Caiet de Seminarii - Contabilitate Si Gestiune Fiscala

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANA PROGRAM DE STUDII: CONTABILITATE I INFORMATIC DE GESTIUNE

CONTABILITATE I GESTIUNE FISCAL

Caiet de seminarii/Aplicaii practice

Lect. univ. dr. Achimescu Georgeta Asist. univ. drd. Guni Claudia Nicoleta

CONSTANA 2013

Introducere

Obiectivele seminariilor/aplicaiilor practice Familiarizarea viitorului specialist cu notiunile reprezentative din domeniul fiscalitatii, la

nivelul entitatilor economice si al persoanelor fizice, domeniu aflat intr-o continua modificare legislativa, punand in evidenta, pe de o parte sistemul fiscal prin care statul realizeaza functia bugetara, iar pe de alta parte ansamblul drepturilor si obligatiilor contribuabililor;

Asigurarea fondului de cunostinte necesare pentru intelegerea si utilizarea de catre studenti a conceptelor de baza din domeniul fiscalitatii; dezvoltarea capacitatii de intelegere a fenomenelor, proceselor si aplicatiilor din acest domeniu atat de vast;

Prezentarea notiunilor de baza si a proceselor legate de sistemul fiscal, trasaturile si functiile acestuia; structura impozitelor si taxelor care cuprind sistemul fiscal; determinarea corecta a indicatorilor fiscali in vederea interpretarii comportamentului fiscal corect din partea contribuabililor fata de societate;

nsusirea de catre studenti a cunostintelor obligatorii referitoare la indeplinirea tuturor obligatiilor cuprinse in legile fiscale, punandu-se accent pe modul de evidentiere, calculul, declararea si plata impozitelor si taxelor datorate bugetului consolidat al statului si bugetelor locale

Competene specifice al seminariilor/aplicaiilor practice pe care le dobndete studentul n corelaie cu numrul de credite al disciplinei: Utilizarea aparatului matematic in interpretarea rezultatelor economico-financiare;

Aplicarea conceptelor, teoriilor, principiilor si metodelor de baza pentru pregatirea informatiilor necesare intocmirii de rapoarte financiar-contabile si/sau fiscale cu ajutorul unui sistem informatic de gestiune;

Aplicarea conceptelor privind impozitele directe, impozitele reale, impozitele personale, impozitele indirecte, taxele de consumaie, monopolurile fiscale, dubla impunere internaional, mprumutul de stat, datoria public, bugetul de stat;

Aplicarea instrumentelor de analiz a mprumuturilor de stat, a datoriei publice i a soldului bugetar;

Utilizarea metodelor i procedeelor specifice calulaiei costurilor;

Determinarea indicatorilor economico-financiari i a intercorelrii dintre acetia;

Explicarea metodelor, tehnicilor i instrumentelor de culegere i de efectuare de analize financiare n dinamic privind utilizarea tabloului de finanare, la nivel de ntreprindere, ce permit furnizarea de informaii utile evalurii capacitii intreprinderii de a genera lichiditi i care permit surprinderea fluxurilor financiare din ntreprindere n cursul unei perioade analizate, fiind un instrument extrem de eficient n diagnosticarea financiar a ntreprinderii;

Determinarea i calculul indicatorilor de previzionare a evoluiei economico-financiare a firmei;

Utilizarea indicatorilor specifici activitilor de creditare;

Utilizarea metodelor contabile specifice organizaiilor publice;

Structura planului de seminarii/planului de aplicaii practice

1. Noiuni generale privind fiscalitatea

2. Impozite directe

3. Dobnzi, amortizri i sponsorizri

4. Impozitul pe veniturile salariale

5. Impozite indirecte TVA, comisioane, accize

TEMA 1. NOIUNI GENERALE PRIVIND FISCALITATEA

Obiectivele temei n corelaie cu competenele acumulate de student i numrul de credite Aprofundarea cunostintelor teoretice esentiale privind fiscalitatea de la noi din tara, respectiv:

sistemul fiscal; elementele impozitelor; trasaturile si functiile sistemului fiscal; principiile impunerii sistemului fiscal; structura impozitelor si taxelor care cuprind sistemul fiscal; clasificarea impozitelor si cateva repere ale politicii fiscale i cunoaterea relaiei care exist ntre contabilitate i fiscalitate




Prezentarea coninutului temei

Structura sistemului fiscal Sistemul fiscal reprezint un ansamblu de cerine i principii referitoare la dimensionarea, aezarea i perceperea impozitelor precum i la obiectivele socialeconomice urmrite de politica fiscal. Obligatia persoanelor fizice si juridice de a contribui sub forma de impozite si taxe la constituirea fondurilor bugetare da nastere la creanta fiscala pentru buget si obligatie fiscala pentru agentul economic. Creanta fiscala reprezinta dreptul statului de a percepe prin organele fiscale impozite, taxe, si alte venituri in contul bugetului. Creanta fiscala inceteaza atunci cnd obligatia fiscala a contribuabilului este achitata, compensata sau prescrisa.

Sistemul fiscal cuprinde trei componente independente: 1. Legislaia fiscal care reglementeaz i instituie impozite i taxe considerate componente

de baz ale veniturilor statului i care consfinesc dreptul de crean al statului asupra contribuabilului

2. Mecanismul fiscal cuprinde totalitatea procedeelor tehnice i metodelor prin care se realizeaz aciunea de urmrire i percepere a impozitelor i taxelor.

3. Aparatele fiscale cuprind organele specializate care pun n micare mecanismul fiscal n scopul realizrii obiectivului final , adic urmrirea i perceperea veniturilor bugetare.

Impozitele reprezint forma de prelevare a unei pri din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispoziia statului n vederea acoperii cheltuielilor sale.

Aceast prelevare se face n mod obligatoriu cu titlu nerambursabil i fr contraprestaie din partea statului.

Este necesar ca reglementrile fiscale s fie cunoscute i respectate att de organele fiscale ct i de pltitor. n legea prin care se instituie un impozit se precizeaz persoanele n sarcina crora cade plata impozitului materia supus impunerii, mrirea relativ a impozitelor, termenele de plat , sanciunile ce se aplic persoanelor fizice sau juridice care nu-i onoreaz obligaiile fiscale.

Pe lng obiectivul principal al activitii fiscale, acela de a constituii resursele bneti necesare activitii puterii de stat centrale i locale, din legile de impozite i taxe se pot desprinde i alte obiective, care pot fi grupate astfel:

a. ncurajarea anumitor activiti necesare pe plan social printr-un regim fiscal mai atrgtor i descurajarea activitilor dunatoare climatului social sau strii de sntate, educaie etc. Impozitele, taxele i alte venituri ale statului mpreun cu resursele i normativele de cheltuieli pentru instituiile publice se aprob prin lege, Ministerul Finanelor Publice avnd ca atribuie principala asigurarea echilibrului bugetar i aplicarea politicii financiare.

b. protecia social a unor categorii defavorizate ale populaiei prin scutiri de impozite: 1. scutiri de impozitul pe salarii privind: sumele primite de salariai pentru munca prestat n

perioada preavizului de concediere, ajutoarele ce se acord din fondul de asigurare social i asisten social, n condiiile legii; pensiile pn la un anumit plafon stabilit de lege; sumele cuvenite urmailor eroilor martiri ai revoluiei i altor categorii ncadrate n Legea nr. 42/1990.

2. scutiri la impozitul agricol pentru invalizi i vduve de razboi. 3. reduceri de 50 % a impozitului agricol pentru: persoane handicapate asimilabile cu

gradele I i II de invaliditate; persoane fizice n vrst de peste 65 de ani, care i lucreaz singure pmntul.

4. scutirea de taxe asupra mijloacelor de transport a autoturismelor, motocicletelor i tricicletelor i tricicluri cu motor care aparin invalizilor i sunt adaptate invaliditii acestora.

5. reducerea cu 50 % a taxelor pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale i monumentelor istorice, de arhitectur i arheologie de ctre elevi, studeni i militari n termen.

Elementele impozitelor

Pentru o mai buna intelegere a modalitatii de aplicare a impozitelor, a producerii, determinarii si platii acestora, este necesara o prezentare a elementelor impozitelor. Impozitul este o prelevare baneasca obligatorie care are loc in baza legii si se prezinta ca un raport juridic. Prevederile acestui raport juridic reprezinta elementele impozitului, care trebuie sa fie clar si precis prezentate si respectate. Elementele tehnice ale impozitului sunt: a. subiectul impozitului (contribuabilul) este persoana fizica sau juridica obligata prin lege sa plateasca impozitul. Subiecte impozabile pot fi: agentii economici in cazul impozitului pe profit, taxei pe valoare adaugata sau persoanele fizice, in cazul impozitului pe venit. b. suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana fizica sau juridica din ale carei venituri se suporta in mod efectiv impozitul. Acest element este important in legatura cu distinctia fundamentala dintre impozitele directe si indirecte. Astfel, in cazul impozitelor directe suportatorul coincide cu subiectul impozitului, pe cand in cazul impozitelor indirecte, subiectului ii revine indatorirea formala de a plati impozitul, caci suportarea efectiva se realizeaza de catre persoana care cumpara produsele sau serviciile a caror vanzare este supusa impozitelor. De exemplu, in cazul impozitului pe salariu, subiectul este acelasi cu suportatorul; in cazul taxei pe valoare adaugata, subiectul platitor este agentul economic, dar prin includerea TVA in pret, ea este suportata de

cumparatorul marfii. In acest cadru, se manifesta fenomenul financiar de repercusiune a impozitelor, adica transmiterea obligatiei fiscale efective in sarcina altei persoane, diferita de cea care o plateste initial. c. obiectul impunerii este materia supusa impozitarii. In functie de impozit putem avea, ca obiect al impunerii: - venitul sau profitul: impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice, impozitul pe profit,

impozitul pe veniturile microintreprinderilor etc; - averea (activul):impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport,

impozitul pe donatii etc; - producerea de bunuri, prestarea de servicii, efectuarea de lucrari, importul: taxa pe valoare

adaugata, accizele, taxele vamale, etc; d. cota sau impozitul unitar reprezinta impozitul aferent unei unitati de impunere. Poate imbraca urmatoarele forme: cote procentuale unice (impozitul pe profit),cote procentuale progresive de transe (impozitul pe salarii) sau simple, cote procentuale regresive pe transe (taxa de timbru pentru mosteniri) sau simple, suma pe unitatea de masura a cantitatii (accizele) sau forma mixta (impozit ad valorem (sub forma de cota procentuala) + impozit specific (valoare pe unitatea de masura a cantitatii)) (acciza la tigarete). e. asieta (modul de asezare al impozitului) reprezinta totalitatea masurilor care se iau in vederea identificarii obiectului impozabil, stabilirea marimii materiei impozabile si determinarea impozitului de plata. f. termenul de plata (scadenta) reprezinta data pana la care impozitul trebuie achitat statului, nerespectarea acestuia atragand unele plati suplimentare de impozit. Moneda in care se realizeaza plata este leul.

In cazul in care sumele de plata, precum si cele din evidentele contabile sunt exprimate intr-o moneda straina, acestea sunt convertite in lei, dupa urmatoarele reguli:

a. in cazul unei persoane care desfasoara o activitate intr-un stat strain si isi tine contabilitatea acestei activitati in moneda statului strain, profitul impozabil sau venitul net din activitati independente si impozitul platit statului strain se convertesc in moneda nationala a Romaniei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar (comunicate de BNR) pentru perioada careia ii este aferent profitul impozabil sau venitul net; b. in oricare alt caz, sumele se convertesc in moneda nationala a Romaniei prin utilizarea cursului de schimb valutar (comunicat de BNR) la data la care se primesc sau se platesc sumele respective ori la alte date specifice fiecarei categorii de venit.

Trasaturile si functiile sistemului fiscal

Trasaturile ce caracterizeaza sistemul fiscal sunt: 1. universalitatea impunerii, potrivit caruia in sfera de cuprindere a impunerii trebuie sa se

regaseasca toti platitorii care obtin sau realizeaza acelasi obiect ce intra sub incidenta impunerii. 2. unitatea impunerii presupune ca asezarea si perceperea impozitelor si taxelor sa se faca

pentru toti platitorii dupa criterii unitare si stiintifice (de exemplu: TVA se aplica in mod unitar tuturor celor ce intra sub incidenta ei, respectiv se aplica aceeasi modalitate de calcul, cu cote corespunzatoare si se stabileste acelasi termen de plata).

3. echitatea, potrivit acestei trasaturi fiecare platitor contribuie prin plata impozitelor si taxelor, la realizarea resurselor bugetare in functie de veniturile sale. Astfel, impunerea trebuie sa fie mai mare pentru cei ce realizeaza venituri mai mari si mai mica pentru cei cu venituri mai modeste. Acest lucru se realizeaza prin diferentierea cotelor de impunere, desi, incepand cu

01.01.2005 se aplica cota unica de impozitare, diferentierea fiind determinata de valoarea sumelor supuse impunerii.

Functiile sistemului fiscal sunt: 1. sistemul fiscal este un instrument de mobilizare a resurselor la dispozitia statului,

prin canalele fiscale aflate in economie; 2. functia stimulativa a sistemului fiscal, ceea ce presupune si o largire a activitatii

aparatului financiar din economie. Folosindu-se o serie de prevederi in asezarea impozitelor se are in vedere asigurarea resurselor necesare indeplinirii functiilor statului. Se au in vedere acele facilitati de care au beneficiat societatile comerciale cu capital privat sub forma de reduceri sau scutiri de la plata pe diferite termene in cazul impozitului pe profit, sau acele facilitati sub forma de reduceri pentru sumele reinvestite sau profiturile realizate din exportul de produse si servicii.

3. functia fiscala a sistemului fiscal, are drept scop protectia sociala a unor categorii de cetateni, pe de o parte prin facilitati de impunere, iar pe de alta parte, prin stimularea agentilor economici sa foloseasca forta de munca cu randament scazut. In tara noastra aceasta functie actioneaza in directia unor facilitati cum sunt: - acordarea reducerii de impozit pe salarii sau in anumite conditii reduceri suplimentare; - reduceri sau scutiri de la impozitul pe profit pentru agentii economici care folosesc in activitatea lor personal cu randament mai scazut.

4. functia de control al sistemului fiscal presupune interventia statului prin anumite parghii economice sau financiare. Sistemul fiscal, pe de o parte, furnizeaza aceste parghii, iar pe de alta parte, asigura mecanismul de functionare a lor. Este vorba de controlul exercitat de stat printr-o serie de parghii financiare sau fiscale prin intermediul carora se patrunde in activitatea agentilor economici pana la cele mai mici detalii. De exemplu: in cazul impozitului pe profit obiectivul nr.1 este verificarea bazei de calcul, apoi controlul se adanceste pana la elementele de cheltuieli ce intra in costul de productie, mergand pana la reflectarea corect realizata. Pentru taxa pe valoare adaugata se controleaza intre agentii economici mergand pe firul problemelor pana la documentul primar ce vizeaza vanzarea produselor sau aprovizionarea materii prime si materiale. Verificarea se face numai din punct de vedere al intreprinderii functiilor fiscale, dar exista posibilitatea ca prin functia de control sa se faca radiografii complete asupra activitatii agentilor economici.

Principiile impunerii Dimensionarea, asezarea si perceperea impozitelor, precum si obiectivele social economice urmarite prin politica fiscala sunt elemente esentiale ale sistemului fiscal, care se bazeaza pe anumite cerinte, cunoscute in teoria finantelor publice ca principii ale impunerii. Ele au fost formulate initial de catre economistul englez Adam Smith ca maxime sau principii fundamentale ale impunerii, si anume: - principiul justetii impunerii se refera la echitatea fiscala si mentioneaza ca cetatenii fiecarui stat trebuie sa contribuie la acoperirea cheltuielilor guvernamentale atat cat le permit facultatile proprii, adica in functie de marimea veniturilor obtinute sub protectia statului. - principiul certitudinii impunerii vizeaza legalitatea impunerii si presupune ca marimea impozitelor datorate de catre fiecare contribuabil sa fie certa si nu arbitrara. In acest context, termenele, modalitatile de percepere a impozitelor si sumele de plata trebuie sa fie clare si cunoscute cu anticipatie de catre contribuabili.

- principiul comoditatii are in vedere perceperea impozitelor la termenele si in modalitatile cele mai convenabile pentru contribuabili. - principiul randamentului impozitelor urmareste instituirea unor impozite cat mai putin apasatoare pentru contribuabili si asigurarea incasarii acestora cu minimum de cheltuieli. Intr-o interpretare contemporana, francezul Maurice Allais laureat al premiului Nobel pentru economie apreciaza ca principiile generale ale fiscalitatii sunt urmatoarele: 1. individualitatea porneste de la ideea ca intr-o societate democratica omul si nu statul este valoarea esentiala, iar fiscalitatea trebuie sa fie unul din mijloacele protejarii deplinei dezvoltari a personalitatii fiecarui cetatean. 2. nediscriminarea are in vedere promovarea unor reguli unitare, valabile pentru toti, astfel ca impozitele sa fie stabilite fara discriminari fata de unii subiecti sau fata de unele grupari sociale. 3. impersonalitatea este principiul conform caruia sunt preferabile impozitele analitice asezate asupra fiecarui bun sau asupra fiecarei operatiuni in parte, fata de impozitele sintetice, care nu pot fi asezate decat avand in vedere ansamblul asupra activitatii contribuabilului, concretizata in cifra de afaceri, venit sau capital. 4. neutralitatea se refera la cerinta ca impozitele sa nu contravina unei mai bune gestionari a economiei, ci sa fie favorabile realizarii unei economii eficiente. Impozitele nu trebuie sa loveasca beneficiile, caci acestea sunt motorul esential al unei economii de piata. Din punct de vedere al eficacitatii, intreprinderile in pierdere ar trebui penalizate si nu acelea care realizeaza beneficii. 5. legitimitatea face distinctie intre veniturile legitime (meritate) si cele nelegitime, in functie de care fiscalitatea trebuie adaptata in mod corespunzator. In cazul veniturilor nelegitime, fiscalitatea trebuie sa loveasca atat cat este posibil, in vederea limitarii acestora sau chiar a eliminarii lor. 6. lipsa arbitrariului presupune perceperea de impozite asezate pe baza unor principii simple si clare, excluzandu-se aplicarea unui sistem complicat, care prin interpretari mai mult sau mai putin arbitrare implica delegarea unei puteri excesive tehnocratilor fara raspundere politica. Maximele lui Adam Smith, ca si principiile lui Maurice Allais, se regasesc in principiile cristalizate in stiinta finantelor publice: principii de echitate fiscala; principii de politica financiara; principii de politica economica; principii social politice.

Clasificarea impozitelor Clasificarea lor se face in functie de urmatoarele criterii: 1. dupa obiectul care este impus, impozitele pot fi: - pe venit (salarii, profit, venit din chirii); - pe avere (cladiri, terenuri); - pe consum sau pe cheltuieli (pe cifra de afaceri, pe valoarea adaugata, pe valoarea importurilor). 2. dupa scopul urmarit de stat la introducerea lor, impozitele pot fi: - financiare, fiind impozite care urmaresc doar alimentarea cu resurse a bugetului de stat (impozit

pe salarii, impozit pe profit); - de ordine, care urmaresc si alte scopuri nefiscale, cum ar fi reducerea consumului anumitor

produse (accizele, taxele vamale). 3. dupa frecventa incasarii lor, impozitele pot fi: - cu caracter permanent (ordinare); - incidentale (extraordinare)

4. dupa institutia care le administreaza, impozitele pot fi: - in cazul statelor cu structura federala impozite federale, impozite ale statelor, provinciilor sau

regiunilor membre ale federatiei si impozite locale; - in cazul statelor cu structura unitara impozite ale administratiei centrale de stat si impozite ale

organelor administratiei de stat locale. 5. dupa cotele utilizate in calcularea lor, impozitele pot fi: - proportionale (cu cote ce raman constante indiferent de marimea obiectului impozabil); - progresive (calculate cu cote ce cresc pe masura cresterii obiectului impozabil); - regresive (al caror nivel se reduce pe masura cresterii obiectului impozabil). 6. Dup modul cum se realizeaz, impozitele i taxele se mpart n: A. Impozite i taxe care se determin i se vars la buget de ctre unitaile pltitoare, organele fiscale avnd obligaii de supraveghere i control. n aceast categorie se includ: impozitul pe profit, impozitul pe salarii, T.V.A., impozitul pe veniturile din lucrrile de litere, art i tiin, impozitul pe spectacole, vrsminte din profitul net al regiilor autonome etc. B. Impozite i taxe care se determin de ctre organele fiscale, lundu-se ca baz de calcul, declaraiile pltitorilor. Aici se includ:

Impozitul pe veniturile liber profesionitilor, meseriailor i ale altor persoane fizice independente i asociaii familiale

Impozitul pe veniturile realizate din inchirieri i subnchirieri de cldiri i camere mobilate

Taxe asupra mijloacelor de transport

Impozitul pe cldiri i terenuri

Taxe pentru flolosirea terenurilor proprietate de stat. C. Impuneri care se fac periodic prin inventarierea materiei impozabile pe baza prevederilor legii. n aceast categorie se includ: Impozitul pe veniturile agricole ale popula iei

Impozitul pe cldirile situate n mediul rural D. Venituri ale bugetului care se stabilesc i se ncaseaz de la caz la caz i atunci cnd sunt ntrunite condiiile prevazute de lege. Aici se includ: Amenzi, imputaii i despgubiri trimise organelor financiar e pentru urmrire.

Taxe pe timbru care se achit atunci cnd se solicit servicii la instane judectoreti, notariate, primrii etc.

Taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afisaj i reclam

Taxe pentru examinarea conductorilor de autovehicule etc. 7. dupa continut si forma, impozitele au urmatoarea structura: - impozite directe; - impozite indirecte.

Impozitele directe au urmatoarele caracteristici: - sunt suportate direct de persoana care le plateste; - sunt stabilite pe venituri, castiguri, avere sau alte bunuri ale persoanelor fizice si juridice; - sunt nominale, cunoscandu-se in sarcina cui sunt stabilite; - sunt calculate in raport cu capacitatea contributiva a platitorului, adica in functie de marimea

venitului, averii, sursa de provenienta, situatia sociala, sarcini familiale; - permit stabilirea unui minim neimpozabil; - pot avea o functie antiinflationista deoarece pe masura cresterii veniturilor, creste volumul

impozitelor directe reducand veniturile platitorilor si determinand reducerea preturilor;

- au o anumita rigiditate deoarece nu pot fi majorate rapid necesitand modificarea legislatiei fiscale.

Impozite reale (obiective) se caracterizeaza prin faptul ca sunt aplicabile unor obiecte materiale (cladiri, terenuri, fabrici, magazine, etc),adica asupra materiei impozabile brute, facandu-se abstractie de situatia personala a subiectului impozabil.

Impozite personale (subiective) care sunt asezate asupra veniturilor sau averilor diferitilor contribuabili, tinandu-se seama de situatia personala a acestora.

Impozitele indirecte sunt percepute cu ocazia vanzarii marfurilor, prestarii serviciilor sau cu ocazia transferului de avere si au urmatoarele trasaturi: - obiectul il constituie acea parte din venit care este cheltuita pentru achizitionarea de marfuri sau

prestarea de servicii; persoana care le plateste le include in preturi si tarife ,marind nivelul acestora;

- se suporta in momentul cumpararii marfii de catre cumparatorul respectiv; platitorul impozitului indirect este agentul economic care incaseaza pretul sau tariful in care este cuprins impozitul indirect;

- sunt incluse in pret sau tarif ceea ce le face putin vizibile pentru cumparator; - prezinta un caracter elastic, deoarece orice crestere a consumului conduce la cresterea volumului

impozitelor indirecte; in acelasi timp au un caracter inflationist; - nu permit stabilirea unui minim neimpozabil si nu tin seama de capacitatea contributiva a

contribuabilului. Impozitele indirecte se pot grupa in functie de formele de manifestare in: - taxe de consumatie; - venituri aferente monopolurilor fiscale; - taxe vamale; - taxe de timbru si de inregistrare.

Analizand raportul dintre impozitele directe si cele indirecte, se observa ca ele difera de la tara la tara, astfel: - in tarile dezvoltate in totalul veniturilor fiscale impozitele directe au o pondere mai mare (deoarece exista venituri importante realizate de persoane fizice si agenti economici); - in tarile in curs de dezvoltare impozitele indirecte procura circa 70% din totalul veniturilor fiscale. 8. Dup modul cum se stabilesc i se urmresc, impozitele i taxele se mpart n: A. Impozite i taxe cu debit care se stabilesc anticipat realizrii veniturilor. Aici intr de regul impozitele ordinare care se ncaseaz anual, precum i unele venituri care se ncaseaz accidental (cum sunt amenzile, taxe de timbru pentru succesiuni). Debitele se nregistreaz n rolul fiscal al contribuabilului. B. Impozite i taxe fr debit, care se determin n momentul ncasrii. Aici se include de regul taxele de timbru care se achit anterior prestrii serviciului. Teste gril 1. Structura fiscalitii exprim: a. ponderea fiecrui impozit n totalul veniturilor fiscale; b. raportul ntre volumul veniturilor fiscale i volumul produsul intern brut la un moment dat; c. mrimea sacrificiului suportat de contribuabili prin plata impozitelor, taxelor contribuiilor.

2. Gradul de fiscalitate exprim: a. ponderea fiecrui impozit n totalul veniturilor fiscale; b. raportul ntre volumul veniturilor fiscale i volumul produsul intern brut la un moment dat; c. mrimea sacrificiului suportat de contribuabili prin plata impozitelor, taxelor contribuiilor. 3. Conceptul de fiscalitate indic: a. mrimea veniturilor suportate de contribuabili prin plata impozitelor, taxelor, contribuiilor; b. mrimea cheltuielilor suportate de contribuabili prin plata impozitelor, taxelor, contribuiilor; c. mrimea sacrificiului suportat de contribuabili prin plata impozitelor, taxelor contribuiilor. 4. Principiul comoditii are n vedere: a. instituirea unor impozite ct mai puin apstoare pentru contribuabili; b. perceperea impozitelor la termenele i in modalitile cele mai convenabile pentru contribuabili; c. ca termenele, modalitile de percepere a impozitelor i sumele de plat s fie clare i cunoscute cu

anticipaie de ctre contribuabili. 5. Principiul randamentului impozitelor urmrete: a. instituirea unor impozite ct mai puin apstoare pentru contribuabili i asigurarea ncasrii

acestora cu minimum de cheltuieli; b. perceperea impozitelor la termenele i in modalitile cele mai convenabile pentru contribuabili; c. ca termenele, modalitile de percepere a impozitelor i sumele de plat s fie clare i cunoscute cu

anticipaie de ctre contribuabili. 6. Principiile fundamentale ale impunerii sunt: a. principiul justeii impunerii; individualitatea; principiul certitudinii impunerii; principiul

comoditii; principiul randamentului impozitelor; b. principiul justeii impunerii; principiul nediscriminrii; principiul certitudinii impunerii; principiul

comoditii; principiul randamentului impozitelor; c. principiul justeii impunerii; principiul certitudinii impunerii; principiul comoditii; principiul

randamentului impozitelor; d. principiul justeii impunerii; principiul individualitii; principiul impersonalitii; principiul

comoditii; principiul randamentului impozitelor; e. principiu neutralitii.

7. Principiile de politic financiar cuprind:

a. oportunitile oferite de orice impozit nou introdus n practic, cu referire la un randament fiscal ridicat, la o stabilitate i elasticitate acceptabile;

b. realizarea unor obiective de ordin social politic; c. clasificarea avansat a impozitelor dup natura materiei impozabile; d. cerinele ce trebuie ndeplinite de orice impozit nou introdus n practic, cu referire la un randament

fiscal ridicat, la o stabilitate i elasticitate acceptabile; e. clasificarea avansat a impozitelor dup natura materiei impozabile sau a factorului generator al

obligaiei fiscale.

8. Principiile de politic financiar cuprind a. venituri curente i venituri de capital aflate la dispoziia statului; b. cerinele ce trebuie ndeplinite de orice impozit nou introdus n practic, cu referire la un randament

fiscal ridicat, la o stabilitate i elasticitate acceptabile; c. impozitele pe venit, beneficii i ctiguri din capital; d. impozite ct mai puin apstoare pentru contribuabili. 9. Principiile de politic economic vizeaz: a. folosirea de ctre agenii economici a impozitelor nu numai ca mijloc de formare a bugetului, ci i

ca prghie economic; b. folosirea de ctre stat a impozitelor nu numai ca mijloc de represiune, ci i ca prghie economic;

c. folosirea de ctre stat a impozitelor nu numai ca mijloc de formare a bugetului, ci i ca prghie economic;

d. folosirea de ctre stat a impozitelor nu numai ca mijloc de formare a bugetului, ci i ca prghie financiar.

10. Principiile social-politice vizeaz: a. aezarea impozitelor asupra veniturilor sau averilor diferiilor contribuabili, inndu-se seama de

situaia personal a acestora b. folosirea de ctre stat a impozitelor numai ca mijloc de formare a bugetului; c. urmrirea i realizarea de ctre stat a unor obiective de ordin social politice; d. folosirea de ctre stat a impozitelor nu numai ca mijloc de formare a bugetului, ci i ca prghie

financiar. Prezentarea planului de desfurare al temei

Secvena Subsecven Timp alocat Modaliti de realizare

Mijloace de realizare

Structura sistemului fiscal

30 min Pe echipe

Tabl

Elementele impozitelor

20 min Pe echipe

Tabl

Trsturile i funciile sistemului fiscal

30 min Pe echipe

Tabl

Principiile impunerii

50 min Pe echipe

Tabl

Clasificarea impozitelor

20 min Pe echipe

Tabl

Teste gril

50 min Individual

Suport de curs

Bibliografie/lecia de studiat de ctre student

1. Mariana-Cristina Cioponea, Finane publice i teorie fiscal, Editura Fundaiei Romnia de

Mine, Bucureti, 2007

2. Georgeta Achimescu, Cristina-Alina Verian Fiscalitate. sinteze teoretice. Aplicaii i teste gril,

Editura Ex Ponto, Constana, 2008;

3. Georgeta Vintil - Fiscalitate - Metode i tehnici fiscale, Editura Economic Bucureti, 2006;

4. Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal al Romniei, cu modificrile i completrile ulterioare;

5. Codul fiscal i normele metodologice de aplicare, Editura C.H. Beck Bucureti, 2010.

6. OMFP nr. 3055 din 29.10.2009 pentru aprobarea reglementrilor contabile conforme cu

directivele europene, publicat n M.O. nr. 766 din 10.11.2009.

TEMA 2. IMPOZITE DIRECTE

Obiectivele temei n corelaie cu competenele acumulate de student i numrul de credite Familiarizarea viitorului specialist cu notiunile reprezentative din domeniul fiscalitatii, la





Prezentarea coninutului temei Aplicaii practice

1. Un agent economic a realizat, cumulat de la nceputul anului, venituri impozabile totale de 80 000 lei, iar cheltuielile totale aferente acestor venituri sunt de 60 000 lei, din care 3 000 lei sunt cheltuieli de protocol i 4 000 lei reprezint cheltuieli cu impozitul pe profit. Care este limita maxim a cheltuielilor cu protocolul pentru care se acord deducere?

Rezolvare: Limita maxim a cheltuielilor cu protocolul pentru care se acord deducere este 2% x (80

000 60 000 + 3 000 + 4 000) = 540 lei, deci cheltuielile deductibile cu protocolul sunt de 540 lei, cheltuielile nedeductibile de protocol sunt de 2 460 lei (3 000 - 540).

2. Un agent economic a obinut, cumulat de la nceputul anului, un profit impozabil de 100

000 lei. Acesta a pltit n cursul anului un impozit pe profit de 13 000 lei, astfel: 4 000 lei aferent trimestrului I, 5 000 lei aferent trimestrului al II-lea i 4 000 lei aferent trimestrului al III-lea.

Care va fi impozitul de plat ce trebuie achitat statului pn la data de 25 ianuarie i care va fi diferena de plat pentru acel an?

Rezolvare: n contul trimestrului al IV-lea agentul economic va trebui s plteasc statului un impozit

pe profit egal cu cel aferent trimestrului al III-lea pn pe data de 25 ianuarie a anului urmtor. Pentru a stabili diferena de plat pentru acel an se va calcula impozitul pe profit aferent

ntregului an: impozit = 100 000 lei x 16% = 16 000 lei, deci el mai are o diferen de plat de 3 000 lei.

3. Un agent economic a realizat, la sfritul anului 2010, venituri totale n sum de 150 000 lei, din care 30 000 lei reprezint dividende primite de la o persoan juridic romn. Cheltuielile aferente desfurrii activitii sunt de 105 000 lei, din care, 1 500 lei reprezint amenzi i 3 000 reprezint cheltuieli nregistrate n avans.

S se determine impozitul datorat de persoan juridic.

Rezolvare:

Venitul impozabil = Venituri totale Cheltuieli totale Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile

- venituri neimpozabile = 30 000 lei (dividende primite de la o persoan juridic romn) - cheltuieli nedeductibile = 1 500 lei (cheltuieli cu amenzile) = 3 000 lei (cheltuieli nregistrate n avans) TOTAL = 4 500 lei Venitul impozabil = 150 000 105 000 30 000 + 4 500 = 19 500 lei Impozitul pe profit = 16% x 19 500 lei = 3 120 lei

4. Un agent economic prezint la 31. XII. 2010 urmtoarea situaie: - venituri din activitatea curent = 150 000 lei - cheltuieli cu salariile = 30 000 lei - cheltuieli cu materii prime = 90 000 lei - cheltuieli de protocol = 1 000 lei - cheltuieli nregistrate n avans = 15 000 lei - cheltuieli cu colaboratorii = 6 000 lei

S se determine, dac din punct de vedere fiscal, contribuabilul a realizat profit sau pierdere, iar n cazul unui profit s se stabileasc impozitul pe profit datorat de agentul economic.

Rezolvare:

Venitul impozabil = Venituri totale Cheltuieli totale venituri neimpozabile +

cheltuieli nedeductibile

- cheltuieli deductibile limitat = 180 lei (cheltuieli de protocol n limita a 2% aplicat asupra diferenei dintre venituri i cheltuieli, mai puin cheltuielile de protocol i impozitul pe profit curent i amnat)

Cheltuielile deductibile limitat = 2% x [150 000 (30 000 + 90 000+ 1 000 + 15 000 + 6 000) + 1 000] = 180 lei

- cheltuieli nedeductibile = 15 000 lei (cheltuieli nregistrate n avans) - cheltuieli nedeductibile = 820 lei (cheltuieli de protocol 1 000 180) TOTAL = 15 820 lei Venitul impozabil = 150 000 (30 000 + 90 000 + 1 000 + 15 000 + 6 000) + 15 820 = 23 820 lei Impozitul pe profit = 16% x 23 820= 3 811,20 lei

5 .Un agent economic a realizat la 31. XII. 2010 venituri totale n sum de 90 000 lei, din care 30 000 lei reprezint rambursri de cheltuieli nedeductibile. Cheltuielile aferente desfurrii activitii sunt de 57 000 lei, din care, 3 000 lei reprezint amenzi i 18 000 lei reprezint cheltuieli de protocol. S se determine impozitul datorat de persoan juridic.

Rezolvare:

Venitul impozabil = Venituri totale Cheltuieli totale Venituri neimpozabile +

Cheltuieli nedeductibile

- venituri neimpozabile = 30 000 lei (rambursri de cheltuieli nedeductibile) - cheltuieli deductibile limitat = 1 020 lei (cheltuieli de protocol n limita a 2% aplicat asupra

diferenei dintre venituri i cheltuieli, mai puin cheltuielile de protocol i impozitul pe profit curent i amnat)

Cheltuielile deductibile limitat = 2% x [90 000 57 000 + 18 000] = 1020 lei - cheltuieli nedeductibile = 3 000 lei (cheltuieli cu amenzile) = 16 980 lei (cheltuieli de protocol 18 000 1 020) TOTAL = 19 980 lei Venitul impozabil = 90 000 57 000 30 000 +19 80 = 22 980 lei Impozitul pe profit = 16% x 22 980 = 3 676,80lei 6. Un agent economic a realizat la 31. XII. 2010 venituri totale n sum de 200 000 lei, din care 10 000 lei reprezint rambursri de cheltuieli nedeductibile i 15 000 lei reprezint dividende primite de la o persoan juridic strin din Comunitatea European. Cheltuielile aferente desfurrii activitii sunt de 165 000 lei, din care:

- 150 lei reprezint amenzi; - 1 0 00 lei reprezint cheltuieli nregistrate n avans - 1 5 00 lei reprezint cheltuieli de protocol - 500 lei reprezint cheltuieli cu indemnizaiile de deplasare n ar timp de 5 zile pentru 2

salariai - 1 000 lei reprezint cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaionale - 1 200 lei reprezint cheltuieli cu primele de asigurare private de sntate pentru

administrator Plafonul reprezentnd cheltuielile cu deplasrile zilnice pentru instituiile publice aprobate prin hotrre de guvern este de 13 lei zi/ persoan.

S se determine impozitul datorat de agentul economic.

Rezolvare:

Venitul impozabil = Venituri totale Cheltuieli totale venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile

- venituri neimpozabile = 10 000 lei (rambursri de cheltuieli nedeductibile) = 15 000 lei (dividende primite de la o persoan juridic strin din

Comunitatea European)

TOTAL venituri neimpozabile = 25 000 lei Cheltuielile deductibile limitat = (cheltuieli de protocol n limita a 2% aplicat asupra diferenei

dintre venituri i cheltuieli, mai puin cheltuielile de protocol i impozitul pe profit curent i amnat) = 2% x [200 000 165 000 + 1 500] = 730 lei

Cheltuielile deductibile limitat = (cheltuieli de deplasare n limita a 2,5 ori nivelul stabilit pentru instituiile bugetare) = 2.5 x (13 lei x 5 zile x 2 salariai) = 325 lei

- cheltuieli deductibile limitat (protocol) = 730lei - cheltuieli deductibile limitat (cheltuieli de deplasare) = 325 lei - cheltuieli deductibile la schemele facultative de pensii = 720 lei (200 euro x 3,60 lei) - cheltuieli deductibile cu primele de asigurare privat = 720 lei (200 euro x 3,60 lei) - cheltuieli nedeductibile = 150 lei (cheltuieli cu amenzile) = 770 lei (cheltuieli de protocol = 1 500 730) = 1 0 00 lei (cheltuieli nregistrate n avans) = 175 lei (cheltuieli de deplasare 500 325) = 280 lei (cheltuieli la schemele facultative de pensii 1 000 720) = 480 lei (cheltuieli cu primele de asigurare privat 1 200 720) TOTAL cheltuieli nedeductibile = 2 855 lei Venitul impozabil = 200 000 165 000 25 000 + 2 855 = 12 855 lei Impozitul pe profit = 16% x 12 855 = 2 056,80 lei 7. Un agent economic a realizat cumulat de la nceputul anului, venituri impozabile de 600 000 lei, iar cheltuielile totale aferente acestor venituri au fost de 400 000 lei, din care 20 000 lei sunt cheltuieli de protocol i 30 000 lei reprezint cheltuieli cu impozitul pe profit. Care este limita maxim a cheltuielilor cu profitul pentru care se acord deducerea.

Rezolvare: Limita maxim a cheltuielilor de protocol pentru care se acord deducerea este 2% aplicat

asupra diferenei dintre venituri i cheltuieli, mai puin cheltuielile de protocol i impozitul pe profit curent i amnat. Cheltuielile de protocol deductibile = 2% x (600 000 400 000 + 20 000 + 30 000) = 5 000 lei Cheltuielile nedeductibile de protocol sunt de 15 000 lei (20 000 5 000)

8. Un agent economic a realizat, la 31.XII.2010, venituri totale n sum de 20 000 lei, din care 1 800 lei reprezint rambursri de cheltuieli nedeductibile i 1 300 lei reprezint dividende primite de la o persoan juridic romn. Cheltuielile aferente desfurrii activitii sunt de 16 550 lei, din care: - 140 lei reprezint amenzi; - 960 lei reprezint cheltuieli nregistrate n avans; - 200 lei reprezint cheltuieli de protocol; - 350 lei reprezint cheltuieli cu indemnizaiile de deplasare n ar timp de 4 zile pentru 2 salariai;

- 1 300 lei reprezint cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaionale ale unui salariat; - 1 200 lei reprezint cheltuieli cu primele de asigurare private de sntate pentru administrator. Plafonul reprezentnd cheltuielile cu deplasrile zilnice pentru instituiile publice aprobate prin hotrre de guvern este de 13 lei zi/ persoan. Paritatea euro-leu la data efecturii cheltuielilor la schemele facultative de pensii ocupaionale i cheltuielilor cu primele de asigurare private de sntate a fost de 3,60 lei. S se determine impozitul datorat de agentul economic.

a. 463,32 b. 436,32 c. 433,62 d. 463,23 e. 423,63

Rezolvare: Cheltuieli deductibile: cheltuieli de protocol = 2% (20 000 16 550 + 200) = 73 lei cheltuieli de deplasare = 2,5 (13 lei x4 zile x 2 salariai) = 260 lei cheltuieli pensii ocupaionale = 200 Euro x 3,60 lei = 720 lei cheltuieli private de sntate = 200 Euro x 3,60 lei = 720 lei Total cheltuieli deductibile:1773 Cheltuieli nedeductibile: cheltuieli de protocol = 200 73 = 127 lei cheltuieli de deplasare =350 260 = 90 lei cheltuieli pensii ocupaionale =1 300 720 = 580 lei cheltuieli private de sntate = 1 200 720 = 420 lei Cheltuieli din amenzi = 140 lei Cheltuieli nregistrate n avans = 960 lei Total cheltuieli nedeductibile: 2377 Masa de profit impozabil =20000 16550 (1800 1300) + 2377= 2727 lei Impozitul pe profit = 16% x 2727 = 436,32 lei Rspuns: b 9. Un agent economic a realizat, la 31.XII.2010, venituri totale n sum de 20 000 lei, din care 1 800 lei reprezint rambursri de cheltuieli nedeductibile i 1 300 lei reprezint dividende primite de la o persoan juridic romn. Cheltuielile aferente desfurrii activitii sunt de 16 550 lei, din care:

- 140 lei reprezint amenzi; - 960 lei reprezint cheltuieli nregistrate n avans; - 200 lei reprezint cheltuieli de protocol; - 350 lei reprezint cheltuieli cu indemnizaiile de deplasare n ar timp de 4 zile pentru 2 salariai; - 1 300 lei reprezint cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaionale ale unui salariat; - 1 200 lei reprezint cheltuieli cu primele de asigurare private de sntate pentru administrator. Plafonul reprezentnd cheltuielile cu deplasrile zilnice pentru instituiile publice aprobate prin hotrre de guvern este de 13 lei zi/ persoan. Paritatea euro-leu la data efecturii cheltuielilor la schemele facultative de pensii ocupaionale i cheltuielilor cu primele de asigurare private de sntate a fost de 3,60 lei. S se determine volumul total al cheltuielilor deductibile la nivelul agentului economic.

a. 1373

b. 1377 c. 1737 d. 1337 e. 1773

Rezolvare: Cheltuieli deductibile: cheltuieli de protocol = 2% (20 000 16 550 + 200) = 73 lei cheltuieli de deplasare = 2,5 (13 lei x4 zile x 2 salariai) = 260 lei cheltuieli pensii ocupaionale = 200 Euro x 3,60 lei = 720 lei cheltuieli private de sntate = 200 Euro x 3,60 lei = 720 lei Total cheltuieli deductibile:1773 Rspuns: e 10. Un agent economic a realizat, la 31.XII.2010, venituri totale n sum de 20 000 lei, din care 1 800 lei reprezint rambursri de cheltuieli nedeductibile i 1 300 lei reprezint dividende primite de la o persoan juridic romn. Cheltuielile aferente desfurrii activitii sunt de 16 550 lei, din care:

- 140 lei reprezint amenzi; - 960 lei reprezint cheltuieli nregistrate n avans; - 200 lei reprezint cheltuieli de protocol; - 350 lei reprezint cheltuieli cu indemnizaiile de deplasare n ar timp de 4 zile pentru 2 salariai; - 1 300 lei reprezint cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaionale ale unui salariat; - 1 200 lei reprezint cheltuieli cu primele de asigurare private de sntate pentru administrator. Plafonul reprezentnd cheltuielile cu deplasrile zilnice pentru instituiile publice aprobate prin hotrre de guvern este de 13 lei zi/ persoan. Paritatea euro-leu la data efecturii cheltuielilor la schemele facultative de pensii ocupaionale i cheltuielilor cu primele de asigurare private de sntate a fost de 3,60 lei. S se determine volumul total al cheltuielilor nedeductibile la nivelul agentului economic.

a. 1773 b. 2737 c. 2377 d. 3100 e. 2727

Rezolvare: Cheltuieli nedeductibile: cheltuieli de protocol = 200 73 = 127 lei cheltuieli de deplasare =350 260 = 90 lei cheltuieli pensii ocupaionale =1 300 720 = 580 lei cheltuieli private de sntate = 1 200 720 = 420 lei Cheltuieli din amenzi = 140 lei Cheltuieli nregistrate n avans = 960 lei Total cheltuieli nedeductibile: 2377 Rspuns: c

11. Un agent economic a realizat, la 31.XII.2010, venituri totale n sum de 20 000 lei, din care 1 800 lei reprezint rambursri de cheltuieli nedeductibile i 1 300 lei reprezint dividende primite de la o persoan juridic romn. Cheltuielile aferente desfurrii activitii sunt de 16 550 lei, din care:

- 140 lei reprezint amenzi; - 960 lei reprezint cheltuieli nregistrate n avans; - 200 lei reprezint cheltuieli de protocol; - 350 lei reprezint cheltuieli cu indemnizaiile de deplasare n ar timp de 4 zile pentru 2 salariai; - 1 300 lei reprezint cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaionale ale unui salariat; - 1 200 lei reprezint cheltuieli cu primele de asigurare private de sntate pentru administrator. Plafonul reprezentnd cheltuielile cu deplasrile zilnice pentru instituiile publice aprobate prin hotrre de guvern este de 13 lei zi/ persoan. Paritatea euro-leu la data efecturii cheltuielilor la schemele facultative de pensii ocupaionale i cheltuielilor cu primele de asigurare private de sntate a fost de 3,60 lei. S se determine volumul total al cheltuielilor nedeductibile de protocol.

a. 73 b. 37 c. 127 d. 172 e. 217

Rezolvare: Cheltuieli deductibile de protocol = 2% (20 000 16 550 + 200) = 73 lei Cheltuieli nedeductibile de protocol = 200 73 = 127 lei Rspuns: c 12. Un agent economic a realizat, la 31.XII.2010, venituri totale n sum de 20 000 lei, din care 1 800 lei reprezint rambursri de cheltuieli nedeductibile i 1 300 lei reprezint dividende primite de la o persoan juridic romn. Cheltuielile aferente desfurrii activitii sunt de 16 550 lei, din care:

- 140 lei reprezint amenzi; - 960 lei reprezint cheltuieli nregistrate n avans; - 200 lei reprezint cheltuieli de protocol; - 350 lei reprezint cheltuieli cu indemnizaiile de deplasare n ar timp de 4 zile pentru 2 salariai; - 1 300 lei reprezint cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaionale ale unui salariat; - 1 200 lei reprezint cheltuieli cu primele de asigurare private de sntate pentru administrator. Plafonul reprezentnd cheltuielile cu deplasrile zilnice pentru instituiile publice aprobate prin hotrre de guvern este de 13 lei zi/ persoan. Paritatea euro-leu la data efecturii cheltuielilor la schemele facultative de pensii ocupaionale i cheltuielilor cu primele de asigurare private de sntate a fost de 3,60 lei. S se determine volumul total al cheltuielilor nedeductibile de deplasare. a. 9 b. 90 c. 900 d. 260 e. 350

Rezolvare: Cheltuieli deductibile de deplasare = 2,5 (13 lei x4 zile x 2 salariai) = 260 lei Cheltuieli nedeductibile de deplasare =350 260 = 90 lei Rspuns: b 13. Un agent economic a realizat, la 31.XII.2010, venituri totale n sum de 20 000 lei, din care 1 800 lei reprezint rambursri de cheltuieli nedeductibile i 1 300 lei reprezint dividende primite de la o persoan juridic romn. Cheltuielile aferente desfurrii activitii sunt de 16 550 lei, din care:

- 140 lei reprezint amenzi; - 960 lei reprezint cheltuieli nregistrate n avans; - 200 lei reprezint cheltuieli de protocol; - 350 lei reprezint cheltuieli cu indemnizaiile de deplasare n ar timp de 4 zile pentru 2 salariai; - 1 300 lei reprezint cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaionale ale unui salariat; - 1 200 lei reprezint cheltuieli cu primele de asigurare private de sntate pentru administrator. Plafonul reprezentnd cheltuielile cu deplasrile zilnice pentru instituiile publice aprobate prin hotrre de guvern este de 13 lei zi/ persoan. Paritatea euro-leu la data efecturii cheltuielilor la schemele facultative de pensii ocupaionale i cheltuielilor cu primele de asigurare private de sntate a fost de 3,60 lei. S se determine volumul total al cheltuielilor deductibile de deplasare. a. 90 b. 260 c. 620 d. 580 e. 720 Rezolvare: Cheltuieli deductibile de deplasare = 2,5 (13 lei x4 zile x 2 salariai) = 260 lei Rspuns: b 14. Un agent economic a realizat, la 31.XII.2010, venituri totale n sum de 20 000 lei, din care 1 800 lei reprezint rambursri de cheltuieli nedeductibile i 1 300 lei reprezint dividende primite de la o persoan juridic romn. Cheltuielile aferente desfurrii activitii sunt de 16 550 lei, din care:

- 140 lei reprezint amenzi; - 960 lei reprezint cheltuieli nregistrate n avans; - 200 lei reprezint cheltuieli de protocol; - 350 lei reprezint cheltuieli cu indemnizaiile de deplasare n ar timp de 4 zile pentru 2 salariai; - 1 300 lei reprezint cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaionale ale unui salariat; - 1 200 lei reprezint cheltuieli cu primele de asigurare private de sntate pentru administrator. Plafonul reprezentnd cheltuielile cu deplasrile zilnice pentru instituiile publice aprobate prin hotrre de guvern este de 13 lei zi/ persoan. Paritatea euro-leu la data efecturii cheltuielilor la schemele facultative de pensii ocupaionale i cheltuielilor cu primele de asigurare private de sntate a fost de 3,60 lei. S se determine volumul total al cheltuielilor deductibile de protocol.

a. 127 b. 37 c. 73 d. 172 e. 217

Rezolvare: Cheltuieli deductibile de protocol = 2% (20 000 16 550 + 200) = 73 lei Rspuns: c 15. Un agent economic a realizat, la 31.XII.2010, venituri totale n sum de 20 000 lei, din care 1 800 lei reprezint rambursri de cheltuieli nedeductibile i 1 300 lei reprezint dividende primite de la o persoan juridic romn. Cheltuielile aferente desfurrii activitii sunt de 16 550 lei, din care:

- 140 lei reprezint amenzi; - 960 lei reprezint cheltuieli nregistrate n avans; - 200 lei reprezint cheltuieli de protocol; - 350 lei reprezint cheltuieli cu indemnizaiile de deplasare n ar timp de 4 zile pentru 2 salariai; - 1 300 lei reprezint cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaionale ale unui salariat; - 1 200 lei reprezint cheltuieli cu primele de asigurare private de sntate pentru administrator. Plafonul reprezentnd cheltuielile cu deplasrile zilnice pentru instituiile publice aprobate prin hotrre de guvern este de 13 lei zi/ persoan. Paritatea euro-leu la data efecturii cheltuielilor la schemele facultative de pensii ocupaionale i cheltuielilor cu primele de asigurare private de sntate a fost de 3,60 lei. S se determine volumul total al cheltuielilor deductibile la schemele facultative de pensii ocupaionale.

a. 72 b. 27 c. 720 d. 580 e. 1300

Rezolvare: Cheltuieli deductibile la schemele facultative de pensii ocupaionale = 200 Euro x 3,60 lei = 720 lei Rspuns: c 16. Un agent economic a realizat, la 31.XII.2010, venituri totale n sum de 20 000 lei, din care 1 800 lei reprezint rambursri de cheltuieli nedeductibile i 1 300 lei reprezint dividende primite de la o persoan juridic romn. Cheltuielile aferente desfurrii activitii sunt de 16 550 lei, din care:

- 140 lei reprezint amenzi; - 960 lei reprezint cheltuieli nregistrate n avans; - 200 lei reprezint cheltuieli de protocol; - 350 lei reprezint cheltuieli cu indemnizaiile de deplasare n ar timp de 4 zile pentru 2 salariai; - 1 300 lei reprezint cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaionale ale unui salariat; - 1 200 lei reprezint cheltuieli cu primele de asigurare private de sntate pentru administrator. Plafonul reprezentnd cheltuielile cu deplasrile zilnice pentru instituiile publice aprobate prin hotrre de guvern este de 13 lei zi/ persoan. Paritatea euro-leu la data efecturii cheltuielilor la schemele facultative de pensii ocupaionale i cheltuielilor cu primele de asigurare private de sntate a fost de 3,60 lei. S se determine volumul total al cheltuielilor nedeductibile la schemele facultative de pensii ocupaionale.

a. 90 b. 260

c. 620 d. 580 e. 720

Rezolvare: Cheltuieli deductibile la schemele facultative de pensii ocupaionale = 200 Euro x 3,60 lei = 720 lei Cheltuieli nedeductibile la schemele facultative de pensii ocupaionale = 1300 - 720 = 580 lei Rspuns: d 17. Un agent economic a realizat, la 31.XII.2010, venituri totale n sum de 20 000 lei, din care 1 800 lei reprezint rambursri de cheltuieli nedeductibile i 1 300 lei reprezint dividende primite de la o persoan juridic romn. Cheltuielile aferente desfurrii activitii sunt de 16 550 lei, din care:

- 140 lei reprezint amenzi; - 960 lei reprezint cheltuieli nregistrate n avans; - 200 lei reprezint cheltuieli de protocol; - 350 lei reprezint cheltuieli cu indemnizaiile de deplasare n ar timp de 4 zile pentru 2 salariai; - 1 300 lei reprezint cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaionale ale unui salariat; - 1 200 lei reprezint cheltuieli cu primele de asigurare private de sntate pentru administrator. Plafonul reprezentnd cheltuielile cu deplasrile zilnice pentru instituiile publice aprobate prin hotrre de guvern este de 13 lei zi/ persoan. Paritatea euro-leu la data efecturii cheltuielilor la schemele facultative de pensii ocupaionale i cheltuielilor cu primele de asigurare private de sntate a fost de 3,60 lei. S se determine volumul total al cheltuielilor deductibile la asigurrile private de sntate.

a. 72 b. 270 c. 1200 d. 580 e. 720

Rezolvare:

Cheltuielile deductibile la asigurrile private de sntate = 200 Euro x 3,60 lei = 720 lei Rspuns: e

18. Un agent economic a realizat, la 31.XII.2010, venituri totale n sum de 20 000 lei, din care 1 800 lei reprezint rambursri de cheltuieli nedeductibile i 1 300 lei reprezint dividende primite de la o persoan juridic romn. Cheltuielile aferente desfurrii activitii sunt de 16 550 lei, din care:

- 140 lei reprezint amenzi; - 960 lei reprezint cheltuieli nregistrate n avans; - 200 lei reprezint cheltuieli de protocol; - 350 lei reprezint cheltuieli cu indemnizaiile de deplasare n ar timp de 4 zile pentru 2 salariai; - 1 300 lei reprezint cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaionale ale unui salariat; - 1 200 lei reprezint cheltuieli cu primele de asigurare private de sntate pentru administrator. Plafonul reprezentnd cheltuielile cu deplasrile zilnice pentru instituiile publice aprobate prin hotrre de guvern este de 13 lei zi/ persoan. Paritatea euro-leu la data efecturii cheltuielilor la schemele facultative de pensii ocupaionale i cheltuielilor cu primele de asigurare private de sntate a fost de 3,60 lei. S se determine volumul total al cheltuielilor nedeductibile la asigurrile private de sntate.

a. 72 b. 270 c. 480 d. 580 e. 720

Rezolvare: Cheltuielile deductibile la asigurrile private de sntate = 200 Euro x 3,60 lei = 720 lei Cheltuielile nedeductibile la asigurrile private de sntate = 1200 - 720 = 480 lei Rspuns: c

19. Un agent economic prezint la 31. XII. 2010, urmtoarea situaie: - venituri din activitatea curent = 18 000 lei, din care venituri din dividende primite de la o

persoan juridic romn = 1 200 lei i 800 lei - rambursri de cheltuieli nedeductibile; - cheltuieli cu salariile = 3 000 lei - cheltuieli cu materii prime = 9 000 lei - cheltuieli de protocol = 100 lei - cheltuieli nregistrate n avans = 1 500 lei - cheltuieli cu colaboratorii = 600 lei - cheltuieli din amenzi = 110 lei

Stabilii volumul cheltuielilor deductibile de protocol. a. 24,20 b. 78,50 c. 22,40 d. 70,58 e. 75,80

Rezolvare: Cheltuieli deductibile de protocol = 2% (V-C + Cheltuieli cu protocolul) Cheltuieli deductibile de protocol = 2% (18000-14310+100)= 75,80 lei Rspuns: e 20. Un agent economic prezint la 31. XII. 2010, urmtoarea situaie:

- venituri din activitatea curent = 18 000 lei, din care venituri din dividende primite de la o persoan juridic romn = 1 200 lei i 800 lei - rambursri de cheltuieli nedeductibile;

- cheltuieli cu salariile = 3 000 lei - cheltuieli cu materii prime = 9 000 lei - cheltuieli de protocol = 100 lei - cheltuieli nregistrate n avans = 1 500 lei - cheltuieli cu colaboratorii = 600 lei - cheltuieli din amenzi = 110 lei

Stabilii volumul cheltuielilor nedeductibile de protocol. a. 24,20 b. 78,50 c. 22,40 d. 70,58 e. 75,80

Rezolvare: Cheltuieli deductibile de protocol = 2% (V-C + Cheltuieli cu protocolul) Cheltuieli deductibile de protocol = 2% (18000-14310+100)= 75,80 lei

Cheltuieli nedeductibile de protocol = 100-75,80 = 24,20 lei Rspuns: a

21. Un agent economic prezint la 31. XII. 2010, urmtoarea situaie:


- cheltuieli cu salariile = 3 000 lei - cheltuieli cu materii prime = 9 000 lei - cheltuieli de protocol = 100 lei - cheltuieli nregistrate n avans = 1 500 lei - cheltuieli cu colaboratorii = 600 lei - cheltuieli din amenzi = 110 lei

Stabilii volumul total al cheltuielilor nedeductibile. a. 1643,20 b. 1634,20 c. 1624,20 d. 1642,20 e. 1623,20 Rezolvare:

Cheltuieli deductibile de protocol = 2% (18000-14310+100)= 75,80 lei Cheltuieli nedeductibile: Cheltuieli nedeductibile de protocol = 100-75,80 = 24,20 lei Cheltuieli nedeductibile din amenzi = 110 lei Cheltuieli nregistrate n avans = 1 500 lei Total cheltuieli nedeductibile = 1634,20 lei Rspuns: b 22. Un agent economic prezint la 31. XII. 2010, urmtoarea situaie:


- cheltuieli cu salariile = 3 000 lei - cheltuieli cu materii prime = 9 000 lei - cheltuieli de protocol = 100 lei - cheltuieli nregistrate n avans = 1 500 lei - cheltuieli cu colaboratorii = 600 lei - cheltuieli din amenzi = 110 lei Stabilii volumul profitului impozabil.

a. 5324,20 b. 1690 c. 3324,20 d. 3234,20 e. 3423,20

Rezolvare: Masa profit impozabil = V C V neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile

Venituri neimpozabile: Venituri din divid. primite de la o pers. jur. romn = 1 200 lei Rambursri de cheltuieli nedeductibile = 800 lei

Total venituri neimpozabile = 2000 lei Cheltuieli nedeductibile: Cheltuieli nedeductibile de protocol = 100-75,80 = 24,20 lei Cheltuieli nedeductibile din amenzi = 110 lei Cheltuieli nregistrate n avans = 1 500 lei Total cheltuieli nedeductibile = 1634,20 lei

Masa profit impozabil = 18000 14310 2000 + 1634,20 = 3324,20 lei Rspuns: c

23. Un agent economic prezint la 31. XII. 2010, urmtoarea situaie: - venituri din activitatea curent = 18 000 lei, din care venituri din dividende primite de la o

persoan juridic romn = 1 200 lei i 800 lei - rambursri de cheltuieli nedeductibile; - cheltuieli cu salariile = 3 000 lei - cheltuieli cu materii prime = 9 000 lei - cheltuieli de protocol = 100 lei - cheltuieli nregistrate n avans = 1 500 lei - cheltuieli cu colaboratorii = 600 lei - cheltuieli din amenzi = 110 lei

Stabilii impozitul pe profit datorat de agentul economic la 31.12.2010. a. 513,87 b. 531,87 c. 538,17 d. 537,81 e. 537,18

Rezolvare: Masa profit impozabil = V C V neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile Venituri neimpozabile: Venituri din divid. primite de la o pers. jur. romn = 1 200 lei Rambursri de cheltuieli nedeductibile = 800 lei

Total venituri neimpozabile = 2000 lei Cheltuieli nedeductibile: Cheltuieli nedeductibile de protocol = 100-75,80 = 24,20 lei Cheltuieli nedeductibile din amenzi = 110 lei Cheltuieli nregistrate n avans = 1 500 lei Total cheltuieli nedeductibile = 1634,20 lei

Masa profit impozabil = 18000 14310 2000 + 1634,20 = 3324,20 lei Impozitul pe profit = 16% x 3324,20 = 531,87 lei Rspuns: b

24. Un agent economic a realizat, la sfritul anului 2010, venituri totale n sum de 19 000 lei, din care 3 000 lei reprezint dividende primite de la o persoan juridic romn i 1 200 lei reprezint rambursri de cheltuieli nedeductibile. Cheltuielile aferente desfurrii activitii sunt de 12 000 lei, din care, cheltuielile cu colaboratorii sunt de 110 lei, 150 lei reprezint amenzi i 350 reprezint cheltuieli nregistrate n avans. Stabilii masa impozabil a persoanei juridice la 31.12.2010.

a. 7000 a. 3300 b. 2800 c. 3950 d. 3150

Rezolvare: Masa profit impozabil = V C V neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile

V neimpozabile = 3000 + 1200 = 4200 lei Cheltuieli nedeductibile = 150+350 = 500 lei

Masa profit impozabil = 19000 12000 4200 + 500 = 3300 lei Rspuns: b

Prezentarea planului de desfurare al temei



Aplicaii 200 min Pe echipe

Tabl

Bibliografie/lecia de studiat de ctre student 1. Mariana-Cristina Cioponea, Finane publice i teorie fiscal, Editura Fundaiei Romnia de









TEMA 3. DOBNZI, AMORTIZRI I SPONSORIZRI






Prezentarea coninutului temei Aplicaii i teste gril 1. Un agent economic a efectuat cheltuieli cu dobnzile n valoare de 50 000 lei, iar veniturile din dobnzi sunt n valoare de 2 000 lei. Celelalte venituri ale contribuabilului sunt de 300 000 lei. Care este volumul cheltuielilor cu dobnzile deductibile dac: - gradul de ndatorare al agentului economic este de 20,8; - gradul de ndatorare al agentului economic este de 3,2.

Rezolvare: 1. dac gradul de ndatorare este 2,8, (mai mic dect prevederile legale 3), atunci

cheltuielile cu dobnzile sunt deductibile n totalitate - 50 000 lei; 2. dac gradul de ndatorare este de 3,2, limita maxim a cheltuielilor cu dobnzile

deductibile este 2 000 lei + 10% x 300 000 = 32 000 lei, deci cheltuielile deductibile cu dobnzile sunt de 32 000 lei, iar cheltuielile nedeductibile cu dobnzile sunt de 18 000 lei (50 000 32 000 = 18 000 lei, acestea se vor reporta pe perioadele viitoare n vederea deducerii lor). 2. Un agent economic datoreaz dobnzi unei entiti, alta dect o banc sau o instituie de credit autorizat, n valoare de 6 000 lei. Rata dobnzii pentru acest mprumut este cu 3 puncte procentuale mai mare dect nivelul ratei de referin pentru dobnzi al BNR (la nivelul dobnzii de referin al dobnzii dat de BNR, cheltuielile cu dobnzile ar fi fost de 5 800 lei). Gradul de ndatorare al agentului economic este 3,3. Veniturile din dobnzi sunt de 60 lei, iar celelalte venituri ale agentului economic sunt de 90 000 lei. Care este volumul cheltuielilor cu dobnzile pentru care se acord deductibilitate?

Rezolvare: Cheltuielile cu dobnzile sunt deductibile doar la nivelul ratei de dobnd de referin

comunicat de BNR, deci, cheltuielile deductibile cu dobnzile sunt de 5 800 lei, iar cheltuielile nedeductibile cu dobnzile sunt de 200 lei (6 000 5 800 = 200 le, acestea nu pot fi deduse).

Deoarece gradul de ndatorare al agentului economic este 3,3, limita maxim a cheltuielilor cu dobnzile deductibile este 60 lei + 10% x 90 000 lei = 9 060 lei, deci cheltuielile cu dobnzile vor fi deductibile n cuantum de 5 800 lei. 3. Un agent economic a efectuat cheltuieli cu dobnzile n valoare de 5 900 lei, iar veniturile din dobnzi sunt n valoare de 2 350 lei. Celelalte venituri ale contribuabilului sunt de 32 200 lei. Dac gradul de ndatorare al agentului economic este de 3,2 care este volumul cheltuielilor cu dobnzile deductibile.

a. 2350 b. 5900 c. 9120 d. 5570 e. 3220

Rezolvare: Dac gradul de ndatorare al agentului economic este egal sau mai mare dect de 3 atunci

cheltuielile cu dobnzile deductibile = venituri din dobnzi + 10% din celelalte venituri Cheltuielile cu dobnzile deductibile = 2350 + 10% x 32200 = 5570 lei Rspuns: d

4. Un agent economic a efectuat cheltuieli cu dobnzile n valoare de 5 900 lei, iar veniturile din dobnzi sunt n valoare de 2 350 lei. Celelalte venituri ale contribuabilului sunt de 32 200 lei. Dac gradul de ndatorare al agentului economic este de 3,2 care este volumul cheltuielilor cu dobnzile nedeductibile.

a. 2350 b. 330 c. 5900 d. 5570 e. 3220


cheltuielile cu dobnzile deductibile = venituri din dobnzi + 10% din celelalte venituri Cheltuielile cu dobnzile deductibile = 2350 + 10% x 32200 = 5570 lei Cheltuielile cu dobnzile nedeductibile = 5900 5570 = 330 lei Rspuns: b

5. Un agent economic a efectuat cheltuieli cu dobnzile n valoare de 11 800 lei, iar veniturile din dobnzi sunt n valoare de 4 700 lei. Celelalte venituri ale contribuabilului sunt de 64 400 lei. Dac gradul de ndatorare al agentului economic este de 3,01, calculai volumul cheltuielilor cu dobnzile deductibile.

a. 4700 b. 6440 c. 11800 d. 11140

e. 660 Rezolvare

Dac gradul de ndatorare al agentului economic este egal sau mai mare dect de 3 atunci cheltuielile cu dobnzile deductibile = venituri din dobnzi + 10% din celelalte venituri

Cheltuielile cu dobnzile deductibile = 4700 + 10% x 64400 = 11140 lei Rspuns: d

6. Un agent economic a efectuat cheltuieli cu dobnzile n valoare de 11 800 lei, iar veniturile din dobnzi sunt n valoare de 4 700 lei. Celelalte venituri ale contribuabilului sunt de 64 400 lei. Dac gradul de ndatorare al agentului economic este de 3,01, calculai volumul cheltuielilor cu dobnzile nedeductibile.

a. 4700 b. 6440 c. 11800 d. 11140 e. 660


cheltuielile cu dobnzile deductibile = venituri din dobnzi + 10% din celelalte venituri Cheltuielile cu dobnzile deductibile = 4700 + 10% x 64400 = 11140 lei

Cheltuielile cu dobnzile nedeductibile = 11800 11140 = 660 lei Rspuns: e 7. Un agent economic a efectuat cheltuieli cu dobnzile n valoare de 11 800 lei, iar veniturile din dobnzi sunt n valoare de 4 700 lei. Celelalte venituri ale contribuabilului sunt de 64 400 lei. Dac gradul de ndatorare al agentului economic este de 2,01, calculai volumul cheltuielilor cu dobnzile deductibile.

a. 4700 b. 6440 c. 11800 d. 11140 e. 660

Rezolvare: Dac gradul de ndatorare al agentului economic este mai mic dect de 3 atunci cheltuielile cu dobnzile sunt deductibile n totalitate.

Cheltuielile cu dobnzile deductibile = 11800 lei Rspuns: c

Aplicaii practice: Amortizarea 1. Un mijloc fix are o valoare de intrare n patrimoniu de 100 000 lei, iar durata normal de utilizare este de 10 ani. S se calculeze amortizarea anual i lunar utiliznd regimul de amortizare liniar.

Rezolvare: Amortizarea anual va fi: 100 000 x 10% - 10 000 lei. Amortizarea lunara va fi: 10 000 / 12 luni = 833,33 lei

2. Un mijloc fix are o valoare de intrare n patrimoniu de 200 000 lei, iar durata normal de utilizare conform catalogului este de 10 ani. S se calculeze amortizarea anual n sistem degresiv.

Rezolvare: Amortizarea anual n sistem degresiv se va determina n felul urmtor:

- cota de amortizare n sistem liniar = 100/10 = 10% - cota de amortizare n sistem degresiv este 10% x 2 = 20%.

Anul

Valoarea la nceputul anului Amortizarea degresiv Valoarea la sfritul anului 1 200 000 200 000 x 20% = 40 000 160 000

2 160 000 160 000 x 20% = 32 000 128 000

3 128 000 128 000. x 20% = 25 600 102 400 4 102400 102 400x 20% = 20 480 81 920

5 81920 81 920 x 20% = 16 384 65 536

6 65536 65 536 x 20% = 13107,20 65 536/5 ani = 13107,20

7 13107,20

8 13107,20

9 13107,20

10 13107,20

3. Un mijloc fix este intrat n patrimoniu la o valoare de 20 000 lei. Durata normal de utilizare este de 10 ani. S se determine fondul anual de amortizare accelerat.

Rezolvare: anul 1 de amortizare accelerat: 200 000 lei x 50% = 100 000 lei anii 2-10 de amortizare accelerat: 100 000/9 = 11 111,11 lei 4. Un agent economic realizeaz o investiie de 500 000 lei ntr-un utilaj destinat activitilor pentru care acetia sunt autorizai. El nu opteaz pentru amortizarea accelerat, ci pentru cea liniar. Durata de via a utilajului este de 10 ani. Care va fi valoarea cheltuielilor cu amortizarea care vor fi trecute pe cheltuieli deductibile?

Rezolvare: Deoarece opteaz pentru amortizarea liniar, agentul economic va trece pe cheltuieli

deductibile la data punerii n funciune a utilajului 20% x 500 000 lei = 100 000 lei. Diferena de 400 000 lei va fi amortizat liniar n cei 10 ani de funcionare. Amortizarea anual va fi de 400 000 /10 = 40 000 lei, iar pe cheltuieli deductibile va fi trecut lunar o amortizare de 40 000/12 luni = 3 333,33 lei. 5. Un mijloc fix este intrat n patrimoniu la o valoare de 44 000 lei. Durata normal de utilizare este de 8 ani. S se determine amortizarea anual n sistem liniar. a. 4400 b. 1250 c. 5500 d. 5055 e. 5005 Rezolvare: Cota de amortizare n sistem liniar = 100/8 x 100 = 12,50% Amortizarea anual n sistem liniar = 44 000 x 12,50% = 5500 lei

Rspuns: c

6. Un agent economic realizeaz o investiie de 52 500 lei ntr-un utilaj (destinat derulrii de activitate pentru care agentul economic este autorizat). El nu opteaz pentru amortizarea accelerat, ci pentru cea liniar. Durata de via a utilajului este de 10 ani. Care va fi valoarea lunar a cheltuielilor cu amortizarea care vor fi trecute pe cheltuieli deductibile?

a. 10500 b. 42000 c. 4200 d. 350 e. 52500

Rezolvare: Cheltuielile de amortizare deductibile la data punerii n funciune = 52 500 x 20% = 10 500 lei Diferena 52 500 10 500 = 42 000 lei va fi amortizat liniar n cei 10 ani de funcionare Valoarea anual a cheltuielilor de amortizare deductibile = 42 000/10 ani = 4 200 lei Valoarea lunar a cheltuielilor de amortizare deductibile = 4 200 / 12 luni = 350 lei Rspuns: d

7. Un agent economic realizeaz o investiie de 56 600 lei ntr-un utilaj (destinat derulrii de activitate pentru care agentul economic este autorizat). El nu opteaz pentru amortizarea accelerat, ci pentru cea liniar. Durata de via a utilajului este de 10 ani. Care va fi valoarea anual a cheltuielilor cu amortizarea care vor fi trecute pe cheltuieli deductibile?

a. 45280 b. 11320 c. 56600 d. 4528 e. 4258

Rezolvare: Cheltuielile de amortizare deductibile la data punerii n funciune = 50 600 x 20% = 11 320 lei Diferena 50 600 11 320 = 45 280 lei va fi amortizat liniar n cei 10 ani de funcionare Valoarea anual a cheltuielilor de amortizare deductibile = 45 280/10 ani = 4 528 lei

Rspuns: d 8. Un mijloc fix are o valoare de intrare n patrimoniu de 18 000 lei, iar durata normal de utilizare conform catalogului este de 10 ani. S se determine amortizarea n primul an n sistem degresiv.

a. 3600 b. 2880 c. 1843,20 d. 1474,56 e. 1179,65

Rezolvare: Cota de amortizare n sistem liniar = 100/10 x 100 = 10% Cota de amortizare n sistem degresiv = 10% x 2 = 20%

Amortizarea n primul an n sistem degresiv = 18 000 x 20% = 3 600 lei Rspuns: a

9. Un mijloc fix are o valoare de intrare n patrimoniu de 18 000 lei, iar durata normal de utilizare conform catalogului este de 10 ani. S se determine amortizarea n sistem degresiv n al doilea an.

a. 3600 b. 2880 c. 1843,20 d. 1474,56 e. 1179,65

Rezolvare: Cota de amortizare n sistem liniar = 100/10 x 100 = 10% Cota de amortizare n sistem degresiv = 10% x 2 = 20%

Amortizarea n primul an n sistem degresiv = 18 000 x 20% = 3 600 lei Amortizarea n sistem degresiv n al doilea an = (18 000 3 600) x 20% = 2 880 lei Rspuns: b

10. Un mijloc fix are o valoare de intrare n patrimoniu de 18 000 lei, iar durata normal de

utilizare conform catalogului este de 10 ani. S se determine amortizarea n sistem degresiv n al treilea an.

a. 3600 b.2880 c. 1843,20 d.2304 e. 1179,65

Rezolvare: Cota de amortizare n sistem liniar = 100/10 x 100 = 10%

Cota de amortizare n sistem degresiv = 10% x 2 = 20% Amortizarea n primul an n sistem degresiv = 18 000 x 20% = 3 600 lei Amortizarea n sistem degresiv n al doilea an = (18 000 3 600) x 20% = 2 880 lei Amortizarea n sistem degresiv n al treilea an = (14 400 2 880) x 20% = 2 304 lei Rspuns: d 11. Un mijloc fix are o valoare de intrare n patrimoniu de 18 000 lei, iar durata normal de utilizare conform catalogului este de 10 ani. S se determine amortizarea n sistem degresiv n al patrulea an.

a. 3600 b. 2880 c. 2304 d. 1843,20 e. 1474,56


Cota de amortizare n sistem degresiv = 10% x 2 = 20% Amortizarea n primul an n sistem degresiv = 18 000 x 20% = 3 600 lei Amortizarea n sistem degresiv n al doilea an = (18 000 3 600) x 20% = 2 880 lei Amortizarea n sistem degresiv n al treilea an = (14 400 2 880) x 20% = 2 304 lei

Amortizarea n sistem degresiv n al patrulea an = (11 520 2 304) x 20% = 1 843,20 lei Rspuns: d 12. Un mijloc fix are o valoare de intrare n patrimoniu de 18 000 lei, iar durata normal de utilizare conform catalogului este de 10 ani. S se determine amortizarea n sistem degresiv n al cincilea an.

a. 3600 b. 2880 c. 2304 d. 1843,20 e. 1474,56


Cota de amortizare n sistem degresiv = 10% x 2 = 20% Amortizarea n primul an n sistem degresiv = 18 000 x 20% = 3 600 lei Amortizarea n sistem degresiv n al doilea an = (18 000 3 600) x 20% = 2 880 lei Amortizarea n sistem degresiv n al treilea an = (14 400 2 880) x 20% = 2 304 lei Amortizarea n sistem degresiv n al patrulea an = (11 520 2 304) x 20% = 1 843,20 lei Amortizarea n sistem degresiv n al cincilea an = (9 216 1 843,20) x 20% = 1 474,56 lei Rspuns: e 13. Un mijloc fix are o valoare de intrare n patrimoniu de 18 000 lei, iar durata normal de utilizare conform catalogului este de 10 ani. S se determine amortizarea n sistem degresiv n al aselea an.

a. 3600 b. 1179,65 c. 1843,20 d. 1474,56 e. 2880


Cota de amortizare n sistem degresiv = 10% x 2 = 20% Amortizarea n primul an n sistem degresiv = 18 000 x 20% = 3 600 lei Amortizarea n sistem degresiv n al doilea an = (18 000 3 600) x 20% = 2 880 lei Amortizarea n sistem degresiv n al treilea an = (14 400 2 880) x 20% = 2 304 lei Amortizarea n sistem degresiv n al patrulea an = (11 520 2 304) x 20% = 1 843,20 lei Amortizarea n sistem degresiv n al cincilea an = (9 216 1 843,20) x 20% = 1 474,56 lei Amortizarea n sistem degresiv n al aselea an = 5 898,24 / 5 ani = 1 179,65 lei Rspuns: b 14. Un agent economic a obinut, cumulat de la nceputul anului, un profit impozabil de 16 000 lei. Acesta a pltit n cursul anului un impozit pe profit de 900 lei aferent trimestrului I, 700 lei aferent trimestrului al II-lea i 600 lei aferent trimestrului al III-lea. Stabilii diferena de plat privind impozitul pentru acel an.

a. 360 b. 630 c. 306

d. 603 e. 63

Rezolvare: Impozit anual = 16 000 lei x 16% = 2 560 lei Diferena de plat privind impozitul pentru acel an = 2 560 (900 + 700 + 600) = 360 lei

Rspuns: a 15. Un mijloc fix este intrat n patrimoniu la o valoare de 58 000 lei. Durata normal de utilizare

este de 10 ani. S se determine fondul anual de amortizare accelerat pentru primul an de utilizare. a. 58000 b. 29000 c. 2900 d. 28000 e. 14000

Rezolvare: Fondul anual de amortizare accelerat pentru primul an de utilizare = 58 000 x 50% = 29 000 lei Rspuns: b

16. Un mijloc fix este intrat n patrimoniu la o valoare de 58 000 lei. Durata normal de utilizare

este de 10 ani. S se determine fondul anual de amortizare accelerat ncepnd cu anul al doilea de utilizare.

a. 58000 b. 29000 c. 3222,22 d. 2333,33 e. 2323,23

Rezolvare: Anul 1 de amortizare accelerat = 58 000 x 50% = 29 000 Anii 2-10 de amortizare accelerat = 29 000/9 ani = 3 222,22 Rspuns: c

17. Un mijloc fix este intrat n patrimoniu la o valoare de 24 000 lei. Durata normal de utilizare este de 9 ani. S se determine fondul anual de amortizare accelerat ncepnd cu anul al doilea.

a. 12000 b. 24000 c. 250 d. 1500 e. 125

Rezolvare: Anul 1 de amortizare accelerat = 24 000 x 50% = 12 000 Anii 2-10 de amortizare accelerat = 12 000 / 8 ani = 1 500 lei Rspuns: d

Aplicaii practice: Sponsorizarea 1. Un contribuabil pltitor de impozit ncheie un contract de sponsorizare, n calitate de

sponsor, n valoare de 25 000 lei. Contractul de sponsorizare se ncheie la data de 2 februarie 2010. Contribuabilul realizeaz:

- venituri din vnzarea mrfurilor - 150 000 lei; - venituri din prestri servicii - 8 000 lei; - cheltuieli privind mrfurile, - 110 000 lei; - cheltuieli cu personalul, n sum de - 7 000 lei; - alte cheltuieli de exploatare - 26 000lei, din care:

cheltuieli de sponsorizare, n sum de 25 000 lei. S se calculeze profitul impozabil aferent trimestrului I al anului 2010.

Rezolvare:

Venitul impozabil = Venituri totale Cheltuieli totale venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile

Venitul impozabil =150 000 + 8 000 (110 000 + 7 000 + 26 000) + 25 000 = 40 000 lei Impozitul pe profit = 16% x 40 000 = 6 400 lei

Avndu-se n vedere condiiile de deducere prevzute la art. 21 alin. 4 lit. p din Codul fiscal (contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat, potrivit legii privind sponsorizarea scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dac sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele dou condiii:

1. sunt n limita a 3% din cifra de afaceri; 2. nu depesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat)

- 3%0 din cifra de afaceri - [3%0 x (150 000 + 8 000)] = 474 lei - 20% din impozitul pe profit nainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare (6 400 lei x

20%) = 1 280 lei Suma de sczut din impozitul pe profit pe trimestrul I 2007 este 1 280 lei. Impozitul pe profit datorat va fi de 6 400 1 280 = 5 120 lei

2. Un contribuabil pltitor de impozit ncheie un contract de sponsorizare, n calitate de sponsor, la data de 12 februarie 2010. Contribuabilul realizeaz:

- venituri din vnzarea mrfurilor, n sum de 29 580 lei; - venituri din prestri servicii, n sum de 6 000 lei; - cheltuieli privind mrfurile, n sum de 14 100 lei; - cheltuieli cu personalul, n sum de 8 400 lei; - alte cheltuieli de exploatare, n sum de 4 600 lei, din care: cheltuieli de sponsorizare, n

sum de 2 220 lei. Stabilii suma de sczut din impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2010.

a. 1067,40 b.1712 c. 887,40 d.1369,60 e. 106,74

Rezolvare: Contribuabilii care efectueaz sponsorizri, potrivit legii privind sponsorizarea, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dac sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele dou condiii: 1. sunt n limita a 3%0 din cifra de afaceri; 2. nu depesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat) Cifra de afaceri = 29580 + 6000 = 35580 lei 1. 3%0 x 35580 = 106,74 lei

Impozitul pe profit = 16% x (35580 -27100 + 2220) = 1712 lei

2. 20% din impozitul pe profit nainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare (20% x 1712) = 341,40 lei Suma de sczut din impozitul pe profit pe trimestrul I. 2010 este 106,74 lei. Rspuns: e

3. Un contribuabil pltitor de impozit ncheie un contract de sponsorizare, n calitate de sponsor, la data de 15 februarie 2010. Contribuabilul realizeaz:

- venituri din vanzarea marfurilor, in suma de 29 580 lei; - venituri din prestari servicii, in suma de 6 000 lei; - cheltuieli privind mrfurile, n sum de 14 100 lei; - cheltuieli cu personalul, n sum de 8 400 lei; - alte cheltuieli de exploatare, n sum de 4 600 lei, din care: cheltuieli de sponsorizare, n

sum de 2 220 lei. Stabilii impozitul pe profit datorat pe trimestrul I al anului 2010.

a. 1067,40 b. 1712 c. 887,40 d. 1369,60 e. 342,40

Rezolvare: Contribuabilii care efectueaz sponsorizri, potrivit legii privind sponsorizarea, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dac sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele dou condiii: 1. sunt n limita a 3%0 din cifra de afaceri; 2. nu depesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat) Cifra de afaceri = 29580 + 6000 = 35580 lei 1. 3%0 x 35580 = 106,74 lei Impozitul pe profit = 16% x (35580 -27100 + 2220) = 1712 lei

2. 20% din impozitul pe profit nainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare (20% x 1712) = 341,40 lei Impozitul pe profit datorat pe trimestrul I 2010 = 1712 342,40 = 1369,60 lei

Rspuns: d Prezentarea planului de desfurare al temei



Aplicaii practice i teste gril

200 min Pe echipe

Tabl

Bibliografie/lecia de studiat de ctre student 1. Mariana-Cristina Cioponea, Finane publice i teorie fiscal, Editura Fundaiei Romnia de









TEMA 4. IMPOZITUL PE VENITURILE SALARIALE





nsusirea de catre studenti a cunostintelor obligatorii referitoare la indeplinirea tuturor obligatiilor cuprinse in legile fiscale, punandu-se accent pe modul de evidentiere, calculul, declararea si pla

Caiet de Seminarii - Contabilitate Si Gestiune Fiscala

Documents

Transcript of Caiet de Seminarii - Contabilitate Si Gestiune Fiscala