Studiul contabilitatii salariilor

5/10/2018 Studiul contabilitatii salariilor - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/studiul-contabilitatii-salariilor 1/45

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE

GESTIUNE

PROIECTE ECONOMICE

Studiul contabilitatii salariilor

Autor:

BUCUREŞTI, 2008

1



INTRODUCERE

In teoria tradiţională a organizaţiei, salariaţii erau priviţi din perspectiva modului in care aceştia

executau anumite operaţii prestabilite, puneau in mişcare maşini şi dispozitive tehnologice sau

îndeplineau unele activităţi. Aşa au apărut si conceptele, folosite şi astăzi din păcate, de „forţa de

munca” sau „mana de lucru”. Ceea ce interesa era capacitatea acestora de a pune in opera deciziile

conducătorilor, conform regulilor. Aşa a apărut împărţirea muncii in „muncă productivă” a

„personalului neproductiv”, care era de obicei asociat cu cei care desfăşurau activităţi de natură

intelectuală. Conceptul de „forţă de muncă” era folosit întotdeauna la singular şi desemna ansamblul,

masa, niciodată individul, cu personalitate, nevoi, comportament si viziune specifică nu intra in

obiectivele conducătorilor.

Salariul reprezinta "expresia baneasca a valorii fortei de munca", "pretul fortei de munca", "plata

fortei de munca". Mai simplu, salariul este definit ca "plata, de regula in forma baneasca, a unei

activitati depuse", "pretul muncii", "plata muncii".

Numai prin satisfacerea nevoilor angajatului se va putea obţine implicarea acestuia în realizarea

obiectivelor organizaţiei şi numai contribuind la succesul organizaţiei angajaţii vor putea să-şi satisfacă

nevoile legate de munca pe care o desfăşoarăSalarizarea este componenta centrală a sistemului de recompense. Salariile acordate trebuie să fie

corelate cu productivitatea muncii, şi anume creşterile fondului de salarii trebuie să se situeze, ca ritm,

in urma creşterii productivităţii.

Resursele umane constituie elementul creator, activ si coordonator al activităţii din cadrul

organizaţiilor, ele influenţând decisiv eficacitatea utilizării resurselor materiale, financiare şi

informaţionale.

Impozitele sunt cea mai importanta resursa financiara a statului si cea mai veche, in ordineaaparitiei veniturilor publice .

In acceptiune generala, impozitele reprezinta o prelevare la dispozitia statului a unei parti din

veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice, in vederea acoperirii cheltuielilor publice.Aceasta

prelevare se face in mod obligatoriu cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie din partea statului.

Autoritate abilitata cu instituirea de impozite este statul, dreptu acestuia de a introduce impozite2



exercitandu-se, de cele mai multe ori, prin intermediul organelor centrale, Parlamentul, iar uneori si

prin organele administratiei centrale de stat locale.

Pentru toate societatile, impozitele constituie o necesitate, ele fiind principalul alimentator cu

venituri banesti a bugetului, dar si importante instrumente de politica financiara, economica si sociala.

Fiecarui moment de dezvoltare al societatii ii carespunde unui anumit nivel al impozitelor, nivelcare se schimba pe masura acestei dezvoltari. Specific evolutiei impozitelor in perioada postbelica este

tendinta cresterii lor in marime absoluta si relativa. Sporirea volumului impozitelor s-a realizat prin

cresterea numarului platilor, cresterea volumului materiei impozabile, precum si prin majorarea cotelor

de impunere. Astfel, in tarile dezvoltate, impozitele si taxele procura intre opt si noua zecimi din totalul

resurselor financiare ale statului. In tarile in curs de dezvoltare, procurarea impozitelor si taxelor

cunoaste diferente mai mari in totalul resurselor financiare, variind intre cinci si noua zecimi.

In perioada moderna, impozitele au dobandit un rol, fiind folosite ca instrument de interventie al

statului in viata economica au devenit o metoda de conducere prin care se regleza mecanismele pietei.

In functie de intentia legiuitorului, impozitele se pot manifesta ca instrument de stimulare sau franare a

unor activitati de crestere ori reducere a productiei sau consumului unui anumit produs. Ele servesc ca

metode interventioniste cu caracter conjunctural sau structural, pentru corectarea evolutiei, pentru

stabilizarea si echilibrarea cresterii economice .

Prelevarile fiscale au aparut odata cu aparitia puterii publice a Statului si a relatiilor de schimb,

initial în natura, ulterior în etalon monetar, în scopul îndeplinirii sarcinilor si functiilor sale.

În perioada contemporana, prelevarea fiscala se realizeaza prin intermediul impozitului, acestaconstituie mijlocul normal si cel mai important de finantare a nevoilor publice si elementul de referinta

în teoria si practica fiscala

Sfera finantelor publice este mai restrânsa decât aceea a relatiilor banesti din economie în care sunt

cuprinse. Ele includ numai relatiile banesti care exprima un transfer de valoare, fara schimbarea

formelor valorii, adica un transfer de putere de cumparare (o cedare definitiva de resurse banesti) de la

cetateni ori agenti economici si alte persoane juridice la fondurile publice sau de la aceste fonduri spre

persoane fizice ori juridice si se efectueaza fara contraprestatie directa si imediata. Sunt relatii banesti de

natura financiara daca se realizeaza cu participarea statului sau a colectivitatilor locale, si iau nastere în

legatura cu satisfacerea unor necesitati de resurse banesti ale organelor publice centrale si locale.

Impozitele si taxele reprezinta veniturile bugetului de stat care provin de la persoane fizice sau

juridice. Veniturile fiscale se compun din veniturile din impozite directe, indirecte, din taxe s

contributii.

3



Pentru ca prin impozite sa se poata realiza obiectivele financiare, economice si sociale urmarite

de catre stat la introducerea lor, este necesar ca reglementarile fiscale sa fie cunoscute si respectate atat

de organele fiscale, cat si de contribuabili. Drept urmare, in legile prin care se instituie impozite se

precizeaza persoanele in sarcina carora cade plata impozitelor, materia supusa impunerii, marimea

relativa a impozitului, termenele de plata, sanctiunile ce se aplica persoanelor fizice si/sau juridice carenu-si onoreaza obligatiile fiscale la termenele stabilite, sustrag materia impozabila de la impunere si

incalca alte dispozitii al reglementarilor aflate in vigoare.

Printre elementele impozitului se numara subiectul (platitorul), suportatorul, obiectul impunerii,

sursa impozitului, unitatea de impunere, cota (cotele) impozitului, termenele de plata.

Subiectul impozitului este persoana fizica sau juridica obligata prin lege la plata acestuia.

Cap.I Surse pentru taxe si contributii

4



Termenul de "salariu" provine din latinescul "salarium", care desemna, la origine, raţia de sare

("sale") alocată unui soldat. Ulterior, el a fost utilizat pentru a denumi preţul plătit cetăţenilor liberi care

îndeplineau diferite activităţi în folosul altor persoane.

În afara de „salariu” se mai utilizează termenii „retribuţie” şi „remuneraţie”, de asemenea de

origine latină, precum şi cel de indemnizaţie, echivalent al remunerării demnitarilor aleşi ori numiţi.Dreptul la salariu, corolar dreptului la muncă, constituie o prerogativă fundamentală a omului,

afirmată la nivel solemn de „Declaraţia Universală a Drepturilor Omului”, care prevede că „oricine

munceşte are dreptul la salariul echitabil şi suficient care să-i asigure lui şi familiei lui, o existenţă

conformă cu demnitatea umană”.

Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de

munca, pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un

salariu exprimat in bani.

La stabilirea si la acordarea salariului este interzisa orice discriminare pe criterii de sex, orientare

sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune

politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate

sindicala.

Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri - salariile se

platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorilor. Salariile se stabilesc prin negocieri

individuale sau/si colective intre angajator si salariati sau reprezentanti acestora.

Sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau inmajoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele

fondurilor speciale se stabileste prin lege, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative.

Salariul este confidential, angajatorul avand obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea

confidentialitatii.

In scopul promovarii intereselor si apararii drepturilor salariatilor, confidentialitatea salariilor nu

poate fi opusa sindicatelor sau, dupa caz, reprezentantilor salariatilor, in stricta legatura cu interesele

acestora si in relatia lor directa cu angajatorul.

Subiectul impozitului sau contribuabilul, este persoana fizica sau juridica obligata prin lege la

plata impozitului. Totodata, in afara obligatiei de plata a impozitelor datorate, contribuabililor le mai

revin si alte obligatii ce se refera la : declararea obiectelor impozabile si a marimii acestora, intocmirea

anumitor evidente specifice scrise, depunerea la fisc a unor deconturi periodice.

5



Obiectul impozitului este bunul, venitul sau activitatea pentru care se datoreaza impozitele

indirecte precum si vanzarea, valorificarea sau punerea in circulatie al unor produse, bunuri si servicii

in cadrul serviciilor indirecte

Sursa impozitului, indica din ce anume se plateste impozitul adica din venit sau avere . Ca sursa

a impozitului, veniturile apar sub forma salariului , a profitului, devidente sau rente in timp ce averea se prezinta sub forma de capital ( ca expresie a actiunilor emise de societatile de capital sau a altor hartii

de valoare tranzactionate prin bursele de valori ) sau de bunuri mobile si imobile.

Unitatea de impunere este reprezentata de unitatea in care se exprima obiectul impozabil .

Aceasta are fie o expresie monetara in cazul impozitelor pe venit, fie diverse expresii fizice-

naturale ( metru patrat, hetar, Kg, etc.) in cazul impozitelor pe avere cota impozitului este marimea

impozitului stabilita pentru fiecare marime de impunere. Aceasta poate sa fie o suma fixa sau o cota

procentuala stabilita procentual, progresiv sau regresiv in raport cu materia impozabila sau cu

capacitatea contributiva a subiectului impozitului .

Asistenta fiscala da expresii modului de asezare a impozitelor si cuprinde totalitatea operatiunilor

pentru identificarea subiectilor impozabili, stabilirea marimii materiei impozabile si a cuantumului

impozitelor datorate statului.

Termenul de plata precizeaza durata pana la care impozitul trebuie platit acest termen are caracter

imperativ, astfel ca in cazul nerespectarii sale sunt percepute majorarii de intarziere sau se aplica unele

sanctiuni sub forma de opriri de salarii, punerea sechestrului pe unele bunuri, vanzarea la licitatie a

bunurilor sechestrate si altele .Bugetele locale sunt incluse in structura bugetului public national ( sau, mai bine zis, in cadrul

sistemului bugetar), dar se elaboreaza, se adopta si se executa de catre fiecare entitate administrativ

teritoriala,in consecinta, ele au venituri proprii si utilizari proprii .

Impozitele si taxele directe mobilizate la aceste bugete sunt cu mult mai multe, in comparatie cu

acelea care se mobilizeaza la bugetul administratiei de stat. De asemenea, in formarea bugetelor locale

ponderea acestora este cu mult mai mare fata de cea detinuta de impozitele indirecte, comparativ cu

aceleasi ponderi inregistrate in cadrul bugetelor administratiei centrale de stat .

Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită

salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau

juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.

Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în

6



limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine

angajatorului.

În situaţia în care contractul individual de muncă nu a fost încheiat în formă scrisă, se prezumă că

a fost încheiat pe o durată nedeterminată, iar părţile pot face dovada prevederilor contractuale şi a

prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă.Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă îi conferă salariatului vechime în

muncă.

Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub

nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă.

Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, in baza unor contracte individuale de

munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.

Daca activitatea efectuata de persoana fizica nu are caracter permanent sau timpul lucrat este mai

mic de 2 ore pe zi/ 10 ore pe saptamana, atunci ar fi posibila incheierea unui contract sau conventie

civila in baza art. 969 din Codul civil.

In acest caz, un astfel de contract sau conventie nu stabileste un raport de munca asa cum prevede

Codul Muncii, ci dau nastere unui raport juridic civil.

In ce priveste calitatea de persoana fizica autorizata, Legea 300/2004 privind autorizarea

persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent,

statueaza ca persoana fizica care desfasoara activitati economice in mod independent trebuie sa detina

autorizatia eliberata de primarie si certificatul de inregistrare la registrul comertului si la organelefiscale.

Prin urmare, desfasurarea acestor activitati economice in mod regulat, cu caracter continuu, ca

profesii obisnuite, necesita autorizatie de la primarie si inregistrarea la Registrul Comertului si la

organele fiscale, asa cum prevede Legea 300/2004.

CODUL MUNCII - TITLUL II Contractul individual de muncă

Daca activitatea care se presteaza de persoana fizica nu are un caracter continuu, de profesiune

obisnuita, ci doar ocazional, accidental, nu este necesara aceasta autorizare.

7



Din punct de vedere al obligatiilor fiscale, platitorii veniturilor din activitati desfasurate in baza

contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil, au obligatia de a calcula, de a retine si

de a vira impozit prin retinere la sursa prin una din urmatoarele optiuni:

Impozitul ce trebuie retinut se stabileste aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut

obtinut din activitati desfasurate pe baza de conventii civile. Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul, si este o

plata anticipata.

Pe de alta parte, persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati desfasurate pe baza

contractelor/conventiilor civile, incheiate potrivit Codului civil au dreptul sa opteze, pentru impunerea

venitului brut cu cota de 16%, impozitul fiind final art. 78 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,

cu modificarile si completarile ulterioare.

Optiunea de impunere a venitului brut prin cele doua modalitati se exercita in scris, in

momentul incheierii fiecarei/fiecarui conventii/contract civil si este aplicabila veniturilor realizate ca

urmare a activitatii desfasurate pe baza acestei/acestui conventii/contract.

In situatia in care opteaza pentru impozitare finala ca salariu, impozitul pe venit se calculeaza

prin retinere la sursa la momentul platii veniturilor de catre platitorii de venituri, prin aplicarea unei

cote de 16% asupra venitului brut.

Impozitul calculat si retinut in acest caz reprezinta impozit final. Impozitul astfel retinut se

vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.

______________________________________________________________ Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Cap.II Structura procesului de colectare a impozitelor si taxelor

8



Orice persoană fizică sau juridică este contribuabil într-un stat atât timp cât obţine venituri pe

teritoriul acestuia, obligatiile principale de plata ale angajatorului se refera la salariu, precum si la cele

grefate pe acesta - in baza raporturilor de asigurare care isi au temeiul in necesitatea mentinerii

securitatii si sanatatii in munca; si sunt reprezentate de plata contributiilor gestionate prin cele treisisteme publice de asigurari sociale:

- sistemul public de pensii si a altor drepturi de asigurari sociale,

- sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca si

- sistemul asigurarilor sociale de sanatate.

A. Contributiile salariatului care se retin si se vireaza de angajator sunt:

* contributia individuala datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj – 0.5%* contributia individuala pentru asigurari sociale – 9,5%

* contributia individuala pentru asigurari sociale de sanatate – 6,5%

* impozitul pe salariu -16%;

Impozitul pe salariu se calculeaza prin aplicarea unei cote de 16% asupra diferentei dintre venitul

net (diferenta dintre venitul brut si contributiile la cele trei sisteme publice de asigurari sociale precum

si urmatoarele sume - cotizatia sindicala platita in luna respectiva, contributiile la fondurile de pensiifacultative, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro) si deducerile

personale ale salariatului – de baza si suplimentare.

B. Contributiile angajatorului:

* Contributia de asigurari sociale

Cotele de contributii la asigurarile sociale sunt diferentiate in functie de conditiile de munca

normale, deosebite sau speciale. Ele se aproba anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

__________________________________________________________________________________

Legea bugetului asigurarilor de stat nr. 487/2006

Cotele de asigurari sociale au fost fixate in functie de intervale ale anului 2008 si de conditiile de

munca,dupa cum urmeaza:

9



• pentru perioada 1 ianuarie - 3 noiembrie 2008: 29% pentru conditii normale de munca, 34% pentru

conditii deosebite si 39% pentru conditii speciale de munca;

• din 1 decembrie 2008: 27,5% pentru conditii normale, 32,5% pentru conditii deosebite si 37,5%

pentru conditii speciale de munca.

Cota contributiei individuale de asigurari sociale este de 9,5%, indiferent de conditiile de munca. Incota de contributie individuala de asigurari sociale este inclus si 2% aferent fondurilor de pensii

administrate privat.

Valoarea punctului de pensie stabilita pentru anul 2008 este de 518,3 lei si se aplica incepand cu 1

ianuarie 2008.

Contributia de asigurari datorata de angajator, reprezinta diferenta fata de contributia

individuala, pana la nivelul cotelor de contributii stabilite prin legea anuala a bugetului de stat, in

functie de conditiile de munca.

Baza de calcul a contributiei individuale o constituie salariile individuale brute, realizate lunar,

inclusiv sporurile si adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca.

* Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale

Potrivit art. 96 din Legea nr. 346/2002, privind asigurarea pentru accidente si boli profesionale,

contributia de asigurare este in sarcina angajatorului. Ea se stabileste in functie de tarife si clasa de risc,

astfel incat sa acopere costul prestatiilor si serviciilor pentru cazurile asigurate si cheltuielile pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale .

Cotele de contributii datorate de angajatori în functie de clasa de risc, potrivit Legii nr. 346/2002

privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile

ulterioare, se stabilesc de la 0,4% la 2%, aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar.

Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2008 este de

1.550 lei.

Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata de la 1 ianuarie 2008 este 500 lei lunar, pentru un

program complet de lucru de 170 ore in medie pe luna in anul 2008, reprezentand 2,941 lei/ora. In

conditiile realizarii principalilor indicatori economici, incepând cu 1 iulie 2008, salariul de baza minim

brut pe tara garantat in plata va fi de 540 lei lunar, reprezentand 3,176 lei/ora. ( H.G. nr.1507 din

12.12.2007).

10



Tariful de risc se determina pentru fiecare sector de activitate in functie de riscul de accidentare si

de imbolnavire profesionala din cadrul sectorului respectiv.

In cadrul tarifelor de risc diferentierea pe categorii de activitati se realizeaza prin clase de risc.

Tarifele si clasele de risc se stabilesc potrivit normelor metodologice de calcul al contributiei de

asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, elaborate de CNPAS si aprobate prin hotararea Guvernului.

Legea nr. 487/2006 (modificata prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe 2008 - Legea nr.387/31.12.2007)

Legea nr.387/31.12.2007

* Contributiile de asigurari pentru somaj si pentru plata creantelor salariale.

(modificata prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe 2008 - Legea nr.387/31.12.2007)

11



- Angajator : 1% începand cu 1 ianuarie 2008 si 0,5% incepand cu 1 decembrie 2008

- Asigurat : 0,5% începând cu 1 ianuarie 2008

Acste cote se aplica incepand cu drepturile salariale aferente lunilor ianuarie si respectiv decembrie2008.

* Contributiile de asigurari sociale de sanatate, pentru concedii si indemnizatii

(modificata prin Legea bugetului de stat pe 2008 - Legea nr.388/31.12.2007)

- Angajator : 5,5% începand cu 1 ianuarie 2008 si 5,2% incepand cu 1 decembrie 2008

- Asigurat : 5,5% începând cu 1 iulie 2008

Acste cote se aplica incepand cu drepturile salariale aferente lunilor ianuarie, iulie, respectiv decembrie2008.

Dreptul la concediile si indemnizatiile este conditionat de plata contributiei de asigurari sociale

de sanatate destinata suportarii acestor indemnizatii, denumita, potrivit legii, contributie pentru

concedii si indemnizatii.

Conform L19/2000 art.35 Norme de aplicare a Ordonantei de urgenta 158 /2005, privind

concediile medicale si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate aprobate prin

Ordin nr 60/32/2006.

Indemnizaţia pentru incapacitate temporara de munca se suporta fie de angajator, fie de

către bugetul aigurarilor sociale de stat, in functie de numarul de angajati avut la data

ivirii incapacitatii temporare de munca, astfel:

ART.10

(1) Baza de calcul a indemnizatiilor prevazute la art. 2 se determina ca medie a

veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de

cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza carora se

calculeaza contributia pentru concedii si indemnizatii.

(2) In situatia in care la stabilirea celor 6 luni din care, potrivit prevederilor alin. (1), se

constituie baza de calcul a indemnizatiilor, se utilizeaza perioade asimilate stagiului de

cotizare sau perioade dintre cele prevazute la art. 8 alin. (1) lit. b) si c), veniturile ce se

iauin considerare sunt:

12



a) cuantumul indemniz., pentru situatiile prevazute la art. 8 alin. (1) lit. c) si alin. (2);

b) salariul de baza minim brut pe tara, din perioadele respective, pentru situatiile

prevazute la art. 8 alin. (1) lit. b) si alin. (3).

(3) Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul pensionarilor de invaliditate gradul III, al

pensionarilor nevazatori, pe perioada in care se afla in situatiile prevazute la art. 1 alin.(1) lit. A si B si alin. (2) lit. c) si d).

(4) In cazul in care stagiul de cotizare este mai mic de o luna, pentru situatiile prevazute

la art. 9 si 31, baza de calcul a indemnizatiilor o constituie venitul lunar din prima luna

de activitate pentru care s-a stabilit sa se plateasca contributia, cu respectarea

prevederilor alin. (2).

(5) Din duratele de acordare a concediilor medicale, exprimate in zile calendaristice, se

platesc zilele lucratoare.

(6) La stabilirea numarului de zile ce urmeaza a fi platite se au in vedere prevederile

legale cu privire la zilele de sarbatoare declarate nelucratoare, precum si cele referitoare

la stabilirea programului de lucru, prevazute prin contractele colective de munca.

ART. 11

(1) Asiguratii beneficiaza de concedii si de indemnizatii, in baza certificatului medical

eliberat de medicul curant, conform reglementarilor in vigoare.

(2) In intelesul prezentei ordonante de urgenta, medic curant este orice medic aflat in

relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate, precum si orice alt medic cuautorizatie de libera practica valabila si care incheie o conventie in acest sens cu casele

de asigurari de sanatate, in conditiile prezentei ordonante de urgenta.

CAP.2

Concediul si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca

ART.12

Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se suporta dupa cum urmeaza:

A. de catre angajator, din prima zi pana in a 5-a zi de incapacitate temporara de munca;

B. din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, incepand cu:

a) ziua urmatoare celor suportate de angajator, conform lit. A, si pana la data incetarii

incapacitatii temporare de munca a asiguratului sau a pensionarii acestuia;

13



b) prima zi de incapacitate temporara de munca, in cazul persoanelor asigurate

prevazute la art. 1 alin. (1) lit. C si alin. (2).

(Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca (modificata prinLegea bugetului asigurarilor sociale de stat pe 2008 - Legea nr.387/31.12.2007)

Legea nr. 346/2002 Cotele de contributii datorate de angajatori în functie de clasa de risc

Potrivit art. 6 alin. (2) din ordonanta amintita - modificat prin art. II din O.U.G. nr. 91/2006 privind

unele masuri referitoare la asigurarile sociale de stat si asigurarile sociale de sanatate incepand cu data

de 1 ianuarie 2007, angajatorii au obligatia platii cotei de contributie pentru concedii si indemnizatii de

0,85% aplicata la fondul de salarii realizat, cu respectarea prevederilor legislatiei financiar-fiscale in

materie. Prin fond de salarii realizat se intelege totalitatea sumelor utilizate de un angajator pentru plata

drepturilor salariale sau de natura salariala.Incepand cu data de 22 iulie 2007, plafonarea bazei de calcul al contributiei individuale a fost

eliminata, fiind eliminata insa si limitarea numarului de puncte de pensie pe care angajatul le poate

obtine.

Contributia angajatorului de 19,5% (adica diferenta pana la 29%) se calcula la fondul total de

salarii brut lunar, fond care includea, pe langa salariile brute, toate sumele platite in baza contractelor

de munca mentionate mai sus. Baza de calcul a contributiei era insa plafonata la produsul dintre 5

salarii medii pe economie si numarul mediu al salariatilor din luna pentru care se calculeazacontributia. Trebuie mentionat insa ca in practica aceasta limitare intervine foarte rar, doar in cazul

firmelor care au media salariului peste 6.350 lei.

Plafonarea la contributia datorata de angajator nu a fost eliminata prin Legea 250/2007, dar va fi

eliminata prin Ordonanta 91/2007, deci nu va mai opera incepand din 1 ianuarie 2008.

Contributia la fondul de asigurari de sanatate 6.5% se aplica astfel :

a. asupra veniturilor salariale brute, în cazul asiguratilor care au calitatea de angajat;

In categoria veniturilor salariale brute se includ si indemnizatiile cuvenite, potrivit legii, pentru

îngrijirea copilului pâna la vârsta de 2 ani, precum si indemnizatiile acordate, în conditiile legii,

personalului care lucreaza în sectorul productiei de aparare, pe perioada de întrerupere a activitatii;

b. asupra veniturilor impozabile, în cazul asiguratilor care lucreaza pe baza de conventie civila;

14



c. asupra veniturilor impozabile ale liber-profesionistilor;

d. asupra venitului agricol anual, stabilit potrivit normelor de venit prevazute în hotarârea

Guvernului, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajat si care nu se încadreaza la

punctul c);

e. asupra drepturilor de pensie, pensie suplimentara, ajutor de somaj, ajutor de integrare profesionala si alocatie de sprijin;

f . Pentru pensionari, pentru beneficiarii ajutorului de somaj si ai alocatiei de sprijin, precum si

pentru persoanele care lucreaza pe baza de conventii civile, contributia pentru asigurarile

sociale de sanatate se retine, odata cu plata drepturilor banesti asupra carora se calculeaza, de

catre cei care efectueaza plata acestor drepturi. Contributia pentru asigurarile de sanatate se

vireaza casei de asigurari de sanatate la care este arondata persoana în cauza.

În cazul în care asiguratul nu respecta oblgatia de a plati cota lunara de 6,5%, atunci va suporta

majorari pentru perioada de întârziere, egale cu majorarile aferente pentru întârzierea achitarii

impozitelor.

Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2007, publicată în Monitorul Oficial

nr.1047/2006, a adus modificări la cotele procentuale ale contribuţiilor aferente salariilor, ce se vor

aplica începînd cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007, astfel: contribuţia de asigurări

sociale de stat s-a stabilit în funcţie de condiţiile de muncă, şi anume pentru condiţii normale, 29%,

pentru condiţii deosebite, 34%, iar pentru cele speciale, 39%. Cota contribuţiei individuale de asigurări

sociale rămîne 9,5%, indiferent de condiţiile de muncă. În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor pentruşomaj, contribuţia datorată de angajatori este de 1%, contribuţia individuală rămîne 0.5% şi se adaugă

cota de 0,25% reprezentînd contribuţia angajatorilor la Fondul de garantare pentru plata creanţelor

salariale. Persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru somaj contribuie cu 3,25%

aplicat la suma asigurată. Cotele de contribuţii datorate de angajatori în funcţie de clasa de risc, privind

asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se stabilesc de la 0,4% la 3,6%, aplicate

asupra fondului total de salarii brute lunare realizate. De asemenea, se stabileşte salariul mediu brut

utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007 la 1.270 lei. Prin

modificările aduse Ordonanţei de urgenţă nr.158/2005 de Legea nr.399/2006, cota contribuţiei pentru

concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate se stabileşte la 0,85% aplicată la fondul de

salarii. În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor sociale de sănătate, cota individuală rămîne în procent

de 6,5% aplicată asupra veniturilor salariale, iar angajatorii vor plăti o contribuţie de 6% aplicată

asupra fondului de salarii.

15



Fondul de garantare este constituit din contributia angajatorilor si din venituri reprezentând

dobânzi, majorari de întârziere pentru neachitarea în termenul de plata a contributiei la fondul de

garantare precum si din alte sume provenite din surse admise de lege.

Aceste resurse financiare se prevad distinct la partea de venituri a bugetului asigurarilor pentru

somaj si sunt destinate, în exclusivitate, pentru finantarea categoriilor de creante salariale prevazute delege, precum si pentru finantarea cheltuielilor de gestionare a Fondului.

Conform legii, angajatorii au obligatia de a participa la constituirea fondului. De asemenea, ei au

obligatia de a declara lunar contributia la fondul de garantare, la organul fiscal competent, pâna la data

de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale, termenul de declarare

constituind si termen de plata.

Din resursele fondului de garantare se suporta urmatoarele categorii de creante salariale:

a) salariile restante;

b) compensatiile banesti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihna neefectuat de

salariati, dar numai pentru pentru maximum un an de munca;

c) platile compensatorii restante, în cuantumul stabilit în contractul colectiv de munca si/sau contractul

individual de munca, în cazul încetarii raporturilor de munca;

d) compensatiile restante pe care angajatorii au obligatia de a le plati, potrivit contractului colectiv de

munca si/sau contractului individual de munca, în cazul accidentelor de munca sau al bolilor

profesionale;

e) indemnizatiile restante, pe care angajatorii au obligatia, potrivit legii, de a plati pe durata întreruperiitemporare a activitatii.

Platitorul de venituri din salarii cumuleaza sumele in euro reprezentand contributiile retinute

pentru fondurile de pensii facultative si verifica incadrarea in plafonul deductibil de 200 euro la nivel

de an.

Transformarea contributiilor retinute pentru fondurile de pensii facultative din lei in euro, pentru

verificarea incadrarii in plafonul anual, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca

Nationala a Romaniei in vigoare in ultima zi a lunii pentru care se platesc drepturile salariale.Printre

persoanele care pot opta pentru a fi participanti la un fond de pensii facultative mentionam urmatoarele

persoane:

• persoanele angajate potrivit Codului muncii, cu modificarile si completarile ulterioare

16

http://www.legislatiamuncii.ro/








• functionarii publici, potrivit Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici,

republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si alte categorii de functionari care

presteaza activitati in baza unui raport de serviciu;

• persoanele care obtin venituri din salarii sau venituri asimilate acestora potrivit

Contabilitatea decontarilor cu personalul evidentiaza drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, precum si cele pentru

incapacitate temporara de munca, platite din fondul de salarii si alte drepturi în bani si/sau în natura

datorate de institutia publica personalului pentru munca prestata si care se suporta, potrivit

reglementarilor în vigoare, din fondul de salarii. (contul 421).

In contabilitate se înregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit reglementarilor în

vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, alimente antidot etc.), precum si avansurile

acordate potrivit legii.(contul 425).

Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistreaza într-un cont distinct, pe

persoane. (contul 426).

Retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata în rate, chirii sau pentru alte

obligatii ale salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare si altele), se efectueaza numai în

baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale (contul 427).

Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi de personal),

respectiv eventualele sume ce urmeaza a fi încasate de la acesta, aferente exercitiului în curs, se

înregistreaza ca alte datorii si creante în legatura cu personalul (contul 4281).Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme si

echipamente de lucru, precum si debitele provenite din pagube materiale, amenzile si penalitatile

stabilite în baza unor hotarâri ale instantelor judecatoresti, si alte creante fata de personalul unitatii se

înregistreaza ca alte creante în legatura cu personalul. (contul 4282).

Contabilitatea decontarilor privind asigurarile sociale evidentiaza contributiile angajatorilor

institutii publice- pentru asigurari sociale de stat, asigurari sociale de sanatate, accidente de munca si

boli profesionale, asigurari pentru somaj (conturi 4311, 4313, 4315 ,4371) precum si contributiile

asiguratilor pentru asigurari sociale, asigurari sociale de sanatate si aigurari pentru somaj. (conturile

4312, 4314, 4372).

Eventualele sume datorate sau care urmeaza a se încasa în perioadele urmatoare, aferente

exercitiului în curs, se înregistreaza ca alte datorii si creante sociale. (conturile 4381 si 4382).

Bugetul statului, bugetul local, bugetul asigurarilor sociale de stat si conturi asimilate

17



În cadrul decontarilor cu bugetul statului, bugetele locale si fondurile speciale se cuprind: taxa pe

valoarea adaugata, impozitul pe venituri de natura salariala, impozitul pe cladiri, taxa asupra

mijloacelor de transport si alte impozite, taxe si varsaminte asimilate.

Cap .III Studiul critic al situatiei actuale privind colectarea taxelor si

impozitelor

Recompensarea angajaţilor are drept scop asigurarea unor recompense financiare si

nonfinaciare consistente, echitabile si motivate.

Recompensarea angajaţilor

Salarizarea este componenta centrala a sistemului de recompense. Salariile acordate trebuie sa

fie corelate cu productivitatea muncii si anume creşterile fondului de salarii trebuie sa se situeze ca

ritm, in urma creşterii productivităţii.

Formele de salarizare folosite in România sunt: salarizarea in regie (după timpul lucrat);

salarizarea in acord (după rezultat) direct: individual sau colectiv; salarizarea in acord indirect;

salarizarea prin cote procentuale; salariul de merit si premii18



Analiza cheltuielilor cu resurse umane

Costul utilizării forţei de munca cuprinde doua componente:

costul suportat de întreprindere:

• salariile nete;

• contribuţiile pentru asigurări sociale (19,50%);

• contribuţia pentru ajutorul de şomaj (1%);

• contribuţia pentru sănătate (5,5%);

• contribuţia pentru accidente de munca si boli profesionale;

costul suportat de salariaţi:

• impozitul pe salarii (16)%;

• contribuţia pentru pensie suplimentara (9,5%);

• contribuţia pentru ajutorul de şomaj (0.5%);

• contribuţia pentru sănătate (6,5%)

Cheltuielile privind impozitul pe salarii, asigurările si protecţia sociala sunt dependente ca

mărime de valoarea fondului de salarii (net).

De aceea, in continuare, analiza este orientata spre investigarea dinamicii, structurii si factorilor la

fondul de salarii:

a. caracterizarea situaţiei generale a fondului de salarii;

b. analiza factorială a fondului de salarii;

c. analiza corelaţiei dintre dinamica fondului de salarii si a cifrei de afaceri.

a) Caracterizarea situaţiei generale a fondului de salarii se face pe baza modificării absolute

si relative a acestuia. Modificarea absoluta a fondului de salarii (∆ F8) se calculează astfel:

unde:

FS0 – fondul de salarii din baza de comparatie (plan sau anul precedent)

FS1 – fondul de salarii realizat.

19

∆ FS = FS1 – FS0



Creşterea absoluta a fondului de salarii se explica, in primul rând, prin sporirea volumului de

activitate si a salariului mediu tarifar pe unitatea de timp munca. De asemenea, aceasta creştere poate fi

rezultatul modificărilor intervenite in structura personalului in funcţie de pregătirea profesionala, gradul

de calificare, vechimea neîntrerupta in munca.

Modificarea relativa a fondului de salarii, care are accepţiunea de modificare condiţionata de

volumul de activitate, se determina după relaţia:

unde:

FSa – fondul de salarii din baza de comparaţie (plan sau anul precedent)

IQe – indicele volumului de activitate (exprimat prin producţia exerciţiului).

Inegalitatea FS1 > Fsa semnifica depăşirea relativa a fondului de salarii, iar FS1 < Fsa o

economie relativa.

Egalitatea FS1 = Fsa are semnificaţia de prag al eficientei cheltuielilor, concretizat in menţinerea

ratei cheltuielilor cu salariile la 1000 lei CA.

In structura fondului de salarii, o parte este variabila, dependenta de volumul de activitate, iar o

parte este relativ constanta, acordându-se indiferent de gradul de realizare a acestuia. De aceea, pentru

o determinare mai riguroasa a modificării relative a fondului de salarii se foloseşte relaţia:

unde: FSV – partea variabila a fondului de salarii;

FSC – partea fixa a fondului de salarii.

b) Analiza factorială a fondului de salarii

Pentru analiza factorială a cheltuielilor cu salariile, se poate recurge la următoarele modele:

20



a) Cs = Ns *Ve/Ns * CS/Ve

b) Cs = Ns * T/ Ns * Cs/T

în care: Ve/Ns – productivitatea medie anuala (wa) calculata pe baza veniturilor de exploatare;

Cs/ Ve – cheltuieli medii cu salariile la 1 leu venituri din exploatare (cs);

cs = Egi * csi/100

gi – structura veniturilor din exploatare pe produse, lucrări, servicii etc.;

csi – cheltuieli cu salariile la 1 leu producţie pe produse, lucrări, servicii etc;

T/ Ns – numărul mediu de ore lucrate de un salariat intr-un an (E);

Cs/T – salariul mediu orar (csh).

c) Analiza corelaţiei dintre dinamica volumului de activitate si a fondului de salarii

Creşterea mai accentuata a volumului de activitate comparativ cu creşterea fondului de salarii

semnifica, din punct de vedere economic, o folosire eficienta a resuresor umane. Prin urmare:

Pentru caracterizarea generala a legăturii dintre cei doi indicatori se foloseşte indicele de corelaţie

calculat după relaţia:

Situaţia se apreciază favorabila daca: Ic<1. Respectarea acestei condiţii se concretizează in:

• Reducerea relativa a cheltuielilor cu salariile, exprimata prin rata cheltuielilor cu salariile

la 1.000 lei CA:

21



• Realizarea de economii relative la fondul de salarii:

Eficienta cheltuielilor depinde de o serie de factori, ca de pilda:

• cunoaşterea personalităţii oamenilor si satisfacerea acesteia;

• modul de satisfacere a unor nevoi individuale (autorealizare, stima, siguranţa, afecţiune,

afiliere, putere etc.);

• banii (deci cheltuielile) nu pot soluţiona toate problemele de personal, cum sunt :

conştiinţa, devotamentul, a căror câştigare impune alte modalitati de rezolvare;

• producţia bazata pe informaţie, către care ne îndepărtam in viitor, înseamnă cunoaştere

(deci performante umane superioare), care va amplifica gradul de conştientizare, civilizaţie,

calificare si eficienta;

• nu vârsta si vechimea contează, ci competenta si performanta, managementul acestora

fiind hotărâtor pentru eficienta cheltuielilor cu personalul.

Problemele majore care trebuie sa fie soluţionate ştiinţific pentru ca cheltuielile cu personalulsa devina eficiente sunt:

• asigurarea numărului de personal in structura necesara;

• utilizarea integrala si eficienta a performantelor si timpului fortei de

munca;

• corelarea intre capacitatea resurselor umane si nevoile producţiei;

• salarizarea stimulativa;

• orientarea si pregătirea profesionala.

Incepand cu 1 ianuarie 2008, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste

la 500 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 ore in medie pe luna in anul 2008,

reprezentand 2,941 lei/ora.

___________________________________________________________________________________

Hotararea Guvernului nr. 1507/2007 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata

22



Incepand cu 1 iulie 2008, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata va fi de 540 lei

lunar, reprezentand 3,176 lei/ora, in conditiile realizarii principalilor indicatori economici pe care este

construit bugetul de stat pe anul 2008, respectiv cresterea produsului intern brut, tinta de inflatie,

precum si de nivelul productivitatii muncii."

Acest salariu minim trebuie corelat cu "grila" de coeficienti stabilita prin contractul colectiv de

munca la nivel national, valabil pe perioada 2007-2010.

Se stabilesc urmatorii coeficienti minimi de ierarhizare, pentru urmatoarele categorii de salariati:

a) muncitori:

necalificati = 1,

calificati = 1,2;

b) personal administrativ incadrat in functii pentru care conditia de pregatire este:liceala = 1,2

postliceala = 1,25;

c) personal de specialitate incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este:

scoala de maistri = 1,3;

studii superioare de scurta durata = 1,5;

d) personal incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este cea de studii

superioare = 2.

Coeficientii de salarizare de la alin. 1 se aplica la salariul minim negociat pe unitate.

Salarizarea personalului incadrat conform alin. 1 se va stabili tinand cont si de standardele

ocupationale corespunzatoare ocupatiei respective.

Tabelul salariilor minime in 2008

1 ianuarie 2008 1 iulie 2008

a) muncitori:

1. necalificati 500 540

2. calificati 600 648

b) personal cu pregatire:

1. liceala 600 648

2. postliceala 625 675

c) personal cu pregatire

23



1. scoala de maistri 650 702

2. studii superioare de scurta durata 750 810

d) personal cu studii superioare 1000 1080

Potrivit prevederilor bugetului de stat pe anul 2008 s-a stabilit salariul mediu brut pe ţară,

ajutorul de deces şi noile cote de contribuţii la bugetul asigurărilor de stat. Salariul mediu brut utilizat

în anul 2008 este de 1.550 lei, iar ajutorul de deces în cazul asiguratului în sistemul public de asigurări

sociale este la nivelul salariului mediu brut, adică 1.550 lei, iar pentru decesul unui membru de familie

al asiguratului valoarea ajutorului este de 775 lei. În perioada ianuarie-noiembrie, contribuţiile la

bugetul asigurărilor de stat sînt de 29% pentru condiţii normale de muncă, 34% pentru condiţii

deosebite şi 39% pentru condiţii speciale de muncă, cota contribuţiei individuale fiind de 9,5%,

indiferent de condiţiile de muncă. În cota de contribuţie individuală este inclusă şi cota de 2% aferentă

fondurilor de pensii administrate privat. Începînd cu 1 decembrie 2008 se schimbă cotele aferente bugetului asigurărilor de stat; astfel, pentru condiţii normale de muncă procentul este de 27,5%, pentru

condiţii deosebite 32,5% şi pentru condiţii speciale de muncă 37,5%. Contribuţia datorată de angajatori

la bugetul asigurărilor pentru somaj este de 1% în perioada ianuarie-noiembrie şi de 0,5% începînd cu

decembrie 2008, iar contribuţia individuală este de 0,5% pe toată perioada anului 2008. Persoanele

asigurate în baza contractului de asigurare pentru şomaj vor contribui cu 1,5% în perioada ianuarie-

noiembrie şi începînd cu luna decembrie cu 1%. Contribuţia la fondul de garantare pentru creanţele

salariale rămîne 0,25%, iar pentru accidente şi boli profesionale angajatorii vor contribui cu un procent

cuprins între 0,4%-2%, în funcţie de codul CAEN. La bugetul asigurărilor de sănătate, contribuţia

angajatorilor este de 6% în perioada ianuarie-noiembrie, iar din decembrie se modifică la 5,5% şi

contribuţia individuală este de 6,5% în perioada ianuarie-iunie, iar din iulie se modifică la 5,5%.

procentele se aplică la fondul lunar brut de salarii.

Cap IV.Folosirea tehnologiilor modern informatizate in procesul de

evidenta, calcul si operare

STUDIU DE CAZ la SC. UNICONT SRL

Aflata pe piata romaneasca incepand din anul 2002 SC UNICONT SRL ofera gama completa de

servicii de contabilitate si consultanta financiar contabila.

24



Dupa ce statele de salarii pentru cei 10 salariati sunt intocmite si verficate, pasul urmator este

plata salariilor, care se face prin incarcarea cardurilor cat si in numerar pentru persoanele care

nu detin carduri.

Data de 25 a fiecarei luni este data limita pentru depunerea declaratiilor aferente obligatiilor

salariale din luna precedenta astfel din programul de salarii se efectueaza exportul bazei de date in

urmatoarele programe :

- Programul de Declaratii Somaj (declaratia lunara pentru somaj)

- Aplicatii CAS pentru intocmirea declaratiei 5.5 + 6.5% si pentru intocmirea declaratiei 0.85%

de catre angajatori

- Program declaratie CASS (declaratia lunara pt. contributie asigurari sociale de stat - pensie

CNPAS)- Declaratii ITM: program declaratie lunara comision ITM pentru cartile de munca

- Statele de salarii sunt duse la avizat la ITM lunar

Obligatiile de plata la bugetul de stat sunt calculate ,verificate si declarate in "Declaratie

privind obligatiile de plata la bugetul de stat"- formular 100”

In luna aprilie 2008 firma are un total de 10 salariati incadrati cu contract de munca si se

prezinta urmatoarele situatii:

1. Iorgulescu Adrian este pensionar si este angajat cu un salariu brut de 990 lei si

lucreaza toata luna

2. Andrei Gheorghita are salariu tarifar de 1500 lei, o persoana in intretinere si lucreaza

toata luna.

3. Anghel Maria are salariul de incadrare de 3100, are 2 persoane in intretinere si

lucreaza toata luna.

4. Badea Elena are salariul de incadrare 1100 brut si este toata luna in concediu medical

cu codul 06.

25



5. Chis Nora are salariul de incadrare de 600 lei pentru 4 ore, cu functia de baza la alta

societate.

6. Dragomir Mariana are salariul de incadrare de 1800 lei, are 2 luni lucrate in societate,

si are concediu medical toata luna cu cod 01.

7. Hoza Ioana are salariul de incadrare de 2100 lei si se afla toata luna in concediu

medical prenatal.

8. Melinte Anca are salariul de incadrare de 1800 lei si are 10 zile de concediu de odihna

si restul lucreaza, a luat un avans salariu de 300 lei care va fi retinut pe stat.

9. Preda Elena are salariul de incadrare de 1500 lei, are o persoana in intretinere si este

toata luna in concediu de odihna.

10. Stanca Viorica are salariu de incadrare de 4500 lei si este toata luna in concediu

medical de ingrijire copil bolnav pana la varsta de 7 ani.

Se calculează salariu pentru Iorgulescu Marian:

este pensionar si este angajat cu un salariu brut de 990 lei si lucreaza toata luna 990 (salariu

tarifar) – 64 (6.5% fond sanatate) – 94 (9.5% cas) = 832 (venit net) - 250 (deducere

suplimentara) = 582 ( venit baza de calcul)

582 ( venit baza de calcul) x 16% = 93 (impozit)

990 (venit brut) – 94 (9.5% Cas) – 64 (6.5% fond de sanatate) - 93 ( impozit) = 739 (rest plata)

avand in vedere ca salariatul este pensionar nu se aplica cota de 0.5% asupra salariului, dar

beneficiaza de deducere suplimentara pentru ca a incheiat un contract de munca.

Se calculeaza salariul pentru Andrei Gheorghita:

are salariu tarifar de 1500 lei, o persoana in intretinere si lucreaza toata luna.

1500 (salariu tarifar) – 98 (6.5% fond sanatate) – 143 (9.5% cas) – 8 (fond somaj 0.5%) = 1251

(venit net)- 270 (deducere suplimentara) = 981 ( venit baza de calcul)


1500 (venit brut) – 143 (9.5% Cas) – 98 (6.5% fond de sanatate) - 8 ( impozit) = 1094 (rest

plata)

26



salariatul beneficiaza de deducere personala suplimentara pentru ca are un copil in intretinere

astfel incat suma de care beneficiaza este 250 deducere de baza + 100 deducere personala

suplimentara = 350 (total deducere). Pentru ca indemnizatia se acorda descrescator de la 1000

lei la 3000 lei va primi doar 270 lei.

Mod de calcul deducere:350 x [1-(1500-1000)/2000] = 1500-1000/2000 = 0.25

1-0.25 = 0.75 x 350 = 262.5 se rotunjejste pana la 270

Se calculeaza salariul pentru Preda Elena:

are salariul de incadrare de 1500 lei, are o persoana in intretinere si este toata luna in concediu

de odihna.

Calculul mediei zilnice a concediului de odihna:

Salariul tarifar x 3 luni : 63 (nr zilelor lucratoare din ultimele 3 luni) = 1500 * 3 : 63 = 71,42

71,42 (media zilnica) x 21 (zile lucratoare in luna) = 1500

1500 (salariu aferent concediu odihna) – 98 (6.5% fond sanatate) – 143 (9.5% cas) – 8 (fond

somaj 0.5%) = 1251 (venit net)- 270 (deducere suplimentara) = 981 ( venit baza de calcul)


1500 (venit brut) – 8 (0.5% fond somaj) – 143 (9.5% Cas) – 98 (635% fond sanatate) -157

( impozit) = 1094 (rest plata)

Se calculeaza salariul pentru Dragomir Mariana:

are salariul de incadrare de 1800 lei, are 2 luni lucrate in societate, si are concediu medical toataluna cu cod 01 – boala obişnuită, ceea ce reprezinta ca salariata beneficază de concediu

medical plătit cu un procent de 75% din valoarea indemnizaţie.

Calculul baze de calcul pentru concediul medical:

Salariul tarifar x 2luni : 42 (nr. zilelor lucratoare din ultimele 2 luni) = 1800 * 2 : 42 = 85.72

85.72 (media zilnica) x 5 zile x 75% (cod 01) = 322 brut suportat de societate

85.72 (media zilnica) x 16 zile x 75% (cod 01) = 1029 brut suportat de societate

322 ( concediu medical fond salariu) + 1029 (concediu medical din CAS) = 1351 brut

1351 – 9 (fond somaj) – 48 (500 salariul minim pe economie * 9.5% cm suportat din Cas) =

1294 (venit net) – 210 (deducere de baza) = 1084 (venit baza de calcul)

1084 (venit baza de calcul) x 16% = 173 (impozit)

1351 (venit brut) – 9 (somaj 0.5%) – 48 (9.5% cas) – 173 (impozit) = 1121 (rest de plata)

Se calculeaza salariul pentru Hoza Ioana:

27



are salariul de incadrare de 2100 lei, are concediu medical pentru 21 de zile conform

certificatului medical. Codul diagnosticului este „08” – concediu medical sarcina si lehuzie),

ceea ce reprezinta ca salariata beneficază de concediu medical plătit cu un procent de 85% din

valoarea indemnizaţie.

Calculul bazei pentru concediul medical:Salariul tarifar x 3luni : 63 (nr. zilelor lucratoare din ultimele 2 luni) = 2100 * 3 : 63 = 100

100( media zilnica) x 21 (zile lucratoare in luna) = 2100 * 85% = 1785 venit brut

Avand in vedere ca salariata se afla in concediu medical de sarcina si lehuzie indemnizatia de

concediu va fi integral suportata din Cas, iar calculul pentru cota de 9.5% este salariu minim pe

economie x 9.5%, adica 500 x 9.5% = 48

1785 – 11 (fond somaj) – 48 (500 salariul minim pe economie * 9.5% cm suportat din Cas) =

1726 (venit net) – 160 (deducere de baza) = 1566 (venit baza de calcul)



Se calculeaza salariul pentru Badea Elena:


certificatului medical. Codul diagnosticului este „06” – concediu medical urgenta medico

chirurgicala), ceea ce reprezinta ca salariata beneficază de concediu medical plătit cu un

procent de 100% din valoarea indemnizaţie.

Calculul bazei pentru concediul medical:Salariul tarifar x 3luni : 63 (nr. zilelor lucratoare din ultimele 2 luni) = 1100 * 3 : 63 = 52.38

52.38( media zilnica) x 5 (zile platite din societate) = 262

52.38( media zilnica) x 16 (zile platite din Cas) = 838

262 (concediu medical platit de societate) + 838 (concediu medical platit din Cas) = 1100

Avand in vedere ca salariata se afla in concediu medical urgenta medico chirurgicala

indemnizatia de concediu este de 100%, iar calculul pentru cota de 9.5% este salariu minim pe


1100 – 6 (0.5% fond somaj) – 48 (500 salariul minim pe economie * 9.5% cm suportat din Cas)

= 1047 (venit net) – 240 (deducere de baza) = 807 (venit baza de calcul)



Se calculeaza salariul pentru Stanca Viorica:

28




certificatului medical. Codul diagnosticului este „09” – concediu medical ingrijire copil bolnav

pana la 7 ani), ceea ce reprezinta ca salariata beneficază de concediu medical plătit cu un

procent de 85% din valoarea indemnizaţie.

Calculul baza de calcul pentru concediul medical:Salariul tarifar x 3luni : 63 (nr. zilelor lucratoare din ultimele 2 luni) = 4500 * 3 : 63 = 214.29

214.29( media zilnica) x 5 (zile platite din societate) = 1071 x 85% = 910

214.29( media zilnica) x 16 (zile platite din Cas) = 1372 x 85% = 2915

910 (concediu medical platit de societate) + 2915 (concediu medical platit din Cas) = 3825

Avand in vedere ca salariata se afla in concediu medical ingrijire copil bolnav pana la 7 ani,

indemnizatia de concediu este de 85%, iar calculul pentru cota de 9.5% este salariu minim pe


3825 – 23 (0.5% fond somaj) – 48 (500 salariul minim pe economie * 9.5% cm suportat din

Cas) = 3754 (venit net) – 0 (fara deducere de baza) = 3754 (venit baza de calcul)



Se calculeaza salariul pentru Anghel Maria:

Are salariul de incadrare de 3100, are 2 persoane in intretinere si lucreaza toata luna.

Baza de calcul pentru concediu de odihna este: 3100 x 3 : 63 = 147,62

147,62 x 21 zile co = 3100 venit brut

3100 (salariu tarifar) – 202 (6.5% fond sanatate) – 295 (9.5% cas) – 16 (fond somaj 0.5%) =

2587 (venit net)- 0 (fara deducere suplimentara) = 2587 ( venit baza de calcul)


3100 (venit brut) – 16 (fond somaj 0.5%) – 295 (9.5% Cas) - 202 ( 6.5% fond sanatate) – 414

(impozit) = 2173 (rest plata)

salariatul nu beneficiaza de deducere personala suplimentara pentru cei 2 copii aflati inintretinere pentru ca salariul tarifar depaseste 3000 lei.

Se calculeaza salariul pentru Melinte Anca:

Are salariul de incadrare de 1800 are 10 zile de concediu de odihna iar restul lunii lucreaza si I

se retine pe stat 300 lei avans salariu.

29



Baza de calcul pentru concediu de odihna este: 1800 x 3 : 63 = 82,75

85,72 x 10 zile co = 857 venit brut aferent concediului de odihna

1800 salariu tarifar : 21 zile lucratoare in luna = 85,72 x 11 zile lucratoare = 943 aferent

timpului lucrat

857 (brut concediu odihna) + 943 (afferent zilelor lucrate) = 1800 ( Venit brut)

1800 (salariu tarifar) – 117 (6.5% fond sanatate) – 171 (9.5% cas) – 9 (fond somaj 0.5%) =

1503 (venit net) - 150 (deducere suplimentara) = 1353 ( venit baza de calcul)



(impozit) = 1287 – 300 (avans) = 987 (rest plata)

Se calculeaza salariul pentru Chis Nora:

are salariul de incadrare de 600 lei pentru 4 ore, cu functia de baza la alta societate.

600 (salariu tarifar) – 39 (6.5% fond sanatate) – 57 (9.5% cas) – 3 (fond somaj 0.5% este

pensionar) = 501 (venit net)

Pentru ca are functia de baza la o alta societate nu beneficiaza de deducere de baza.

600 ( venit brut) x 16% = 80 (impozit)


(impozit) = 421 (rest plata)

S.C. UNICONT SRL

STAT DE PLATA LUNA APRILIE 2008

Nr. NUME P Cmf Sal. Tarifar Cm. FSCo.

Odihna

Aj.Somaj0,5% Sal. Net

crt PRENUME Co Cas Sal. Ef. Real Cm. CASCAS9.5% Venit Net

Ven BazaCalc Avans S

FUNCTIE I Ore suplimVenitbrut

ASS6,5%

Ded.Baza Impozit

1 ANDREI 21 1,500 0 0 0 8 1,094

GHEORGHITA 1,500 0 0 143 1,251 981 0

30



CONTABIL 0 0 1,500 98 270 157

2 ANGHEL 21 3,100 0 0 0 16 0 2,173

MARIA 3,100 0 0 295 2,587 2,587 0

ECONOMIST 0 0 3,100 202 0 414

3 BADEA 1,100 262 0 0 6 917

ELENA 21 0 838 0 48 1,047

807 0CONTABIL 0 0 1,100 0 240

129

4 CHIS 21 0 600 0 0 0 3 0 421

NORA 600 0 0 57 501 501 0

CONTABIL 0 0 600 39 0 80

5 DRAGOMIR 21 1,800 322 0 0 9 1,121

MARIANA 0 1,029 0 48 1,294 1,084 0

ECONOMIST 0 0 1,351 0 210 173

6 HOZA 2,100 0 0 0 11 1,475

IOANA 21 0 1,785 0 48 1,726 1,566 0

ECONOMIST 0 0 1,785 0 160 2517 IORGULESCU 21 990 0 0 0 0 739

ADRIAN 990 0 0 94 832 582 0

ANALIST 0 0 990 64 250 93

8 MELINTE 11 1,800 0 857 0 9 1,287

ANCA 10 943 0 0 171 1,503 1,353 300

ECONOMIST 0 0 1,800 117 150 216

9 PREDA 1,500 0 1,500 0 8 1,094

ELENA 21 0 0 0 143 1,251 981 0

CONTABIL 0 0 1,500 98 270

15710 STANCA 4,500 910 0 0 23 3,154

VIORICA 21 0 2,915 0 48 3,754 3,754 0

CONTABILSEF 0 0 3,825 0 0

601

95 21 18,990 1,494 2,357 0 93 0 0 13,475

TOTAL 31 63 7,133 6,567 0 0 1,095 15,745 14,195 300

0 0 0 0 0 17,551 618 1,550 2,272 0

Nota contabila aferenta lunii aprilie 2008:

1. Cheltuiala cu salariile personalului pentru timp efectiv lucrat:

641 = 421 9490 salariul aferent zilelor efectiv lucrat

641 = 423 1494 concediu medical societate

423 = 421 1494 concediu medical societate

423 = 421 6567 concediu medical din Cas

31



2. Retineri din salarii:

421 = % 4378 Total retineri

____________________

4314 618 6.5% fond sanatate asigurat

4372 93 0.5% fond somaj asigurat4312 1095 9.5% pensie suplimentara asigurat

444 2272 impozit pe salarii

425 300 avansuri acordate personalului

3. Contributia unitatii la asigurarile sociale

6451 = 4311 390 19.5% aferenta concedii medicale

datorat de angajator

Mod de calcul :

19.5% x 500 (salariu minim pe economie) x total zile concediu medical =

Nr.zile lucratoare in luna

19.5% x 500 x 84 = 19.5% x 500 x 4 = 390

21

6451 = 4311 2142 19.5% din suma aferenta timpului lucrat

Mod de calcul :

9490 (brut zile efectiv lucrate) + 1494 (concediu medical platit de societate) = 10984

10984 (baza de calcul 19.5%) x 19.5% = 2142 (19.5% aferent timp lucrat)4. Contributia unitatii la fondul initial de sanatate privind asigurarile sociale

6453 = 4313 604 5.5% din suma aferenta timpului lucrat

Mod de calcul :


10984 (baza de calcul 5.5%) x 5.5% = 604 (5.5% aferent timp lucrat)

5. Contributia unitatii la fondul de somaj:

6452 = 4371 100 1% din suma aferenta timpului lucrat + zilelor

suportat de unitate

Mod de calcul :

9490 (brut zile efectiv lucrate) + 1494 (concediu medical platit de societate) – 990

(salariu brut pensionar) = 9994

9994 (baza de calcul 1%) x 1% = 99.94 adica 100 (1% fond somaj suportat de societate)

32



6. Contributia unitatii pentru accidente de munca si boli profesionale

635 = 447 44 0.4% din suma aferenta timpului lucrat+zilelor

suportate de unitate

Mod de calcul :

9490 (brut zile efectiv lucrate) + 1494 (concediu medical platit de societate) = 1098410984 x 0.4% = 43.94 adica 44 (accidente de munca si boli profesionale)

7. Comisionul ITM:

635 = 447 82 0.75% din suma aferenta

perioadei lucrate+zilelor

suportate de unitate

Mod de calcul :


10984 x 0.75% = 82 (0.75% comision ITM, pentru ca firma isi tine cartile de munca la

sediul ITM)

8. Contributia unitatii la FNUASS 0.85% :

6453 = 4315 93 0.85% din suma aferenta perioadei lucrate+

suportat din societate

4315 = 423 6474 suma de recuperat de la FNUASS

Mod de calcul :

9490 (brut zile efectiv lucrate) + 1494 (concediu medical platit de societate) = 1098410984 x 0.85% = 93 (0.85% )

Din totalul concediilor medicale suportate din Cas se scade suma de 93 lei.

6567 – 93 = 6474 suma de recuperat

9. Fond de garantare a salariilor 0.25%

635 = 447 25 0.85% din suma aferenta perioadei lucrate+

suportat din societate

Mod de calcul :

9490 (brut zile efectiv lucrate) + 1494 (concediu medical platit de societate) - 990

(salariu tarifar pensionar) = 9994

9994 x 0.25% = 25 (0.25% fond de garantare)

33



INDICATO

RI

LUNA TOTAL

INDICATORI

Noiem

brie

Decem

brie

Ianuari

e

Februar

ie

Mar tie

Apr ilie

1 2 3 4 5 6

Venitul pe bazacăruia s-aachitatcontribuţiaindividuală la

asigurările sociale

3.500.000

3.500.000

3.500.000

3.500.000

3.500.000

3.500.000

21.000.000

Numărultotal dezile pentrucare s-aachitatcontribuţia (zile

lucrătoar e)

21 20 21 20 23 20 125

Mediazilnică a bazei decalcul

21.000.000 lei / 125 zile = 168.000 lei

34



- se determina indemnizatia de asigurari sociale cuvenita salariatului

indemnizaţie lunară = indemnizaţie zilnică * procent aferent codului de diagnostic *

număr de zile de concediu medical

indemnizaţie lunară = 168.000 lei/zi * 75% * 21 zile = 2.464.000 lei

Indemnizaţia cuvenita salariatei se suportă astfel: din fondurile angajatorului, pentru primele 17 zile lucrătoare din concediu medical

(societatea are peste 100 de angajati)

2.646.000 lei /21 zile * 17zile = 2.142.000 lei

din bugetul asigurărilor sociale de stat, incepând cu ziua următoare celor suportate de

angajator

2.646.000 lei /21 zile * ( 21 +7)zile = 378.000 lei

35



DENUMIRE FONDURITOTAL

CONTRIBUTII DEDUCERI REST DE

VIRAT

AJUTOR SOMAJ 1% 27,122 27,122

0

FOND SOMAJ 2 % 83,029 83,029

0

C.A.S.INDIVIDUAL 9.5 % 454,263 454,263

0

C.A.S.SOCIETATE 19,50 % 932,320 932,320

0FNUASS 0,85% 12,469 12469

0

FOND SANATATE 6% 286,689 286,689

0

FOND SANATATE 6.5% 309319 309319

0

FOND ACCIDENTE 0.611% 29,072 29,072

0

FOND SOLIDIARITATE 32,885 32,885

0FOND GARANTARESALARII 11,945 11,945

0

COMISION 0.25% ITM 11,945 11,945

0

IMPOZIT SALARII 545268 545268

TOTAL GENERAL 2245584 2245584

36



Metodologia de calcul a impozitului pe salarii

La locul unde se afla functia de baza, angajatorii procedeaza lunar dupa cum urmeaza pentru a

determina:

• venitul impozabil/baza de calcul a impozitului lunar pe salarii

• impozitul lunar pe veniturile din salarii:

1. Din venitul brut, se scad contributiile obligatorii aferente unei luni, rezultatul denumindu-se

venit net:

• contributiile obligatorii aferente unei luni sunt:

- contributia individuala de asigurari sociale in cota de 9,5% aplicata la salariile individuale brute

lunare, inclusiv sporurile si adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca;

- contributia la asigurarile sociale de sanatate, in cota de 6,5% aplicata asupra venitului brut;

-contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj in cota de 0.5% aplicata asupra salariului

de baza lunar brut.

2. Din venitul net astfel determinat se scad:

• deducerea personala acordata pentru luna respectiva, in functie de venitul brut si de

numarul de persoane aflate in intretinerea salariatului;.

37



Cap VI. Concluzii, propuneri, recomandari

Sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in

majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor

speciale se stabileste prin lege, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative, salariul este

confidential, angajatorul avand obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea confidentialitatii

Subiectul impozitului sau contribuabilul, este persoana fizica sau juridica obligata prin lege la

plata impozitului, in afara obligatiei de plata a impozitelor datorate, contribuabililor le mai revin si alte

obligatii ce se refera la : declararea obiectelor impozabile si a marimii acestora, intocmirea anumitor

evidente specifice scrise, depunerea la fisc a unor deconturi periodice.

Orice persoană fizică sau juridică este contribuabil într-un stat atât timp cât obţine venituri pe

teritoriul acestuia, obligatiile principale de plata ale angajatorului se refera la salariu, precum si la cele

grefate pe acesta - in baza raporturilor de asigurare care isi au temeiul in necesitatea mentineriisecuritatii si sanatatii in munca; si sunt reprezentate de plata contributiilor gestionate prin cele trei

sisteme publice de asigurari sociale:

- sistemul public de pensii si a altor drepturi de asigurari sociale,

- sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca si

- sistemul asigurarilor sociale de sanatate.

Diferenta dintre veniturile din salarii si alte sume/avantaje asimilate acestora si diferitelecontributii, impozite si alte cotizatii reprezinta suma de bani efectiva pe care o incaseaza salariatul,

salariul net.

38



Salarizarea este componenta centrala a sistemului de recompense. Salariile acordate trebuie sa

fie corelate cu productivitatea muncii si anume creşterile fondului de salarii trebuie sa se situeze ca

ritm, in urma creşterii productivităţii.

Formele de salarizare folosite in România sunt: salarizarea in regie (după timpul lucrat);

salarizarea in acord (după rezultat) direct: individual sau colectiv; salarizarea in acord indirect;

salarizarea prin cote procentuale; salariul de merit si premii

Managementul resurselor umane este activitatea de management răspunzătoare de toate

deciziile si acţiunile care afectează relaţia dintre o organizaţie si membrii săi.

Succesul unei organizaţii, gradul de competitivitate al acesteia pornesc de la premisa ca oamenii

sunt bunul cel mai de preţ al organizaţiei.

Resursele umane constituie un potenţial uman deosebit, care trebuie înţeles, motivat si implicat

cat mai deplin in realizarea obiectivelor organizaţiei. Pentru aceasta, deciziile manageriale din

domeniul resurselor umane trebuie adaptate întotdeauna personalităţii si trasatorilor angajaţilor.

Din perspectiva managementului modern al resurselor umane, oamenii nu sunt angajati doar

pentru a ocupa anumite posturi vacante, ci fiecare in parte pentru rolul lor important pe care il pot avea

in cadrul organizaţiei. Acest lucru este cu atât mai evident cu cat, in mediul socio-economic actual

caracterizat prin concurenta, dinamism interdependenta, multe din dificultăţile sau succesele

organizaţiilor au la baza resursele umane si managementul acestora.

Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata de la 1 ianuarie 2007, a fost de 390 lei,

potrivit deciziei Guvernului,mai mare cu 18,2% comparativ cu nivelul salariului minim brut pe tara

aferent anului 2006 de 330 de lei, pentru un program de lucru mediu lunar de 170 de ore, nivelul de

390 de lei reprezinta un venit de 2,294 lei pe ora.

In luna aprilie 2007, salariul mediu net pe economie a crescut cu 22,4% fata de aceeasi luna din

2006, ajungand la 1.027 lei. Productivitatea muncii in industrie – indicator care masoara eficientasalariatilor – a avut o dinamica de aproape doua ori mai lenta, crescand cu 13,1%. In ultima perioada,

mai ales in primele patru luni din 2007, salariile au crescut din ce in ce mai mult, in special sub

presiunea crizei de forta de munca.

39



Incepand cu 1 ianuarie 2008, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la

500 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 ore in medie pe luna in anul 2008,

reprezentand 2,941 lei/ora. Potrivit prevederilor bugetului de stat pe anul 2008 s-a stabilit salariul

mediu brut pe ţară este de 1.550 lei

Tara cu cel mai mare salariu minim pe economie in Uniunea Europeana este Luxemburg, cu

1467 de euro pe 2005, iar la polul opus se aflau Romania si Bugaria, cu un salariu minim pe economie

de 86 de euro, respectiv 77 de euro, in anul 2005.

Nivelul redus al gradului de fiscalitate în România, în condiţiile în care cotele de impozitare

pentru principalele impozite sunt similare celor practicate de alte state din estul Europei, indică o slabă

colectare a prelevărilor fiscale datorată, în principal, fenomenului de sustragere de la plata obligaţiilor

fiscale.

Scăderea continuă a gradului de fiscalitate în România, după anul 2000, pe fondul creşterii, în

termeni reali, a produsului intern brut şi, respectiv, reducerii cotelor de impozitare pentru principalele

impozite, poate fi explicată fie prin faptul că majorarea bazei de impozitare nu este suficientă pentru a

compensa pierderea de venituri datorată reducerii cotelor de impozitare, fie prin scăderea tot mai

drastică a gradului de conformare fiscală şi expansiunea fenomenului evazionist.

Deşi, în general, similară, fiscalitatea din România a fost percepută de contribuabil ca fiind

ridicată, în special de către persoanele fizice salariate, în cazul cărora contribuţiile de asigurări sociale

s-au situat, de cele mai multe ori, la cel mai înalt nivel, comparativ cu alte state Europa Centrală şi deEst

Analiza în structură a prelevărilor obligatorii arată o scădere, în timp, a ponderii impozitelor

directe în totalul veniturilor fiscale, şi o creştere a celor indirecte, preferate datorită randamentului lor

mai ridicat, inclusiv în perioadele mai puţin prospere din punct de vedere economic, dar profund

inechitabile pentru contribuabilii-persoane fizice.

Concluzia este că, în România, în perioada 1990-2007, sarcina fiscală a apăsat cu precădere pe

umerii persoanelor juridice cat si fizice, atât prin nivelul ridicat al impozitării muncii cât şi prin

impozitarea indirectă, aceasta determinând, o scădere importantă a gradului de conformare fiscală a

acestei categorii de contribuabili.

Populaţia din ţara noastră a înregistrat pe parcursul ultimilor ani printre cele mai mari majorări

salariale din UE. Totuşi, pentru a recupera decalajul faţă de celelalte state central-europene, vor mai

40



trece încă trei–patru ani. Mai mult, ţinând cont de nivelul scăzut al salariilor, procesul de economisire

înregistrează un ritm lent de creştere

Salariaţii din ţara noastră înregistrează printre cele mai alerte ritmuri de creştere a veniturilor din

Europa. Astfel, salariul mediu brut a fost, in 2006, de circa 320 euro (aproximativ 1.130 lei), cu mai

mult de două ori mai mare decât nivelul mediu înregistrat la nivelul anului 2000. Comparativ, în altestate membre al Uniunii Europene, precum Polonia, Ungaria sau Republica Cehă, majorările salariilor

exprimate în euro au fost în jurul a 30%-40%. Totodată, trebuie amintit faptul că populaţia din ţara

noastră înregistrează printre cele mai scăzute valori ale salariilor medii din UE. Spre exemplu, în ţările

central-europene, venitul mediu brut al unui angajat se situează la circa 600–700 euro. Singurul stat din

Uniunea Europeană care înregistrează un nivel mediu al salariului sub cel din ţara noastră este

Bulgaria.

Remunerarea salariaţilor cuprinde remunerarea totală, în cash (salarii brute) sau în natură, pe care

un angajator o plăteşte pentru un angajat în schimbul muncii efectuate într-o perioadă de timp, precum

şi contribuţia angajatorului la asigurări sociale. Angajaţii (salariaţii) sunt persoane care, pe baza unui

contract, lucrează pentru o unitate instituţională rezidentă şi primeşte un salariu.

Productivitatea muncii este dată de raportul dintre produsul intern brut şi populaţia ocupată, care

include atât angajaţii cât şi întreprinzătorii particulari.

In funcţie de modul de evaluare a productivităţii muncii – pe baza valorii nominale a PIB sau a

creşterii reale a acestuia – există doi indicatori care explicitează costul unitar al muncii:

• Costul unitar nominal al muncii - remunerarea pe salariat se împarte la valoarea reală a produsului intern brut pe persoană ocupată.

• Costul unitar real al muncii - remunerarea pe salariat se împarte la valoarea nominală a

produsului intern brut pe persoană ocupată

Dinamicile pozitive ale costului unitar al muncii la nivelul Uniunii Europene sunt datorate

creşterilor moderate la nivelul salariilor, care pot fi explicate de o serie de factori, printre care creşterea

credibilităţii politicii monetare, schimbările structurale pe piaţa muncii, dar şi modificările structurale

legate de globalizare.

In termeni reali, costul unitar al muncii prezintă, atât pe ansamblul Uniunii Europene, cât şi în

cazul statelor membre valori negative şi semnificativ este faptul că oscilaţiile anuale nu sunt pronunţate

Se estimeaza că economia românească are capacitatea de a-şi îmbunătăţi, în mod constant,

competitivitatea, costul unitar al muncii este prognozat la că îşi va reduce sensibil amplitudinea

dinamicii până în 2010. Dacă ne referim la creşterea costului unitar nominal al muncii, acesta era

41



estimat să se reducă de la 6,6% în 2006 la mai puţin de 3% în 2010. Luând în calcul şi evoluţia

prognozată a preţurilor, se estimeaza ca pe tot intervalul, creşterile de salarii să fie inferioare creşterii

reale a productivităţii muncii

Costurile pe care companiile din Romania le au cu forta de munca au crescut anul trecut cu 25%,

fiind printre cele mai mari din Uniunea Europeana. Toate celelalte tari din regiune au intregistratcresteri mai modeste: Bulgaria - 15,9%, Ungaria - 9%, Cehia - 8,4%, potrivit Eurostat, Institutul

european de statistica. Majoritatea studiilor salariale efectuate in Romania ultimilor ani, bazandu-se pe

politicile salariale anuntate de companii, estimau cresteri de aproximativ 10-15%. Ceea ce inseamna ca

firmele au fost nevoite sa scoata mai multi bani din buzunar decat se asteptau - pe fondul unei fluctuatii

de personal neprevizionate.

Raspunsul la intrebarea cat costa forta de munca are doua componente, una tine de angajator,

cealalta - de continuarea cresterii economice. Costurile orare cu forta de munca (salariile, precum si

alte taxe si impozite platite de angajator) au crescut în trimestrul al doilea 2007 în România cu 23,4%,

ritm de peste sapte ori mai alert decât media celor 27 de membri ai UE si unul dintre cele mai rapide

din Uniune. Datele au fost publicate de biroul de statistica Eurostat. De asemenea, costurile generate de

salarii au urcat cu 23,4%, iar altele, precum cele generate de impozitele platite de angajator, cu 23,6%.

Reducerea fiscalităţii trebuie să fie făcută pe baza unei reforme fiscale care, trebuie să vizeze

sporirea bazei de impozitare, concomitent cu reducerea cotelor de impunere, fără a priva bugetul de stat

de veniturile de care acesta are nevoie.

42



Bibliografie

1. Aurelian Virgil Baluta - Contabilitate si gestiune fiscala – Editura Fundatiei Romania deMaine, Bucuresti, 2007 .

2. G.A. Cole – Managementul resurselor umane, Editura CODECS, Bucureşti, 2000.

3 .Dumitru Ciucur ; Coralia Angelescu - Economia Romaniei si Uniunea Europeana (vol.I- IV)

Editura ASE 2006

4. Daniel Daianu; Radu Vranceanu - Romania si Uniunea Europeana: inflatie, balanta de plati,

crestere economica, Editura Polirom, 2002.

5. Marinica Dobrin - Contabilitate.Baze – Proceduri. O abordare integrata modernaEditura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007 .

6. Luminita Ionescu - Contabilitatea Institutilor Publice - Editura Fundatiei Romania de Maine,

Bucuresti, 2007 .

7. Panisoara Georgeta, Panisoara Ion-Ovidiu – managementul resurselor umane. Editura

Polirom, Ghid practic, Editura Polirom, Iasi, 2005.

8. Lucian Voinescu, Relu Ţigănescu, „Fiscalitatea anului 2005-prima relaxare semnificativă”, Revista

„Finanţe Publice şi Contabilitate”, nr. 7-8/2004

9. Managementul resurselor umane, Editura Rentrop & Straton- Grup de editura si consultanta in

afaceri.

10. Legea nr. 346/2002, privind asigurarea pentru accidente si boli profesionale.

11. Legea bugetului asigurarilor sociale de stat nr. 487/2006, publicat in M.O nr. 1.047/2006.

12. Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de

muncă.

13. Legea nr.53 din 24 ianuarie 2003 Codul Muncii.

14. Legea nr.571 din 22 decembrie 2003 privind Codul Fiscal.15. Ordonanta nr. 92 din 24 decembrie 2003 privind Codul de procedura fiscala.

16. Hotărâre nr. 1579/2007 din 19/12/2007 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice

de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/20 –

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 894 din 28/12/2007.

43

http://www.librarie.net/autor/14529/Dumitru-Ciucur

http://www.librarie.net/autor/14622/Coralia-Angelescu

http://www.librarie.net/editura/ASE

http://www.librarie.net/autor/7214/Daniel-Daianu

http://www.librarie.net/autor/7429/Radu-Vranceanu

http://www.librarie.net/autor/14529/Dumitru-Ciucur

http://www.librarie.net/autor/14622/Coralia-Angelescu

http://www.librarie.net/editura/ASE

http://www.librarie.net/autor/7214/Daniel-Daianu

http://www.librarie.net/autor/7429/Radu-Vranceanu



17. Lege nr. 387/2007din 31/12/2007 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008

Publicat in Monitorul Oficial,Partea I nr. 901 din 31/12/2007.

18. Hotarâre nr. 1507/2007 din 12/12/2007 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 877 din

20/12/2007 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat în plata.

19. Lege nr. 388/2007 din 31/12/2007 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 902 din 31/12/2007 bugetului de stat pe anul 2008.

20. Lege nr. 448/2006 din 06/12/2006 Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1 din 03/01/2008

privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

21. Ordonanţă de urgenţă nr. 91/2007 din 26/09/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte

normative din domeniul protecţiei sociale Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 671 din

01/10/2007.

22. Ordin nr. 175/2007 din 23/04/2007 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului

sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 60/32/2006 pentru aprobarea

Normelor de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind

concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 519 din 01/08/2007.

23. Legea nr. 399/2006 pentru aprobarea OUG nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de

asigurari sociale de sanatate publicata in Monitorul Oficial nr. 901/2006.

24. HG nr. 1.825/2006 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata – 2007,

publicat in Monitorul Oficial nr. 1.025/2006 .25. HG nr. 1850/2006 pentru aprobareaNormelor metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006 privind

constituirea si utilizareaFondului de garantare pentru plata creantelor salariale publicata in Monitorul

Oficial nr. 1.038/2006 .

44



45

Studiul contabilitatii salariilor

Documents

Transcript of Studiul contabilitatii salariilor