Controlul Calitatii(1)

7/21/2019 Controlul Calitatii(1)

1/41


2/41

producere, import i utilizare n practica medical i medicina veterinar! "ontrolul destat al calitii medicamentelor i produselor parafarmaceutice produse la ntreprinderilei instituiile farmaceutice din republic se efectueaz n conformitate cucerinele 'armacopeei i altei documentaie analitico%normativeaprobate de MinisterulSntii!

&. 'rele"area pobelor pentru analiza din fabrici, depozide si unitati farmaceutice.

*robele prelevate pentru determinarile calitativei cantitative trebuie s reprezinte, sub

toate aspectele, caracteristicile produsului din lotulsau seriarespectiva2 ('R%3)!

lot% o cantitate de materie prim, presupus a fi unitar, din care se obin unasau mai multe serii de produse

serie% totalitatea unitilor de produs obinute n condiii identice, ntr%un sinurciclu de operaii!

'rele"area probelor din depozite 4n acesta operatiune apar unele diferente deprocedura, astfel in cazul produselor lic5ide, acestea se omoenizeaa inainteaprelevarii probelor deoarece proba trebuie sa reprrezinte un material omoen cu

compozitie uniforma, in acest caz probele se oreleveaza imediat dupa omoenizare,in cazul produselor solide, moi sau viscoase se preleveaza din recipient trei portiuni,una din stratul superior, alta din mijlociu si a treia din stratul inferior!

"ele trei probe si omoenizeaza, materialul obtinut reprezentind proba medie dinrecipient, din aceasta se ia o cantitate de 6 ori mai mare dcit cantitatea necesaraefectuarii tuturor determinarilor pprevazute in monorafia individuala! $cestacantitate de proba se imparte in doua parti eale+

%/. din ea este destinata analizi si controlului-

%/. din ea se pastreaa ca si contraproba pe toata perioada de vlabilitate aprodusului analizat-

%ambele probe se siileaza specificindu%se pe etic5eta urmatoarele date+

#enumirea produsului &umarul lotului *roviniente numarul procesului%verbat si data prelevarii "antitatea prelevata Semnatura operatorului care preleveaza proba!


3/41


4/41


5/41

metoda picnometrica (cu ajutorul picnometrului)% *rin metoda picnometrica nu sedetermina densitatea absoluta (p), adica masa unitatii de volum, ci densitatea relativaalic5idului respectiv (d), care reprezinta raportul dintre masa unui volum de substanta simasa aceluiasi volum de apa, la aceeasi temperatura!

cu balanta MO3R*4$5'3AL%Dalanta Mo5r%Eestp5al este utilizata

pentru determinarea densitatii lic5idelor in special a uleiurilor! "u aceasta balanta semasoara forta e8ercitata de lic5id asupra unui plutitor cu volum constant, prinec5ilibrarea cu reutati etalonate, respectiv 6 calareti+ masa calaretului mai mare (4)este eala cu masa apei pe care o poate dezlocui plutitorul, iar ceilalti calareti (44), (444),(4F) reprezinta subdiviziuni, (1,- 1,1- 1,11)!

6.Identificarea si determinarea puritatii substantelor medicamentoase prin

determinarea constantelor fizico*c%imicepunct de fierbere.

*unctul de fierbere al unui lic5id este temp corectata la care presiunea de vapori alic5idului este eala cu 1, A*a!*t determinarea punctului de fierbere se foloseste oeprubeta prevazuta cu un dop perforat la mijloc, astfel incit sa se poata introduce untermometru la care se ataseaza un tub capilar inc5is la partea superioara!#opul esteprevazut lateral cu un sant lonitudinal!prubeta se introduce intr%un balon care contineparafina lic5ida(R)

0ic5idul de analizat se introduce in eprubeta si termometrul cu tubul capilar inc5is secufunda in lic5id! 4ncalzirea se efectueaza treptat,astfel incit temp sa creasca cu .%o"/min!0a inceput are loc o usoara deajare de bule de az de la capatul inferior altubului capilar!4n momentul cind ajune la la punctual de fierbere si in lic5id apare un

lant continuu de bule de az ,becul se indeparteaza!?iteza de deajare a bulelor de azscade si cind deajarea acestora inceteaza si lic5idul are tendinta de a fi absorbit intubul capilar termometrul arata temp de fierbere!

17. Identificarea si determinarea puritatii substantelor medicamentoase prin

determinarea constantelor fizico*c%imicepunct de picurare.


determinarea constantelor fizico*c%imicepierdere prin uscare.

*rin procedeele prevazute in monorafie se stabileste masa compusilor volatili de orice

natura din substante farmaceutice, produse veetale sau produse farmaceutice,pierduta in anumite conditii de temperature, presiune si timp, specificate in monorafiilerespective!

0imitele admise se e8prima in rame si se calculeaza procentual!

#eterminarea se efectueaza in fiole de cintarire a caror diametru se allee astfel incitproba luata in lucru sa formeze u strat de apro8imativ 9 mm rosime, cu e8cepriaproduselor veetale la care rosimea startului poate fi mai mare!'iola de cintarire seadduce la masa constanta in aceleasi conditii in care urmeaza se se efectueze

determinarea!


6/41

*roba luata in lucru, a carei masa este prevazuta in monorafia respective, sepulverizeaza , daca este cazul, se uniformizeaza prin amestecare si se cintareste labalanta analitica!*ulverizarea in cazul subst 5iroscopice sau eflorescente tr sa seefectueze rapid!*rodusele veetale se maruntesc pina la radul de framente mici!

4n functie de natura probei de analizat, pierderea prin uscare se efectueaza prin urm

procedee , prevazute in monorafia respective+

Gscarea in e8sicator+Se efectueaza in prezenta unor substante des5idratante acidsulfuric ( R), pento8id de fosfor ( R), clorura de calciu an5idra( R), silicael an5idru ( R)!

'iola de cintarire cu proba luata in lucru se tine in e8sicator, la temp camerei, timp de .6ore daca nu se prevede altfel si se cintareste!4n continuare, se tine in e8sicator si secintareste la intervale de H ore, pina la masa constanta!

Gscarea in etuva+'iola se cintareste cu proba luata in lucru se tine in etuva, la 19 o",

timp de %6 ore, daca nu se prevede altfel, se raceste in e8sicator si se cintareste!Secontinua uscarea pe perioada de cite o ora, urmate de racier in e8sicator si cintarire ,pina la masa constanta!

Gscarea subst rase se efectueaza intr%o capsula de portelan, in prealabil cintaritaimpreuna cu o ba5eta de sticla!*roba luata in lucru si 9 nisip (R) se cintareste labalanta analitica in capsula de portelan, se amesteca cu ba5eta de sticla si se usucain etuva, la 19 o", pina la masa constanta!

Gscarea in vid+Se efectueaza in etuva sau in e8secatoare speciale, conform

prevederilor din monorafia respective!*resiunea este de cel mult .,F A*a, daca nu seprevede altfel!!


metode c%imice gra"imetricegra"imetria.

;ravimetria este o metod de analiz cantitativ bazat pe msurarea masei unui

precipitat! >oate msurtorile pentru determinarea masei sunt efectuate n acest caz cubalana

analitic! I analiz ravimetric se realizeaz printr%o serie de etape e8perimentale+ sec=ntrete e8act proba ce trebuie analizat- se dizolv proba c=ntrit- printr%unprocedeu

adecvat se nltur speciile ce pot interfera n metoda aleas- se ajusteaz condiiile

e8perimentale+ pJ, stare de o8idare, concentraie- se adau aentul de precipitareadecvat

(oranic sau anoranic)- precipitarea se face n soluii diluate la cald- se separ

precipitatul


7/41

prin filtrare- se spal precipitatul- se usuc, calcineaz i aduce la mas constantprecipitatul-

se calculeaz constituentul analizat din prob bazat pe stoec5iometrie! n ravimetrieanaliza c5imic se bazeaz pe c=ntrirea e8act a unei substane solide,

pure, provenite din analit, folosind procedee specifice! ste vorba, n primul r=nd, deMetode c5imice de analiz % interferene cu analizele instrumentale separarea prinprecipitare a unui ion aflat ntr%o soluie rezultat din prob sau, mai rar, de ndeprtareaprin volatilizare a unei specii c5imice devenite az la nclzire n te5nica denumit az%ravimetrie!

$naliza ravimetric ncepe, ca orice analiz c5imic cantitativ, cu c=ntrirea la

balana analitic a unei mase de prob % solid sau lic5id % care se supune mai nt=i

unor transformri c5imice! #up realizarea solubilizrii sau dezarerii probei, n

ravimetrie specia c5imic analizat se izoleaz, de reul, printr%o operaie numit

precipitare! vident, substana precipitat trebuie s fie una foarte reu solubil astfelnc=t n

soluia rmas (denumit soluie mum) s nu mai rm=n dec=t o cantitate infim din

aceasta! "antitatea rmas n soluie trebuie s fie sub limita de sensibilitate a balanei

analitice, deci o cantitate at=t de mic nc=t s nu mai poat fi sesizat de ctre balan

i care,

n consecin, nu modific rezultatul! $poi, precipitatul se separ prin filtrare, urmat

obliatoriu de o splare! Se obine, n final, compusul precipitat pur care, dup uscaresau

uscare i calcinare, se c=ntrete!

1&. Identificarea si determinarea puritatii substantelor medicamentoase prin

metode c%imice titrimetrice bazate pe ec%ilibre protoliticeacidometria.

$cidometria este o metod volumetric av=nd ca obiect determinareaconcentra iei solu iei unui acidprin titrare cu solu ii de bazede concentra ie cunoscut !$lcalinometria este o metod volumetric de determinare a concentra iei solu iei unei baze prin titrare cu solu ii de acid de concentra ie cunoscut! $mbele metode se bazeaz pe reac ii de neutralizare (reac ia dintre un acid i o baz cu formare de sare i ap)! n analiza volumetric prin reac ii de neutralizare, se traseaz curba de titrare aunui acid cu o baz (sau invers), ce const n a reprezenta ntr%un sistem de a8e decoordonate, modificarea concentra iei n ioni 5idroniu sau a pJ%ului fa de procentul de

acid sau baz neutralizat! 0a nceputul titrrii se estimeaz saltul de pJ la punctul deec5ivalen (care depinde de tipul de acid sau baz) i n func ie de aceasta se ale
http://ro.wikipedia.org/wiki/Solu%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Solu%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Acidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Acidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Baz%C4%83_(chimie)http://ro.wikipedia.org/wiki/Concentra%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Concentra%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Concentra%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Acidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Baz%C4%83_(chimie)http://ro.wikipedia.org/wiki/Concentra%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Solu%C8%9Bie


8/41

acei indicatori a cror interval de viraj se afl n domeniul de pJ al punctului deec5ivalen !

Gn acid tare reac ioneaz cu o baz tare, form=nd o solu ie neutr (pJKF)!

Gn acid tare reac ioneaz cu o baz slab, form=nd o solu ie acid (pJLF)

Gn acid slab reac ioneaz cu o baz tare, form=nd o solu ie bazic (pJF)!

>itrare acid/baz i curba de titrare!

Ipera ia de titrare se e8ecut astfel+ se msoar cu biureta ntr%un flacon conic, unanumit volum de solu ie de concentra ie cunoscut, se dilueaz cu ap distilat p=n la un volum de cca 11 cm i se adau c=teva picturi din solu ia de indicator! Se umple o alt biuret cu solu ia a crei concentra ie urmeaz s fie stabilit- din aceasta, se adau treptat la solu ia pretit n flaconul conic, p=n la sc5imbarea culoriiindicatorului! 0a nceputul titrrii aduarea solu iei se face mai repede, iar ctresf=r itul acesteia, pictur cu pictur! n tot timpul titrrii solu ia se ait prin rotirea flaconului! #ac rm=n picturi pe =tul sau pere ii flaconului, acestea se spal imediatcu ap distilat din stropitor!

>itrarea se consider e8act dac sc5imbarea de culoare a solu iei titrate la sf=r itul determinrii, are loc la aduarea unei sinure picturi n plus din solu ia deconcentra ie cunoscut peste punctul de ec5ivalen ! 0a titrarea fiecrei solu ii se fac cel pu in trei determinri, ntre care nu trebuie s e8iste o diferen mai mare de 1,19 cm, pentru calcularea concentra iei solu iei apro8imative


metode c%imice titrimetrice bazate pe ec%ilibre protoliticealcalinometria.

$lcalimetria este o metod volumetric de determinare a concentra iei solu iei unei baze prin titrare cu solu ii de acid de concentra ie cunoscut!

n analiza volumetric prin reac ii de neutralizare, se traseaz curba de titrare a unuiacid cu o baz (sau invers), ce const n a reprezenta ntr%un sistem de a8e de

coordonate, modificarea concentra iei n ioni 5idroniu sau a pJ%ului fa de procentul de acid sau baz neutralizat! 0a nceputul titrrii se estimeaz saltul de pJ la punctul deec5ivalen (care depinde de tipul de acid sau baz) i n func ie de aceasta se ale acei indicatori a cror interval de viraj se afl n domeniul de pJ al punctului deec5ivalen !

Gn acid tare reac ioneaz cu o baz tare, form=nd o solu ie neutr (pJKF)!

Gn acid tare reac ioneaz cu o baz slab, form=nd o solu ie acid (pJLF)

Gn acid slab reac ioneaz cu o baz tare, form=nd o solu ie bazic (pJF)!

>itrare acid/baz i curba de titrare!


9/41

Ipera ia de titrare se e8ecut astfel+ se msoar cu biureta ntr%un flacon conic, unanumit volum de solu ie de concentra ie cunoscut, se dilueaz cu ap distilat p=n la un volum de cca 11 cm i se adau c=teva picturi din solu ia de indicator! Se umple o alt biuret cu solu ia a crei concentra ie urmeaz s fie stabilit- din aceasta, se adau treptat la solu ia pretit n flaconul conic, p=n la sc5imbarea culorii

indicatorului! 0a nceputul titrrii aduarea solu iei se face mai repede, iar ctresf=r itul acesteia, pictur cu pictur! n tot timpul titrrii solu ia se ait prin rotirea flaconului! #ac rm=n picturi pe =tul sau pere ii flaconului, acestea se spal imediatcu ap distilat din stropitor!

>itrarea se consider e8act dac sc5imbarea de culoare a solu iei titrate la sf=r itul determinrii, are loc la aduarea unei sinure picturi n plus din solu ia deconcentra ie cunoscut peste punctul de ec5ivalen ! 0a titrarea fiecrei solu ii se fac cel pu in trei determinri, ntre care nu trebuie s e8iste o diferen mai mare de 1,19 cm, pentru calcularea concentra iei solu iei apro8imative

1-. Identificarea si determinarea puritatii substantelor medicamentoase prin

metode c%imice titrimetrice bazate pe ec%ilibre cu transfer de

electroni(Redo8ometria ) permanganometria.

Metodele de o8idoreducere se bazeaza pe reactia de o8idare si reducere dintresubstanta analizata si solutia titranta!Redo8ometria este pe lar folosita in controlulmedic!4n dependenta de solutiile titrante utilizate distinem mai multe tipuri de titrareredo8ometrice!

*ermananometria%se titreaza cu solutie de permananate de potasiu in mediul acidfara indicator deoarece titrantul este colorat!Se titreaza pina la aparitia coloratiei roz inpunctual de ec5ivalenta!

'oloseste capacitatea o8idanta a ionului MnI6%, care se manifesta atat in mediu neutrucat si alcalin!

*uterea o8idanta a ionului MnI6%, scade mult odata cu scaderea concentratiei ionuluide 5idroen si de aceea acesta va actiona diferit+

*rin cinci ec5ivalenti in mediu puternic acid, trei ec5ivalenti in mediu slab acid, neutrusau slab alcalin si un ec5ivalent in mediu puternic bazic+

MnI6%N OJN N 9e% PMn.N N 6J.I

ste o metoda mai putin aplicata in 'armacopee!

$ceasta metoda se poate aplica in cazul pero8idului de 5idroen, nitritul de sodiu,pero8idul de maneziu, citratul de sodiu!

1.Identificarea si determinarea puritatii substantelor medicamentoase prinmetode c%imice tritrimetrice bazate pe ec%ilibre cu transfer de electroni(Redo8ometria) cerimetria.


10/41

Metodele de o8ido%reducere se bazeaza pe reactiile de o8idare si reactiile dintresubstanta analizata sisolutia titranta!

Redo8omeria este folosita pe lar in controlul medicamentelor, in dependenta de solutiatitranta utilizata, distinem mai multe tipuri de titrare redo8ometrice +

"erimetria se bazeaza pe utilizarea in calitate de solutie titranta a solutiei de sulfat decesiu (4?),care este un o8idant in mediul acid puternic! *unctul de ec5ivalenta sedetermina cu ajutorul ind! redo8 (difenilamina) sau potentiometric!

1/.Identificarea si determinarea puritatii substantelor medicamentoase prin

metode c%imice tritrimetrice bazate pe ec%ilibre cu transfer de electroni

(Redo8ometria) dicromatometria.



ste metoda redo8ometrica care se bazeaza pe actiunea o8idanta a dicromatului depotasiu in mediu acid+

"r.IFNHeN6JNP . "rN N FJ.I

*entru ca reactia sa decura rapad de la stana la dreapta se luceraza la pJK1!

"a solutie titrata se foloseste Q."r.IF 1! mol/l!ste mai putin utilizata in controlul medicamentelor, insa mult mai folosita pentrudozarea a numeroase substante c5imice reducatoare cu potentialul redo8 mai micdecat al dicromatului!

4n literatura de specialitate e8ista lucrari care aplica metoda la dozarea unormedicamente+ Morait si colaboratorii dozeaza acidul ascorbic cu bicromat de potasio1! mol/l in prezenta Q4%amidon!



(Redo8ometria) iodatometria.

ste o metoda de dozare redo8ometrica care se bazeaza pe comportarea o8idanta aiodatilor alcalini in mediu acid!Sistemul de baza in aceasta metoda este+

4I%N HeN HJN 4%N J.I

4n functie de pJ%ul solutiei, de partenerul de reactie si de functia reducatoare a acestuia,iodatul poate acepta 6 sau 1 electroni trecand in 4Nsi respectiv 4.!"a solutie titrata sefoloseste iodatul de potasio 1! mol/l!Metoda este aplicata la controlul unor


11/41

medicamente ca +4odura de potasio, iodura de sodio (substante), solutie injectabila deiodura de sodiu!

#I$R$ 4I#GR44 # *I>$S4G

4odatul de potasio in mediu puternic acid o8ideaza anionul 4% la iod molecular+

9Q4 N Q4IN H J"l 4.N HQ"l N J.I

4odul astfel format este e8tras de cloroform! 4n continuare Q4I o8ideaza iodulmolecular la 4N conform reactiei+

.4.N Q4IN HJ"l9 J"l N N J.IN Q"l

cuatia enerala este urmatoarea+

.Q4 N Q4IN H J"l 4"l N Q"l N J.I

Se continua adauarea de solutie de reactiv pana cand culoarea violeta a cloroformuluidispare!Se lasa 9 minute in repaus si daca coloratia reapare se continua titrarea!

#I$R$ SI0G>44 4&T">$D40 # 4I#GR$ # SI#4G

*rincipiul acestei dozari este asemanator cu cel de la iodura de potasiu U substanta!



(Redo8ometria) iodometria.



4odometria se bazeaza pe reducerea iodului liber pina la ioni de iod si invers in mediulneutru! *rin metoda iodometrica poate fi utilizata dozarea o8idantilor si reducatorilor!

#eterminarile se pot efectua fara indicatii pana la aparitia coloratiei alben la titrarea cuiod si pina la decolorarea completa la titrarea cu tiosulfat de sodiu sau in prezentaindicatorului amidon solutie!

"uprinde metodele o8ido%reducatoare in care este utilizat ca o8idant iodulelementar+4.N.e P .4%

#eoarece iodul este reu solubil in apa si o asemenea solutie nu este stabila, se dizolvaiodul intr!%o solutie de Q4 sau &a4 cand se formeaza comple8ul+4.NQ4PQ4%

4n solutii de iodura, in care se aseste anionul V4W%reactia redo8 este+4%N .e%P4%

4odometria poate fi directa si indirecta, poate fi combinata cu alte metode redo8 +bromometria,bronatometria, iodcarimetria!


12/41

%metode directe de dozare a substantelor cu c5aracter reducator prin o8idarea lor cusolutie de 4od 1! mol/l+

%metode indirecte de dozare a substantelor cu caracter o8idant care elibereaza iod diniodura de potasiu si care apoi se titreaza cu tiosulfat de sodiu-

Metoda iodometrica este utilizata pentru dozarea unui numar mare de substante siforme farmaceutice ca acid ascorbic, an5idrida arsenioasa, cafeina, fenazona,metionina, penicilina, clorura ferica, cacodilat de sodiu, albastru de metilen, cloraminaD!

4n continuare se vor da cateva e8emple de dozare a unor medicamente cu carXcterreducator+

*rin aceasta metoda dozarea se face direct cu solutie titrata de iod folosind ca indicadorsolutie de amidon, indicatorul se adaua la inceputul titrarii si adauarea solutiei de iodse face pana la aparitia unei coloratii albastre persistente!

#I$R$ $"4#G0G4 $S"IRD4"

Solutia de iod o8ideaza acidul ascorbic la compus de5idroenat+'armacopeea Romanaeditia a 3a recomanda aceasta urmatoarea te5nica de lucru+

1!91 substanta se dizolva in 9 ml apa proaspat fiarta si racita, se adaua 9 ml acidsulfuric diluat si se titreaza cu o solutie de iod 1! mol/l pana la coloratie albastrapersistente (indicador amidon)!

*rin aceasta metoda se mai pot doza + penicilina, cafeina, fenazona!

8emple de dozare a unor substante cu carXcter o8idant -9O:AR$A +LORAMI!$I ;

Iodul rezultat din reactie se titreaza cu solutia de tiosulfat de sodium in prezentaamidonului

4.N . &a.S.I. &a4N &a.S6IH

'armacopeea Romana editia a 3a recomanda aceasta urmatoarea te5nica de lucru+1! de substanta se dizolva in 1 ml apa intr!%un flacon cu dop rodat, se adaua 1 mliodura de potasiu si 1 ml acid clor5idric, diluat! Se lasa la intuneric 1 minute si se

titreaza cu tiosulfat de sodio 1! molYl pana la decolorare, adauand . ml amidon spresfarsitul titrarii!



(Redo8ometria) bromometria.




13/41

Dromometria este o metoda de analiza redo8ometrica in care o8idantul este bromatulalcalin in mediu acid conform sistemului+

DrI% N 9Dr%N HJN Dr.N J.I

Dr. N .e%. Dr%



(Redo8ometria) bromatometria.


Redo8omeria este folosita pe lar in controlul medicamentelor, in dependenta de solutia

titranta utilizata, distinem mai multe tipuri de titrare redo8ometrice +

Dromatometria U la tritrarea bromatometrica are loc reducerea in mediul acid a ionilorbromat pina la ioni brom sarcina neativa! 4n analiza medicamentelor bromatometria seutilizeaza frecvent la dozarea compusilor aromatici!

Bromometriaeste o metoda de analiza redo8ometrica in care o8idantul este bromatulalcalin in mediu acid conform sistemului+


Dr. N .e%. Dr%

4n bromatometrieo8idantul este bromatul alcalin in mediu acid conform sistemului+


4n ambele metode practic se utlilizeaza bromatul alcalin metoda este denumita maifrecvent bromo%bromatometria!

4n aceasta metoda ca solutie titrata se utilizeaza bromatul de potasio 1! mol/l!

Metoda este utilizata pentru dozarea unor medicamente (substante si formefarmaceutice) ca + salicilatul de fenil, salicilamida, timolul, fenol, rezorcinol,sulfacetamida, p%clorfenol!

22!Identificarea si determinarea puritatii substantelor medicamentoase prinmetode c%imice tritrimetrice bazate pe ec%ilibre cu transfer de electroni

(Redo8ometria) nitritometria.



14/41


&itritometria se utilizeaza pt dozarea aminelor aromatice primare a derivatelor cloracilati dupa 5idroliza preventiva sau a nitroderivatilor aromatici care usor pot fi redusipina la amine aromatice! $nalitul se tritreza cu solutie de 5idrit de sodiu in mediul acid in

prezenta indicatorului e8tern (5irtia de iod,amidon sau intern)!

*entru catalizarea reactiei se utilizeaza bromuro de potasio!

"a reactiv de titrare se foloseste o solutie de nitrit de sodio in mediu acid!

"a indicatori s%au folosit inicial indicatorii e8terni (5artia imbibata cu iodura alcalina si

amidon)!Glterior s%a trecut la utilizarea indicatorilor interni cum sunt+ aciduldifenilbenzilidendisulfonic, alben de metanol, difenilamina!

"ercetatorii romani R!?asiliev si colaboratorii au introdus indicatorul oranj 4?+

Metoda este folosita pentru dozarea unui numar important de medicamente ca acidul p%aminobenzoic, procaina, anestesian, sulfameto8idiazida!

2&!Identificarea si determinarea puritatii substantelor medicamentoase prinmetode c%imice tritrimetrice bazate pe ec%ilibre de precipitare argentometria.

#intre metodele de titrare sedimentar o rsp=ndire major n controlul medicamentelora cptat%o argentometria!Se titreaz arentometric 5aloenurile i

pseudo5aloenurile cu soluie de azotat de arint, sau se titreaz srurule de arint cusoluie de 5aloenur alcalin sau tiocianur de amoniu! *rin procedee indirecte pot fititrate srurile oranice care precipit cu cationul de arint!

Se cunosc mai multe procedee de titrare arentometric+

!Metoda arentometric cu folosire a cromatului de potasiu n calitate de indicator(metoda Mo5r) U titrare direct+

J"l N $&I$"lN J&I

.$&IN Q."rI6$."rI6N .Q&I


15/41

.! >itrarea arentometric indirect (metoda Eol5ard)!

&aDr N $&I(e8)$Dr N &a&IN $&I(rest)

$&I(rest) N &J6S"& $S"& N &J6&I

&J6S"& N 'e(SI6).&J6'e(S"&)N .(&J6).SI6

! Metoda arentometric cu folosire a eozinatului de sodiu n calitate de indicatoradsorbantpentru dozarea iodurilor (metoda 'aZans) U titrare direct!

&a4 N $&I$4N &a&I

V$4W4%V$4W$&IV$4W$4nd

Alte exemple de titrare argentometric:

Reacia de formare a srii de arint de bendazol (dibazol) st la baza determinriiarentometrice, care const n precipitarea srii de arint a bendazolului i filtrrii!

*recipitatul de pe filtru se dizolv n acid azotic!

&itratul de arint format n cantitate ec5ivalent se titreaz cu soluie 1,mol/l tiocianurde amoniu (indicator aluni de fer amoniacali)!

$&IN &J6&"S $&"S N &J6&I

&J6&"S N 'e(&J6)(SI6).'e(&"S)N . (&J6).SI6

Titrarea argentomentric a bromhidratului de tiamin.#eterminarea cantitativ prinaceast metod const din 6 etape! 0a prima etap se petrece neutralizarea bromureide tiamin ca &J%acid cu sol! 1, mol/l 5idro8id de sodiu!


16/41

0a etapa a doua se pretete indicatorul U tiocianur de fer (444)! *entru aceasta la unanumit volum de sol! 1, mol/l tiocianur de amoniu, se adau sol! alauni de feramoniacali+coloraie roie

0a etapa a treia suma bromurilor se titreaz cu sol!1, mol/l azotat de arint+

0a etapa a patra se titreaz tiocianura de fer (444) obinut n urma celor dou etape cusol!1, mol/l azotat de arint, p=n la dispariia culorii roii!

precipitat alb

?olumul sol!1, mol/l $&Ifolosit la titrarea direct a bromurei de tiamin , se

calculeaz prin diferena dintre volumul total mers la titrare i volumele de 5idro8id desodiu itiocianat deamoniu!

2.I9$!tificarea si determinarea puritatiisubstantelor medicamentoase prin

metode c%imice tritrimetrice bazate pe ec%ilibru de comple8are

(+omple8onometria ).Metoda comple8onometric se bazeaz pe reacia de formare acomplecilor dintre ionii metalelor i reactivi oranici capabili de a forma compleci U

comple8oni, care sunt mai durabili dect comple8ii formai ntre metal i indicatoriimetalocromici!8emple de comple8oni (soluii titrante)+ >rilona D (sarea bi%sodic a aciduluietilendiamintetraacetic), acidul nitriltriacetic!

8emple de indicatori metalocromici+ eriocrom albastru, eriocrom neru, mure8id,albastru de piroalol, violet de pirocate5in!

Determinarea cantitativa clorurii de calciu se face prin metoda comple8onometric!4ndicatorul eriocrom U albastru n prezena soluiei tampon amoniacale (pJ 1%.)

formeaz cu ionul de calciu un compus comple8, colorat n roz! 0a titrarea cu trilon D nreacie mai nt=i intr ionii de calciu din soluie+


17/41

$poi trilona D lea ionul de calciu din comple8ul calciu U indicator! #e aceea n punctulde ec5ivalen soluia capt culoarea indicatorului liber (albastru % violet)!

#istinemcomple8onometria indirect< (prin diferen= A

amestecului d? sm I!5RO #ORMA M$9*A prin metode fizico c%imice optice de

analiza.Refractometria.

Refractometria este o metod de testare fizic a propriet ilor unei substan e prin

msurarea indicelui de refrac ie! 4ndicele de refrac ie este msurat cu ajutorul

refractometrelor! 4ndicele de refrac ie poate fi folosit pentru identificarea unei anumite

substan e sau pentru verificarea purit ii substan elor! Refractometria se bazeaz pe

fenomenul de refrac ie! Refrac ia reprezint sc5imbarea direc iei de propaare a undelor

(indiferent de natura lor, mecanic sau electromanetic) la limita dintre dou medii cu

propriet i diferite! Refrac ia depinde de lunimea de und i de propriet ile fizico% c5imice

ale mediilor pe care le traverseaz unda! 4ndicele de refracie se determine8perimental la temperatura de .9 o"

(dar se poate face determinarea i la alte temperatruri, cel mai des la .1 o"),

pentru linia # din spectrul sodiului (lunimea de und, [ K 9O7

$nstromi)- aceast radiaie este foarte uor de produs i este situat n

reiunea alben a spectrului vizibil, n domeniul n care oc5iul omenesc

prezint un ma8im de sensibilitate!

2/.9eterminarea calitati"a, cantitati"a si a gradului de puritate a M A> A

amestecului d? sm I!5RO #ORMA M$9*A prin metode fizici c%imice optice de

analiza .'olarimetria.

*olarimetria este metoda bazata pe posibilitatea unei solutii de substanta cu atom decarbon c5iralic in molecula de a roti planul unui flu8 de lumina polarizzanta !?alorea

devierii planului de polarizare de la pozitia initiala se e8prima in rade !$ceasta estenumita un5i de rotatie!"ompusii cu atomi c5iralici pot roti planul de polarizare in stinase numesc levoiri si in dreapta de8troiri!*rntru soolutii marimea un5iului de rotatie


18/41

este dependent de natura solventului, concentratia solutiei si lunimea cuvei cusolutie !*entru identificarea si determinarea puritatii se utilizeaza valoarea puteriirotatorii specific!(a)#.1 , M$SGR$> 0$ .1 raade si la lunimea de unda \ aspectrului natriului !Marimea !(a)#.1 pu solutii de substante se calculeaza conformrelatiei !(a)#.1 Ka]11/l]"!

Substanele care nu prezint activitate optic sunt optic izotrope, iar cele

active sunt considerate optic anizotrope!

Rotirea planului de polarizare se datoreaz faptului c lumina polarizat

liniar n urma interaciunii cu mediul respectiv se descompune n dou fascicule

polarizate eliptic, n sens contrar fa de care mediul se comport anizotrop!

$ctivitatea optic a substanelor solide este leat de structura lor

cristalin, care prin trecerea n topitur sau soluie dispare, aa cum este cazul

cuarului, care prezint activitate optic n stare solid cristalin, dar n

topitur acest fenomen dispare!

0a alte substane, activitatea optic este leat de structura molecular

asimetric, care se pstreaz i n soluie, aa cum este cazul za5arozei!

#ac rotirea planului de polarizare are loc n sensul micrii acelor de

ceas substana este de8troir, iar un5iul de rotaie, [, se consider pozitiv[

dac planul de polarizare se rotete invers, substana este levoir, iar un5iul

se consider neativ!

2. 9eterminarea calitati"a, cantitati"a si a gradului de puritate a M A> A


analiza.Interferometria.4nterferometrie este un dispozitiv de msurare, a cror

funcionare se bazeaz pe fenomenul de interferen! 4nterferometrul este un pac5et deradiaii electromanetice (lumin, unde radio, etc! p! ) folosind un spaiu de dispozitiveste mprit n dou sau mai multe stelute coerent! 'iecare din rinzile este drumuloptic diferite i este trimis la ecran, cre=nd un model de interferenta care pot fi utilizatepentru a stabili diferen a de faza de interferen de alte pac5ete n modelul punct dat!4nterferometre sunt utilizate atunci c=nd precise msurtori de lunime, n special nmain i constructoare de maini, i pentru a evalua calitatea de suprafete optice sioptica sisteme de scanare n ;eneral!

26. 9eterminarea calitati"a, cantitati"a si a gradului de puritate a M A> A

amestecului d? sm I!5RO #ORMA M$9*A prin metode fizici c%imice optice deanaliza.pectofotometria in >@.Spectrele de absorbie n ultraviolet sunt spectreelectronice ale moleculelor


19/41

care cuprind domeniul de lunimi de und O11 U .11 nm ( nm K

1%7m)[ ele sunt asociate cu tranziiile electronice care au loc c=nd o molecul

trece din starea fundamental ntr%una e8citat, sub aciunea unei cuante

de lumin! >ranziiile electronice aprute ca urmare a absorbiei cuantelor din domeniileultraviolet sunt de tipul orbital de letur, ocupat de electroni n stare

fundamental, i orbital de antiletur, lipsit de electroni n stare fundamental

dar ocupat de acetia n stare e8citat- particip la efectuarea

tranziiilor electronice n ultraviolet electronii localizai n orbitali de tip [,

pentru leturile simple, i cei de tip [, pentru leturile multiple, duble sau

triple- mai particip la efectuarea tranziiilor menionate i orbitalii de

neletur de tip n, care sunt localizai la un sinur atom! $naliza calitativ n domeniulstudiat const n compararea spectrului

substanei de cercetat cu spectre ale unor substane similare din cataloaele

de spectre puse la dispoziie de marile firme care au preocupri n acest domeniu!$naliza cantitativ const n determinarea coeficientului molar de e8tincie

prin nreistrarea spectrului substanei etalon, dup care se poate

calcula concentraia substanei din proba supus analizei din datele de absorban

(e8tincie) determinate e8perimental!

&7. . 9eterminarea calitati"a, cantitati"a si a gradului de puritate a M A> A


analiza.pectofotometria in IR.$bsorbia radiaiilor infraroii produce modificri devibraie i rotaie

ale moleculelor substanelor!

0unimea de und a radiaiilor nfraroii este de ordinul [ K . 911 ^9 111 nm, iarnumrul de und [[ K 6 111 ^ HHF cm%!$bsorbia de enerie radiant se realizeazca urmare a interaciunii componentei electrice a radiaiei electromanetice cucomponenta electric a moleculei (dipolmomentul molecular)!Gn spectru n infrarouapare numai dac n urma e8citaiei vibraionale se produce o distribuie de sarcinnesimetric, adic apare un dipol oscilant- acest dipol oscilant absoarbe din spectrulelectromanetic numai radiaiile de aceeai frecven cu dipolul! 4ntensitatea benzii deabsorbie n infrarou este proporional cu ptratul variaiei momentului de dipol almoleculei datorit absorbiei!

*rin absorbia radiaiilor infraroii de ctre o molecul eneria de vibraie a atomilorcrete, duc=nd la o alunire a leturii c5imice, iar frecvena de rotaie se mrete- pe


20/41

l=n vibraiile de letur localizate se produc i vibraii de sc5elet, la care participntreaa molecul! Spectrele n infrarou ale substanelor furnizeaz informaii asuprastructurii moleculare, n principal asupra proprietilor eometrice ale moleculelor cumsunt distana dintre atomii moleculei i un5iurile de valen!

31.Determinarea calitatita,cantitativa si a gradului de puritate a SM sau

amestecului de SM intr-o forma medicamentoasa prin metode fizico-chimice de

analiza bazata pe absorbtie:spectrofotometrica in VS.Spectrofotometria sefoloseste pentru identificarea compusilor,cercetarea componentei,structurii si analizecantitative a substatelor individuale si sistemelor policomponente!curba dependenteiabsorbantei de lunimea de unda se numeste spectru de absorbtie a substantei si esteo caracteristica specifica a subtantei date!$naliza spectrofotometrica dupadeterminarea absorbantei poate fi efectuata pentru substante ce poseda anumiteparticularitati structural(compusi cromatici-compusi cu leaturi duble-compusi a unui sirde metale^) 8emplu de utilizare a metodei spectrofotometrica in dozarea

medicamentelor+dozarea difeturului si profeturului,pentru elaborarea metodeispectrofotometrica de dozare a difeturului si profeturului a fost inreistrate sprectele G?%?4S ale substantelor in apa si alcool etilic 79:!0a trecerea unui fascicule luminousprintr%o substanta ,intensitatea lui scade datorita absorbtiei,refle8iei si difuziunii,in cazulcind refle8ia si difuziunea sint nelijabile,cauza principal a scaderii intensitatii esteabsorbtia!Masura cantitativa a efectului produs de acest process este absorbanta sautransmitanta!(I constanta spectrofotometrica este marimea absorbtieispecific($:!cm) care se calculeaza conform relatiei+$:!cmK$/" 8 l!spectrofotometria derivate este varetate a spectrofotometriei differentiate!daca inspectrofotometria derivate se masoara absorbanta la doua lunimi de undadiferita!$ceasta variatie permite selectarea unor benzi de absorbtie individuale inreiunea G?%?4S,care se prezinte sub forma unor benzi sumare suprapuse,care nu auma8im bine pronuntat!$stfel pot fi identificate substantele cu o structuraasemanatoare,pot fi dozate componentele unui amestec,marind selectivitatea metodei!

3!. Determinarea calitatita,cantitativa si a gradului de puritate a SM sau


analiza bazata pe absorbtie:fotocolorimetrica!ca substanta analizata este trecutasub actiunea diferitor reaent intr%o forma colorata(obtinerea unui compus colorat in

urma unei reactii c5imice)! #eterminarea absorbtiei se realizeaza la fotocolorimetre!"ontinutul cantitativ de substanta poate fi determinat in baza unei curbe decalibrare,construite pentru o solutie standart de substanta,sau dupa formula,tinind contde relatia+"8/$8K"st/$st din care "8K$8]"st/$st! a se bazaza pe determinareaabsorbtiei solutiei analizate in raport cu o solutie de referinta cu continut anumit desubstanta standart ,ceea ce majoreaza e8acitatea si specificitatea metodei!duritatealeaturii compusilor colorati%caracteristicacantitativa a stabilitatii oricarui compuscomple8 ii revine constantei termodinamice stabilitate!radul de stabilitate acompusului colorat in solutiile apoase creste odata cu marirea constantei destabilitate!cu cit mai bine ionul de determinat M se leaa cu reaentul fotometric R int%un compus colorat cu atit precizia si sensibilitatea metodei va fi mai mare!


21/41

33. Determinarea calitatita,cantitativa si a gradului de puritate a SM sau


analiza bazata pe absorbtie:analiza de fluorescenta! Se bazeaza pe proprietateasubstantelor de a poseda fluorescent proprie sau in urma unor reactii c5imice,aproceselor de solvoliza,disociere! 'luorimetria se utilizeaza nu numai pentru

identificare,dar si pentru determinarea unor cantitati mici de substanta,deoareceintesitatea fluorescentei este in dependent liniara de concentratie!aceasta dependent sepastreaza pentru e8citatii cuantice stabile si intesitatea luminii de e8citare pentruconcentratii mici de substanta!in cazul concentratiilor mari aceasta dependent nu serespecta! Spectrul este format din benzi late de emisie(de la 11 la .11nm)! #ozarea sepetrece la spectrofluorimetre!"alcularea concentratiei se face dupa curba decalibrare!Metoda este foarte sensibila!

3". Determinarea calitatita,cantitativa si a gradului de puritate a SM sau


analiza bazata pe absorbtie:fotometria flacarii.*roba de analizat este introdusa ntr%un pulverizator (coloana de pulverizare) apoi se introduce sub form de aerosoli inflacra unui arztor special (Drenner)! Soluia de aerosoli, ajuns n flacr suferdiferite transformri+ apa n care este dizolvat sarea se evapor, componenteledizolvate sunt e8citate de temperatura ridicat a flcrii, rentoarcerea electronilor dinstarea e8citat pe un nivel eneretic inferior elibereaz eneria absorbit sub form delumin cu lunime de und caracteristic elementelor c5imice ai crui atomi sunte8citai!Mod de lucru+*rin e8citarea n flacr a acestui amestec comple8 iau naterediferite spectre de emisie! Radiaia emis este focalizat pe o celul fotoelectric, dup

ce au trecut prin filtre optice de selecie- 4a natere astfel un fotocurent care semsoar cu ajutorul unui alvanometru!n cazul determinrii unui anumit element(sodiu, potasiu, calciu etc!),intensitatea fotocurentului este proporional cuconcentraia elementului respectiv din soluie!#in lumina emisa, se selecteaza cu filtrede interferenta lunimile de unda specifice pentru fiecare element! 4n aparat pot fimontata simultan trei filtre care pot fi sc5imbate cu un comutator! *entru determinareaaltor elemente, filtrele trebuiesc sc5imbate! 'lacara poate fi alimentata deopotriva cupropan, butan, amestec propan%butan si az metan!'unctionarea siura este asiurata de mecanismul automat de oprire a debitului de azin cazul stinerii flacarii, precum si de mecanismul de aprindere automata si de lampade semnalizare a flacarii!Relarea fina, in functie de compozitie, a debitului azului de ardere care intra cu opresiune de apro8imativ 1 *si (. bar) se face comod cu butonul de relare fina situatpe panoul frontal al aparatului! *entru functionare, este necesar aer fara ulei si apa, cuun debit de H/min! si presiune minima de 6 *si (1!76 bar)! *e solutia de blanA, sepoate rela valoarea zero a afisajului, iar pe solutia de calibrare se pot face relajebrute si fine cu ajutorul butoanelor corespunzatoare a concentratiei afisate! $stfel, incursul masurarilor, de pe afisaj poate fi citita direct concentratia! 4n cazul analizei unuinumar mare de probe concentrate, recomandam sistemul de diluare%dozare ! $cesta

dilueaza probele in raport de +91 sau +.11, apoi le introduce in flacara!


22/41

3#. Determinarea calitatita,cantitativa si a gradului de puritate a SM sau


analiza bazata pe absorbtie:rezonanta magnetic nuclear.Metoda rezonanteimanetice nucleare este o metoda de analiza,bazata pe proprietatile manetice alenucleelor atomilor! Modul de manifestare a aceste insusiri este influentat de ambianta

c5imica,in care sint inlobati atomii,ale caror nuclee sint implicate in fenomenele demanetizare!RM& ofera informatii deo inestimabila valoare analitica cu privire la atomiiacestor elemente,punind la dispozitie date comple8e si directe cu privire la alcatuireasc5iletului de atomi de carbon,5Zdroen,fosfor,azot,o8Zen,si influenta reciproca a lor!Spectru RM& reprezinta o totalitate de semnale,inreistrate pe specrtorama!

3$. Determinarea calitatita,cantitativa si a gradului de puritate a SM sau


analiza bazata pe absorbtie:cromatografia pe strat subtire."romatorafia este oparte,un domeniu vast al metodelor de analiza! Metodele cromatorafice se numara

printer cele mai eficiente,mai selective si mai sensibile metode de separare si dedetective!prin cuplarea lor cu detector automatizati,modelele cromatorafice pot fiutilizate si la determinarea cantitativa a analitilor separate! +romatografia pe stratsubtire.$paratura placi cromatorafice din sticla sau din alte material,de densiunidiferite,cu lunimea de obicei,de .1 cm si latimea variabila,pe care se aplica un stratsubtire de adsorbant de puritate cromatora%fica(silicael,Aieselur,celulozamicrocristalina,o8id de aluminiu!!)la care se pot adaua lianti(sulfati decalciu,amidon,carbo8imetice%luloza!!)sau aenti fluorescent! ?ase cromotorafice dinsticla,cu posibilitatea de inc5idere etansa de demensiuni convenabile,pentru a asiuramentinerea placilor in pozitie aproape vertical! Micropipete! Microserini sau altedispositive!

3%. Determinarea calitatita,cantitativa si a gradului de puritate a SM sau


analiza bazata pe absorbtie:cromatografia pe hirtie: "romatorafia pe 5rtie este detipul cromatorafiei dc repartiie lic5id%lie5id! adic implic distribuirea componentelor decromatorafiat ntre o faz lic5id polar, care este de obicei, apa adsorbit puternic pefibra de celuloz a 5=rtiei (aceasta va constitui faza staionar) i o faz mobil %solventul de eluare! >e5nica cromatorafiei pe 5=rtie este urmtoarea+ pe o 5=rtie

special, la distana de .% cm de la marinea de jos se traseaz o linie % linia de start,pe care se picur din capilar o pictur de soluie de cromatorafiat! #ac sunt maimulte soluif, atunci distana dintre picturi trebuie s nu fie mai mic de cm! 4 (=rtia seintroduce ntr%o camer cromatorafic, n care se sete eluantul! &ivelul solventuluitrebuie s tic mai jos de linia startului! "amera se nc5ide! Solventul se va micaascendent, purt=nd cu sine componentele amestecului! "omponentele care se absorbmai slab pe fa/a staionar se vor deplasa cu o vitez mai marc i vor ridicate maisus de solvent, 5luantul trebuie s umecteze 5=rtia p=n la %1,9 cm dc la marinea desus! 4n acest moment 5=rtia se scoate din camera cromatorafic i se traseaz linia defini! #ac substanele sunt colorate atunci pe plac se vor observa o serie de spoturi(pete), aezate pe o linie perpendicular pe nivelul solventului! n cazul substanelorincolore, pentru vizualizarea spoturilor se utilizeaz diferite procedee de developare!


23/41

Spoturile developate se vor contura cu un creion simplu imediat ce sunt detectate!*entru a determina poziia spoturilor, se msoar distana de la linia startului p=n lacentrul fiecrui spot (a) i distana de la linia startului p=n la linia finiului frontului desolvent (5)! Raportul dintre aceste mrimi vor e8prima valoarea constanteicromatorafice R( pentru substana dat! R,%Ka/5!"romatorafia pe 5=rtie se utilizeaz

mai des pentru analiza rapid a amestecurilor, identificarea compuilor unui amestec,dar nu i pentru separarea lor la scar preparativ! *entru cromatorafie se folosete5=rtie special Eatman, fabricat din bumbac de anumit compoziie i proprieti! "elmai des se utilizeaz ei lianii+ alcoolii, acizii carbo8ilici, fenolii, esterii, bazele5eterociclicc! eterii i cetonele!

&.determinarea calitati"a,cantitati"a si a gradului de puritate aM sauamestecului de M intro forma medicamentoasa prin metode fizico*c%imicecromatografice de analiza cromatografia gaz*solid.

"romatorafia % o te5nica de separare a amestecurilor , 4n componentele sale cu scopul de a le analiza,identifica, purifica si /sau cuantifica! "romatorafia se bazeaza pe interactiuneadiferentiata a doi sau mai multi compusi de separate (numiti soluti) cu ajutorul a douafazecromatorafice+faza mobile si faza stationara!

*rin forma cromatorafic de puncte, cromatorafia de aze este cromatorafie ncoloan, n func ie de rosimea coloanei pot fi mpr ite n cateorii enerale ambalate i coloane capilare! "oloan, n eneral, ambalat este montat pe o faz sta ionar de

sticl sau tub metalic, un diametru interior de .%H mm! "oloan capilar este mpr it nol capilare i plin de coloan capilar dou feluri! 'i8ativ coloan capilar tubular esteaplicat direct la diametrul interior de numai 1!%1!9 mm sticl sau peretelui capilar demetal, coloane capilare ambalate sunt dezvoltate doar n ultimii ani, este anumiteparticule solide poroase n pere i ro i tub de sticl, iar apoi aspirat n nclzire capilar, n eneral, un diametru interior ntre 1,.9 i 1,9 mm,!"romatorafia azoas pot fi mpr ite n cromatorafia az%solid i cromatorafia az% lic5id! "romatorafie az%solid se refer la faza mobil este un az, materialul solid estemetoda de separare cromatorafic faz sta ionar! "um ar fi crbune activ, silicael cafaz sta ionar! ;0" se refer la faza mobil este un az, o metod cromatoraficlic5id sta ionar separarea fazelor! #e e8emplu, pm=nt de diatomee acoperit cu un

material inert s_ualan, pot fi separate, determinarea pur urme etilen de metan,acetilen, propilen, propan, i alte impurit i!

&6. determinarea calitati"a,cantitati"a si a gradului de puritate aM sauamestecului de M intro forma medicamentoasa prin metode fizico*c%imicecromatografice de analizacromatografia gaz*solid"romatorafia de aze este cea mai raspandita metoda de analiza croma%torafica,datorita faptului ca prezinta o serie de avantaje! 'olosirea unui az ca faza mobila face posibila realizarea unui transfer de masarapid intre fazele mobila si stationara, datorita vitezei de difuziune ridicate acomponentelor- in acest fel ec5ilibrele de distributie se pot stabili de foarte multe ori intr%

un interval scurt de timp! ?iscozitatea redusa a azelor face posibila folosirea unor coloane luni si cu retineremica, de foarte mare eficacitate!


24/41


25/41

Gn radient normal pentru o faz cromatorafic invers poate se nceap cu 9:metanol i s creasc p=n la 91: n .9 minute- radientul ales depinde de c=t de5idrofob este analitul! ;radientul separ amestecul de anali i n func ie de afinitatea analitului pentru curentul fazei mobile raportat la faza sta ionar!

1 determinarea calitati"a,cantitati"a si a gradului de puritate aM sauamestecului de M intro forma medicamentoasa prin metode fizico*c%imicecromatografice de analizacromatografia prin sc%imb de ioni"romatorafia prin sc5imb de ioniste o varianta a cromatorafiei pe coloana! ste o te5nica lic5id cromatorafica in carese utilizeaza ca material de umplutura acoloanei sc5imbatori de ioni (S4) si care reprezinta faza stationara!`Sc5imbatorii de ioni (S4) sint substante macromoleculare cu structura reticulate pe caresint refate rupari acide sau baziceionizabile care in anumite conditii e8perimentale sint capabili sa retina din solutia cucare vin in contact ioni si sa elibereze incantitate stoec5iometrica ioni ce difuzeaza in

solutie!`Sc5imbatori de ioni (S4) care retin cationi se numesc cationiti(S4") siin eneral au in molecula refate rupari acide(R%JN)!`Sc5imbatorii de ioni (S4) care retin anioni se numesc anioniti (S4$) siin eneral au in molecula refate rupari bazice (RNIJ%)!"romatorafia de sc5imb ionic`$cestea se obtin prin reactia rasinii cu acid clorosulfonic cind are loc o substitutie inpozitie para a ciclurilor benzenice!se introduc astfel in pozitia para rupari sulfoniceSIJ puternic acide!`$ceste rasini prezinta capacitati de sc5imb diferite in functie de radul de reticularedeterminat de procentul de#?D si in functie de natura rupelor acide! "ationitii

(S4")puternic acizi contin rupareaUSIJ, slab acizi contur rupareaU"IIJ-%IJ%!*roprietatile fizicoUc5imice ale sc5imbatorilor de ioni!Stabilitate c5imica!*resupune rezistenta lasolutii apoase de acizi sau baze sau c5iar fatade anumiti reactivi- nu sint solubili in apa darin contact cu apa se umfla (onflare) prin fi8area unor cantitati importante de apaUproces e8oterm!.!Stabilitate termica!#e obicei procesele desc5imb ionic au loc la temperatura obisnuita,

uneori se poate lucra si la temperaturi mai mari!!*orozitatea% este data de numarul porilor peunitatea de suprafata si este direct proportional cu radul dereticulare!#imensiunea porilor determina efectul de sitare al S4, care devin astfelpermeabili numai pentru ioni sau molecule deanumite dimensiuni!6! ;ranulatia!ste data de dimensiunea particulelor de rasina(se prezinta sub forma demici sfere sau ranule), este factor important privind viteza de stabilire a ec5ilibrului inprocesele de separare!

2. determinarea calitati"a,cantitati"a si a gradului de puritate aM sau

amestecului de M intro forma medicamentoasa prin metode fizico*c%imiceelectroc%imice de analizapotentiometria


26/41

*I>&>4IM>R4*otentiometria cuprinde metodele de analiza electroc5imica in care se masoara,variatia potentialului de electrod !Se cunoaste mecanismul diferentei de potential intre metal si solutia sarii acestuia!Marimea acestui potential , denumit si potential normal, se determina dupa formula lui&ernst +

K N ln "in care+ % reprezinta potentialul normal al metaluluiMetode de analiza!$cestea pot fi+% determinari potentiometrice directe% titrari potentiometrice!! #>RM4&$R4 *I>&>4IM>R4" #4R">!*rincipiul consta in determinarea speciei de analizat prin masurarea potentialului deec5ilibru al unui electrod adecvat pe baza ecuatiei lui &ernst! 4mportanta mare prezintadeterminarea pJ%ului solutiilor cu o serie de avantaje in sensul ca se pot facedeterminari in solutii colorate, in prezenta o8idantilor si reducatorilor puternici etc !

#eterminarile pJ%metrice cuprind metodele care masoara tensiunea electromotoare aunei pile formate prin introducerea in solutia de analizat a unui electrod indicator , alcarui potential depinde de activitatea ( concentratia activa ) ionilor de 5idroen dinsolutie si a unui electrod de referinta cu potential constant , adica masoara aciditateasolutiei la un moment dat !#aca se introduce un electrod indicator intr%o solutie care contine ioni M si se masoarapotentialul acestui electrod concentratia ionului in solutie fie se poate calcula , inprincipiu utilizind relatia lui &ernst !

5I5RAR$A 'O5$!5IOM$5RI+A >itrarea potentiometrica se bazeaza pe folosirea ca indicator in reactiile de

titrare, a unui electrod polarizat, ale carui variatii de potential se modifica in functiede reactivul adauat sau in raport cu ionul de titrat! Metoda titrarii potentiometrice consta in masurarea '!!M! a unei pile formatedin+ electrod indicator, solutie de analizat, electrod de referinta, si reprezentareaintr%o diarama a variatiei '!!M! in functie de cantitatea de reactiv adauata!$stfel se obtin curbe potentiometrice cu ajutorul carora se stabileste punctul deec5ivalenta al reactiei efectuate!

&. determinarea calitati"a,cantitati"a si a gradului de puritate aM sauamestecului de M intro forma medicamentoasa prin metode fizico*c%imice

electroc%imice de analizapolarografia'olarografieeste o te5nic analitic n care permite s efectueze analiza calitativ icantitativ prin msurarea curentului care cure printr%un circuit n timpul uneielectrolize a tensiunii controlate! Reprezint o variant de voltametrie,ec5ipamentecapabile de efectuarea acestui tip de analiz se numete *olarorafie! Gn *olarorafiei const dintr%un capilar de la care picur mercur (#M spus electrod de lucru, unelectrod pictur de mercur) i un electrod potenial constant, de obicei, un electrod decalomel sau un electrod cu $ / $"l! electrodul de lucru nu este cu adevrat face dintoate colturile capilar, dar picturi individuale, n ciuda faptului c o scurt durat (9%.1e), interacioneaz cu soluia! $ceast te5nic a fost proiectat i dezvoltat de ctrec5imistul ce5 Taroslav JeZrovsAZ n 7..!

$ctual este monitorizat n *olarorafie convenionale este de difuzie curent, id! $cestcurent este proportional cu concentratia de specii care urmeaz s fie analizate i apoi


27/41

pot fi folosite pentru calculele cantitative! *entru a obine un curent de electroliz, caredepinde numai de difuzie, din cauza radient de concentraie ntre zona central i zonaadiacent #M electrod, trebuie s elimine toi ceilali factori care ar putea duce lalibera circulaie a ionilor n soluie! $ceti factori sunt convecie (mecanic sau aitatormanetic) i mirarea electric! "onvecia este evitat ls=nd soluia n repaus, n timpce puterea de miraie este contracarat prin aduarea de un electrolit n cantiti

mari, de e8emplu, prin utilizarea Q"l!. determinarea calitati"a,cantitati"a si a gradului de puritate aM sauamestecului de M intro forma medicamentoasa prin metode fizico*c%imicetermice de analizatermogra"imetria

Analiza termogra"imetrica;radul de umiditate al substantelor reprezinta un factor de calitate esential, de

importanta te5noloica si economica!Metodele de masurare umiditatii substantelor pot fi impartite in . mari cateorii+

%Absolute, bazate pe deductii simple (ca e8emplu scaderea in reutate cesurvine in urma uscarii U metoda ce sta la baza acestui analizator de umiditate)

% Deductive(indirecte) ce masoara marimi fizice bazate si in relatie curadul de umiditate (e8 absorbtia de unde electromanetice, conductivitateelectrica, viteza undelor acustice)! Spre deosebile de termoravimetrie, uneledintre aceste metode pot determina si continutul in apa al substantelor!5ermogra"imetrieU lat.>5ermo K caldura, ;ravi K masurare, MetrZ K metodaAnaliza termogra"imetricareprezinta procesul de determinare a modificarii

valorii masei unei probe ca rezultat al uscarii! *roba este cantarita inainte si dupaincalzire, iar diferenta se calculeaza in relatie cu reutatea initiala sau cea finala (masauscata)!

$naliza termoravimetrica include toti inredientii evaporati din substante intimpul uscarii (ce are ca rezultat scaderea valorii masei probei)! $stfel, determinarea

radului de umiditate a unei probe nu este ec5ivalent cu determinarea continutului inapa! 4n afara de apa, o proba mai poate contine si alte materii volatile+ rasimi, alcool,arome, solventi oranici etc! $naliza termoravimetrica nu face o distinctie intre apa sicelelalte substante volatile!

Gscarea la radiatii infrarosii este o metoda mai eficienta decat metodeletraditionale (e8 in cuptor) deoarece radiatia penetraza substanta mai bine si mai adanc,ceea ce scurteaza timpul de uscare!>ermoravimetrul este destinat determinarii rapide si precise a umiditatii unei probe sieste alcatuit din . componente ce actioneaza sineric+ balanta (folosita la masurareareutatii probei) si incalzitorul (care usuca esantionul utilizand lampi cu 5aloen)!*arametrii de uscare pot fi stabiliti in functie de preferintele utilizatorului!

-

.Analiza calorimetrica diferentiala.

*entru studiul comportarii substantelor medicamentoase la incalzire in procesulidentificarii , determinarii raduluinde puritate si a interactiunii fizico%c5imice care au locin cadrul formelor medicamentoase se utilizeaza metodele termice dintre care facparte+ analiza termoravimetrica, analiza termodiferentiala, si analiza calorimetricadiferentiala!

4n cazul analizei calorimetrice diferentiale se masoara eneria caloric care insotestesc5imbarile de stare temperature cu o proba de referinta!


28/41

/.5ermomicroscopia

#eterminare calitativa, cantitativa si a radului de puritate a SM sau a amestecului deSM intr%o forma medicamentoasa prin metode fizico%c5imice de analiza+termoscopia!

$naliza termic este utilizat pe scar lar n cercetare i testare a diferitor substan e i

materiale de oriine oranic i anoranic! I metoda esentiala este metodatermoscopica polarizata,unde are loc interac iunea luminii polarizate cu un materialanizotrop! 8ist numeroase e8emple de aplicare n practic a diferitelor metode deanaliz termic pentru studiul fibrelor si a diferitor substante c5imice de oriine oranicsau anoranica!

.+ontrolul sterilitatii.

*rin sterilitate seintelee absorbtia microoranismetor sub forma veetativa sausporulara , capabile sa se dezvolte in conditii adecvate!

*entru controlul sterilitatii se folosesc medii de cultura sterile , transparente cu valoareanutritiva verificata pe perment%test , pastrate la temperature normala si ferrite de lumina!

Se aplica citeva metode de control a sterilitatii+ metoda directa ,metoda filtrarii prinmembrana!

6.+ontrolul pirogenitatii.

Substantele piroene nimerind in sine provoaca 5ipertermie ,leucopenie si altesc5imbari in oranism!

Substantele piroene reprezinta produse de descompunere a microooranismelor ,compusi macromoleculari de natura lipopoliza5arida!"ontrolului asupra impuritatilorpiroene se supun apa purificata pentru injectiisi solubile injectabile!

'armacopeile multor tari inclusive 'S ed 34 ,prevad metoda bioloica de control careconsta in urmarirea temperaturii animalelor de e8perienta dupa administrarea unuiprodus injectabil !

"a animale de e8perienta se intrebuinteaza iepuri de casa de ambele se8e !

>estul de piroenitate se e8ecuta pe iepuri!

*rodusul studiat este corespunzator daca suma celor trei modificari individuale ma8imede temperature nu depaseste ,6o "- daca aceasta valoare depaseste .,.o",atunciprodusu- este repins, daca valoarea este cuprinsa ntre ,9%.,.o", atunci proba serepeta pe 9 iepuri! $pa purificata pentru injectii si Solutia de substanta medicamentoasase considera apiroena, daca suma acestor valori pentru O iepuri nu depaseste ,Fo"!#aca aceasta suma este eala cu ,Oo" si mai mult, atunci apa purificata pentru njectiisi Solutia de substanta medicamentoasa este piroena, adica este respinsa!

$ctualmente se fac incercari de a inlocui metoda bioloica de control a impuritatilorpiroene cu metode c5imice si fizico%c5imice! Solutiile cu continut de substanteproene, fiind prelucrate cu c5inona, nu reactioneaza cu tetrabromfenolftaleina!


29/41

ste bine cunoscuta metoda fotocolorimetrica de determinare cantitativa a piroenilor,bazata pe tratarea lor cu c5inona care conduce la formarea culorii rosii(cu lunimea deunda de ma8imum 71 nm)!

ste elaborate o metoda foarte sensbila% metoda fluorimetrica de determinare asubstantelor piroene in apa pentru injectii si in unele solutii injectabile, bazata pe

tratarea cu rodamina H; si l%anilina%naftalin%O%sulfonat! Metoda este bazata pecapacitatea substantelor piroene de a mari intensitatea de fluorescent a acestorreactivi! Rezultatele obtinute coreleaza bine cu cele ale metodei bioloice!

-7.$rori.+lasificarea erorilor.

?alorile obtinute la determinarile cantitative pot sa difere de valoarea reala,adica se potcomite erori!

*rin eroare se intelee diferenta numerica dintre valoarea determinata si valoarea realaa unei marimi !

*rin e8acticitate se intelee apropierea valorii numerice determinate e8perimental devaloarea reala!

*rin raportarea valorii erorii absolute la cantitatea determinata se obtine eroare reativa!roarea relative este cu atit mai mare cu cit cantitatea de substanata determinate estemai mica!

4n anaiza cantitativa c5imica sau fizico c5imica se constata rupe de erori +raveaccidentale sau intimplatoare si permanente sau sisteatice!Rezultatele cu erori ravesunt nelijate ca necalitative!

rorile accidentale, sau intimplatoare rezulta in urma unor cauze nedeterminate (internesau e8terne)!

rorile permanente sau sistematice se repeta in mod reuat intr%un sir de determinarirepetate!

rorile sistematice insumate au o valoare diferita de zero , pozitiva sau neativa !#upacauzele care le produc erorile sistematice sunt de trei feluri+ metodice ,erori operatorii,erori instrumentale!4n analiza columetrica cele mai tipice erori metodice sunt cele detitrare!

rorile operatorii se datoresc e8ecutorului fiind o consecinta fiind o consecinta fie a

neatentiei fie a lipsei de e8perienta si sint in mare parte denature fizica!


30/41

rorile instrumentale se datoresc imperfectiunii instrumentelor pot fi +interne saue8terne!

-1.. @alidarea metodelor analitice.

$naliza formelor medicamentoase in farmacie se face conform 4nstructiunii pentru

controlul calitatii formelor medicamentoase preparate in farmacie! "onforma acesteinstructiuni in farmacie se aplica urmatoarele procedee de control+ controlul in scris,controlul oranoleptic, controlul%interoatoriu, controlul fizic si controlul c5imic!

"ontrolul in scris% acestui control se supun toate formele medicamentoase preparate infarmacii! $cest control consta in faptu ca farmacistul cin prepara formamedicamentoasa introduce intr%un formular specialtoate datele despre aceste date,masa inredientelor denumirea preparatului! 'ormularul impreuna cu reteta setransmite provizorului%te5nolo la control!

"ontrolul oranoleptic% se analizeaza aspectul e8terior( culoarea, omoenitatea),mirosul, ustul, absenta impuritatilor mecanice! Se verifica ustul la toate formelemedicamentoase destinate copiilor!

"ontrolul interoatoriu% se efectueaza de catre provizor%te5nolo! l numesteinredientul , ian in formele medicamentoase comple8e% continutulprimului inredient sidupa aceasta farmacistul numeste celelalte inredient si cantitatea lor!

"ontrolul fizic% consta in determinarea volumului i(masei) total sau a masei unor dozeaparte!

"ontrolul c5imic% include analiza cantitativa si calitativa a medicamentelor preparate infarmacie!

"altatea medicamentelor preparate se apreciaza cu

-2 +ARA+5$RI5I+I I +O!5ROL>L +ALI5A5II '>L;$RILOR"onditiilede calitate apulberilor se determina dupa farmacopee si normele interne de calitate! 'armacopeeaprevede urmatoarele determinari+

% omoenitate-

% radul de finete a pulberii-

% masa totala pe recipient pentru pulberi nedivizate-

% uniformitatea masei pentru pulberi divizate

% sterilitatea pentru pulberile care se aplica pe plai, arsuri si pielea suarilor-

% dozarea pentru pulberi simple si compuse (divizate si nedivizate)!

Omogenitatea. *ulberile trebuie sa prezinte u aspect uniform- intinse in stratsubtire pe o lama de sticla si e8aminate cu lupa (6,93) nu trebuie sa prezinte alomeraride particule!


31/41

radul de finete al pulberii.

Se determina cu ajutorul sitelor standard (4 U 43) corespunzatoareradului de finete prescris al pulberii!

Gniformitatea finetii pulberilor se determina astfel+ .1 pulbere se

introduc in sita prevazuta cu capac si recipient, specificata in monorafia respectiva sise aita, daca nu se prevede altfel timp de .1 minute! Reziduul de la cernere obtinut cusita specificata nu trebuie sa fie mai mare de 9: si nu trebuie sa fie mai mic de H1: cusita superioara, daca nu se prevede altfel!

"u ajutorul sitelor se poate efectua si analiza ranulometrica apulberilor! $naliza ranulometrica este operatia de separare a unei pulberi in fractiuni curade diferite de maruntire in functie de sita! 4n acest scop se utilizeaza 9 U 7 site carese suprapun una peste alta de la sita cu dimensiunea laturii interioare mai mare, panala sita superioara cu latura mica! #upa scuturarea acestui dispozitiv un timp de U ,9min! cu o proba de 11 pulbere, se cantaresc fractiunile ramase pe site si se e8prima

procentual fata de cantitatea luata in lucru!

*entru pulberile la care marimea particulelor este mai mica decatdimensiunile sitei 43 sau pentru cele la care se prevede o anumita forma cristalina, sepot folosi si alte metode prevazute in monorafia respectiva!

Masa totala pe recipient.Se efectueaza in cazul pulberilor nedivizate! Secantareste individual continutul din 1 recipiente! 'ata de masa declarata pe recipientse admit abaterile procentuale prevazute in tabelul nr 6!

Masa declarata pe recipient $baterea admisa

*ana la 1

1 pana la 91

91 pana la 11

11 si mai mult de 11

9:

:

.:

:

>abelul nr 6

>niformitatea masei.0a pulberile divizate se cantareste individual continutul a .1de doze si se calculeaza masa medie! 'ata de masa medie calculata masa individualapoate sa prezinte abaterile procentuale prevazute in coloana $ din tabelul nr! 9-pentrucel mult . doze se admit abaterile procentuale prevazute in coloana D din tabelul nr! 9+

Masa medie $baterea admisa


32/41

$ D

*ana la 11 m

11 m pana la

pana la 1

1 pana la 91

1 :

F,9 :

9 :

:

9 :

,.9 :

F,9 :

6,9 :

terilitate. '!R! 3 prevede sterilizarea obliatorie pentru pulberile (pudrele)destinate a fi aplicate pe pielea suarilor, pe plai desc5ise sau arsuri! $ceste preparate

trebuie sa fie sterile! #e asemenea, toate pulberile care contin antibiotice se vor preparape cale aseptica pentru a asiura atat sterilitatea preparatului cat si stabilitateaantibioticului, in vederea realizarii efectului terapeutic! Substantele medicamentoase siau8iliare termostabile, care intra in compozitia acestor pulberi, se vor steriliza latemperatura indicata!

Metodele de sterilizare se ale in functie de proprietatile fizico%c5imice alemedicamentelor si materialelor de sterilizat, astfel+

% sterilizare cu aer cald + in etuve incalzite electric, la temperatura de 61 %O1


33/41

*entrupulberile compuse divizate,fata de continutul in substanta activa declarat,daca nu se prevede altfel, se admit abaterile procentuale prevazute in tabelul nr! F

>abelul nr! F

*entrupulberile simple, continutul in substanta activa se determina conformprevederilor din monorafia substantei respective!

+onser"are. 4n recipiente bine inc5ise!

ulberile e!ervescentese pastreaza in recipiente inc5ise etans sau in recipientebine inc5ise si in prezenta unei substante des5idratante!

-& +ontrolul comprimatelor.

"omprimatele sunt supuse la numeroase incercari pentru a controla calitatea lo! $cestea se pot rupain + !"on t ro lu l o rano lep t i c !. !"on t ro lu l f i z i c + % r e u t a t e a m e d i e - % r e z i s t e n t a m e c a n i c a - %

d e z a r e a r e a ! ! " o n t r o l u l c5 im i c + %ca l i ta tea s i can t i ta teas ub st an te lo r a ct iv e- % c o n t r o l a r e a c o n t i n u t u l u i i n t a l c !1.&ontro lu l organolept ic .

"ontinutul declarat in substanta activa(:)

$baterea admisa

*ana la 1, :

1, : pana 1,9 :

1,9 : si mai mult de 1,9 :

F,9 :

9 :

:

"ontinutul declarat in substanta activa(:) $baterea admisa

*ana la 1 m

1 m pana la 11 m

11 m si mai mult de 11 m

1 :

F,9 :

9 :


34/41

"u privire la aspect, '! R!, ed! ?444 prevede urmatoarele+%compr imate le t rebuie sa a iba ofo rm a re u la ta - %culoare asemanatoare substantelor pe care le contin-%aspect uniform la suprafata si in sectiune, iar marinile intrei!4n unele cazuri seadmite folosirea de coloranti

Imoenitatea suprafetei comprimatelor este o cerinta de prima importanta! *rezenta deouncte sau petemai in tense de d i fer i te cu lor i es te un ind ic iu de amestecur i neuni formea le componente lo r sau a le unor incompatibilitati survenite intre componente!"ontrolulaspectului comprimatelor, dupa un timp de la prepararea lor, are o importanta majorabinceea ce priveste urmarirea radului lor de conservare! $paritia de sc5imbari aleaspectului poate da indicatii asupra unor eventuale modificari petrecute in timp!! . & o n t r o l u l f i z i c .a) ! #eterminarea reu ta t i i med i i a compr imate lo r es te impor tan ta d inpunctu l de vedere a l ca l i ta t i imedicamentului, dand indicii in leatura cu continutul dinsubstantele active!;reutatea medie se stabileste in eneral in mod asemanator in

diferitele farmacopee, prevederile diferanumai in ceea ce priveste numarul de comprimate luatepentru determinarea si procentul diferenteloradmise!#eterminarea se face cantarind un numar de comprimate s i inpartind reutatea obtinuta cu numarulcomprimatelor!Gna dintre cauzele careprovoaca diferente este scaderea reutatii comprimatelor prin frecarea marinilor sia suprafetei lor inurma manipularii, ambalarii si e8pedierii! b)! Rezistenta mecanica! $re inportanta din punctde vedere al ambalarii si transportului comprimatelor!Gn rad prea mare de soliditate nueste admisa, deoarece este in detrimentul dezarearii!

Dezagregarea.

ste cea mai importanta metoda de control al comprimatelor, deoarece de viteza dedezareare a acestoradepinde in mare masura absorbtia substantei active!4n ceea ce privesteelaborarea metodelor de control s%a tinut seama de factori importanti+%mediul cu continut deacid clor5idric si pepsina al stomacului-%mi sc ar i l e pe ri st al t i ce al es tomacu lu i - % t e m p e r a t u r a c o r p u l u i !

&alitatea si cantitatea substantei activese cerceteaza dupa ce s%au e8tras, s%au separat principiile activedin masa comprimatului!$ceasta proba este importanta din punct de vedere al calitatii medicamentului!'!R! ed! ?44 4

prevede ca substanta activa se determina pe cantitatea de pulbere indicatain monorafiarespectiva, luata din amestecul omoen al unui numar de 1 comprimatepulverizate si se raporteaza la reutateamedie! 'ata de cantitatea de substanta activa prescrisa, dacamonorafia nu prevede altfel, se admit urmatoarelevariatii+% pentru un continut pana la 1!1 + 1:-%pentru un continut peste 1!1+ H:!0a calcularea acestor limite se tine seama de continutul prevazutde farmacopee pentru substanta activa!Determinarea talcului.>alcul este unul dintre e8cipientii lubrifianti cei mai inportanti, considerat de unii specialisti indispensabillacomprimare! #ar talcul nu este o substanta indiferenta din punct de vedere fizioloic,de aceea se tinde saselimiteze cantitatea lui sau sa se inlocuiasca cu alta substanta! #in acest motiv, majori tatea farmacopeelor prescriu dozarea lui si limiteaza cantitatea admisala .%9:!&onservarea comprimatelor


35/41

!"omprimatele se pasreaza la loc uscat si, in unele cazuri, ferite de lumina! *eriodic,comprimatele trebuieverificate in ceea ce priveste timpul de dezareare!'mbalarea comprimatelor!"omprimatele se ambaleaza in cutii din material plastic, metal, flacoane de sticla,cutii de carton, tuburi desticla sau metal!I metoda foarte avantajoasa de conditionare acomprimatelor este ambalarea intre doua foi de celofan,material plastic sau aluminiu, fiecare

comprimat avand astfel un ambalaj propriu! $ceste ambalaje sunt mult maiiienice decatcutiile, sunt destul de estetice si, in unele cazuri, de e8emplu folosireafoliilor, de aluminiu,asiura o buna protectie a substantei active fata de aentii atmosferici!

- +apsulele gelatinoase elastice trebuie s< prezinte urm


36/41

--BA'>L$L$ 5ARI +aracterele si controlul calitatiiMetodele de control la caresunt supuse capsulele operculate, caform farmaceutic solid, sunt nscrise n

farmacopei!

`'R 3, supl!, .116 si *5! ur! 6t5, .11, supl! .119, prevdurmtoarele metode+uniformitatea continutului, uniformitateamasei, dizolvarea si dezarearea!`$spect+ "apsulele oale trebuie s prezinte aspect uniform caluciu si culoare, cu peretiintrei, fr fisuri, pete, bule de aer saualte incluziuni, incolore, transparent sautranslucide, slab colorate n alben sau colorate divers, conform specificatiilor!`"ontinut n umiditate+ %H:!

`#izolvare+ >estul se efectueaz pentru capsule n acelasi aparatsi mediu de dizolvareca ptr! comprimate!U$cesta se efectueaz pentru a demonstra c eliberareasubstantelor active estecorespunztoare!

#ezareare+U"apsule operculate`"a mediu lic5id se utilizeaz+ ap R sau, n anumite cazuri,acid clor5idric 1, M sausuc astric artificial R!`>impul limit de dezareare pentru capsulele operculate tarieste de 1 minute!U"apsule astrorezistente`Se utilizeaz acid clor5idric 1,M, ca mediu lic5id`>impul de rezistent n mediul acid variaz n functie deformularea capsulelor

e8aminate si este, de obicei de . 5 p=nla 5, niciodat mai mic de 5!`&ici o capsul nu trebuie s prezinte semne de dezareare saualte fisuri, care arputea antrena pierderi ale continutului!`Se nlocuieste solutia acid, cu solutie%tampon fosfat de pJH,O, iar timpul dedezareare trebuie sa fie de cel mult J

-

#.R. C pre"ede "erificarea urm


37/41

$! Soluii trebuie s fie limpezi, practic lipsite de particule n suspensie! "ontrolul seface pe .9 fiole sau pe 1 flacoane care conin pulberi pentru preparatele injectabiledizolvate!

"ontrolul se face n faa unui ecran pe jumtate alb pe jumtate neru, dup c=tevarsturnri ntr%un un5i perpendicular pe raza de lumin a unui tub de neon sau a unui

bec electric mat de 11 E!

$.! Soltiie dup o aitare de %. minute trebuie s fie omoene i fr reziduuri fi8ate pefundul i pe =tul fiolei sau al flaconului! *ot prezenta un uor sediment redispersabilprin aitare i trebuie s corespund probei de pasaj!

*entru verificarea suspensiilor injectabile uleioase se admite o uoar nclzire la F1"!

$! mulsiile injectabile trebuie s aib aspect omoen dup aitare i s nu prezintenici un semn de separare a fazelor!

D! "uloareaU este dependent de substana activ sau de sau solvent! I eventualcolorare nu trebuie s fie mai intens dec=t coloraia etalonului de culoare prevzut nmonorafia respectiv!

"!p#$ulU apropiat pe c=t posibil de neutralitate i se verific poteniometric!

#! "ontrolul sterilit%iiU se face conform '!R! 3!

&. "ontrolul impurit%ilor pirogenese face conform '!R! 3 i este obliatoriu pentrumedicamentele injectabile administrate n cantiti mai mari de 1%9 ml!

'! 'ni!ormitatea volumuluise verific conform indicaiilor '!R! 3 pe 1 fiole utiliz=nd oserin potrivit pentru a determina volumul n ml! ?olumul de lic5id injectabil caretrebuie s e8iste n fiole este cel prezentat n tabelul 6!!+

>abelul !!

?olumul de lic5id

injectabil declarat(n mililitri)

?olumul de lic5id care trebuie introdusn fiole (n mililitri) i abaterea admis

*entru lic5ideinjectabile apoase

*entru lic5idev=scoase

,1 , 9 : ,. 9:

.,1 .,. 9: ., 9:

,1 ,. 9: , 9:

6,1 6,.9 9: 6,6 9:

9,1 9, 9: 9,9 9:1,1 1,9 : 1,O :


38/41

.1,1 .1,H : .,1 :

;! 'ni!ormitatea maseise efectuat pe 1 flacoane de pulbere, iar masa individuala coninutului pe flacon poate s prezinte fa de masa medie calculat abaterile

prevzute n tabelul 6!.!+5abel 1.2.

Masa medie a coninutului pe flacon $batere admis

$ D

*=n la .1 m 1: .1:

.1 m p=n la 11 m F,9: 9:

11 m i mai mult de 11 m 9: 1:

-/+ontrolul calit


39/41

determin pJ%ul la 5=rtia indicator universal"apacitatea de ntindere+s%a determinat cu ajutorul metodei Ijeda%$rbassa V6W! *eplaca de sticl inferioar se aduce prob peste care se aeaz a doua plac! Sedetermin diametrul cercului ocupat de prob in urma presrii suferite! #up intervaleeale de timp ( min!) se aduc pe placa superioar reuti n ordine cresctoare (91 ,11 , 91 , .91 , 911 ,F91 ) i se citesc diametrele cercurilor formate! ?alorile sepot reprezenta rafic(curba e8tensiometric) nscriind pe ordonat valoarea suprafeeicercului i pe abscisreutatea aplicat

! ?=scozitatea+ s%a determinat cu ajutorul v=scozimetrului rotaional DrooAfielddupte5nica de lucru prezentat n '!R! 3!

"apacitatea de penetrare+ s%a determinat cu ajutorul penetrometrului tip 0abor dupte5nica de lucru prezentat n '!R! 3!

*unctul de picurare+s%a determinat cu ajutorul aparatului Gbbelo5de dup te5nica de

lucru prezentat n '!R! 3!#eterminarea stabilitii+ s%a fcut prin pstrarea probelor n dou condiii detemperatur(la .g" i la 61g") astfel+ ntr%o fiol de c=ntrire prevzut cu capac seintroduc 9 de probi fiola se menine O ore la temperaturile menionate, dup care see8amineaz aspectul probelor

- iroprile

+ARA+5$R$ DI +O!5ROL'!R!3 prevede la siropuri controlul urmtorilor parametrii+#ensitatea relativ+ se determin conform prevederilor '!R!3de la para;ra'ulDensitate relativ! ]4ndice de refracie+ se determin conform prevederilor 'R!3 de la pararaful(ndice de re!rac%ie!masa total pe recipient+ acest parametru se determin prin cintrirea individual acontinutului din1 recipiente! fat de masa declarat pe recipient se admit abaterile

Siropurile sunt solutii limpezi sau slab opelescente, avind ustul si mirosulcomponentelorsau al aromatizantului olosit, dependente de natura componentelordizolvate, culoarea, ustul imirosul 'iind variabile! Sunt lic5ide viscoase limpezi nafar de cele care contin emulsii, care suntopalescente, avind aspect laptos!#e asemenea unele siropuri preparate cu tincturi pot deveni tulburidup un timp,datorit rinilor sau clorofileicare precipit! in eneral aspectul siropurilor industriale depinde deci de claritate i culoare! in J desin%ul4unui sirop, aleerea culorii se efectueaz de obicei n leturcu aroma, utilizind aromatizansi iconservanti admii de ministerul Snttii!#ozarea+ acest parametru se determin conform prevederilor din monorafiarespectiv!continutul n substant activ poate s prezinte fat de valoarea declarat

abaterile procentuale prevzute n tabelul urmtor dac monorafia nu prevede altfel-6+ontrolul calit


40/41

n controlul de calitate vor fi apreciatecaracteristicilor oranoleptice aletincturilor!)!aspect U sunt lic5ide limpezii colorate! *rin diluare cu apa, uneledevinopalescente sau se tulbur -"uloarea varia+kdin frunze, la verde%brun-kbrun %verzui >inctura ucalipti-alben%brun % >inctura $urantii sau >inctura $coniti-krou%brun% >inctura ;eniana-kbrun nc5is % >inctura Ipii!"uloarea nu este concludentpentru cn timp se poate modifica (uneori se nc5ide, alteori se desc5ide)!

Ipalescena sau tulburarea apar c=nd la obinerea tincturii s%a folosit unalcool maiconcentrat- sau se formeazspum, c=nd componentele au proprietitensioactive!.)! Mirosul este caracteristic componentelor i solventului-)! ;ustul estecaracteristic componentelor-Mirosul imprimat de unele componente aromate ca latinctura$urantii,?alerianai Ment5ae, alteori predominmirosul de alcool!;ustul este deobiceiarztor, puin amrui, datoritalcaloizilor sausubstanelor amare!6)! determinareaconinutului n fier, metale rele % acestea fiind impuriti admise nanumitelimite-9)!determinarea coninutului n alcool, apreciind concentraia alcoolica tincturii-H)!determinarea reziduului prin evaporare % depinde de raportul produs veetal/sol%ventide solvent-F)! pJ%ul tincturilor '!R! 3 nu indicpentru tincturi anumite valori de pJ, cu e8cepia tincturii deaconit la care este indicat

pJ%ul ntre. % !O)! Reaciile de identificare a principiilor active U se folosetecromatorafia nstratsubire! *entru unele tincturi se va determinai dozarea principiiloractive, respectivla cele ce au coninut declarat n principii active!

7'reparate paren5erale4n ceea ce priveste controlul materiilor prime, se realizeaza dupa criteriileeneralei aula baza prevederile din farmacopee dar i din normele de calitate nvioare! *entruunele substanesolventi se urmarestei controlul piroenitatii!Mentionam ca laprodusele parenterale care se prepara n condiii aseptice sefolosesc materii primesterile!fectuarea controlului calitatii n fiecare etapa de lucru este o condiieobliatoriea oricarui producator! n fiecare etapa de productie este necesar sa serespecte custrictete reulile de buna fabricatie ca produsul final sa corespundacondiiilor de calitatenecesare!"ontrolul interal al medicamentelor parenterale cuprinde numeroaseprobede natura fizico%c5imica, bioloica, microbioloicai clinica!% aspectul+soluiile parenterale terbuie sfie limpezi, lipsite de particule nsuspensie!"laritatea este ocondiie eseniala acestor preparate! "ontrolul serealizeaza conform prevederilor'R 3! - eventualele impuriti pot proveni din+recipiente care n%au fost bine splate- filtre

ca lasscame (azbest sau celuloz)-sistemele de nc5idere-aer la umplereai nc5iderea fiolelor sau se pot forma prin cristalizarea unor componente din soluie saudatoritalcalinitii cedate de sticl!ste reu de realizat controlul marimii particulelor dar vom tine cont de faptulca e8istoanumittolerann ceea ce privete mrimea particulelor!

$ccidentele datorate acestor particule sunt foarte rare, totui prezint un riscideciprezena lor trebuie redusla minim!% culoarease verifica n conformitate cu etaloanelede culoare prevazute n 'R 3!% pJ%ulse verifica prin metoda poteniometrica!

% variantele de volumdepinde de volumi densitate! Se va tine seama de faptulca volumul de soluie din fioleste mai mare dec=t volumul declarat pentru a evitapierderile de la prelevarea dozelor!


41/41

% determinarea cantitativase efectueaza aplicand metode caracterisitice fiecareisubstanemedicamentaose!% controlul impurit ilor piroeneeste o probde control specificpentrusoluiile injectabile care se administreazn volum de .1 ml sau mai mare, osinur dati pentru preparate suspectate de piroenitate, datoritnaturii materiilor prime+opoterapice, lucoz

, luconat de calciu!>estul de piroenitate urmrete creterea temperaturii la iepuridup administrarea unui medicament care ar putea fi impurificat cu piroene(conform'R3)!

% "ontrolul sterilit ii Sterilitatea trebuie controlatla toate preparatele injectabiledupnormeleoficinale de la controlul sterilitii!"onform prevederilor din 'armacopeeauropeanai 'armacopeea Rom=n ediia a 3%a, Supliment din .11, n timpul fabricrii, condiionrii, depozitriiidistribuirii preparatelor farmaceutice trebuie luate msuri adecvate pentru asiurareacalitii microbioloice a produselor! #in acest punct de vedere preparatelefarmaceutice sempart pe 6 cateorii, dupcum urmeaz

+"ateoria U preparate obliatoriu sterile conform monorafiei formeifarmaceuticerespectivei alte preparate etic5etate sterile-"ateoria . U preparate pentru aplicarelocalsau pentru administrare pe calerespiratorie, cu e8cepia preparatelor obliatoriu sterilei a dispozitivelor transdermice!"ateoria U preparatepentru administrare pe cale oralsau rectalianumite preparate pentru administrare pe cale oralcare conin materiiprimedeoriine natural(animal, veetal, mineral) atunci =nd nu se poate efectuaopretratare antimicrobian

Controlul Calitatii(1)

Documents

Transcript of Controlul Calitatii(1)