CONTABILITATEA SALARIILOR ȘI CONTRIBUȚIILE ASUPRA ACESTORA CUPRINS+TEORIE

CONTABILITATEA SALARIILOR ȘI CONTRIBUȚIILE ASUPRA ACESTORA2011

CONTABILITATEA SALARIILOR ȘI CONTRIBUȚIILE ASUPRA ACESTORA

-CUPRINS-

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND SALARIILE ȘI CONTRIBUȚIILE SOCIALE1.1. Istoric privind legislația contribuțiilor salariale1.2. Temeiul legal al contribuțiilor salariale1.3. Cadrul legal privind salariile, retinerile din salarii si contributiile societatii

CAPITOLUL II. CONTABILITATEA OPERAȚIILOR PRIVIND SALARIILE2.1. Forme de salarizare, determinarea salariilor și documente specifice2.2. Reflectarea în contabilitate a decontarilor cu personalul

CAPITOLUL III. STUDIU PRIVIND CONTABILITATEA SALARIILOR ÎN CADRUL S.C. ELECTRO PRO SERVICES SRL3.1. Prezentarea SC. ELECTRO PRO SERVICES SRL3.2. Organizarea SC. ELECTRO PRO SERVICES SRL3.3. Organizarea departamentului contabil in cadrul SC. ELECTRO PRO SERVICES SRL.3.4. Studiu de caz privind contabilitatea salariilor in cadrul SC. ELECTRO PRO SERVICES SRL

CONCLUZIIBILBIOGRAFIE

CAPITOLUL I. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND SALARIILE ȘI CONTRIBUȚIILE SOCIALE

1


1.1. Istoric privind legislația contribuțiilor salariale

1) Contributia de asigurari sociale de stat datorata de angajator si contributia datorata de angajator si contributia datorata de angajat

a) Legea nr. 49/1992b) OUG nr. 2/1999c) Legea nr. 191/2001d) Legea nr. 19/20012) Contributia de asigurari pentru somaj:a) Legea nr. 1/1991b) Legea nr. 76/2002c) HG nr. 174/2002d) OUG nr. 147/20023) Fond pentru asigurari sociale de sanatate:a) Legea nr. 145/1997 abrogata prin art 18 din OUG 150/2002b) Ordin nr. 2288/1997, Ordin nr.819/1998c) OUG nr. 30/1998, Ordin nr. 74/2000d) OUG nr. 150/2002Se abroga de la data de 1 ianuarie 2004: • alin. (2) al art.30, alin (5) al art 31, alin 91) al art 36, lit. e) si f) ale art. 144 si

lit. l) a art. 148 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in MO al Romaniei, Partea I, nr. 103 din 6 feb. 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;

• alin. (1) si (2) ale art. 32 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, publicata in Mo al Romaniei, Partea I, nr. 103 din 6 feb 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;

• art. 9, alin.(2) al art. 50, alin. (2) si (3) ale art.55 si lit. a) si e) ale art. 65 din OUG nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, publicata in MO al Romaniei, Partea I, nr. 838 din 20 noiemb 2002 ;

• OUG nr. 96/2001 privind controlul asupra incasarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor din bugetul asigurarilor sociale de stat si din bugetul asigurarilor pentru somaj si solutionarea contestatiilor privind masurile dispuse prin actele de control, publicata in MO al Romaniei.

Partea I, nr. 349 din 29 iunie 2001, aprobata si modificata prin Legea nr. 768/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.1

1.2. Temeiul legal al contribuțiilor salariale

Obligatiile bugetare privind contributiile salariale ce trebuie declarate in “Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat si temeiul legal al acestora’’.

In afara bugetului de asigurari sociale de stat,un izvor de formare a fondurilor de asigurari sociale il constituie contributia salariatilor pentru pensia suplimentara. Principala sursa de venituri a bugetului asigurarilor sociale de stat o constituie contributiile platite de regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat.

Contributia pentru asigurarile sociale de stat se datoreaza de persoanele juridice si fizice asupra castigului brut realizat de salariatii acestora incadrati cu contract de munca incheiat pe perioada nedeterminata sau determinata indiferent de forma de salarizare si forma de proprietate. Incepand cu anul 1992 unitatile romanesti care presteaza activitate in afara 1 Reglementări contabile pentru agenții economici – Ministerul Finanțelor Publice, 2010

2


granitelor tarii, firmele straine care calculeaza contributiile de asigurari sociale pentru personalul lor cuprins in asigurarile sociale romanesti, indiferent daca acestea exercita activitatea pe teritoriul Romaniei sau pe teritoriul strain, societatile mixte de pe teritoriul Romaniei sau pe teritoriul strain, societatile mixte de pe teritoriul Romaniei, pentru personalul lor salariat, reprezentantele firmelor comerciale ale organizatiilor ecomomice straine, reprezentantele firmelor comerciale ale organizatiilor economice straine, reprezentantele diplomatice straine care functioneaza in Romania, platesc o contributie de asigurari sociale de stat majorata de la 25% la 30%.

Contributiile pentru asigurari sociale se calculeaza asupra fondului total de salarii folosit de catre agentii economici, diferentiat pe grupe de munca, in care se includ:

• salariile, tarifele intregului personal al unitatii (permanent, temporar sau zilier);• drepturile banesti pentru concediile legale ( de odihna) si suplimentare;salariile

cuvenite lucratorilor scoase din productie pentru a urma o scoala profesisonala si cele care se acorda elevilor scolilor profesionale pentru perioada de practica in productie;

• indemnizatiile de conducere;• sporurile de salarii (sporul pentru vechimea neintrerupta in munca, pentru

conditii de munca nociva sau periculoasa, pentru munca de noapte etc);• drepturile banesti ce se acorda personalului in cursul anului (premii pentru

realizari deosebite, pentru economii la materiale, energie, forta de munca).Contributia pentru asigurari sociale nu se datoreaza asupra sumelor reprezentand:• drepturile platite asiguratilor, din fondurile asigurarilor sociale de stat si din

fondurile proprii ale persoanelor juridice sau fizice la care salariatul isi desfasoara activitatea;• drepturile platite potrivit dispozitiilor legale in cazul desfacerii contractelor de

munca, respectiv cele aferente muncii prestate in perioada preavizului de concediere;• drepturile de autor sau de colaborator extern ;• drepturile pentru executarea unei lucrari sau pentru prestarea de servicii pe baza

de contracte civile, ori pentru alte categorii de lucrari care nu au la baza contracte de munca, reglementate ca atare, prin legislatia muncii;

• indemnizatiile de delegare si detasare si indemnizatiile acordate personalului transferat in conditiile legii;

• sumele se acorda salariatilor din profitul net de catre societatile comerciale si regiile autonome;

• indemnizatiile primite de membrii in consiliul imputernicitilor statului, consiliul de administratie, cenzori ;

Persoanele care folosesc personalul casnic, sunt obligate sa depuna integral contributia pentru asigurari sociale la CEC, urmand ca acesta sa se vireze apoi in contul asigurarilor sociale de stat, deschis la banca.

Contributia unitatilor particulare bazate pe propria initiativa este formata din suma de bani depusa la bugetul asigurarilor sociale de stat de catre patronii intreprinderilor mici, salariatii acestora, membrii asociatilor cu scop lucrativ, ai asociatiilor familiale si de catre persoanele care desfasoara o activitate independenta, autorizata.

Salariul fix care constituie baza de calcul a contributiilor la asigurarile sociale de stat, la fondul pentu pensia suplimentara, precum si drepturile care se acorda prin asigurarile sociale de stat se stabilesc in contractul de munca.

Calcularea contributiei si depunerea documentelor de virare a contributiei pentru asigurarile sociale de stat se efectueaza lunar odata cu plata chenzinei a doua a salariilor.

Unitatile nu platesc contributia la asigurari sociale pentru persoanele care lucreaza in baza unui contract de prestari servicii.

3


Pentru persoanele care lucreaza numai in baza unui contract de prestari servicii cu un venit lunar ce depeseste ¼ din slariul mediu brut stabilit prin Legea bugetului asigurarilor sociale, de la data 01.05.2000 unitatile platesc contributie .

Membrii asociatiilor cu scop lucrativ (pana la transformarea in societati comerciale) si persoanele care desfasoara o astivitate independenta autorizata, calculeaza si depun contributia pentru asigurari sociale lunar, stabilita pe clase de cotizare, in raport cu venitul anual al asiguratului.

Indemnizatiile de asigurari sociale se calculeaza la salariul fix stabilit in contract, in cuantumurile si conditiile reglementate de acte normative pentru salariatii de stat.

Indemnizatiile si ajutoarele de asigurari sociale se platesc salariatilor de catre unitate prin retinerea din contributia de asigurari sociale datorate. 2

Pentru persoanele cuprinse in asociatiile cu scop lucrativ si persoanele autorizate sa presteze o activitate independenta, calcularea si plata indemnizatiilor si ajutoarelor se efectueaza de catre Directiile de Munca si Protectie Sociala prin Camera de Munca.

Bugetul asigurarilor sociale de stat mai este alimentat si cu alte venituri, cum sunt:• sumele rezultate din lichidarea debitelor din anii precedenti;• restituirea subventiillor acordate statiunillor balneare din anii precedenti si

nefolosite;• majorarile si amenzile aplicate pentru plata la timp si integrala a contributiilor

de asigurari sociale;• restituirea unor sume platite din eroare;• pensii neachitate si prescrise;Un venit distinct al asigurarilor sociale de stat il constituie contributia de 3%

prntru pensia suplimentata care de la data de 01.01.1999 a devenit 5%, platita de catre toti salariatii cuprinsi in sistemul asigurarilor sociale de stat, pentru sumele incasate drept salarii de baza, la care se adauga:

• Sporul de vechime in munca;• Sporul pentru lucrul subteran, precum si pentru lucrul pe platformele marine de

foraj si extractie;• Indemnizatia de zbor;• Sporul pentru lucrul sistematic pentru programul normal;• Sporul pentru exercitarea unor functii suplimentare;• Alte sporuri cu caracter permanent prevazute in contractele individuale de

munca potrivit legii.Bugetul asigurarilor sociale de stat mai este alimentat si cu soldul (excedentul)

bugetului de asigurari sociale de stat din anul precedent, deoarece excedentul bugetului asigurarilor sociale de stat, existent la finele anului in curs, se reporteaza in bugetul asigurarilor sociale al anului urmator.

1.3. Cadrul legal privind salariile, reținerile din salarii și contribuțiile societății

Prin incheierea unui contract individual de munca, persoana incadrata in munca are dreptul, pentru munca prestata in conditii prevazute in contract, la un salariu convenit la incheierea contractului .

Termenul de salariu se utilizeaza numai pentru drepturile acordate celor care dobandesc calitatea de salariat, in urma incheierii unui contract individual de munca, nu si pentru drepturile acordate persoanelor incadrate in munca in baza unei conventii civile. De aceea, deci atat persoana incadrata cu contract individual de munca, cat si cea cu conventie

2 Daniela Rodica Iov, Boni Mihaela Străoanu, Maria Tatu – Contabilitate, Editura Economica, București, 2006, pagina 65

4


civil a se numesc generic "angajat", salariatul este numai cel care beneficiaza de salariu in baza unui contract individual de munca.

Conform art. 4 alin. 1 din Codul Muncii, Legea nr. 53/2011, sistemul de salarizare pe baza caruia se fixeaza salariile se stabileste in raport cu forma de organizare a unitatii, modul de finantare si caracterul activitatii. Ca regula generala, sistemul de salarizare se stabileste prin negocieri colective intre persoanele juridice care angajeaza si reprezentantii salariatilor, in functie de posibilitatile financiare a persoanei care angajeaza.

Sistemul de salarizare, stabilit prin contractele colective de munca, nu cuprind si salariile conducatorilor de societati comerciale si regii autonome, intrucat pentru acestia salariile se stabilesc de catre organele imputernicite sa numeasca aceste persoane (art. 4 alin.3 lit.c din Legea nr.53/2011).

In cazul unitatilor cu numar redus de personal, unde nu exista obligatia incheierii unui contract colectiv de munca, salariile individuale se stabilesc direct, prin negociere, intre cel ce angajeaza si cel angajat. In acelasi mod se procedeaza si in cazul angajarii personalului de catre persoane fizice.

Fac exceptie de la acesta regula sistemele de salarizare pentru personalul unitatilor finantate integral sau partial de la bugetul de stat sau bugetele locale, care se stabilesc astfel:

• pentru personalul unitatilor bugetare, de catre Guvern, cu consultarea sindicatelor. Sistemul de salarizare stabilit pentru unitatile bugetare se utilizeaza si pentru institutiile publice cu venituri extrabugetare care nu se incadreaza in prevederile O.U.G. nr. l4/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de institutiile publice finantate integral din venituri extrabugetare;

• pentru personalul autoritatilor legislative, executive si judecatoresti, de catre Parlament, prin lege;

• in acelasi mod ca la unitatile bugetare se stabileste si sistemul de salarizare pentru personalul regiilor cu specific deosebit, nominalizate de Guvern, la care cea mai mare parte a veniturilor o formeaza transferurile de la bugetul de stat.

Si in cazul institutiilor finantate integral sau partial de la bugetul de stat sunt situatii, reglementate prin acte normative, in care suma cuvenita pentru munca prestata se stabileste prin negociere directa, dar acestea se refera numai la colaboratorii externi, cu care se incheie conventii civile si care nu au calitatea de salariat.

Legea stabileste ca orice persoana poate cumula mai multe functii si are dreptul sa primeasca salariul corespunzator pentru fiecare dintre functiile ocupate.

Astfel, conform legii, este admis atat cumulul de functii, cat si cumulul pensiei cu salariul, la orice categorie de angajatori (persoane fizice si persoane juridice) si indiferent de natura capitalului, iar acest cumul se realizeaza in temeiul unui contract individual de munca.

In cazul institutiilor bugetare, dispozitiile cu privire la salarizarea personalului in cazul cumului de functii sunt exprese. Angajarea in cumul la institutiile publice nu se poate realiza decat la nivelul minim al functiei, gradului sau treptei profesionale. In cazul angajarii in cumul, conditia concursului este obligatorie.

In cazul in care o parte din programul functiei cumulate se suprapune celui de la functia de baza pentru asigurarea in cumul, se impune acordul pentru cumul al unitatii unde salariatul are functia de baza; iar unitatea la care face cumulul sa aiba posibilitatea decalarii programului, astfel incat cumulul sa evite suprapunerea din program. 3

Doar in invatamant, asistenta sociala, ocrotirea sanatatii si cultura se admite posibilitatea cumularii mai multor functii in aceeasi unitate.

Persoanele care cumuleaza mai multe functii sunt obligate sa-si aleaga o unitate la care vor avea functia de baza, care achita si celelalte drepturi de personal. Aceasta unitate

3 Niculae Feleagă, Liliana Feleagă – Contabilitate financiară aprofundată, Editura Economică, București, 2007, pagina 152-153

5


plateste pentru salariat contributia - de asigurari sociale si contributia pentru asigurari sociale de sanatate, retine contributia pentru asigurari sociale, tine si completeaza carnetul de munca al salariatului.

Unitatea la care persoana nu are functia de baza, plateste salariatului pentru munca depusa. Ea nu achita pentru salariat contributia la asigurari sociale si nici contributia pentru constituirea fondului de somaj.

Salariatul va beneficia de incheierea unui contract si la unitatea in cumul; aceasta beneficiaza de sporul de vechime numai la unitatea de baza, iar in ceea ce priveste sporurile pentru conditii deosebite de munca, el poate beneficia de acestea si la unitatea de cumul, numai in masura in care munca prestata la unitatea in cumul se desfasoara in conditii deosebite.

Salariatul beneficiaza de concediu de odihna si indemnizatia corespunzatoare, precum si de acordarea unei compensatii la salariu in suma fixa numai la unitatea de baza. Acesta beneficiaza de drepturi de asigurari sociale (concediu medical) numai la unitatea de baza; pe perioada concediului medical, salariatul va beneficia de la unitatea in cumul doar de concediu fara plata, angajatorul fiind obligat sa acorde concediu fara plata. Este posibil insa ca contractul individual de munca incheiat in cumul sa existe o clauza speciala, in baza careia angajatorul il va salariza pe angajatul sau si pe perioada concediului medical.

Activitatea desfasurata in cumul nu este avuta in vedere pentru stabilirea vechimii in munca la pensionare.

In ceea ce priveste retinerile din salariu, se va avea in vedere impozitarea veniturilor salariale, precum si alte sume retinute din salariu.

Veniturile sub forma de salarii si alte drepturi realizate de catre personele fizice romane si straine, pe teritoriul Romaniei, sunt supuse impozitului .

Salariile realizate pe teritoriul Romaniei se considera a fi, salarii platite in bani si in natura, primite de salariati de la persoane fizice sau juridice care au domiciliul sau sediul pe teritoriul Romaniei, precum si salariile primite din sau in strainatate de catre persoanele care isi destasoara activitatea in Romania.

Prin venituri sub forma de salarii si alte drepturi salariale se intelege, salariile, sporurile, indemnizatiile, recompensele si premiile de orice fel, sumele platite salariatilor sub forma de indexare sau compensare, ca urmare a cresterii preturilor, precum si veniturile realizate de manageri in baza contractelor de management.

In vederea impozitarii, produselor acordate ca plata in natura se evalueaza la pretul de vanzare practicat de unitate pentru produsele din productia proprie si la pretul de aprovizionare pentru alte produse, iar in cazul serviciilor, pe baza tarifelor pentru aceste servicii, preturile si tarifele fiind cele practicate la data efectuarii platii in natura.

Impozitul se stabileste lunar, luand in ca1cul totalitatea sumelor primite in cursul unei luni, indiferent de perioada la care se refera, cu exceptia salariilor si a altor drepturi salariale platite in trecut in baza unei hotarari judecatoresti definitive sau in cazul imposibilitatii platii lunare a salariilor, ca urmare a lipsei de disponibil in conturile bancare ale platitorului de salariu. Acestea din urma se defa1ca, in vederea impunerii, pe lunile la care se referea, cumulandu-se celelalte drepturi primite in lunile respective.

Exista si drepturi care se impoziteaza separat cum ar fi: • premiul anual acordat, potrivit legii, personalului din institutii publice si din

regiile autonome cu specific deosebit, la care salariile sunt stabilite prin hotararea a Guvernului;

• premiul anual acordat, potrivit reglementarilor proprii, aprobate in conditiile legii, de catre ceilalti platitori de salarii si alte drepturi salariale care, conform legii, nu constituie fond de participare la profit;

6


• stimulentele din fondul de participare la profit, acordate, potrivit legii, salariatilor, dupa aprobarea bilantului contabil;

• sumele platite membrilor fondatori ai unei societati comerciale, constituite prin subscriptie publica, din cota de participare la profitul net;

• sumele acordate potrivit legii, pentru neefectuarea concediului de odihna; • indemnizatiile membrilor consiilor de administratie din societatile comerciale. Veniturile realizate de persoane fizice romane, sub forma de salarii si alte drepturi

salariale, pentru activitati desfasurate in strainatate, in baza unor contracte incheiate de o unitate cu sediul in Romania, se impun cu cotele si in conditiile stabilite pentru impozitarea salariilor din Romania.

Potrivit legii nu se cuprind in venitul lunar impozabil si nu se impun sumele acordate in baza contractelor de munca, a statutelor si a dispozitiilor legale cu ocazia transferarii in alta localitate in interes de serviciu a unui salariat si pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare in interes de serviciu.

Pentru personalul din unitatile economice nu se cuprind in venitul lunar impozabil, diurna de deplasare, indiferent de marimea acesteia. In cazul activitatilor fara scop lucrativ, care nu sunt platitoare de impozit pe profit, suma care reprezinta depasirea plafonului stabilit pentru diurna de deplasare ce se acorda personalului angajat in institutiile publice se cuprinde in venitul salarial impozabil.

Tot in categoria veniturilor neimpozabile intra si ajutoarele sociale si alte ajutoare ce se acorda, potrivit legii, din bugetul asigurarilor sociale de stat, pensiile, alocatiile, indemnizatiile si orice suma de aceasta natura, acordate, potrivit legii, persoanelor cu copii, cu exceptia celor acordate din fondul de asigurari sociale de stat in caz de incapacitate temporara de munca si de maternitate, alimentatia de protectie, acordata potrivit legii, sumele reprezentand contributia la asigurarile sociale si contributia datorata de salariati la fondul pentru plata ajutorului de somaj, sumele primite de salariati pentru munca prestata in perioada preavizului de concediere, compensatiile acordate salariatilor disponibilizati cu ocazia restructurarii agentilor economici, indiferent de forma de proprietate.

Aceasta suma nu se cuprinde in venitul lunar impozabil si nu se impune, numai pentru cei incadrati in baza unui contract individual de munca si numai unde acestia au functia de baza. Modul de utilizare a acestei sume, recunoscuta de lege ca o cheltuiala minima pentru refacerea capacitatii de munca, nu trebuie justificat cu acte.

Compensatiile acordate salariatilor disponibilizati pana la 6 salarii de baza nete, care nu se supun impozitului pe salariu, in urmatoarele conditii:

• salariatul a realizat o vechime in munca in aceeasi unitate de minimum 12 luni, in baza unui contract incheiat pe durata nedeterminata;

• vechimea in munca a fost realizata in ultimele 12 luni inainte de disponibilizare;• salariatul nu se afla in situatia de a fi trecut la pensie pentru limita de varsta. Nu sunt impozabile nici platile compensatorii acordate salariatilor carora li s-au

desfacut contractele individuale de munca in urma aplicarii programelor de restructurare, privatizare si lichidare.

Incepand cu 01.01.2011 grilele de impozitare au fost inlocuite cu o transa unica de impozit pe venit in cota de 16%.

In urma modificarilor , din salariu, se retine si contributia salariatului la fondul pentru plata ajutorului de somaj, reprezentand 1% din salariul de baza lunar brut, precum si o contributie de 9.5%, reprezentand aproximativ o treime din noua cota de C.A.S. de 29,00 %.

Aceste contributii nu se cuprind in venitul lunar impozabil, ele fiind deduse din veniturile salariale inainte de calcularea impozitului pe salariu.

Potrivit legii m.145/1997, incepand cu anul 1998, populatia tarii, cu unele exceptii prevazute de lege, este obligata sa contribuie la fondul national de asigurari sociale.

7


In cazul asiguratilor care au calitatea de angajat, contributia pentru asigurari sociale de sanatate este de 6.5% din veniturile salariale brute. In categoria veniturilor salariale brute se includ si indemnizatiile cuvenite, potrivit legii precum si indemnizatiile acordate personalului care lucreaza in sectorul productiei de aparare, pe perioada de intrerupere a activitatii.

Din veniturile salariale, dupa deducerea contributiilor la fondul de somaj si asigurari sociale, se va retine impozitul pe salariu, care incepand cu 01.01.2011 este in cota unica de 16% din venitul impozabil.

Contributiile pe care societatea trebuie sa le plateasca sunt:• contributia de asigurari sociale;• contributia la asigurari sociale de sanatate;• pentru plata ajutorului de somajContributia de asigurari sociale – baza de calcul este fondul total de salarii brute

lunare realizate de asigurati, iar cotele sunt :• 19,5% pentru conditii normale de munca;• 24,5% pentru conditii deosebite de munca;• 29,5% pentru conditii speciale de munca.Baza lunara de calcul la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari sociale

nu poate fi mai mare decat produsul dintre numarul mediu al asiguratilor si valoarea corespunzatoare a trei salarii medii brute lunare pe economie.

Contributia de asigurari sociale de sanatate, pentru societatea comerciala, baza de calcul o constituie fondul de salarii, iar cota este de 6 %.

Contributia pentru plata ajutorului de somaj, pentru societatea comerciala, baza de calcul o constituie veniturile realizate lunar, iar cota este de 2 %.

Pentru prestarea serviciilor prevazut in legea nr. 130/1999, privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca, inspectoratele teritoriale de munca vor percepe un comision stabilit dupa cum urmeaza :

1. 0.75% din fondul lunar de salarii, angajatorilor carora le pastreaza si le completeaza carnetele de munca;

2. 0.25% din fondul lunar de salarii, angajatorilor carora le presteaza serviciile prevazute la art.10, constand in verificarea si certificarea legalitatii inregistrarilor efectuate de catre acestia.

Pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca ale persoanelor care au incheiat contracte de asigurare, directiile generale de munca si protectie sociala vor percepe un comision de 0.75% calculat la venitul asigurat prevazut in contractul de asigurare.

Impozitul pe venitul global reprezinta suma datorata de o persoana fizica pentru veniturile realizate intr-un an fiscal, in conditiile specificate de legea m.7/2001 privind impozitul pe venitul global.

Venitul net global reprezinta venitul supus impozitarii realizat intr-un an fiscal care corespunde anului calendaristic din activitati independente, din salarii si din cedarea dreptului de folosinta atat pe teritoriul Romaniei, cat si in strainatate.

Venitul brut incasat pe activitati reprezinta veniturile realizate in bani sau in natura pe genuri de activitati.

Venitul net sau pierderea pentru fiecare categorie de venit reprezinta diferenta dintre venitul brut si cheltuielile deductibile.

Cheltuielile deductibile reprezinta cheltuielile efectuate in cadrul activitatiilor desfasurate in scopul realizarii venitului, in conditii prevazute de legislatia in vigoare.

Deducerile personale reprezinta sumele neimpozabile acordate contribuabilului si care cuprind deducerea personala de baza si deducerile personale suplimentare.

Impozitul final este impozitul stabilit asupra categoriilor de venituri care nu se globalizeaza la inchiderea exercitiului.

8


Creditul fiscal extern reprezinta suma platita in strainatate asupra veniturilor realizate de persoanele fizice de nationalitate romana, cu domiciliul in Romania si care sunt recunoscute de autoritatile romane ca fiind achitate din cuantumul impozitului anual.

Platitorii de impozit pe venit global, denumiti in continuare contribuabili sunt:• persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania, pentru veniturile realizate

atat in Romania, cat si in strainatate din activitati independente, salarii si cedarea folosintei bunurilor;

• persoane fizice romane cu domiciliul in Romania pentru veniturile realizate printr-o baza fixa sau sediu permanent sau intr-o perioada care totalizeaza mai mult de 183 de zile din anul fiscal;

• persoanele fizice straine, pentru veniturile obtinute in Romania conform acordului de evitare a dublei impuneri, incheiat intre Romania si statul respectiv.

Categoriile de venituri care se impun impozitului pe venit sunt:- venituri din activitati independente;- venituri din salarii;- venituri din cedarea folosintei bunurilor- venituri din dividende si dobanzi;- venituri din activitati agricole;- venituri din pensii care depasesc suma de 900 lei.Nu sunt venituri impozabile si deci nu se impoziteaza:- ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, cu

exceptia indemnizatiilor pentru incapacitatea temporara de munca;- venituri sub forma cadourilor pentru copii, cu ocazia zile de 1 Iunie sau

sarbatorilor de iarna, precum si pentru femei, cu ocazia zilei de 8 Martie, daca nu depaseste echivalentul a 150 lei;

- ajutoarele de deces, pentru pierderi datorate calamitatilor sau in cazul unor boli incurabile alea angajatilor;

- despagubiri pentru pagube in cazul bunurilor asigurate sau asigurarilor de persoane;

- sumele fixe de ingrijire pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat, sau ingrijirea pensionarilor;

- bunurile primite sub forma de sponsorizari;- echipamentul de lucru sau de protectie suportat de angajator pentru angajatii sai;- alocatia de hrana sub forma tichetelor de masa suportate integral de angajator;- sume primite pentru instalarea absolventilor in vederea desfasurarii serviciului, in

alte localitati decat cele de domiciliu;- sume primite pentru detasari, transferari in interes de serviciu.Scutirile de impozit pe venit, potrivit legii, se refera la:- veniturile membrilor misiunilor diplomatice si a posturilor consul are, cu conditia

reciproeitatii;- salariile ziaristilor pe perioada deplasari in alte state, cu conditia reciproeitatii;- bursele elevilor si studentilor;- premiile castigate de elevi si studenti cu ocazia concursurilor scolare;- premiile castigate la jocurile de noroc pana la cuantumul a 300 de lei, in cadrul

aceluiasi organizator de jocuri;- veniturile reprezentand avantaje in natura ale veniturilor de razboi, ale

persoanelor persecutate in timpul regimului comunist si al prizonierilor de razboi in alte state;- sumele reprezentand plati compensatorii pentru persoanele ale caror contracte

individuale de munca se desfac ca urmare a concediilor colective;

9


- sumele reprezentand venituri din salarii ca urmare a activitatii de creare a programelor informatice.

Impozitarea veniturilor din salariiSunt considerate venituri din salarii sumele realizate de persoanele fizice pe baza

contractelor individuale de munca sau a conventiilor civile.Noile deduceri personale se acorda diferentiat, functie de venitul lunar brut si de

numarul de persoane in intretinerea contribuabilului, dupa cum urmeaza :• contribuabilii care au un venit de pana la 1000 lei lunar(inclusiv), beneficiaza

de deduceri ce variaza intre 250 lei si 650 lei;• contribuabilii care au un venit lunar brut intre 1000,01 lei si 3000,00 lei inclusiv

beneficiaza de deduceri personale degresive; acestea vor fi stabilite prin ordin al ministrului finantelor;

• contribuabilii cu un venit lunar brut mai mare de 3000 lei nu beneficiaza de deduceri personale la calculul impozitului pe venit.

La functia de baza, impozitul lunar se calculeaza prin deducerea din venitul brut a:

• contributiilor obligatorii aferente unei luni,• deducerilor personale acordate (daca este cazul),• cotizatiei sindicale lunare• contributiei la schemele facultative de pensii ocupationale (in limita a 200 euro

anual). In celelalte cazuri, impozitul lunar se calculeaza prin deducerea din venitul brut

a contributiilor obligatorii pe fiecare loc de realizare a venitului .Venitul brut realizat este reprezentat de venitul pentru munca efectiv prestata la

care se adauga sporurile sau adaosurile la salariu: spor de vechime, spor pentru lucru de noapte, pentru lucru in zile de sambata, duminica sau sarbatori legale, pentru conditii deosebite de lucru, spor pentru diploma de doctor, indemnizatiile de conducere.

Contributiile datorate de angajati care se scad din venitul brut sunt:• contributia la asigurari sociale care se calculeaza prin aplicarea procentului de

9.5% la veniturile brute, plafonate insa la trei salarii medii pe economie (in prezent, salariul mediu pe economie este de 1270 lei * 3 = 3810 lei);

• contributia la fondul de sanatate determinat prin aplicarea procentului de 6.5% la venitul brut realizat de angajat;

• contributia la fondul de somaj determinat prin aplicarea procentului de 1% la salariul de incadrare.

Deducerile personale de baza si suplimentare se scad numai la locul de munca la care persoana este incadrata prin contract de munca.

Dupa ce s-a determinat venitul net sau venitul impozabil, la acesta se aplica cota de impozit de 16 %.

Impozitul pe salarii in situatiile concediilor medicale:Daca angajatul realizeaza venituri din salarii si in acelasi timp indemnizatii pentru

incapacitate temporara de munca, determinarea veniturilor brute si a venitului net sau impozabil se face distinct in functie de cauza generatoare a incapacitatii de munca. Din acest punct de vedere, distingem:

- incapacitatea temporara de munca datorata bolilor obisnuite sau accidentelor in afara programului de munca;

- incapacitatea temporara de munca datorata bolilor profesionale, a unor boli ca tuberculoza, SIDA, cancer si a accidentelor in procesul muncii;

- concedii de maternitate;

10


- concedii pentru ingrijirea copilului bolnav pana la 7 ani sau cu handicap, pana la 18 ani;

Cand in aceeasi luna se realizeaza atat venituri din munca efectiv prestata, cat si indemnizatii pentru incapacitatea de munca, se procedeaza astfel:

- pentru munca efectiv prestata, venitul se determina raportand salariul tarifar de incadrare la numarul de zile lucratoare din luna si apoi se inmulteste cu numarul de zile lucrate, la aceasta suma se pot adauga sporuri stabilite procentual;

- pentru indemnizatiile de concediu se determina baza de calcul, apoi aceasta se inmulteste cu numarul de zile de concediu medical si cu procentul stabilit de lege, in functie de cauza generatoare a incapacitatii de munca:

1. 75% pentru boli obisnuite si accidente in afara programului de munca;2. 100% pentru boli profesionale, accidente de munca, boli ca tuberculoza, SIDA

sau cancer;3. 85% pentru toate celelalte.Retinerile din salariu care se scad pentru determinarea venitului impozabil sunt:

contributia la asigurarile sociale (9.5%) numai pentru venitul din munca efectiv prestata, fondul de sanatate (6.5%) tot pentru munca efectiv prestata si fondul de somaj (1%) la salariul tarifar de incadrare. Adaugand indemnizatia de concediu la salariul pentru munca efectiv prestata si insumand cu sporurile, se obtine venitul brut. Din acesta se scade deducerea personala, obtinandu-se astfel venitul net sau impozabil, la care se aplica cota de impozitare de 16 %.

In ceea ce priveste impozitul pe salarii, acesta se retine lunar prin stopaj la sursa, angajatorul are obligatia sa-l verse bugetului de stat la data platii chenzinei a-II-a, dar nu mai tarziu de data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care s-a calculat.

Din 2011, impozitul pe venitul din salarii se retine de catre angajator si se considera impozit final.

Nu depun declaratie de venit nici cei care obtin venituri doar din salarii, pensii, investitii, din premii sau jocuri de noroc.

Nu vor mai depune declaratii nici salariatii care si-au schimbat locul de munca pe parcursul anului 2011.

Contribuabilii care au realizat in 2011 venituri din activitati comerciale (comert, prestari servicii), cei cu profesii liberale (doctori, avocati, contabili, notari, arhitecti etc.), precum si cei care au realizat venituri din cedarea drepturilor de folosinta a bunurilor, din drepturi de autor sau din drepturi de proprietate intelectuala vor trebui sa mearga depuna doar formularul 200 (Declaratia de venit global). Termenul-limita de depunere a acestei declaratii este 15 mai 2011. Din acest an, persoanele care au realizat venituri din tranzactii cu titluri de valoare vor depune formularul 200, impreuna cu documente justificative privind tranzactiile efectuate, din care sa rezulte pierderea sau castigul obtinut.

La sfarsitul anului, dupa 1 noiembrie, angajatorul solicita Administratiei Financiara fisele fiscale. Acestea sunt distincte pentru angajatii cu carte de munca si pentru colaboratorii cu conventie. Fisele fiscale se completeaza in 3 exemplare lunar si contin date de identificare ale angajatorului, date personale ale angajatorului, venit net realizat in fiecare luna, iar la luna decembrie, toate acestea elemente acumulate in an.

CAPITOLUL II. CONTABILITATEA OPERAȚIILOR PRIVIND SALARIILE

2.1. Forme de salarizare, determinarea salariilor și documente specifice

11


Legatura intre marimea salariului si rezultatele din activitate se realizeaza prin diferite forme de salarizare.

Potrivit art. 40 din contractul colectiv de munca unic la nivel national, formele de organizare a muncii si de salarizare ce pot fi aplicate sunt urmatoarele:

• regie sau dupa timp; • acord; • pe baza de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate; • alte forme specifice unitatii. Forma de organizare a muncii si de salarizare ce urmeara sa se aplice fiecarei

activitati se stabileste prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate sau dupa caz, institutie.

Aplicarea cu eficienta a oricarei forme de salarizare se poate face numai in conditiile unei bune organizari a muncii.

Organizarea activitatii, prin stabilirea unei structuri organizatorice rationale, repartizarea tuturor salariatilor pe locurile de munca cu precizarea atributiilor si raspunderilor lor, elaborarea de norme de munca fundamentale din punct de vedere tehnic, precum si de exercitarea controlului asupra modului de indeplinire a obligatiilor de serviciu de catre salariati sunt atribuite de competenta executiva a celor care angajeaza.

Conform contractului colectiv de munca, cel care angajeaza va asigura organizarea rationala a muncii pentru fiecare loc de munca si pe acesta baza se stabilesc sarcini si raspunderi sub forma de norme de munca.

Normele de munca pot fi norme de timp - se stabileste timpul necesar pentru realizarea unei lucrari, norme de productie - se stabileste cantitatea de produse sau lucrari ce trebuie realizata in unitatea de timp (ora sau zi) sau norme de personal - numarul de personal din formatie si structura acestuia, ce este necesar pentru realizarea sarcinilor de munca stabilite, insotite de descrierea sferei de atributii si a zonei de deservire, menite sa asigure utilizarea integrala si eficienta a timpului de lucru.

In contractul colectiv de munca unic la nivel national se precizeaza ca normele de munca vor fi stabilite incat sa se asigure un ritm normal de munca, la o intensitate a efortului fizic sau intelectual si o intensitate nervoasa, care sa nu conduca la oboseala excesiva a salariatilor.

Intrucat calitatea normelor de munca influenteaza in mod direct marimea salariului, in contractul colectiv de munca, se precizeaza ca acestea se aproba de conducatorul unitatii cu avizul sindicatelor, iar in caz de divergenta in ceea ce priveste calitatea normelor de munca se va recurge la o expertiza tehnica stabilita de comun acord, concluziile acestei expertize fiind obligatorii pentru ambele parti.

Forma de salarizare in regie sau dupa timpul lucrat - in acest caz, salariul de baza stabilit pe ora, zi sau luna se acorda personalului pentru timpul efectiv lucrat, la realizarea integrala a sarcinilor de serviciu, fara sa se precizeze expres cantitatea de munca pe care el trebuie sa o depuna in unitatea de timp.

Sarcinile de serviciu pot fi exprimate pentru muncitori fie sub forma unor norme de productie zilnica sau lunara, fie sub forma de atributii concrete, care se stabilesc pe o zona de deservire precizata, iar in cazul celorlalte categorii de personal, prin sarcini de serviciu, atributii si raspunderi concrete la fiecare loc de munca si pentru fiecare salariat. Pentru personalul de administratie, care, de regula, este salarizat in regie, aceste sarcini si atributii sunt prevazute in fisa postului.

Introducerea in institutiile publice, in anul 1998, prin Legea nr. 154/1998, a unui nou sistem de stabilire a salariilor de baza, care tine seama si de felul in care sunt indeplinite sarcinile de munca, a impus perfectionarea modului de evaluare a performantelor individuale.

12


In acest scop, pentru fiecare post, seful ierarhic stabileste, cu aprobarea conducerii institutiei, standarde de performanta, care trebuie sa reflecte repartizarea echitabila a sarcinilor intre posturi si sa fie defalcate pe obiectivele cuantificate ale institutiei. Aceste standarde de performare sunt exprimate prin indicatori cum sunt:

- cantitate - se masoara volumul lucrarilor exprimate in unitati de masura specifice operatiilor sau activitatilor exprimate intr-un anumit post;

- calitatea - se masoara in nivelul completitudinii si corectitudinii solutiilor prezentate in lucrarile specifice postului;

- cost - se masoara interesul angajatului pentru a limita costurile de funtionare a institutiei sau pentru incadrarea plafoanelor de cheltuieli stabilite;

- timp - se masoara timpii de executie a lucrarilor mai ales pentru acele lucrari care nu se pot stabili norme de timp;

- utilizarea resurselor - se apreciaza capacitatea angajatului de a utiliza eficient resursele puse la dispozitia postului;

- mod de realizare - se apreciaza capacitatea angajatului de a se integra in efortul colectiv depus de echipa in care face parte, modul in care pune la dispozitia colectivului cunostintele si experienta pe care le detine.

Este indicat ca in contractul colectiv sa se precizeze parametrii care vor fi avuti in vedere la reevaluarea salariului de baza, precum si modalitatea de corectare a salariilor.

Corectarea salariilor de baza intervine la intervale mari de timp (in jur de un an) si de aceea, pentru a mentine permanent interesul salariatilor pentru realizarea sarcinilor de munca in cele mai bune conditii, forme de salarizare in regie se asociaza, in multe cazuri, un sistem de premiere.

S-a prevazut, conform legii, ca si in economiile la cheltuielile cu salariile, rezultate ca urmare a neocuparii posturilor aprobate sau a modificarii structurii de personal, sa poata fi utilizate pentru acordarea de premii in cursul anului; astfel s-a simtit nevoia ca acordarea premiilor sa nu se bazeze numai pe a simpla apreciere si, ca urmare, s-au introdus criterii de evaluare a activitatii in vederea aprobarii premiilor. Prin urmarirea continua a rezultatelor obtinute prin munca de fiecare salariat, se asigura mentinerea, in tot cursul anului, a interesului personalului pentru realizarea in conditii cat mai bune a sarcinilor de munca, chiar daca salarizarea se face in regie, adica in raport cu timpul cat salariatii au fost prezenti la lucru.

In cazul agentilor economici fondul de premiere in cursul anului se calculeaza intr-o proportie de minimum 1,5 % in fondul de salarii realizat lunar si cumulat.

In tarile din Europa de Vest, forma de salarizare este cea mai utilizata, chiar in cazul muncitorilor, dar in aceste tari se urmareste realizarea integrala a sarcinilor de munca stabilite pe fiecare post de lucru. Intreprinderea nu este interesata in depasirea sarcinilor de productie ce revin unui post de lucru care face parte dintr-un flux de fabricatie, deoarece aceasta inseamna crearea de stocuri intermediare. In cazul in care sarcinile de munca nu se realizeaza integral pe fiecare post de lucru, ceea ce nu poate produce perturbari in desfasurarea procesului de productie, acesta este inlocuit cu un alt salariat ce poate realiza acele sarcini, oferiindu-i-se, de regula, un post cu calificarea mai redusa, care este platit cu un salariu mai mic.

Aplicarea formei de salarizare in regie fara o masurare corespunzatoare a muncii prestate poate conduce la o crstere a cheltuielilor cu forta de munca si la reducerea competitivitatii intreprinderii respective.

Forma de salarizare in acord consta in remunerarea pe operatii etc. In cadrul acestei forme distingem variante ce se pot aplica individual sau colectiv.

13


In cazul acordului direct, salariul convenit este direct proportional cu cantitatea de produse sau lucrari realizate, fiind stabilit prin inmultirea tarifului pe unitatea de produs sau lucrare cu cantitati realizate.

Acordul direct se utilizeaza acolo unde cantitatea de produse sau lucrari realizate depinde de modul cum persoana sau echipa respectiva isi indeplinesc sarcinile de munca si unde unitatea este interesata de aceasta depasire. Aceasta forma de salarizare are avantajul ca nu necesita o supraveghere continua asupra utilizarii timpului de lucru de catre salariati, cum este cazul lucrarilor care se efectueaza pe santier sau la puncte de lucru dispersate. In aceste situatii, se poate transfera executantului o parte din sarcinile de organizare a activitatii, cum ar fi aprovizionarea locului de munca cu scule, dispozitive si materiale .

In cazul acordului progresiv, la un anumit nivel de realizare a sarcinilor, dinainte stabilit, tariful pe unitatea de produs sau lucrare se majoreaza in anumite proportii. Tariful majorat se poate aplica fie la cantitatea de produse realizate peste nivelul stabilit, fie la intreaga cantitate realizata, atunci cand s-a atins nivelul de productie stabilit.

Acordul progresiv se utilizeaza atunci cand se doreste o stimulare foarte puternica a personalului pentru a atinge anumite niveluri de produtie, in special la locurile de munca ce limiteaza capacitatea de productie.

Pentru ca aplicarea acordului progresiv sa nu conduca la cresterea costului pe unitate de produs, la stabilirea nivelului de la care se face majorarea tarifului pe unitate de produs sau lucrare, precum si a cotei de majorare a acestuia, se urmareste ca suma acordata in plus pe unitatea de produs, la cheltuieli de personal, sa nu fie compensata de reducerea valorii cheltuielilor conventional constatate (amortizarea, cheltuieli cu salariile pentru administratie) pe unitate de produs, ca urmare a repartizarii acestor cheltuieli la o cantitate mai mare de produse realizate.4

In cazul acordului direct, salariile personalului care deserveste nemijlocit mai multi lucratori salarizati in acord si a caror realizari sunt conditionate de felul cum sunt deserviti, se acorda proportional cu nivelul mediu de indeplinire a normelor de catre lucratorii respectivi .

Aplicarea acestei forme de salarizare sub forma clasica, prezentata mai sus, are dezavantajul ca, atunci dind numarul de lucratori deserviti se reduce sub cel stabilit initial (considerat ca optim), se ajunge la o scadere a gradului de ocupare a personei de salarizare in acord direct, salariul acestuia urmand sa creasca, cand lucratorii ce au mai ramas depasesc normele de munca. Pentru eliminarea acestui dezavantaj se pot introduce corectii cu privire la ca1culul salariul persoanei salarizate in acord indirect, care sa tina seama si de volumul total de munca (masurat in ore-munca sau cantitati de produse fizice) realizat de lucratorii deserviti.

Forma de salarizare pe baza de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate in cazul acestei forme de salarizare, salariul convenit pentru munca prestata se calculeaza pe baza de tarife sau cote procentuale, aplicate la volumul incasarilor din deservire, prestari servicii, achizitii etc.

Tarifele sau cotele procentuale se stabilesc lunar, trimestrial, pe sezoane sau anual, dupa caz, tinand seama de facturi, independenti de personalul respectiv, ce pot influenta volumul incasarilor.

Aceasta forma de salarizare se aplica de regula: • in activitate de comert cu amanuntul si cu ridicata; • in alimentatia publica; • in turism; • in activitatea de prestari servicii.

4 Daniela Rodica Iov, Boni Mihaela Străoanu, Maria Tatu – Contabilitate, Editura Economica, București, 2006, pagina 80-82

14


La stabilirea tarifelor si cotelor procentuale ce au in vedere salariile de baza ale personalului platit pe baza acestor tarife si cote procentuale, stabilite pe baza de norme de personal si volumul de incasari posibil de realizat in conditii obisnuite.

Alte forme de salarizare - formele de salarizare prezentate mai sus asigura legatura intre marimea salariului acordat si rezultatele cantitative obtinute.

Pentru asigurarea unui plus de eficienta, in unele unitati s-au stabilit, prin contractul colectiv de munca, forme de salarizare specifice care permit o corectie, in plus sau in minus, a drepturilor convenite pentru realizarile cantitative, in raport cu modul de realizare a unor indicatori colectivi, cum ar fi : consumurile specifice la unele materii sau materiale, cu pondere in total cheltuieli, rata profitului.

La stabilirea cotelor de coretie se are in vedere atat contributia pe care poate sa o aiba personalul respectiv la obtinerea rezultatelor calitative, cat si sumele ce se pot acorda pe baza indicatorilor colectivi din eficienta economica suplimentar obtinuta .

Determinarea salariului Salariul cuvenit unui salariat se compune din:

Tabel 1-Determinarea salariului

Salariul brut de baza (salariul realizat)

+ sporuri si adaosuri

+ indemnizatii de conducere si alte sporuri acordate pentru functiile de conducere

+ indemnizari de salarii si compensarii ale cresterii preturilor

+ salariu in natura

= venit brut total

- contributia personalului la asigurari sociale (CAS -9,5%)

- contributia personalului la fondul de somaj (1 %)

- contributia personalului la asigurarile sociale de sanatate (6,5%)

= venit net

- deducerea personala 5

= venit impozabil

Impozitul pe salariu

= salariul net

-avansuri acordate personalului- retineri in favoarea uniHitii - retineri in favoarea tertilor

- retineri in favoarea unitatii

5 Noile deduceri personale se acorda diferentiat, functie de venitul lunar brut si de numarul de persoane in intretinerea contribuabilului, dupa cum urmeaza:

contribuabilii care au un venit de pana la 1000 lei lunar, beneficiaza de deduceri ce variaza intre 250 lei si 650 lei;

contribuabilii care au un venit lunar brut intre 1000,01 lei si 3000 inclusiv lei beneficiaza de deduceri personale degresive; acestea vor fi stabilite

prin ordin al ministrului finantelor;

contribuabilii cu un venit lunar brut mai mare de 3000 lei nu beneficiaza de deduceri personale la calculul impozitului pe venit.

15


= restul de plata- retineri in favoarea uniHitii

Salariul de baza se stabileste pentru fiecare salariat in raport cu calificarea, importanta, complexitatea lucrurilor ce revin postului in care este incadrat, cu pregatirea si competenta profesionala.

Salariul de baza, fiind stabilit in raport cu sarcinile de munca ce revin postului de lucru, tine seama de pregatirea profesionala necesara realizarii acestor sarcini. Ca urmare, in cazul in care o persoana are o calificare superioara pe care e este incadrata, aceasta nu are posibilitatea sa-si valorifice integral pregatirea pe care o are, iar la stabilirea salariului de baza se va avea in vedere pregatirea profesionala ceruta pentru postul respectiv, si nu pregatirea pe care a dobandit-o.

Salariul minim brut pe economie 2011 stabilit de Guvernul Romaniei si publicat in Monitorul Oficial nr 0824, conform HG 1193/2010. Este vorba de castigul salarial de baza minim brut pe tara garantat in plata, care intra in vigoare de la data de 1 ianuarie.

Salariul minim brut pe economie in anul 2011 este in valoare de 670 ron / luna pentru un program complet de lucru de 170 de ore in medie pe luna, reprezentand 3,94 lei/ora.

Modul de realizare a sarcinilor de munca revin unui anumit post de lucru depinde insa, in mare masura, de competenta profesionala a persoanei incadrate pe acel post. Din aceasta cauza, multe sisteme prevad, pentru acelasi post de lucru, mai multe salarii de baza sau un interval de salarii de baza, astfel incat sa existe posibilitatea de a corela salariul de baza acordat unei persoane cu competenta sa profesionala.

In institutiile publice se utilizeaza un sistem de stabilire a salariilor de baza care permit atat determinarea salariilor de baza pentru fiecare salariat, intre limitele prevazute la fiecare functie, cat si o reglare a sistemului in functie de inflatie, precum si in raport cu prioritatile tarii in anumite perioade.

In sectorul concurential, sistemele de stabilire a salariilor de baza fiind, de regula, rezultatul unor negocieri colective, sunt foarte diferite de la un agent economic la altul, in functie de obiectivele urmarite de acestia si de raportul dintre cei doi parteneri sociali.

Astfel, in unele sisteme de salarizare se stabileste cel mai mic salariu de baza din unitate si raportul ce trebuie sa existe intre salariile de baza ale celorlalte functii si acest salariu minim, raport stabilit sub forma unor coeficienti. Prin inmultirea celor doua elemente rezulta salariul de baza al fiecarei functii, iar cand se majoreaza salariul minim pe unitate, se modifica in aceeasi proportie toate salariile de baza.

Pentru a exista posibilitatea diferentierii salariilor acordate unor salariati, incadrati pe aceeasi functie, in raport cu capacitatea lor profesionala, salariul rezultat din calcul se considera ca reprezinta salariul minim al functiei. In aceste conditii, sistemele de salarizare mai prevad si nivelurile celorlalte salarii de baza ce se pot acorda la functia respectiva, sau numai salariul maxim al functiei respective, pentru a se putea acorda orice salariu intre cele doua limite. Sunt si cazuri in care nu se mai indica limita maxima a salariului de baza pentru fiecare functie, stabilirea concreta a salariului fiind de competenta celui care angajeaza.

Alte sisteme de salarizare stabilesc sirul de salarii de baza care se utilizeaza in unitatea respectiva, fiecarui salariat din sir asociindu-i-se un numar de identitate (clasa de salarizare), iar la fiecare functie se prevad numai clasele de salarizare. Intrucat aceste sisteme de salarizare obliga la utilizarea unui numar limitat de salarii de baza, corespunzator claselor de salarizare, trebuie ca sirul sa cuprinda un numar suficient de mare de clase, astfel incat pasul intre salariile de baza din sir sa nu fie mult prea mare, pentru a raspunde cat mai bine nevoilor de diferentiere a salariilor dupa aportul adus de fiecare salariat.

Conform Constitutiei Romaniei, dintre masurile de protectie sociala face parte si instituirea unui salariu minim pe economie. Astfel, a fost introdus termenul de "salariu de

16


baza minim brut pe tara", care reprezinta cel mai mic salariu de baza ce poate fi acordat unui angajat cu contract individual de munca, pentru un program complet de munca.

Partenerii sociali pot conveni, prin contractul colectiv de munca la nivelul unitatii, ca salariul de baza minim pe unitate sa fie corespunzator salariului de baza brut pe tara. In acest caz, la stabilirea salariilor individuale, trebuie respectat salariul de baza minim negociat de cei doi parteneri sociali.

La unii agenti economici, cu capital majoritar de stat, salariul minim pe unitate se determina pe baza unei relatii de calcul de tipul S.minim=S.minim brut pe tara*K, unde K este coeficientul supraunitar, cu valori cuprinse intre 1,2 si 2. Aceasta legatura directa intre salariul minim pe unitate si salariul de baza minim brut pe tara obliga la modificarea salariilor din unitatea respectiva, odata cu majorarea de catre Guvern a valorii salariului de baza minim brut pe tara, chiar daca posibilitatile financiare ale acesteia nu permit acest lucru.

Experienta de pana acum arata ca majorarea salariului de baza minim pe economie s-a facut la intervale de timp, dar cu un procent mai ridicat, astfel incat agentii economici care utilizeaza aceasta relatie de calcul sunt supusi unor costuri in ceea ce priveste cheltuielile de personal. 6

In concluzie, salariul de baza minim pe unitate este egal sau apropiat de salariul de baza minim brut pe economie, majorarea acestuia din urma obliga fie la modificarea tuturor salariilor prevazute in grila de salarizare, pentru a se pastra raporturi dintre acestea, fie la majorarea numai a celor care au ajuns sub nivelul noului salariu de baza minim.

Intrucat in raport cu salariul de baza se calculeaza si alte drepturi salariale (cum este cazul sporului de vechime sau al sporurilor pentru conditii de munca) si se stabilesc unele drepturi si obligatii ale salariatului (cum este cazul ajutorului de somaj si al contributiei la fondul de somaj), este necesar ca in contractele colective de munca, sa se precizeze elementele care se includ in salariul de baza.7

Sporurile se utilizeaza pentru diferentierea salariilor in raport cu conditiile in care se desfasoara activitatea, cu vechimea in munca sau in raport cu alte elemente.

Sporurile si avansurile se acorda pentru:• vechimea in munca; • conditii de munca grele, periculoase, nocive, penibile, lucru in timpul noptii; • folosirea limbilor straine in timpul serviciului; • exercitarea de functii suplimentare; • cota-parte din profit care se repartizeaza salariatilor; • indemnizatiile pentru conducere.Sporul pentru vechimea in munca - marimea acestui spor este stabilita, de regula,

pe urmatoarele transe de vechime: Tabel 2 - Sporul de vechime in functie de transele de vechime in munca

Transe de vechime Procent spor vechime

Pana la 3 ani Nu se acorda

Intre 3 si 5 ani 5%

De la 5 la 10 ani 10%



7 Daniela Rodica Iov, Boni Mihaela Străoanu, Maria Tatu – Contabilitate, Editura Economica, București, 2006, pagina 88-89

17



Peste 20 ani 25%

Contractul colectiv de munca reprezinta conventia incheiata intre patron sau organizatia patronala, pe de o parte, si de salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, contract prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizare, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca.

Contractul individual de munca reprezinta intelegerea dintre o persona fizica, denumita salariat, si o persona fizica sau juridica, denumita angajator, prin care salariatul se obliga sa presteze munca prevazuta in contract, indeplinind atributiile ce si le-a asumat, in conditii de disciplina stabilite prin lege si prin contractul colectiv de munca, in schimbul unui salariu si al altor drepturi convenite.

Lista de avans chenzinal, care se intocmeste in dublu exemplar: originalul se trimite la serviciul contabilitate pentru a fi luat in evidenta retinerilor si apoi la caserie pentru efectuarea platilor iar copia ramane la serviciul personal-salarizare.

Originalul, de la caserie se introduce la biroul contabilitate insotit de registrul de casa, dupa efectuarea platilor.

Documentul se va intocmi pe fiecare sector in parte si va cuprinde numele persoanei, cuantumul avansului si semnatura de primire.

Originalul listei de avans chenzinal trebuie sa cuprinda semnatura celui care l-a intocmit, stampila de ordonantare a casierului, semnaturile contabilului sef si a directorului.

Un alt document este statul de salarii. Acesta se intocmeste lunar de persoanele cu atributii din cadrul serviciului personal - salarizare si serveste la efectuarea platii salariilor si a altor drepturi, calculul retinerilor din salarii precum si inregistrarea in contabilitate.

Platile facute in cursul lunii ca : avansuri chenzinale, indemnizatii de concediu de odihna sau concedii medicale se includ in statele de salarii pentru a se cuprinde intr-un singur document intreaga suma a salariilor calculate si toate retinerile din perioada de decontare respectiva.

Statul de salarii va cuprinde: denumirea societatii, luna pentru care se ca1culeaza drepturile banesti, numele si prenumele fiecarei personale, marca, salariul tarifar, eventualele compensatii, procentul de vechime, orele normale de lucru, orele suplimentare si orele de noapte lucrate, orele de invoire si absente nemotivate, numarul de zile de concediu de odihna sau concediu medical, sporul de conditii grele (procent si suma), sporul de gestiune (procent si suma), sporul de noapte (procent si suma), spor de vechime, alte drepturi (concedii de odihna, concedii medicale, prime). Prin insumarea drepturilor rezulta salariul brut. In rubricile speciale vor fi evidentiate: contributia salariatului pentru asigurarile sociale de stat (9,5%), contributia salariatului pentru constituirea fondului de somaj (1 %), contributia salariatului la fondul initial de sanatate (6,5%), venit net, deducerea personala, venitul net baza de ca1cul, impozitul pe salariu, retinerile (rate locuinte, propriri, garantii, debite, CAR), restul de plata si semnatura de primire.

Statul va cuprinde totalul fiecarei coloane, data emiterii, totalul de plata in cifre si litere, semnatura emitentului, a contabilului sef si a directorului.

Statul de plata se intocmeste in dublu exemplar din care unul se anexeaza la actul de casa dupa efectuarea platilor iar copia este retinuta de biroul personal-salarizare pentru diverse scopuri (eliberari de adeverinte).

Macheta statului de salarii:

Stat de salarii

18


pe luna …………. anul………. Tabel 3 - Stat de salarii

Salariul de Sporuri Indemnizatii Salariul CAS. Fond de Fond de Deduceri Salariul Impozit Avans Alte retineri Rest de

incadrare brut somaj sanatate impozabil plata

2.2. Reflectarea în contabilitate a decontărilor cu personalul

Contabilitatea decontarilor cu persona1ul este organizata cu ajutoru1 grupei 42 "Personal si conturi asimilate", grupa care este detailata pe 5 conturi sinetice de gradul I cu functie de pasiv, un cont sintetic de gradul I bifunctional, astfel:

• contul 421 "Persona1-sa1arii datorate",cont de pasiv, care evidentiaza sume1e decontate sau in curs de decontare cu personalul, reprezentand drepturi1e sa1aria1e cuvenite acestuia;

• contul 423 "Personal-ajutoare materiale datorate", cont de pasiv, care tine evidenta ajutoarelor de boala pentru incapacitate temporara de munca, pentru ingrijirea copilului, a ajutoarelor de deces, si a altor ajutoare acordate;

• contul 424 "Participarea personalului la profit", cont de pasiv, care tine evidenta stimulentelor acordate personalului din profitul realizat;

• contul 425 "Avansuri acordate personalului", cont de activ, care tine evidenta avansurilor acordate personalului;

• contul 426 "Drepturi de personal neridicate", cont de pasiv, care tine evidenta drepturilor de personal neridicate in termenul legal ;

• contul 427 "Retineri din salarii datorate tertilor", cont de pasiv, care tine evidenta retinerilor si propririlor din salarii datorate tertilor (rate, pensii alimentare, etc.);

• contul 428 "Alte datorii si creante cu personalul", cont bifunctional, care este detaliat in doua conturi sintetice de gradul I:

- 4281 "Alte datorii in legatura cu personalul” - 4282 "Alte creante in legatura cu personalul".Cheltuielile cu personalul si decontarea drepturilor cuvenite angajatilor determina

urmatoarele inregistrari contabile: 1. Plata avansului si aconturilor catre salariații

425 = 531"Avansuri acordate personalului" "Casa”

2. Cheltuielile cu salarii si alte drepturi cuvenite personalului, inregistrate pe baza statului de salarii 641 = 421

"Cheltuielile cu salariile personalului" "Personal- salarii datorate"

Se pot ivi si situatii in care trebuie inregistrate la cheltuieli salariile si alte drepturi de personal cuvenite exercitiului expirat, dar decontate in exercitiul urmator. In acest caz, pentru statele neintocmite, locul contului 421 "Personal - salarii datorate" este luat de contul 4281 "Alte datorii in legatura cu personalul" .

In exercitiul urmator, operatia de mai sus este stornata in negru, efectundu-se inregistrarea reala conform statelor de salarii intocmite.

Creantele privind sumele datorate de catre personal, reprezentand chirii si consumuri care se fac venit la intreprindere, precum si eventualele sume datorate privind debite, remuneratii, sporuri sau adaosuri necuvenite, ajutoare de boala necuvenite se

19


inregistreaza in debitul contului 4282 "Alte ereante in legatura cu personalul" si in creditul conturilor, dupa caz, 758 "Alte venituri din exploatare", 708 "Venituri din activitati diverse", 4427 "TVA ¬colectata" si 438 "Alte datorii si creante sociale"

3. Retinerile din salarii reprezentnd avansuri, propriri, contributia personalului pentru asigurari sociale si ajutorul de somaj, impozitul pe salarii.

421 = %"Personal - salarii datorate" 425

"Avansuri acordate personalului"427

"Retineri din salarii datorate tertilor"

431"Asigurari sociale"

437"Ajutor de somaj"

444“Impozitul pe venituri de natura salariilor"

4. Achitarea salariilor nete datorate personalului421 = 512

"Personal - salarii datorate" “Conturi curente la banci”

5. Ajutoare materiale sociale cuvenite salariatilor431 = 423

"Asigurari sociale" “Personal-ajutoare materiale datortate”

Retinerile din ajutoarele sociale, in favoarea tertilor si impozitele corespunzatoare, se inregistreaza in debitul contului 423 "Personal - ajutoare materiale datorate" si in creditul conturilor 427 "Retineri din salarii datorate terti lor", respectiv 444 "Impozit pe venituri de natura salariilor".

Achitarea sumelor nete genereaza inregistrarea6. Decontarea drepturilor de participare a salariatilor la profit determina

inregistrareaa) drepturi necuvenite

117 = 424“Rezultatul reportat” “Participarea personalului la profit”

b) impozit retinut424 = 444

“Participarea personalului la profit” “Impozitul pe venituri de natura salariilor"c) plata drepturilor nete

424 = 512“Participarea personalului la profit” “Conturi curente la banci”

sau531

“Casa”

7. Inregistrarea drepturilor de personal neridicate

20


% = 426421 “Drepturi de personal neridicate”

"Personal - salarii datorate"423

“Personal-ajutoare materiale datortate”424

“Participarea personalului la profit”

La achitarea drepturilor de personal neridicate se foloseste urmatoarea formula contabila:

426 = 512“Drepturi de personal neridicate” “Conturi curente la banci”

sau

531“Casa”

Daca drepturile de personal neridicate s-au prescris, se inregistreaza ca venituri extraordinale din operatii de gestiune.8

Un caz particular privind decontarile cu personalul il reprezinta acordarea catre salariatii societatii comerciale a unor cantitati de produse din productie proprie. Valoarea acestor produse improvizeaza, fiind un venit pentru intreprindere in perioada respectiva.

Tipurile de inregistrari care intervin sunt: a) cheltuielile cu remuneratia cuvenita pentru timpul sau munca prestata, dupa caz,

641 = 421“Cheltuieli cu slariile personalului” "Personal - salarii datorate"

b) decontarea salariilor nedecontate421 = 701

"Personal - salarii datorate" “Venituri din vanzarea produselor finite”(cu valoare la prêt de vanzare a produselor acordate in

echivalent la salariu)

531“Casa”

(cu sumele nete achitate pentru diferenta neacoperita prin valoarea produselor acordate)

444“Impozitul pe venituri de natura salariilor"

(cu impozitul pe salarii retinut)

c) TVA aferenta produselor acordate in natura si accizele aferente daca este cazul635 = %

“Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte assimilate”

4427“TVA-colectata”

446“Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”


21


d) descarcarea gestiunii cu valoarea produselor acordate in natura, la cost de productie

711 = 345“Variatia stocurilor” “Produse finite”

In sfera cazurilor particulare se inscrie si contabilizarea echipamentului de lucru si a uniformelor distribuite salariatilor, pentru care intreprinderea suporta 50% din valoare.

a) valoarea echipamentului de lucru si a uniformelor achizitionate, inc1usiv TVA aferenta

% = 401“Furnizori”

303“Materiale de natura obiectelor de inventar”

4426“TVA-deductibila”

b) valoarea echipamentlui de lucru si a uniformelor distribuite salariatilor

% = 303603

“Cheltuielile privind materialele de natura obiectelor de inventar”

“Materiale de natura obiectelor de inventar”

(cota de 50% suportata de intreprindere)

428“Alte datorii si creante in legatura cu personalul (cota de 50% suportata de

salariati)c) TVA aferenta valorii echipamentului de lucru si a uniformelor suportate de

salariati428 = 4427

“Alte datorii si creante in legatura cu personalul “

“TVA-colectata”

22

CONTABILITATEA SALARIILOR ȘI CONTRIBUȚIILE ASUPRA ACESTORA CUPRINS+TEORIE

Documents

Transcript of CONTABILITATEA SALARIILOR ȘI CONTRIBUȚIILE ASUPRA ACESTORA CUPRINS+TEORIE