Contabilitatea Creantelor Si a Datoriilor La SC Avicola SA Bacau

Capitolul I

Prezentarea cadrului juridic, organizaţional şi funcţional al S.C. AVICOLA S.A. Bacău

1.1. Istoricul activităţii S.C. AVICOLA S.A. BACĂU

SC Avicola SA a luat fiinţă în anul 1964 sub denumirea de „Întreprinderea de Stat Avicola”, prin concentrarea unor ferme mici tradiţionale, orientate în principal pe producţia de ouă de găină. În anul 1965 a intrat în funcţiune Complexul pentru producţia de ouă de consum, cu o capacitate de 30.000 m², cu baterii pe trei nivele, populate cu 520.000 capete de găini ouătoare. În anul 1970 a fost dat în funcţiune, în zona Brad - comuna Bereşti-Bistriţa, o fermă compusă din 20 de hale la sol, în suprafaţă de 8500 m², pentru găini de rasă grea şi uşoară din import Canada.

În 1974 unitatea se extinde prin construirea unui complex integrat de curcă pentru selecţie, reproducţie, incubaţie, ferme de broiler şi un abator de industrializare cu o capacitate de 14.500 tone carne de pasăre pe an. În anul 1987 a intrat în funcţiune o fabrică de nutreţuri combinate cu o capacitate de 54.000 tone/an.

În perioada 1.09.1992 – 31.03.2002 societatea a fost preluată în locaţie de gestiune de către SC Agricola Internaţional SA Bacău. În perioada locaţiei de gestiune a fost parţial modernizată de locator – Agricola Internaţional – prin forţele sale proprii, modernizări care au dus ulterior la majorarea capitalului propriu al SC Avicola SA prin aportul societăţii SC Agricola Internaţional SA.

Începând cu trimestrul II al anului 2002, odată cu încetarea contractului de locaţie între SC Agricola Internaţional SA şi SC Avicola SA şi accelerarea procesului de privatizare s-a impus reorganizarea Departamentului Avicola, prin trecerea patrimoniului activităţii zootehnice şi a sectoarelor de deservire, de la SC Agricola Internaţional SA – Departament Avicola, la SC Avicola SA, care îşi reia obiectul de activitate prevăzut în statutul societăţii mai puţin activitatea de industrializare şi procesare.

Această trecere are loc concomitent cu modificarea valorică şi în structură a capitalului social al SC Avicola SA prin aportul de capital al SC Agricola Internaţional SA care devine astfel acţionar majoritar.

În acest context, începând cu data de 1 aprilie 2002, SC Avicola SA face parte din GRUPUL DE FIRME AGRICOLA INTERNAŢIONAL, funcţionează independent, având ca obiect principal de activitate creşterea şi exploatarea păsărilor.

1.2. Denumirea, forma juridică, sediul şi durata

Denumirea societăţii este societatea comercială. Avicola Bacău SA .În toate actele, facturile, anunţurile, publicaţiile şi alte acte emanând de la societate, denumirea societăţii va fi precedată sau urmată de cuvintele “societate pe acţiuni” sau iniţialele S.A., de sediul societăţii, capitalul social şi numărul de înregistrare.

SC AVICOLA Bacău SA este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acţiuni conform numărului de înmatriculare la O.R.C. J04/22/1991, cod fiscal R 944335 , îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu prezentul statut.

Sediul social este în România, localitatea Bacău, str. Calea Moldovei, nr.94, sediul societăţii poate fi schimbat în altă localitate din România, pe baza hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor, potrivit legii. Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentanţe, agenţii situate şi în alte localităţi din ţară şi străinătate.

9

Durata societăţii este nelimitată, cu începere de la data înregistrării la Camera de Comerţ şi Industrie.

1.3. Scopul şi obiectul de activitate al SC Avicola SA

Scopul societăţii este creşterea păsărilor pentru producerea, industrializarea şi comercializarea cărnii şi ouălor.

Obiectul de activitate al SC Avicola SA se circumscrie unui lanţ tehnologic integrat de la fermele de reproducţie până la cele de creştere şi îngrăşare a puilor de carne şi de exploatare a găinilor ouătoare, cuprinzând deci, obţinerea oricăror activităţi privind producţia a peste 24.000 tone/an carne de pasăre în viu pentru abatorizare, producţia a peste 76.000.000 ouă consum şi obţinerea puilor de o zi de carne şi ouă.

Obiectul de activitate este prin urmare creşterea păsărilor 0125 (C.A.E.N.). Tehnologia de producţie vizează obţinerea a 3 „produse finite” din punctul de vedere al SC Avicola SA: ouă pentru incubaţii, ouă pentru consum, sporul în greutate (puiul broiler). Ea începe cu procurarea din import a părinţilor de o zi rasă grea şi uşoară. Astfel din părinţi de o zi reproducţie rasă grea se obţine tineretul de reproducţie rasă grea ce cunoaşte 2 etape de creştere: 0-126 zile şi 127-162 zile. În urma celei de-a doua etape de creştere (interval în care puiul poate trece prin una sau două ferme, în funcţie de specificul acesteia) din găini şi cocoşi de reproducţie rasă grea se obţin ouă pentru incubat pentru Broiler din care ulterior se obţin pui de găină pentru carne (pui broiler).

Din părinţii de o zi reproducţie rasă uşoară se obţine tineretul de reproducţie rasă uşoară cu 2 stadii de creştere (0-119 zile, 120-240 zile). Din aceştia se obţin găini şi cocoşi de reproducţie rasă uşoară apoi ouă de incubaţie, moment din care începe perioada de exploatare în vederea obţinerii tineretului puicuţe înlocuire găini ouă consum (G.O.C.), respectiv a găinilor ouă consum.

În concluzie, SC Avicola SA Bacău realizează cu „materia primă” furnizată de SC Agricola Internaţional SA activitatea de reproducţie şi exploatare privind creşterea păsărilor, în vreme ce prelucrarea şi desfacerea rezultatului exploatării sunt asigurate tot de aceasta din urmă, în calitatea sa de furnizor şi client majoritar.

1.4.Capitalul social, acţiuni şi acţionari

Capitalul social conform HG. 500/1994 este de 68.267.250 lei şi conform Hotărârii AGA nr. 01/12.2001 este de 158.664.275 lei, se constituie dintr-un număr de 6.346.571 acţiuni nominative, cu valoare nominală de 25.000 lei.

Structura acţionariatului se prezintă astfel: Nr. Denumire acţionar % Nr. acţiuni Valoare (mii lei)

123

Persoane fiziceSC Conagra SASC Agricola Internaţional SATOTAL

14,0825,9659,96100

893.8191.647.4853.805.2676.346.571

22.345.47541.187.12595.131.675158.664.275

Societatea ţine evidenţa acţiunilor într-un registru numerotat, sigilat şi parafat de preşedintele Consiliului de Administraţie, care se păstrează la sediul societăţii.

Capitalul social poate fi redus sau mărit pe baza hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor în condiţiile şi cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

Fiecare acţiune deţinută de acţionari conferă acestora dreptul la un vot în Adunarea Generală a Acţionarilor, dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere, dreptul de a

10

participa la distribuirea beneficiilor, conform prevederilor prezentului statut şi dispoziţiilor legale.

Adunarea Generală a Acţionarilor este organul de conducere al societăţii, care decide asupra activităţii acesteia şi asigură politica ei economică şi comercială.

Adunările Generale ale Acţionarilor sunt ordinare şi extraordinare şi au următoarele atribuţii principale:

aprobă structura organizatorică a societăţii şi numărul de posturi, precum şi normativul de constituire a compartimentelor funcţionale şi de producţie;

alege membrii Consiliului de Administraţie şi ai Comisiei de Cenzori, le stabileşte remuneraţia şi îi revocă din funcţie;

stabileşte Bugetul de venituri şi cheltuieli şi, după caz, programul de activitate pe exerciţiul următor;

examinează, aprobă, sau modifică Bilanţul şi Contul de profit şi pierderi după analizarea rapoartelor Consiliului de Administraţie şi al Comisiei de Cenzori, aprobă repartizarea profitului;

analizează rapoartele Consiliului de Administraţie privind stadiul perspectivele societăţii cu privire la profit şi dividende, poziţia pe piaţa internă şi internaţională, nivelul tehnic, calitate, forţa de muncă, protecţia mediului, relaţiile cu clienţii;

hotărăşte în orice alte probleme privind societatea.Adunarea Generală a Acţionarilor se întruneşte la sediul societăţii în baza convocării şi

poate lua hotărâri dacă acţionarii prezenţi deţin cel puţin 2/3 din capitalul socialConducerea societăţii este asigurată de un Consiliu de Administraţie format din cinci

persoane şi condus de un Preşedinte, iar conducerea executivă este asigurată de un Comitet de Direcţie alcătuit din cinci persoane: director general, director economic, director tehnic, inginer şef - Sector mecanic şi epizootolog şef.

Societatea va putea fi transformată în altă formă de societate prin hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor. Noua societatea va îndeplini formalităţile legale de înregistrare şi publicitate cerute la înfiinţarea societăţilor.

Următoarele situaţii duc la dizolvarea societăţii: imposibilitatea realizării obiectului social; hotărârea A.G.A.; faliment; pierderea unei jumătăţi din capitalul social, după ce s-a consumat fondul de rezervă,

dacă A.G.A. nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma rămasă; numărul de acţionari va fi redus sub 5, mai mult de 6 luni; în orice alte situaţii, pe baza hotărârii A.G.A..

Dizolvarea societăţii comerciale trebuie să fie înscrisă în Registrul comerţului şi publicată în Monitorul oficial.

Lichidarea societăţii şi repartiţia patrimoniului se fac în condiţiile şi cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

1.5. Piaţa societăţii SC Avicola SA Bacău

Pornind de la faptul că gestionarea resurselor financiare se face de SC Agricola Internaţional SA, aprovizionările cu furaje, materiale şi obiecte de inventar necesare desfăşurării întregii activităţi se derulează prin SC Agricola Internaţional SA, această societate devine astfel furnizor .

De asemenea având în vedere că activitatea de industrializare şi procesare a rămas la SC Agricola Internaţional SA prin livrările de păsări la Abator pentru sacrificare, a ouălor de

11

consum şi melanjului către Staţia de sortare şi Praf ouă această societate devine client majoritar pentru SC Avicola SA Bacău.

1.6. Organizarea şi funcţionarea compartimentului financiar-contabil

Serviciul financiar-contabil asigură evidenţierea în contabilitate a tuturor fenomenelor care au loc în activitatea subunităţilor, prin înregistrarea documentelor primare primite. Documentele sunt semnate de conducerile subunităţilor şi avizate de conducerea societăţii.

În desfăşurarea operaţiunilor de ţinere la zi a contabilităţii societăţii, personalul din Serviciul financiar-contabil are în vedere următoarele aspecte:

1. contabilitatea se ţine în partidă dublă, utilizând planul de conturi în vigoare şi respectând Legea contabilităţii 82/91 cu modificările ulterioare;

2. verificarea tuturor documentelor întocmite de subunităţii din punct de vedere al corectitudinii întocmirii, al preţurilor practicate, al semnăturilor privind responsabilitatea şi a vizelor date de conducere;

3. este interzis a se opera în evidenţele contabile documente care nu au fost vizate de conducerea societăţii;

4. urmărirea ca aceste documente să respecte circuitul prevăzut şi termenele stabilite pentru predare;

5. întocmirea NJ pe tipuri de operaţiuni (casa, banca, mişcarea efectivelor, GESTOC, etc.); întocmirea balanţei analitice pe fiecare cont, verificarea soldurilor conturilor, efectuarea regularizărilor şi corecţiilor, dacă este cazul;

6. efectuarea punctajelor cu clienţii şi furnizorii şi punerile de acord; 7. întocmirea jurnalului de cumpărări şi vânzări, întocmirea şi depunerea la Direcţia de

Finanţe a decontului de TVA conform legislaţiei în vigoare; urmărirea efectuării plăţii TVA de plată, întocmirea documentaţiei privind TVA de rambursat;

8. întocmirea statelor de plată, urmărirea acordării tuturor drepturilor salariale, în concordanţă cu normele de muncă, urmărirea reţinerii datoriilor aferente salariilor; întocmirea centralizatorului statelor de plată, a viramentelor aferente salariilor, întocmirea OP ale datoriilor către bugete (CAS, şomaj, fond sănătate, fond risc, etc.) şi urmărirea decontării lor în termene legale; efectuarea normării muncii;

9. urmărirea şi înregistrarea mişcării mijloacelor fixe, a amortizărilor; calcularea, întocmirea şi depunerea la Finanţe a declaraţiilor privind impozitele şi taxele locale (impozit clădiri, impozit teren, taxă mijloace de transport, etc.), urmărirea achitării lor la termenele prevăzute de lege; urmărirea încheierii contractelor de locaţii (dacă cazul) şi decontarea lor;

10. întocmirea balanţei de verificare; 11. participarea la acţiuni de inventariere a patrimoniului; 12. efectuarea analizei costurilor pe categorii; întocmirea situaţiilor economice de analiză a

activităţii societăţii; 13. întocmirea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierdere; 14. întocmirea şi a altor situaţii şi rapoarte solicitate de conducerea societăţii;

Dintre atributele compartimentului financiar-contabil cu privire la calculaţia costului se pot aminti: ţinerea evidenţei cheltuielilor de producţie si a celor de circulaţie în concordanţă cu

programarea acestor cheltuieli; asigurarea documentării în timp a cheltuielilor de producţie şi a celor de fabricaţie

pentru includerea în costul de producţie, a prestărilor de servicii, respectiv în cheltuielile de circulaţie dintr-o perioadă, numai a acelor cheltuieli care privesc perioada respectivă;

ţinerea evidenţei cheltuielilor de producţie pe fiecare sector al activităţii de bază si auxiliare a societăţii, iar în cadrul acestora în funcţie de destinaţia cheltuielilor (comenzi, produse);

12

efectuarea repartizării pe produse, comenzi a cheltuielilor sectoarelor de producţie şi a cheltuielilor generate de societăţi potrivit criteriilor de repartizare aprobate de organele în drept;

determinarea costului de producţie şi decontarea acestuia; efectuarea analizei critice a costurilor de producţie, întocmirea calculaţiilor şi

fundamentarea propunerilor pentru preţurile la produsele noi; organizarea şi programarea costului de producţie împreună cu factorii interesaţi şi

stabilirea măsurilor pentru realizarea profitului stabilit de Consiliul de Administraţie. Acest serviciu funcţionează cu următoarea structură:

1. Mişcarea efectivelor (NC), centralizări tehnice, cont. 301, 331, 345, 361; cost de producţie (analiză, situaţii economice);

2. Casierie – circulaţia documentelor de bancă (OP, Extrase, CEC, etc.); încasări – plăţi + documente corespunzătoare fiscale; registru de casă; valori – 1 pers.

3. Evidenţă casă (NC); cont. 542 (avansuri – deconturi) – 1 pers. 4. GESTOC mijloace circulante; cont. 301, 302, 303; analiza stocurilor; raport lunar de

aprovizionare – 1 pers. 5. Evidenţă clienţi şi furnizori – jurnal de cumpărări, jurnal de vânzări, decont de TVA;

punctaje cu furnizorii şi clienţii; înregistrarea facturilor de energie, reparaţii şi servicii de la terţi – 1 pers.

6. Facturare – întocmire şi predare zilnică a documentelor către clienţi – 1 pers. 7. Personal-salarizare – 2 pers.

Evidenţe cărţi de muncă, dosare de pensii, adeverinţe vechimi; Normare, legislaţia muncii; State de plată; Contabilizare (cont. 401.4, 421, 425, 426, 427, 428, 431, 437, 461, 462; Viramente salarii (centralizare, întocmire OP, urmărire decontare); Declaraţii impozite si taxe aferente salariilor;

8. Mijloace fixe – mişcări, casări, amortizări, reevaluări; impozite si taxe locale (declaraţii, urmărire decontări); contracte locaţii – decontări; servicii interne (NC devize prestări servicii) – 1 pers;

9. Arhivă – legătorie (NC situaţii), arhivare, păstrare, lichidare conform legilor Arhivelor Naţionale; evidenţa şi gestionarea imprimantelor tipizate; documentele cu regim special – 1 pers.

10. Documente de sinteză: Rapoarte, evidenţe tehnice, evidenţe economice; Balanţă de verificare; Bilanţ şi anexe – 1 pers.

Prin urmare, SC Avicola SA prin compartimentul financiar-contabil urmăreşte păstrarea integrităţii patrimoniului, cunoaşterea în orice moment a modului de realizare a indicatorilor prevăzuţi în programul de producţie şi modul în care se gospodăresc fondurile materiale şi băneşti puse la dispoziţia societăţii, obiective realizate prin organizarea contabilităţii financiare analitice.

În vederea respectării L.22/69 – a gestiunii şi L.82/91 – a contabilităţii de către conducerea fermelor şi sectoarelor se impun următoarele măsuri:

Întocmirea corectă si la timp a documentelor de gestionare; Raportarea corectă a datelor de producţie; Verificarea stocurilor de materiale, produse finite, obiecte de inventar, mijloace fixe; Gestionarea în bune condiţii a bunurilor de orice natură; Predarea la timp a documentelor tehnice şi economice; Verificarea mijloacelor de transport şi a personalului muncitor la intrarea şi la ieşirea din

incintă (control poartă);

13

Recepţionarea furajelor şi a tuturor materialelor prin cântărire, numărare după caz, precum şi verificarea calitativă;

Confirmarea cu responsabilitate a transporturilor executate de Autobaza SC AGRICOLA INTERNAŢIONAL SA (prin trecerea orei sosirii, orei plecării, denumirea şi cantitatea materialelor transportate), completarea în registrul de poartă;

Nu se contractează nici un fel de lucrări de la terţi fără aprobarea conducerii societăţii; Pentru asigurarea biosecurităţii efectivelor de păsări din ferme, se interzice accesul în

incintă a persoanelor străine (altele decât personalul fermei); Nu se livrează nici un produs din subunitate fără să fie însoţit de aviz de însoţire a mărfii

(AIM) completat cu toate datele (denumire, beneficiar, cantitate, preţ, valoare, delegat, mijlocul de transport, ora predării;

Nu se transferă nici un mijloc fix între subunităţi fără să se întocmească Bon de mişcare a mijloacelor fixe;

Pentru respectarea integrităţii patrimoniului fiecărei subunităţi, se impune o evidenţiere strictă făcută prin sistemul de registre, astfel:

1. registru de evidenţă a mijloacelor fixe; 2. registru de evidenţă a mijloacelor circulante; 3. registru de evoluţie a efectivelor de păsări şi animale; 4. registru de poartă privind toate intrările şi toate ieşirile; 5. registru de evidentă a consumului de energie electrică şi gaz metan (unde este cazul); 6. registru de urmărire a tratamentelor; 7. registru privind operativa zilnică; 8. registru privind protecţia socială si P.S.I.; 9. registru de urmărire a activităţii personalului; 10. registru de urmărire a situaţiilor economico-financiare; 11. registru de bugetare lunară a activităţii; 12. registru de îndrumare şi control.

Conform principiilor contabilităţii toate aceste evidenţieri au caracter permanent şi suportă înregistrarea fenomenelor la momentul producerii lor.

Se utilizează atât documente fiscale cât şi documente comune. Toate formularele poartă antetul S.C. AVICOLA S.A, sunt numerotate şi parafate cu semnătura conducerii societăţii.

În vederea unei evidenţieri centralizate la nivelul societăţii trebuie respectate normele interne de întocmire si circulaţie a lor.

Toate aprovizionările de furaje, medicamente, materiale consumabile, obiecte de inventar, se fac de la S.C. AGRICOLA INTERNAŢIONAL S.A. pe bază de factură sau aviz (furajele), pentru care subunitatea va întocmi B.I. semnat de comisia de recepţie. Facturile privind recepţia de bunuri materiale, altele decât furajele, vor fi semnate de comisiile stabilite prin decizii, în urma verificării raportului de necesitate aprobat şi înregistrat la secretariat şi în urma verificării calitative şi cantitative, după care împreună cu B.I vor fi trimise spre avizare şi înregistrare la Serviciul financiar-contabil al S.C. AVICOLA S.A. a doua zi de la primire.

Pentru transferurile de materiale între subunităţile S.C. AVICOLA S.A. se vor întocmi Avize de însoţire a mărfii. Documentele vor fi prezentate cel târziu a doua zi de la întocmire.

Pentru consumurile de furaje, medicamente, materiale etc. se vor întocmi B.E. pe fiecare categorie de pasăre sau animal în parte, înscriindu-se codul acestora. Acestea vor fi semnate de responsabilul economic şi de seful subunităţii, vor fi predate la Contabilitate eşalonat până la sfărşitul lunii curente cele pentru materiale consumabile şi până la data de 1 ale lunii următoare cele pentru furaje.

Pentru toate livrările către Abatorul de păsări, Staţia de sortare, Praful de ouă, aparţinând SC AGRICOLA INTERNAŢIONAL SA se întocmesc A.I.M care se centralizează pe beneficiari şi se trimit zilnic, a doua zi de la întocmire, la Facturare. Biroul facturare va efectua punctajul cu subunităţile furnizoare şi unitatea beneficiară şi va întocmi factura.

14

Balanţele de materiale şi obiecte de inventar rezultate în urma înregistrării documentelor în GESTOC vor fi distribuite în teren până la data de 04 a lunii, urmând ca cel târziu a doua zi, 05 a lunii ora 12, să fie făcute toate corecţiile şi punerile de acord a situaţiilor la sediul societăţii (nu se admit punctaje prin telefon).

Pentru situaţiile privind mişcarea efectivelor de păsări şi animale, formularele vor fi completate în toate rubricile privind evidenţa tuturor fenomenelor legate de evoluţia efectivelor şi de consumurile aferente de furaje, etc. Formularul “Mişcarea efectivelor” va fi completat cu toate datele tehnice privind evoluţia efectivelor, producţia obişnuită, consumul de furaje, laptele fizic şi stas, vârsta efectivelor din stocul de la finele lunii, etc., va fi însoţit de centralizatoarele tuturor documentelor completate şi emise în decursul lunii şi semnate de personalul de conducere a subunităţilor. Pentru livrările a căror documente au fost predate în decursul lunii la facturare, la mişcarea efectivelor se întocmeşte un centralizator care va cuprinde toate avizele, totalizate pe zile.

Documentele cu regim special, după utilizare vor fi predate la Arhiva societăţii pe bază de proces-verbal de predare-primire, şi se va face o justificare a documentelor care prezintă modificări sau anulări.

Facturile privind servicii prestate de terti vor fi vizate si confirmate de conducerea subunităţilor, vor avea înscrise pe ele numărul referatului, a notei de comandă sau a raportului de necesitate.

Atât la consumul de materiale cât şi la prestările de servicii se va face o delimitare clară şi precisă între lucrările pentru reparaţii curente şi cele pentru investiţii. În situaţia în care se execută investiţii în regie proprie iar materialele utilizate provin din gestiunea fermei, acestea vor fi transferate la Sectorul investiţii care va întocmi B.E. şi deviz total pentru obiectivul respectiv de investiţii. Angajarea lucrărilor de investiţii se va face cu respectarea procedurii privind activitatea de investiţii.

Pentru situaţii privind încasări şi plăţi în numerar, se utilizează formularul Dispoziţie de încasare/plată, care va purta viza de control preventiv a Directorului economic, va avea ca anexă referatul sau aprobarea conducerii pentru necesitatea plăţii sau încasării respective. Directorul economic va urmări respectarea prevederilor legale cu privire la plafonul de plăţi, încasări şi soldul de casă.

1.7. Caracterizarea sistemului informational contabil al societatii

1.7.1. Conceptul de sistem informatic pentru SC AVICOLA SA Bacău

Sistemul informatic este un ansamblu coerent structurat, format din echipamente electronice de calcul şi comunicaţie, procese, proceduri şi manuale, inclusiv structurile organizatorice şi salariale care folosesc calculatorul ca instrument de prelucrare automată a datelor, în cadrul domeniului concret de activitate a agentului economic, în scopul maximizării profitului realizat în activitatea economică.

Sistemul informatic preia şi dezvoltă o parte din operaţiile de prelucrare ale întregului sistem informaţional al unităţii economice, pe care le automatizează devenind în aceste condiţii un subsistem informaţional automatizat.

Complexitatea sistemelor informatice impune rezolvarea unui grup omogen de activităţi ( lucruri ) sau subactivităţi (probleme) prin intermediul unor subsisteme şi aplicaţii informatice, a căror arie de aplicabilitate este determinată de omogenitatea funcţională a prelucrărilor realizate şi de specificul proceselor informaţionale.

Sistemele informatice financiar-contabile au la bază principiul introducerii unice a datelor şi a prelucrărilor multiple a acestora, în concordanţă cu specificul subsistemelor şi aplicaţiilor componente, ceea ce conduce la conceptul de sistem informatic integrat sau total.

Din punct de vedere fizic, la SC AVICOLA S.A., prelucrarea integrată este asigurată de o reţea locală de calculatoare care prelucrează o colecţie unică de date sub multiple variante de

15

prelucrare.Structura generală, de principiu a unui sistem informatic cuprinde un ansamblu de

intrări, prelucrări şi ieşiri, definite în funcţie de obiectivele sistemului.Rezultă că sistemul informatic asigură prelucrarea mulţimilor ieşirilor sub diverse

variante, în vederea obţinerii mulţimii ieşirilor, astfel încât caracteristica esenţială a acesteia o constituie triada :

INTRĂRI PRELUCRĂRI IEŞIRI

Obiectivele sistemului informatic reprezintă scopuri imediate şi de perspectivă ale perfecţionării economice şi de conducere în vederea ridicării nivelului de formare operativă şi previzională a structurilor organizatorice, a perfecţionării metodelor şi proceselor tehnico-informaţionale şi de conducere pentru asigurarea maximizării eficienţei economice şi a rentabilităţii unităţii beneficiare.

Obiectivele sistemului informatic presupun abordarea şi rezolvarea informativă a unor probleme cu caracter sintetic şi analitic, într-o manieră sistematică, pentru asigurarea scopurilor propuse. Aceste obiective sunt subordonate cadrului legislativ-normativ, dotării cu tehnică de calcul şi cerinţele dezvoltării economice, imediate şi de perspectivă, a unităţii beneficiare.

În acest sens, considerăm că obiectivele sistemului informatic pot fi detaliate obiective generale şi obiective specifice.

Obiectivele generale ale unui sistem informatic vizează probleme cu caracter global al conducerii unităţii şi structurale specifice compartimentelor funcţionale, scopul realizării atributelor conducerii şi ale funcţiilor unităţilor economice. În raport de aceste aspecte, obiectivele generale pot fi : de conducere (manageriale) şi funcţionale.

Obiectivele funcţionale ale unui sistem informatic au în vedere informatizarea activităţilor în conformitate cu anumite funcţii ale unităţii economice (comercială, financiar-contabilă şi de personal), desfăşurată la nivelul compartimentelor funcţionale.

Activitatea financiar-contabilă ( financiar, contabilitate, control financiar ) desfăşurată în cadrul compartimentelor specifice, presupune rezolvarea din punct de vedere informatic a unor elemente specifice, după cum urmează :Activitatea financiară are în vedere :- calculul şi decontarea tuturor categoriilor de impozite ;- derularea relaţiilor băneşti cu terţii ;- efectuarea şi urmărirea decontărilor cu terţii.

Activitatea de contabilitate la nivelul unităţii economice se structurează pe două componente :

Contabilitatea financiară ( sintetică ) concretizată în urmărirea existentului şi mişcarea elementelor patrimoniale (printre care şi stocurile).Contabilitatea de gestiune ( analitică ) poate fi organizată fie prin detalierea conturilor de evidenţă a elementelor patrimoniale privite la nivelul contabilităţii financiare, fie prin utilizarea unor conturi de gestiune internă care se organizează în funcţie de necesităţile de informare şi conducere ale unităţii economice. Această detaliere urmăreşte reflectarea stocurilor, veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor pe intervalul de gestiune.

Din cele prezentate rezultă că întreaga activitate de contabilitate asigură : înregistrarea cronologică şi sistematică a tuturor operaţiilor economice; preluarea datelor în concordanţă cu principiile şi metodele contabilităţii; sintetizarea întregii activităţi financiar-contabile prin intermediul instrumentelor de bază ale contabilităţii (balanţa şi bilanţul contabil). Activitatea de control financiar la nivelul unităţii economice urmăreşte analiza şi controlul gestiunii patrimoniului societăţii comerciale prin instrumente proprii în scopul prevenirii şi

16

sesizării încălcării normelor legale de utilizare a resurselor umane, materiale şi băneşti.

1.7.2. Structura pe componente a sistemului informatic la SC AVICOLA SA Bacău

Sistemul informatic din cadrul SC AVICOLA SA Bacău este un sistem integrat şi asigură prelucrarea datelor pe întreg segmentul de la pregătirea primară până la balanţa sintetică şi indicatorii de bord.

Sistemul informatic are proprietatea de feed-back asigurând din mers autoreglarea astfel încât să pună la dispoziţia factorilor de decizie informaţii exacte pentru procesul de conducere.

Sistemul este structurat pe module şi acoperă funcţional toate activităţile economice ale societăţii, astfel el se compune din următoarele module:modulul de producţie – rezolvă din punct de vedere tehnic activitatea de producţie care înseamnă creşterea şi valorificarea păsărilor. Modulul de producţie furnizează informaţii atât modulelor de pe acelaşi nivel cât şi modulelor superioare, către balanţa sintetică;modulul financiar – contabilitate – în care are loc prelucrarea datelor preluate de la modulele inferioare, sunt elaborate situaţii de sinteză şi analiză economică necesare activităţii de conducere;modulul personal – salarizare – se ocupă de forţa de muncă din cadrul societăţii, aici se efectuează calculul salariilor şi toate raportările privind forţa de muncă;modulul aprovizionare – desfacere – cu rolu în aprovizionarea cu materii prime şi materiale necesare procesului de producţie precum şi cu desfacerea produsului către clienţi.

17

Capitolul II

Noţiuni teoretice privind relaţii economice şi financiare cu terţii.

2.1.Caracterizare generalǎ.

Pe parcursul desfǎşurǎrii activitǎţii lor ,agenţii economici intrǎ în relaţie cu terţe personae fizice sau juridice. Aceste relatii genereaza drepturi (creante) si obligatii (datorii) fie cu persoane (fizice sau juridice)din afara unitatii ,fie cu personae (fizice)din interiorul unitatii.Toate aceste creante si obligatii au termene de decontare scurte. Nu sunt incluse in categoria decontarilor cu tertii datoriile si creantele referitoare la primirea si acordarea de imprumuturi pe termen scurt,mediu si lung precum si creantele imobilizate. Datoriile reprezinta surse atrase la finantarea unitatii si reprezinta angajamente financiare ale debitorilor cu privire la sume de bani sau bunuri cuvenite creditorilor.Sunt elemente patrimoniale de pasiv,care iau nastere la aparitia lor si se lichideaza la plata lor.

In alta ordine de idei datoria este obligatia contractata fata de un tert si care

presupune plata unei sume de bani,livrarea unui bun,prestarea de servicii sau executarea de

lucrari in folosul acestuia.In mod generic,cel care are o datorie,poate fi numit debitor.Datoriile

apar intre relatiile dintre intreprindere si furnizori (furnizori,furnizori de imobilizari,efecte de

platit),cu personalul,cu bugetul asigurarilor sociale,in cadrul grupului,cu asociatii,cu creditorii

diversi,precum si clientii(clienti-creditori).

Datoriile se pot clasifica dupa mai multe criterii1: Dupa natura operatiilor ce le genereaza pot fi:

-datorii comerciale;-datorii financiare;-datorii fiscale;-datorii salariale si sociale;-alte datorii.

Dupa continutul economic si obiectul datoriilor pot fi:-datorii fata de furnizori;-datorii fata de clienti pentru avansurile primate de la acestia;-datorii fata de bugetul statului,bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul asigurarilor de sanatate;-datorii din efecte de comert;-datorii fata de salariati;-datorii fata de actionari;-alte datorii.Creantele reprezinta mijloace in curs de incasare,respective drepturi ale creditorilor de a pretinde debitorilor anumite sume ,bunuri sau lucrari.Sunt elemente de active care iau nastere la avansarea temporara a unor bunuri sau valori altor personae fizice sau juridice si se lichideaza la incasarea lor.In mod explicit creanta reprezinta contrapartida unei datorii si se concretizeaza in dreptul de a pretinde plata unei sume de bani,livrarea unui bun,prestarea unui serviciu,executia unei

1 Viorica Cişcă , „Contabilitate.Teorie si aplicaţii”, Editura Moldavia , Bacău , 2003 , pag.343-344.2 M.D.Paraschivescu, W.Păvăloaia, F.Radu,G.D.Olaru, ,,Contabilitate financiară. Aplicaţii şi studii de caz”, Editura Tehnopress – Iaşi 2007, pag.289.

18

lucrari.Titularul unei creante este numit ,in mod generic creditor.In desfasurarea activitatii sale,intreprinderea inregistreaza creante in relatiile cu clientii (creante –clienti,efecte de primit),cu debitorii,cu personalul,cu bugetul statului (TVA de recuperate,varsaminte de impozite peste suma reala),cu bugetul asigurarilor sociale,precum si in cadrul grupului,cu asociatii,cu subunitatile si chiar cu furnizorii (furnizori-debitori).Creantele se pot clasifica dupa mai multe criterii:

Dupa natura operatiilor care le genereaza pot fi:-creante comerciale;-creante financiare;-alte creante.

Dupa continutul economic si obiectul creantelor pot fi:-creante asupra clientilor pentru produse vandute,lucrari executate si servicii prestate;-creante asupra furnizorilor generate de avansurile si aconturile acordate;-creante generate de detinerea unor bilete la ordin,cupoane,bonuri de tezaur;-diverse creante asupra debitorilor provenite din operatii necomerciale.

Observaţii 2

1. Evidenţierea creanţelor şi datoriilor în contabilitate se face la valoarea lor nominală, adică valoarea efectivă în momentul apariţiei lor.Există posibilitatea ca, la inventariere valoarea unor astfel de creanţe sau datorii să fie diferită de valoarea lor nominal.În acest caz ,aplicând principiul prudenţei, se va ţine seama de deprecierea creanţelor, îndeosebi, şi se vor constitui ajustări pentru depreciere.În cazul datoriilor , la apariţia unei datorii probabile se constituie provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.În acest fel, în documentele de sinteză se va asigura o informaţie mai corectă asupra situaţiilor, drepturilor şi obligaţiilor entităţii.

2. Aplicarea principiului independenţei exerciţiilor impune delimitarea pentru fiecare exerciţiu a tuturor cheltuielilor şi veniturilor ce aparţin exerciţiului respectiv.In clasa conturilor de terţi întâlnim, astfel, conturi de regularizare ce pot fi asimilate unor creanţe şi, respectiv,datorii ale exerciţiului curent faţă de axerciţiul următor.3. Creanţele şi datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor, comunicat de Banca Naţională a României, cât şi în valută.

4. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu),aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină, la data efectuării tranzacţiei.

5. Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor în valută la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele care au fost raportate în situaţiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar.

6. Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată în decursul aceluiaşi exerciţiu financia în care a survenit, întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acel exerciţiu.Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată într-un exerciţiu financiar ulterior, diferenţa de curs valutar recunoscută în fiecare exerciţiu financiar, care intervine până în exerciţiul decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărui exerciţiu financiar.

19

7. Contabilitatea datoriilor şi creanţelor se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.

Evaluarea datoriilor si creantelor

Evaluarea creantelor si datoriilor se face in momentul aparitiei lor la valoarea nominala,respectiv:

la data aparitiei datoriilor creantelor,cu sumele in lei,de incasat ori de decontat. la aparitia datoriilor,cu sumele in lei,datorate.

Valoarea nominala a datoriilor si a creantelor este data de suma inscrisa in documentele care consemneaza aparitia lor. Creantele si datoriile in devize se inregistreaza in contabilitate in lei,la cursul de schimb in vigoare,la data efectuarii operatiilor prin care acestea s-au constituit. Pe masura lichidarii lor,deci a platii datoriilor,respective a incasarii creantelor in devize,se face corectia (conversia lor)in functie de cursul valutar existent2.

2.2.Creantele -active circulante in curs de decontare.

Reprezinta valori economice avansate temporar sau pe termen scurt de catre titularul de patrimoniu altor personae fizice sau juridice.Pentru acestea,titularul de patrimoniu va primi de la comparator,client sau beneficiar,un echivalent valoric,concretizat intr-o suma de bani ,o contraprestatie ,o lucrare,un serviciu sau chiar un alt bun.Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valorile avansate (livrarea unor bunuri,prestarea unor servicii sau executarea unor lucrari)datoreaza un echivalent corespunzator,de regula o suma de bani.Contabilitatea delimiteaza purtatorii acestor datorii sub denumirea generica de debitori.Sunt incluse in cadrul activelor circulante numai creantele a caror scadenta (termen de achitare)este sub un an.Cele pe termen lung fac parte din imobilizarile financiare.In patrimonial firmei creantele,reprezinta o avere virtuala,potentiala,cu un grad de lichiditate mai redus.Din acest motiv,creantele nu pot constitui niciodata aport la constituirea capitalului social. Pricipalele categorii de creante evidentiate in structura activelor circulante de catre contabilitate sun urmatoarele:

1. Avansuri acordate furnizorilor

Desfasurarea clasica a unui contract economic presupune ,de regula,livrarea bunurilor,prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor,urmata de achitarea contravalorii acestora de catre client sau beneficiar.Exista situatii in care furnizorul solicita achitarea anticipate a contravalorii bunurilor,lucrarilor sau serviciilor pe care urmeaza sa le puna la dispozitia firmei cumparatoare. Motivatia acestei situatii de exceptie deriva din urmatoarele aspecte:

executarea contractului de catre furnizor (prestator)genereaza cheltuieli substantiale,la care subscrie si beneficiarul;

incasarea anticipate asigura furnizorului certitudinea ca nu va fi afectat de eventuala intrare in incapacitate de plata a cumparatorului.Distingem,in acest context:

avansurile,care reprezinta sumele platite inainte de inceperea executiei unei comenzi sau unui contract;

aconturile,care exprima sumele platite dupa executarea partiala a comenzii sau contractului.

Atat avansurile,cat si aconturile genereaza pentru persoana care a procedat la o plata anticipate un drept de creanta asupra firmei care a incasat suma inainte de onorarea comenzii.

2 M.F.P. „Reglementări contabile conforme cu directivele europene”, Editura Irecson, pag. 329.

20

In mod logic,acest furnizor,prestator de servicii sau executant de lucrare va deveni pentru firma cumparatoare un datornic ,deci un ,,Furnizor-debitor”

2. Clientii

Exprima drepturile de creanta dobandite de furnizor asupra cumparatorului dupa momentul livrarii bunurilor,al prestarii serviciilor sau executarii lor. Daca livrarea bunurilor nu este insotita de incasarea concomitenta a echivalentului valoric sau daca plata nu a fost efectuata anticipat de catre comparator (Client),ia nastere un drept de creanta pentru furnizor (expeditor)si o obligatie de plata pentru beneficiarul bunurilor (destinatar sau comparator). Contabilitatea evidentiaza separate clientii neincasati la scadenta intr-o structura distincta ,respective,,Clienti incerti”

3. Creante asimilate clientilor

Se refera la ,,Efecte comerciale de primit”.Utilizarea lor presupune existenta unor raporturi juridice anterioare intre parti,referitoare la livrari de bunuri ,prestari de servicii sau executari de lucrari. Principiul prudentei determina furnizorul(vanzatorul)sa solicite clientului (comparator)semnarea unui effect de comert (cambie).Aceasta abordare genereaza pentru furnizor un sentiment de siguranta cu privire la incasarea sumei(creantei)de la client. Prin emiterea unei cambia,comerciantul debitor isi plateste o datorie cu datoria pe care o are alt comerciant fata de el.Cambia imbraca urmatoarele doua forme: Trata -este inscrisul prin care o persoana numita tragator (emitentul tratei sau creditor)da o dispozitie altei personae numita tras(sau debitor),sa achite la o anumita data,unei a treia personae numita beneficiar sau la ordinal acesteia,o suma de bani. Biletul la ordin -este efectul commercial sau inscrisul eliberat de un debitor catre un creditor,prin care cel dintai se oblige sa plateasca neconditionat celui de-al doilea ,intr-un anumit loc si la o anumita data,o suma de bani.Spre deosebire de trata,in biletul la ordin nu figureaza numele trasului,deoarece tragatorul si trasul se identifica cu aceeasi persoana ,respectiv emitentul,care este debitor3.

4. Decontarile cu asociatii privind capitalul

-exprima drepturile de creanta ale firmei asupra actionarilor care au subscris la constituirea sau majorarea capitalului social,dar care nu au varsat(aportat)integral contributia la care s-au angajat.

5. Alte creante

-cuprind drepturile unitatii patrimoniale generate de relatii de decontare de genul: avansuri acordate personalului; sume de incasat de la organismele de asigurari si protectie sociala; sume de incasat de la bugetul statului(obligatii fiscale platite in plus,subventii de incasat

etc.) sume de incasat de la alte unitati din cadrul grupului;

3 Feleagă N.,Malciu L.,Ş.Bunea,”Bayele contabilităţtii”,Editura Economică , 2002.

21

sume de incasat de la ,,Debitori diversi”,ca urmare a cesiunii (vanzarii) titlurilor de plasament sau a activelor imobilizate,precum si creante provenite din reclamatii,pagube materiale,reactivari de creante,etc.

Utilizarea frecventa a notiunilor de debitori si creditori in contabilitate necesita explicitarea acestora la structurile adecvate.

Debitorul-reprezinta persoana fizica sau juridica care a primit un bun ,o suma de bani,a beneficiat de o lucrare sau de un serviciu din partea altei personae,numita creditor.

Debitorul are fata de creditor anumite obligatii,angajamente sau datorii.In contabilitate,in postura debitorului se afla cumparatorul,clientul sau beneficiarul unui produs,a unei lucrari sau a unui serviciu,in situatia in care plata nu a avut loc anticipat sau concomitant cu actul vanzarii. Fata de debitori,firma furnizoare sau prestatoare detine drepturi de creanta referitoare la obligatia celor dintai de a achita la scadenta sumele respective.Notiunea de creditor va fi explicate in cadrul structurii patrimoniale a Pasivului.

2.3.Datoriile- capitalurile in angajamente ale firmei

Creditorul-reprezinta persoana fizica sau juridical care a dat un bun sau o suma de bani,a executat o lucrare sau a prestat un serviciu,altei personae numita debitor.

In urma acestui contract,creditorul are fata de debitor anumite creante sau drepturi.Aceste creante se refera la dreptul creditorului de a pretinde debitorului sa-si onoreze la scadenta obligatiile respective.In contabilitate ,in postura creditorului se afla furnizorul,executantul de lucrari sau prestatorul de servicii,in situatia in care incasarea de la beneficiar( client sau comparator)nu a avut loc anticipat sau concomitant cu momentul vanzarii.In aceeasi postura,se afla institutia bancara sau orice alta entitate patrimoniala,inclusive statul,care acorda un credit unei alte personae,fizice sau juridice. Asadar ,creditorul avanseaza temporar si conditionat o valoare economica debitorului,pentru care va primi ulterior ,un echivalent valoric sau contraprestatie. Principalele datorii fata de terti,consemnate distinct de catre contabilitate sub forma resurselor straine sunt:

a) Datoriile financiare (Capitalurile straine)

Creditele- acordate de catre Banci sau alte institutii financiare pe termen lung si mijlociu.Ele privesc,in principal,activitatea de finantare a investitiilor.

Imprumuturile din emisiunea de obligatiuni- reprezinta resurse straine atrase pe termen lung,in urma vanzarii obligatiunilor.Vanzarea lor are loc prin institutii financiare(burse) sau in mod direct,fiind effectuate de catre societatea comerciala emitenta .Obligatiunile sunt titluri negociabile,iar imprumuturile pe care le exprima sunt purtatoare de dobanda si rambursabile la scadenta.

b) Datoriile comerciale

Apar ca rezultat al relatiilor de decontare cu furnizorii ,in urma livrarilor de bunuri,prestarilor de servicii sau executarii de lucrari.Sunt consemnate sub forma datoriilor flotante prin structurile:

Furnizori – exprima echivalentul banesc datorat de firma pentru bunurile achizitionate,lucrarile sau serviciile prestate de terti;

22

Efecte de platit – titluri de valoare care atesta obligatia de plata a debitorului (client sau comparator) fata de furnizor.

c) Datoriile fiscale ,salariale si sociale

Se refera la: Obligatiile de plata a impozitelor si taxelor fata de bugetul statului; Obligatiile fata de personal (salarii si drepturi assimilate); Obligatiile de plata privind contributia la asigurarile sociale si la fondul de somaj; Obligatiile de plata a unor datorii intermediare.

d) Datoriile fata de asociati

Se refera ,in principal,la obligatiile firmei fata de actionari sau asociati privind: Capitalul rambursat; Dividendele de plata; Datoriile in cadrul grupului privind fondurile puse la dispozitia societatii pe termen scurt

de catre intreprinderile associate.

e ) Datoriile fata de creditorii diversi

Evidentiaza obligatiile firmei provenite din: Achizitionarea titlurilor de plasament; Sumele incasate si necuvenite firmei; Alte obligatii,care prin natural or,nu se include in structurile anterioare.

Mentionam,de asemenea,ca obtinerea valorii reale a Activului sau Pasivului patrimonial este realizata si prin intermediul conturilor rectificative .Acestea ,,corecteaza”,prin adunare sau scadere,anumite structuri bilantiere,operand concomitant asupra activelor si pasivelor.Avem in vedere conturile care rectifica valoarea stocurilor(diferentele de pret),valoarea creantelor si plasamentelor,precum si amortizarile,resprectiv,ajustarile pentru depreciere.

2.4.Reducerile comerciale

Operaţiile comerciale presupun legătura dintre două entităţi economice: furnizorul – care,în calitate de vânzător,pune la dispoziţia terţilor bunuri sau sevicii

contra cost,pe baza unei înţelegeri prealabile; clientul – care,în calitate de cumpărător,achiziţionează contra cost bunuri sau sevicii.

Clientul înregistrează în contabilitate datoriile faţă de furnizori pentru bunurile sau serviciile achiziţionate,dar şi creanţe pentru avansurile acordate furnizorilor.Furnizorul înregistrează în contabilitate creanţele faţă de client pentru bunurile şi serviciile livrate,dar şi datorii pentru avansurile primite de la clienţi.Contabilitatea analitică a furnizorilor şi clienţilor se ţine pe categorii (interni şi externi),pe termene de decontare,precum şi pe fiecare persoana fizică sau juridică.Principalul document de evidenţă operativă şi analitică a clienţilor şi furnizorilor este”Situaţia încasării - achitării facturilor”În funcţie de momentul decontării,vânzările – cumpărările de bunuri şi servicii se pot clasifica astfel:

vânzări – cumpărări cu decontarea imediată în numerar; vânzări – cumpărări pe credit comercial (clasic sau cambial),când decontarea se va face

ulterior:

23

- creditul comercial clasic este amânarea la plată acordată de către furnizor clientului, când decontarea se face ulterior, folosind instrumente clasice ( ordin de plată, cec,chitanţă);

- credit comercial cambial este un credit prevăzut într-un efect comercial (bilet la ordin şi cambie), în care se consemnează, printre altele, suma de plată, scadenţa şi banca la care se face decontarea.

Realizarea tranzacţiilor privind vânzarea cumpărarea de bunuri şi servicii, ca urmare a unor condiţii negociate cu clientii, presupune calculul anumitor reduceri ale preţurilor decumpărare sau tarifelor, astfel ca nivelul datoriilor faţă de furnizori poate fi mai mic decât valoarea datoriilor la preţ de contract.Creditul comercial clasic este amânarea la plată de către furnizor clientului ,când decontarea se face ulterior ,folosind instrumente clasice (ordin de plată,cec,chitanţă);Creditul comercial cambial este un credit prevăzut într-un efect comercial(bilet la ordin şi cambie),în care se consemnează,printre altele,suma de plată,scadenţa şi banca la care se va face decontarea.În funcţie de destinaţia bunurilor şi serviciilor comercializate,respectiv prestate,se disting creanţe,respectiv datorii,care provin din vânzări – cumpărări de:

stocuri şi servicii; imobilizări.

Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate.De asemenea ,se înregistrează distinct în contabilitate datoriile şi creanţele aferente livrărilor de bunuri şi servicii pentru care nu s-au întocmit facturi la sfărşitul lunii.

2.4.1. Reduceri de preţuri acordate de către furnizori clienţilor

Reducerile de preţuri care se pot acorda de către furnizori clienţilor se clasifică astfel: reduceri comerciale:rabat,remiză,risturnul; reduceri financiare:scontul.

2.4.1.1. REDUCERILE COMERCIALE

Rabatul – reprezintă reducerea pe care o poate acorda furnizorul pentru calitatea inferioară a bunurilor livrate4.Se acordă ,de regulă pentru calitatea nesatisfăcătoare a mărfurilor sau în unele cazuri pentru:

1. vânzarea produselor la sfârşit de serie,pentru a grăbi reducerea stocurilor de produse vechi;

2. vânzari aniversare(aniversarea deschiderii magazinului);3. vânzări promoţionale cu ocazia lansării pe piaţă de produse noi.

Se aplică la preţul de vânzare convenit anterior între furnizor şi cumpărător.Remiza – este reducerea pe care o acordă furnizorul pentru consideraţie faţă de client;fidelitatea clientului;volumul mare al unor comenzi.Se aplică la preţul curent de vânzare.Risturn – este o reducere anuală şi globală pentru depăşirea unui plafon valoric anual al cumpărătorilor.Se acordă de câtre furnizor la finele unei perioade ,asupra ansamblului de operaţii efectuate cu aelaşi client,pentru a recompensa fidelitatea acestuia faţă de produsele vănzătorului (menţinerea relaţiei şi asigurarea continuităţii,)De menţionat că reducerile nu se acordă automat ci ele trebuie să fie convenite între părţi şi stipulate ca şi clauze contractuale.

4 I.P.Pântea,Ghe.Bodea,”Contabilitatea financiară românească”,conformă cu Directivele Europene,Editura Intelcredo,martie 2006 .

24

Rabatul şi remiza pot fi acordate cu ocazia livrărilor,iar în acest caz nu intervin înregistrări specifice deoarece bunurile livrate vor fi înscrise în factură la valoarea redusă.Uneori însă rabatul şi remiza pot fi acordate ulterior livrării iar risturnul prin natura sa este o reducere ulterioară.Reducerile ulterioare livrării necesită înregistrări specifice privind rectificarea datoriei faţă de furnizori ,iar în cazul rabatului şi remizei se rectifică şi costul de achiziţie al bunurilor cumpărate.De asemenea este necesară rectificarea taxei pe valoarea adăugată,proporţional cu reducerea acordată.În cazul în care evidenţa stocurilor se ţine prin inventar intermitent reducerile primite de orice fel,rabat,remiză,risturn,necesită rectificarea datoriei faţă de furnizor şi odată cu acesta rectificarea conturilor de cheltuieli,în care au fost înregistrate cumpărările şi proporţional cu acestea se rectifică şi TVA-ul.Rezultă ă în aceste cazuri reducerile de orice fel se înregistrează prin acelaşi tip de formule contabile care este specific risturnurilor primite ,în cazul inventarului permanent.Diferenţa dintre valoarea la preţ de vânzare şi reducerile comerciale se numeşte net comercial.

2.4.1.2. REDUCERILE FINANCIARE

Scontul – este reducerea de care poate beneficia clientul,dacă acesta,îşi plăteşte înainte de scadenţă datoria.În cazul în care clientul achită înainte de termen datoria din cumpărări pe credit poate să beneficieze de un scont,dacă furnizorul este de acord sau dacă este prevăzut în contract.Suma rezultată în urma deducerii scontului reprezintă netul financiar.Trebuie menţionat faptul că aceste reduceri trebuie convenite între părţi şi stipulate ca şi clauze contractuale.Metodologia de calcul a reducerilor necesită cunoaşterea anumitor reguli şi anume:

reducerile cu caracter comercial de natura rabaturilor şi remizelor nu implică înregistrări în contabilitate ; acordarea lor de câtre furnizori determinând numai micşorarea valorii datoriei faţă de aceştia , deci rectifică valoarea la cost de achiziţie;

reducerile comerciale premerg reducerile financiare; în cadrul reducerilor comerciale,mai întâi , se calculează rabaturile şi apoi remizele şi

risturnurile; reducerile sunt determinate în cascadă, ceea ce înseamnă că procentele sau sumele

absolute ale fiecărei categorii de reducere se aplică asupra valorii nete determinate anterior;

taxa pe valoarea adăugată se calculează la ultima valoare ,,netă”stabilită (aceasta este,fie valoarea netă comercială,dacă nu există reduceri financiare,fie valoarea netă financiară) şi se adună cu valoarea netă pentru a obţine valoarea totală a facturii;

reducerea de natură financiară (scontul de decontare) se îregistrează pe cheltuieli financiare la unitatea care acordă asemenea reducere (furnizor) şi sub formă de venit financiar , la unitatea care le primeşte (cumpărător).

În practica comercială este posibil ca reducerile comerciale să fie acordate şi ulterior,prin facturi distincte,deci după derularea operaţiei de vânzare – cumpărare.Asemenea facturi de reducere sunt foarte des întâlnite pentru risturnuri (datorită naturii lor),destul de frecvente pentru rabaturi, ca urmare a reclamaţiilor primite de la clienţi şi destul de rare, în cazul remizelor.Ca excepţie, sconturile întervin în momentul achitării datoriei şi, ca urmare, nu influenţează mărimea valorii elementelor de natura stocurilor primite de la furnizori (cu excepţia sconturilor generate de plata anticipată). În aceste cazuri se efectuează înregistrări în contabilitate deoarece se micşorează costul de achiziţie aferent elementului patrimonial pentru care s-a primit ulterior reducerea comercială.Totodată, furnizorul trebuie să înregistreze o micşorare a veniturilor din vânzări, pentru a prezenta în contul de profit şi pierdere cifra de afaceri la valoarea netă, exclusiv

25

reducerile comerciale acordate.Inregistrările privind reducerile comerciale primite ulterior se pot efectua prin stornarea , în roşu sau în negru , a celor întocmite iniţial. Facturile care conţin reduceri comerciale se înregistrează în contabilitate la valoarea netă comercială.În schimb,sconturile primite de la furnizori se înregistrează la venituri financiare,iar sconturile acordate,la cheltuieli financiare.Potrivit legislaţiei în vigoare,rabaturile ,remizele,risturnele ,sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de câtre furnizori direct clienţilor nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată. Dacă clientul nu achită datoria către furnizor până la scadenţă,furnizorul va pretinde majorări calculate în raport cu datoria restantă şi cu numărul de zile de întârziere.Cota de majorări trebuie prevăzută în contabilitate.

26

Cap. III Contabilitatea datoriilor şi creanţelor la S.C. AVICOLA S.A. Bacău

Organizarea contabilităţii datoriilor

Datoria este obligaţia contractată faţă de un terţ si care presupune plata unei sume de bani , livrarea unui bun , prestarea de servicii sau executarea de lucrări in folosul acestuia . Cel care are o datorie , poate fi numit debitor.

Datoriile apar între relaţiile dintre întreprindere si furnizori(furnizori de imobilizări, furnizori , efecte de plătit ) , cu personalul , cu bugetul statului , cu bugetul asigurărilor sociale , in cadrul grupului, cu asociaţii , cu creditorii diverşi , precum si cu clienţii(clienţi- creditori).

Creanţa reprezintă contrapartida unei datorii si se concretizează in dreptul de a pretinde plata unei sume de bani , livrarea unui bun , prestarea unui serviciu , execuţia unei lucrări . Titularul unei creanţe este numit in mod generic creditor.

Întreprinderea înregistrează creanţe in relaţiile cu clienţii (creanţe - clienţi, efecte de primit ), cu debitorii , cu personalul , cu bugetul statului(TVA de recuperat , vărsăminte de impozite peste suma reala ) cu bugetul asigurărilor sociale , precum si in cadrul grupului , cu asociaţii, cu subunităţile si chiar cu furnizorii ( furnizori- debitori).

Evidenţierea creanţelor si datoriilor in contabilitate se face la valoarea lor , adică valoarea efectiva in momentul apariţiei lor pe baza documentelor justificative ( factura chitanţă stat de plata decont , lista de avans. Etc.). În cazul datoriilor , la apariţia unei datorii probabile se constituie provizioane pentru riscuri si cheltuieli si astfel in documentele de sinteza se va asigura o informaţie mai corectă asupra situaţiilor , drepturilor si obligaţiilor întreprinderii.

Contabilitatea decontărilor cu furnizorii

Reflectarea in contabilitate a operaţiunilor care generează datorii comerciale serealizează cu ajutorul conturilor sintetice di grupa 40 ‚’’ Furnizori si conturi asimilate’’ astfel 401 „ Furnizori ’’; 403 „ Efecte de plătit ”; 404 „ Furnizori de imobilizări”, 405”Efecte de plătit pentru imobilizări” ; 408”Furnizori- facturi ne sosite”; 409”Furnizori-debitori”.

Contabilitatea analitica a decontărilor cu furnizorii este organizata pe doua trepte respectiv:

-conturi analitice de gradul I pe categorii de furnizori( furnizori interni si furnizori externi);

-conturi analitice de gradul II unde in cadrul categoriei menţionate mai sus , pe fiecare persoana juridica sau fizica.

Contul 401 „Furnizori” este un cont de pasiv , cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontărilor cu furnizorii pentru aprovizionarea de bunuri , lucrări executate sau servicii prestate. Începe prin a se credita cu datoriile unităţii faţă de terţi şi se debitează pentru înregistrării decontării datoriilor . Soldul final este creditor si reprezintă sumele datorate furnizorilor.

Contul 403 „Efecte de plătit ” este un cont de pasiv , cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligaţiilor de plata stabilite pe baza efectelor comerciale ( bilet la ordin , cambie etc). Soldul contului reprezintă valoarea efectelor de plătit.

Contul 404 „Furnizori de imobilizări” cont de pasiv , înregistrează datoriile unităţii provenite din achiziţia sau execuţia de către terţi a imobilizărilor corporale sau ne corporale . Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor de imobilizări.

Contul 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări ” , cont de pasiv cu ajutorul căruia se tine evidenta obligaţiilor de plata fata de furnizorii de imobilizări stabilite pe baza de efecte comerciale ( bilet la ordin , cambie etc). Soldul contului reprezintă valoarea efectelor de plătit pentru imobilizările achiziţionate.

27

Contul 408 „ Furnizori – facturi ne sosite” se utilizează in cazul in care bunurile si serviciile au fost achiziţionate , dar nu au fost facturate de furnizori , pana la finele exerciţiului . cont de pasiv si de creditează cu conturile care reflecta bunurile si serviciile recepţionate , dar care nu au fost însoţite de facturi si se debitează cu ,contul 401 „Furnizori” in momentul sosirii facturii. Soldul contului este creditor si reprezintă sumele datorate furnizorilor pentru către nu s-au primit facturi. Contul 409 „Furnizori – debitori” este un cont de activ , cu ajutorul acestui cont se ţine evidenta avansurilor acordate furnizorilor pentru livrări de bunuri , execuţii de lucrări si prestării servicii şi totodada valoarea ambalajelor care circula în sistem de restituire. Soldul reprezintă avansuri acordate furnizorilor , ne decontate precum şi valoarea ambalajelor care nu returnate furnizorilor. Observaţii:

1. În contabilitatea furnizorilor se înregistrează operaţiunile privind cumpărările de imobilizări, stocuri, lucrări şi servicii, precum şi alte operaţiuni similare efectuate.2. Avansurile acordate furnizorilor se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.3. Operaţiunile privind cumpărările de bunuri, lucrări şi sevicii efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de plătit.4. Contabilitatea furnizorilor se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.În acest sens,în contabilitatea analitică, furnizorii se grupează astfel :interni şi externi, iar în cadrul acestora pe termene de plată.5. În cadrul conturilor de furnizori, se grupează distinct datoriile rezultate din tranzacţiile cu clauze de rezerve de proprietate.

Exemplificări:

1. Unitatea se aprovizionează pe baza de factura cu mărfuri in valoare de 150.000 lei , pentru care s-a achitat prin banca de 50.000 lei . Diferenţa de achitat i se emite bilet la ordin in suma totală de 100.000 lei cu scadenta la 60 de zile. a. % = 401 „ Furnizori” 150.000 lei

371 126.050 lei „Mărfuri”

4426 23.950 lei „TVA deductibilă”

b 401 „ Furnizori” = % 150.000 lei 5121 50.000 lei „Conturi la bănci in lei

403 100.000 lei „ Efecte de plătit „

c. Decontarea la termen a biletului la ordin

403 = 5121 100.000 lei 100.000 lei „ Efecte de plătit” „Conturi la bănci in lei”

28

2. Pe baza de ordin de plata şi a extrasului de cont se înregistrează acordarea unui avans furnizorului de materiale consumabile, în sumă de 135.500 lei.

409 = 5121 135.500 lei 135.500 lei „Furnizori – debitori” „Conturi la bănci in lei”

3. Pe bază de factura se recepţionează materiale consumabile in suma de 273.700 lei . % = 401 „ Furnizori” 273.700 lei

301 230.000 lei „Materiale consumabile”


4.Se achita furnizorul prin bancă şi pentru că s-a plătit in avans unitatea obţine un scont de 20 %.

401 „ Furnizori” = % 138.200 lei 5121 83.460 lei „Conturi la bănci in lei” 767 54.740 lei

„Venituri din sconturi obţinute”

5.Regularizarea obligaţiei fata de furnizor după primirea materialelor consumabile. 401 „ Furnizori” = 409„Furnizori – debitori” 135.500 lei 135.500 lei

6. Se recepţionează pe baza de aviz la o valoare prestabilita un lot de materii prime, valoarea estimata fiind 300.000 lei. TVA 19 % . % = 408 357.000 lei

301 „Furnizori –facturi nesosite” 300.000 lei „ Materii prime”


7. Soseşte factura pentru materiile prime recepţionate pe baza de aviz , din care nu s- au consumat pană la data respectiva . a. Se stornează înregistrarea de intrare in gestiune a materiei prime , la valoarea înregistrată la momentul respectiv. % = 408

301 „Furnizori –facturi nesosite” „ Materii prime” 4426 „TVA deductibilă”

29

357.000 lei300.000 lei

57.000 lei

b. Se înregistrează valoarea facturii primite de la furnizor. % = 401 „ Furnizori” 368.900 lei

302 310.000 lei „ Materii prime”


8. Se înregistrează factura de utilităţi ( energie ) in suma de 130.900 lei cu TVA inclus.

% = 401 „ Furnizori” 130.900 lei605 110.000 lei

„ Cheltuieli cu energia si apa”4426 20.900 lei

„TVA deductibilă”

9. Se înregistrează ambalaje primite in momentul aprovizionării cu bunuri care trebuie restituite furnizorilor in suma de 90.000 lei.

409 = 401 90.000 lei 90.000 lei „Furnizori- debitori” „ Furnizori”

10 . Se restituie parte din ambalaje furnizorilor , in valoare 65.000 lei . 401 = 409 65.000 lei 65.000 lei „ Furnizori” „Furnizori- debitori”

11. Unitatea achiziţionează pe baza de facturi următoarele active imobilizate: un autoturism in valoare de 89.250 lei , datorie ce se achita prin banca , un calculator in valoare de 7.735 lei si un program informatic in valoare de 4.284 lei , ce sunt achitate cu bilet la ordin . Valorile includ TVA. a. Se înregistrează intrarea in patrimoniu a activelor imobilizate:

% = 404 101.269 lei 213 „Furnizori- imobilizări” 75.000 lei „Mijloace de transport”

214 6.500 lei „Echipamente, birotica” 208 3.600 lei „Alte imobilizări ne corporale” 4426 16.169 lei „TVA deductibilă”

b. Se achita din contul de disponibil :

404 = 5121 89.250 lei 89.250 lei „Furnizori- imobilizări” „Conturi la bănci in lei”

30

c. Acceptarea biletului la ordin de către furnizorul de imobilizări:

404 = 405 12.016 lei 12.016 lei „Furnizori- imobilizări” „Efecte de plătit pentru imobilizări”

d. se achita biletul la ordin la data scadentei: 405 = 5121 12.016 lei 12.016 lei „ Efecte de plătit pentru „Conturi la bănci in lei” imobilizări”

12. Conform contractului de leasing in devize (euro) se înregistrează factura pentru rata lunara la un curs de facturare de 3.6000 lei / euro:

- rata contract 2000 euro x 3,5000 lei;- dobânda contract 150 euro x3.5000 lei;- asigurare CASCO 15 euro;- comision 10 euro ;

se achita prin banca la data scadentei.

a. se înregistrează factura lunara primita

% = 404 9.204 lei 167 „Furnizori- imobilizări” 7000 lei„Alte împrumuturi sidatorii asimilate”

1687 525 leiDobânzi aferente altorîmprumuturi şi datorii asimilate”

613 54 lei„Cheltuieli cu asigurările”

627 35 lei„ Cheltuieli prestări servicii”

665 215 leiCheltuieli din diferente de curs”

4426 1375 lei „TVA deductibilă”

b. se înregistrează cheltuielile cu dobânda ; 666 = 1687 525 lei 525 lei „Cheltuieli cu dobânzile” „Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate”

31

c. se înregistrează plata la scadenţă;

404 = 5121 9204 lei 9204 lei„Furnizori- imobilizări” „Conturi la bănci in lei”

3.1.2 Contabilitatea decontărilor cu personalul şi asigurareasocială , protecţia socială şi conturi asimilate

Contabilitatea decontărilor cu personalul se ţine cu ajutorul grupei 42 „Personal şi conturi asimilate”.

Contul 421 „Personal –remuneraţii datorate” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se ţine evidenţa decontărilor cu personalul pentru salariile cuvenite în bani sau în natură , inclusiv a sporurilor şi premiilor achitate din fondul de salarii.

Începe prin a se credita cu salariile şi alte drepturi cuvenite personalului (D.ct. 641) si se debitează cu reţineri din salarii reprezentând : avansuri , contribuţia pentru pensia suplimentară , contribuţia pentru fondul de şomaj, impozit pe salarii, contribuţia la fondul de sănătate şi alte reţineri datorate unităţii; sumele neridicate de personal în termenul legal ,precum şi salariile achitate personalului.( C. ct.425 , 431 , 437 , 444 , 427, 426 , 531 , 5121)

Soldul contului reprezintă sumele datorate salariaţilor.Contul 423 „Personal –ajutoare materiale datorate

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de munca , a celor pentru îngrijirea copilului , a ajutoarelor de deces şi a altor ajutoare acordate.

Este un cont de pasiv , începe prin a se credita cu sumele datorate personalului , reprezentând ajutoare materiale suportate din contribuţia unităţii pentru fondul unic de sănătate, precum şi cele suportate direct de către unitate ( D. ct.431, 635).

În debitul contului se înregistrează sumele plătite, reţinerile reprezentând avansuri , contribuţia pentru pensia suplimentară , contribuţia pentru fondul de şomaj, impozitul datorat si sumele neridicate ( C. ct.531, 5121, 428, 431 , 437, 444, 426)

Soldul contului reprezintă sumele datorate salariaţilor.Contul 424 „Participarea personalului la profit”

Cont de pasiv , cu ajutorul căruia se ţine evidenţa stimulărilor cuvenite personalului din profit.

Se creditează cu sumele alocate din fondul de participare la profit (D. ct.112 ) şi se debitează cu sumele achitate salariaţilor, sumele neridicate şi cu impozitul aferent.( C. ct.531, 5121, 426 , 444 ). Soldul contului reprezintă sumele datorate salariaţilor.

Contul 425 „Avansuri acordate personalului”

Cont de activ , cu ajutorul acestui cont se ţine evidenta avansurilor acordate personalului ca urmare a faptului că plăţile salariilor se fac de două ori pe lună ( avans şi lichidare).

Se debitează cu avansurile plătite personalului conform contractului de muncă şi avansuri neridicate ( C. ct. 531 , 5121, 426 ) şi se creditează cu sumele reţinute pe statele de salarii sau ajutoare materiale reprezentând avansuri acordate ( D. ct. 421 , 426) . Soldul reprezintă avansuri plătite .

32

Contul 427 „ Reţineri din remuneraţii datorate terţilor”

Este un cont de pasiv , ce se creditează cu sumele reţinute de la salariaţi datorate terţilor , reprezentând chirii , cumpărări cu plata în rate şi alte obligaţii faţa de terţi ( D. ct.421, 423) şi se debitează cu sumele achitate terţilor , reprezentând reţineri sau popriri din salarii ( C. ct. 512, 531) . Soldul contului reprezintă sumele reţinute de la salariaţi , datorate terţilor.

Contul 428 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu salariaţii la închiderea exerciţiului , pentru a permite înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor aferente exerciţiului expirat , precum şi a altor datorii şi creanţe în raporturile cu personalul. Acest cont se desfăşoară pe sintetice de gr. II : 4281 „Alte datorii în legătură cu personalul „ şi 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul”.

Contul 4281 „Alte datorii în legătură cu personalul” este un cont de pasiv şi în credit se înregistrează sumele datorate salariaţilor , pentru care nu s-au întocmit state de plată , determinate de activitatea exerciţiului care urmează sa se închidă , inclusiv indemnizaţiile pentru concediile de odihnă neefectuate până la închiderea exerciţiului ( D.ct. 641) ; sumele datorate sub formă de ajutoare (D. ct 438); şi alte sume datorate . În debit se înregistrează plata sumelor respective.

Contul 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul” este un cont de activ , debitându-se cu sumele achitate personalului , evidenţiate anterior în acest cont, sumele datorate de personal privind debite remuneraţii , avansuri nejustificate, sporuri sau adaosuri necuvenite, ajutoare de boală necuvenite ( C . ct.531, 5121, 542, 758, 706, 708, 4427, 438). Creditul reflectă sumele încasate de la salariaţi.

Contabilitatea decontărilor cu asigurările sociale , protecţia socială şi conturi asimilate se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 43” Asigurări sociale , protecţia socială şi conturi asimilate”

Contul 431 „Asigurări sociale şi de sănătate”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind contribuţia unităţii la asigurările sociale şi de sănătate , precum şi contribuţia personalului la pensia suplimentară si asigurări de sănătate .

Contul este de pasiv , începe prin a se credita cu , contribuţia unităţii la asigurările sociale şi de sănătate, fondul special pentru sănătate şi contribuţia personalului la pensia suplimentară si asigurări de sănătate ( D. ct.645 , 421, 423 ) . În debitul contului se înregistrează sumele virate asigurărilor sociale si de sănătate (C. ct.5121) , sumele datorate personalului din fondul special de sănătate ( C. ct. 423).

Soldul contului reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale şi de sănătate.

Contul 437 „ Ajutor de şomaj”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind ajutorul de şomaj, datorat de unitate , precum şi de salariaţi, potrivit legii.

Este un cont de pasiv , în credit se înregistrează sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de şomaj ( D. ct. 645) precum şi sumele datorate se catre personal pentru contribuţia la fondul de şomaj ( D . ct. 421, 423).

În debitul contului se înregistrează sumele virate reprezentând contribuţia unităţii şi a personalului pentru constituirea fondului de şomaj ( C. ct. 5121), precum şi subvenţii primite pentru contractele încheiate cu Forţele de Muncă pentru angajări din şomaj.( C. ct. 741).

Soldul contului reprezintă sumele datorate de unitate şi de salariaţi pentru constituirea fondului de şomaj.

33

Exemplificări:

1.Unitatea înregistrează conform extrasului de salarii la un număr de 480 de salariaţi şi 10 colaboratori următoarele: cheltuieli cu fondul de salarii în valoare de 411.000 lei , concedii medicale suportate de unitate în valoare de 3.500 lei , concedii medicale suportate din fondul unic de sănătate în valoare de 2.800 lei şi cheltuieli cu colaboratorii în sumă de 9.500 lei.

a. înregistrarea cheltuielilor cu fondul de salarii

641 = 421 411.000 lei 411.000 lei”Cheltuieli cu salariile „Personal-salarii personalului” datorate”

b. înregistrarea cheltuielilor cu colaboratorii

621 = 401 9.500 lei 9.500 lei

„Cheltuieli cu colaboratorii” „Furnizori”

c.înregistrarea concediilor medicale % = 423 6.300 lei 6.300 lei

635 „Personal-ajutoare 3.500 lei 3.500 lei ”Cheltuieli cu alte impozite, materiale datorate” taxe şi vărsăminte asimilate” 431.5 2.800 lei 2.800 lei„Contribuţia unităţii la fondulunic de sănătate”

2.Se înregistrează cheltuieli cu : contribuţia la asigurări sociale (19.50%) în sumă de 79.287 lei , contribuţia unităţii la asigurările de sănătate (6 %) în sumă de 25.440 lei , fondul unic de sănătate (0.85 %) în sumă de 3.604 lei , contribuţia unităţii la constituirea fondului de şomaj (2%) în sumă de 8.290 lei , contribuţia unităţii la fondul de risc şi accidente ( 1,165%) şi comisionul la camera de munca (0,75%).

a. Se înregistrează contribuţia la asigurări sociale (19.50%)

6451 = 4311 79.287 lei 79.287 lei„Contribuţia unităţii la „Contribuţia unităţii la asigurările sociale-cheltuieli” asigurările sociale”

34

b. Se înregistrează contribuţia unităţii la asigurările de sănătate (6 %)

6453 = 4313 25.400 lei 25.400 lei„Contribuţia unităţii la asigurările „Contribuţia unităţii la asigurărilede sănătate-cheltuieli” de sănătate

c. Se înregistrează contribuţia unităţii la fondul de şomaj (2%)

6452 = 4371 8.290 lei 8.290 lei„Contribuţia unităţii pentru „Contribuţia unităţii pentrufondul de şomaj-cheltuieli” fondul de şomaj”

c. Se înregistrează fondul unic de sănătate (0.85 %) 6454 = 4315 3.604 lei 3.604 lei„Contribuţia unităţii pentru „Contribuţia unităţii pentrufondul unic de sănătate- chelt” fondul unic de sănătate”

d. Se înregistrează contribuţia unităţii la fondul de risc şi accidente

635 = 4472 4.829 lei 4.829 lei”Cheltuieli cu alte impozite, „Fondul de risc şi accidente”taxe şi vărsăminte asimilate”

e. Se înregistrează comisionul la camera de munca 635 = 4471 3.109 lei 3.109 lei”Cheltuieli cu alte impozite, „Comisionul la camera taxe şi vărsăminte asimilate” de munca”

3. Unitatea înregistrează conform extrasului de salarii reţineri ale personalului salariat şi cu contract de colaborare.

a. Contribuţia pentru asigurările sociale datorată de asiguraţi (9.5%),contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate datorate de asiguraţi (6.5%), contribuţia la fondul de şomaj (1%-fd salarii de încadrare-450.000 lei) , calculate asupra veniturilor brute realizate de salariaţi.

421 = % 71.003 lei „Personal salarii datorate” 4312 39.378 lei „Contribuţia pentru asigurările sociale datorată de asiguraţi” 4314 27.128 lei „Contribuţia pentru asig. sociale de sănătate datorată de asiguraţi” 4372 4.500 lei „Contribuţia personalului la fondul de şomaj”

35

b. reţineri aferente salariatului : avans180.00 lei , garanţii materiale12.000 lei , popriri 8.500 lei, impozit pe salarii 96.000 lei;

421 = % 296.500 lei„Personal salarii datorate” 425 180.000 lei „ Avansuri acordate

salariatului” 4281 12.000 lei „Alte datorii în legătură cu personalul”

427 8.500 lei „Reţineri din remuneraţii datorate terţilor”

444 96.000 lei „Impozit pe salarii”

c. reţineri aferente concediilor medicale 423 = % 2.699 lei „Personal-ajutoare 444 900 leimateriale datorate” „Impozit pe salarii” 4312 599 lei „Contribuţia pentru asigurările sociale datorată de asiguraţi” 4372 120 lei „Contribuţia personalului la fondul de şomaj”

d. reţineri aferente colaboratorilor

401 = % 2039 lei „Furnizori” 444 1421 lei „Impozit pe salarii” 4314 618 lei „Contribuţia pentru asig. sociale de sănătate datorată de asiguraţi”

36

4. Unitatea achită prin bancă datoriile către asigurările sociale , protecţia socială , bugetul statului , terţi ,salariaţi şi colaboratori. % = 5121 350.616 lei 421 43.497 lei„Personal salarii datorate” 423 3.601 lei„Personal-ajutoare materiale datorate” 401 7.461 lei „Furnizori” 4311 79.287 lei „Contribuţia unităţii la asigurările sociale” 4312 39.977 lei„Contribuţia pentru asigurările sociale datorată de asiguraţi” 4313 25.400 lei„Contribuţia unităţii la asigurările de sănătate 4314 27.746 lei„Contribuţia pentru asig. sociale de sănătate datorată de asiguraţi” 4315 807 lei„Contribuţia unităţii pentru fondul unic de sănătate” 4371 8.290 lei„Contribuţia unităţii pentru fondul de şomaj” 4372 4.620 lei „Contribuţia personalului la fondul de şomaj” 444 98.321 lei „Impozit pe salarii” 427 8.500 lei „Reţineri din remuneraţii datorate terţilor” 4471 3.109 lei„Comisionul la camera de munca”

37

3.1.3. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului

Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului se tine cu ajutorul grupei 44”bugetul statului , fonduri speciale şi conturi asimilate”.

Decontările cu bugetul statului sunt constituite datorită obligaţiilor întreprinderii de a vira statului impozit pe profit, taxa pe valoare adăugată , impozit pe circulaţia mărfurilor şi accizelor , alte impozite , taxe şi vărsăminte asimilate.

Contul 441”Impozitul pe profit” , este un cont bifuncţional , în creditul contului se înregistrează sumele datorate de unitate bugetului statului, reprezentând impozitul pe profit (D. Ct.691) şi în debit sunt înregistrate sumele virate la bugetul statului, reprezentând impozitul pe profit ( C.ct.512). Soldul creditor reprezintă sumele datorate de unitate, iar soldul debitor sumele vărsate în plus.

Contul 442”Taxa pe valoarea adăugată ” este un cont bifuncţional cuajutorul acestui se ţine evidenţa decontărilor cu bugetul statului privind taxa pe valoarea adăugată . Pentru evidenţa distinctă a taxei pe valoarea adăugată se utilizează următoarele conturi sintetice de gradul II:

- 4423 „TVA de plata”- 4424 „TVA de recuperat”- 4426 „TVA deductibilă”- 4427 „TVA colectată”- 4428 „TVA neexigibilă”

Contul 4423 „TVA de plată” este cont de pasiv , cu ajutorul căruia se ţine evidenţa taxei pe valoare adăugată de plătit bugetului statului .

În creditul contului se înregistrează diferenţele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată colectata mai mare si taxa pe valoarea adăugată deductibilă ( D. Ct. 4427).

În debitul contului se înregistrează plăţile către bugetul statului ( C. ct.512), precum şi taxa pe valoarea adăugată de recuperat , compensata (C. ct. 4424).

Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată exigibila la plata. Contul 4424 „TVA de recuperat” este un cont de activ, cu ajutorul contului se ţine evidenţa taxei pe valoare adăugată de recuperat de la bugetul statului.

În debitul contului se înregistrează diferenţele rezultate la sfârşitul perioadei intre taxa pe valoarea adăugată colectată mai mică şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mare (C. ct.4426).

În creditul contului se înregistrează taxa pe valoarea adăugată încasata de la bugetul statului în baza cererii de rambursare sau taxa pe valoarea adăugată de recuperat compensată in perioadele următoare cu taxa pe valoare adăugată de plata ( D. ct.512,4423). Soldul contului reprezintă taxa pe valoare adăugată de recuperat de la bugetul statului. Contul 4426 „Taxa pe valoarea adăugată deductibilă ” ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată înscrisă în facturile emise pentru bunurile , serviciile şi lucrările achiziţionate de unitate sau aferenta mijloacelor fixe realizate in regie proprie , deductibilă din punct de vedere fiscal. Este un cont de activ.

În debitul contului 4426 „Taxa pe valoarea adăugată deductibilă” se înregistrează sumele reprezentând taxa pe valoare adăugata deductibilă potrivit legii(C. ct. 401,404,512 , 4428,542),precum şi sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferente mijloacelor fixe realizate in regie proprie(C. ct. 4427).

În creditul contului 4426 „Taxa pe valoarea adăugată deductibilă” se înregistrează sumele deductibile din TVA colectata (D ct.4427) ; sumele reprezentând TVA deductibilă ce depăşesc valoarea TVA colectată ce urmează a se încasa de la bugetul statului (D.

38

Ct.) ; cu prorata din TVA deductibilă devenită nedeductibilă ( D. Ct.635) . La sfârşitul perioadei , contul nu reprezintă sold. Contul 4427 „Taxa pe valoare adăugată colectată ” ţine evidenţa sumelor datorate de unitatea patrimoniala bugetului de stat , reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor de mărfuri si bunuri , prestărilor de servicii sau executărilor de lucrări . Este un cont de pasiv.

În creditul contului 4427 „Taxa pe valoare adăugată colectată” se înregistrează : -taxa pe valoare adăugată aferentă mijloacelor fixe realizate în regie proprie (D. Ct.4426);

- taxa pe valoare adăugată înscrisă în facturi emise către clienţi sau alte documente legale reprezentând vânzările de mărfuri si bunuri , prestări de servicii si executări de lucrări (D. Ct.411,461,531,4282);

- taxa pe valoare adăugată aferentă lipsurilor imputate (D. Ct. 4282,461)- taxa pe valoare adăugată neexigibila devenita exigibila în cursul lunii

(D.ct.4428)- taxa pe valoare adăugată aferentă bunurilor si serviciilor folosite in scop

personal sau predate cu titlu gratuit cea aferenta lipsurilor peste normele legale neimputabile , precum si cea aferenta bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub forma avantajelor in natura (D. Ct.635

La sfârşitul perioadei , contul nu prezintă sold. Contul 4428 „TVA neexigibilă” tine evidenţa taxa pe valoare adăugată neexigibilă rezultata din vânzările şi cumpărările de bunuri si servicii lucrări efectuate cu plata în rate precum si cea inclusă în preţul de vânzare cu amănuntul la unităţile comerciale ce ţin evidenţa la acest preţ. Este un cont bifuncţional.

În creditul contului 4428 „TVA neexigibilă” se înregistrează:- taxa pe valoare adăugată aferentă livrărilor de bunuri , prestări de servicii si

executărilor de lucrări cu plata in rate (D. ct.411);- taxa pe valoare adăugată aferentă mărfurilor din unităţile comerciale cu

amănuntul (D. ct.371);- taxa pe valoare adăugată aferentă cumpărărilor efectuate cu plata in rate,

precum şi cea aferentă facturilor nesosite , devenită deductibilă (D. ct.4426);În debitul contului 4428 „TVA neexigibilă” se înregistrează:- taxa pe valoare adăugată aferentă facturilor nesosite (C.ct.408);- taxa pe valoare adăugată aferentă cumpărăturilor efectuate cu plata in rate( C.ct.

401,404);- taxa pe valoare adăugată aferentă vânzărilor de bunuri , serviciilor sau

prestărilor de lucrări cu plata in rate devenită exigibilă in cursul exerciţiului financiar (C ct.4427);

Soldul contului reprezintă taxa pe valoare adăugată aferentă neexigibilă.

Exemplificări.

1.La finele trimestrului III unitatea obţine un profit de 900.000 lei , calculându-se un impozit pe profit în valoare de 144.000 lei , impozit ce a fost achitat cu ordin de plata prin banca.

a. înregistrarea sumei datorate de unitate bugetului de stat;691 = 441 144.000 lei 144.000 lei„Cheltuieli cu impozitul pe profit” „Impozitul pe profit”

b. virarea sumei prin bancă ; 441 = 5121 144.000 lei 144.000 lei „Impozitul pe profit” „Conturi la bănci in lei”

39

2. Unitatea primeşte pe baza pe factură materii prime in valoare de , 66.6400 lei ,19 % TVA la , se întocmeşte nota de intrare-recepţie. % = 401 66.640 lei 301 „Furnizori” 56.000 lei „Materii prime”


3. Pe bază de aviz şi deviz de lucrări se înregistrează reperaţii la linia de transport furaje in valoare de , 116.620 TVA 19 % . În luna următoare se va întocmi factura.

a. recepţionarea lucrării de reparaţie conform proces verbal; % = 408 116.620 lei

611 „Furnizori-facturi 98.000 lei„Cheltuieli de întreţinere de întocmit şi reparaţii

4428 18.620 lei „TVA neexigibilă”

b. se primeşte factura de la prestator 408 = 401 116.620 lei 116.620 lei „Furnizori- facturi „ Furnizori” de întocmit”

- concomitent 4426 = 4428 18.620 lei 18.620 lei „TVA deductibilă” „TVA neexigibilă”

4. Unitatea livrează către SC Unic SRL pe bază de factură piept pui refrigerat în cantitate de 60.000 kg la un preţ de vânzare 10,90 lei/ kg , TVA 19% inclus. 411 = % 778.260 lei „Clienţi” 701 654.000 lei „Venituri din vânzarea produselor finite” 4427 124.260 lei „TVA colectată”

40

5. In urma inventarierii de sfârşit de lună la materii prime se constată se constată o lipsă la pulpe de pui dezosate , lipsă imputabilă in sarcina gestionarului unităţii în valoare de 10.000 lei , TVA 19% inclus. 4282 = % 9.282 lei„Alte creanţe în legătură cu 758 7.800 lei personalul „Alte venituri din exploatare” 4427 1.482 lei „TVA colectată”

6. Unitatea prestează un transport pentru SC ICA SRL în suma de 3.600 lei cu TVA 19 % inclus , sumă ce se achită direct la casieria unităţii. 531 = % 4.284 lei „Casa” 704 3.600 lei „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 4427 684 lei „TVA colectată”

7. La finele lunii curente se constată că este TVA de plată.

4426 „TVA deductibilă” 4427 „TVA colectată” 10.640 124.260 18.620 1.482 29.260 684 29.260 97.166 29.260 29.260 126.426 126.426

a. 4427 „TVA colectată” = 4426 „TVA deductibilă” 29.260 lei 29.260 lei

b.. 4427 „TVA colectată” = 5121 „Conturi la bănci in lei” 97.166 lei 97.166 lei

Contul 444 „Impozitul pe salarii”-este un cont de pasiv , cu ajutorul căruia se ţine evidenţa impozitului pe salarii şi altor impozite similare datorate bugetului.

În creditul contului 444 „impozitul pe salarii” se înregistrează sumele datorate bugetului reprezentând impozitul pe salarii reţinut din drepturile băneşti cuvenite salariaţilor , potrivit legii (D. ct.421,423,424); sumele reţinute , reprezentând impozit datorat de către colaboratorii unităţii pentru plăţile efectuate către aceştia( D. ct.401);sumele datorate bugetului statului, reprezentând impozitul suplimentar datorat de unitate pentru fondului de salarii admisibil (D. ct.635).

În debitul contului 444 „impozitul pe salarii” se înregistrează sumele virate la buget reprezentând impozitul pe salarii şi alte drepturi similare (C. ct.512, 542).

Soldul contului reprezintă sumele datorate bugetului.

41

Contul 445 „Subvenţii” este un cont de activ, cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontă privind fondurile alocate de la bugetul de stat pentru cheltuieli de capital , subvenţii pentru diferenţele de preţ , precum şi alte subvenţii , potrivit legii.

În debitul contului 445 „Subvenţii” se înregistrează sumele alocate de la bugetul de stat , precum şi valoarea altor subvenţii pentru investiţii de primit ( C. ct.131); valoarea subvenţiilor pentru diferenţele de preţ şi a altor subvenţii , de primit , potrivit legii ( C. ct. 741) .

În creditul contului 445 „Subvenţii” se înregistrează valoarea alocaţiilor de la buget , subvenţiilor pentru diferenţele de preţ şi a altor subvenţii (D. ct. 512).

Soldul contului reprezintă subvenţiile de primit .Contul 446 „Alte impozite , taxe şi vărsăminte asimilate”Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu bugetul statului sau cu

bugetele locale privind impozitele , taxele şi vărsămintele asimilate cum sunt: accizele , impozitul pe dividende , impozite pe clădiri , impozite pe terenuri , taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, alte impozite şi taxe.

Este un cont de pasiv , începe prin a se credita cu valoarea altor impozite , taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat ( D. ct. 129, 635); impozitul pe dividende datorat (D. ct.457); sumele restituite de la buget , reprezentând vărsăminte efectuate în plus din impozite , taxe şi alte vărsăminte asimilate (D. ct.512).

În debitul contului 446 „Alte impozite , taxe şi vărsăminte asimilate” se înregistrează plăţile efectuate bugetului statului sau bugetelor locale privind alte impozite , taxe si vărsăminte asimilate (C. ct.512).

Soldul contului reprezintă sumele datorate bugetului statului sau bugetelor locale.Contul 447 „Fonduri speciale-taxe şi vărsăminte asimilate”Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa datoriilor şi a vărsămintelor efectuate

către alte organisme publice , cum sunt: contribuţia unităţii pentru constituirea fondului special pentru sănătate, fondului pentru risc şi accidente , comision ITM, precum şi alte vărsăminte asimilate.

Contul 447 „Fonduri speciale-taxe şi vărsăminte asimilate” este un cont de pasiv , în credit se înregistrează datoriile şi vărsămintele de efectuat , conform prevederilor legale , către alte organisme publice( D. ct. 431,635).

În debitul contului se înregistrează plăţile efectuate către organismele publice privind taxele şi vărsămintele asimilate datorate acestora( C. ct.512,542).Soldul contului reprezintă sumele datorate de unitate organismelor publice. Contul 448 „Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa altor datorii şi creanţe cu bugetul statului , acesta fiind un cont bifuncţional.

În creditul contului 448 se înregistrează sumele reprezentând salariile neridicate , prescrise , datorate bugetului statului(D. ct.426),alte datorii faţă de bugetul statului, cum sunt: amenzile şi penalităţile(D. ct.671),sumele încasate de la buget reprezentând vărsămintele efectuate în plus din alte datorii şi creanţe(D. ct.512).

În debitul contului 448 se înregistrează sumele virate la buget reprezentând alte datorii faţă de acesta (C. ct.512) ,sumele cuvenite unităţii, datorate de buget, altele decât impozitele şi taxele (C. ct.771).

Soldul creditor reprezintă sumele datorate de unitate bugetului, iar soldul debitor, sumele datorate de buget.

42

Exemplificări.

1. Unitatea înregistrează pe bază de stat de plată , reţineri din drepturile băneşti cuvenite salariaţilor reprezentând impozit pe salarii respectiv pentru activitatea desfăşurată efectiv suma de 18.000 lei , concedii medicale suma de 2.800 lei şi colaboratori suma de 5.500 lei, fondul pentru risc şi accidente în sumă de 8.600 lei, comision camera de munca în sumă de 1.200 lei . Viramentele se fac pe bază de ordin de plata din bancă.

a. înregistrarea in contabilitate a datoriei către buget; % = 444 26.300 lei 421 „Impozitul pe salarii” 18.000 lei„Personal -remuneraţii datorate” 423 2.800 lei„Personal – ajutoare materiale datorate”

401 5.500 lei „Furnizori”

b. înregistrarea fondurilor speciale şi taxelor . 635 = 447 9.800 lei 9.800 lei „Cheltuieli cu alte impozite „Fonduri speciale- taxe şitaxe şi vărsăminte asimilate” şi vărsăminte asimilate”

c. plata prin bancă % = 5121 36.100 lei 36.100 lei 444 „Conturi curente la bănci” 26.300 lei 26.300 lei „Impozitul pe salarii” 447 9.800 lei 9.800 lei„Fonduri speciale- taxe şişi vărsăminte asimilate”

2. Unitatea va investi într-o linie noua de colectare şi sortare a ouălelor şi vor primi o subvenţie de la bugetul de stat în sumă de 350.000 lei . Valoarea subvenţiei va fi încasată prin bancă .

a. înregistrarea subvenţiei de primit; 445 = 131 350.000 lei 350.000 lei „Subvenţii” „Subvenţii pentru investiţii”

b. primirea subvenţiilor prin bancă; 5121 = 445 350.000 lei 350.000 lei„Conturi curente la bănci” „Subvenţii”

3. Pe baza declaraţiilor de la începutul anului unitatea înregistrează impozitul pe clădiri în sumă de 32.000 lei, impozitul pe terenuri în sumă de 28.000 lei, taxa pe firmă în sumă de 2.000 lei şi taxe pe mijloace auto în sumă de 14.700 lei . Plata se va face prin bancă până la finele trimestrului I .

43

a. înregistrarea datoriei către bugetul local. 635 = 446 76.700 lei 76.700 lei„Cheltuieli cu alte impozite „Alte impozite, taxe şitaxe şi vărsăminte asimilate” şi vărsăminte asimilate”

b. se achită prin bancă datoriile; 446 = 5121 76.700 lei 76.700 lei„Alte impozite, taxe şi „Conturi curente la bănci” şi vărsăminte asimilate”

4. Unitatea în urma unui control de la fisc primeşte o amendă în sumă de 1.000 lei , pe care o achită prin casieria unităţii.

a. înregistrarea amenzii;

6581 = 448 1.000 lei 1.000 lei „Alte cheltuieli de „Alte datorii şi creanţe exploatare” cu bugetul statului”

b. achitarea datoriei 448 = 5311 1.000 lei 1.000 lei„Alte datorii şi creanţe „Casa”cu bugetul statului”

3.1.4 Contabilitatea decontărilor în cadrul unităţii ,grupului şi cu asociaţii

În Contabilitatea decontărilor în cadrul unităţii ,grupului şi cu asociaţiiidistingem doua grupe de conturi ,grupa 45 „Grup şi asociaţi” şi grupa 48 „ Decontări în cadrul unităţii”

Contul 451 „Decontări i cadrul grupului”Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa operaţiunilor privind virărilede sume

între unităţi aparţinând aceluiaşi grup.Este un cont bifuncţional care se debitează cu preţul de vânzare al imobilizărilor

cedate din cadrul grupului( C.ct..772) , valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime , materiale şi obiecte de inventar etc. livrate din cadrul grupului( C. ct.301,302, 303, 308, 341, 348, 361, 368, 371, 381, 388) ; dividende de încasat din participaţii ( C. ct. 761) , dobânzi aferente împrumuturilor ( C. ct. 766).

În creditul contului se înregistrează ;’ sumele încasate de la unităţi din cadrul grupului ( D. ct.531,5121) , dobânzi aferente împrumuturilor încasate (D. ct. 666) încasarea dividendelor din participaţii ( D.ct. 512) ;valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime , materiale şi obiecte de inventar etc. primite din cadrul grupului( D. ct.301,302, 303, 308, 341, 348, 361, 368, 371, 381, 388) ;

Soldul debitor al contului reprezintă datoriile celorlalte unităţi ale grupului faţă de unitate , iar soldul creditor datoriile unitaţii faţă de celelalte unitati din cadrul grupului. Contul 455 „Asociaţi – conturi curente”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa sumelor lăsate temporar la dispoziţia unităţii de către asociaţi.

44

Cont de pasiv –în credit se înregistrează sumele depuse de asociaţi ( D.ct. 512 , 531) dobânzile curente cuvenite asociaţilor pentru disponibilităţile depuse la unitate ( D.ct.666); sumele lăsate în contul curent al asociaţilor, reprezentând dividende.

În debitul contului se înregistrează diferentele de curs valutar , cu ocazia restituirii sumelor depuse in devize ( C.ct.765); sumele virate sau restituite în numerar către asociaţi (C. ct.512,531).Soldul contului reprezintă sumele datorate de unitate către asociaţi.

Contul 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”Cont de activ , cu ajutorul căruia se ţine evidenţa aporturilor subscrise de pentru

constituirea şi creşterea capitalului social.În debitul contului se înregistrează capitalul subscris de acţionari sau asociaţi , în

natura şi/ sau în numerar ( C.ct.101); sumele achitate asociaţilor cu ocazia retragerii capitalului ( C. ct. 512,531) .

În credit se înregistrează aportul în natură şi în imobilizări financiare al asociaţilor la capitalul social ( D. ct. 205 la 267 , 300 la 381) ; sumele depuse ca aport în numerar la constituirea capitalului social ( D. ct. 512, 531) capitalul social retras de acţionari sau asociaţi ( d. ct. 101).

Soldul contului reprezintă aportul la capital subscris şi nevărsat.Contul 457 „Dividende de plată”Cu ajutorul contului se ţine evidenţa dividendelor de plată datorate acţionarilor

sau asociaţilor potrivit aportului la capital .Cont de pasiv –în credit se înregistrează dividendele datorate acţionarilor sau

asociaţilor din profitul realizat (Dct. 129,107) şi se debitează cu sumele achitate acţionarilor sau asociaţilor (C. ct.512,531), impozitul pe dividende (446), sumele lăsate în contul curent al asociaţilor , reprezentând dividende.

Soldul contului reprezintă dividende datorate acţionarilor sau asociaţilor.Contul 458 „Decontări din operaţii de participareCont bifunţional , cu ajutorul căruia se ţine evidenţa operaţiilor din participaţie ,

a decontării cheltuielilor şi veniturilor realizate din operaţii în participaţie , precum şi a sumelor virate între coparticipanţi.

În creditul contului se înregistrează veniturile din operaţii în participaţie transferate coparticipanţilor , conform contractului de asociere (C. ct.701, 787), cheltuieli primite prin transfer din operaţii în participaţie, ( D.ct.600 la 687), sumele primite de la coparticipanţi sau cele primite ca rezultat al operaţiilor in participaţie( D. ct.512, 531).

În debitul contului se înregistrează veniturile primite prin transfer din operaţii în participaţie (701la 758); amortizarea transferata pentru imobilizări utilizate in operaţii de participaţie conform contractelor; sumele achitate coparticipantilor sau virate ca rezultat al operaţiei în participaţie ( C. ct.512,531) .

Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate coparticipanţilor ca rezultat favorabil (profit) di operaţii in participaţie , precum si sumele datorate de coparticipanţi pentru acoperirea eventualelor pierderi înregistrate din operaţii in participaţie.

Soldul debitor al contului reprezintă sumele ce urmează a fi încasate din operaţii in participaţie ca rezultat favorabil sau sumele datorate de coparticipanţi pentru acoperirea eventualelor pierderi înregistrate din operaţii in participaţie.

Contul 481 „Decontări intre unitate şi subunităţi”Contul ţine evidenţa decontărilor intre unitate si subunităţile sale , fără

personalitate juridica , care conduc contabilitate proprie. Este cont bifunţional .În debitul contului se înregistrează valoarea materiilor

prime , materialelor ,obiectelor de inventar ambalajelor semifabricatelor si mărfurilor livrate subunităţilor , sau unităţilor precum si sumele virate subunităţilor(in contabilitatea unităţilor ) sau a unităţi (in contabilitatea subunităţilor) (300 la 388; 512,531).

45

În credit se inregistreaza valoarea materiilor prime , materialelor , obiectelor de inventar ambalajelor semifabricatelor si mărfurilor primite de unitate de la subunităţi (in contabilitatea unităţilor ) sau cele primite de subunitate de la unitate (in contabilitatea subunităţilor), sumele primite de unitate de la subunităţi (in contabilitatea unităţilor ) sau sumele primite se subunitate de la unitate (in contabilitatea subunităţilor) (300la388; 531,512)

Soldul debitor al contului reprezintă sumele de încasat , iar soldul creditor sume datorate pentru operaţii reciproce .

Contul 482 „Deconturi între subunităţi”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontărilor intre subunităţi fără personalitate juridica si contabilitate proprie din cadrul aceleiaşi unităţi.

Cont bifuncţional – in debit se înregistrează valoarea materiilor prime , materialelor , obiectelor de inventar, ambalajelor, semifabricatelor , mărfurilor precum si sumele virate intre subunităţi (C. ct 300 la 388, 512, 531); in credit se înregistrează valoarea materiilor prime , materialelor , obiectelor de inventar, ambalajelor, semifabricatelor , mărfurilor precum si sumele primite intre subunităţi ( D. ct.300 la 388, 512, 531).

Soldul debitor reprezintă sumele cuvenite de la alte subunităţi , iar soldul creditor sumele datorate acestuia.

Exemplificări.

1. Din depozitul central se transmite către ferma Racova medicamente in valoare de 15.600 lei , obiecte de inventar –23.200 lei şi ambalaje –35.000 lei( preţurile sunt de achiziţie) .

a. în contabilitatea unităţii – se înregistrează valoarea stocurilor ieşite din gestiune:

481 = % 73.800 lei„Decontări între unităţi şi 302 15.600 lei subunităţi” „Materiale consumabile” 303 23.200 lei „Materiale de natura obiectelor de inventar”

381 35.000 lei „Ambalaje”

b. în contabilitatea subunităţii se înregistrează valoarea stocurilor intrate în gestiune: % = 481 73.800 lei 302 „Decontări între unităţi şi 15.600 lei „Materiale consumabile” subunităţi” 303 23.200 lei „Materiale de natura obiectelor de inventar” 381 35.000 lei „Ambalaje”

46

2.Din casieria centrală pleacă numerar pentru plata salariilor la Ferma 3 Brad în valoare de 80.000 lei; a. în contabilitatea unităţii – se înregistrează valoarea ieşirilor din casierie.

481 = 531 80.000 lei 80.000 lei„Decontări între unităţi şi „ Casa” subunităţi”

b. în contabilitatea subunităţii – se înregistrează valoarea intrării de numerar în casierie.

531 = 481 80.000 lei 80.000 lei „ Casa” „Decontări între unităţi şi subunităţi”

3. Unitatea primeşti de la Ferma 2 Gherăeşti în cont curent suma de 35.000 lei reprezentând încasări de la diverşi clienţi.

a.. în contabilitatea unităţii – se înregistrează valoarea intrării în cont curent. 5121 = 481 35.000 lei 35.000 lei

„Conturi la bănci in lei” „Decontări între unităţi şi subunităţi”

b. în contabilitatea subunităţii – se înregistrează valoarea ieşirilor din cont curent.

481 = 5121 35.000 lei 35.000 lei„Decontări între unităţi şi „Conturi la bănci in lei” subunităţi”

4. Ferma 13 Racova transferă către Ferma 17 Racova materii prime- 128.000 lei , piese schimb – 123.000 lei şi obiecte de inventar – 96.000lei.

a. în contabilitatea subunităţii Ferma 13 Racova – se înregistrează valoarea ieşirilor de materii prime , piese schimb şi obiecte de inventar;

482 = % 347.000 lei„Decontări între subunităţi” 301 128.000 lei „Materii prime”

302 123.000 lei „Materiale consumabile” 303 96.000 lei „Materiale de natura obiectelor de inventar”

47

b. în contabilitatea subunităţii Ferma 17 Racova – se înregistrează valoarea intrării de materii prime , piese schimb şi obiecte de inventar; % = 482 347.000 lei 301 „Decontări între subunităţi” 128.000 lei „Materii prime” 302 123.000 lei „Materiale consumabile” 303 96.000 lei „Materiale de natura obiectelor de inventar”

5. Complexul reproducţie 4 Popas primeşte prin casierie suma de 60.000 lei de la Complexul reproducţie Gârleni. a. în contabilitatea subunităţii Complexul reproducţie 4 Popas - se înregistrează valoarea ieşirii de numerar din casierie; 482 = 531 60.000 lei 60.000 lei„Decontări între subunităţi” „Casa”

b. în contabilitatea subunităţii Complexul reproducţie Gârleni- se înregistrează valoarea intrării de numerar in casierie; 531 = 482 60.000 lei 60.000 lei „Casa” „Decontări între subunităţi”

6.SC Avicola SA primeşte sub formă de împrumut în contul curent de la SC AGRICOLA INTERNATIONAL SA 500.000 lei cu dobândă aferentă .

a. suma încasată în cont curent de către SC AVICOLA SA; 5121 = 4511 500.000 lei 500.000 lei „Conturi la bănci in lei” „Decontări în cadrul grupului”

b. suma virată din cont curent de către SC AGRICOLA INTERNAT. SA; 4511 = 5121 500.000 lei 500.000 lei „Decontări în cadrul „Conturi la bănci in lei” grupului”

c. dobândă aferentă împrumutului încasat de către SC Avicola SA; 666 = 4518 125.000 lei 125.000 lei „Cheltuieli privind „Dobânzi aferente decontări dobânzile” în cadrul grupului”

d. plata dobânzilor datorate pentru împrumuturile primite: 4518 = 5121 125.000 lei 125.000 lei„Dobânzi aferente decontări „Conturi la bănci in lei” în cadrul grupului”

48

e . dobândă aferentă împrumutului acordat de către SC Agricola Internaţional SA; 4518 = 766 125.000 lei 125.000 lei„Dobânzi aferente decontări „Venituri din dobânzi” în cadrul grupului”

f. încasarea dobânzii pentru împrumutul acordat de către SC Agricola Internaţional SA;

5121 = 4518 125.000 lei 125.000 lei „Conturi la bănci in lei” „Dobânzi aferente decontări în cadrul grupului”

7. La înfiinţare SC Avicola SA primeşte ca aport conform subscrierilor constând în : un utilaj 500.000 lei ; teren 900.000 lei , numerar 90.000 lei , sume in cont curent – 129.000 lei ; % = 456 1.619.000 lei

2131 „Decontări cu asociaţii/ acţionarii 500.000 lei„Echipamente tehnologice” privind capitalul” 2111 900.000 lei „Terenuri” 531 90.000 lei „ Casa” 5121 129.000 lei „Conturi la bănci in lei”

- după ducerea aportului s-a constituit capitalul vărsat : 1011 = 1012 1.619.000 lei 1.619.000 lei„Capital subscris şi nevărsat” „Capital subscris vărsat”

8. După o perioadă , o parte de acţionari îşi retrag capitalul social constăd din sume din cont curent în lei –55.000 lei şi prin casierie – 38.000 lei.

- capitalul retras; 1012 = 456 93.000 lei 93.000 lei„Capital subscris vărsat” „Decontări cu asoc./ acţionarii privind capitalul”

-sume achitate acţionarilor; 456 = % 93.000 lei „Decontări cu asoc./ acţionarii 5121 55.000 lei privind capitalul” „Conturi la bănci in lei” 531 38.000 lei „Casa”

49

9. Asociaţii au lăsat la dispoziţia unităţii dividendele cuvenite la sfârşitul exerciţiului financiar – 360.000 lei. 457 = 4551 360.000 lei 360.000 lei„Dividende de plată” „”Asociaţi- conturi curente”

3.2. Organizarea contabilităţii creanţelor.

3.2.1. Contabilitatea decontărilor cu clienţii

Contabilitatea clienţilor este realizată cu ajutorul conturilor sintetice din grupa 41 „Clienţi si conturi asimilate lor” . Creanţele se înregistrează in contabilitate pe baza facturii ca urmare a operaţiunilor de vânzare a producţiei , executării de lucrări sau prestării servicii pe baza cărora se obţin venituri di exploatare. Creanţele devin certe din momentul facturării , unde valoarea nominala este data de totalul de plata ( valoarea facturii +TVA ).

Creanţele in devize se înregistrează in contabilitate in lei , la cursul de schimb in vigoare la data efectuării operaţiunilor. Diferentele de curs valutar (favorabile sau nefavorabile) ce pot apărea intre data înregistrării creanţelor in devize si data încasării lor se înregistrează in contabilitate sub forma de venituri sau cheltuieli.

Contabilitatea creanţelor este realizata cu ajutorul conturilor sintetice din grupa 41”Clienti si conturi asimilate” care poate fi dezvoltată pe analitice de gr. I si II respectiv intern sau extern şi pe fiecare persoana juridica sau fizica ,după cum urmează:Contul 411 „Clienţi”-cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontărilor cu clienţii interni si externi pentru produse , semifabricate , materiale , mărfuri etc. vândute , lucrări executate si servicii prestate , pe baza de facturi.

Contul 411 „Clienţi” este un cont de activ , începe prin a se debita cu valoarea la preţ de vânzare a produselor , semifabricate , materiale , mărfuri livrate lucrări executate si servicii prestate , precum si TVA aferenta ( C. ct. 701 la 708 , 4427 , 4428) ; valoarea bunurilor livrate sau servicii prestate evidenţiate anterior in cantul „Clienţi facturi de întocmit” ( C. Ct.418); venituri înregistrate in avans ( C. ct 472 , 4428), valoarea avansurilor facturate clienţilor ( C. ct 419,4427) , diferenţe de curs valutar aferente creanţelor in devize la închiderea exerciţiului financiar (C . ct 765) valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire , facturate clienţilor (C. ct 419).

În creditul contului 411 „Clienţi” se înregistrează : sumele încasate de la clienţi (D. Ct.5121,5311) ; decontarea avansurilor încasate de la clienţi (D. ct 419) ; valoarea cecurilor si efectelor comerciale acceptate (D. ct. 511, 413) ; diferenţe nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor in devize încasate ( D. ct.665); valoarea sconturilor acordate clienţilor (D. Ct.667); valoarea ambalajelor care circule in sistem de restituire , primite de la clienţi (D. Ct.419).

Soldul contului reprezintă sumele datorate de clienţi.Contul 413 „Efecte de primit”- cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa drepturilor de creanţă stabilite pe bază de efecte comerciale.

Contul este de activ si începe a se debita cu sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale , acceptate ( C. ct.411) si de creditează cu efectele comerciale primite de la clienţi ( C. ct 511)Contul 418 „Clienţi- facturi de întocmit”- cu ajutorul acestui cont se evidenţiază livrările de bunuri, servicii prestate sau executările lucrări , inclusiv taxa pe valoare adăugată , pentru care nu s-au întocmit facturi.

Contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit” este un cont de activ .

50

În debitul contului 418 „Clienţi – facturi de întocmit” se înregistrează : valoarea livrărilor de bunuri , a lucrărilor executate sau a prestărilor de servicii restante către clienţi , pentru care nu s-au întocmit facturi ( C . ct.701la 708 , 4428 ), diferente de curs valutar , aferente creanţelor in devize la închiderea exerciţiului (C. ct.765).În creditul contului 418 „Clienţi – facturi de întocmit” se înregistrează : valoarea facturilor întocmite ( D. Ct.411), precum si diferente nefavorabile de curs valutar aferente clienţilor facturi de întocmit la decontare şi la închiderea exerciţiului (D. Ct.665). Solul contului reprezintă valoarea bunurilor livrate , a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate , pentru care nu s-au întocmit facturi.Contul 419 „Clienţi-creditori”- cu ajutorul acestui cont se tine evidenţa clienţilor – creditori , reprezentând avansurile încasate de la clienţi.

Este un cont de pasiv , in creditul contului 419 „ Clienţi –creditori” se înregistrează : sumele încasate de la clienţi reprezentând avansuri pentru livrări de bunuri prestări de servicii sau executări de lucrări ( d.ct.512,531); valoarea ambalajelor ce circulă în regim de restituire , facturate clienţilor (C. ct. 411); diferentele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor în valuta primite de la clienţi la închiderea exerciţiului (D. Ct.665).

În debitul contului 419 „ Clienţi –creditori” se înregistrează : decontarea avansurilor încasate de la clienţi ( C.ct.411); diferentele favorabile de curs valutar aferente avansurilor decontate ,precum şi cele aferente datoriilor către clienţi la închiderea exerciţiului (D. Ct.765); valoare ambalajelor care circula in sistem de restituire , primite de la clienţi ( C.ct.411); valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire ne restituite de clienţi ( C. ct.708).

Obsevaţii:

1. În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri şi produse , lucrările executate şi serviciile prestate , precum şi alte operaţiuni similare efectuate.2. Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.3. Operaţiunile privind vănzările de bunuri, lucrări şi servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de primit.4. Contabilitatea clienţilor se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică în acest sens, în contabilitatea analitică, clienţii se grupează astfel : interni şi externi, iar în cadrul acestora pe termene de încasare.5. În cadrul conturilor de clienţi , se grupează distinc creanţele rezultate din tranzacţiile cu clauze de rezervă de proprietate.

Exemplificări:

1. Societatea vinde pe baza de factura produse finite la un pret de vanzare negociat de 333.200 lei , cota de TVA =19 %. Preţul de înregistrare este in suma de 225.000 lei . Clientul achita 50.000 lei prin casa la ridicarea produselor , diferenţa prin cont la bancă cu ordin de plata a. 411 „Clienţi” = % 333.200 lei 701 280.000 lei „Venituri din vânzarea produselor finite” 4427 53.200 lei „TVA colectat”

b. Descărcarea din gestiune a produselor finite. 711”Variaţia stocurilor” = 345 „ Produse finite „ 225.000 lei 225.000 lei

51

c. Încasarea dreptului de creanţă % = 411 „Clienţi” 333.200 lei 531 „ Casa” 50.000 lei 5121 283.200 lei „Conturi la bănci in lei”

2. Unitatea primeşte de la client pe baza de factura fiscale si extras de cont ( ordin de plata ) , un avans pentru prestării servicii ce vor fi executate ulterior , TVA 19% = 17.100 lei.

512 = % 107.100 lei „Conturi la bănci in lei” 419 90.000 lei „ Clienţi –creditori” 4427 17.100 lei „TVA colectat”

3. Se efectuează de care unitate serviciile prestate conform facturii in suma de 178.500 lei . În factura se menţionează avansul primit si restul de plata prin acceptarea unui efect de comerţ (bilet la ordin) cu scadenta la 30 de zile.

a. se evidenţiază prestarea de servicii 411 „Clienţi” = % 178.500 lei 704 150.000 lei „Venituri din lucrari exec. şi prestarii servicii” 4427 28.500 lei „TVA colectat”

b. se diminuează dreptul de creanţă asupra clientului % = 411 „Clienţi” 178.500 lei 419 90.000 lei „ Clienţi –creditori” 4427 17.100 lei „TVA colectat” 413 71.400 lei „Efecte de primit”

c. societatea primeşte biletul la ordin şi se depune la bancă spre încasare.

5113 = 413 71.400 lei 71.400 lei „Efecte de încasat” „Efecte de primit”

d. se încasează contravaloarea efectului de comerţ , conform extras cont 5121 = 5113 71.400 lei 71.400 lei „Conturi la bănci în lei” „Efecte de încasat”

52

4. Societatea vinde pe baza de aviz mărfuri in valoare de 48.790 lei cu TVA inclus si un adaos comercial de 15%. a.se înregistrează venituri pe baza de aviz.

418 = % 48.790 lei „Clienţi- facturi de 707 41.000 lei întocmit” „ Venituri din vânzarea de mărfuri” 4428 7.790 lei „ TVA neexigibilă”

b. se scade din gestiune mărfurile % = 371 48.790 lei

607 „Mărfuri” 35.650lei „Cheltuieli privind mărfurile” 378 5.350 lei„Diferenţe de preţ la mărfuri” 4428 7.790 lei „TVA neexigibilă”

5. Societatea facturează mărfurile către client , încasarea creanţei fiind prin bancă .a. înregistrarea facturii

411 = 418 48.750 lei 48.750 lei „Clienţi” „Clienţi –facturi de întocmit”

- şi concomitent 4428 „TVA neexigibilă” = 4427„TVA colectat” 7.790 lei 7.790 lei

b. încasarea prin bancă 5121 = 411 48.750 lei 48.750 lei „Conturi la bănci în lei” „Clienţi”

3.2.2. Contabilitatea decontărilor cu debitorii şi creditorii diverşi

Contabilitatea unităţii faţă de persoane fizice şi juridice externe întreprinderii şi re rezultate din relaţii ce nu au legătura cu activitatea de exploatare normala a unităţi se ţine cu ajutorul a doua conturi:

Contul 461 „Debitori diverşi „ cu ajutorul căruia se ţine evidenţa debitorilor di reclamaţii si pagube materiale create de terţi si altor creanţe izvorâte din existenta unor titluri executorii.

Este un cont de activ – ce începe prin a se debita cu valoarea debitelor reactivate (754) , valoarea titlurilor mobiliare de plasament cedate (764, 506-508), preţul de vânzare al elementelor de activ cedate ( 446, 772, 4427) , valoarea bunurilor si a producţiei in curs de

53

execuţie , constatate lipsa sau deteriorate imputate terţilor (758, 4427). Se creditează cu valoarea sconturilor acordate debitorilor , debitele încasate cu debilele devenite insiolvabile .Soldul debitor reprezintă sume datorate unităţii de către debitori.

Contul 462 „Creditori diverşi” – cu ajutorul acestui cont se tine evidenta sumelor datorate terţilor pe baza de titluri executorii sau a unor obligaţii ale unităţii faţă de terţi provenite din alte operaţii .

Este un cont de pasiv- se creditează cu datoriile privind achiziţionarea titlurilor de plasament (D. ct.505-508) sumele încasate necuvenite şi se debitează cu sumele achitate creditorilor , sconturile obţinute de la creditori . Soldul contului reprezintă sumele datorate creditorilor. 1. Ferma 23 Holt are de încasat 22.000 lei chirie lunara datorata de un locator pentru folosirea unei hale amenajate special in creşterea puilor , sumă ce este încasată la casieria unităţii.

- înregistrarea chiriei lunare 461 = 706 22.000 lei 22.000 lei „Debitori” „Venituri din redevenţe , locaţii de gestiune si chirii”

- achitarea la casieria unităţii 531 „Casa „ = 461 „Debitori” 22.000 lei 22.000 lei

2 .La manipularea unor medicamente din containere speciale , din vina vina unui angajat al al garii s-au deteriorat o cutie de vaccinuri in valoare de .6000 lei , TVA 19%.

461 = % 4.165 lei „ Debitori” 7581 3.500 lei

„Venituri din despăgubiri ‚amenzi şi penalităţi” 4427 665 lei

„TVA colectată”

3. Ferma 9 Aviasan achiziţioneză de la o persoană fizică pe baza de contract titluri de plasament (obligaţiuni) in suma de 12.500 lei , pe care le achită prin cont curent in lei .

- înregistrarea obligaţiunilor 506 = 462 12.500 lei 12.500 lei „Obligaţiuni” „ Creditori”

- achitarea prin cont curent in lei . 462 = 5121 12.500 lei 12.500 lei „ Creditori” „Conturi la bănci în lei”

54

3.3.3 Contabilitatea operaţiunilor de regularizare

Unitatea pentru cunoaşterea rezultatelor activităţii la momentul derulării procesului de producţie , se impune aplicarea principiului prudentei independentei exerciţiilor , respectiv fiecărui exerciţiu sa-i se asimileze numai venituri si cheltuieli ce-i sunt proprii.. Este necesară delimitarea acestora Si evidenţa lor în conturi distincte astfel încât să reflecte fidel eforturile Si efectele ce aparţin exerciţiului curent.In contabilitate se regăsesc grupe de conturi pentru regularizare :

Contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” – cu ajutorul căruia se ţine evidenţa cheltuielilor anticipate sau efectuate in avans , ce urmează a se suporta eşalonat pe cheltuieli , pe baza de scadenţar , in perioadele sau in exerciţiile viitoare.

Cont de activ – se debitează cu cheltuielile privind reparaţii capitale neprevăzute , abonamente , chiriile si alte efecte anticipate, cheltuielile constatate la închiderea exerciţiului ca fiind aferente exerciţiului următor .

Se creditează cu sumele repartizate in perioadele următoare pe cheltuieli conform scadenţarelor , cheltuieli constatate la sfârşitul exerciţiului anterior ca fiind efectuate in avans , aferente exerciţiului in curs. Soldul contului reflectă cheltuieli anticipate sau efectuate in avans.

Contul 472 „Venituri înregistrate în avans” cu ajutorul căruia se ţine evidenţa veniturilor anticipate şi a veniturilor de realizat.

Cont de pasiv –în credit se înregistrează veniturile înregistrate în avans precum şi veniturile de realizat , aferente perioadelor următoare (chirii, vânzări cu plata in rate abonamente asigurări ) , iar in debit se trec veniturile ce au fost înregistrate in avans aferente exerciţiului curent. Soldul creditor reflecta veniturile înregistrate in avans.

Contul 473 „Decontări din operaţii în curs de clarificare” cu ajutorul căruia se tine evidenta sumelor in curs de clarificare ( amenzi locaţii cheltuieli de judecata , operaţii pentru care nu exista documente).

Contul este bifunţional – în debit se înregistrează sumele in curs de lămurire si plăţile pentru care in momentul efectuării sau constatării acestora nu se pot lua măsuri de înregistrare definitivă intr-un cont (512), sumele restituite , necuvenit unităţii (512, 531).

În credit se înregistrează sumele clarificate trecute pe cheltuieli , precum si sumele încasate in conturile de trezorerie. Soldul contului reprezintă sumele in curs de clarificare. 1. Unitatea achita prin cont curent in lei contravaloarea unui abonament la Tribuna Economică pentru 12 luni , 6.000 lei , primul număr al publicaţiei fiind trimis odată cu achitată . - se înregistrează abonamentul % = 5121 6.000 lei 628 „Conturi la bănci în lei” 500 lei„Alte cheltuieli cu serviciiexecutate de terţi” 471 5.500 leiCheltuieli înregistrate in avans”

- lunar se înregistrazaă 628 = 471 500 lei 500 lei„Alte cheltuieli cu servicii „ Cheltuieli înregistrate in avans”executate de terţi”

55

2. Se încasează prin casa anticipat pentru un an de zile chiria pentru utilizarea unui xerox pe baza de contract , in suma de 12.000 lei

531 = % 12.000 lei „ Casa” 706 1.000 lei „Venituri din redevenţe , locaţii de gestiune si chirii” 472 11.000 lei „ Venituri înregistrate in avans”

- lunar se înregistrează 472 = 706 1.000 lei 1.000 lei„ Venituri înregistrate in avans” „Venituri din redevenţe , locaţii de gestiune si chirii”

3.3.4 Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor

Respectarea principiilor contabile trebuie sa asigure o imagine fidela a patrimoniului. Principiul prudentei implica luarea in considerare a oricărei deprecieri astfel ca in documentele de sinteza trebuie sa apară si informaţia corespunzătoare despre deprecieri , in scopul de a obţine date corecte , care sa reflecte valoarea reala a elementelor patrimoniale (a creanţelor).

Provizioanele pentru deprecierea creanţelor se regăsesc in conturile grupei 49 „ Provizioane pentru deprecierea creanţelor” . Conturile acestei grupe sunt : 491 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor – clienţi „ 495 „ Provizioane pentru deprecierea creanţelor – decontări in cadrul grupului si cu asociaţii” si contul 496 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor –debitori diverşi”.

Conturile sunt de pasiv si înregistrează in credit provizioanele constituite pentru deprecierea creanţelor prin includerea pe cheltuieli . Se debitează cu diminuarea sau anularea provizioanelor prin reintegrarea in venituri . Soldul constituie provizioane existente la un moment dat.

Exemplificări:

1. Unitatea înregistrează o lipsa in gestiune datorata unui debitor care refuză prin contestaţii plata debitului in suma de 68.000 lei. La sfârşitul exerciţiului pana la soluţionarea litigiului de constituie provizion.

- înregistrarea provizionului

687 = 496 68.000 lei 68.000 lei„Cheltuieli excepţionale „Provizioane ptr. depreciereaprivind amortizările creanţelor -debitori diverşi” şi provizioanele”

56

2. Debitorul achita datoria integral. Provizionul constituit se diminuează. 496 = 787 68.000 lei 68.000 lei„Provizioane ptr. deprecierea „Venituri exepţionalecreanţelor -debitori diverşi” din provizioane”

3. S.C DARC SRL datorează firmei suma de 185.000 lei şi la sfârşitulexerciţiului se constata ca el va achita numai 80% din suma .preţul include TVA.

- constituirea provizionului fără TVA , in suma de 74.000 lei .681 = 491 74.000 lei 74.000 lei

„Cheltuieli de exploatare „Provizioane pentru depreciereaprivind amortizările si creanţelor- clienţi”provizioanele”

- separarea creanţei: 4118 = 411 185.000 lei 185.000 lei„Clienţi incerţi sau in litigiu” „ Clienţi”

4. Se încasează , in exerciţiul următor 85% din creanţă % = 4118 5121 „Clienţi incerţi sau in litigiu” 157.250 lei 157.250 lei „Conturi la bănci în lei” 654 23.319 lei 23.319 lei„Pierderi din creanţe şi debitori diverşi 4427 4.431 lei 4.431 lei „TVA colectata”

- se anulează provizioanele constituite anterior:

491 = 781 74.000 lei 74.000 lei„Provizioane pentru deprecierea „Venituri din provizioane creanţelor- clienţi” privind activitatea de exploatare”

57

Capitolul IV :Analiza indicatorilor de gestiune.

4.1. Indicatorii vitezei de rotaţie a creditului client

Viteza de rotaţie a creditului – client măsoară în câte zile întreprinderea îşi recuperează contravaloarea produselor livrate şi /sau prestarea de servicii clienţilor şi se apreciază prin numărul de rotaţii şi durata unei rotaţii.5

sau

Unde,Cl – reprezintă creanţe totale şi este egal cu suma dintre soldul contului clienţi plus efecte de primit plus efecte neajunse la scadenţă.Durata în zile a creditului client exprimă decalajul între data facturării şi data încasării contavalorii facturii.Mărimea acestui indicator poate fi influenţată de :

Strategia întreprinderii furnizoare; Relaţiile stabilite cu clienţii; Specificul producţiei; Conjuncture economică; Politica de credit practicată pe piaţă.Factorii care determină modificarea vitezei de rotaţie a creditului – client sunt :

Modificarea cifrei de afaceri; Modificarea creanţelor – clienţi.

Pentru aprofundarea analizei creditului – client se realizează analiza factorilor de influenţă astfel:

a) Analiza numărului de rotaţii Modificarea numărului de rotaţii:

număr

1. Influenţa modificării creditului – clint :

număr

2. Influenţa modificării cifrei de afaceri :

număr

b) Analiza duratei medii de rotaţie Modificarea duratei în zile a unei rotaţii :

zile

1. Influenţa modificării creditului – client :

zile

5 W. Pavaloaia, M.D.Paraschivescu , G.D.Olaru , F.Radu , „Analiza financiara.Studii de caz”, Editura Tehnopress , Iasi 2006 , pag.222.

58

2. Infuenţa modificării cifrei de afaceri :

zile

Pe baza creditului-client vom putea face o analiză a vitezei de rotaţie a creditului-

client, urmărind doua aspecte :

- Viteza de rotaţie a creditului- client

-Calculul duratei de rotaţie a creditului – client

- Viteza de rotaţie a creditului- clientSpecificaţie Simbol UM Perioada analizată

2004 2005 2006Cifra de afaceri CA Lei 361.500 438.800 515.500Clienţi medii CI Lei 137.450 152.900 203.750Număr de rotaţii nr rot 2.63 2.87 2.53Durata în zile a unei rotaţii

dz zile 136.88 125.44 142.29

Indicele de creştere a CA Ica % 100.00 121.38 117.48Indicele de creştere a CI Ici % 100.00 111.24 133.26

Pentru analiza factorială a vitezei de rotaţie a creditului –client unitatea utilizează

durata în zile a unei rotaţii, pe baza relaţiei:

Nrci = CA sau dzci = CI x 360

CI CA

Nrci2004 = CA 2004 = 361.500 = 2,63

CI2004 137.450

Nrci2005 = CA 2005 = 438.800 = 2,87 CI2005 152.900

Nrci2006 = CA 2006 = 515.500 = 2,53 CI2006 203.750

dzci2004 = CI 2004 x 360 = 137.450 x360 = 136.88

CA 2004 361.500

dzci2005 = CI 2005 x 360 = 152.900 x360 = 125.44 CA 2005 438.800

dzci2006 = CI 2006 x 360 = 203.750 x360 = 142.29 CA 2006 515.500

59

Modificarea duratei în zile a unei rotaţii : Δdzci = dzci1 – dzci0 = CI 1 x 360 - CI 0 x 360

Ca1 Ca0

1.Influenţa modificării creditului- client:

ΔCI 2004/2005= CI 2005 x 360 - CI 2004 x 360 = 152.900 x 360 - 137.450 x360 = 15.39 CA2004 CA2004 361.500 361.500

ΔCI 2005/2006= CI 2006 x 360 - CI 2005 x 360 = 203.750 x 360 - 152.900 x360 = 41,72 CA2005 CA2005 438.800 438.800


ΔCa 2004/2005 = CI 2005 x 360 - CI 2005 x 360 = 152.900 x 360 - 152.900 x360 = -26,83 CA2005 CA2004 438.800 361.500

ΔCa 2005/2006 = CI 2006 x 360 - CI 2006 x 360 = 203.750 x 360 - 203.750 x360 = -24,87 CA2006 CA2005 515.500 438.800

-Calculul duratei de rotaţie a creditului – client

Specificaţie Simbol UMPerioada analizată

2004 2005 2006Cifra de afaceri CA Lei 361.500 438.800 515.500Clienţi medii CI Lei 137.450 152.900 203.750

Durata în zile a unei rotaţii

dz zile 136.88 125.44 142.29

Influienţele stabilite sunt următoarele:

Specificaţie SimbolPerioada comparată

2004/2005 2005/2006

Variaţia vitezei de rotaţie a creditului-client , din care datorită

Δdz -11,44 16,85

modificări CI ΔCI 15.39 41,72 modificări Ca ΔCa -26,83 -24,87

Pentru perioada 2004/2005 se constată o sporire a vitezei de rotaţie a clienţilor ,

care a condus la diminuarea duratei in zile a unei rotaţii cu 11,44 zile această situaţie este

favorabilă firmei deoarece a micşorat durata de transformare a creanţelor -clienţi in lichidităţi

acest fapt se datorează următorilor factori:

-creşterea soldului mediu al creanţelor fata de clienţi a avut un efect negativ,

sporind durata in zile a rotaţiei cu 15,39 zile;

60

-creşterea cifrei de afaceri a avut un efect pozitiv asupra indicatorului , ducând la

reducerea duratei rotaţiei creditului-client cu 26,83 zile.

Pentru perioada 2005/2006 ,durata in zile a unei rotaţii a clienţilor a crescut cu

16,85zile,fapt datorat:

-creşterea soldului mediu al creanţelor fata de clienţi care a determinat sporirea

duratei in zile a rotaţiei cu 41,42zile;

-creşterea cifrei de afaceri a avut un efect pozitiv asupra indicatorului, ducând

la reducerea duratei rotaţiei creditului-client cu 24,87zile.

4.2. Indicatorii vitezei de rotaţie a creditului – furnizor

Viteza de rotaţie a furnizorilor arată în căte zile întreprinderea îşi achită oblogaţiile sale faţă de furnizori,exprimându-se prin:

Numărul de rotaţii a creditului furnizor :

sau sau

Durata în zile a unei rotaţii :

sau sau

Mărimea acestui indicator este influenţată de:- poziţia întreprinderii furnizoare pe piaţă comparative cu concurenţii;- specificul activităţii;- relaţiile stabilite de firmă cu furnizorii;- conjuncture economică şi politica de credit practicată pe piaţă.

Analiza creditului – furnizor se realizează astfel :

a) Analiza numărului de rotaţii Modificarea numărului de rotaţii a creditului – furnizor :

număr

1. Influenţa modificării creditului – furnizor :

număr


număr

b) Analiza duratei medii de rotaţie Modificarea duratei în zile a unei rotaţii :

zile

1. Influenţa modificării creditului – furnizor :

61

zile


număr

Dacă durata creditului – furnizor creşte,acest fapt poate însemna o deteriorare a situaţiei financiare a întreprinderii care solicită termene de plată suplimemtare şi chiar o diminuare a independenţei financiare a întreprinderii dacă ponderea datoriilor faţă de furnizxori creşte rapid,dar poate semnifica ,de asemenea,că întreprinderea este sufficient de puternică pentru a impune furnizorilor anumite condiţii de vânzare.6 Dacă durata creditului client este mai mare decât durata creditului furnizor,la nivelul întreprinderii se creează un deficit de resurse financiare. Dacă durata creditului furnizor este mai mare decât durata creditului client,atunci se creează un excedent de resurse financiare.

Pe baza creditului-furnizor vom putea face o analiză a vitezei de rotaţie a

creditului- furnizor, urmărind doua aspecte :

- Viteza de rotaţie a creditului- furnizor

-Calculul duratei de rotaţie a creditului – furnizor

- Viteza de rotaţie a creditului- furnizorSpecificaţie Simbol UM Perioada analizată

2004 2005 2006Cifra de afaceri CA Lei 361.500 438.800 515.500Furnizori medii CI Lei 45.800 51.250 67.350Număr de rotaţii nr rot 7.89 8.56 7.65Durata în zile a unei rotaţii

dz zile 45.61 42.05 47.03

Indicele de creştere a CA Ica % 100.00 121.38 117.48Indicele de creştere a Fz IFz % 100.00 111.90 131.41

Pentru analiza factorială a vitezei de rotaţie a creditului –furnizor, unitatea

utilizează durata în zile a unei rotaţii, pe baza relaţiei:

nr = Ca_____ Furnizori

dz = Furnizori_ x 360 Ca

Modificarea duratei în zile a unei rotaţii :

6 Lezeu,D.N.,Analiza situaţiilor financiare ale întreprinderii,Editura Economica,Bucuresti,2004,pag.179.

62

Δdz = dz1 – dz0 = F z1 x 360 - F z0 x 360

Ca1 Ca0

1.Influenţa modificării creditului- furnizor:

Δ Fz 2004/2005= F z 2005 x 360 - F z 2004 x 360 = 51.250 x 360 - 45.800 x360 = 5.43 CA2004 CA2004 361.500 361.500

Δ Fz 2005/2006= F z 2006 x 360 - F z 2005 x 360 = 67.350 x 360 - 51.250 x360 = 13.21 CA2005 CA2005 438.800 438.800


ΔCa 2004/2005 = F z 2005 x 360 - F z 2005 x 360 = 51.250 x 360 - 51250 x360 = -8.99 CA2005 CA2004 438.800 361.500

ΔCa 2005/2006 = F z 2006 x 360 - F z 2006 x 360 = 67.350 x 360 – 67.350 x360 = -8.23 CA2006 CA2005 515.500 438.800

-Calculul duratei de rotaţie a creditului – furnizor

Specificaţie Simbol UMPerioada analizată

2004 2005 2006Cifra de afaceri CA Lei 361.500 438.800 515.500

Furnizori medii Fz Lei 45.800 51.250 67.350Durata în zile a unei

rotaţiidz zile 45.61 42.05 47.03

Influienţele stabilite sunt următoarele:

Specificaţie SimbolPerioada comparată

2004/2005 2005/2006

Variaţia vitezei de rotaţie a creditului-furnizor ,din care datorită

Δdz -3.56 4.98

modificări Fz ΔFz 5.43 13.21 modificări Ca ΔCa -8.99 -8.23

Pentru perioada 2004/2005 se constată o sporire a vitezei de rotaţie a furnizorilor

, care a condus la diminuarea duratei in zile a unei rotaţii cu 3.56 zile această situaţie reprezintă

un aspect negativ firmei ,în medie diminuând durata de plată a datoriilor faţă de furnizori.

Această modificare a duratei unei rotaţii se datorează următorilor factori:

-creşterea soldului mediu al furnizorilor faţă de anul precedent, care a influienţat

pozitiv durata de rotaţie, sporind durata in zile a rotaţiei cu 5.43 zile;

63

-creşterea cifrei de afaceri faţă de anul precedent, a avut un efect negativ, ducând

la reducerea duratei rotaţiei furnizorilor cu 8.99 zile.

Pentru perioada 2005/2006 ,durata in zile a unei rotaţii a furnizorilor a crescut cu

4.98 zile, fapt datorat:

-creşterea soldului mediu al furnizorilor fata de anul precedent , care a influienţat

pozitiv durata de rotaţie , aceasta crescând cu 13.21 zile;

-creşterea cifrei de afaceri faţă de anul precedent, a avut un efect negativ, ducând

la reducerea duratei rotaţiei furnizorilor cu 8.23 zile.

Pe toată perioada analizată durata rotaţiei clienţilor este mai mare decât durata

rotaţie furnizorilor situaţie nefavorabila pentru unitate , ceea ce înseamnă un deficit de resurse

financiare , ducând la diminuarea trezoreriei.

64

Contabilitatea Creantelor Si a Datoriilor La SC Avicola SA Bacau

Documents

Transcript of Contabilitatea Creantelor Si a Datoriilor La SC Avicola SA Bacau