Amãnunte pieire! · 65. 65 1 1 1 zzz 4 - 1 4 - 1 4 - 1 0 iulie 200 iulie 200 iulie 20 1118 8 8 zzz...

CMYK

Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 65. 65. 65. 65. 651 1 1 1 1 4 - 1 4 - 1 4 - 1 4 - 1 4 - 10 iulie 200 iulie 200 iulie 200 iulie 200 iulie 20111118 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

Amãnunteîn pagina 2

5Amãnunte

în pagina

NNNNNe-a prins ANRSC-ule-a prins ANRSC-ule-a prins ANRSC-ule-a prins ANRSC-ule-a prins ANRSC-ulcu iluminatul nedezbătutcu iluminatul nedezbătutcu iluminatul nedezbătutcu iluminatul nedezbătutcu iluminatul nedezbătut

Cu Orban,sprepieire!

















11Amãnunte

în pagina

3Amãnunteîn pagina

Joc de strategieadministrativã

cu stâlpiide luminã din

Craiova



Craiova



Craiova



Craiova



Craiova



Craiova



Craiova



Craiova



Craiova



Craiova



Craiova



Craiova



Craiova



Craiova



Craiova



Craiova



CraiovaVâlcea:Detalii fulminanteîn sex-scandalulprimaruluidin Stoeneºticu o minorã

Vâlcea:Detalii fulminanteîn sex-scandalulprimaruluidin Stoeneºticu o minorã
















Facebook live –inconºtienþã ucigaºã

















4 - 10 iulie 2018 www.indiscret.ro

2POLITICÃ

Craiova mai are de aºteptat ani buni înain-te sã se poatã bucura

de o legãturã rutierã modernãcu reþeaua naþionalã de auto-strãzi! Lipsa de profesiona-lism a celor de la CompaniaNaþionalã de Administrare aInfrastructurii Rutiere a dina-mitat licitaþiile pe diferiteletronsoane ale Drumului Ex-pres Craiova-Piteºti (DX12).Mai mult decât atât, incapaci-tatea CNAIR de a-ºi asumagreºelile ºi insistenþa lor de aataca deciziile justiþiei nu aufãcut decât sã adauge întâr-zieri dupã întârzieri.

Documentaþia pregãtitã deCNAIR pe baza unui studiu defezabilitate vechi din 2007 afost haoticã ºi plinã de contra-dicþii. De exemplu, pentruanumite loturi beneficiarul leimpunea constructorilor solu-þii de impermeabilizare pentruzona medianã, pentru altelenu, iar la cererile de clarifica-re înaintate de ofertanþi, s-audat rãspunsuri vagi. Mai multdecât atât, în privinþa acosta-mentului, documentaþia pre-gãtitã de CNAIR este contra-dictorie: când se cere o struc-turã complexã, identicã celeifolosite pentru partea carosa-bilã (4 cm beton asfalticMAS16 / 6 cm beton asfalticdeschis / 8 cm anrobat bitumi-nos / 25 cm balast stabilizat /40 cm balast / 20 cm strat deformã din balast), când se cereo structurã mai simplã, imper-meabilizatã (4 cm beton asfal-tic MASF / 12 cm piatrã spar-tã / 28 cm balast).

În aceste condiþii, nu e demirare cã ofertanþii au depuscontestaþii la toate cele patrulicitaþii separate pentru tron-soanele DX12, ºi e de înþelesde ce unele au ºi avut câºtigde cauzã la Consiliul Naþionalde Soluþionare a Contestaþii-lor (CNSC). Însã, în loc sã îºiasume greºelile, CNAIR a

preferat sã recurgã la justiþie,trãgând de timp prin toate mij-loacele posibile, inclusiv prinfolosirea unor forme extraor-dinare de atac. Numai cã, lasfârºitul lunii iunie, Înalta Cur-te de Casaþie ºi Justiþie a dat odecizie definitivã în litigiulprivind Tronsoanele 3 ºi 4.Decizia ÎCCJ nu lasã CNAIRaltã posibilitate decât anularealicitaþiilor pentru aceste tron-soane. Decizia privind Tron-sonul 1 este încã aºteptatã, însãîn lumina celor prezentate maisus, este foarte probabil sã fietot de anulare. În faþa acestorveºti, reprezentanþii CNAIRau declarat cã iau în conside-rare un recurs, dar au insistatºi cu promisiunile deºarte,cum cã execuþia drumului Cra-iova – Piteºti va începe „pânãcel târziu în decembrie 2020“.

Este mult prea târziu, dom-nilor de la CNAIR! Incompe-tenþa ºi aroganþa voastrã aucostat deja Oltenia ani buni deîntârzieri. În ritmul acesta, nevom trezi undeva peste un de-ceniu sau douã cã vom inau-gura un drum expres care vafi depãºit moral încã din pri-ma zi de funcþionare.

Cred cã trebuie sã reluãmacest proiect pe baze mai sã-nãtoase, fãcând un nou studiu,pentru o autostradã modernã.Oricum, ideea avansatã în do-cumentaþia CNAIR – cum cãun drum expres poate fi pur ºisimplu lãrgit ulterior ºi trans-format într-o autostradã – estecomplet nerealistã! Vorbim deparametri foarte diferiþi deproiectare, inclusiv în ceea cepriveºte nivelul acceptabil alpantelor ºi curbelor. Aºadar,opriþi-vã din atacarea fãrã nicio ºansã de succes a hotãrâri-lor judecãtoreºti ºi folosiþi maibine acest timp pentru a punela punct un proiect sãnãtos deautostradã, care sã satisfacãnevoile de dezvoltare ale Ol-teniei pentru urmãtoarele douãdecenii!

CNAIR îngroapã„expresul“

Craiova-Piteºti îninstanþele de judecatã

de deputat Ionuþ Stroe

de Cosmin Pretorian

Candidatura lui LudovicOrban la ºefia Partidu-lui Naþional Liberal a

fost vãzutã, la vremea respecti-vã, drept un prim pas, impor-tant, spre renaºterea dreptei ro-mâneºti. Pus în balanþã cu con-tracandidatul sãu, Cristian Bu-ºoi, Orban prezenta nu numaibackgroundul unui liberal cuaversiune realã faþã de PSD, darºi o persoanã mult mai aproapede un electorat totdeauna atentla liderii care îl reprezintã.

Numai cã socoteala din salaCongresului nu s-a potrivit de-loc cu realitatea de dupã. Totalneinspirat ºi lipsit de imagina-þie politicã, Ludovic Orban aîngropat încet, dar sigur, speran-þele liberalilor de a accede câtmai rapid la guvernare. Þâfnosatunci când ar trebui sã dea do-vadã de tact, mieros ºi linguºi-tor exact în momentul în carear trebui sã dea cu pumnul înmasã, fostul ministru se întreceîn gafe politice ce vor atârnagreu la gâtul partidului sãu pes-te un an, atunci când încep bã-tãliile electorale.

Un exemplu elocvent îl repre-zintã moþiunea de cenzurã de-pusã ºi votatã sãptãmâna trecu-tã în Parlament. Sã vii în faþa

þãrii, sã susþii cã e imperios ne-cesar sã dai jos cu guvernul pe-sedist, dar sã nu oferi nicio per-spectivã pentru perioada dedupã ce ai realiza acest lucru,reprezintã, din toate punctele devedere, un semn de amatorismîngrijorãtor pentru partidul pecare îl conduci. Dacã, lansez euo ipotezã, i-ai fi oferit lui Vic-tor Ponta postul de premier ºiai fi clãdit împreunã cu acesta oschiþã de guvern PNL-Pro Ro-mânia, cu elemente maghiare peunul sau douã scaune de mi-niºtri, cu siguranþã ºansele de adoborî cabinetul Dãncilã ar ficrescut exponenþial. Fostul liderPSD ar fi gãsit, cu siguranþã,

Aflat într-o vãditã dificultate în condiþiile în careadversarii politici se întrec în giunbuºlucuriguvernamentale, Partidul Naþional Liberal paredeparte de a deveni o realã alternativã la stân-ga politicã româneascã. Suflu nou de careaveau nevoie dupã unificarea cu sughiþuri selasã încã aºteptat, chiar dacã alegerea luiLudovic Orban în fruntea partidului pãrea a fi odecizie extraordinarã la vremea respectivã.Perspectivele nu sunt deloc încurajatoare:uºor, uºor, apar mici bisericuþe în sânul parti-dului, iar de la Cotroceni „neamþul“ pare sã fiuitat cu desãvârºire cuvântul „liberal“. În totacest timp, ALDE creºte precum Fãt-Frumos!

vreo 40-50 de foºti colegi sãtuide sclavagismul impus de Drag-nea, iar voturile acestora ar fifost mai mult decât suficientepentru a scoate PSD de la gu-vernare înainte de termen. Dar,ca sã faci acest lucru, îþi trebuiespirit de sacrificiu ºi viziunepoliticã, adicã exact calitãþilecare par a-i lipsi preºedinteluiliberal. Cât despre þarã..., parea fi ultima grijã a lui Ludovic!Mai important e scaunul de eu-roparlamentar pentru cã, suntconvins, nici mãcar el nu maicrede cã PNL, în actualele con-diþii, mai e capabil sã dea vreunpremier României în urmãtoriiºase ani!

Cu Orban,spre pieire!Cu Orban,spre pieire!Cu Orban,spre pieire!Cu Orban,spre pieire!Cu Orban,spre pieire!Cu Orban,spre pieire!Cu Orban,spre pieire!Cu Orban,spre pieire!Cu Orban,spre pieire!Cu Orban,spre pieire!Cu Orban,spre pieire!Cu Orban,spre pieire!Cu Orban,spre pieire!Cu Orban,spre pieire!Cu Orban,spre pieire!Cu Orban,spre pieire!Cu Orban,spre pieire!

4 - 10 iulie 2018www.indiscret.ro

Edilii au pus în dezba-tere strategia dedezvoltare a sistemu-lui de iluminat public,la un deceniu ºi jumã-tate dupã ce l-a con-cesionat, stâlpii ºilãmpile din oraº aflân-du-se deja la al doileaconcesionar.

de Nicuºor Fota

Strategia ar urma sã facãobiectul unui proiect dehotãrâre al consiliului

local municipal. Asta dupã cecraiovenii îºi da cu pãrerea de-spre chestiunea supusã dezba-terii publice, tam-nisam, dupãcâteva mandate de implementa-re. Consultarea publicã a fostanunþatã în urmã cu câteva zilepe site-ul municipalitãþii craio-vene. „Primãria MunicipiuluiCraiova a iniþiat procedura deconsultare publicã, în conformi-tate cu prevederile Legii 52/2003 privind transparenta deci-zionalã în administraþia publi-cã, pentru proiectul de hotarareprivind «Strategia localã dedezvoltare a serviciului de ilu-minat public din MunicipiulCraiova». Persoanele fizice saupersoanele juridice interesatepot depune propuneri, sugestiisau opinii cu valoare de reco-mandare cu privire la proiectulsupus consultãrii, pânã la datade 01.08.2018, la Centrul de In-formatii pentru Cetãþeni din ca-drul Primãriei MunicipiuluiCraiova, str A.I. Cuza nr. 7, prinfax: 0251.411.561 sau e-mail: [email protected]”, se aratã în anunþulpostat de reprezentanþii primã-riei Craiova. În raportul întoc-mit de funcþionarii primãrieiCraiova se aratã ºi cã noua pro-cedurã de consultare publicãvine în urma unui control alANRSC, instituþia respectivãîntocmind o notã în acest sensla sfârºitul lunii martie a aces-tui an.

Cum municipalitatea craio-veanã are deja în derulare uncontract de delegare a gestiunii

NNNNNe-a prins ANRSC-ul cu iluminatul nedezbătute-a prins ANRSC-ul cu iluminatul nedezbătute-a prins ANRSC-ul cu iluminatul nedezbătute-a prins ANRSC-ul cu iluminatul nedezbătute-a prins ANRSC-ul cu iluminatul nedezbătut

prin concesionare a sistemuluide iluminat public din oraº, aldoilea din serie, strategia preiacu sârg din acesta. Atât lucrãri-le de investiþii necesare: moder-nizarea sistemului de iluminatpublic; extinderea sistemului deiluminat public; realizarea ilu-minatului arhitectural; imple-mentarea sistemului inteligentde monitorizare ºi control a Sis-temului de Iluminat Public dinMunicipiul Craiova; realizareailuminatului ornamental, cât ºimodalitatea de realizare a aces-tora: „Lucrãrile de investiþii sevor realiza în 4 ani ºi vor fi fi-nanþate de operator. Autoritateacontractantã va plãti contrava-loarea lucrãrilor de investiþii,eºalonat, în rate lunare egale,timp de 10 de ani. Pe întreagaduratã a contractului, se va asi-gura: F. - întreþinerea ºi menþi-nerea în stare de funcþionare a

Sistemului de Iluminat Publicdin Municipiul Craiova; G. -iluminatul festiv temporar uti-lizat cu precãdere în perioadasãrbãtorilor de iarnã ºi altor eve-nimente festive (Zilele munici-piului, Paºte etc.). De asemenea,operatorul va gestiona cu efi-cienþã consumul de energieelectricã la iluminatul public”.

Înapoi la metalpe principalelebulevardedin Craiova

Ca linie generalã, pe princi-palele artere din oraº, moderni-zarea sistemului de iluminatpublic are în vedere anulareamodernizãrii anterioare, cea re-alizatã în cadrul defunctuluicontract cu Luxten, respectiveeliminarea stâlpilor de beton

arterelor ºi spaþiilor pietonaledin oraº se vor înlocui cele16.661 buc. aparate de iluminatexistente cu aparate de iluminatnoi performante realizând o re-proiectare justã. Aceste aparatede iluminat moderne vor fi echi-pate cu surse cu descãrcãri învapori de sodiu la înaltã presiu-ne, þinând cont de clasa de ilu-minat în care este încadratã stra-da respectivã. c) Reþeaua elec-tricã de iluminat public se treceîn subteran pentru bulevardelemenþionate mai sus pe o distan-þa de 30,2 km”, se aratã în do-cumentaþia realizatã de angaja-þii primãriei Craiova.

Mini-extindereîn plan

Ceva mai modest stã situaþiaîn privinþa extinderii sistemuluide iluminat public, acesta ur-mând sã sporeascã în urmãtoriiani cu nici zece la sutã: „Siste-mul de iluminat se va extinde cuun numãr de 870 aparate de ilu-minat moderne echipate cu sur-se cu descãrcari în vapori de so-diu la înaltã presiune. Pentru re-alizarea acestei investiþii se im-pun urmatoarele: - se vor utilizadoar puncte luminoase echipatecu aparate de iluminat moderne- toatã reþeaua electricã extinsãva fi de tip LES - toþi stâlpii uti-lizaþi la lucrãrile de extindere asistemului de iluminat vor fimetalici - în plus, extinderile detip rutier, acolo unde este posi-bil, se vor realiza într-un canaltehnic, prin care se va asiguraspaþiul necesar ºi pentru pozareaaltor utilitãþi publice. La extin-derea unui punct luminos suntincluse toate operaþiile ºi mate-rialele necesare punerii în func-þiune a punctului luminos, ºi anu-me: montarea stâlpului, monta-rea aparatului de iluminat com-plet echipat cu consola aferentã,realizarea reþelei electrice (înmedie 35m cablu), realizareacoloanei de alimentare a apara-tului de iluminat etc. Necesita-tea extinderii sistemului de ilu-minat public apare, în primulrând, ca urmare a extinderii mu-nicipiului. Alte exemple de ex-tinderi posibile sunt: reabilitareaunor strãzi (care poate implicaºi redimensionarea sistemului deiluminat existent), apariþia destrãzi ºi zone rezindenþiale noi,extinderi punctuale sau în anu-mite zone unde apare o necesi-tate de suplimentare a niveluluide iluminat”, se mai aratã în stra-tegia supusã dezbaterii publice.

3ADMINISTRAÞIE

plantaþi în epoca lui Vasile Bu-lucea ºi revenirea la stâlpii me-talici. Asta la pachet cu înlocui-rea lãmpilor existente cu uneleLED ºi chiar trecerea reþelei dealimentare în subteran. „Moder-nizarea sistemului de iluminatpublic constã în schimbarea tu-turor aparatelor de iluminatexistente (18.573) dupã cumurmeazã: a) Pentru cãile rutiereimportante din oraº ºi anume:Calea Bucureºti, bvd. NicolaeTitulescu, Calea Severinului,bvd. Decebal, bvd. N. Roma-nescu, bvd. Tineretului ºi bvd.ªtirbei Vodã se va înlocui reþea-ua de iluminat public prin dez-afectarea unui numãr de 1.023stâlpi ºi 1.912 aparate de ilumi-nat ºi montarea unui numãr de1.023 stâlpi metalici ºi a unuinumãr de 1.429 aparate de ilu-minat cu LED. b) Pentru restul

Joc de strategieadministrativã cu stâlpiide luminã din Craiova


















4ACTUALITATE

De aproape doi ani, sin-gura problemã peordinea de zi a Execu-

tivului aflat sub talpa lui Drag-nea este modificarea CoduluiPenal, astfel încât infractoridovediþi, condamnaþi cu exe-cutare sã scape de orice pe-deapsã. Aceastã luptã care afost dusã mascat de PSD o vre-me este acum un rãzboi pe faþãdeclarat României, românilorcare se opun acestei obsesii ºiorganelor de justiþie care „în-drãznesc” sã dea verdicte ne-favorabile prãdãtorilor carecred cã furtul, abuzul ºi influ-enþa sunt de nepedepsit dacãsunt comise cu mãsurã. „Nuare rost sã prelungim” neanunþã Dragnea. Este un me-saj cât se poate de clar al unuipolitruc care ne previne cã nuse va opri pânã nu va ciopârþifiecare articol de lege care îlincrimineazã. Este un ultima-tum grosolan al unui individcare a încãlcat Codul Penal,dar care încã mai crede cãRomânia e o slugã pesedistãcãreia îi poate aduce doar în-ºtiinþãri precum companiilecare deþin monopol. Oricâtesesiuni extraordinare va con-voca PSD-ALDE în aceastãperioadã, Parlamentul nu tre-buie sã mai fie folosit dreptmijloc pentru a scutura de ile-galitãþi un singur om care ajurat acum mult timp sã res-pecte ºi sã creeze legi în fa-voarea cetãþenilor, nu a delic-venþilor. Reacþiile oamenilorar trebui sã fie ºi mai ferme deatât, iar cei care încã nu pottrece peste minciunile luiDragnea, trebuie sã se trezeas-cã, sã analizeze cu ce ºi cu câtli s-a îmbunãtãþit traiul ºi câtde normal este sã se zbatã într-o þarã condusã de un om carevrea cu tot dinadinsul ca abu-zul sã fie o infracþiune de ne-pedepsit. Nu putem accepta castatul sã fie pe mâna unor hoþicare trãiesc pe picior mare ºirefuzã sã meargã la închisoa-

Un codinfernalpentru

un penal

re. Nu putem accepta ca ceicondamnaþi sã construiascã uncod infernal ºi mai puþin pe-nal, pentru a nu-ºi ispãºi pe-depsele, nu putem tolera caromâni care muncesc din greuºi n-au încãlcat niciodatã legeasã aibã în frunte un Dragneacare hãrtuieºte justiþia pentrua se salva, dezonorând insti-tuþii ºi funcþia sa publicã. Chiardacã acest individ crede cã „nuputem sta cu o legislaþieºchioapã doar pentru cã aºaþipã unii”, eu propun sã „þi-pãm” ºi mai tare. Partidul “co-ruptilor legali” poate sã plân-gã oricât soarta deþinuþilor, sãle cearã iertare, sã se asemenepentru cã chiar existã compa-tibilitate. Pot sã cearã graþie-rea lor ºi sã le þinã umãrul pen-tru cã legea penalã e prea durãºi pot încerca sã ne umileascãdin nou. Ceea ce trebuie sã no-taþi ºi sã reþineþi e cã în timpulacesta sute de copii mor decancer ºi pe ei nu-i plânge demilã PSD-ALDE. 6,7% dinpopulaþia Uniunii Europene,adicã nu mai puþin de 33 demilioane de oameni, sufereauîn 2017 de deprivare materia-lã severã, potrivit unui raportoficial al Eurostat. Pe primulloc în acest trist clasament seaflã Bulgaria (30%), urmatã deGrecia (21,1%) ºi de România(19,4%). Conform Eurostat,persoanele care se confruntãcu deprivarea materialã nu aumijloacele necesare pentru celpuþin patru puncte din aceastaenumerare: plata facturilor latimp, menþinerea locuinþei laun nivel de încãlzire adecvat,cheltuieli neaºteptate, regulato masã cu carne, sau echiva-lentul vegetarian, o sãptãmâ-nã de vacanþã departe de casã,un televizor, o maºinã de spã-lat, un telefon, o maºinã. Aces-tea fiind spuse, tind sã-i urezdomnului condamnat Dragneaºi tuturor celor care îl susþin/protejeazã/copiazã, ceea ce îidoreºte majoritatea ieºitã pestrãzi: la mulþi ani primeascã!

de senatorMario Ovidiu Oprea,

preºedintele PNL Craiova

Publ

icita

te

Publ

icita

te

În judeþul Vâlcea,ploile din ultimeledouã sãptãmâni augenerat pagube depeste 140 de milioanelei, conform prefectu-lui judeþului Vâlcea,Florian Marin. Adicãsolicitãrile fãcute deîn ultimii cinci ani totpe situaþii de urgenþã.

de Marielena Popa

Prefectul Marin spune cãaceastã sumã uriaºã vafi greu de acoperit, în

condiþiile în care sunt ºi alte ju-deþe afectate.

„Sunt pagube în 56 de locali-tãþi vâlcene. Dintr-o primã esti-mare, pânã la acest moment,suma stabilitã pe baza rapoar-telor operative ºi de evaluareeste de 140 de milioane lei noi.Ca sã faceþi o comparaþie, înultimii cinci ani s-a cerut ace-eaºi sumã pe situaþii de urgen-þã. În baza acestei estimãri se vaface un proiect de hotãrâre deguvern. Dar cele întâmplate înVâlcea sunt doar o componen-tã faþã de cele s-au întâmplat lanivel naþional”, a subliniat pre-fectul. Marin s-a arãtat scepticîn privinþa obþinerii acesteisume. „Înþeleg sã fac, sã mergla Bucureºti sã prezint acestelucruri. Existã o limitã a posi-bilitãþilor legale pe care Prefec-tura le poate face.”

Vâlcea cere Guvernuluio sumã uriaºã pentruravagiile fãcute de ploi


Administraþia Bazinalã de Apã Olt, instituþiepublicã, cu sediul în Rm. Vâlcea, str. RemusBellu nr.6, jud. Vâlcea, organizeazã concurspentru ocuparea postului vacant de lãcãtuºmecanic, pe perioadã nedeterminatã, în cadrulSistemului Hidrotehnic Independent Priza Olt. Condiþii de participare la concurs:1. Candidaþii trebuie sã îndeplineascã condiþiilegenerale prevãzute de art.3 din Regulamentul –Cadru aprobat prin H.G.286/2011, cu modificãri-le ºi completãrile ulterioare.2. Condiþii specifice necesare în vederea partici-pãrii la concurs: - studii generale sau medii - calificare – lãcãtuº mecanic - cunoºtinþe în domeniul pompelor. Concursul se va desfãºura la sediul SistemuluiHidrotehnic Independent Priza Olt din str. Buri-dava, nr. 60, Rm. Vâlcea, jud. Vâlcea, dupã cumurmeazã: - 26.07.2018, ora 10: 00 proba scrisã - 31.07.2018, ora 10: 00 proba practicã - 03.08.2018.2018, ora 10: 00 interviu. Data limitã pânã la care candidaþii vor depuneactele pentru dosarul de concurs este18.07.2018(inclusiv), la sediul AdministraþieiBazinale de Apã Olt, din localitatea Rm. Vâlcea,str. Remus Bellu, nr.6, jud. Vâlcea.

Informaþii suplimentare sunt afiºate pe site-ulinstituþiei ºi la sediul instituþiei, relaþii la tel. 0250/739881 int.118 sau 119.

ANUNÞ

sume mai mari de bani, dar nuam mai vrut sã mã mai duc. ªide unde au pornit ameninþãrile:mã ameninþa cã mã omoarã, cãîmi omoarã familia, prietenii...Ce sã fac, unde sã mã duc?! Lapãrinþi acasã nu am cum sã lespun aºa ceva, cu poliþia niciatât, deorece sunt mânã înmânã. Eu nici acum nu pot de-monstra acest lucru, pentru cã,de fiecare datã când mã duceaºi mã obliga sã fac tot felul deperversiuni sexuale cu el, mãcontrola din cap pânã în picioa-re, sã vadã dacã am camere, îmicontrola telefonul, îi era fricã cãîl înregistrez. Dar m-am hotã-rât sã închei socotelile cu viaþa,deorece mi-am dat seama cãsunt un copil distrus ºi fãrã vii-tor. Las acest mesaj pentru a ºtipãrinþii mei pentru ce am vrutsã fac acest lucru. Îmi cer ierta-re tuturor (...)”, susþine aceastaîntr-o înregistrare video posta-tã de mama ei, Alina Trandafir,pe pagina sa de facebook.

Înregistrare video:ea insistã,el nu prea vrea

Tot Alina Trandafir a maipostat o filmare a unui dialogdintre fiica ei ºi primarul Dum-bravã, dupã toate probabilitãþi-le, în biroul acestuia. Compor-tamentul edilului nu indicã,însã, presiuni din partea aces-tuia. Din contra, tânãra insistãsã se vadã, îi reproºeazã cã i-ablocat numãrul de telefon ºi îicere sã o ducã acasã cu maºina.Dar sunt relevante în privinþafaptului cã ea ºi primarul se cu-noºteau extrem de bine. Filma-rea a fost fãcutã de adolescentãcu un obiectiv ascuns. Redãmcâteva fragmente:

- Gh.Dumbravã: Dacã ai pro-bleme te ajut cu ce trebuie, dar...da?

- Fata: Mã, dar tu eºti nebunla cap?

- Gh.Dumbravã: Sunt nebun,uite cã îmi este teamã.

- Fata: Pãi, ºi înainte nu ºi-afost teamã?

- Gh.Dumbravã: Mi-a fost.Am conºtientizat cã aºa este ºiei mereu persistã ºi...

- Fata: Dar ce tot zice, mã,nebunul ãla?

- Gh.Dumbravã: Spune el laalþii, spune viceprimarului, vi-cele îmi spune... mi-e teamã,serios mi-e teamã!

- Fata: Pãi, cum aº putea re-cunoaºte aºa ceva în viaþa mea?În primul rând ar fi rãu pentrutine ºi în al doilea rând ºi pen-tru mine. Pãi, cum dracu’ aºputea sã mã duc sã îi spun luitata aºa ceva? Am impresia cãunii nu sunt normali la cap.

(....)- Fata: Vezi cã trebuie sã îmi

dai banii de Crãciun!- Gh.Dumbravã: Îþi dau! Pe

p...mã-sii, îþi dau.- Fata: Nu mã duci ºi pe mine

acasã?- Gh.Dumbravã: Nu pot, mã

vãd ãºtia.- Fata: Pãi, ºi dupã aia?- Gh.Dumbravã: Dupã aia,

când?- Fata: Peste vreo jumãtate de

orã.- Gh. Dumbravã: Hai cã în-

cerc sã te prind pe drum.(.....)- Fata: Da chiar, tu de ce mi-

ai blocat numãrul ãla? Nu teînþeleg.

- Gh.Dumbravã: Pãi am zis sãnu mai insiºti, sã nu mai...

În continuare, ea cere 50 delei pentru cã nu poate plãti cevacu cardul la farmacie ºi insistãca Dumbravã sã îi deblochezenumãrul de telefon: „Îmi deblo-caºi numãrul? Minþi! Ia, aratã-mi sã vãd!”

„Fata mea puteasã se ducã la elºi dezbrãcatã, el nutrebuia sã accepte”

Ulterior, mama fetei a ºtersaceste postãri, motivând cãexistã o anchetã în derulare. Eal-a acuzat pe Dumbravã cã aprofitat de inocenþa fiicei ei:„Indiferent de cele întâmplatenu trebuia sã întreþinã relaþiisexuale cu un minor, mai alessã îl ademeneascã cu bani de la13 ani! Fiecare trage ce conclu-zii vrea, dar lãsãm autoritãþilesã îºi facã datoria! Nimeni nutrebuie sã ne judece! Fata meaputea sã se ducã la el ºi dezbra-catã pentru cã el nu trebuia sãaccepte! E primul om din comu-nã, trebuia sã dea un exemplu,nu sã îºi batã joc de copii!”.

Apropiaþiai primarului spuncã fata este folositãde adversarii luipolitici

Surse apropiate primaruluiDumbravã vorbesc despre ºan-taj ºi susþin cã totul este o în-scenare a adversarilor sãi poli-tici,a care o folosesc pe fatã cudiverse promisiuni, inclusivaceea de a-i oferi o viaþã maifrumoasã în Anglia.

de Marielena Popa

„De la 13 ania începutsã mã oblige sãîntreþin cu el diferiterelaþii sexuale”

Într-una dintre înregistrãrilevideo, adolescenta îºi justificãdecizia de a se sinucide ca ur-mare a ameninþãrilor lui Dum-bravã ºi fiindcã a conºtientizatcã este „un copil distrus ºi fãrãviitor”: „Vreau sã las ca mesajsituaþia în care am intrat ºi nuam putut sã mai ies. De la vâr-sta de 13 ani, primarul comuneiStoeneºti, Gheorghe Dumbravã,nu ºtiu ce s-a întâmplat, cred cãa început sã îi placã de mine... aînceput sã fie din ce în ce maiinsistent, venea dupã mine înºcoalã cu anumite sume de bani

ºi a început sã mã oblige sã în-treþin cu el diferite relaþii sexua-le.(...) Fiind micã ºi naivã, amacceptat, dar dupã o anumitãperioadã am conºtientizat cegreºealã am fãcut ºi am încer-cat sã îl evit. El, vãzând cã numai vreau sã mai am nico trea-bã cu el, a început sã vinã cu

Publ

icita

te

Dupã ce o fatã în vârstã de 17 ani l-a acuzat peprimarul din Stoeneºti-Vâlcea, Gheorghe Dum-bravã, cã ar fi abuzat-o sexual de la 13 ani, înspaþiul public au apãrut, sâmbãtã, 30 iunie,filmãri ºi mesaje telefonice cu privire la presu-pusa relaþie dintre cei doi. În urmã cu câtevazile, fata ar fi încercat sã se sinucidã cu osupradozã de medicamente, dar a fost salvatãla spital. Poliþiºtii s-au autosesizat ºi fac cerce-tãri pentru viol. Dumbravã (54 de ani), are douãfiice. Este membru al Partidului Naþional Liberalºi se aflã la al doilea mandat. La alegerile din2016, acesta a obþinut cel mai mare scor dinþarã, 94,3 %).

Vâlcea: Detalii fulminanteîn sex-scandalul primaruluidin Stoeneºti cu o minorã

















5DEZVÃLUIRI

de Virgil Dumitrescu

“PSD – ciuma roºie!”, dinco-lo de orice conotaþie calchiatãla repezealã, dar cu ecou ex-tern devastator. Dovadã cã am-basadorii americani, de laTaubman la Klemm, au fãcutzid în jurul Codruþei Kovesi,aleasa lui Traian Bãsescu laegalitate de protocol cu “pisi-cuþul” Ponta, iar Casa Albãdelireazã-n somn – cum, înRomânia tot comuniºtii fac le-gea?! Adevãrat, dl Iohannisvorbeºte, aplicat, de “cãderearegimului comunist”, înlocuitprin revoluþie de regimul de-mocratic, dar asta nu excludeideea de comunism rezidual.Nu ºi dirigist, pentru cã una eþeava puºtii fumegânde dupãtragere ºi alta e glonþul înfiptîntre coarnele sãlbãticiunii. Or,“Ciuma roºie” nu e decât unfrison de bolnavi închipuiþi, iar“Jos comunismul!” o zben-guialã de copii în aer liber. ÎnPiaþa Victoriei, ca ºi în PiaþaConstituþiei, ca ºi în atâtea pie-þe publice din provincie, unnou tãvãlug pare sã mãture vre-murile. Cerbicia cu care pre-ºedintele a îmbrãcat geaca ro-ºie pentru a pune pe fugã “ciu-ma roºie” în beneficiul Guver-nului meu, nu e o glumã. Dindouã, una: sau preºedinteleIohannis nu ºtie ce boscoro-deºte la împlinirea ca ºi certã acelor 30 de ani de la cãdereacomunismului, sau mardeiaºiiparlamentarului Nicolae Ba-calbaºa – medic, scriitor ºi ompolitic – au greºit secolul cândl-au huiduit ºi bruscat pe omºi când i-au scuipat în faþã cã ecomunist ºi bolºevic.

Preºedintele Klaus Io-hannis a decorat, laCotroceni, foºti deþi-

nuþi politic, prilej cu care a datcitire unei luãri de cuvânt binescrise. Adresându-se agaleunor oameni care ºi-au târâtviaþa prin temniþele unui regimde tristã amintire, preºedinte-le a gãsit timp ºi pentru lucruride perspectivã. “Anul viitorvom marca 30 de ani de la cã-derea regimului comunist”, asubliniat decoratorul-ºef, dupãcare a trecut febril la un fel dehai cu pregãtirile. Ca ºi cumcele pentru Centenar deja s-aufinalizat ºi tot românul înver-zeºte. De luni de zile, PiaþaVictoriei a devenit teatrul deoperaþiuni radicalizate faþã deguvernul PSD-ALDE ajuns laputere în urma alegerilor de-mocratice din decembrie 2016.În esenþã, miile ºi zecile de miide mitingiºti, de toate vârste-le, au luat în cãtare problemeale justiþiei puse la cale pentrua-i salva de zãbrele pe corup-þii ºi penalii cei mai în vogã.ªi asta n-ar fi nimic, pentru cã– da, corupþia ucide, banii pen-tru sãnãtate sunt prea puþini, iarpentru ºosele fãrã hârtoape ºiaccidente, deloc. Numai cã înPiaþã s-a vociferat la rupereceva mult mai sonor: “Jos co-munismul!” ºi “PSD – ciumaroºie!”. Aºa cum corect afirmadl Iohannis, în decembrie 2019vom marca 30 de ani de la prã-buºirea regimului comunist ºi,totuºi, în Bucureºti ºi în atâteaalte oraºe sau municipii dinþarã oamenii strigã de mamafocului “Jos comunismul!”,

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN

Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANU

Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS

Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU

Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIAN

ªef departament Difuzare:Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ADMINISTRAÞIE

Iohannis îi dezarmeazãpe mitingiºti

Publ

icita

te

Aeroportul Internaþi-onal Craiova (AIC) aînregistrat unadintre cele maispectaculoasedinamici în privinþaconectivitãþii directeîn ultimii 5 ani,evoluþie consemnatãîn cel mai recentraport al AirportsCouncil Internatio-nal Europe ºi saluta-tã de cãtre preºedin-tele ConsiliuluiJudeþean Dolj, IonPrioteasa (foto).

În acest context, Ion Prio-teasa, preºedintele CJ Dolj,a evidenþiat rolul major pe

care l-au avut, în atingerea per-formanþei, investiþiile semnifi-cative derulate la acest obiectivstrategic al consiliului judeþean,care au culminat cu proiectul învaloare totalã de peste 24 de mi-lioane de euro, pentru reabilita-

rea infrastructurii de miºcare.„La congresul anual recent

desfãºurat în Bruxelles, Air-ports Council International Eu-rope, organizaþie care reprezin-tã interesele a peste 500 de ae-roporturi, a prezentat un raportcomplex în privinþa dinamiciiconectivitãþii, document care aprodus, pentru noi, o surprizã


7ADMINISTRAÞIE

plãcutã – o veste foarte bunã,pe care ne bucurãm sã o putemtransmite. Astfel, la categoria sade trafic, aeroportul nostru sesitueazã pe un onorant loc 3 lanivel internaþional în ceea cepriveºte evoluþia conectivitãþiidirecte, un indicator care ia înconsiderare numãrul destinaþii-lor cãtre care sunt operate zbo-ruri directe, dar ºi frecvenþaacestor curse. Mai exact, în ul-timii cinci ani, AIC a înregistrat,

La catLa catLa catLa catLa categoria aeregoria aeregoria aeregoria aeregoria aeroporoporoporoporoporturilor cu până la 5 milioane de pasageri pe anturilor cu până la 5 milioane de pasageri pe anturilor cu până la 5 milioane de pasageri pe anturilor cu până la 5 milioane de pasageri pe anturilor cu până la 5 milioane de pasageri pe an

Aeroportul Craiova - loc 3 la nivelinternaþional în ceea ce priveºteevoluþia conectivitãþii directe

reuºit, în felul acesta, sã asigu-rãm terminale moderne, dotãriperformante ºi, cel mai impor-tant, o pistã de aterizare – de-colare la nivelul celor maiexigente standarde.

Este ºi rezultatul implicãriitotale ºi al eforturilor intensedepuse de colegii noºtri de la

aeroport, eforturi care îºi pri-mesc tot mai des recunoaºterea.De altfel, chiar în urmã cu câte-va zile, directorul general alAIC, Mircea Dumitru, a fostinvitat la Bucureºti, la întruni-rea Comitetului de Monitoriza-re pentru Programul Operaþio-nal Infrastructurã Mare, pentru

a prezenta proiectul privind rea-bilitarea infrastructurii de miº-care, considerat drept un exem-plu de bune practici.

Suntem convinºi cã tendinþade creºtere va continua, acestafiind ºi motivul pentru care, în-cepând din 2018, ne concen-trãm atenþia ºi resursele finan-ciare pentru o nouã etapã în evo-luþia Aeroportului InternaþionalCraiova, prin ceea ce înseamnãextinderea terminalelor de so-siri ºi de plecãri – o investiþiede aproape 8 milioane de euro,menitã sã majoreze capacitateade operare pânã la aproximativ900.000 de pasageri pe an“, adeclarat preºedintele Consiliu-lui Judeþean Dolj, Ion Priotea-sa.

Conform Raportului privindconectivitatea aeroportuarãpentru anul 2018, AeroportulInternaþional Craiova se situea-zã în grupa a patra de trafic(pânã la 5 milioane de pasageripe an), pe poziþia a treia în ceeace priveºte evoluþia conectivi-tãþii directe, înregistrând o creº-tere cu 492,7 % comparativ cuanul 2013.

Aeroportul InternaþionalCraiova, obiectiv aflat însubordinea Consiliului Ju-deþean Dolj, a fost revitali-zat, începând cu anul 2009,printr-o serie de investiþiicare au depãºit 40 de mili-oane de euro, peste jumãta-te din aceastã sumã fiindatrasã printr-un proiect cufonduri europene, restul fi-ind bani de la bugetul pro-priu al instituþiei condusã deIon Prioteasa. Cu ajutorullor, au fost derulate amplelucrãri care au vizat, prin-tre altele, reabilitarea ºi mo-dernizarea pistei de decola-re-aterizare, a sistemul debalizaj, precum ºi renovateaºi extinderea cãii de rulareºi a platformei de îmbarca-re. Aeroportul InternaþionalCraiova se poate lãuda, înprezent, cu terminale mo-derne, separate, pentru so-siri ºi plecãri, un nou turnde control ºi echipamenteperformante, autobuze pen-tru transportul pasagerilorla ºi de la aeronave, toate lanivelul exigenþelor interna-þionale.

la acest capitol, o creºtere cuaproape 500 la sutã, ceea cereflectã ascensiunea remar-cabilã pe care o are aeropor-tul din Craiova.

Este o imagine clarã a fap-tului cã, în prezent, suntemlegaþi prin rute aeriene direc-te cu mari oraºe din Europaºi din afara ei – un fenomencare se amplificã, dacã negândim cã, în lunile mai ºiiunie, au crescut frecvenþelezborurilor pe trei destinaþii,astfel cã am ajuns la peste 60de aterizãri ºi decolãri în fie-care sãptãmânã.

Desigur cã toate acestea nuar fi fost posibile dacã nu amfi crezut cu toatã convinge-rea în proiectul de revitaliza-re a Aeroportului Internaþio-nal Craiova, un proces inves-tiþional pe care l-am susþinutcu sume consistente din bu-getul propriu al ConsiliuluiJudeþean Dolj ºi pentru caream obþinut, ulterior, finanþa-re din fonduri europene. Am


8CULTURÃ

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

„Abuzul”de raþiune

Publ

icita

te

B iblioteca Judeþeanã„Alexandru ºi AristiaAman” gazduieºte în

hol, pe întreaga perioadã a va-canþei de varã, expoziþia de pos-tere dedicate lui Gogu Constan-tinescu – academician, inginer,architect ºi cercetãtor român deanvergurã mondialã nascut laCraiova în 1881.

Anul acesta (2018) se împli-neºte un veac de la emitereaTeoriei sonicitãþii de cãtre Gogu(George) Constantinescu. Pos-terele au fost realizate de eleviicare au participat la Concursulªcolar Judeþean de Inventivita-te ºi Creativitate în ªtiinþã ºiTehnologie – CICREST, orga-nizat ºi desfãºurat în luna iunie2018 de Colegiul Naþional „ªte-

Expoziþie de postere dedicatã luiGogu (George) Constantinescu

fan Odobleja” din Craiova, încolaborare cu Biblioteca Jude-þeanã „Alexandru ºi AristiaAman”, Asociaþia Generalã aInginerilor din România – Su-cursala Dolj, Inspectoratul ªco-lar Judeþean Dolj ºi Casa Cor-pului Didactic Dolj.

Expoziþia se încadreazã înseria de activitãþi prin care suntpromovate valorile locale ºiilustreazã diferite aspecte dinviaþa, activitatea ºi renumele decare se bucurã invenþiile ºi ino-vaþiile realizate de Gogu (Geor-ge) Constantinescu.

gã cã accesul la guvernarese face prin vot democratic,nu prin boicot al democra-þiei ºi al Constituþiei. ªi niciprin invocarea manipulato-rie a unor apeluri, scrisorifãcute de instituþii ale altorstate. Apropo de acestea, nuexistã nicio criticã punctua-lã concretã a scrisorii celor12 ambasade faþã de vreunarticol, paragraf etc. care aufãcut obiectul reformei co-durilor.

Repet, niciuna dintre mo-dificãrile la Coduri nu vizea-zã sã salveze infractori, hoþi,violatori, corupþi de pedep-sele meritate, decise de ojustiþie cu adevãrat „oarbã”,nefãcutã la comandã politi-cã.

Ele vizeazã doar respecta-rea dreptului la o justiþiecorectã pentru toþi, respec-tarea demnitãþii umane înadevãratul sens al cuvântu-lui. ªi mai vizeazã ca acolounde justiþia decide defini-tiv asupra vinovãþiei uneipersoane accentul sã fie puspe recuperarea prejudiciuluiîntr-un timp cât mai scurt.

ALDE va milita în conti-nuare pentru reforme care sãrespecte în spiritul ºi literalegii drepturile ºi libertãþilecetãþeneºti.

Am ales cu toþii sã fim înUniunea Europeanã. Nuavem decât un singur drumcare corespunde interesuluinostru naþional: sã fim unmembru serios al acesteiUniuni, unul care respectãstandarde ºi valori europeneîn toate politicile publice.

În concluzie, acum maimult decât oricând, ”abu-zul” de raþiune este absolutnecesar. El nu dãuneazã cidimpotrivã ar face mult binesãnãtãþii societãþii româ-neºti.

Atacul la orice vinedin partea coaliþieide guvernare cu si-

guranþã nu este rezultatul ra-þiunii.

Politizarea excesivã a cri-ticii reformei Codurilor pe-nale, a legilor justiþiei în ge-neral, nu urmãreºte binelepublic, ci vrea sã creeze im-presia, ºi în societate ºi înafarã þãrii, cã un mare peri-col paºte democraþia ºi sta-tul de drept în România. ªiasta se întamplã numai pen-tru cã, undeva, Cineva nu seîmpacã deloc cu ideea caPSD ºi ALDE sã fie la pute-re pînã la alegerile din 2020.

Este incredibil cum reuºimsã ne faultãm singuri în vre-me ce alþii (ºi ungurii, ºi po-lonezii, ºi cehii, de exemplu)ºtiu cã în chestiunile maricare þin de interesele ºi ob-iectivele naþionale strategi-ce sã gãseascã acel consensnecesar atingerii lor.

Sunt absolut convins cã încondiþii de normalitate de-mocraticã toate aceste refor-me ar fi putut întruni fãrãprobleme un consens legitimal puterii ºi opoziþiei. Pen-tru cã aceste modificãri nucautã sã favorizeze pe cine-va anume, ci pur ºi simplucautã sã aducã la standardeeuropene prevederi legaleînvechite ºi care au permisabuzuri de putere inaccepta-bile pentru o societate de tipoccidental. Pentru cã acestemodificãri sunt realizate peargumente juridice solide,iar nu pe lozinci.

Din nefericire pentru so-cietatea româneascã, chiar înanul Centenarului sãu, celcare are prin Constituþieobligaþia realizãrii consensu-lui a ales sã fie partizan, sãfie subiectiv, sã joace înechipã care refuzã sã înþelea-


9CULTURÃ

Secþia de Etnografie aMuzeului OltenieiCraiova organizeazãcu sprijinul ConsiliuluiJudeþean Dolj, ºi, încolaborare cu MuzeulBucovinei Suceava,expoziþia temporarã„Bucovina Tradiþiona-lã”. Expoziþia, ce va fifost deschisã publicu-lui spre vizitare înperioada iunie-sep-tembrie 2018, a fostvernisatã vineri, 29iunie, la sediul Secþieide Etnografie a Mu-zeului Olteniei, din str.Matei Basarab nr. 16,ºi se doreºte a fi osintezã a valoriloretnografice bucovine-ne, care prezintãbogãþia, autenticitateaºi unicitatea tradiþiilordin aceastã zonã.

Proiectul expoziþional cese va derula la Craiova,la Casa Bãniei, s-a nãs-

cut din necesitatea identificãriiºi promovãrii colecþiilor dinzona Bucovinei, în contextualîn care spiritualitatea bucovi-neanã este recunoscutã ºi legi-timatã valoric la nivel naþional

Publ

icita

te

Expoziþia temporarã „BucovinaTradiþionalã” la Casa „Bãniei”!

ºi internaþional prin sãrbatorilepopulare, atât cele legate de ca-lendarul popular, cât ºi prin celelegate de ciclul vieþii, majorita-tea în strânsã corelaþie cu sãr-batorile religioase ortodoxe aleromânilor, ºi frumuseþea portu-lui popular.

Particularizând repere etno-grafice din zona Bucovinei, ex-poziþia valorificã un schimbcultural remarcabil între Secþiade Etnografie a Muzeului Bu-covinei Suceava ºi Secþia deEtnografie a Muzeului Olteniei,ilustrând expoziþional tradiþiilede Paºti ale Bucovinei ce îmbi-nã elementele arhaice pãgâne curitualuri religioase, cele maicunoscute fiind cele ale încon-deierii ouãlor de Paºti. Bucovi-na este cea mai importantã zonãdin România unde se practicãacest meºteºug, care, prin mã-iestria combinãrii motivelor tra-diþionale ºi îmbinarea culorilor,a devenit o adevaratã artã. Ouã-le încondeiate fac parte inte-grantã din celebrarea sãrbatori-lor pascale, motivele vechi “bã-trâneºti” preluate din legendelepopulare (“calea rãtacitã”) saudin viaþa de zi cu zi («coarneleplugului», «nãframa» , «spiculde grâu»), alternând cu motive-le solare («rozeta») sau religioa-se («crucea») ilustreazã simþulartistic al creatorilor populari

din zonele Paltinu, Brodina, Iz-voarele Sucevei, Putna.

Industria casnicã este repre-zentatã prin prelucrarea plante-lor textile, tors, þesut, practica-te cu mijloace rudimentare daringenioase – meliþã, fus, furcã,pânã la razboiul de þesut orizon-tal folosit pentru realizarea þe-sãturilor de interior, a ºtergare-lor sau a pânzei pentru cãmãºi.Sunt prezentate textile de inte-rior de la «lãicere» (care aco-pereau «laiþele» - bãnci lungi ceînlocuiau scaunele), «peretare»(care se prindeau pe perete)-, «grindãraºe» (þesãturi îngustecare acopereau grinda transver-salã din «casa cea mare» (came-ra în care se pãstra zestrea, hai-

nele de sãrbatoare ºi în care seprimeau oaspeþii). ªtergarelesunt piese þesute în gospodãrie,de uz gospodãresc dar ºi obiec-te de ceremonial (ºtergare denuntã, ºtergare de înmormânta-re) sau piese de port (ºtergarulde cap). Acestea se deosebescprin dimensiuni, prin motivelefolosite în decorarea lor sau printehnica de þesut pânza de in saucânepa. Toate aceste þesãturicunosc o varietate de culori îm-binate armonios, decorate cumotive în special geometrice,caracteristice artei populare bu-covinene.

De asemenea, în cadrul expo-ziþiei, un loc aparte îl ocupãicoanele, pictate pe lemn sau

sticlã, ce erau nelipsite din ori-ce casã þãrãneascã, fiind aºeza-te ritualic pe peretele estic îm-preunã cu un ºtergar decorat lacapete, constituindu-se astfel caun element sacru ce proteja fa-milia.

Constituitã ca o incursiune încultura ºi civilizaþia popularã aacestei regiuni prin patrimoniulcultural tezaurizat în colecþiileMuzeului Bucovinei, expoziþiapropune vizitatorului sã partici-pe la un adevãrat regal al portulpopular din Bucovina, care prinsimplitatea sa, moºtenitã dingeneraþie în generaþie, pãstrea-zã autenticitatea din satul tradi-þional românesc.

Moneda naþionalã aavut o evoluþie maiagitatã în perioada

analizatã, dar s-a menþinut înapropierea pragurilor de rezis-tenþã de la 4,66 – 4,67 lei/euro,care s-au conturat încã de laînceputul anului.

Comparativ cu sfârºitul lu-nii trecute euro s-a apreciataproape cu 0,3%, dolarul cupeste 0,75% iar francul elve-þian a stagnat.

Creºterea inflaþiei din ultime-le luni a avut darul de a majoranivelul dobânzilor, chiar dacãrata cheie a BNR se plaseazã la2,50% comparativ cu un salt alpreþurilor la peste 5%.

Indicele ROBOR la trei luni,care afecteazã direct nivelulratelor la creditele de nevoipersonale, a crescut la 3,24%,nivel care se mai înregistra înmartie 2014, iar cel la ºase luni,utilizat în calculul dobânzilorla creditele ipotecare, urcat la3,29%, maxim al ultimilor maimult de patru ani. Noi maximeai ultimilor patru ani au atinsºi indicii la nouã ºi 12 luni, de3,31%, respectiv de 3,34%.

Guvernatorul Mugur Isãres-cu a afirmat recent cã, „dacãþineam dobânzile mai sus pepiaþa monetarã, se aprecia leul,intrau capitaluri speculative,intram în altã belea. Se dete-riora mai mult contul curent”.

Cursul euro a scãzut la4,6537 lei, la debutul interva-lului, pentru a-l încheia la4,6610 lei, într-o ºedinþã încare tranzacþiile s-au realizat înculoarul 4,657 – 4,667, cu în-chiderea la 4,663 lei.

Principala problemã pentruleu o reprezintã climatul poli-tic local, unde PSD depunetoate eforturile pentru modifi-carea legilor Justiþiei. Totul arputea culmina cu suspendareapreºedintelui Iohannis, situaþie

10ECONOMIE


Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

care ar putea împinge euro ra-pid la noi maxime istorice.

Pe de altã parte, guvernato-rul BNR observa cã „în con-textul a doi ani de stimulenþifiscali, 2016 ºi 2017, dezechi-librele externe s-au accentuat,dar încã nu s-au depãºit limite-le de prudenþã (...) Deficitul decont curent este sub pragul de4%, deci sub pragul de pruden-þã, dar trendul de creºtere dinultima perioadã este prea pu-ternic pentru a nu fi semnalat”.

Cursul dolarului american s-a miºcat în culoarul 3,9981 –4,0267 lei, cel de la finalul pe-rioadei fiind stabilit la 4,0043lei, când cotaþiile au fluctuatîntre 3,991 ºi 4,012 lei.

Moneda elveþianã s-a tranz-acþionat în culoarul 1,149 – 1,16franci/euro, iar media ei scãzutde la 4,0397 la 4,0324 lei.

În perioada analizatã, euro afluctuat între 1,1527 ºi 1,1720dolari, tranzacþiile de la finalulperioadei realizându-se în cu-loarul 1,1527 – 1,1692 dolari.

Moneda unicã a beneficiatde suportul creºterii în iunie ainflaþiei din zona euro la 2%,nivel care ar putea permiteBCE sa treacã la majorareadobânzilor care se situeazã înprezent aproape de 0%.

La finalul intervaluluibitcoin a scãzut sub pragul de6.000 de dolari ceea ce faceca pierderea din acest an sãdepãºeascã 50%.

Indicele compozit al bitcoincalculat de Bloomberg valorala sfârºitul intervalului5.791,19 dolari, minim carenu a mai fost atins din noiem-brie trecut. Reamintim cã lafinalul lui 2017 bitcoin s-aapropiat de pragul de 20.000dolari.

Analiza cuprindeperioada 26 iunie – 2 iulie

Publ

icita

te

Leul, dolarul ºi dobânzileau crescut în iunie
















Leul, dolarul ºi dobânzileau crescut în iunie Chiar dacã digitalizarea

documentelor asigurãcreºterea productivitã-

þii ºi a afacerii, existã încã mul-te companii care continuã sãutilizeze exclusiv documenteimprimate, care sunt mari con-sumatoare de resurse.

De altfel, legislaþia actualã nuîncurajeazã companiile sã folo-seascã astfel de soluþii, solicitândpãstrarea arhivatã în format fi-zic a documentelor importante.

Digitalizare înseamnã trans-formarea documentelor fizice înunele electronice prin scanare ºiextragere de date relevante. Ast-fel, se realizeazã îmbunãtãþireaoperaþiunilor ºi proceselor delucru prin utilizarea tehnologii-lor digitale ºi procesarea date-lor în scopul obþinerii unei afa-ceri cât mai profitabile.

Printre cele mai importantebeneficii ale implementãrii unuisistem de management al do-cumentelor pot fi enumerate:spaþiu de depozitare redus; cos-turi mai mici; acces instantaneula documente; avantaj în faþacompetiþiei; indexarea corectã adocumentelor; îmbunãtãþireaserviciului Clienþi ºi creºtereaproductivitãþii angajaþilor; secu-ritate ridicatã.

Dacã activitatea companieieste de naturã sã genereze unvolum mare de documente,majoritatea în format fizic, estenecesarã apelarea la servicii dearhivare electronicã, menite sãtransforme munþii de hârtie îndocumente electronice.

„Digitalizarea ºi manage-mentul documentelor permitcentralizarea acestora de pesmartphone-uri, laptop-uri sauscanere, creºterea vitezei de

Digitalizareadocumentelor creºte

productivitatea

cautare ºi regãsire a informa-þiei prin structurarea acesteia”,a afirmat dl. Anton Voicu,Communication & Lead Per-formance Manager al ZipperRomânia. „De asemenea, princonectarea la un router a dis-pozitivelor se poate realiza pro-cesarea instantanee a datelor,ceea ce determinã creºtereaproductivitãþii ºi scãderea cos-turilor”, a mai precizat acesta.

Pentru a ajuta companiile sãimplementeze digitalizarea ºimanagementul documentelor,Zipper România pune la dispo-ziþia acestora un e-book carepoate fi descãrcat gratuit.

DespreZipper România

Parte dintr-un grup de fir-me cu prezenþã în 5 þãri dinSud-Estul Europei, cu douãcentre de procesare în Româ-nia ºi Moldova, Zipper aco-perã nevoile companiilor dea-ºi optimiza fluxurile inter-ne. Soluþiile ºi serviciile deprelucrare a datelor ºi a do-cumentelor recepþionate, ve-hiculate sau expediate dintr-o companie, asigurã un suportsolid pentru reducerea costu-rilor ºi a timpului de proce-sare.

Direcþia Judeþeanã pentruSport ºi Tineret Dolj înfiinþeazã, începând de

Craiova: Centru de colectare bunuripentru persoane sinistrate

miercuri, 4 iulie 2018, la sediulde pe strada Gheorghe Doja, nr.2A, Centru de colectare bunuri

pentru persoane sinistrate. Des-tinatarii produselor primite suntsemenii noºtri din þarã care, înultima perioadã, au fost gravafectaþi de condiþiile meteo ex-treme. Doljenii sunt aºteptaþi sãdoneze, în limita posibilitãþilor,alimente neperisabile precum ºihaine în stare cât mai bunã. Pre-cizãm cã centrul va fi deschisde luni pânã vineri, între orele09.00 – 15.00.

Director DJST Dolj,Origen Staicu


11ACTUALITATEP rimãria Municipiului

Craiova îºi doreºte omai mare implicare a

cetãþenilor urbei în dezvoltareaunor proiecte importante pentrucomunitate. Pentru asta, muni-cipalitatea pune la bãtaie400.000 de lei pentru proiectede educaþie civicã, asistenþã so-cialã ºi proiecte culturale ºi detineret. Din acest motiv, Primã-ria Craiova a iniþiat recent pro-cedura de consultare publicã, înconformitate cu prevederileLegii 52/2003 privind transpa-

Craiova – administrare prin participare!renta decizionalã în administra-þia publicã, pentru proiectul dehotarare privind „modificareaRegulamentului pentru elabora-rea ºi prezentarea propunerilorde proiecte privind acordarea definanþãri nerambursabile dinfondurile bugetului Municipiu-lui Craiova, alocate pentru acti-vitãþi nonprofit de interes gene-ral local, conform Legii nr. 350/2005“. Astfel, craiovenii suntinvitaþi sã trimitã propuneri,observaþii ºi puncte de vederepânã la data de 18 iulie la Cen-trul de Informatii pentru Cetã-

þeni din cadrul Primãriei Mu-nicipiului Craiova, str A.I.Cuza nr. 7, prin fax la numã-rul 0251.411.561 sau la adre-sa de mail: [email protected].

Regulamentul de proiectepe baza Legii nr. 350/2005propus spre consultare publi-cã poate fi gãsit pe site-ulPrimãriei Craiova: www.pri-mariacraiova.ro!

de Mihaela Bobaru

Pasiunea unora pentruFacebook capãtã cono-taþii penale atunci când

se manifestã la volan. Urmãrilesunt de multe ori îngrozitoare.Dacã în urmã cu aproape treiluni, nouã oameni ºi-au pierdutviaþa dupã ce microbuzul în carese aflau a intrat pe contrasensizbindu-se frontal de un camion,dupã ce ºoferul fãcea live pepagina de socializare, zilele tre-cute, un alt ºofer inconºtient aucis, cam din acelaºi motiv, doioameni. Accidentul a avut locîntr-o comunã din Olt, în apro-piere de Slatina. Singura dife-renþã este cã de aceastã datãtransmisiunea la care era atentºoferul era fãcutã de un amic.

Dramã pe un drumdin Olt

Accidentul a avut loc la sfâr-ºitul zilei, pe raza comunei Slã-tioara. Un bãrbat de 34 de ani,dintr-o localitate vecinã, aflat lavolanul unui BMW cu volanulpe dreapta, beat, preocupat defilmarea fãcutã de amicul sãu ºitransmisã în direct pe pagina sade socializare, a pierdut contro-lul volanului ºi a intrat frontalîntr-un autoturism Logan, con-dus regulamentar de un doljean.În urma impactului, ºoferul ne-vinovat a murit pe loc. Aceeaºisoartã a avut-o ºi concubina ce-lui aflat pe scaunul din stânga,preocupat de filmare. Acesta ascãpat cu rãni minore, iar ºofe-rul inconºtient fãrã nici mãcaro zgârâieturã.

Impactul extrem de puternici-a scos din case pe locuitoriidin zonã. Cu toþii au sãrit sã deao mânã de ajutor ºoferului ne-vinovat, dar ºi femeii aflatã pebancheta din spatele BMW-ului. A fost prea târziu. Pentruviaþa lor nu au mai putut facenimic nici mãcar medicii de pepe autosanitarele ajunse în gra-bã la locul accidentului.

Facebook live – inconºtienþã ucigaºãCoºmarul carea înspãimântatpe toatã lumea

Imaginile de la faþa locului aufost înfiorãtoare. Aºa se face cãmai toþi oamenii din zonã careau sãrit sã ajute victimele auavut coºmaruri.

„Nu eram afarã când s-a în-tâmplat. Am ieºit dupã ce amauzit o bubuiturã, ce sã vã spun?Nu am putut sã dorm toatãnoaptea, parcã-l vedeam pe bie-tul om (n.r.ºoferul nevinovat)cum era acolo, strivit de fiarelemaºinii. A fost îngrozitor. Mãgândesc ce s-ar fi întâmplatdacã inconºtientul ãla pierdeavolanul din mânã cu câþiva me-tri mai în faþã sau intra în staþiade autobuz... Pe aici, pe stânga,circula un grup de copii cu bi-cicletele. Dacã intra în ei îi fã-cea zob. În staþie erau vreodouã-trei persoane, nu-mi maiamintesc bine, dar erau oameni.Copiii cu bicicletele au fost pri-mii care au þipat cã e accident.E posibil ca tot ei sã fi fost pri-mii care au sunat la 112, nu-mimai amintesc, a mãrturisit feme-ia ce locuieºte la doi paºi de lo-cul în care a avut loc tragedia.

„Sunt inconºtienþi, nu au în-vãþat nimic din tragedia care aavut loc în Ungaria. Cum e po-sibil sã filmezi în timp ce con-duci? Dacã dãdea peste copiiiãia cu bicicletele vã închipuiþice s-ar fi întâmplat...!? Pãcat debãrbatul ãla, nevinovat. Cred cãlegile ar trebui sã fie mult maidure, sã-i sature, sã se mai urcebeþi la volan sau sã le treacãcheful de petreceri la volan, adeclarat vecinul femeii, ºi elmartor la cumplitul accident.

„Eu am crezut, când am auzitbubuitura, cã a intrat în casã cumaºina. Când mi-am dat seamacã nu s-a întâmplat nimic la casãam ieºit afarã. Imaginile erau decoºmar. Nu ºtiu ce trebuie fã-cut, dar se impun anumite mã-suri. Nu ºtiu, sã limiteze cumvaviteza în zonã. Circulã mulþi ca

niºte nebuni, parcã ar fi la raliu,a mai declarat la scurt timp o altlocalnicã.

Bãutura ºi chefulde distracþie,combinaþie mortalã

ªoferul bolidului adus dinAnglia era atât de beat încât nua conºtientizat ce s-a întâmplat.Departe de aceastã stare nu eranici amicul din stânga sa. Aces-ta nu a avut nicio reacþie atuncicând a aflat de la oamenii ce le-au sãrit în ajutor cã nevasta îieste moartã. Singura lui grijã afost, dupã minute bune de ame-þealã, sã opreascã telefonul care,în ciuda impactului, continua sãtransmitã live totul.

Dupã ce au reuºit sã coboaredin maºina fãcut armonicã dininconºtienþã, cei doi bãrbaþi auaºteptat cuminþi ca oamenii le-gii sã-ºi facã treaba. Când cer-cetãrile au fost încheiate, amiculresponsabil cu filmarea s-a ce-rut la medic acuzând diversedureri. A stat la spital doar câte-va ore, dupã care s-a cerut aca-sã. ªoferul însã a ajuns la spitalîn toiul nopþii, dupã ce a fostaudiat ºi a primit ordonanþã dereþinere. A acuzat dureri toraca-le, aºa cã a fost transportat cu

pazã cu tot la spitalul din Slati-na. A rãmas acolo atât cât sã seobiºnuiascã cu starea de reþine-re. El a ajuns în cele din urmã înarestul IPJ Olt pentru cel puþin30 de zile, fiind acuzat de omordin culpã ºi conducere sub in-fluenþa bãuturilor alcolice.

Scenariihalucinante aleamicului de pahar

Amicul cineast care a trans-mis în direct accidentul în caredoi oameni ºi-a pierdut viaþa nua fost pus sub acuzare. Pentrucã era învinovãþit pe reþelele desocializare cã a contribuit pringestul sãu la tragedie, bãrbatula ieºit în faþã cu o poveste in-credibilã. „Nu eram prieteni, darne cunoºteam. Ne luase la oca-zie pe mine ºi pe soþie. Vroiamsã ajungem la Gãneasa, la bu-nica mea, unde lãsasem fata. Nuam bãgat de seamã cã era beat,cã nu ne urcam. Dupã ce ne-amurcat a început sã bage vitezã.I-am spus sã meargã mai încet,dar nu a vrut. Atunci am înce-put sã filmez, pentru cã la câþi-va kilometri în faþã stau de obi-cei echipajele de poliþie. Spe-ram sã ne opreascã cineva ºi sãputem coborî. A fost prea târ-

ziu. Acest om m-a nenorocit, adeclarat bãrbatul, de fel din ace-eaºi comunã cu autorul acciden-tului.

Spusele sale sunt contrazisede înregistrarea pe care singura fãcut-o. Din ea reiese clar cãel ºi autorul accidentului erauprieteni buni ºi erau cam în ace-eaºi stare de ebrietate. Unde ple-caserã, nimeni nu poate spunecu exactitate. Dupã unele decla-raþii, cei doi bãrbaþi ºi concubi-na cineastului de ocazie mer-geau la Gãneasa. Au parcursdoar câþiva kilometri pânã cânddistracþia pe care o declanºase-rã în maºinã pe manelele ce rãz-bãteau din difuzoare s-a înche-iat tragic.

„Ce se naºtedin pisicã totºoareci mãnâncã”

Cei doi bãrbaþi provin din fa-milii sãrace ºi dezorganizate, încare bãutura ºi scandalurile eraula ordinea zile. Consumul dealcool era ceva obiºnuit pentruei, la fel ºi pasiunea pentru Fa-cebook. Asta au constatat ºi oa-menii legii când au început sãpunã întrebãri. Astfel, au aflatcã ºoferul mai era pasionat ºi devitezã. Pentru depãºirea limiteilegale mai fusese sancþionat decâteva ori. Ultima datã s-a în-tâmplat pe aceeaºi rutã, în urmãcu mai puþin de o lunã. Din pã-cate, poliþiºti nu au putut anti-cipa ceea ce urma sã se întâm-ple. Acum, tot ce mai pot faceeste sã stea mai mult pe drum-rui ºi sã tragã pe dreapta cât maimulþi ºoferi pentru a-i împiedi-ca de inconºtienþii bãuþi saudornici sã devinã virali pe netsã mai provoace alte tragedii.

În urma ccidentului, trei bã-ieþi minori, ai femeii care a mu-rit, au rãmas singuri pe lume, iarcele douã fete ale ºoferului in-conºtient vor trebui sã aºteptemulþi ani pânã îºi vor puteastrânge tatã în braþe. Dacã o vormai face.


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

12ACTUALITATE

APAVIL SA a desfãºurat ºi înperioada 25 – 29 iunie 2018 oactivitate intensã în municipiulRâmnicu Vâlcea, în colaborarecu autoritãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENAJA-RE A TERENULUI. S-au exe-cutat lucrãri de amenajare terenprin betonare/asfaltare pe strã-zile: Ostroveni PT5, Calea luiTraian intersecþie cu Antim Ivi-reanu, Calea Bucureºti, Timiº ºiBd. N. Balcescu.

AVARII SOLUÞIONATE.S-au remediat, în timp util, pier-derile de apã potabilã pe strãzi-le: Aranghel nr. 26B, Timiº nr.5, Bd. Nicolae Balcescu, Strau-bing nr. 62, Arhitect NicolaeLupu nr. 2, Libertãþii Bl. A17,Buda nr. 36E, Calea lui Traian–Liceul Tehnologic GeneralMagheru.

POMPE CURÃÞATE. S-aucurãþat manual ºi mecanizatpompele din zonele: Arinilor,bd. Dem Rãdulescu, Goranu ºiBogdan Amaru.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- continuã lucrãrile pentrureabilitarea reþelelor de apã po-tabilã ºi branºamente pe strãzi-le Carol I, Regina Maria, ªtir-bei Vodã, Gabriel Stoianovici,Pãtraºcu Vodã ºi Mircea Vodã;

- s-a asigurat asistenþã tehni-cã, în urma solicitãrii, pe stradaBuda nr. 19A;

- au fost finalizate lucrãrilede înlocuire branºament apã po-tabilã la Colegiul Alexandru La-hovari, strada General Prapor-gescu;

- au fost ridicate la cotã 3 cã-mine de canalizare menajerã peStr. Luceafãrului, Bl. A18;

- s-a refãcut suprafaþa caro-sabilã pe strãzile: Mãrãºeºti -Bl. 18, Aleea Bradului - Bl. C4,Mihai Eminescu - Bl. B13 ºiLuceafãrului - Bl. A3;

- a fost montatã o nouã gurãde scurgere pe str. Nicolae Ti-tulescu – zona Dovali;

- s-a continuat verificarea ºicurãþarea gurilor de scurgere, acãminelor de canalizare mena-

jerã ºi a colectoarelor, manualºi mecanizat;

- s-a adus la starea iniþialã su-prafaþa carosabilã în zonele încare s-a intervenit;

- au fost aduse la cotã cãmi-nele de canalizare menajerã ta-sate/deteriorate.

CÃMINE CURÃÞATE. S-au verificat ºi curãþat manual cã-minele de canalizare ºi gurile descurgere pe stãzile: Calea luiTraian, 1 Mai, Matache Teme-lie, Carol I, Luceafãrului, Pan-durilor, Antim Ivireanu, MirceaEliade, George Enescu, Alexan-dru Sahia, George Coºbuc, Bra-dului, Teilor, Stejarului, Nico-lae Iorga, Nichita Stãnescu,Ostroveni, Lucian Blaga, Ma-rin Preda, Marin Sorescu, I.L.Caragiale, Mihai Eminescu,Matei Basarab, Henri Coandã,Nicolae Titulescu, Rapsodiei,Decebal, Republicii, ConstantinBrâncuºi.

S-a intervenit pentru desfun-darea, curãþarea ºi spãlarea me-canizatã a reþelelor de canaliza-re menajerã la urmãtoareleadrese: Aleea Panseluþelor – Bl.32, sc. C; str. General Magheru– Bl. A+B; Calea lui Traian, Bl.I, Bl. S20, Bl. S24, Bl. S26; str.Decebal, Bl. G159, Bl. H2; str.Gib Mihãescu – Bl. A14, sc. A;str. Nicolae Iorga – Bl. A17, sc.E; Bl. 20, Bl. S24, Bl. S26, S34;Aleea Olãneºti – Bl. 12; str.Morilor – Seminarul TeologicSf. Nicolae; Aleea Muzicii nr.3-4; str. Parteneriatului nr. 12;str. Marin Preda Bl. A28/3, sc.A; str. Bujoreni nr. 13, str. I.C.Brãtianu – Bl. A70; Bl. A65, Bl.S1, Bl. S2, sc. A, B, C, D, E;Colonie Nuci – baraca 1, 5 ºi 8;bd. Tineretului – Bl. A9 ºi str.Mihai Eminescu – Bl. B14.

13 APOMETRE VERIFI-CATE ªI MONTATE. Tot înaceastã perioadã au fost mon-tate 13 apometre, dintre care 8verificate ºi înlocuite ºi 5 mon-taje apometre noi ºi au fost rea-lizate 6 lucrãri de intervenþie lacontoarele de apã rece montateîn reþea. De asemenea, au fostîntocmite 25 avize de amplasa-ment ºi 7 avize tehnice.

Lucrãri derulate de Apavil înMunicipiul Râmnicu Vâlcea în

perioada 25 – 29 iunie 2018


































13CULTURÃ

Publ

icita

te

Biblioteca Judeþeanã„Alexandru ºi AristiaAman” a demarat, laînceputul acesteisãptãmâni, cursurileºi activitãþile proiectu-lui educativ „Fun inSummer”. Activitãþilede proiect se desfã-ºoarã gratuit ºi seadreseazã elevilor dinciclurile primar, gim-nazial ºi liceal, fiindorganizate de bibliote-cari ºi voluntariiBibliotecii Judeþene„Alexandru ºi AristiaAman”.

Încep activitãþile în cadrulproiectului „Fun in Summer”

Cursurile ºi atelierele„Arts Crafts”, „EnglishClub”, „Book Reading

Club”, „Games Day” ºi „MovieClub” vor fi susþinute de maimulþi voluntari proveniþi de laUniversitatea din Craiova: An-dreea-Daniela Popa, Sabrina-Maria Catrina, Alberta-AndraaÞiu, Mihaela ªtefan, Ana-Ma-ria Buzatu, Armand-AntonioPascu, Sonia Seres, Elisabet-Mihaela Toma, Andra-AndreeaMateiescu ºi George-OctavianMarinescu. De asemenea, în de-rularea atelierelor se vor impli-ca ºi studenþii Alabi Ayodele(Nigeria), respectiv Chiara Ion-ta (Italia), voluntar al Asociaþiei“Explorator”. Mãdãlina Bãileº-teanu ºi Carmen Ticã, bibliote-cari American Corner, sunt gaz-dele proiectului ºi coorganiza-tori pentru toate activitãþile„Fun in Summer”.

„Anul trecut ne-am orientatcãtre un public special. Fun inSummer 2017 a fost despre in-formarea, educarea ºi recreereacopiilor din douã centre specia-le din Craiova. Activitãþile deproiect au fost utile ºi ºi-au atinsobiectivele pentru cã participan-þii au fost plini de resurse ºimereu curioºi. Colegii mai auinclus pentru ediþia din acest an

câteva activitãþi noi ºi au reuºitsã suplimenteze orele de învã-þare a limbii engleze. Fie cã vor-bim despre clubul de lecturã saudespre atelierele de împletituri,participanþii vor beneficia, vre-me de douã luni, de o alternati-vã grozavã pentru petrecereatimpului liber. Dacã luni, 2 iu-lie, vom difuza primul film încadrul atelierului de profil –Movie Club –, de marþi, 3 iulie,demarãm atelierele practice ºiinteractive. Le mulþumesc vo-luntarilor ºi colegilor pentru en-tuziasmul pe care l-au investitîn acest proiect educativ”, a de-clarat Lucian Dindiricã, mana-gerul Bibliotecii Judeþene „Ale-xandru ºi Aristia Aman”.

Activitãþile proiectului „Funin Summer” se desfãºoarã sãp-tãmânal, în intervalul 2 iulie -30 august 2018, conform urmã-torului program:

Luni12:00 – 14:00 Movie Club;

Marþi13:30 – 150:0 Arts and Crafts;15:00 – 16:00 English Club -

clasele V-VIII;16:00 – 17:00 English Club -

clasele IX-XII;

Miercuri13:30 - 15:00 Book Reading

Club;15:00 – 16:00 English Club -

clasele V-VIII;1600 – 17:00 English Club -

clasele IX-XII;

Joi13:30 - 15:00 Games Day;15:00 – 16:00 English Club -

clasele V-VIII;16:00 – 17:00 English Club -

clasele IX-XII;

Vineri12:00 - 14:00 Movie Club;14:00 - 15:30 Arts and Crafts.


14SPECIAL

S ãrbãtoarea cinstiriiIcoanei fãcãtoare deminuni a Maicii Dom-

nului „Smolenskaia” a adunatduminicã, 1 iulie, poporul luiDumnezeu la Mãnãstirea Sur-patele, unde ÎnaltpreasfinþitulPãrinte Varsanufie, Arhiepisco-pul Râmnicului, a sãvârºit Sfân-ta Liturghie ºi a binecuvântatobºtea monahalã, pe credincio-ºii ºi pelerinii prezenþi.

Cinstirea icoanelor fãcãtoa-re de minuni care, prin rându-iala lui Dumnezeu au fost aºe-zate spre cinstire ºi spre ocro-tirea mãnãstirilor ºi a credin-cioºilor din þinutul Olteniei desub munte, aratã credinþa per-manentã a ierarhilor, preoþilor,vieþuitorilor mãnãstirilor ºi cre-dincioºilor care au învãþat lân-gã bisericile ºi mãnãstirile în-chinate Maicii Domnului sãîmplineascã cuvântul Evan-gheliei ºi sã mãrturiseascã aju-torul ºi mila lui Dumnezeu re-vãrsate prin rugãciunile ºi mij-locirile sfinþilor.

În omilia rostitã la pericopaevanghelicã a duminicã a dumi-nicii, Înaltpreasfinþia Sa i-a în-credinþat pe cei prezenþi de ma-rea milostivire a lui Dumnezeufaþã de oameni, cãrora le-a ofe-rit tãmãduire bolilor sufleteºti ºitrupeºti: „am ascultat citindu-seun fragment din Sfânta Evan-ghelie în care se face relatareavindecãrii unui demonizat dinþinutul Gadarei sau al Gherghe-senilor, o cetate care se afla pemalul Lacului Ghenizaret, însãde cealaltã parte a mãrii de ce-tatea Capernaum, cetate soco-titã a fi „casa Domnului”.

Din aceastã pericopã aflãm cã

„Icoana fãcãtoare de minuni a Maicii DomnuluiSmolenskaia ocroteºte Mãnãstirea Surpatele ºi este

ajutãtoare tuturor celor care se închinã cu credinþãînaintea ei”, a spus IPS Varsanufie la Mãnãstirea Surpatele

în cetatea Gherghesa se afla undemonizat ºi era o priveliºte în-grozitoare pentru cã el locuia înmorminte ºi ataca pe cei careveneau pe drumul care trecea pelângã aceste morminte.

Dumnezeirea Mântuitoruluise descoperã dupã ce mai îna-inte, potolind furtuna pe mare,Îºi descoperise puterea asupranaturii. Acum, când a ajuns lalocul unde sãlãºluia acest omposedat, îi porunceºte sã iasãdin mormânt, iar demonilor careerau în el le spune sã iasã dinel. Demonii, care se definesc afi legiune, adicã o sutã, Îl recu-nosc a fi Fiul lui Dumnezeu ºi-L întreabã: Ce ai cu noi, Iisuse,Fiul lui Dumnezeu, de ce nechinuieºti înainte de vreme?”

Ei ºtiau cã vor fi judecaþi deDumnezeu pentru toate relele ºitoate ispitele pe care le-au aduspeste oameni, dar ºi pentru fap-tul cã au cãutat sã-i facã pe oa-meni sã se lepede de Dumne-zeu, sã cadã de la credinþa înDumnezeu, conºtienþi fiind defaptul cã va fi un loc care senumeºte iad, unde ei vor fi mun-ciþi, iar muncile vor fi veºnice,ºi-L întreabã pe Mântuitorul:„De ce ne chinuieºti înainte devreme?”

L-au rugat pe Mântuitorul sã-i lase sã intre într-o turmã de

porci, iar când au intrat în porci,aceºtia s-au aruncat în MareaGalileii ºi s-au înecat. Rugân-du-se lui Dumnezeu, diavoliiaratã cã sunt conºtienþi de pute-rea lui Dumnezeu.

În Pateric, la Sfântul Antoniea venit un diavol ºi l-a întrebat:„oare pentru mine mai existãmântuire?”. Sfântul Antonie,necunoscând cã acesta este dia-vol, i-a zis: „vino peste trei zileºi-þi voi spune ce trebuie sãfaci!”. În cele trei zile în care s-a rugat, sfântul a aflat cã estediavol, iar atunci când a venitla el, i-a spus: „deºi posteºti,deºi te rogi, dacã vrei sã te mân-tuieºti sã spui aºa: Doamne, eusunt începãtorul rãutãþii ºi te rogsã mã ierþi pentru tot ceea ce amfãcut”. Diavolul n-a suportatacest fapt de a se smeri înaintealui Dumnezeu ºi s-a fãcut pu-cioasã, plecând de la faþa sfân-tului.

În altã pericopã, Mântuitorulne învaþã cã diavolii pot fi alun-gaþi prin post ºi prin rugãciune,dar mai ales prin smerenie. Denimic nu se tem diavolii decâtde smerenia noastrã. Atuncicând se arãtau în chip de lumi-nã unor sfinþi ºi le spuneau aces-tora „ca tine nu mai este un altom pe pãmânt”, smerenia sfân-tului, adeveritã prin cuvântul:

„nu este om mai pãcãtos decâtmine pe faþa pãmântului”, îialunga pe diavoli.

Locuitorii acestei cetãþi, Ga-dara, nu au mulþumit Mântuito-rului, ci, din contrã, s-au înfri-coºat ºi L-au rugat sã plece dela ei. S-au înfricoºat pentru cãîncãlcau Legea lui Moise, careîn cartea Deuteronom rânduiseconsumarea cãrnii animalelorcare erau rumegãtoare ºi aveaucopita despicatã. Porcul era so-cotit a fi un animal necurat, iaraceºti locuitori creºteau porcipentru a-i vinde soldaþilor ro-mani care-i stãpâneau.

Din aceastã evanghelie învã-þãm cât de mare este mila luiDumnezeu pentru neamul ome-nesc ºi, mai ales, pentru ceicare-i cer ajutorul. Apoi, învã-þãm cã diavolii pot fi alungaþiprin post, prin rugãciune, prinsmerenie”.

Chiriarhul Râmnicului a vor-bit în continuare despre cinsti-rea Icoanei fãcãtoare de minunia Maicii Domnului, numitãSmolenskaia, „adusã aici, laMãnãstirea Surpatele, de cãtreo maicã Antonina, care a fostdatã de ascultare la o altã mã-nãstire, nu foarte departe deaceste þinuturi ale Olteniei desub munte.

Acolo, în podul unei clãdiri

pãrãsite, a gãsit aceastã icoanãpe care a curãþit-o ºi a începutsã se roage Maicii Domnului.Când s-a întors la MãnãstireaSurpatele a aºezat-o în chilia eiºi trãia în îndelungi privegheri,rugându-se Maicii Domnului. Aprimit mângâiere, pentru cãMaica Domnului a început sãplângã cu lacrimi bine mirosi-toare, arãtându-se a fi vindecã-toare de boli, ocrotitoare a mã-nãstirii ºi grabnic ajutãtoareatuturor celor care se roagã cucredinþã înaintea ei, primind tã-mãduire bolilor sufleteºti ºi tru-peºti. Rânduiala aºezãrii aces-tei icoane în Mãnãstirea Surpa-tele ºi vindecãrile sãvârºite îna-intea ei, ne încredinþeazã de dra-gostea ºi purtarea de grijã a luiDumnezeu.

Sã-L rugãm pe PreabunulDumnezeu sã ne apere de pute-rea celui rãu, sã ne ajute sã bi-ruim toate ispitele care vin dela vrãjmaºi, sã ne ajute ca în fie-care zi sã punem început bunvieþii noastre pentru rugãciuni-le Preasfintei Nãscãtoarei deDumnezeu ºi pururea FecioareiMaria”, a încheiat Înaltpreasfin-þitul Pãrinte Varsanufie cuvân-tul sãu de învãþãturã.

Sursa: ArhiepiscopiaRâmnicului


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

ski, ºi încã la scor de tenis, sã-ºi toarne o cãldare de cenuºã încap ºi sã nu se clãteascã trei zile.Umiliþi ºi în preliminarii, umi-liþi indirect ºi în Rusia, o mai fisperanþã de sãrit la gât? CosminContra e “pro”: “Ne putem batecu orice echipã dacã vom pre-gãti bine meciurile”. Asta îlobligã enorm. Înseamnã cãavem fotbaliºti de clasã ocoliþiaiurea de marile cluburi, darcare evolueazã într-un campio-nat letargic. Noroc orb cu miu-þele din cantonament, unde va-loarea muºchilor se umflã subitca laptele pe foc. Bunã remarcapotrivit cãreia Brazilia lui Nei-mar s-a europenizat ca stil. Audispãrut gleznele fine, le-a luatlocul pocnetul de tibii. Nu eºtianimal de coridã, te bagã Mi-trovic sub el. E de aºteptat caarbitrii români sã nu mai sufle-n iaurt la orice fleac pentru cã“a fost acolo un contact”. Ainoºtri cavaleri ar fi arãtat carto-naºul galben cât toþi confraþii dela mondial laolaltã. Aºa stândlucrurile cu naþionala, cum vomsta cu echipele de club, pentrucã e zgândãr de cupe europene?Cum apucã un jucãtor mai rã-sãrit sã prindã rãdãcini în ligaîntâi, cum îl copleºeºte dorul deafarã. Vãzut, stendhalian, înroºu ºi negru, Mondialul rusesca mai dezvãluit o laturã: secetade vedete. Pe vremuri, oricineîþi putea înºira pe de rost un anu-mit 11: Brazilia în ediþie suede-zã, România în ediþie SUA. As-tãzi, vedetele lumii pot fi numã-rate pe degetele unei singuremâini.

Varã buimacã, în timp cerestul Europei era dis-trus de puhoaie, la Mos-

cova, capitala lui Telstar, termo-metrele indicau 30 de grade.Mexicul ºi Coreea de Sud auîncins pânã la roºu maºinãria defootball nemþeascã, trimiþând-ola rece pe Rin. Dacã existã unblestem al câºtigãtoarelor deCupe, uite cã ºi-l ispãºeºte ºiGermania, demnã urmaºã aFranþei (2002), Italiei (2010),Spaniei (2014). Capabil sãrespire prin toþi porii, nu doarprin partea de corp europeanãºi latino-americanã, fotbalulglobalist poate emite pretenþiacã acesta e un semn de sãnãta-te. Iran – Portugalia 1-1, Co-lumbia –Japonia 1-2, Maroc –Iran 0-1, Danemarca – Austra-lia 1-1, Spania – Maroc 2-2,Japonia – Senegal 2-2, Coreeade Sud – Germania 2-0 sunt re-zultate care dau dreptul oricã-rei reprezentative în papuci sãaspire la încãlþãmintea Deic-hmann. De povestit urmaºilorFranþa – Argentina 4-3 ºi Uru-guay – Portugalia 2-1. “LesBleus”, cu o clasã peste“Pume”. Ce înseamnã spirit deechipã ºi de sacrificiu ne-a arã-tat trupa de Oscar a lui Tabarez.Cavani, celest. 30 iunie, ziuaneagrã pentru Messi ºi Ronal-do, care pãrãsesc mondialul. S-a jucat în ambele partide, ridi-cate la rang de bãtãlii, pe a fi ºia nu fi. Noi? Pânã sã ne duelãmcu Serbia, în Liga Naþiunilor, arfi cazul, într-un gest al lepãdã-rii de pãcate, ca “tricolorii” ceigãuriþi în talpã de Lewandow-

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Mondialul rusescîn roºu ºi negru

de Valentin Zarea

Într-un campionat mãci-nat, de-a lungul anilor,de insolvenþe, falimente

ºi jocuri financiare dubioase,Universitatea Craiova este,fãrã îndoialã, o razã de spe-ranþã pentru fotbalul româ-nesc. Deºi la început de drum,clubul oltean a dovedit cã poþiavea succes pe parte financia-rã fãrã a sacrifica performan-þele sportive. Din contrã. Fi-lozofia clubului din Bãniespune cã o bazã financiarãconstruitã sãnãtos va aduce,inevitabil, performanþele ºi îniarbã. „ªtiinþa ºi-a propus de

Sub sigla Al ShababSaudi FC, echipa antrenatã de Marius

ªumudicã ºi la care ar urmasã se transfere ConstantinBudescu, mijlocaºul de 29 deani al vicecampioanei FCSB,apare un succint ºi lãmuritortext în limba românã. Se spu-ne despre jucãtor cã este celce ”a fãcut diferenþa cândechipa a avut nevoie”, deºiechipa a terminat pe locul se-cund. Ce urmeazã am mai în-tâlnit în articole de sport ºi telasã, dacã ai frecventat mãcargimnaziul, exact cu gura cãs-catã: ”Pentru al treilea an larând, FCSB a terminat pe lo-cul secund (dupã Astra ºi Vi-

itorul, dar nu aici e buba –n.n.), de aceastã datã (atenþie!– n.n.) în detrimentul (s.n.)CFR-ului”. Nu e numai în de-trimentul CFR-ului, care acâºtigat campionatul, ci ºi (je-nant!) al limbii române, caren-a retrogradat niciodatã.Conform Dicþionarului Expli-cativ, în detrimentul înseam-nã, fãrã echivoc, ”în dauna, înpaguba (cuiva sau a ceva)”.Termenul, care provine dinfrancezã ºi în francezã din la-tinã, se foloseºte curent învorbire, ceea ce însã nu faceautomat luminã prin toate co-tloanele unor repetenþi de-aºaptea.

(Petru Dãncilã)

La muscã

De cine râde Viorica

Dovedind încã o datã cã este „construit“dintr-o altã fibrã decât multe dintre echipelecare joacã în Liga I, Universitatea Craiova aprezentat, în premierã pentru campionatulintern, situaþia financiarã din sezonul 2017-2018. Astfel, pe lângã performanþele din teren- clasarea pe podium ºi câºtigarea CupeiRomâniei - clubul oltean puncteazã ºi în planfinanciar, acolo unde a încheiat cu un profitde câteva sute de mii de euro.

ºi cheltuielile sezonului 2017/2018 au arãtat un plus de aproa-pe un milion de euro:

Principalele cheltuieli:- Salariile – 3.300.000 EUR- Taxele ºi impozitele aferen-

te salariilor – 850.000 EUR- Centrul de Copii ºi Juniori

– 500.000 EUR- Cheltuielile curente (depla-

sãri, cantonamente, chirii) –1.150.000 EUR

- Transfer jucãtori (includeindemnizaþiile de transfer, pro-cente datorate cluburilor forma-toare, contribuþia de solidarita-te, compensaþii de formare/pro-movare, comisioane agenþi ju-

cãtori etc.) – 2.100.000 EURTOTAL GENERAL:

7.900.000 EUR Veniturile au fost în prin-

cipal din:- Drepturi TV, inclusiv afe-

rente Cupei României ºi me-ciul cu AC Milan –2.500.000 EUR

- Publicitate – 1.025.000EUR

- Venituri din transferurilejucãtorilor (*transferurile luiAlexandru Bãluþã ºi Vladi-mir Screciu intrã în raportulsezonului 2018/2019) –3.500.000 EUR

- Bilete (inclusiv meciul cuAC Milan) – 1.650.000 EUR

TOTAL GENERAL:8.675.000 EUR

Conducerea Universitãþiisperã cã, în situaþia financia-rã de la finalul sezonului vii-tor, va apãrea o nouã sursãde venituri: banii din EuropaLeague. „Ne dorim ca în celmai scurt timp sã avem onouã categorie de venituri ºianume «venituri din partici-parea în grupele competiþii-lor europene». În acest raportam evidenþiat doar cheltuie-lile ºi veniturile cu ponderede peste 5% în bugetul clu-bului. Exerciþiul financiardetaliat poate fi vizualizat pewebsite-ul mfinante.ro, cuprecizarea cã este aferentanului 2017, pe când rapor-tul nostru priveºte sezonul2017/2018“, se mai aratã încomunicatul CSU.

la renaºtere sã devinã nudoar o forþã a campionatu-lui, ci ºi o echipã solidã dinpunct de vedere financiar.De aceea, am construit pascu pas fãrã a risca viitorulechipei de dragul unei reu-ºite de moment ce ulteriornu ar mai fi putut fi susþi-nutã financiar. Sunt multeexemple în fotbalul româ-nesc de echipe ce ºi-au ju-cat soarta pe o singurã car-te ºi care au dispãrut ulte-rior. Astãzi am reuºit sãconstruim un buget care sãne permitã ca an de an sãne batem la trofee, la podiu-mul Ligii I ºi implicit lacalificarea în Cupele Euro-pene“, se aratã într-un co-municat postat, la finalulsãptãmânii trecute, pe pagi-na de internet a clubului.Aºa am putut afla cã, înceea ce priveºte veniturile

Sezon profitabil pentruUniversitatea Craiova

















pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

ªi ce maicoincidenþe!

Aflat pe picior de plecarede la teatrul Anton Pann,directorul Adrian Roman apus în scenã spectacolul demare succes „Un duºman alpoporului”, a cãrui premie-rã a avut loc duminicã, 1 iu-lie. Bun spectacol! ªi trans-mite niºte simboluri!!! ªibate niºte apropouri!!! ªi cemai coincidenþe, domnule!

Þache Lovin, bãiatde sector

Deputatul ALDE, TacheLovin, s-ar fi mutat la orga-nizaþia de partid a sectoru-lui 4 Bucureºti, susþin sursedin ALDE Vâlcea. „NeaÞache”, cum îi spun prete-nii (ºtiu ei de ce), a demisi-onat de la conducereaALDE Vâlcea în urma ne-înþelegerilor cu primvice-preºedintele Adrian Buºu ºicu Remus Grigorescu, lide-rul ALDE Râmnicu Vâlcea,pe care a vrut sã îi dea afarãdin partid, acuzându-i cãsunt fudui ºi nu fac suficien-tã muncã politicã. Însã de-spre Lovin se spune cã estedificil, conflictual, coleric ºiinfluenþabil ºi cã aproapenimeni nu mai voia sã mailucreze cu el. Pânã una-alta,interimatul la conducereaALDE Vâlcea este asiguratde Ion Cupã, deputat deDolj. ªi astfel, jurnaliºtiiIndiscret vor putea partici-pa la evenimentele partidu-lui. Cãci Þache, supãrat deuna, de alta, ne-a „eludat”pânã ºi la cea mai recentãvizitã a lui Tãriceanu la Vâl-cea. Tupeu de vechil!

La Fredy,spectacol dupãspectacol!

Primarul Fredy Dumbra-

vã, fãcut de râs (sau deplâns) de o minorã care sus-þine cã întreþinea relaþii se-xuale cu ea de când fataavea 13 ani, ºi-a închis pa-gina de facebook. S-o fi ru-ºinat, cine ºtie! Numai cã, pe8 iulie, va trebui sã se expu-nã la scenã deschisã, deoa-rece primãria organizezãcea de-a patra ediþie a sãr-bãtorii „Pe fir de borangic”.Spectacol, mare! Cu cântec!

De la capãt!Apropo! Niciunul dintre

cei trei candidaþi care auparticipat la concursul pen-tru ocuparea postului demanger la Teatrul AntonPann nu a reuºit nota 7. Iacitiþi: Armand Calotã, actorla Teatrul Naþional: 3.97 (cãnici pe fruntea lui Costi Rã-dulescu nu scrie fraier); Flo-rin Beciu: 5.60 ºi OctavianCalotã: 6.52. Prin urmare,Consiliul Judeþean Vâlcea aanunþat cã va organiza unnou concurs în termen de 30de zile. Conform regula-mentului, cei trei nu mai potparticipa la examen.

Cicã-ar fi/ poezii!Domne, nu se mai înþele-

ge nimic din proiectele le-gate de utilizarea CentruluiExpoziþional Seaca. Dupãce vicepreºedintele CJ Vâl-cea, Adrian Buºu, a anunþatcã acolo va fi deschisã oexpoziþie permanentã dearme ºi armuri medievale,vine Valer Tudor, celãlaltvicepreºedinte, ºi zice: „Orfi frumoase poeziile, dar mienu îmi plac. Am discutat cudomnul preºedinte Rãdules-cu ºi credem cã acest Cen-tru trebuie redat comunitã-þii cãreia i-a fost destinat.Adicã, îl trecem la PrimãriaCãlimãneºti ºi cei de acolosã îl foloseascã aºa cum credei”. Þî, þî, þî!

Publ

icita

te

Recent, au începutlucrãrile de moderni-zare a ArenelorTraian, reper al Muni-cipiului RâmnicuVâlcea, aflat însã depeste 15 ani înparaginã. Termenulde execuþie este denouã luni, iar munici-plitatea promite celmai modern complexsportiv ºi cultural dinOltenia.

de Marielena Popa

Investiþia este evaluatã lacirca 13 milioane lei fãrãTVA. Potrivit proiectului,

va fi construitã o clãdire multi-funcþionalã cu douã etaje, careva gãzdui mai multe activitãþi.Arenele propriu-zise vor fi mo-dernizate, vor fi montate scau-ne, se va asigura un iluminatnocturn corespunzãtor. Va exis-ta ºi o zonã pentru activitãþicultural-artistice: un teatru devarã, spaþiu pentru concerte,expoziþii, o ceainãrie. Vor ficonstruite terenuri multifuncþi-onale de tenis, fotbal, volei,precum ºi locuri de joacã, aleipentru role ºi skateboard, locuri

de parcare. Proiectul mai pre-vede alei pietonale cu zone depromenadã, amanajarea maimultor spaþii verzi.

În 2010, Arenele au trecut dinsubordinea Ministerului Tinere-tului ºi Sportului în cea a Pri-mãriei Râmnicu Vâlcea, dar

nicio administraþie nu a gãsit,pânã acum, banii necesari rea-bilitãrii. Pânã nu demult, la Are-nele Traian, locul atâtor mani-festãri culturale ºi sportive co-muniste, existau încã plãcuþe culozinca „Trãiascã RepublicaSocialistã România”.

Râmnicu Vâlcea: A începutmodernizarea Arenelor Traian,cum vor arãta peste nouã luni

















Amãnunte pieire! · 65. 65 1 1 1 zzz 4 - 1 4 - 1 4 - 1 0 iulie 200 iulie 200 iulie 20 1118 8 8 zzz...

Documents

Transcript of Amãnunte pieire! · 65. 65 1 1 1 zzz 4 - 1 4 - 1 4 - 1 0 iulie 200 iulie 200 iulie 20 1118 8 8 zzz...