectul probatiunii si indicati partea obligata sa le dovedeasca,, in pricinile civile privind:

a)repararea prejudic:Partea care va fi obligate sa dovedeasca circumstantele,ce formeaza obiectul probatiunei in pricina privind repararea prejudiciului cauzat prin deteriorarea bunurilor va fi piritul,deoarece conform CC in cazul in care nu isi executa obligatia,debitorul este tinut sa-l despagubeasca pe creditor pt prejudicial cauzat astfel daca nu dovedeste ca neexecutarea obligatiei nu-I este imputabila.

b)dezmintirea informatiei: In pricina dezimintirea informatiei ce lezeaza onoarea si demnitatea dovedirea informatiei ii va reveni reclamantului deoarece conform regulii generale fiecare parte tre sa doveseasca circumstantele pe care le invoca drept temei al obiectiilor si pretentiilor sale.

c)repararea prejudiciului: Dovedirea circumstantelor in pricina repararea pejudiciului cauzat prin executarea necorespunzatoare a contractului,daca piritul invoca existenta circumstanetelor de forta majora ii va reveni piritului.In cazul dat exista exceptie de la regula generala, si piritul va trebui sa demontreze existenta circumstantelor de forta majora. Test6

1.Asigurarea probelor

1.1 dati definitia asigurarii probelor.Descrieti temeiurile pt asigurarea probelor.

Asigurarea probelor-procedura de conservare a probelor daca este pericol ca ele sa dispara sau sa devina greu de administrat in viitor.Ca temeiuri pt asigurarea probelor sunt:prevenirea disparitie probelor.2-imposibilitatea administrarii I viitor a unei probe utile pt dovedirea pretentiilor.1.2 Descrieti procedura asigurarii probelor si modul de atacare a incheierii cu privire la asigurarea probelor.

Asigurarea se face prin audierea martorului,efectuarea expertizei,cfercetarea la fata locului si prin alte modalitati.Cererea de asigurare a probelor se depune la instanta care judeca pricina,dupa caz la notarul de la locul indeplinirii actelor de procedura in vederea asigurarii probelor.In cerere urmeaza sa fie indicata esenta pricinii,datele partilor,inclusiv domiciliul ori sediul lor,probele a caror asigurare se cere,faptele ce urmeaza a fi confirmate sau infirmate a caror asigurare se cere,faptele ce urmeaza a fi confirmate sau infirmate prin aceste probe,motivul solicitarii asigurarii probelor.Asupra cererii de asigurare a probelor instanta emite o incheiere.Incheierea de respingere a cererii de asigurare a probelor poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare,daca sa emis cu citarea participantilor la proces sau de la comunicare,daca sa emis fara citarea lor.Incheierea emisa in timpul judecarii cauzei nu poate fi atacat decit o data cu fondul.Asigurarea probelor se efectueaza de catere judecator.Persoana interesata si alti participanti la proces se instiinteaza dsp locul,data si ora asigurarii probei.Incheierea si procesle-verbale si toate probele adunate in cadrul asigurarii lor se trimit inst de judecata instiintind dsp aceasta participantii la proces.1.3Analizati particularitatile asigurarii probelor pina si dupa intentarea procesului in judecata.

Asigurarea probelor inainte de intentarea procesului in instanta judecatoreasca se efectueaza de notari,de persone oficiale ale misiunilor diplomatice ale RM in privinta cetatenilor RM. Orice persoan ndreptit care a prezentat elemente de prob suficiente pentru a-i

sprijini afirmaiile conform crora drepturile sale snt nclcate poate cere instanei de judecat

sau unei alte autoriti competente, pn la iniierea unui proces mpotriva aciunilor ilegale,

aplicarea de msuri provizorii pentru asigurarea probelor relevante, sub rezerva asigurrii

proteciei informaiilor confideniale i cu condiia depunerii unei cauiuni sau a unei garanii

echivalente corespunztoare, necesare s repare prejudiciile care ar putea fi cauzate prtului n

cazul n care nu va fi constatat existena unei nclcri.Cautiunea se va depune in bani pe contul special al oficiului de executare. n procesul pregtirii pricinii pentru dezbateri judiciare participanii la proces pot solicita instanei de judecat efectuarea aciunilor pentru asigurarea probelor n vederea prevenirii dispariiei sau imposibilitii administrrii acestora n viitor.

Legislaia admite efectuarea aciunilor procedurale respective n acest scop dup intentarea procesului civil.

2.Competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala si criteriile determinarii ei.2.1Definit notiunea de competenta jurisdictionala teritoriala.Descrieti felurile acesteia.

Competenta jurisdictionala teritoriala aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti de acelasi grad de a examina si solutiona o anumita cauza in fond in prima instanta.Competenta jurisdictionala poate fi de mai multe feluri:1-generala-care este determinata dupa domiciliului/sediul sau locul de aflare a piritului.este numita genrala deoarece se aplica in toate cazurile cu exceptia celor pt care legea prevede expres altfel.2-alternativa-care este determinata de reclamant.In astfel de cazuri legea investeste mai multe instante de judecata cu aptitudinea de a judeca o cauza concreta,iar alegerea unei sau alteia este pusa pe seama recalamantului.3-exclusiva-care este atribiuita expres de lege unei anumite instantei de judecata in exclusivitate.Normele care rglementeaza competenta exclusiva sint imperative,de la ele nu se admite nici o derogare.4-dupa legatura intre cauze-care este determinata dupa instnat in care se examineaza o alta cauza.2.2Analizati criteriile dupa care se determina competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala.

In cadrul acestei competente nu functioneaza competenta generala si nici cea alternativa.Criteriile:1-dupa locul unde se afla bunurile-astfel actiunea cu privire la dr asupra terenurilor,subsolurilor,fisiilor forestiere,resurselor acvatice,actiunile in ridicare a sechestrului de pe bunuri,se inainteaza in instanta de la locul afalrii cestor bunuri.2-locul aflarii averii succesorale sau a partii ei preponderente-actiunile creditorilor defunctului intentate inainte de acceptarea de catremostenitor a succesiunii sint de competenta inst de la locul afalarii averii succesorale.3-locul aflarii utilajului-aqctiunea de reparare a prejudiciului cauzat mediului inconjurator se intenteaza impotriva proprietari,or de utilaje in instanta de la locul aflarii utilajului,cu exceptia cazurilor cind acesta este instalat in strainatate.4-resedinta oragnului imputernicit sa reprezinte vistieria statului-actiunea privind tezaurul statuluie de competenta instantele de la locul resedintei org 9imputernicit.5-sediul carausului-actiunea impotriva carausului nascuta dintrun contract de trasport de pasageri si bagaje sau de incarcaturi se inaiteaza in instansta de la sediul carausului.2.3Calificati argumentat felul de competenta jurisdictionala teritoriala in urm categorii de pricini civile si indicati instanta (instantele )competenta sa le examineze:

a)actiunea Dnei CUCU si alti privind recunoastrea dr de propr asupra unei vile din Telenesti.

b)actiunea Intrepriderii de Sta Fabrica de sticla din Balti cu Calea Ferata a MD

a)In situatia data vom fi in prezenta competentei jurisdictioanle teritoriale exceptionale,pt exista prevederea expresa in CPC ca actiunea cu pr la dr asuora unei case se intenteaza in instanta de la locul afalrii bunului dat,deci in cazul dat actiunea va fi depusa in or.Telenesti la judecatoria de drept comun.

b)Aici la fel suntem in prezenta competentei juris teritoriale exceptioanle pt ca CPC prevede ca actoiunea impotrica carausului nascuta dintrun contract de transport de pasageri si bagaje sau de incaracturi se inainteaza la instanta de la sediul carausului,deci la judecatoria din or,Chisinau,deoarece aici este sediul carausuluicalea Ferata a MD3. Notiune de succesiune procesuala .Temeiurile si felurile succesiunii procesuale.

3.1Definiti succesiunea procesuala.Descrieti temeiurile si felurile acesteia.

Succesiunea in drepturi procesuale reprezinta trecerea drepturilor si obligatiilor procesuale de la predecesorii in drepturi materiale la alte persoane,care anterior nau participat in proces.Cazurile care conditioneaza succesiunea procesuala:1-decesul persoanei fizice.2-reorganizarea persoanei juridice.3-cesiunea de creanta.4-transferul de datorie.5-alte cazuri de subrogare in cadrul raportului material.Succesiunea porcesuala poate fi universala-atunci succesorul in drepturi materiale preia intreg volumul de dr si oblig ale predecesorului,de ex in cazul decesului sau reorgnizaii.Succesiunea procesuala este partiala-atunci cind predecesorul transmite conform legii o parte din drepturile sau obligatiile sale,de ex-in cazul cesiunii de creanta sau preluarii datoriei.3.2Caracterizati particularitatile esentiale distinctive ale succesiunii procesuale in raport succesiunea in drepturile materiale.

Succesiunea procesuala are loc doar daca legea materiala admite trecerea catre alte persoane a drepturilor si obligatoolpr predecesorilor.De regula este vb de litigiile cu caracter patrimonial.Astfel in litigiile legate de recunoasterea patermitaii este inadmisibila succesiunea procesuala a piritului.In cazul succesiunii procesuale la succesor vor trece toate dr si oblig procesuale ale predecesorului.Actele savirsite pina la intrarea in proces a succesorului sunt obligatorii pt acesta in masura in care ar fi fot obligat pt persoana subrogata.Succesiunea procesuala a calitatii de reclamant se poate produce doar cu acordul succesorului in dreptuir materiale,care in virtutea pricipiului disponibilitatii poate sa refuze sa preia drepturile si obligatiile procesuale ale predecesorului sau.In asa caz instanta va dispune incetarea procesului din cauza renuntarii la actiune.Succesiunea procesuala a calitatii de pirit se produce fara acordul succesorului piritului.3.3Explicati daca se admite succesiunea procesuala si descrieti procedura succedarii procesuale in urm cazuri:a)Dna CDreciun a solicitat sa fie restabilita in cimpul muncii

B)Bussinesbank sa adresat in jud cu cererea catre Bunescu Andrei privind rambursarea creditului

a)In situatia data instanta a dispus incorect aminarea procesului pt ca restablirea in cimpul muncii nu permite succesiunea in drepturi.Decesul reclamantei si raportul juridic litigios nu admite succesiunea in dreotui ,ci este un temei de incetare a procesului.

b)nu se admite succesiunea,nu exista nici un temei pt succesiune.

TEST 7

1.Notiunea si esenta principiului nemijlocirii referitor la examinarea probelor.

1.1indicati cerintele principiului nemijlocirii referitor la examinarea probelor.

Esenta principiul-in cadrul examinarii si solutionarii cauzelor civile judecatorul trebuie sa cerceteze direct si nemijlocit probele si sa emita hotarirea numai in temeiul circumstantelor constatate si al probelor cercetate si verificate in sedinta de judecata. Instanta apreciaza probele dupa intima ei convingere ,bazata pe cercetarea completa,nepartinitoarea si nemijlocita a tuturor probelor din dosra in ansambul.Instanta,ca rezultat al aprecierii probelor e obligate sa reflecte in hotarire motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe,precum si argumentarea preferintei unor probe fata de alta.Pt asi putea forma propria convingere judecatorul trebuie sa analizeze personal.in mod direct si nemijlocit de nimeni toata probele.

1.2Specificati cerintele principiului nemijlocirii privitor la componenta completului de judecata.

Luind in consideratie faptul ca cercetarea trebuie sa aiba loc in sedinta de judecata ,nemijlocit de catre judecatorul sau judecatorii care urmeaza sa ia hotarirea,componena completului de judecata trebuie sa ramina neschimbata pe parcursul examinarii cauzei.Astfel,in cazul inlocuirii unui judecator in timpul judecarii cauzei,dezbateriile se reiau de la inceput.1.3Expuneti unele exceptii de la prevderile principiului nemijlocirii.

CPC prevede exceptii de la principiul nemijlocirii:1-delegatiile judecatoresti-in cazul necesitatii de a aduna probe ori de a inmina acte judiciare intrun alt oras,municipiu,raion,instanta care judeca pricina poate da instantei respective,in baza unie incheieri o delegatie pt efecturaea actului de procedura respectiv.2-asigurarea probelor-particiantii la proces interesati sa previna disparitia ori imposibilitatea administrarii in viitor a unei probe utile pt dovedirea pretentiilor pot solicita instantei judecat asigurarea probelor.3-stramutarea cauzei-in caz in care are loc stramutarea cauzei de la o instnat la alta,din motivele specificate in lege,actele proceudrale,indeplinite de instanta care a intentat procesul anterior stramutarii cauzei,produc efecte juridice in masura in care noua instanta considera ca nu este necesara modificarea lor.2.Reprezentarea judiciara in procesul civil.Temeiurile si felurille reprezentarii.

2.1Formulati notiunea de reprezentare judiciara in PC si enumerati persoanele care nu pot fi reprezentati in judecata. Reprezentarea judiciara este o institutie procesual civila in cadrul careia o persoana numita reprezentant in baza imputernicirilor acordate indeplineste in judecata actele de procedura in numele si in interesele altei persoane.Nu pot fi reprezentani n judecat judectorii, procurorii, ofierii de urmrire penal, poliitii, deputaii, cu excepia cazurilor participrii lor la proces n calitate de mputernicii ai acestor autoriti sau n calitate de reprezentani legali.Nu poate fi reprezentant n judecat persoana care a acordat sau acord n pricina respectiv asisten judiciar unor persoane ale cror interese snt n contradicie cu interesele persoanei pe care oreprezint, sau care a participat n calitate de judector, de procuror, de ofier de urmrire penal, de expert. n cazul existenei unor astfel de circumstane, reprezentantul poate fi recuzat de participanii la proces.2.2Indicati temeiurile si felurile reprezentarii judiciare. Temeiurile reprezentarii sunt:

1.imposibilitatea exercitarii drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de cater persoanelor care nu au capacitate procesuala de exercitiu.2.imposibilitatea sau nedorinta persoanelor cu capacitate procesuala de exerctiu de a participa personal la process.3.acordarea asistentei juridice profesionale participantilor la process4.specificul exerciatrii drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de cater PJ participanti la proces.Din punct de vedere a vointei reprezentatului:

Reprezentarea judiciara obligatorie este reprezentarea care are loc indifferent de vointa reprezentatului.Reprezintare judiciara voluntara este reprezentarea care poate avea loc in dependenta de vointa reprezentatului.In functie de temeiul de aparitie a reprezentarii avem:

1.reprezentare legala-temeiul aparitiei este legea.Calitatea persoanei de reprezentant trebuie sa fie confirmata de actele prezentate in judecata.2.reprezenytare contractual-temeiul reprezentarii este contractul care poate fi oneros sau gratuit3.reprez.statutara-in cazul dat nu exista o relatie intre reprezentat si reprezentant.4.reprezentarea din oficiu.Are loc atunci cind: n cazul n care partea sau intervenientul snt lipsii sau limitai n capacitatea de exerciiu i nu au reprezentani legali sau dac domiciliul prtului nu este cunoscut; dac instana constat un conflict de interese ntre reprezentant i reprezentatul lipsit ori limitat n capacitatea de exerciiu; dac persoana a crei spitalizare n staionarul de psihiatrie se cere nu este reprezentat n judecat de avocat, judectorul desemneaz un avocat din oficiu pentru a-i apra interesele;dac, duppornirea procesului privind limitarea persoanei n capacitatea de exerciiu sau declararea incapacitii ei, aceasta nu este asistatn judecat de avocat, pentru aprarea intereselor ei n proces judectorul numete din oficiu un avocat, care va dispune de mputernicirile unuireprezentant legal.5.reprez.obsteasca-temei este calitaea de membru intro asociatie obsteasca.

6.In literature de specialitate mai este mentionata si reprezentarea consulara.

2.3Cum trebuie sa procedeze instanta de judecata in fiecare enuntate:

a)instanta a constatat un conflict de interese intre reprezentat si reprezentat limitat in capacitatea de exercitiu.b)in lipsa reclamantului rezentantul sau contractual a renuntat la o parte din pretentiile din actiune ca fiind neintemeiata.c)in sedinta de judecata sa constat ca reprezentantul legal al minorului-reclamant activeaza in calitate de judecator.

3.Determinati cum tre sa procedeze instanta de judecata in fiecare caz:

A)instanta a constatt un conflict de interese intre reprezentant si reprezentatul limitat in capacitatea de exercitiu- nu poate fi reprezentant in judecata persoana a carei interese sint in contradictie cu interesele persoanei pe care o reprezinta.In cazul dat reprezentantul va fi recuzat,iar instanta va numi din oficiu un rperezentan ,precum ca reprezeentatul este limitat in capacitatea de exercitiu.B)in lipsa reclamantului sau a renuntat la o parte din actiuni ca fiind neintemeiate: Pt a putea renunta total sau partial la pretentiile din actiune in lipsa reclamantului,reprezentantul are nevoie de imputernicirea speciala a reprezentatului care trebuie mentionata expres,sub sanctiunea nulitatii, in procura eliberata d reprezentat.C)in sedinta de judecata s-a constat ca reprezentanul legal al minorului-reclamant activeaza in calitate de judecator: Judecatorii sint persoane care nu pot fi reprezentanti in ptoces,cu exceptia cazului participarii lor in calitate de reprezentant legal.

3.Proba prin inscrisul si alte suporturi electronice de informatie.Clasificarea inscrisurilor dupa subiect de provenienta ,continut si forma.

3.1Dati definitia si caracterizati inscrisurile si alte suporturi electronice de informatie ca mijloc de proba.

Inscrisurile sint obiecte ale lumii materiale pe care cu ajutorul semnelor sint imprimate informatii relevante pt cauza civila. Se considera inscris orice doc, act, conventie, contr, certificat, alt material expus inscris cu litere, cifre, semne grafice,precum si primit prin fax si posta electronika, ori prin alt mijl de comunikare sau un alt mod ce permite citarea informatiei care se refera la circumstantele importante pt solutioarea pricinii si care pot confirma veridicitatea lor. Doc electronik -informatia in forma electronika, creata strucuturata, prelucrata, pastrata si tranmisa cu ajutorul computerului, a altor dispozitive electronice sau alte mijl tehnice si de program, semnata cu semnatura digitala. Particularitatile inscrisurilor:1informat dsp fapte ce se contine in inscrisuri provine de la pers neimplicate la proces in momentul intocmirii; 2informat se fixseaza cu litere, semne grafice, cifre, pe un suport ceea ce permite citirea acestei informatii; 3 inscris de regula apar pina la intentarea procesului neavind nici o legatura cu acesta. Pers care prezinta o inregistrare audio video , peun suport electronik sau de alata natura, or solicita reclamarea unor astfel de inregistrari este obligaa sa indice pers care a efectuat inregistarea, timp si conditiile inregistrarii.3.2Analizati distinctia dintre oficiale si neoficiale,informatiile si dispozitive,autentice si neautentice. 1 In functie de statutul jurid al subiectului de la care provin, inscris se clasifica in: a)oficiale-actele care provin de la autorit publice, pers cu functie de rsp si exprima imputernicirile autoritatilor sau pers care l-au emis si/sau dispun de anumite rechizite si au o anumita procedura de perfectare si eliberare, de ex:certificat de nastere, ordinile de angajare, sentintele, etc. b)neoficiale-provin de la particulari, de ex:scrisori, opere scrise, recipise etc. Ele nu au o forma prestabilita. Important este ca ele sa permita stabilirea identitatii pers care l-a intocmit, adevarata manifestare de vointa a acesteia, timpul, locul intocmirii. 2Dupa continututl probelor scrise:1)dispozitinale- care confirma manifestari de vointa cu caracter autoritar, adika genereaza modifica,sau sting RJ. Aceste sunt acetele autori publice care nu au un caracter normativ, acetele PJ ale conducatorilor acestora, emise in limitele imputernicirilor de care dispun, perfecatet de parti in forma scrisa. B)informationale- mijloace de probatiune continutul carora nu exprima o minifestare de vointa,ci o simpla informatie prin care se descfrie, se califica, circumstantele iportante pt solutionarea cauzei, spre ex: o dare de seama, concluziile unor organe de control. 3 In functie de forma: a)autentice-pt ca inscrisul autentic sa fie valabil treb indeplinite cumulativ 3 conditii: *sa fie intocmite de un functionar public, *acesta sa fie competent din punct de edere teritorial si material, *sa fie respectate formalitatile prescrise de lege. Constit inscrisuri autentice: inscrisuri autentice notariale, actele de stare civila, hot judec etc. b)cele neautentice, nu treb sa intocmeasca conditiile de mai sus, sunt perfectate intr-o forma scrisa simpla, care nu necesita respectarea anumitor exicente3.3Apreciati legalitatea actiunilor instantei de judecata in urm. Cazuri:

a)instanta a cercetat corespondenta personala dintre parti in sedinta publica avind consimtamintul reclamantului

b)instanta a refuzat cercetarea inscrisului intocmit in limba straina

c)instanta a considerat nedovedit faptul adeverit numai prin copia de pe document

a) ilegala

b) judecatorul nu trebuia sa declare inadmisibila proba din motiv ca nu cunoaste limba in care a fost intocmit inscrisul, deoarece in conformit cu CPC inadmisibile sunt considerate doar problele obtinute cu incalarea prevederilor legii cum ar fi inducerea in eraore a participant la proces, inkeierea act de catre o pers neimputernicita, inkeierea defectuasa a act procedural, alte actiuni ilegale.

c) legal, deoarece inst nu poate considera doovedit un fapt adeverit numai prin copia de pe doc, daa originalul este pierdut, iar copiile de pe el prezentate de parti nu sunt identice.Test 8

1Proba prin declaratia martorului

1.1Dati defin si caracterizati declaratia martorului ca mijloc de proba. Depozitiile martor ca mijloc de probatiune canstau din informatii care confirma sau infirma anumite circumstante importante pt justa solutionare a cauzei. Particularit: el nu are interes jurid in proces, nu este exclus un alt interes al martorului; 2 declaratiile martor nu pot fi considetare drept probe daca martor nu poate indica sursa informatiilor sale;3 martor este prevenit de rsp penala pt darea declaratiilor false, sau de eschivarea de la darea declaratiilor. Din punct de vedere procesual declaratiile se divizeaza in declaratii generale si speciale. Generale se refera la datele de identificare a martor, in ce relatii se afla cu partile. Speciale constau din relatarile martor referitor la unele aspecte ale cauzei examinate si din rsp la intrebarile ins si participantilor la proces.1.2 Descrieti pers care nu pot fi audiate ca martor in judecata si pers care pot refuza sa depuna marturii. Nu pot fi audiati ca martori in judec:1pers care din cauza virstei fragede ori a handicapului fizic sau mintal nu sunt in stare sa inteleaga just faptul si sa depuna asupra lor marturii viridice; 2 functionarii publici si fostii functionari publici asupra datelor ce constit secret de lege, care le-au parvenit in aceasta calitate,daca nu au fost degrevati de obligatia pastrarii lui. 3slujitorii cultelor, medicii, avocatii, notarii, si orice alte pers pe care legea le obliga sa pastreze secret informatiei confidntiale primite in exercitiul funciunii. 4judecatorii referitor la problemele aparute in dezbaterea circumstantelor pricinii in camera de deliberare la pronuntarea hotaririi sau sentintei. 5 pers care in virtutea functiilor profesioanle au participat la pregatirea, executarea sau raspindirea publicatiilor periodice, emisiunilor telivizate referitor la personalitatea autorului de materiale ori documente, la informatia parvenita de la acestea in legatura cu activitatea lor, daca materialele si doc sunt destinate redatiei. Sind in drept sa refuze de a face dispozitii in calitate de martori: sotul impotriva sotiei si viceversa, inclusiv cei divortati, fratii si surorile unul impotriva altuia, buneii impotriva nepotilor si invers, deputatii referitor la datele care le-au devenit cunoscute in virtutea indeplinirii obligatiilor de deputat. Logodnicii, concubinii, unii impotriva altuia, etc.1.3Analizati particulatit procedurii de audiere a martor minor. La audierea martor in virsta de pina la 14 ani sau de la 14 pina la 16 ani va fi citat sa asiste un pedagog, sint citati dupa caz si parintii, infietorii, tutorele sau curatorul minorului. Aeste pers precum si participantii la proces, pot cu permisiunea presedintelui sedintei sa puna intrebari martor, sasi expuna considerentele referitor la pers martorului si la continutul depozitiilor lui. In anumite caz exceptionale, cind este necesar de a constata unele circumstante ale cauzei, inst judecator printr-o inkeiere poate dispune ascultarea minor in camera de deliberare fara ca partile sau alte pers sa fie de fata. Dupa ce completul de judecata revine in sala de sedinte, participantilor la proces li se comunika depozitiile martorului minor. Martorul in virsta de pina la 16 ani, dupa ce a fost audiat, paraseste sala de sedinte daca inst considera ca prezenta lui nu este necesara.

2Subiectii raporturilor juridice procesual civile si clasificarea lor.

2.1Definiti not de subiect al RJ PC, participant la proces, parte la proces si pers care contribuie la faptuirea justitiei. Subiectele R PC-adika titularii de dr si obligatii procesuale civile, din care fac parte inst judecatoresti- autorit de stat specializate in efectuare justitiei; participantii la proces; pers care contribuie la infaptuirea jjustitiei; pers care asitsa la proces(observatorii). Particianti la proces partile(reclamat si pirit), interventientii, procurorul, pers care conform legii sunt imputernicite sa se adreseze in ist cu cereri in apararea dr si intereselor legitime ale altor pers; autori publ, petitionarul si pers interesate in auzele cu procedura speciala. Toti participantii se caracterizeaza prin fapltul ca dispun de interes juridic pt solutionarea cauzei, care poate fi material sau procesual. Partile in proces civ sunt participantii la prces are au interes material si procesual fiind prezumati la momentul intentarii procesului ca subiecti ai R material litigios. Pers care contribuie la infaptuirea justitiei sunt pers care nu au interes juridic nici material si nici procesual in solutionarea cauzei, aceste subiecte dispun de informatii utile pt judecata, ceea contribuie la infaptuirea justa si rapida a cauzelor civile.2.2Clasificati subiectii DPC prin prisma interesului acestora. In functie de interes subiectii se clasifica:1. a)inst de judecata-indeplineste functiile acordate de lege;b)grefier, c)executor. 2participantii la proces: a)care au interes material si procesual: partile (reclamant , pirit),intervenienti,petitionari si pers interesata; b)care au numai interes procesual: procurorul, reprezentatii legali, autorit publice, organizatiile si cetatenii. 3 pers care contribuie la infaptuirea justitiei- care nu au interes juridic nici material nici procesual: martorii, expertii, specialistii, inerpretii. 4 pers care asita la proces(observatorii).2.3 Determinati calitatea procesuala a urmatoarelor pers. Argumentati rsp.

a)dl Marinescu,

b)autorit tutelara

c)copilul minor in act privind incasarea pensiei pt pierderea intretinator

a)suntem in prezenta unei proceduri speciale in care exista doar o parte petitionarul. DnMarinescu nu va avea nici o calitate, nu va putea fi petitionare, ci petitionar va fi pers care cere declararea disparitiei fara veste a acestuia.

b)autoritatea tutelara va avea calitatea de participant la proces.

c)Copilul nu poate avea nici o calitate deoarece nu intruneste toate conditiile necesare ca subiect al procesului civil. Mama va fi reprezentantul lui legal.

3. Temeiurile si formele de participare la proces a autoritatilor publice pentru apararea drepturilor altor persoane.3.1 Enumerati temeiurile de participare la proces a AP pt apararea dr altor pers. Depunerea concluziilor de catre autorit.pub. se exercita in baza a 3 temeiuri:

1din proprie initiative

2la cererea participantilor la process

3din oficiul instantei

Autorit.pub.pot depune concluzii la ponunutarea hotaririi in prima instanta precum si in instanta de apel.Instanta judecatoreasca poate din oficiu sa introduca in process autorit.pub. competenta pt a depune a concluzii asupra pricinii in curs de examinare.

3.2Descrieti formele de participare la process a autorit.publ, pt apararea dr altor pers.

Legislatia procesual civila a RM prevede 2 forme de participare a autorit.pub.:

-inaintarea actiunii in cazurile prevazute de lege AOC pot inainte 3 categorii de actiuni:1 actiuni in interesele unei alte pers la cererea acesteia; 2actiunile in interesele pers incapabile indiferent de cererea acesteia sau a reprezentantului ei legal; 3 act in interesele unui cerc nedeterminat de pers, de ex: autorit tutelare au dr sa ceara declararea nulitatii casatoriei, decaderea din dr parintesti. -depunerea concluziilor- se exercita in baza 3 temeiuri: 1 din proprie initiativa; 2 la cererea participantilor la proces;3 din oficiul instantei. Depunerea concluziilor se face numai daca legea prevede expres acest lucru. Depunerea concluziilor de catre autorit publice se face in virtutea obligatiilor functionale in orice moment pina la pronuntarea hotar, precum si in inst de apel. Scopul depunerii concluziilor este de a apara dr , libert , interesele altor pers, a inereselor stat si a societatii. Spre ex: participarea reprezentantului autorit tutelare este obligatorie in caz incuviintatii adoptiei, etc.3.3Determinati in fiecare caz AP\organizatia care este in drept de a porni procesul in interesul altor pers.sau tre sa depuna concluzii la judecarea pricinii.Arg.raspunsul:

a)apararea dr,consumatorilor

b)decaderea din drepturile parintesti

c)declararea incapacitatii cetateanului.

a)Actiunile privind protectia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instanta judecatoreasca de catre autoritatile administratiei publice abilitate sau de catre asociatiile obstesti de consumatori.Legea privind protectia drepturilor consumatorilor prevede ca aciunile privind protecia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instana judectoreasc de ctre consumatorii nii sau reprezentanii lor legali, de ctre autoritile administraiei publice abilitate sau de ctre asociaiile obteti de consumatori.

b)Conform CF actiunea privind decaderea din drepturile parintesti poate fi pornita de celalat parinte ,tutorele copilului,autoritatea tutelara sau procurorul.De aici rezulta ca AP care este in drept de a porni procesul in cazul decadereii dib drepturile parintesti este autoritatea tutekara.La fel CF prevede ca cererea privind decaderrea din drepturile parintesti se examineaza obligatoriu cu participarea autorit.tutelare.

c)In cazul declararii incapacitatii cetateanului procesul oate fi pornit de catre organelle de tutela sau curatela.CPC prevede ca procesul privind declararea incapacitatii persoanei din cauza unei tulburari psihice poate fi pornit la cererea membrilor ei e familie,a rudelor apropiate sau la solicitarea organului de tutela sau curatela.

Test 9

1Notiunea raportului procesual civil si particulatritatile lor. Premisele pt aparitia R PC

1.1Dati defin R PC. RJ PC reprez rel soc reglement de proced civ, stabilita intre inst de judec, pe de o parte si participantii la proces pe de alta parte, in legatura cu examinarea si solutionarea cauzelor civile si executarea hotar judecator. 1.2Specificati particularit R PC. 1existenta R PC doar in forma juridika- R procesuale nu pot exista in lipsa unui supert ormativ, de aceea analogia in cadr dr proc civ aproape ca nu exista. 2subiect obligatoriu este inst de judecata- luind in consideratie faptul ca justitia este realizata in exclusivitate de catre ins judecator, aceste din urma participa la toate R PC in calitate de sub obligatoriu, indiferent de faza procesului si felurile de procedura. 3 prluarilatea de sub in cadrul RPC- alaturi de ins de judec, ca subiect ale RPC participa un nr mare de participanti la proces care difera in de pendenta de felul de procedura si complexitatea cauzei judecate. 4unitatea si uniformitatea RPC- toate RPC au un obiect comun- cauza civila concreta aflata pe rol sau R material letigios, de aceea nu putem separa RPC dintre inst si reclamant, inst si pirit, etc. Unitatea obiectului determina si unitatea scopului RPC. 5 caracterul autoritar al RPC- confirmat prin caracterul imperativ al unor norme de DPC , prezenta inst de judecata ca subiect obligatoriu si subordonarea prexenta in cadrul proces civ. 6caracterul dinamik- PC este in permanenta miscare, in masura in care PC este pornit si ia amploare el trece dintr-o faza in alta respectindu-le consecutivitatea.1.3Descrieti si dezvaluiti premize necesare pt aparitia R PC. Pt aparitia RJPC sunt necesare urmatoarele premize: 1existenta N de procedura civila- in lipsa N de procedura, RPC nu pot exista. NJ juridica reprez premiza generala care contureaza in abstract faptul jurdic, sibiectele , continutul, si obiectul R. 2capaciatea juridica procesuala al subectelor participante la proces- care este compusa din capacitatea procesuala de folosinta si cea de exercitiu. 3producerea faptului juridic- care este o imprejurare prevazuta in ipoteza NJ, care realizata in concret are consecite juridice, adika atrage dupa sine, aparitia, modificar sau stinger unui RJPC. La rindul lor faptele juridice se impart in evenimente si actiuni, insa pt aparitia RPC au iportanta doar actiunile.

2Competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala si criteriile determinarii ei.

2.1Expuneti esenta competentei teritoriale si felurile ei. Competenta jurisdictionala teritoriala aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti de acelasi grad de a examina si solutiona o anumita cauza in fond in prima instanta.Competenta jurisdictionala poate fi de mai multe feluri:1-generala-care este determinata dupa domiciliului/sediul sau locul de aflare a piritului.este numita genrala deoarece se aplica in toate cazurile cu exceptia celor pt care legea prevede expres altfel.2-alternativa-care este determinata de reclamant.In astfel de cazuri legea investeste mai multe instante de judecata cu aptitudinea de a judeca o cauza concreta,iar alegerea unei sau alteia este pusa pe seama recalamantului.3-exclusiva-care este atribiuita expres de lege unei anumite instantei de judecata in exclusivitate.Normele care rglementeaza competenta exclusiva sint imperative,de la ele nu se admite nici o derogare.4-dupa legatura intre cauze-care este determinata dupa instnat in care se examineaza o alta cauza.2.2 Definiti competenta teritoriala exceptionala si descrieti categoriile de pricini care cad sub incidenta acestei competente. Competenta teritor exception determina capacitatea unei inst judecatoresti de a solutiona in exclusivitate anumite cauze civile. In cadrul acestei competente nu functioneaza competenta generala si nici cea alternativa. 1-dupa locul unde se afla bunurile-astfel actiunea cu privire la dr asupra terenurilor,subsolurilor,fisiilor forestiere,resurselor acvatice,actiunile in ridicare a sechestrului de pe bunuri,se inainteaza in instanta de la locul afalriiacestor bunuri.2-locul aflarii averii succesorale sau a partii ei preponderente-actiunile creditorilor defunctului intentate inainte de acceptarea de catremostenitor a succesiunii sint de competenta inst de la locul afalarii averii succesorale.3-locul aflarii utilajului-aqctiunea de reparare a prejudiciului cauzat mediului inconjurator se intenteaza impotriva proprietari,or de utilaje in instanta de la locul aflarii utilajului,cu exceptia cazurilor cind acesta este instalat in strainatate.4-resedinta oragnului imputernicit sa reprezinte vistieria statului-actiunea privind tezaurul statuluie de competenta instantele de la locul resedintei org 9imputernicit.5-sediul carausului-actiunea impotriva carausului nascuta dintrun contract de trasport de pasageri si bagaje sau de incarcaturi se inaiteaza in instansta de la sediul carausului.2.3 Calificati justificat in fiecare caz felul de competenta jurisdictioanal teritriala si indicati inst competenta sa examineze urmatoarele categorii de pricini civile:

a)Cucu

b)IS fabrica de sticlaa)In situatia data vom fi in prezenta competentei jurisdictioanle teritoriale exceptionale,pt exista prevederea expresa in CPC ca actiunea cu pr la dr asuora unei case se intenteaza in instanta de la locul aflarii bunului dat,deci in cazul dat actiunea va fi depusa in or.Strasani la judecatoria de drept comun.

b)Aici la fel suntem in prezenta competentei juris teritoriale exceptioanle pt ca CPC prevede ca actoiunea impotrica carausului nascuta dintrun contract de transport de pasageri si bagaje sau de incaracturi se inainteaza la instanta de la sediul carausului,deci la judecatoria din or,Chisinau,deoarece aici este sediul carausuluicalea Ferata a MD3Imputernicirile reprezentantului in judecata. Legalizarea calitatii de reprezentat si a volumului de imputerniciri.

3.1Descrieti imputernicirile generale si speciale ale reprezentantilor in judecata. Imputernicirile generale acorda reprezentantului dr de a exercita dr de a reprezenta in numele reprezentatului toate actele procedurale: sa ia cunostinta de materialele dosarului, sa faca extrase si copii de pe ele, sa solicite recuzari, sa preyinte probe si sa participe la cercetarea lor, sa formuleze cereri, sa reclame probe, etc. Imputernicirile speciale acorda reprezentantului dr de a exercita in numele reprexentatului toate actele procedurale, cu excetia dreptului de a semna cererea si a o depune in judecata, de a stramuta pricina la judecata arbitrala, de a renunta total sau partial la pretentii, de a majora sau reduce cuantumul pretetiilor, de a intenta actiunea reconventioanal, de a transmite imputerniciri unei alte persoane. De a a ataca hotarirea judecatoreasca, de a primi bunuri sau bani in temeiul hotaririi, de a modifica temeiul sau obiectul actiunii, de a o recunoaste, de a inkeia tranzactii de impacare. Aceste toate trebuie mentionate expres sub sanctiunea nulitatii in procura eliberata de reprezentat.3.2Specificati in functie de temeiul reprezentarii modalitatea legalizarii calitatii de reprezentat si a imputernicirilor acesteia.1reprezentarea judiciara legala- se produce in virtutea prevederilor legale cu conditia existentei unor anumite fapte juridiceReprezentarea legala are dr temei rel de rudenie confirmata in modul corespunzator (prin buletzin de identitate si actul de nastere al copilului sau prin hot jud de incuviintare a infierii), actul administrativ de numire a tutorelui sau curatorului, hot judecatoreaca si cont de administrare fiduciara pt administratrul feduciar, actul notarial de numire a custodelului averii succesorale. 2Reprezentarea contractuala care poate avea loc atunci cind intre reprezenatat si reprezentatnt exista o intelegere, de ex: un contr de mandat sau un contr de asistenta juridica. Reprezentarea contractuala are ca temei acordul reprezentantului si reprezentatului. Insa imputernicirile reprezentantului contractual oricum treb sa fie specificata in procura. Reprezentarea coparticipantilor de catre unul dintre acestea are drept temei declaratia verbala a coparticipantilor consemnata in procesul verbal al sedintei de judecata. 3Reprezentare judiciara statutara, care se produce in virtutea prevederilor actelor de constituire a unei PJ, conform careia in calitate de reprezentant a unei PJ in PC apar conducatorii acestora. Conducatorul organizatiei isi confirma imputernicicirile prin doc prezentate in judecata ce atesta functia sau calitatea lui de serviciu ori dupa caz prin actele de constituire. Imputernicirile reprezentantului trebuie sa fie formulate intr+o procura, eliberata si legalizata in mod stabilit de lege. Procurile eliberate de PF se autetifica notarial. Imputernicirile date avocatului se atesta printr-un ordin scris eliberat de baroul de avocati. 3.3Caracterizati urmatoarele imputerniciri ale reprezentantului si modul lor de legalizare:

a)de a cere stramutarea pricinii la o alta inst de judecata.

b)de a ataca inkeierea judecatoreaca privind incetarea procesului

c)de a semna cererea de kemare in judecata

a)consider ca este o imputernicire generala, deoarece in CPC sunt enumerate expres imputernicirile speciale, printre care este doar stramutarea pricinii la o judecata arbitrala , ci nu la o alta instanta.

b)imputernicirea generala, deoarece CPC prevede expres ca imputernicire speciala dr de a ataca hotarirea judecatoreasca ci nu inkeierea judecatoreasca.

c) imputernicirea speciala care urmeaza a fi mentionata expres in procura eliberata de reprezentat.Test 10

1Obiectul si continututl raportului procesual civil1.1Dati definitia R PC. RJ PC reprez rel soc reglement de proced civ, stabilita intre inst de judec, pe de o parte si participantii la proces pe de alta parte, in legatura cu examinarea si solutionarea cauzelor civile si executarea hotar judecator.1.2 Determinati obiectul general si special al R PC. Obiectul RPC il formeaza faptul asupra caruia sunt indreptate RJ concrete.Obiectul general il constituie litigiul ce se afla inafara rel procesuale intre membrii R material jurid, pe care inst de jud treb sa-l solutioneze in procedura contencioasa, precum si cererea de constatare a faptului juridic, pe care inst de judecata treb sa-l solutioneze in procedura contencioasa, precum si cererea de constatare a faptului juridic sau a altor circumstante in cadrul procedurii speciale. Obiectul general al rep procesual juridice exista si in cauzele ce rezulta sin rel adminstrativ juridice. Fiecare rel juridica in parte, precum si grupele lor au obiectul lor special. De ex: obiect spec al rel procesuale dintre inst de jud si reprezentatnt sunt dr si interesele aparate de lege ale reprezentatului, pe care el este chemat sa le apere. Obiect al rel dintre inst de judec si martor il constituie informat dsp faptele ce au importanta esentiala pt cauza.

1.3Precizati continutul R PC. Continututl RPC este format din dr si oblig subiectelor acestora, N de DPC stabilesc volumul dr si oblig subiectelor in functie de scopul participarii si de calitatea lor procesuala. Privitor la caracterul corelativ al dr si obligatiilor ce formeaza continutul RPC unii sunt de parerea ca acesta lipseste. Dr procesuale sunt exercitate ca rezultat al unor manifestari unilaterale de vointa si acestora nu le corespunde o obligatie impusa unui alt subiect. Se stie ca R PC apar intre inst si participantii la proces. Dr procesuale ale partilor sau ale inst de judecata deregula nu iau forma unei obligatii pt celalalt subiect. Intru cit dr si obligatiile procesuale nu pot fi realizate decit prin actuni procesuale, doctrinarii sunt de parerea ca si actiunile procesuale fac parte din continutul RPC.

2Temeiurile si procedura stramutarii pricinii de la instanta sesizata la o alta inst.

2.1Expuneti esenta regulii imutabilitatii competentei jurisdictionale. Nimeni nu poate fi lipsit fr consimmntul su de dreptul judecrii procesului n instan i de judectorii n a cror competen pricina este dat prin lege, cu excepiile expres stabilite de CPC.

Instana ierarhic superioar nu este n drept s strmute din oficiu o pricin la o alt instan ori s o preia pentru judecare n procedura sa.

2.Analizati temeiurile si procedura stramutarii pricinei de la o instanta la alta.

Instana strmut pricina la o alt instan dac:

a) prtul al crui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut,cere strmutarea pricinii la instana de la domiciliul sau locul de aflare al su;

b) pe parcursul judecrii, s-a constatat c pricina a fost reinut spre judecare cu nclcarea normelor de competen jurisdicional;

c) ambele pri solicit strmutarea pricinii la instana de la locul aflrii majoritii probelor;

d) din motivul recuzrii (abinerii de la judecat) unui sau mai multor judectori ori din alte motive ntemeiate, substituirea judectorilor si devine imposibil;

e) exist motive pentru msuri de securitate public;

f) exist bnuieli c neprtinirea judectorilor ar putea fi tirbit de circumstanele pricinii sau de calitatea participanilor la proces;

g) n circumstane excepionale, instana competent s judece pricina nu poate funciona timp ndelungat.

Strmutarea pricinii de la o instan la alta din motivele specificate la lit.a), b) i c) se face n temeiul unei ncheieri motivate a instanei n care este intentat procesul. ncheierea de strmutare a pricinii poate fi atacat cu recurs.

Strmutarea pricinii n cazurile prevzute la lit.d), e), f) i g) se efectueaz de ctre instana ierarhic superioar, a crei ncheiere este irevocabil i nu este susceptibil de recurs.

2.3 Selectati caz de stramutare a pricinii la o alta inst si numiti in fiecare dintre ele inst competenta sa dispuna stramutarea:

a)pirit solicita stramutarea pricinii de la inst de la noul sau domiciliu.

b)pe parcurs proces sa constatat ca pricina a fost retinuta cu incalcarea N de comeptenta generala.

c)reclam si pirit solicita stramutarea pricinii la ins de la locul aflarii majorit prob.

d)dupa pornirea rpoces judecator a constatat ca reclamantu nu a respectat N de competenta teritor.a)este caz de stramutare a pricinii la o alta inst, in cazul in care domiciliul pirit sau locul lui de aflare nu era cunoscut-stramutarea se va face in temeiul unei inkeieri motivate a inst in care este intenttat procesul.

b)nu este un caz de stramutare a pricinii

c)este caz de stramutare a pricinii, care la fel se face in baza unei inkeieri motivate a inst in care este intentat procesul.

d)in CPC stramutarea pricinii la o inst la alta poate avea loc pe parcursul judecarii cauzei daca sa constata ca pricina a fost retinuta spre judecare cu inkalcarea normelor de competenta jurisdictionala. In speta este mentionat faptul ca s-au constata dupa pornirea procesului din care nu este clar daca este sau nu faza dezbaterilor. Daca nu este faza dezbaterilor nu poae avea loc stramutarea.

3Temeiurile participarii procurorului la judecarea pricinilor civile. Dr si obl procesuale ale procuror ca participant la proces.

3.1Indicati temeiurile de participare a procuror in proces civ. Procuror participa la judecar pricinilor civlie in prima inst in calitate de participant la proces, daca el insusi la pornit in conditiile legii. Exista 4 cazuri cind procuror poate inainta actiuni:1in interesele pers care nu se pot adresa personal in judecata din cauza de virsta inaintata, sanatate, incapabilitate, sau din alte motive intemeiate la cerea acestora. 2in interesele pers incapabile, indiferent de cererea pers incapabile sau a reprezentantului ei legal. 3In apararea dr, libert si intereselor legitime ale unui nr nelimitat de pers in cazurile prevzute de lege. 4 in apararea dr si intereselor stat si al societetii in cazurile prevazute de lege.3.2Analizati dr procesuale ale procuror. Procuroru care a inaintat o actiune are dr si obligatii procesuale de reclamant.El nu este subiect al R material litigios si respectiv el nu poate dispune de obiectul litigiului, fapt ce determina lipsa interesului juridic material si existenta numai acelui procesual. Deci procuror care a inaintat catiunea are aceleasi dr ca si reclamantul cu urmatoarele exceptii: 1 este scutit de plata taxei de stat; 2 nu poate incheia tranzactii de impacare; 3fata de el nu poae fi inaintata o actiune reconvetionala; 4procuror poate renunta la actiune si aceasta nu va influenta dr reclamantului de a solicita examinarea cauzei. Daca procurorul pe parcurusl examinari cauzei va constata ca pretentiile inaintate sunt neintemeiate el este ind r sa renunte la ducerea mai departe a procesului.3.3Calificati actiunile procesuale ale inst:

a)inst din oficiu a atras procuror in procesul privind internarea in stationarul de psihiatiea cet Gincu.

b)procuror Velicescu a)este ilegala actunea instantei, deoarece, in conformit cu CPC, procuror participa la judecar pricinilor civ in prima inst in calitate de participant la proces, daca el isusi la pornit in conditiile legii.

b)este legala act instantei, deoarece in cazul dat Valicescu nu participa in caz dat in calitate de procuror, ci in calit de reprezentat legal al feciorului sau minor.. Test 11

1Notiunea si esenta principiului contradictorialitatii

1.1Dati defin pr contradictorialit. Temei juridic: leg privind organizarea judecator, CPC.Esenta:PC este organizat astfel incit partile si ceilalti participanti la proces dispun de posibilit de asi formula, argumenta si dovedi pozitia in proces, de a alege modalitatile si mijl sustinerii ei independent de nst, de alte organe si pers, de asi expune opinia asupra oricarei probleme de fapt si de dr care are legatura cu cauza si d asi expune punctul de vedere asupra initiativelor inst de judecata. Acest pr se aplica doar in cadrul procedurilor litigioase. Contradictorialitatea se mai numeste pr egalitatii armelor.1.2Indicati specificul pr contradictorialit in fiecare faza proces civ. Acest pr este viabil in toate stadiile si fazele in PC, exceptind etapa deliberarii si pronuntarii hotaririi. Intentarea.: la cererea de chemare in jud se anexeaza: copiile pe de cererea de chemare in jud si de pe inscrisuri, certificate in mod stabilit intr-un nr egal cu nr de piriti si intervenieinti daca ei nu dspunde aceste acte- plus un rind de copii d pe aceste acte. Pregatirea- judecatorul in faza de pregatire a pricinii pt dezbaterile judiciare, cheama in judecata reclamantul pt al audia privitor la pretentiile lui, cheama in judec pirit pt a audia prvitor la circumst pricinii, clarifica obiectiile pe care le are impotriva actiunii si problele prin are pot fi dovedite aceste obectii. Judecatorul expediaza sau inmineaza pirit copia de pe cererea de chemare in judecata. Dupa ce constata ca pricina este pregatita suficient pt dezbateri judiciare, judecator pronunta o ikeiere prin care se stalib termne de judecare a pricinii in sedinta de judecata notificind partilor si altor participanti locul data si ora sedintei. Dezbaterile- cererile si demersurile participantilor la proces in problema judecatii pricinii se solutioneaza prin inkeierea judecatoreasca dupa ascultarea opiniilor celorlalti participanti la proces. In caz neprezentarii in sedinta de jud a unui participant la proces, dsp a carui citare legala nu exista date, procesul se amina. Dupa prezentarea R asupa pricinii inst de jud asculta explicatiile reclaman t, pirit si ale celorlalti participanti la proces. Fiecare parte treb sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al pretentiilor si obectiilor daca legea nu dispune altfel.

1.3Demonstrati interactiunea pr contradictorialit cu princ egalitatii partilor in dr procesuale, disponibilitatii si legalitatii. Pr disponibilitatii se refera