[email protected] PUZ-ul SpitaluluiPUZ-ul Spitalului ... · OMW Petrom ºi Romgaz, cã-rora...

CMYK

Anul XIVAnul XIVAnul XIVAnul XIVAnul XIV, nr, nr, nr, nr, nr. 663 . 663 . 663 . 663 . 663 26 sep 26 sep 26 sep 26 sep 26 septttttembrie - 2 octembrie - 2 octembrie - 2 octembrie - 2 octembrie - 2 octombrie 20ombrie 20ombrie 20ombrie 20ombrie 20111118 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

Primul pas concrPrimul pas concrPrimul pas concrPrimul pas concrPrimul pas concreeeeet,t,t,t,t,după ani de amânăridupă ani de amânăridupă ani de amânăridupă ani de amânăridupă ani de amânări

2-3Amãnunteîn paginile

PUZ-ul SpitaluluiRegional deUrgenþã Craiova,aprobat de consilieri
















5Amãnunte

în pagina

Detaliiîn pag.9

15Amãnunte

în pagina


Salonul Naþionalde Restaurare,

un succespentru Dolj

































Scandalul replicilordupã partida SCMRâmnicu Vâlcea –HC Zalãu

















8.622.000lei pentrususþinereasistemuluide protecþiesocialã dinVâlcea

















26 septembrie - 2 octombrie 2018 www.indiscret.ro

2OPINII

Subfinanþarea sistemu-lui educaþional dinRomânia nu este ºi nu

va fi o prioritate pentru gu-vernul PSD-ALDE. Pentruacest partid, desprins parcãdin coasta adamicã comunis-tã, „înrobirea socialã” a ro-mânilor este un obiectiv, iarel nu se poate realiza decâtdacã nivelul de educaþie ºicunoaºtere este unul extremde limitat. Dezinteresul faþãde evoluþie este manifestatsub toate formele, de la logis-tica precarã la indiferenþa faþãde actul didactic ºi nevoileelevilor, numãrul lor aflându-se conform statisticilor pe opantã descendentã. Acest gu-vern condus de o individãcare vorbeºte cu mâinile deteamã sã nu deschidã gura nupoate mai mult ºi nu-ºi doreº-te un electorat inteligent.Oglinda guvernului reflecta-tã în Dolj (unde avem alai delãudãroºi, dar zero „volun-tari” cu mandate în a defini-tiva vreun proiect), 91 de uni-tãþi ºcolare din mediul ruralau început anul fãrã autoriza-þie sanitarã de funcþionare.Autoritãþile nu sunt îngrijo-rate. Se felicitã, fiindcã anultrecut erau 140 cu probleme.De mai bine de 15 ani, ºcoli-le acestea nu funcþioneazã înlegalitate pentru cã în clãdirinu existã apã curentã în sis-tem centralizat, instalaþii sa-nitare. Desigur, nu este nicionoutate, dar nici vreun pro-gres. Reþeaua ºcolarã doljea-nã nu a suferit modificãriimportante în 2018-2019 faþãde anul 2016-2019, ba chiarunele structuri din mediul ru-ral s-au desfiinþat din cauzascãderii numãrului de copiicare sã frecventeze cursurileprimare. Ceea ce probabil nupoate fi trist pentru doamnaDãncilã, care descoperã gra-matica limbii române în mie-zul vieþii ºi totuºi e prim-mi-

de senatorMario Ovidiu Oprea,

preºedintele PNL Craiova

Guvernul PSD-ALDE – Educaþia,mai bine... BIP decât PIB

nistru. ªi nici pentru socialiº-tii doljeni care, în loc sã ajuteelevii, viruseazã instituþiiledoar pentru a repeta obsesivmesajele unor demagogi cufuncþii mai înalte decât ei. Sãnu mai zicem cã în Dolj 738de clãdiri ºcolare nu fac ob-iectul autorizãrii la incendiu,iar 52 nu îndeplinesc criterii-le de securitate la incendiu.PSD transmite pãrinþilor cã nue panicã, nu e nimeni în peri-col, cã sunt mici „chichiþe” ne-puse la punct. O „chichiþã”cum este ºi Colegiul Naþional”Carol I”, adicã acea clãdire-monument devenitã obiectivturistic din care se desprindcãrãmizi zburãtoare. Asta,mulþumitã tot administraþieilocale PSD care a învârtit hâr-tiile de reabilitare pânã a scã-pat de ele, prin proceduri ºianulãri, prin mutãri ºi permu-tãri, care au ca rezultat final,dupã doi ani, mai multe bucãþide clãdire pierdute în stradã.Ce bine cã încã nu sunt victi-me... Altele decât cele privatede ºansa de a învãþa într-unedificiu istoric de renume.Potrivit Raportului pentruDezvoltare Globalã 2018, în-tocmit de Banca Mondialã(BM), aproximativ 83% dinºcolile din România cu perfor-manþe scãzute se aflã în me-diul rural. De asemenea, pro-centul elevilor cu performan-þe ridicate din România estecel mai scãzut din UniuneaEuropeanã, în concluziile ra-portului lansat în vara acestuian fiind menþionat cã devineimperativã nevoia de a investimai mult ºi mai inteligent îneducaþie. Dacã are cine.

Banca Mondialã a reco-mandat României identifica-rea situaþiilor de excluziune,evaluarea realã a progresului,mãsurarea rezultatelor învãþã-rii ºi luarea unor decizii infor-mate. PSD-ALDE, preocupa-te sã-l „îngroape” politic pe

Dragnea, îngroapã ºi siste-mul de educaþie pe zi ce tre-ce, mai ales cã date recenearatã cã un sfert dintre copiiidin mediul rural abandonea-zã ’coala înainte sã termineclasa a VIII-a. Avem o ratã aanalfabetismului funcþionalde 42% ºi suntem “cam-pioni” la nivel european înacest sens. Pentru actuala pu-tere (care se tot slãbeºte) estevital sã împartã ajutoare so-ciale unor oameni care sã nuºtie cã pot ºi cã au dreptul lamai mult. Sau sã creeze de-pendenþe în rândul români-lor obligaþi sã trãiascã în fri-cã, pentru a nu desluºi alteorizonturi optimiste cum arfi înlãturarea PSD de la con-ducere. Nivelurile de finan-þare în educaþia din Româniasunt printre cele mai scazutedin Europa, la 3,1% din PIBîn 2017, în timp ce recoman-darea UNESCO este cuprin-sã între 4% ’i 6% din PIBpentru a realiza sisteme deeducaþie mai performante.Nu este de mirare cã rapor-tul Bãncii Mondiale aratã cãabsolvenþii de studii superi-oare sunt percepuþi de anga-jatorii români ca având com-petenþe excesiv de teoretice,în timp ce elevii ºi absolven-þii învãþãmântului profesio-nal ºi tehnic au competenþeînvechite. Ceea ce mi-a atrasatenþia în acest raport este ofrazã aflatã în debutul pre-zentãrii: „A merge la ºcoalãnu este acelaºi lucru cu aînvãþa”. Cum, probabil, a fila putere nu înseamnã a con-duce bine.

În speranþa cã majoritateacelor aflaþi în structura de gu-vernare a putut duce pânã lacapãt acest text, fãrã dificul-tãþi de înþelegere, propunereamea este ca acest mare BIPîn Educaþie, sã fie citit inversºi sã aibã o valoare mulþumi-toare de 6%.

La 10 ani de lademararea proiec-tului, Urgenþa arãmas doar îndenumire. Aleºiilocali craiovenivoteazã la ºedinþadin aceastã lunãdocumentaþia deurbanism pentrutrecerea în intravi-lan a terenuluinecesar pentruridicarea unitãþiimedicale, la maibine de o jumãtatede an de la emite-rea certificatuluide urbanism.

de Nicuºor Fota

Proiectul aflat pe masaconsilierilor localicraioveni prevede tre-

cerea în intravilan a douã par-cele din extravilanul Craio-vei, în suprafaþã totalã de pes-te 20 de hectare, amplasatelângã centura de nord a ora-ºului, pas necesar pentruavansarea proiectului de spi-tal regional de urgenþã. Uni-tatea medicalã, una din celetrei de acest gen propuse a serealiza la nivel naþional, va firidicatã pe un teren aflat pânãrecent în ograda MinisteruluiApãrãrii Naþionale, de undea fost transferat de Guvern înadministrarea MinisteruluiSãnãtãþii.

Potrivit documentaþieicare aºteaptã votul consilie-rilor municipali craioveni,suprafaþa care fãcut obiectulPUZ-ului va deveni teren in-travilan al Craiovei, fiind de-semnatã ca „zonã cu funcþi-uni complexe ºi servicii –subzone instituþii de sãnãta-te; zona spaþii verzi amena-jate; zona de comunicaþie ru-tierã ºi amenajãri aferente”,beneficiind de un procent deocupare a terenului (POT)maxim propus de 30%, ºi deun regim maxim de înãlþime2S+P+5. Potrivit raportuluiîntocmit de Direcþia de urba-nism a Primãriei Craiova,unitatea medicalã de pe Cen-turã va beneficia de locuri deparcare exclusiv în subsolu-rile construcþiilor prin celedouã niveluri subterane, pre-cum ºi de o zonã verde ame-najatã conform standardelorlegale în vigoare: „Spaþiileneconstruite ºi neocupate deaccese ºi trotuare de gardãvor fi înnierbate ºi plantatecu un arbore la fiecare 100m2”.

Conductele OMW ºi„Brazda lui Novac”,primii „pacienþi”ai spitalului

Pentru accesul în incintã, ce-rinþa urbaniºtilor primãriei afost de realizare a minimumdouã cãi, una din centura denord a Craiovei, cealaltã dindrumul judeþean care se înveci-neazã cu terenul ajuns în admi-nistrarea Ministerului Sãnãtãþii,precum ºi posibilitatea transpor-tului pacienþilor pe calea aeru-lui, prin realizarea unui heliport.„Se vor asigura minimum douãaccese auto ºi pietonale separa-te pentru obiectivul de investi-þii propus, ce vor face legãturacu reþeaua de circulaþie majorã,respectiv la sud ªoseaua de cen-turã a municipiului Craiova

(Ocolitoarea Nord) ºi DJ643F Craiova-Gherceºti laEst. Accesul carosabil rezer-vat salvãrii/intervenþiilor deurgenþã nu va intersecta alei-le de acces carosabil pentrupersonal ºi pacienþi. Se vaasigura infrastructura necesa-rã intervenþiei de salvare ae-rianã (heliport)”. PUZ-ul con-tractat de primãrie prevedetrei cãi de acces, douã dincenturã, cu reamenajareaunuia din sensurile giratoriidin vecinãtate, plus una dindrumul judeþean, rezervatãambulanþelor. Trebuie preci-zat cã, pe lângã constrângeri-le pur urbanistice, PUZ-ulidentificã ºi probleme de altã

26 septembrie - 2 octombrie 2018www.indiscret.ro

Anunþ public nr.1 privind depunereasolicitãrii de emitere a acordului de mediu

Administraþia Naþionalã Apele Române - Adminis-traþia Bazinalã de Apã Olt, str. Remus Bellu, nr. 6,loc. Rm. Vâlcea, judeþul Vâlcea, anunþã publiculinteresat asupra depunerii solicitãrii de emiterea acordului de mediu pentru proiectul: „Consoli-dãri maluri pârâul Stãncãlau (fost Iazul Morþi-lor) în localitatea Bãbeni, judeþul Vâlcea”.Informaþiile privind proiectul propus pot ficonsultate la sediul Agenþiei pentru ProtecþiaMediului Vâlcea din localitatea Rm. Vâlcea,str. Remus Bellu, nr.6, în zilele de luni – vineri,orele 900 – 1400.Observaþiile publicului interesat se primesc zilnicla sediul Agenþiei pentru Protecþia MediuluiVâlcea. Pu

blic

itate

naturã. În primul rând, proiec-tanþii ºi constructorii care vorlucra la viitorul spital regionalau de evitat câteva conducte aleOMW Petrom ºi Romgaz, cã-rora trebuie sã le rezerve o su-prafaþã de protecþie. De acelaºi

regim beneficiazã ºi un sit ar-heologic. Este vorba despre sit-ul „Brazda lui Novac”, a cãruizonã de protecþie se suprapunecu parcelele Ministerului Sãnã-tãþii, suprafaþa respectivã ur-mând a fi exclusã de la lucrãri-

le de construcþie, potrivit avizu-lui condiþionat emis de Minis-terul Culturii.

De menþionat cã este vorbade a treia variantã de amplasa-ment pentru edificarea unuispital regional de urgenþã laCraiova, care sã deserveascãîntreaga regiune Oltenia. Ante-rior, oficialii Ministerului Sã-

nãtãþii ochiserã un teren, tot alMApN, situat de cealaltã partea centurii de nord, variantãabandonatã în cele din urmã,unul dintre motivele invocatefiind suprafaþa insuficientã. Ladebutul proiectului, localizatpe finalul guvernãrii Tãricea-nu, mai-marii Consiliului Jude-þean Dolj au marºat pe un am-

3ADMINISTRAÞIE

plasament pe raza comuneiPieleºti, unde administraþiajudeþeanã primise, prin do-naþie, o suprafaþã de ºaptehectare. Pentru realizareaspitalului regional a fost lua-tã în calcul ºi fosta unitatemilitarã de la Aeroport, in-tratã de asemenea în patri-moniul CJ Dolj.

Consiliul Local Craiovaaprobã PUZ-ul pentruSpitalul Regional de Urgenþã


















4ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

„Odatã cu începerea noului anºcolar, la Cãlimãneºti a fost ina-uguratã Grãdiniþa cu programnormal. Investiþia a fost realiza-tã cu fonduri de la GuvernulRomâniei, prin Ministerul Edu-

Cãlimãneºti: A fostinauguratã Grãdiniþacu program normal

caþiei, ºi cu fonduri locale. Con-tribuþia oraºului Cãlimãneºti laconstruirea grãdiniþei a fost deaproximativ 5 miliarde de lei”,anunþã Primãria Cãlimãneºtiîntr-un comunicat de presã.

Persoanele care au împli-nit 65 de ani ºi care lo-cuiesc în comuna Pãu-

ºeºti –Mãglaºi, din judeþul Vâl-cea, vor beneficia de un Centrude zi, dar ºi de îngrijire la do-miciliu. Investiþia se va face dinfonduri europene, contribuþiaprimãriei la realizarea proiec-tului, în cuantum de 52.782,12lei, reprezentând 2% din valoa-rea eligibilã a acestui proiect.

Primãria Bãile Olã-neºti, din judeþulVâlcea, ºi Fundaþia„Împreunã la Drum”au dãruit ghiozdane,rechizite, haine ºiîncãlþãminte unorcopii ce provin dinfamilii nevoiaºe.

de Marielena Popa

Campania „Îmbracã unelev” s-a desfãºurat îndouã etape ºi s-a direc-

þionat, în speþã, cãtre copiii carefac parte din familii ce primescajutoare sociale.

„Þin sã vã mulþumesc din su-flet celor care aþi donat câte cevapentru cei care chiar au nevoie

Bãile Olãneºti:Campanie de ajutorare

a elevilor sãracide o mânã de ajutor”, a transmispe pagina sa de socializare con-silierul ªtefan Rãcãreanu. Iniþia-tiva Primãriei oraºului Bãile Olã-neºti ºi a Fundaþiei „Împreunã laDrum” s-a bucurat de sprijinul amai mulþi sponsori.

Primãria Pãuºeºti-Mãglaºiva construi

un centru medicalpentru persoanelede peste 65 de ani

„Centrul medical pentruvârstnici va funcþiona într-oclãdire pe care deja o avem.Proiectul prevede dotãri cuaparaturã medicalã de pânã la700.000 de euro, pentru anu-mite investigaþii, ºi include ºio ambulanþã”, a declarat prima-rul Alexandru Dediu (foto). În

Pãuºeºti-Mãglaºi, 60% din to-talul de 4.100 de locuitori suntvârstnici. În cadrul acestuiproiect, comuna Pãuºeºti- Mã-glaºi va asigura toate cheltuie-lile neeligibile (inclusiv costu-rile conexe) aferente imple-mentãrii proiectului. ConsiliulLocal Pãuºeºti-Mãglaºi a apro-bat resursele financiare nece-sare implementãrii activitãþilordin proiect pânã la rambursa-rea ºi decontarea ulterioarã aacestora din instrumente struc-turale, toate eventualele depã-ºiri ale bugetului contractat,precum ºi sustenabilitatea pro-iectului pe o perioadã de mini-mum 5 ani de la finalizareaacestuia. Primãria Pãuºeºti-Mãglaºi va menþine proprieta-tea facilitãþilor construite saureabilitate, a bunurilor achizi-þionate ºi natura activitãþii pen-tru care s-a acordat finanþare ºinu le va ipoteca, cu excepþia si-tuaþiilor prevãzute în contractulde finanþare, pe o perioadã decel puþin cinci ani de la efec-tuarea plãþii finale în cadrulcontractului de finanþare.


5ADMINISTRAÞIE

Administraþia loca-lã a acordat, în ul-tima perioadã, o

grijã deosebitã faþã de sta-diul lucrãrilor de repara-þii strãzi.

Domeniu prioritar pen-tru Primãria Craiova, in-frastructura rutierã a fostabordatã de edilii craio-veni prin lucrãri amplecare vor continua ºi înperioada imediat urmã-toare. Astfel, în aceastãvarã s-au reparat strãziintens circulate precumPãltiniº, Potelu ºi zoneîntregi de cvartaluri deblocuri din Valea Gangu-lui ºi Lãpuº. “Doar înacest an s-a asfaltat o su-prafaþã de 154.374 metripãtraþi de strãzi ºi parcãriºi 13.414 metri pãtraþi de

trotuare. Din anul 2014, decând a început contractulcadru ºi pânã acum s-auasfaltat peste un milion demetri pãtraþi de strãzi ºi par-cãri ºi aproape 300.000metri pãtraþi de trotuare”,menþioneazã Mihail Geno-iu, primarul municipiuluiCraiova.

De asemenea, s-a dat or-dinul de începere a proiec-tãrii pe 20 de strãzi din con-tractul cadru de moderniza-re a celor 87 de strãzi ºi aleice vor avea asfalt în urmã-torii 3 ani. Proiectarea aretermen 30 zile, iar dupãverificare se vor obþine au-torizaþiile de construcþie ºiva începe efectiv lucrarea.Primele ºantiere vor fi des-chise chiar în acest an, strã-zile avute în vedere fiind:

Carpenului, Rãºinari, Fermierului,Micºunele, Trifoiului, Drumul Fa-

Vrancei, Homer, Corcova, Mari-nei, Ecoului, Livezi, Olteniþa,Ogorului. “Pe toate aceste strãzinu a fost niciodatã turnat asfalt,iar pentru unele din ele, cum ar fiFermierului ºi Carpenului, esteprevãzutã ºi introducerea canali-zãrii, atât pluvialã cât ºi menaje-rã“, a precizat primarul munici-piului Craiova.

bricii, Hârºova, Rãchitei, Fermei,Grãdinari, Mãcinului, Porumbului,

Infrastructura rutierã,o prioritate pentruPrimãria Craiova

















Graþie eforturilor in-vestiþionale pecare Consiliul Ju-

deþean Dolj le-a întreprinsîn ultimii ani, Secþia de is-torie-arheologie a Muzeu-lui Olteniei Craiova a gãz-duit recent cea de-a XIV-aediþie a Salonului Naþionalde Restaurare, evenimentde excepþie care a atras laCraiova numeroºi specia-liºti ºi personalitãþi din do-meniu. Salonul Naþional deRestaurare este încã o do-vadã care demonstreazã cãadministraþia judeþeanãeste implicatã în pãstrareaºi promovarea culturiiacestei regiuni.

„Muzeul Olteniei Craio-va, una dintre cele maivechi instituþii de culturãdin Cetatea Bãniei, fondatîn anul 1915, a ajuns la ovârstã a împlinirilor ºi amaturitãþii. Acest eveni-ment a reprezentat o bunãocazie de a pune în luminãinvestiþiile Consiliului Ju-

Salonul Naþional de Restaurare,un succes pentru Dolj

deþean Dolj, realizate în ul-timii ani pentru Laborato-rul de Restaurare ºi Conser-vare din cadrul Muzeului,investiþii concretizate îndotarea acestuia dupã celemai moderne standarde eu-ropene în materie.

Datoritã eforturilor spe-

cialiºtilor instituþiei, publicul cra-iovean, dar nu numai, a avut oca-zia sã admire o expoziþie impresi-onantã, care grupeazã peste 100 deobiecte de patrimoniu, provenindde la 27 de instituþii muzeale, reli-gioase sau colecþii particulare dinþarã. Faptul cã, de-a lungul anilor,Muzeul Olteniei gireazã aceastã

manifestare este o onoare ºi repre-zintã un semn al recunoaºterii va-lorii patrimoniale ºi ºtiinþifice a in-stituþiei aflate în subordinea CJDolj“, a declarat vicepreºedinteleCJ Dolj, Oana Bicã.

La deschiderea celei de-a XIV-a ediþii a Salonului Naþional de

Restaurare, alãturi de vicepreºe-dintele Consiliului JudeþeanDolj, Oana Bicã, au mai partici-pat managerul Muzeului OltenieiCraiova, Florin Ridiche, preºe-dintele Asociaþiei Conservatori-lor ºi Restauratorilor din Româ-nia, Mirel Bucur, ºi prof. univ. dr.Ioan Opriº.

de Virgil Dumitrescu

continuã sã provoace cancer pescarã întinsã în Estul Europei.Dar Hiroshima, Nagasaki ºiCernobâl (oltenii aduc în dis-cuþie, pe baze reale, ºi amenin-þarea Kozloduiului) sunt simpleglumiþe pe lângã ce ar puteaînsemna cel de-Al Treilea Rãz-boi Mondial. ªi ce ar putea în-semna dacã nu dispariþia speþeiumane?! Apologeþii dezastruluifac pe inocenþii ºi atunci când,invocând Statele Unite aleAmericii, „uitã” de AlianþaNord-Atlanticã, din care ºi Ro-mânia face parte. Dupã cum, in-vocând Rusia, „uitã” de statu-tul ei militar în zona asiaticã,pânã la Pacific. Nebun sã fii delegat ºi tot ar trebui sã te cen-zurezi în materie de rãzboi de-clanºat la proporþiile lui 2018ºi ale imediat urmãtorilor ani,în pofida oricãror manevre dis-proporþionate în stare sã aug-menteze apetitul belicos. Re-centele teste de zbor ale bom-bardierelor nucleare B61-12,spune Trump, sunt menite sãcombatã orice ameninþare dinpartea „puterilor revizioniste”.Ultimul test „de calificare” dinNevada face parte dintr-o seriece se va finaliza pe parcursul ur-mãtorilor trei ani. Coborând ºta-cheta pânã la Baba Vanga ºiNostradamus, e bine de ºtiut cãnici bulgarii ºi nici francezii nu-i lustruiesc zilnic. Au treburimult mai importante decât in-citarea programaticã la urã, laviolenþã ºi la pierdere de timp.Iar dacã e prea puþin, haideþi sãpunem de-un Mondial, dar nucu Drãgan ºi Vanica, ci cuTrump ºi Putin!

Cel de-Al Treilea Rãz-boi Mondial, care batela uºã, se va duce în-

tre Statele Unite ale Americiiºi Rusia. Ce fericire pe noi!România, necalificatã la Mon-dial. Ca la fotbal. Avea drep-tate Jean Moscopol, bravo lui:„Tot ce-i românesc nu piere ºinici nu va pieri”. Dacã ºi BabaVanga ar zice la fel, am fi dedouã ori fericiþi. Iar dacã ºiNostradamus i-ar uita în cen-turiile sale, pe români i-ar aº-tepta Raiul pe pãmânt. Nu e onoutate cã Al Treilea Mondial,de care ne hârjonim în ºtiri cade încãierarea cu ciomege dela Ruginoasa, bate la uºa Bal-canilor. Cum nu-i deschide ni-meni, zeul Marte s-a gândit sãocoleascã Balcanii ºi astfel seface cã tot greul arsenaluluinuclear cade pe umerii ameri-canilor ºi ai ruºilor. Apologe-þii sfârºitului de lume – de lapropagarea cu obstinaþie a pro-feþiilor Babei Vanga ºi ale luiNostradamus la predictibilita-tea celui de-Al Treilea RãzboiMondial – ori sunt naivi, ceeace e un eufemism, ori fac penaivii, ceea ce se prea poate.Scopul, strãveziu, e unul ºiacelaºi: de a imprima gloateiteama de viitor, frica (sau…fricile!). De la bombele nu-cleare aruncate la Hiroshima ºiNagasaki au trecut peste 70 deani, dar japonezii nu scapã pri-lejul, ori de câte ori comemo-reazã evenimentele, sã cearãimperativ ca asemenea grozã-vii sã nu se mai repete. Restulplanetei, surd? Accidentul nu-clear de la Cernobâl, din 1986,

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN

Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANU

Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS

Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU

Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIAN

ªef departament Difuzare:Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6PUBLICITATE

Apologeþiisfârºitului de lume

Transparenþa decizio-nalã a autoritãþilor demediu emitente este

un proces dinamic ºi, pe mã-surã ce legea este din ce maiaplicatã de cãtre funcþionari,se rezolvã interesele cetãþe-nilor, se asigurã protecþia sã-nãtãþii acestora ºi dreptul lorla un mediu curat de viaþã.

SC Eco Sud SA, operato-rul Depozitului Ecologic deDeºeuri Urbane ºi Industria-le Asimilabile Mofleni, sin-gurul depozit ecologic reali-zat în conformitate cu cerin-þele Uniunii Europene aflat înjudeþul Dolj, a început desãptãmâna trecutã exploata-rea celulei C6 în care se de-poziteazã deºeurile colecta-te din Craiova ºi din locali-tãþile limitrofe. În data de11.09. 2018, Eco Sud SA aprimit revizuirea AutorizaþieiIntegrate de Mediu din par-tea Agenþiei pentru ProtecþiaMediului (APM) Dolj pentruînceperea operãrii celulei 6,Garda de Mediu confirmândîndeplinirea tuturor obiecti-velor ºi funcþionarea la stan-darde calitative înalte a de-pozitului ecologic.

Eco Sud a înaintat docu-mentaþia necesarã obþineriiacestei autorizaþii cãtreAgenþia pentru ProtecþiaMediului Dolj încã din no-iembrie 2017, depozitareadeºeurilor într-o nouã celu-lã, respectiv 6, fiind necesa-rã pe fondul atingerii capa-citãþii de depozitare a actua-lei celule 5. Eco Sud a angre-nat investiþii mari din fonduriproprii în scopul îndepliniriiserviciului de depozitare adeºeurilor, pãstrãrii standar-delor de calitatate a serviciu-lui prestat, cât ºi din grija per-manentã de a nu întrerupeserviciul de depozitare, esen-þial pentru pãstrarea sãnãtã-þii populaþiei din Dolj.

Întreruperea acestui servi-ciu ar fi avut consecinþe de-zastruoase asupra populaþiei

Craiovei ºi a celei din împreju-rimi, prin alterarea factorilor demediu ca urmare a emanaþiilornocive din gunoaiele ce ar fiputut rãmâne în localitãþile ju-deþului ºi pe strãzi.

Costul de realizare al compar-timentului 6 de depozitare estede peste 1 milion de euro, fon-duri private investite de compa-nia Eco Sud, iar cheltuirea aces-tor resurse financiare a fost fa-cutã cu scopul continuãrii ser-viciului ºi menþinerii standarde-lor de sãnãtate a populaþiei de-servite.

Aplicarea realã a principiuluitransparenþei decizionale de cã-tre autoritatea emitentã a auto-rizaþiei, cât ºi grija realã faþã demanagementul deºeurilor dinjudeþ ºi în final faþã de cetãþean,au dus la o mai mare încredereîn legi ºi reglementãri cu urmãripozitive asupra gestiunii deºeu-rilor din judeþul Dolj, rezultatulfinal fiind starea de confort ºisãnãtate a populaþiei.

Zona destinatã stocãrii deºeu-rilor de la Depozitul EcologicMofleni se întinde pe o supra-faþã de aproximativ 39 de hec-tare, care va fi compartimenta-tã în 30 de celule de circa 1,3hectare fiecare. La momentulactual sunt construite 6 celule,depozitarea fãcându-se de sãp-tãmâna trecutã în celula 6. Aici,deºeurile depozitate sunt nive-late ºi compactate zilnic, iarperiodic acoperite cu materialinert rezultat din activitãþi dedemolãri ºi de construcþie saupãmânt. Aceste proceduri îm-piedicã împrãºtierea deºeurilorºi reduc mirosul.

„Celula 6 are o capacitate de200.000 m3 ºi a fost construitãconform Normativului tehnicde depozitare a deºeurilor apro-bat prin Ordinul 757/2004. Sis-temul de impermeabilizare uti-lizat la amenajarea bazei ºi ta-luzurilor celulei permite exploa-tarea acesteia fãrã riscuri în ceeace priveºte posibilitatea conta-minãrii solului sau a apelor sub-terane. Acest sistem de imper-

meabilizare este conform cuprevederile legislaþiei în vigoa-re, iar în realizarea celulei s-aþinut cont de caracteristicile na-turale ale amplasamentului ºi denatura deºeurilor ce urmeazã sãfie depozitate. Baza ºi taluzuri-le interioare ale celulei au fostimpermeabilizate cu un sistemde etanºare stratificat, formatdin: barierã geologicã, compac-tatã, geocompozit bentonitic,membranã sinteticã (geomem-branã) din polietilenã de înaltãdensitate ºi geotextil neþesut”,declarã Dan Stãnoaia, directorcomercial Eco Sud SA.

„Mai mult, pentru a nu existascurgeri de levigat sistemul decolectare ºi transport al acestu-ia cãtre staþia de epurare a fostconstruit cu respectarea preve-derilor Normativului tehnic dedepozitare, cuprinzând urmã-toarele elementele: strat drenantdin sort având granulometria,grosimea, permeabilitatea hidr-aulicã ºi conþinutul de carbonatde calciu specific susþinerii unuiastfel de sistem, drenuri absor-bante perforate pe 2/3 din cir-cumferinþã si drenuri colectoa-re din polietilenã de înaltã den-sitate amplasate pe fundul ce-lulei, având pante continue pânãla drenul colector. Drenul colec-tor are un diametru mai maredecât drenurile absorbante, ast-fel încât sã poatã prelua debitulde levigat rezultat”, mai preci-zeazã Dan Stãnoaia, directorcomercial Eco Sud SA.

Deºeurile colectate din jude-þul Dolj vor fi descãrcate directîn celula 6 prin intermediul ram-pelor amplasate în interiorulacesteia. O astfel de mãsurã per-mite diminuarea cantitãþii delevigat generat, eliminã împrãº-tierea deºeurilor uºore în exte-riorul celulei ºi reduce discon-fortul olfactiv.

Pentru celulele 1-5, a cãroroperare a fost sistatã, societateaa început demersurile în vede-rea obþinerii actelor de regle-mentare necesare operaþiunilorde închidere.


7PUBLICITATE

Fluxul mediu de deºeuri de-pozitate la Depozitul EcologicMofleni se ridicã la 300 de tonezilnic, în condiþiile în care de-pozitul deserveºte întreg muni-cipiul Craiova, precum ºi toatelocalitãþile din judeþul Dolj. Fi-ind proiectat pentru a asiguradepozitarea a circa 6.000.000m³ deþeuri, depozitul va funcþi-ona timp de aproximativ 39 deani.

„Depozitul Ecologic de De-ºeuri Urbane ºi Industriale Asi-milabile Mofleni face parte dinMasterplanul de deºeuri al ju-deþului Dolj. În cadrul acestuiamplasament sunt depozitatefracþia rezidualã a deºeurilormenajere din judeþ, deºeurilecare nu pot fi reciclate, nicicompostate, Depozitul Ecologic

TTTTTrrrrransansansansansparparparparparenţa decizională a autenţa decizională a autenţa decizională a autenţa decizională a autenţa decizională a autorităţilor emitorităţilor emitorităţilor emitorităţilor emitorităţilor emitententententente re re re re rezezezezezolvă intolvă intolvă intolvă intolvă intererererereseleeseleeseleeseleeselecececececetăţenilor şi asigură prtăţenilor şi asigură prtăţenilor şi asigură prtăţenilor şi asigură prtăţenilor şi asigură proooootttttecţia sănătăţii acesecţia sănătăţii acesecţia sănătăţii acesecţia sănătăţii acesecţia sănătăţii acestttttorororororaaaaa

Mofleni fiind singurul din judeþconstruit în conformitate cu ce-rinþele Uniunii Europene, iarexistenþa acestuia are un impactgeneral pozitiv asupra locuito-rilor din judeþul Dolj prin asu-marea de cãtre Eco Sud a utili-zãrii celor mai performante teh-nologii în scopul dezvoltãriidurabile, a creºterii confortuluiºi a calitãþii vieþii cetãþenilor”,declarã Dan Stãnoaia, directorcomercial Eco Sud SA.

Percepþia publicã despre de-pozitul Mofleni este una pozi-tivã în rândul cetãþenilor, miro-surile sunt aproape inexistente,iar dovada cea mai bunã a aces-tei afirmaþii este faptul cã omare parte din cetãþenii muni-cipiului Craiova fac activitãþi dejogging, aerobic ºi divertisment

în imediata vecinãtate a depo-zitului Mofleni, într-un aer cu-rat ºi bun de respirat.

Salutãm decizia transparentãa Agenþiei pentru Protecþia Me-diului Dolj, care a eliberat Au-torizaþia de Mediu, dând astfelun semnal pozitiv în palierul delegãturã între mediu ºi cetãþean,în activitatea zilnicã de identi-ficare a nevoilor comunitãþii ºisatisfacerea acestora în modcontinuu.

ECO SUD SA – 20 deani de experienþãîn gestiuneadeºeurilor

Eco Sud SA este cel mai im-portant furnizor de soluþii inte-grate de mediu destinate depo-

zitãrii ºi eliminãrii deºeurilormenajere solide urbane ºi a de-ºeurilor industriale. Eco Suddeþine în prezent în portofoliucinci Centre de Management alDeºeurilor (Depozitul EcologicVidra-Bucureºti, DepozitulEcologic Mofleni-Craiova, De-pozitul Central Mavrodin-Ale-xandria, Centrul de Manage-ment Integrat al Deºeurilor Frã-þeºti Giurgiu, Sistemul Integratde Management al DeºeurilorSolide Bacãu) ºi gestioneazãaproximativ 20% din cantitateade deºeuri produsã în România,lucru care o plaseazã în posturade lider naþional în acest dome-niu. Extinderea activitãþii EcoSud SA în regiunea Moldova,respectiv în judeþul Bacãu, în-seamnã pentru companie o ma-

jorare a cotei de piaþã de la13% la 19%.

Obiectivul companiei esteacela de a crea parteneriatestabile cu reþeaua de clienþiºi comunitãþile în cadrul cã-rora îºi desfãºoarã activitatea,pentru o gestiune eficientã aserviciilor ºi pentru a promo-va o reducere progresivã acantitãþilor de deºeuri gene-rate, de la colectare pânã ladepozitarea finalã. Prin acestproces, Eco Sud SA recupe-reazã resurse valoroase ºinecesare calitãþii vieþii.

Compania este licenþiatãClasa I prin Ordin emis deAutoritatea Naþionalã de Re-glementare pentru ServiciileComunitare de Utilitãþi Pu-blice ºi este certificatã pen-tru Sistemul de Managementde Calitate, Mediu, Sãnãtateºi Securitate Ocupaþionalã decãtre organismul de certifica-re TUV Rheinland InterCertGmbh – Germania.

Bucureºti, 17 septembrie2018

ECO SUD SA

Eco Sud primeºte AutorizaþiaIntegratã de Mediu pentruDepozitul Ecologic Mofleniºi începe operarea celulei 6


















8ADMINISTRAÞIE

Obiectivul Coaliþiei deguvernare de a adoptaLegea lobby-ului în

aceastã sesiune parlamentarã,la iniþiativa ALDE, naºte o se-rie de speculaþii ºi interpretãricare denatureazã sensul real allucrurilor.

Încerc în acest editorial sã ri-sipesc cu argumentele textuluide lege îndoielile ºi suspiciuni-le care au apãrut din necunoaº-tere sau din rea-credinþã. ªi,fãrã patimã, sã recurgem la sen-surile reale aºa cum transpar eledin proiectul de lege.

În primul rând, titlul „Legeaprivind transparenþa în dome-niul lobby-ului ºi al reprezen-tãrii intereselor” aratã limpe-de intenþia iniþiatorului de aaduce la vedere activitãþile le-gate de influenþarea legitimã adeciziilor publice.

Orice activitate de acest fela unei firme specializate saucare are în obiectul de activi-tate lobby nu poate fi desfã-ºuratã legal în absenþa înscrie-rii respectivelor firme în Re-gistrul naþional de Lobby, carepoate fi consultat de cãtre ori-ce cetãþean. Mai mult, toatesocietãþile care fac o activita-te de promovare ºi care au uncontract comercial cu unclient ºi promoveazã interese-le clienþilor în faþa decidenþi-lor publici trebuie sã se înscrieîn acest registru de lobby.Printre datele care vor puteafi consultate public se numã-rã numele ºi datele de naºtereale lobby-iºtilor, cifra de afa-ceri obþinutã din activitãþile delobby, precum ºi numãrul decomenzi, denumirea (firma),numãrul de înregistrare la re-gistrul comerþului, sediul, oscurtã descriere a activitãþilorprofesionale sau comerciale,codul de conduitã. Adicã,transparenþã totalã.

Apoi, potrivit proiectului delege, demnitarilor numiþi saualeºi, funcþionarilor publici ºipersonalului contractual, înmãsura în care îºi desfãºoarãactivitatea în procesul de legi-ferare ºi în procesul de punereîn aplicare a legislaþiei speci-

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

fice, li se INTERZICE sã des-fãºoare, pe perioada mandatu-lui sau a funcþiei deþinute, ac-tivitatea de lobby-ist în dome-niul sãu de activitate. Adicã,parlamentarii, politicienii nupot desfãºura astfel de activi-tãþi.

Existã de asemenea preve-deri clare ale legii care regle-menteazã din start orice iniþia-tivã de lobby tocmai pentru ao canaliza de la început în te-meiuri de legalitate. Legeaspune limpede cã ”o persoa-nã care desfãºoarã o activita-te de lobby ºi de reprezentarea intereselor trebuie sã prezin-te misiunea sa la primul con-tact cu un reprezentant public,precum ºi identitatea ºi preo-cupãrile specifice ale benefi-ciarului sau clientului sãu,respectiv ale asociaþiei de in-t e rese” .

Celor interesaþi sã demare-ze o astfel de activitate le suntprecizate prin lege condiþiiclare, în absenþa respectãrii lorfiind pasibili de consecinþe le-gale serioase.

Lobby-istul nu are voie sãdobândeascã informaþii într-omodalitate ºi o formã ilegale.El trebuie sã comunice infor-maþiile deþinute pentru exerci-tarea activitãþii sale cu respec-tarea adevãrului. Sã se infor-meze cu privire la restricþiilede activitate ºi la normele deincompatibilitate adoptatepentru reprezentanþii publici ºisã respecte restricþiile respec-tive. Sã nu exercite nicio for-mã de presiune ilegalã sau in-adecvatã asupra reprezentan-þilor publici. Mai mult, nu sepoate solicita onorariu de suc-ces în mãsura în care activita-tea de lobby urmãreºte înche-ierea contractelor cu statul saucu o unitate administrativ-te-ritorialã. În cazul existenþei lui,acest onorariu se va face venitla bugetul de stat. Adicã stric-teþe ºi reguli clare.

Iatã doar câteva elemente pecare am vrut sã le aduc la cu-noºtinþã opiniei publice, pen-tru ca manipularea sã nu îºifacã loc ºi aici.

Despre legea lobby-ului,fãrã patimã!

Publ

icita

te

“Luni, 24 septembrie 2018, lasediul Consiliului JudeþeanVâlcea, preºedintele ConstantinRãdulescu (foto) a semnat con-tractul de achiziþie publicã deproiectare ºi execuþie lucrãripentru obiectivul de investiþii«Reabilitare ºi modernizare DJ646 C Bãluþoaia (DJ 646 B) -Mãnãstirea Surpatele», cu ovaloare totalã de 4.437.127,46lei (inclusiv TVA)”, potrivitunui comunicat al CJ Vâlcearemis mass-mediei.

”DJ 646 C are o lungime to-talã de 2,686 km, porneºte dinDJ 646 B – sat Bãluþoaia ºi secontinuã pe teritoriul comuneiFrânceºti pânã la Mãnãstirea

Surpatele. Acest drum este sin-gura cale de acces cãtre Mãnãs-tirea Surpatele.

Principalele lucrãri de moder-nizare constau în lucrãri de re-

facere ºi reabilitare a sistemu-lui rutier pe întreaga lungime de2,686 km, reabilitare drumurilaterale, consolidare podeþe tu-bulare ºi amenajare accese pro-prietãþi.

Dupã semnarea contractuluide lucrãri, preºedintele Consi-liului Judeþean Vâlcea s-a de-plasat în comuna Frânceºti,unde, însoþit de specialiºti dincadrul insituþiei, a predat ampla-samentul constructorului în ve-derea demarãrii lucrãrilor deproiectare ºi execuþie”, se maiaratã în documentul citat.

Vâlcea: S-a semnatcontractul de lucrãri

proiectare ºi execuþiepentru drumul spre

Mãnãstirea Surpatele


9POLITICÃ

Guvernul României aadoptat, recent, legeapentru modificarea ºicompletarea Legii nr.273/2004 privindprocedura adopþiei,cu scopul de a soluþi-ona unele problemeapãrute în implemen-tare, de a reanalizaunele principii ce staula baza adopþiei, dar ºipentru a adapta legis-laþia la realitãþileactuale. De proiect s-aocupat MinisterulMuncii ºi JustiþieiSociale, condus deLia Olguþa Vasilescu.

Actul în cauzã introduceprevederi menite sã în-lesneascã, per total, în-

treg procesul adopþiei, de la do-bândirea ºi menþinerea statutu-lui de copil adoptabil ºi flexi-bilizarea procedurii de evalua-re a adoptatorilor, la etapa demonitorizare post-adopþie ºi de-birocratizarea ºi simplificareaunor proceduri, dupã cum aexplicat ministrul muncii ºi jus-tiþiei sociale, Lia Olguþa Vasi-lescu.

Prin noua lege, este elimina-tã din procedura de adopþieidentificarea rudelor de pânã lagradul al IV-lea al copiilor, în

Legea adopþiei, simplificatã deMinisterul Muncii ºi JustiþieiSociale ºi adoptatã de Guvern.Adoptatorii, sprijiniþi financiar

cazurile în care planul indivi-dualizat de protecþie a copilu-lui are ca finalitate adopþia, re-zultând o simplificare a demer-sului. Totodatã, a mai explicatLia Olguþa Vasilescu, pentru aveni în sprijinul persoanelor saual familiilor care doresc sã ad-opte, documentul majoreazãdurata de valabilitate a atesta-tului de persoanã sau familieaptã sã adopte, de la doi ani lacinci ani. Modificãrile adusevizeazã ºi flexibilizarea derulã-rii procedurii de adopþie inter-naþionalã pentru copiii care auîmplinit vârsta de 14 ani, fiindurmãritã creºterea ºanseloracestor copii de a avea o fami-lie, inclusiv în cazul grupurilorde fraþi care nu pot fi separaþi,dacã unul dintre ei a împlinitvârsta de 14 ani.

Stimulentefinanciarepentru adoptatori

O chestiune deloc de neglijat,dupã cum a explicat ministrulmuncii, este ºi introducerea prinlege a noi stimulente financia-re, care sã susþinã decizia uneifamilii de a adopta: o indemni-zaþie lunarã raportatã la indica-torul social de referinþã, în cuan-tum de 1,2 ISR (IndicatorulSocial de Referinþã, în prezentîn valoare de 500 lei), respectiv600 lei, pentru fiecare copil ad-

optat care are între 3 ºi 6 ani,ori este încadrat în grad de han-dicap uºor sau mediu, ori faceparte dintr-un grup de 2 fraþiadoptabili împreunã, ºi o in-demnizaþie lunarã majoratã cu50%, respectiv 900 lei, pentrufiecare copil adoptat care a îm-

plinit 7 ani ori este încadrat îngrad de handicap accentuat saugrav, infectat HIV sau bolnavSIDA , ori face parte dintr-ungrup de cel puþin 3 fraþi adopta-bili împreunã.

Sprijinul financiar, mai spu-ne Lia Olguþa Vasilescu, se

acordã pânã la dobândirea ca-pacitãþii depline de exerciþiu decãtre copilul adoptat, respectivpânã la vârsta de 18 ani, iar dacãacesta îºi continuã studiile într-o formã de învãþãmânt de zi,pânã la împlinirea vârstei de 26ani. Concret, adoptatorul saufamilia adoptatoare care a ad-optat unul sau mai mulþi copiibeneficiazã pentru fiecare copiladoptat de o sumã fixã de 1.500lei pe an, pentru asigurarea unorservicii de recuperare sau rea-bilitare medicale, psihologicesau de altã naturã, în urma re-comandãrilor unui medic, psi-holog sau asistent social. Sumase acordã pe durata etapei demonitorizare post-adopþie ºi seactualizeazã periodic prin hotã-râre a Guvernului, în funcþie derata inflaþiei. Mai mult, pentruacoperirea cheltuielilor detransport ºi cazare ale adopta-torului sau familiei adoptatoa-re, pe durata participãrii la pro-cedura de potrivire practicã cuun copil din alt judeþ, se acordão sumã de 200 de lei pe zi/per-soanã, pentru o perioadã demaximum 10 zile. Stimulentelefinanciare amintite se acordã încazul adopþiilor încuviinþateconform procedurii adopþiei in-terne ºi nu se aplicã în cazul per-soanelor care adoptã copilul so-þului.

Actul normativ prevede ºicompletãri referitoare la conce-diul de acomodare, pentru co-relarea cu dispoziþiile mai fle-xibile reglementate pentru con-cediul ºi indemnizaþia pentrucreºterea copiilor, prevãzute deOUG nr.111/2010.

Consiliul Judeþean Vâlcea a anun-þat cã Guvernul României a alo-cat judeþului Vâlcea, din fondul

de rezervã bugetarã, suma de 8.622.000lei, din care 3.930.000 lei pentru acope-rirea cheltuielilor cu susþinerea sistemu-lui de protecþie a copilului ºi 4.962.000lei pentru susþinerea centrelor publicepentru persoane adulte cu dizabilitãþi.

Modalitatea de cheltuire a acestorfonduri va fi supusã aprobãrii consilie-rilor judeþeni, în ºedinþa extraordinarãa Consiliului Judeþean Vâlcea din lunaoctombrie, precizeazã reprezentanþii CJVâlcea.

„Sunt foarte bucuros deoarece Gu-vernul României a dat curs solicitãriinoastre de a suplimenta sumele defal-

Vâlcea a primit 8.622.000 lei pentrususþinerea sistemului de protecþie socialã

cate din taxa pe valoarea adãugatã pen-tru echilibrarea bugetului judeþuluiVâlcea cu 8.622.000 lei, întrucât acumputem sã acoperim cheltuielile pe carele implicã susþinerea sistemului de pro-tecþie a copilului ºi a persoanelor adul-te, pe care noi le finanþãm. Cu aceºtibani, vom putea plãti cheltuielile pecare Direcþia Generalã de AsistenþãSocialã ºi Protecþia Copilului Vâlceale face cu copiii ºi cu persoanele asista-te în centrele din subordinea acesteia,adicã salariile personalului, hrana, hai-nele ºi medicamentele copiilor ºi adul-þilor din centre, facturile pentru utili-tãþi ºi altele”, a declarat preºedinteleConsiliului Judeþean Vâlcea, Constan-tin Rãdulescu.

Evoluþia perechii euro/leu a fost una crescãtoa-re, influenþatã de con-

flictul din PSD, dar ºi de reve-nirea aversiunii faþã de risc.

Cursul euro a crescut de la4,6478 la 4,6578 lei, la sfârºi-tul intervalului, medie care re-prezintã maximul ultimei luni.Tranzacþiile s-au realizat într-un culoar cuprins între 4,655ºi 4,66 lei.

Media dolarului american ascãzut de la 3,9193 la 3,9517lei, minimul ultimelor douãluni. La sfârºitul perioadei cur-sul a crescut uºor, la 3,9575 lei,iar cotaþiile din piaþã au fluc-tuat între 3,956 ºi 3,972 lei.

Moneda elveþianã s-a tranz-acþionat pe pieþele internaþio-nale în culoarul 1,122 – 1,132franci/euro, iar media ei a fluc-tuat între 4,1133 ºi 4,1386 lei,cea de la sfârºitul perioadei fi-ind stabilitã la 4,1276 lei.

Conform unui sondaj reali-zat de CFA România, „valoa-rea medie a anticipaþiilor pen-tru orizontul de 6 luni este de4,6935, în timp ce pentru ori-zontul de 12 luni valoarea me-die a cursului anticipat este de4,7375”.

La sfârºitul perioadei, indi-cele ROBOR la trei luni, utili-zat la calcularea dobânzilor lamajoritatea creditelor în lei, astagnat la 3,14%, iar cel la ºaseluni, folosit la calcularea rate-lor la creditele ipotecare, la3,38%. În schimb, indicii lanouã ºi 12 luni au scãzut uºor

10ECONOMIE


la 3,45%, respectiv la 3,50%.Acelaºi sondaj CFA Româ-

nia apreciazã cã rata medie aROBOR cu scadenþa de 3 lunianticipatã peste 12 luni este3,88%, precizând cã „având învedere rata anticipatã a infla-þiei, pentru scadenþele pe ter-men scurt, sunt anticipate încontinuare dobânzi real nega-tive”.

„Rãzboiul vamal” dintreStatele Unite ºi China a fostcel care a influenþat evoluþiaperechii euro/dolar, în lipsaunor date economice impor-tante care sã vinã de pe celedouã maluri ale Atlanticului.

Euro a crescut de la 1,1667dolari, la începutul perioadei,la 1,1803 dolari. La sfârºitulintervalului tranzacþiile se re-alizau în culoarul 1,1724 –1,1775 dolari.

Investitorii anticipeazã omajorare de cãtre Rezerva Fe-deralã americanã a dobânziisale cheie la 2 – 2,25%, valoricare nu au mai fost atinse dezece ani. O astfel de creºterear putea aduce o revenire peapreciere a monedei america-ne.

De deprecierea bancnoteiverzi a profitat bitcoin, al cã-rui indice compozit calculat deBloomberg a crescut la6.730,32 dolari, pentru a scã-dea la finalul intervalului la6.640,47 dolari.

Analiza cuprindeperioada 18 – 24 septembrie

Râmnicu Vâlcea: Lucrãripe Dealul Malului, acces

auto restricþionat„În zilele de 26 ºi 27 septem-

brie, Direcþia administrarea do-meniului public va efectua lu-crãri de asfaltare a carosabilu-lui pe str. Dealul Malului, seg-mentul de dupã intersecþia cuintrarea Cãrbunari. Ca urmare,traficul auto pe aceastã porþiu-ne de drum va fi restricþionatcomplet, ruta ocolitoare fiind pestrada Livezi”, anunþã PrimãriaRâmnicu Vâlcea.

Publ

icita

tePu

blic

itate

Euro se apropiede 4,66 lei


















11ACTUALITATE

Participarea societãþii civileºi a organizaþiilor internaþionalela monitorizarea ºi observareareferendumului este necesarã!

Într-un mesaj transmis cãtre Agenþiade ºtiri Basilica, Mitropolitul Irineual Olteniei a spus cã „taina cãsãto-

riei este o realitate divino-umanã ºi deaceea numai în familie copilul poate sãaibã o identitate, un viitor ºi o educa-þie”.

Înaltpreasfinþia Sa a precizat cã fami-lia nu este un subiect pe care sã îl tratãmcu indiferenþã sau cu neputinþã.

„Trebuie, aºadar, sã luptãm cu toþiipentru a înscrie în Constituþia noastrãmenþiunea clarã ºi explicitã cã familiaeste formatã prin cãsãtoria dintre un bãr-bat ºi o femeie”, a subliniat MitropolitulIrineu al Olteniei.

Ierarhul a explicat cã, prin acest de-mers al Referendumului, „ne gândim clarasupra viitorului nostru ºi nu dorim sãînfierãm sau sã acuzãm pe nimeni”, ci

„În perioada 18-21 septembrie, în judeþul Vâlceas-a desfãºurat ºedinþa Comisiei de comunicare – rela-þii clienþi, organizatã de Asociaþia Românã a Apei prinComitetul Teritorial Olt – Jiu, cu sprijinul Apavil SARm. Vâlcea.

Lucrãrile s-au desfãºurat la Hotel Palace din locali-tatea Bãile Govora ºi au reunit peste 50 de specialiºtidin Departamentele de comunicare, relaþii clienþi ºicomercial, reprezentanþi ai societãþilor de apã din þarã,care au dezbãtut subiecte privind utilizarea datelor cucaracter personal în relaþia cu utilizatorii, mãsurareagradului de satisfacþie a consumatorului, tendinþe înfuncþionarea ºi organizarea departamentelor de tip Call– Center, obligativitatea utilizãrii caselor de marcatelectronice fiscale pentru încasarea contravalorii ser-viciilor conexe, dar ºi legislaþia privind serviciul dealimentare cu apã ºi canal.

Dupã încheierea dezbaterilor, delegaþii companiilorde apã au vizitat mãnãstirile Horezu ºi Bistriþa ºi s-aubucurat de experienþa olãritului într-unul dintre atelie-rele meºteºugãreºti din Horezu, unde au putut modelaºi achiziþiona diverse obiecte decorative.

La aceastã reuniune, aferentã trimestrului III al anu-lui 2018, au fost prezenþi reprezentanþii Comisiei co-municare – relaþii clienþi ARA, Thomas Roth - preºe-dinte ºi Ioana Vasile Acrivopol – vicepreºedinte ºi GigiPreduº – director general Apavil SA Rm. Vâlcea”, in-formeazã SC Apavil SA într-un comunicat de presã.

„dorim, mai cu seamã, sã arãtãm cã sun-tem oameni responsabili faþã de prezen-tul ºi viitorul nostru”.

Mitropolitul Irineu a spus cã „prin par-ticiparea la actul naºterii, mama devineprelungirea Mâinii Creatorului, care co-laboreazã cu ea ºi o poartã în grijã”. „Ve-nirea pe lume a unui prunc este o bine-cuvântare ºi în acelaºi timp o speranþãpentru noi, cãci s-a nãscut încã un luptã-tor, încã un om în care Dumnezeu a aºe-zat darurile Sale”, a evidenþiat ierarhul.Este important sã înþelegem cât de valo-roasã este familia creºtinã pentru socie-tatea noastrã.

Înaltpreasfinþitul Pãrinte Irineu, asubliniat cã „dincolo de toate, în Biseri-ca Ortodoxã cãsãtoria este o tainã ºi nicipe departe un contract social, un acordîntre parteneri”.

MitropolitulOlteniei: “Cãsãtoria

este o realitatedivino-umanã”

































Publ

icita

te

În temeiul valorilor democratice pecare le promoveazã, ºi având în ve-dere cã organizarea referendumului

din 6-7 octombrie 2018 este grevatã dedeficienþe morale, legale ºi administra-tive, Asociaþia Pro Democraþia conside-rã cã observarea ºi monitorizarea desfã-ºurãrii „Referendumului pentru Familie”este cu atât mai importantã. ImplicareaAsociaþiei Pro Democraþia în monitori-zarea desfãºurãrii „Referendumului pen-tru Familie” nu anuleazã însã poziþia ofi-cialã deja exprimatã de cãtre asociaþiedespre caracterul nedemocratic al aces-tui referendum. Considerãm cã organi-zarea „Referendumului pentru Familie”,în baza unei ordonanþe de urgenþã caresã modifice ºi sã completeze Legea 3/2000 privind organizarea ºi desfãºura-rea referendumului, încalcã principiilestatului de drept, prevederi ale Consti-tuþiei, precum ºi bunele practici ale Co-misiei de la Veneþia. „Urgenþa” ºi modulimprovizat de organizare a acestui refe-rendum nu sunt în interesul cetãþeanuluiromân ºi al integrãrii României în spa-þiul democratic al Uniunii Europene, ciservesc o agendã politicã ale cãrei ob-iective par a fi în contradicþie cu valori-le democratice. De asemenea, atenþio-nãm asupra faptului cã absenþa monito-rizãrii exercitãrii votului la referendumprin sistemul electronic pentru preveni-rea votului multiplu poate favoriza frau-

darea rezultatelor votului. Încurajãm ce-tãþenii ºi organizaþiile neguvernamenta-le din România, precum ºi organizaþiileinternaþionale active în domeniul drep-turilor omului ºi al securitãþii în regiu-ne, sã se implice în observarea ºi moni-torizarea „Referendumului pentru Fami-lie” din 6-7 octombrie 2018, ºi în sesi-zarea instituþiilor abilitate în cazul apa-riþiei oricãror nereguli în organizarea ºidesfãsurarea referendumului.

Vom reveni cu amãnunte ºi detalii or-ganizatorice dupã ce vor fi fãcute publi-ce procedurile de acreditare ale obser-vatorilor pentru referendum. Între timp,persoanele ºi organizaþiile doritoare sãse implice în procesul de observare îºipot exprima interesul la adresa de [email protected].

Cu stimã,Ionuþ Tata,

Preºedinte Asociaþia Pro Democraþia

Judeþul Vâlcea, gazda ºedinþeide lucru a Comisiei de

comunicare – relaþii clienþia Asociaþiei Române a Apei


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

Râmnicu Vâlcea:Zilele Recolteivor avea loc pe6-7 octombrie

„Ca în fiecare an, în primulweek-end al lunii octombrie,Primãria municipiului RâmnicuVâlcea va organiza Zilele Re-coltei, eveniment ajuns în 2018la cea de-a 8-a ediþie. În 6 ºi 7octombrie, râmnicenii sunt in-vitaþi în Scuarul Mircea cel Bã-trân pentru a se bucura de roa-dele toamnei, dar ºi de alte ma-nifestãri conexe. Sunt aºteptaþisã participe - din judeþul Vâl-

cea, dar ºi din þarã - peste 30 deproducãtori sau cultivatori delegume, fructe, murãturi, mie-re, produse lactate, must, pro-duse din carne, plante aromati-ce, uleiuri, alãturi de unitãþi dealimentaþie publicã sau meºteripopulari, momentele artisticefiind susþinute de Fanfara Jude-þeanã Constantin Brâncoveanuºi de Orchestra Rapsodia Vâl-ceanã”, anunþã municipalitatea.

pag. 12


13POLITICÃ

R omânia va continuaprocesul de dezvoltareºi modernizare con-

form Programului de guverna-re al PSD ºi în aceastã toamnã,pe toate palierele economice,sociale ºi instituþionale, astfelîncât cetãþenii acestei þãri sã sesimtã cu adevãrat respectaþi.Noua sesiune parlamentarã în-ceputã recent are o serie deprioritãþi asumate de PSD înfaþa românilor, astfel încât mã-surile pozitive gândite pentruoameni ºi þarã sã fie puse câtmai repede în aplicare. Desprenoua sesiune parlamentarã vor-besºte într-un scurt interviu de-putatul PSD de Dolj, Alexan-dra Presurã.

Care ar fi prioritãþile legis-lative în noua sesiune?

Cel mai important demers le-gislativ este adoptarea noii legia pensiilor, aflatã în proces deconsultare publicã, act norma-tiv care va fi dezbãtut ºi cu si-guranþã adoptat cât mai curând.Noua lege a pensiilor va schim-ba fundamental viaþa pãrinþilorºi a bunicilor noºtri, prin corec-tarea unor inechitãþi existente întrecut, precum ºi implementa-rea corectã a principiului mun-cã egalã - pensie egalã. Legease va aplica etapizat pânã înanul 2021, când va intra inte-gral în vigoare. Valoarea punc-tului de pensie se va actualizala 1.265 de lei în 2019, 1.775de lei în 2020, 1.875 de lei în2021, iar din anul 2022 valoa-rea punctului de referinþã se vaindexa, anual, cu procentul in-flaþiei. Nicio pensie în platã nuva scãdea, respectiv dacã înurma recalculãrilor va rezulta osumã mai micã decât cea aflatãîn platã, atunci se va menþine

Publ

icita

te

Alexandra Presurã, deputat PSDde Dolj: “Continuãm modernizareaºi dezvoltarea României!”

pensia primitã iniþial. Noutãþilereprezentative ale noii legi apensiilor sunt introducerea mas-terului ºi a doctoratului ca pe-rioade contributive, asimilatestagiului de cotizare, care seadaugã facultãþii, stagiului mi-litar, pensiei de invaliditate,concediului medical, celui pen-tru creºterea copilului, ºomaju-lui indemnizat, deportãrii, pri-zonieratului ºi detenþiei politi-ce, prevãzute de legislaþia învigoare. Actul normativ maiprevede menþinerea celor patrucategorii de pensii de pânãacum, respectiv de limitã devârstã, anticipatã, de invaliditateºi de urmaº, cu anumite modi-ficãri de structurã. Este momen-tul ca pensionarii sã beneficie-ze cu adevãrat de recompensacorectã dupã o viaþã de muncã,iar noua lege a pensiilor va fi înmãsurã sã le redea demnitatea.

Ce alte legi sunt în vizorulParlamentului?

Ne mai propunem, de aseme-nea, modificarea Legii adopþii-lor, prin introducerea unor mã-suri care sã susþinã ºi sã stimu-leze adopþia copiilor, dar ºiacordarea de noi stimulente fi-nanciare familiilor care dorescsã adopte copii, ºi uºurarea în-tregului proces de adopþie. Vii-toarea lege a adopþiei va aveaca efect imediat scãderea numã-rului copiilor instituþionalizaþi,care vor avea parte de o viaþãmult mai bunã dupã integrareaîn noile familii. Alte proiectelegislative ce vor fi dezbãtute înaceastã sesiune de Parlamentvor fi Legea vânzãrii terenuri-lor agricole, legea turismului,legea lobby-ului, legea minelorºi legea apelor. De asemenea,PSD ºi-a propus schimbarea le-

gislaþiei privind securitatea na-þionalã, care va fi actualizatã înraport cu realitatea ºi ultimeledirective europene, deoareceavem nevoie de o nouã strate-gie naþionalã de securitate adap-tatã prezentului.

Sunteþi preºedintele TSDDolj, pentru tineret ce legi pre-gãtiþi?

În ceea ce priveºte tinerii, nevom concentra atenþia atât înplan legislativ, cât ºi adminis-trativ, asupra adoptãrii unormãsuri concrete care sã-i deter-

mine sã rãmânã sã munceascãîn þarã ºi sã contribuie astfel lacrearea unui viitor pozitiv vii-toarelor generaþii. Dupã actelenormative privind internshipul,ucenicia ºi creditele cu dobân-dã 0, în sesiunea de toamnãvom promova Legea descen-tralizãrii în domeniul tineretu-lui ºi sportului, prin transfera-rea acestor competenþe în sar-cina administraþiilor publicelocale. În acest sens, direcþiilejudeþene pentru tineret ºi sport,casele de culturã ale studenþi-

lor ºi cluburile sportive vor fisubordonate autoritãþilor loca-le, ajutând astfel la moderniza-rea acestora prin investiþii sub-stanþiale, pentru ca elevii ºi ti-nerii sã poatã participa la acþi-uni ºi evenimente care sã le fiefolositoare cu adevãrat. În con-cluzie, vom continua dezbate-rile ºi adoptarea proiectelor le-gislative benefice, astfel încâtsã contribuim la dezvoltarea ºimodernizarea României ºi sãoferim românilor o creºtereconcludentã a calitãþii vieþii!


14CULTURÃ

Cu ocazia sãrbãtoririiCentenarului MariiUniri de la 1 Decem-brie 1918, MuzeulOlteniei Craiova, cusprijinul ConsiliuluiJudeþean Dolj, ºi-apropus sã marchezeacest evenimentcrucial din istoriaRomâniei, prin realiza-rea unui album cuimagini reprezentativedin timpul participãriiarmatei române laPrimul Rãzboi Mon-dial, autori OtiliaGherghe ºi CameliaSlabu. Lansareaalbumului va avea locmiercuri, 26 septem-brie 2018, ora 11, lasediul MuzeuluiOlteniei Craiova, str.Madona Dudu nr. 14.

Din bogãþia ºi diversita-tea de mãrturii existen-te în patrimoniul Mu-

zeului Olteniei, au fost selecta-te fotografii, documente, breve-te, ordine, decoraþii ºi insignecare stau mãrturie eroismului decare au dat dovadã ostaºii ro-mâni, în timpul dramaticelorîncleºtãri din anii 1916-1917.Albumul a fost conceput pe maimulte capitole. Sub titlul „Ro-mânia în Primul Rãzboi Mon-dial“ este prezentatã o radiogra-fie a evenimentelor de la declan-ºarea rãzboiului la 15/28 iulie1914, neutralitatea României(1914-1916), intrarea þãrii noas-tre în rãzboi alãturi de Antantã(14/27 august 1916, când Ro-mânia declarã rãzboi Austro-Ungariei), prin care poporul ro-mân sãvârºea pasul necesarpentru eliberarea fraþilor noºtridin Transilvania ºi efortul între-gului popor pentru realizareavisului de veacuri, Unirea. Ma-rele istoric Nicolae Iorga asubliniat strãlucit intrarea Ro-mâniei în rãzboi alãturi de An-tantã, „A sosit ceasul în carecerem lumii cinstit, cu arma înmânã, cu jertfa a tot ce avem,ceia ce alte naþiuni, mai ferici-te, au de multã vreme, dreptulde a trãi pentru noi, dreptul de anu mai da nimãnui rodul oste-nelilor noastre”.

Pe baza documentelor, suntredate faptele de arme ºi erois-mul soldaþilor români atât înCampania din 1916 cât ºi în ceadin anii 1917-1918, ceea ce a

Albumul „România în PrimulRãzboi Mondial“, lansat

la Muzeul Oltenieitrezit admiraþia oamenilor poli-tici ai vremii, jurnaliºtilor, isto-ricilor interni ºi externi. „Sol-daþii români luptã admirabil.Sunt la înãlþimea celor mai vi-teji apãrãtori”, consemna ºefulmisiunii militare a SUA în Fran-þa la 23 septembrie 1917.

În plan politic, este prezenta-tã lupta dusã atât în interior câtºi în exterior pentru înfãptuirea

unitãþii statale.Hotãrârea poporului român,

pronunþatã fãrã echivoc la 1 De-cembrie 1918, la Alba Iulia, aîncheiat un proces lung ºi ire-versibil, procesul înmãnunche-rii într-un singur organism sta-tal unitar a tuturor provinciiloristorice româneºti, a tuturorenergiilor creatoare de bunurinaþionale ºi spirituale.

Pe baza documentelor ºi fo-tografiilor existente în colecþii-le Muzeului Olteniei sunt pre-zentate faptele de arme, sacrifi-ciul suprem al ostaºilor români,pentru realizarea visului secu-lar al Unirii Întregii Þãri, con-diþiile inumane ale prizonierilorromâni în lagãrele din Ungariaºi Germania. Sunt prezentate deasemenea eforturile poporului

român pentru susþinerea rãzbo-iului ºi anii grei sub ocupaþiaPuterilor Centrale.

Un capitol special este dedi-cat Marii Adunãri Naþionale dela Alba Iulia din 1 Decembrie1918, având în vedere impor-tanþa deosebitã a evenimentului.

Muzeul Olteniei deþine în co-lecþiile sale un album intitulat”Alba Iulia în 1 Decembrie1918” cu fotografii realizate deSamoilã Mârza zis ºi fotografulUnirii, album care a fost înmâ-nat colonelului Vasile Gagiu,comandantul Regimentului 5Vânãtori din Craiova, primaunitate a Armatei Române carea intrat în Alba Iulia, la data de19 decembrie 1918. ConsiliulNaþional Român a organizat ointrare triumfalã Regimentului5 Vânãtori, eveniment imorta-lizat în fotografiile din Album.

Albumul are o valoare deo-sebitã ºi datoritã faptului cã în-tre cele mai multe exemplare dealbume realizate de cãtre Sa-moilã Mârza, înmânate unorpersonalitãþi ale vremii, în pre-zent, se ºtie de existenþa doar aîncã trei exemplare: cel al epis-copului Iuliu Hossu, existent laEpiscopia Greco-Catolicã dinCluj, cel al lui Nicolae Iorga,aflat la Biblioteca AcademieiRomâne ºi cel al lui Iuliu Ma-niu, aflat la Arhivele Naþionaleale României.

Un alt capitol a fost dedicatCultului Eroilor. ”Fãrã cultultrecutului nu existã iubire deþarã” preciza Mihai Eminescu.

Albumul se încheie cu repro-duceri dupã brevetele, ordine-le, decoraþiile ºi medaliile, ro-mâneºti ºi strãine, existente încolecþiile Muzeului Olteniei, cucare au fost distinºi ostaºii ro-mâni pentru vitejia ºi curajul decare au dat dovadã în timpulluptelor.

Albumul ”România în PrimulRãzboi Mondial” este un oma-giu adus tuturor celor care s-au jertfit pentru împlinirea vi-sului secular al întregirii þãrii,Unirea tutoror provinciilor ro-mâneºti într-un singur stat, Ro-mânia.

Dupã 100 de ani de la MareaUnire din 1 Decembrie 1918,România de azi este, în mareparte, ceea ce s-a votat la AlbaIulia, semn al statorniciei unuiproiect realist de þarã.


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

aºteptat, campioana de acumdoi ani. Parcã ne vine a regretacã acest vârf de formã al „alb-albaºtrilor” n-a venit în cupeleeuropene, o patã care nu iesenici la spãlat pentru întreg fot-balul românesc. „Ne trebuieechilibru”, reclamã antrenorul.„Ne trebuie continuitate”, re-clamã oltenii. Etapa viitoare,Koljic & Co vor da piept, laCluj, cu actuala campioanã. Iasã vedem! Echipa ºi stafful dinBãnie ºtiu prea bine cã a temenþine cu ºanse în lupta pen-tru titlu înseamnã a puncta maiîntâi în faþa celorlalte candida-te, iar CFR e din nou candida-tã la titlu, alãturi de FCSB, casã ne rezumãm la trio-ul deanul trecut. Ardelenii au capo-tat la Ovidiu ºi au depãºit la li-mitã pe Hermannstadt, pe lân-gã aceea cã au fost ºi la ei con-vulsii determinate de ratareamilioanelor de euro prin elimi-nãrile succesive din arealulcontinental. „Alb-albaºtrii”,dacã acest 2-0 cu viitoriºtii ha-gieni n-a fost o întâmplare, potda lovitura la Cluj. ªi trebuie!Altminteri, cel puþin în turulcampionatului, vor pierde con-tactul cu partea superioarã aclasamentului. Curând Liga 1Betano se va întrerupe spre aface loc meciurilor programa-te în Liga Naþiunilor: cu Litua-nia (11 octombrie) ºi Serbia (14octombrie). Totul e ca jucãto-rii craioveni chemaþi la lot sãse remarce în aceste campaniicu mizã ºi sã se întoarcã laechipã în bunã dispoziþie fizi-cã. ªi moralã, de ce nu?

D upã meciul cu gustamar de la Mediaº,Gaz Metan nefiind to-

tuºi o nucã prea tare în Liga 1Betano, CSU Craiova ºi-a luatrevanºa în faþa propriilor supor-teri dispunând cu 2-0 de Viito-rul Constanþa. Nu atât scorul însine cât evoluþia aproape fãrãcusur a „alb-albaºtrilor”, mai cuseamã în prima reprizã, a con-tat ca imagine. Devis Mangia aaliniat un „unsprezece” fãrãMitriþã ºi Fedele (suspendaþi),dar cu un Koljic în mare formã,bosniacul înscriind spectaculosîn minutele 5 (ºut din afara ca-reului) ºi 49 (loviturã de cap).Partida a avut ritm, s-a pasat ºicombinat în vitezã de cãtre ol-teni, care au mai trimis de douãori în barã ºi alte ºapte ºuturi pepoartã, faþã de trei ale oaspeþi-lor. „Este meritatã victoria ce-lor de la Craiova”, a þinut sã re-marce „Regele”. „Koljic a ju-cat bine, aþi luat un jucãtor foar-te bun”, a mai spus el, chit cã s-a lãsat cu „crampe” în tabãraconstãnþeanã. Mangia, la rândulsãu, a calificat prima reprizã cafiind „cea mai bunã” din acestsezon. „Cred cã nu e o proble-mã de sistem, ci o problemã deatitudine”, a precizat italianul.Cu o minã de copil rãsfãþat,Mangia a rãbufnit la adresa ce-lor care „o sãptãmânã spun cãne batem la retrogradare ºi osãptãmânã cã ne batem la titlu”.Numai cã, asta este, dãnþuiescºi aceºtia dupã cum li se cântã.Una e sã pierzi la Mediaº cu treipenalty-uri de partea ta ºi alta esã baþi, mai uºor decât ne-am fi

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Crampe de la Koljic

Un interviu al tehnicia-nului formaþiei HCZalãu, Gheorghe Ta-

dici, într-o publicaþie localã,în care acesta acuzã erori înmanagementul echipei dehandbal SCM Râmnicu Vâl-cea, a stârnit o replicã pe mã-surã din partea lui Florin Ve-rigeanu, ºef secþie handbalSCM. Pe 21 septembrie,SCM Râmnicu Vâlcea a în-vins echipa antrenatã de Ta-dici cu 29-24. Vâlcencele rã-mân neînvinse în Ligã.

Dreptul la replicã dupã in-terviul d-lui Tadici în „ArenaVâlceanã”:

Tadici, tacidin gurã ºi nu ne danouã lecþii!

Mi se pare ireal cum unantrenor de la altã echipã nespune cum ar trebui sã con-ducem clubul nostru.

Mi se pare ireal cum unantrenor la ale cãrui meciuripe care le disputã echipa saacasã se întâmplã lucruri dedomeniul SF-ului vizavi dearbitraje, poate discuta deprearbitri ºi arbitraje.

Mi se pare ireal cum poþiavea tupeul sã vorbeºti desprece naþionalitate trebuie sã aibãjucãtoarele de la clubul nos-tru, când tu, atunci când aivenit la Oltchim, ai adus douãstrãine (Gabi Szucs, la aceavreme de naþionalitate ma-ghiarã ºi Rita Borbas).

Mi se pare ireal ca tu, un in-divid de la Zalãu, sã ne spuinouã, la Râmnicu Vâlcea, cumar trebui sã cheltuim banul pu-blic ºi pe ce sã îl cheltuim, cândtu ai stat la Zalãu, cu echipa ta,toatã viaþa pe banul public.

Mi se pare ireal cum tu ai tu-peul sã spui cã noi devorãm an-trenorii adversarelor noastre,prin ceea ce provocãm sau cre-ãm noi. Total greºit, d-le Tadici!Tu îþi creezi singur aceste pro-bleme, prin comportamentul tãula meciurile oficiale sau amica-le, unde ar trebui sã stai maxi-mum 40 de secunde pe banca derezerve, restul la... tratament.

Eºti un om vechi în handbalºi pentru asta te-am respectat ºi

toatã lumea þi-a înghiþit mul-te din spectacolele groteºti pecare le faci pe banca de re-zerve (atunci când eºti pebancã ºi nu alergi în terendupã arbitri), dar totul are olimitã.

Eºti un om care nu respec-tã pe nimeni, te crezi superi-or, crezi cã le ºtii pe toate ºitoate þi se cuvin. Îþi permiþisã jigneºti pe oricine nu îþiface jocurile, nu conteazã cãsunt bãrbaþi sau femei (câteo-datã uiþi ºi îi jigneºti ºi peaceºtia care îþi fac jocurile).

Mã opresc aici, domnuleTadici. ªtiu cã acum o sã zicicã sunt un preºedinte vremel-nic ajuns la handbal de la fot-bal, mã aºtept la orice dinpartea dumitale (am vãzutcum ai procedat cu persoanecare þi-au fost apropiate, darpe care le-ai tratat ca pe ni-micuri când nu þi-au mai fã-cut jocurile absurde).

ªi eu am fost frustrat launele meciuri, dar nu am datcu noroi în alþii. Este un lu-cru prea greu sã ne recunoaº-tem propriile greºeli! În în-cheiere, îþi spun atât, cã dacãunora le este fricã de tine, mienu îmi este fricã ºi de câte orite vei lua de clubul nostru, îþivoi da replica meritatã! Înrest, îþi doresc toate celebune.

FLORIN VERIGEANU,ªef secþie handbal SCM

Rm. VâlceaGheorghe TadiciGheorghe TadiciGheorghe TadiciGheorghe TadiciGheorghe TadiciGheorghe TadiciGheorghe TadiciGheorghe TadiciGheorghe TadiciGheorghe TadiciGheorghe TadiciGheorghe TadiciGheorghe TadiciGheorghe TadiciGheorghe TadiciGheorghe TadiciGheorghe Tadici

Scandalul replicilordupã partida

SCM Râmnicu Vâlcea –HC Zalãu

































Florin VerigeanuFlorin VerigeanuFlorin VerigeanuFlorin VerigeanuFlorin VerigeanuFlorin VerigeanuFlorin VerigeanuFlorin VerigeanuFlorin VerigeanuFlorin VerigeanuFlorin VerigeanuFlorin VerigeanuFlorin VerigeanuFlorin VerigeanuFlorin VerigeanuFlorin VerigeanuFlorin Verigeanu

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

ªi el, ºi ea!Fostul consilier local PNL

Bogdan Pruteanu s-a înscrisîn Partidul Ecologist al luiMircia Gutãu, primarul mu-nicipiului Râmnicu Vâlcea.Dintr-o purã întâmplare, ºisoþia lui Pruteanu s-a înscrisla concursul pentru ocupa-rea postului de consilier su-perior la Direcþia economi-cã a aceleiaºi primãrii.

Scrisoaredeschisãvarianta PNL

Se poartã scrisorile des-chise dupã scrisoarea puciº-tilor din PSD. OrganizaþiaPNL Cãlimãneºti i-a înain-tat liderului judeþean Cris-tian Buican o scrisoare des-chisã în care îi solicitã, cândmai dulce, când mai acru, sãrenunþe la excluderea dinpartid a consilierului jude-þean Samoil Vâlcu, suge-rând ºi cã în PNL Vâlceasunt înlãturaþi oameni devaloare ºi promovaþi niºteneica-nimeni. Deºi iniþialafirmase cã va rãspunde

acestei scrisori printr-uncomunicat de presã, CristianBuican pare sã se fi rãzgân-dit. Hm, greu de crezut cãva rãmâne fãrã replicã. Suntreplici ºi replici!

Fâstâcealã...Tudor Pendiuc, fostul pri-

mar al Piteºtiului ºi cu untrecut zbuciumat în ce pri-veºte relaþia cu DNA-ul,predã administraþie publicãla Universtatea ”ConstantinBrâncoveanu” din RâmnicuVâlcea. Cicã, în timp ce îipunea notã unei studente,Pendiuc ar fi întrebat-o undelucreazã: „Pãi la Serviciulantifraudã de la Poliþie”, arãspuns duduia. Iar domnulPendiuc s-a fâstâcit atât detare, cã i-a trecut nota altuistudent...

Se coace o axãde mare succes

Existã premise ca PartidulEcologist sã se dezvoltefoarte bine pe axa RâmnicuVâlcea-Cãlimãneºti-Brezoi.Deja s-a creat o axã econo-micã.

Publ

icita

te

Comisia Naþionalã pen-tru Economie, Mediude Afaceri, Energie ºi

Turism a Partidului NaþionalLiberal a organizat recent odezbatere cu tema „Provocãriºi soluþii pentru turismul vâl-cean”.

Operatori economici, agenþii,centre de informare turisticã,primari, reprezentanþi ai Epis-copiei ºi instituþii de interes îndomeniu au participat la Cãli-mãneºti pentru a dialoga pemarginea unei strategii - pro-punere pentru turismul vâlcean.Întâlnirea a fost iniþiatã ºi mo-deratã de senatorul vâlceanRomulus Bulacu, preºedinte alcomisiei naþionale.

„Poate cã turismul nu cu-noaºte o dezvoltare corectãdin cauza unei infrastructuri

Senatorul Bulacu a organizat întâlnirea“Provocãri ºi soluþii pentru

turismul vâlcean”precare sau a lipsei autostrã-zilor, a unui personal prostplãtit sau de negãsit. Cred cãproblema noastrã cea maimare, ca þarã, este lipsa ima-ginaþiei, pentru cã avem, darnu ºtim ce sã facem sã exploa-tãm potenþialul. Þãri mai micidecât România, cu un reliefmult mai sãrac sau cu o ofertãmai puþin atractivã, atrag de 5-6 ori mai mulþi turiºti strãinidecât noi. Am ales judeþul nos-tru ca loc al desfãºurãrii aces-tei ºedinþe pentru cã Vâlceaeste un exemplu elocvent laacest capitol. Deºi este o des-tinaþie pentru patru anotim-puri, cu ofertã bogatã, încã aremulte necunoscute în ceea cepriveºte atragerea turiºtilor.Am avut prezentã o delegaþieimportantã din þarã, cu specia-

liºti din turism, care au deta-liat posibilitãþi de exploatareale potenþialului autohton, di-recþiile de dezvoltare careatrag cei mai mulþi turiºti ºioportunitãþile transformãrilordigitale. Prin aceastã întâlni-re am reuºit sã creãm punþi decomunicare, dar mai ales deîncredere, între cei care potsprijini sau pot veni cu o ex-perienþã utilã ºi cei care acti-veazã în turismul vâlcean.Consider cã dialogul esteesenþial în orice domeniu. Îm-preunã am decis ca astfel deîntâlniri sã le desfãºurãm con-form unui calendar, mai alescã în scurt timp va intra în dez-batere ºi noua Lege a turismu-lui, iar Vâlcea trebuie sã aibãun cuvânt de spus”, a afirmatsenatorul Romulus Bulacu.

În aceste zile, omulde afaceri ªtefa Vuzaar trebui sã plãteas-cã aproximativ 100de milioane de europentru privatizareacombinatului Oltchimdin Râmnicu Vâlcea.Aceºti bani se adau-gã garanþiei de apro-ximativ 50 de milioa-ne de euro, precumºi sumei de 45 demilioane de euro,pentru capitalul delucru, potrivit unorsurse.

Chimcomplex a anun-þat, în mai multe rân-duri, cã pentru finan-

þarea achiziþiei Oltchim lu-creazã o echipã de specialiºticondusã de ªtefan Vuza, fiind

Vuza, aºteptatsã achite banii pentru

combinatul Oltchimatrase în proiect bãnci ºi fon-duri de investiþii. Existã in-formaþii conform cãrora Vuzai-ar fi angajat pe Ion Sturza,fostul premier al RepubliciiMoldova, ºi pe Ilinca von De-renthall, sã-i gãseascã finan-þare, inclusiv de la bãnci detop din Marea Britanie. Chim-complex Borzeºti a anunþat cãva plãti 127 de milioane deeuro, plus TVA, pentru acti-vele Oltchim achiziþionate.Pachetele dorite de Chimcom-plex au fost: Pachetul Cloro-sodice, Pachetul Oxi-alcooli,Polioli, Servicii pe Teren, Pa-chetul Vagoane ºi parþial Pa-chetul VCM/PVC.

Oltchim a intrat în procedu-rã de insolvenþã la 30 ianua-rie 2013, iar consorþiul formatdin Rominsolv SPRL ºi BDOBusines Restructuring SPRLa fost desemnat administratorjudiciar.

Senatorul Bulacu a organizat întâlnirea“Provocãri ºi soluþii pentru

turismul vâlcean”

[email protected] PUZ-ul SpitaluluiPUZ-ul Spitalului ... · OMW Petrom ºi Romgaz, cã-rora...

Documents

Transcript of [email protected] PUZ-ul SpitaluluiPUZ-ul Spitalului ... · OMW Petrom ºi Romgaz, cã-rora...