Contributia Romantismului German La Dezvoltarea Culturii Europene

7/23/2019 Contributia Romantismului German La Dezvoltarea Culturii Europene

http://slidepdf.com/reader/full/contributia-romantismului-german-la-dezvoltarea-culturii-europene 1/11

INFLUENŢA ROMANTISMULUI GERMAN ÎN EVOLUŢIA CULTURIIMUZICALE EUROPENE

În acest eseu doresc să subliniez infuenţa romantismului german înevoluţia muzicii europene şi să prezint câteva guri reprezentative de

compozitori care au marcat cultura europeană şi universală.

A. ASPECTE ALE ROMANTISMULUI GERMANSecolul al 19lea! cunoscut din perspectiva istoriei muzicii sub denumirea

de Romantism! aduce în prim plan o sc"imbare a dominantelor spirituale#argumentul atriti! valabil în $udecarea operei clasice se retrage acum în%avoarea !elui "l##"!. &u alte cuvinte! păşind graniţa secolului al 19lea!arta sunetelor redevine sensibilă la criterii $usticatoare e'terioare şi rezidă înautoritatea gânditorului pe cont propriu! a loso%ului! a creatorului.

(rimul pas care trebuie %ăcut este legat de nuanţarea raportului dintreclasic şi romantic în cultură! în general! şi în muzică! în special.

I. Clai! $ R#manti!G#et%e spunea că e'istă două %eluri de a # clasic sau romantic! a

ec"ilibrat sau a ieşi din ec"ilibru.În general! arta clasică se recomandă prin orientarea spre )ntic"itate *

căreia îi preia criteriile estetice +nitudine! claritate! ec"ilibru! logică! conţinutgeneral uman,! %ormele! construcţia. Arta romantică se întemeiază pe artaclasică! dar îi modică %ormele! conţinutul! c"iar până la a i se opune.

În it#ria literaturii &i a 'iritualit()ii! după perioada pre şi ceatimpurie! curentul romantic se mani%estă programatic în ultimii ani ai secoluluial 1-lea! adică în timpul Clasicismului de la Weimar N#*ali! riedric"/il"elm 0osep" von S!%elling! %raţii )ugust /il"elm şi riedric" von S!%legel!/il"elm einric" +a!,enr#-er! 2ud3ig Tie!, .

&a temati!(! 4omantismul +german * pentru că la el ne re%erim, pre%eră întoarcerea la tradiţiile medievale +germane,! la poveşti! legende! proverbe cuaccentuarea sentimentului iraţional! a depărtării misterioase! a întunericului+noapte şi vis! boală şi moarte,! a e'perienţelor încă nee'plorate +dor! credinţă!

dragoste,! a necunoscutului! a nes%ârşitului. În locul dorinţei de a rezolvarebusul universului! se prolează acum atitudinea mistică.

În acest conte't! arta este preţuită pentru rolul său de mediu %avorabilunor asemenea e'perienţe (entru poeţii germani! muzica are o poziţie privilegiată! este preţuită caartă %ără de cuvinte a sentimentelor! capabilă tocmai prin aceasta să pătrundă în zonele adânci! pline de mister! ale spiritului

În mui!( situaţia di%eră.Ca stil muzical # clasic şi romantic nu se pot departa$a net. 5nele trăsături

romantice apar de$a în muzica secolului al 1-lea! trăsături clasice pot întâlnite până târziu în secolul al 19lea. (e de altă parte creaţia unui singur



compozitor poate întruni ambele caracteristici +e'. F. Men-el#%n$/art%#l-0,.

6otodată nu e'istă în &lasicism! în secolul al 1-lea preluarea unui modelantic! pe care 4omantismul săl abandoneze programatic. 7ai mult! în secolulal 19lea! prin analogie cu &lasicismul literar +de la /eimar,! a %ost denumit

secolul al 1-lea al Clasicismului vienez . 8i totuşi /eet%#*en nu este analogullui G#et%e decât sub aspect istoric! al perioadei de viaţă. )ltele iau %ost însăcontribuţiile. eet"oven nu a %ost un model! precum :oet"e! pentru4omantismul timpuriu german! ci c"iar cel mai mare novator! a cărui operă ainfuenţat pe succesori.

8i totuşi e'istă în muzica secolului al 19lea suciente elemente ce pot denumite ;romantice<# tendinţa soluţionării corsetelor %ormale! ale spaţiului înc"is căutarea elementelor de e'presie noi! singulare! caracteristice +e'emplu#ar"aism! pitoresc! e'otic! popular=%olcloric, accentuarea culorii sonore! a instrumentaţiei specice! a armoniei totmai bogate şi mai îndepărtate de reguli! cu toate consecinţele ce duc latrans%ormarea materialului muzical! orientarea spre sugestiile e'tramuzicale# poetice! asociative! prin carese petrece depăşirea graniţelor şi cone'iunea artelor în sensul acelei ideiromantice de Gesamtkunstwerk +>peră de artă totală, )ceste trăsături nu se regăsesc la toţi compozitorii secolului al 19lea.?oţiunea ;4omantism< nu e adecvată pentru întreg aşanumitulHochromantik/Romantismul propriu-zis de după 1-@A. 4.S!%umann şi

.Men-el#%n$/art%#l-0! .C%#'in şi .Lit! ./erli# şi 4.+agner pot consideraţi ecare în %elul său romantici! dar mai puţin valabil se aplicătermenul pentru :ioacc"ino R#ini sau Bincenzo /ellini! )lbert L#ring! >ttoNi!#lai sau :iacomo Me0er1eer. II. Al -#ilea 'a ete legat -e 're!iarea rela)iei -intre Fil##"e &iMui!(

4efe'iile estetice şi lozoce despre muzică! componente importante alegândirii apusene încă din )ntic"itate! primesc acum noi impulsuri.

Mai 2nt3i4 Eteti!a se desprinde de lozoe! prin )le'ander :ottlieb/aumgarten şi Cmmanuel 5ant. (rin idealismul german! muzica a deţinut unloc central în meditaţiile lozoce! lucru susţinut de ./.0.von S!%elling.

7arele loso% şi estetician :eorge /il"elm riedric" 6egel susţine cămuzica %ăcea parte dintre ;artele romantice<! pe o poziţie mediană întrepictură şi poezie ! ca artă a ;interiorităţii subiective<! iar )rt"urS!%#'en%auer! spre deosebire de ceilalţi lozo! nu îi atribuie doar cel mai înalt rang printre arte! ci un loc special! ca reprezentare nemi$locită aprincipiului lumii. )ceastă concepţie a infuenţat puternic concepţia despre

muzică şi muzicieni în cea dea doua $umătate a secolului 19. De e'emplu!dintre muzicieni asupra lui /agner! iar dintre lozo asupra scrierii lui riedric"



Niet!%e Die Geburt der Tragödie aus dem Geiste der Musik +?aştereatragediei din spiritul muzicii 1-EF,.

Din această perspectivă relaţională şi ca o consecinţă a acesteiemancipări ale gândirii estetice! putem înţelege şi apetitul cu care au %ostetic"etate programatic di%erite opusuri muzicale. Să ne amintim doar de

celebra GSonata lunii< de eet"oven.

III. M#&tenirea7Re!e'tarea lui /eet%#*enCnfuenţa sa se mani%estă evident asupra celor mai di%erite stiluri.unăoară ambele grupări importante din spaţiul german

;conservatorii<# 7endelsso"nart"oldH! Sc"umann! ra"msI Şcoala nord-

germană de avangardă# 2iszt şi /agner sau raportat la el! şi sunt deneconceput %ără modelul beet"ovenian. 8i ).rucJner! ce nu aparţine celor Fgrupări! a mers în sim%oniile sale pe soluţia im!oniei a "-a. Din nalul +vocalsim%onic! cu solişti şi cor, aceluiaşi opus şia primit /agner principaleleimpulsuri pentru a sa dramă muzicală.

În ranţa! .erlioz se lasă evident infuenţatÎn vreme ce opera %ranceză şi italiană şi genul mai uşor al operetei în

:ermania nu resimt imboldul său.?ouă este în muzica sa intensitatea sentimentului. iecare partitură

beet"oveniană este un unicat! cum nu se mai întâmplase anterior. ormele salestimulează pe inovatori# poemul sim%onic la 2iszt! ciclul de miniaturi pentrupian la Sc"umann! sim%oniştii târzii precum ra"ms şi rucJner.

Cdeea despre interpret ca transmiţător al muzicii din trecut sa concretizat

tot în relaţie cu interpretarea creaţiei beet"oveniene.4evenind în plan estetic! imaginile şi e'presiile cu caracter programatic

au %ost asociate de asemenea muzicii lui eet"oven# #am$! +luptă,! ieg

+victorie,% &eldentum +eroc,! Titanentum +titanic,! 'eiden +su%erinţă,!(riestertum! )rgebung! )rlösung! '*uterung etc.IV. Tra-i)ie *eru A*angar-(

Secolul 19! secol al emancipării personalităţilor artistice! al intenţieiacestora de individualizare şi relie%are a aspectelor singulare! a înregistrat!poate şi de aceea mai ales în cea dea doua $umătate a sa * aprigi dispute.

Dintre subiectele sensibile# reactualizarea pătimaşă a vec"ii dispute# tra-i)ie*. a*angar-(.

Ca a*angar-(# gruparea GNeudeutsche Schule< +?oua şcoalăgermană,! din $urul lui Fran Lit. Kmblematică a devenit e'presia acestuiaGMuzica viitorului <! sau titlul celui deal Llea volum din scrierile sale! G Aus

den Annalen des +ortsc,ritts< +Din analele progresului 1-MM1-M9, * ce îidezvăluie teza armată cu patimă! potrivit căreia muzica epocii sale are şitrebuie să aibă noi %orme de e'presie.

În acelaşi spirit sunt şi scrierile lui Ri!%ar- +agner +prieten şi mai apoi

ginere al lui 2iszt, publicate în 1-L9# Die #unst und die Revolution +)rta şirevoluţia, şi Das #unstwerk der ukun!t +>pera de artă a viitorului,.



O'#i)ia era alcătuită de cercul din $urul lui 8#%anne /ra%m +se parecă el însuşi nu sa implicatN,! cu activitate literară mult mai redusă.

Însă! din perspectiva evoluţiei ulterioare! %aptele nu stau c"iar aşatranşant. 5nii ;radicali< sau dovedit %oarte în spiritul epocii! în vreme ce;tradiţionalişti< ca ra"ms au infuenţat evident muzica generaţiilor viitoare. 5n

comentariu nuanţat necesită cazul creaţiei lui Feli9 Men-el#%n$/art%#l-0cu trăsături clasicizante în interiorul unei concepţii stilistice romantice! precumşi opera lui 6e!t#r /erli# care! deşi mai vârstnic! sa dovedit unul dintre ceimai revoluţionari.

&ât este de greu! dacă nu imposibil! de pus etic"ete ne dezvăluie şicomple'itatea cazului lui R#1ert S!%umann# se des%ăşoară pe un registrue'tins de la un entuziasm ;progresist<! la o atitudine mai degrabă ancorată întradiţie. ) %ost în relaţii de amiciţie cu 2iszt. Doar lui /agner i sa opus. 2aelogiat pe tânărul ra"ms în )rticolul G.eue /a,nen< din 1-M@.

În aceeaşi manieră a contrastelor se integrează şi analiza disputei:Mui!( 'r#gramati!(; *. :mui!( a1#lut(; unde! din punct de vedereestetic şi al evoluţiei genurilor! ambele Gtabere< au invocat argumentelecreaţiei beet"oveniene#

mui!a 'r#graati!( vezi unele cvartete de coarde şi sonate pentrupian! sim%onii! e'. 'es Adieu0 op.-1a! )roica! (astorala! şi mai ales im!onia a

"-a. De aici se reclamă poemul sim%onic lisztian şi drama muzicală 3agneriană.2iszt în /erlioz und seine &arolds1m$,onie +erlioz şi sim%onia sa &arold -

1-MM, subliniază importanţa ;i-eii '#eti!e< pentru o muzică ce doreşte să sedesprindă de %ormele trecutului.

;mui!a a1#lut(< %ormulată coerent pentru prima oară deK.anslicJ în 2om Musikalisc,-c,önen +1-ML,# ;333welc,er .atur das c,öne

einer Tondic,tung sei4 )s ist ein s$ezi5sc, Musikalisc,es333< acordă autonomieartei sunetelor şii identică raţiunea dea prin sine însăşi.

V. RECUPERAREA TRECUTULUIÎn mod incontestabil avem dea %ace cu o nouă mentalitate! ce îşi %ace

simţită prezenţa încă de la s%ârşitul sec.1-# recuperarea trecutului.În instituţiile de învăţământ se accentuează această conştiinţă a muzicii

trecutului. Două importante personalităţi revin ast%el în primplanul vieţiimuzicale# 8. S. /a!% &i G.P. -a Paletrina.

După o $umătate de secol de la dispariţie +1EMA,! personalitatea şi creaţialui ac" reapar în conştiinţa publică printro primă biograe de 8#%annNi,#lau F#r,el +1-AF,. )poi! în 1-F9! prin memorabilul concert de la 2eipzigcu Matt,*us$assion +diri$or .7endelsso"nart"oldH! şi cu GerlinerSingaJademie<, se declanşează procesul recuperator. În 1-MA apare primulvolum din /ac,-Gesamtausgabe +ac" * >pere complete,! iar în 1-E@-A aparebiograa lui P%ili'' S'itta.

8i personalitatea lui (alestrina este redescoperită la începutul secolului19# E<rnt= T<%e#-#r= A<ma-eu= 6#>mann a %ost unul dintre primii care seinteresează de vec"iul repertoriu religios! pe care îl ia ca model + Alte und .eue



#irc,enmusik ! 1-1L,! apoi în 1-@F apare o importantă carte despre (alestrinascrisă de Carl *#n +inter?el-. De atunci muzicienii deprind stilul (alestrina!ca stil pur contrapunctic.

În concluzie! cercetând istoria muzicii ne dăm seama! iată! cât de

tributari suntem încă modelului cultural 'at în spiritul secolului 19 sub aspectmuzical şi al perceperii vieţii muzicale la nivel social! cu mici di%erenţe modelulpersistând şi acum# > parte din concerte erau găzduite de nobili! nu de stat!creşte tot mai mult numărul publicului anonim iar O'era rămâne genul cel maigustat! de cel mai mare interes! alături de ea armânduse #'ereta.

&ât despre concertele sim%onice! acestea propuneau programeamestecate. 7uzica de cameră doar rareori se %ăcea auzită în public +muzicade salon, iar ar"ivele menţionează e'istenţa unor %estivaluri.

)sociată vieţii de concert a secolului 19 este prezenţa tipului legendar deinstrumentist# Virtu#ul (aganini! 2iszt.



FIGURI REPREZENTATIVE ALE MUZICIIGERMANE @I UNIVERSALE

Feli9 Men-el#%n +1-A9! amburg1-LE!2eipzig,. ) scris în total 1E sim%onii! dintre care# 1Fpentru orc"estră de coarde sunt sim%onii de şcoală!nepublicate! concepute între 1-F11-F@! adică lavârsta cuprinsă între 1F şi 1L ani şi B Sim?#nii -ematuritate# 1-FL# im!onia 6% 7n do minor op.11I 1-@A# im!onia 8% 7n re ma9or

op.1AE Ga 4e%ormei< +publicată postum,I 1-@@# im!onia :taliană% 7n la ma9or !publicată în 1-M1 după mai multe revizuiri! ca im!onia ;I 1-LA# im!onia-

cantată <'obgesang= ! publicată ca im!onia >! 7n si bemol ma9or op.MFI 1-LF#im!onia sco?iană% 7n la minor ! publicată ca im!onia @% op.MO cea maicunoscută şi importantă sim%onie a sa +titlul se datorează %aptului că a %ostscrisă în urma călătoriei autorului în )nglia +1-F9,! dar partitura nu recurge şi

la elemente programatice.

R#1ert S!%umann +1-1A! P3icJau1-MO! Kndenic"=onn, a compus L sim%oniiind considerat cu certitudine! cel maiimportant sim%onist german al generaţiei sale.În D publică un studiu asupra sim%oniilornoi +Neue Synphonien für rchester ,! încare constată Glipsa generală a unor lucrăripostbeet"ovenien! originale şi valoroase!admiţând doar rare e'cepţii< +/,. În DH!semnează articolul despre GSimfonia !n do

ma"or de #ranz Schu$ert Die C-Dur-1n$,onie von +ranz c,ubert <! în caresemnalează că Gspre supărarea compozitorilor sa spus adesea că Qdupăeet"oven să se renunţe la planuri sim%oniceR< +/,. (reţuia ideile novatoareale lui erlioz! dar are revelaţia sim%oniei germane postbeet"oveniene şiGanun?a cu inima $lină de bucurie Bi ne?ărmurită admira?ie e0isten?a unui nou

astru $e 5rmamentul sim!oniei3 De atunci e0ista un nou termen de com$ara?ie<+/,. (roblematica sim%oniei postbeet"oveniene se regăseşte în cele L

sim%onii ale sale! compuse cu începere din 1-L1# 1-L1 im!onia : 7n si bemol

ma9or op.@- <a $rimăverii= plină de prospeţime! infuenţată de a :-a deSc"ubert! ca şi aceasta începe cu un 7otto ce dă temei întregii pări CI primaversiune a im!oniei :2 7n re minor op.1FA +reinstrumentată în 1-M1! de undeplasarea sa ca a ;-a în ordinea publicării,I 1-LO# im!onia :: 7n do ma9or op.O1I1-MA! după mutarea sa la DTsseldor%# im!onia a :::-a 7n mi bemol ma9or op.9EGRenana< cea mai cunoscută şi apreciată! plină de avânt! în parte %estivă! înparte domoală cu M părţi ecare dintre ele atestă trăsături individuale şi suntreprezentative pentru stilul sim%onic sc"umannian! ce reuneşte limba$ul

orc"estral romantic cu tradiţiile clasice ale genului.



8O6ANNES /RA6MS <.HB.D46am1urg $ .H.D4 Viena=. iu decontrabasist cu un talent pianistic precoce şio pregătire muzicală atentă. )re în 1-M@primul turneu de concerte cu violonistul

ungur K. 4emUnHi mai ales la anovra +unde începe lunga prietenie cu 0. 0oac"im, şi/eimar +unde îl cunoaşte pe 2iszt,. >călătorie la DTsseldor%! sa concretizat cu uncelebru articol al lui Sc"umann - .eue

/a,nen care îl anunţă ca pe un maestru. &"iar şi după moartea lui Sc"umann+1-MO,! ra"ms rămâne în strânsă legătură cu %amilia acestuia! în special cu&lara. Între 1-ME şi 1-M9 este diri$or de cor şi pianist de curte la Detmold Viamburg +unde îninţează! între altele! un cor de %emei, .6otuşi compoziţia esteprincipala activitate. 6rece din 1-OF la Biena unde nu are anga$ament ' şitrăieşte ca liber pro%esionist.

&u e'cepţia operei! lucrări de re%erinţă în toate celelalte genuri# $usuri

sim!onice# F serenade! 2aria?iuni $e o temă de &a1dn! Evertura Academică!Evertura Tragică! Concert $entru vioară +re ma$or,! F concerte $entru $ian +reminor şi sib ma$or,! Dublul concert $entru vioară% violoncel Bi orc,estră +laminor,I Muzică de cameră# F se0tete de coarde! F cvintete de coarde! cvintet

cu clarinet ! @ cvartete de coarde! cvintet cu $ian! @ cvartete cu $ian! @ triouri

cu $ian! trio cu corn! trio cu clarinet ! @ sonate $entru vioară! F sonate $entru

violoncel! F sonate $entru clarinet I 'ucrări $entru $ian# @ sonate! cicluri şiculegeri de piese * 2aria?iuni $e o temă de &a1dn! balade! ra$sodii! intermezzi!valsuri! dansuri ungare +versiunea originală# pian la L mâini,I crea?ie de lied !

$roduc?ie corală! piese în stil popular! cântece corale acompaniate! motetepoli%onice! mari opusuri vocalsim%onice cu solişti )in deutsc,es ReFuiem!Ra$sodia cu alto! Cntecul destinului! .*nie

0. 4)7S a %ost considerat sinteza între tradiţie şi romantism târziu+eet"oven! ac"! Wndel! Sc"Ttz! cântece populare germane, şi denitivareanoilor %orme caracteristice muzicii de e'presie romantică +7endelsso"n!

Sc"umann,! ec"ilibrul între %antezia poetică şi rigoarea scriiturii. 7a$oritateaopusurilor sunt rodul unei îndelungate şi critice elaborări. Sim%oniile compusedupă vârsta de L@ de ani sunt o dovadă a importanţei atribuite de compozitorgenului# sim!onia 7n do minor% o$3HI =1-EOI sim!onia 7n re ma9or% o$3J@ =1-EEIsim!onia 7n !a ma9or% o$3"K =1--@ şi sim!onia 7n mi minor% o$3"I =1--M.

RIC6ARJ +IL6ELM +AGNER +n. FF mai 1-1@! 2eipzig d. 1@ %ebruarie1--@! Beneţia, a %ost un compozitor! dramaturg şi teoretician al artei germane!unul din cei mai de seamă reprezentanţi ai romantismului muzical. 4ic"ard

/agner sa născut la 2ipsca +azi 2eipzig, întro %amilie de actori. ) studiat laDresda şi la 2ipsca! luând lecţii de compoziţie cu &"ristian 6"eodor /einling.Între 1-@@ şi 1-@9 /agner a lucrat pentru teatrele de operă din /Trzburg!



7agdeburg! XYnigsberg şi 4iga! a compus primele sale opere Die een+GPâneleZ! 1-@L,! Das 2iebesverbot +GDragoste interzisăZ! 1-@O, şi mai multepiese orc"estrale. În 1-@O se căsătoreşte cu actriţa 7inna (lanner. &ălătoreştemult! cunoscând principalele centre muzicale europene. În timpul unei agitatecălătorii pe mare spre )nglia elaborează planul pentru opera G>landezul

zburătorZ. După o scurtă şedere în 2ondra! pleacă la (aris! unde este pro%undimpresionat de muzica lui ector erlioz. În continuare! geniul său muzical sa%ormat şi sa relevat sub infuenţa muzicii lui &arl 7aria von /eber! /ol%gang)madeus 7ozart şi în special a sim%onismului lui 2ud3ig van eet"oven.(rimele sale opere de un răsunet deosebit! 4ienzi +1-LA premieră la FAoctombrie 1-LF la Dresda,! Der fiegende ollWnder +G>landezul zburătorZ sauGBasul %antomăZ! 1-L1 prezentată în premieră la F ianuarie 1-L@ la Dresda,! lau impus în viaţa artistică. În 1-L@ se stabileşte în Dresda! unde devineXapellmeister la curtea regelui din Sac"sen. 5rmătoarele sale opere 6ann"Wuser +1-LM, şi 2o"engrin +1-L-, sunt mai greu acceptate de public!datorită elementelor inovatoare în structura dramatică şi muzicală. &u spri$inullui ranz 2iszt! vor prezentate mai târziu cu succes la /eimar.

Începând cu anul 1-OL devine prote$atul regelui 2ud3ig CC al avariei! unpasionat admirator al muzicii 3agneriene. 4egele îl susţine nanciar! /agnerputând ast%el să se consacre numai creaţiei artistice. &u a$utorul protectoruluiconstruieşte 6eatrul de la aHreut"! special pentru punerea în scenă a operelorsale! unde până în zilele noastre în ecare vară +iulieaugust,! au locrenumitele %estivaluri muzicale G4ic"ard /agnerZ.

4ic"ard /agner sa mutat la aHreut" la data de FL aprilie 1-EF. ÎnaHreut" a compus şi cea din urmă operă a vieţii sale! G(arsi%al<. ) murit laBeneţia +în (alatul Bendradim,! în ziua de 1@ %ebruarie 1--@! la vârsta de EAani! în urma unei a%ecţiuni cardiace. Soţia &osima +era ica compozitoruluiranz 2iszt,! a preluat după decesul soţului conducerea estivalului /agner!supravieţuind încă LE de ani. )u avut @ copii# Csolde +1-OM1919,! Kva +1-OE19LF! căsătorită cu .S.&"amberlain, şiSieg%ried +1-O919@A! căsătorit cu/ini%red /illiamsXlind3ort",.

7otivele care lau îndemnat pe4ic"ard /agner să aleagă ca reşedinţăoraşul aHreut" au %ost următoarele#oraşul era situat în avaria! ţaraocrotitorului său! regele bavarez 2ud3igCC +1-LM1--O,! %aţă de care sa simţitpro%und îndatorat şi legat. aHreut"ulera amplasat geograc în inima

Cmperiului :erman! relativ uşor accesibildin toate direcţiile! avea o clădire deoperă +puţin %olosită,! în care el spera să



prezinte în e'clusivitate operele sale +ulterior scena operei sa dovedit a neîncăpătoare punerilor în scenă 3agneriene! ceea ce la determinat săconstruiasca cu spri$inul nanciar al regelui bavarez 2ud3ig CC clădireaGestspiel"aus< de pe dealul :rTner Tgel,. )ici nu e'istau alte teatre în oraşcare săi %acă concurenţă +nu admitea din orgoliu concurenţa, şi se afa în

vecinătatea masivului muntos ic"telgebirge! leagănul legendar al unor grupurietnice germane.

Scrierile lui )rt"ur Sc"open"auer şi riedric" ?ietzsc"e! precum şisc"imbarea condiţiei sale sociale ca %avorit al regelui 2ud3ig CC al avariei lau%ăcut să adere la ideile naţionaliste pangermanice. Cdeile sale sunt cuprinse înnumeroase eseuri despre muzică! teatru! politică şi religie ca Xunst und4evolution +G)rta şi revoluţiaZ! 1-L-,! Das Xunst3erJ der PuJun%t +G>pera deartă a viitoruluiZ! 1-MA,! >per und Drama +G>pera şi dramaZ! 1-M1,. /agner saconsiderat ponti%ul unui cult artistic înrădăcinat în cultura germană! inspirată

din vec"ile legende nordice! cu persona$e eroice! care se mişcă întro lumesupranaturală. )ceastă artă! gravitând în $urul dramei muzicale! trebuia să deanaştere acelei opere naţionale! care să e pentru germani ceea ce tragediaclasică %usese pentru grecii antici. Drama muzicală 3agneriană se opunedivertismentului operei tradiţionale! bazânduse pe o acţiune sacră! alegorie adramei interioare! printro unitate indisolubilă cu te'tul! scris de /agner însuşipentru ma$oritatea partiturilor sale. /agner introduce ca inovaţii GmelodiainnităZ şi Gmotivul conducătorZ +das 2eitmotiv,! procedeu simbolic de sugerareşi evocare a unor teme psi"ologice! a unor momentec"eie în des%ăşurarea

dramatică.)ceastă concepţie şia găsit întruc"iparea în monumentala sa tetralogie Der

4ing des ?ibelungen +ZCnelul ?ibelungilorZ,! compusǎ din operele Das 4"eingold+G)urul 4inuluiZ! 1-ML,! Die /alJTre +G/alJiriaZ! 1-MO,! Sieg%ried +19EA, şi:YtterdWmmerung +G)murgul zeilorZ! 1-EL,! care congurează! întro lume deeroi şi mituri! confictul între violenţa primitivă a omului şi natura sa spirituală.&alitatea e'cepţională a artei lui /agner se refectă şi în capodoperele sale 6ristan und Csolde +1-M9,! trium% al dragostei asupra morţii! Die 7eistersingervon ?Trnberg +G7aeştrii cântăreţi din ?TrnbergZ! 1-OE,! (arsi%al +1--F,! în care

reia legenda GS%ântului :raalZ! dramatică încleştare a evlaviei cu sentimentulpăcatului.

&reaţia 3agneriană a avut o infuenţă covârşitoare asupra evoluţieiulterioare a muzicii. &ompozitori ca )nton rucJner! :ustav 7a"ler! &laudeDebussH +la începutul activităţii sale,! )rnold Sc"Ynberg! 4ic"ard Strauss saudezvoltat sub infuenţa muzicii lui 4ic"ard /agner.

2ista principalelor opere cuprinde # Pânele +1-@@,! Dragoste interzisă +1-@O,!4ienzi +1-LA,! >landezul zburător +1-L@,! 6ann"Wuser +1-LM,! 2o"engrin +1-L-,!

6ristan şi Csolda +1-OM,! 7aeştrii cântăreţi din ?Trnberg +1-OE,! Cnelul



?ibelungilor +1-O91-EO,# )urul 4inului +1-O9,!/alJiria +1-EA,! Sieg%ried+1-EO,! )murgul zeilor +1-EO,! (arsi%al +1--F,

GUSTAV MA6LER <.H.DKH4 5ali!%t7/#emia $ D.HB.4Viena=. iu al unui negustor evreu. (uţin timp după naşterea sa! %amilia semută la Cglau! unde va veni în contact cu muzica populară şi cu cea de marş.1-EM 1-E- * studiază la &onservatorul din Biena! pe care îl termină cu premiu.1-E- începe lucrul la prima lucrare valabilă# Das klagende 'iedCntec de 9ale.4espingerea ei la un concurs îl determină să opteze pentru cariera diri$orală#1--- director al >perei 4egale din udapestaI 1-91 răspunde unei c"emărila 6eatrul de Stat din amburgI după convertirea sa la catolicism! devinecapelmaistru! apoi director al >perei din Biena. ăcând abstracţie de opusurilede tinereţe! se mani%estă prin doar genuri# lieduri şi sim!onii! iar în Cntecul

$ămntului! la nele vieţii! lea mi'at întrun n#u gen! săi spunem ;in!onie in

'iedern= sim%onie în lieduri.

) compus# Das klagende 'ied +1--A! rev.1-9F=9@ 1-9-=99,I ciclul'ieder eines !a,renden Gesellen +1--@-M,I liedurile după Das #naben

Lunder,orn +1-9F9-,I 'rimele im?#nii# .r3 6! în re ma$or +1--L--!rev.1-9@9O,I .r3>! în do minor! cu soprană! alto şi cor +1---9LI rev.19A@,I.r3@! în re minor! cu alto! cor de %emei şi cor de băieţi +1-9@9O! rev.19AO,I .r3;! în sol ma$or! cu soprană +1-99=19AA! rev.19A1=1A,. 5rmează m#numentaleleim?#nii intrumentale nr. B$ pot înţelese! în parte! şi ca istorie a unuisubiect sim%onic# .r3 8! în do diez minor+19A1=AF, * apoteozăI .r3H! în la minor+19A@=AL! rev.19AO, catastro%ăI .r3J%

în mi minor =si minor +19AL=AM ,.Înrudite stilistic cu sim%oniile! lieduriledin ciclul #indertotenliederCntecele

co$iilor care au murit +19A1AL,! Flieduri pe te'te din Das #naben

Lunder,orn +1-99=9A, şi Rckert 2ieder +19A1=AF, care! privite în

detaliu! relevă aspecte ale stiluluima"lerian târziu. ) treia etapă e reprezentată de Simfonia nr% &! în mi bemolma$or! pentru - solişti! cor de băieţi şi cor mi't pe - voci +19AO, bazată peimnul de 4usalii 2eni creator s$iritus +partea C, şi pe scena nală din +aust

+partea a CCa,! ind ultima lucrare sim%onică a lui 7a"ler cu caracter optimist.Su%erinţa răzbate din 'ied von der (rde = &ântecul pământului +19A-=A9,!Simfonia nr%)* în re ma$or +19A-=A9, şi un %ragment din Simfonia nr% +,! în %adiez ma$or +191Aneterminată,

RIC6ARJ STRAUSS +11.AO.1-OL! 7Tnc"en -.A9.19L9! :armisc",. )%ost un adept al programatismului şi a compus '#eme im?#ni!e Don Nuan

op.FA +1---=-9,! Macbet, op.F@ +1--O--,I Moarte Bi trans5gura?ie op.FL



+1---=9,! Till )ulens$iegel +1-9L=9M,! ABa grăit-a arat,ustra op.@A +1-9M=9O,!Don Oui0ote op.@M +1-9O=9E,! 2ia?ă de erou op.LA +1-9E=9-,.

Kste cunoscut şi prin două m#numentale im?#nii! programatice#Simfonia domestica op.M@ +19AF=A@, şi (ine lpensinfonie/ simfonie a

lpilor op.OL +1911=1M,.

)re o contribuţie specială în domeniul teatrului liric# B #'ere de debut1-9L * Guntram% 19A1 * +euersnot% 19A@=AM Salome! după drama lui >./ilde tradusă în germană de . 2ac"mann +1 act ;o sim%onie în dramă<# 1AMinstrumentişti în orc"estră, consacrarea ca autor de opereI 19A9 (lektra

+tragedie întrun act 111 instrumentişti sinteză între ;dramma per musica< şisim%onieI singura tragedie din creaţia sa,! marc"ează debutul colaborării cuugo von o%mannsta"l! din care mai apar M opere şi 1 baletI .er

Rosenkavalier/ Cavalerul rozelor +1911 revenire la tradiţie! @ acte

predomină comicul vieţii cotidieneI acţiunea la mi$l. sec.1-! Biena! primii ani aidomniei 7ariei 6"eresaI intonaţii de vals vienez! simplicare! dezvăluie virtuţimelodice! ale armoniei şi orc"estraţiei,I Ariadne au! .a0os +191F! rev.191O,I

Die +rau o,ne c,atten+emeia !ără

umbră +1919,I Die *g1$tisc,e &elena

)lena din )gi$t +19F-! rev.19@@,! Arabella +19@@,! Nose$,s-'egende

+191L,. 19@M opera comică Die

sc,weigsame +rau +emeia tăcută! pelibret de Ste%an P3eig. În ultimii ani deviaţă compune noi lucrări! printre care#'erele# +riedenstag +19@- librat 0osep" :regor! concepută ca o cantatăscenică,% Da$,ne +19@-,! Die 'iebe der

Danae +19LL,! Ca$riccio +19LF,! di%eriteopusuri ocazionale şi câteva lu!r(ri

intrumentale precum# Metamor!oze pentru F@ instrumente cu coarde solo+19LM,! Concertul $entru oboi 7n re ma9or +19LM,! Eltimele $atru lieduri +19L-,.În 19L9 moare! după o lungă su%erinţă.

Contributia Romantismului German La Dezvoltarea Culturii Europene

Documents

Transcript of Contributia Romantismului German La Dezvoltarea Culturii Europene