Consultantul dumneavoastrã vã informeazã -...

ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

Anul 10 • Nr. 7732 pagini

Ziar distribuit în Belgia, Austria, Elveþia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Österreich,Switzerland, Deutschland und Niederlande

O scrisoare emo?ionantã a Principesei Margareta a României din 25 octombrie2001 despre tatãl sãu, Regele Mihai I al României: "Când aveam nouã ani, am scriso compunere pe care am lãsat o la ºcoalã sau am pus-o undeva, în pod. Dacãcineva mi-ar spune azi s o scriu din nou, compunerea ar arãta aºa:..."

1 - 31 ianuarie 2018

Pagina 2

Un AN NOU 2018 plin de bucuriiºi sãnãtate!

Sebastian KURZ – cel mai tânãrªef de Guvern

Baritonul George Petean ºi tenorulZeno Popescu în opera Rigolettode Giuseppe Verdi pe scenaOperei Regale Wallonie-Liège

Pentru cei care vor sã munceascã/locuiascã în Elveþia câtevainformaþii pe care trebuie sã le ºtie

Cercetãtorii olandezi vor sã producã energie electricã din... sare

DIN SUMAR

Pagina 2

Pagina 15

Pagina 19

Pagina 13

Pagina 16

ARGENTINA: 400 de jurnaliºtiau primitPremiul Konex- Interviu cu Preºedintele FundaþieiKonex, Dr Luis Ovsejevich -

Pagina 9

Consultantuldumneavoastrãvã informeazã

Pagina 5

Scrisoarea pe care principesa Margareta i-a

scris-o Regelui Mihai. “ªiomul acesta este tatãl meu”

Scrisoarea pe care principesa Margareta i-a

scris-o Regelui Mihai. “ªiomul acesta este tatãl meu”

1 - 31 ianuarie 2018Pagina 2 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa,, EEllvveeþþiiaa ººii OOllaannddaa

O scrisoare emoþionantã aPrincipesei Margareta a României din 25octombrie 2001 despre tatãl sãu, RegeleMihai I al României:

”Când aveam nouã ani, am scris ocompunere pe care am lãsat o la ºcoalãsau am pus-o undeva, în pod. Dacãcineva mi-ar spune azi s o scriu din nou,compunerea ar arãta aºa:

”Existã un om pe lumea aceasta acãrui prezenþã mã face sã mã simtocrotitã, un om care se aflã întotdeaunaacolo, lângã tine.

Am acasã o fotografie cu minecopil, aºezatã pe o maºinã veche de tunsiarba. ªedeam pe maºina cu care omulacesta tãia iarba ºi mã simþeam însiguranþã.

În fiecare searã, înainte de a adormi,el venea sã spunã, cu surorile mele ºi cumine, Tatãl Nostru. Când aveam patruani, el mi-a dat textul rugãciunii copiat lamaºina lui de scris. Aceasta este o paginãpe care nu am pierdut-o niciodatã.

La cei ºapte ani ai mei, când veneasã mã ia de la ºcoalã, stãteam pe scaunuldin faþã al maºinii Volkswagen broscuþãºi eram foarte mândrã cã am dreptul laacel loc. Mã uitam pe furiº la el cumconducea ºi mã gândeam ce frumos ºifermecãtor era, cu ochelarii de soare ºi cuprofilul lui perfect. Eram foarte mândrã.La semafor mã uitam pe fereastrã laoamenii din alte maºini sã vãd dacã îlremarcau ºi eram sigurã cã nici ei nuvãzuserã un bãrbat atât de frumos.

Am zburat la vârsta de zece ani într-un avion pe care el îl pilota ºi a fost destulde ciudat sã fiu acolo, în aer, înconjuratãde nori ºi de zgomotul motoarelor; mãuitam în jos, spre pãmânt, ºi puteam sãvãd maºinile ºi copacii, lacul, câmpurileºi ºoselele. El nu spunea nimic, dar la unmoment dat am vãzut la distanþã un altavion. Deodatã, a spus: «Dacã aº începeacum aterizarea, din cauza liniei de zborne-am ciocni cu celãlalt avion. Asta îmispun instrumentele mele de zbor». M-aprivit amuzat, sã vadã ce spun eu. Amtãcut ºi m-am gândit cã omul acesta edestul de puternic sã rezolve oriceproblemã.

Când mã întorceam de la ºcoalã, lacasa veche din Versoix, el citea mereuHerald Tribune dupã masa de searã,dezlega rebusuri, asculta muzicã clasicã,înainte ca nesuferitele de televizoare sãintre în viaþa noastrã. Serile noastre înfamilie erau plãcute ºi confortabile.

Când am devenit adolescentã, m aînvãþat sã conduc maºina, folosindpentru aceasta jeepul sãu. A fost foarterãbdãtor ºi nu m a fãcut sã mã simtnervoasã sau neîndemânaticã. El a fostdintotdeauna foarte calm, ºi a fost bun ºiînþelegãtor cu fiecare.

Dacã ceva se strica, el ºtia sã repare,mai ales lucrurile mecanice ºi electrice.A fost minunat pentru mine când amavut prima maºinã! Nu aveam nevoie sã

merg niciodatã la garaj.Am descoperit cã acest om are talent

artistic; el a fost un pasionat pianist (e aºade pãcat cã nu a continuat!), iubeºtemuzica clasicã, este un talentat fotografºi îi place sã cãlãtoreascã ºi sãimortalizeze peisajele noi. Când erammici ºi veneau la noi copii de la ºcoalã, elscotea un proiector special ºi ne arãtadesene animate cu ciocãnitoarea Woody,rãþoiul Donald ºi Mickey Mouse. Deaceea serbãrile noastre de acasã erauvestite la ºcoalã ºi fiecare se întrecea sãfie invitat în casa noastrã.

Amintiri unice sunt serile în careînregistra, în fiecare an, mesajul pentruEuropa Liberã, care se transmitea înRomânia în seara de Anul Nou. Noitoate trebuia sã fim liniºtite în timpulînregistrãrii, de fapt, trebuia sã stãm înaltã camerã, ca sã nu l deranjãm.Ascultam cu încordare cuvintele ºicadenþa limbajului. Eram de fiecare datãimpresionate ºi înþelegeam cã e vorba deceva cu adevãrat important.

Eram mic copil atunci când amînþeles cã existã o parte în acest om carenu ne aparþine nouã. Totul era legat deînregistrãrile radio din fiecare an: olaturã misterioasã a existenþei sale, maipresus de viaþa personalã. Acestsentiment devenea evident ºi în orele încare el ne povestea despre o þarã nu preaîndepãrtatã pe care o iubea ºi pe care opierduse, când ne vorbea în limba aceleiþãri, când ne arãta fotografiile aceluiþinut ºi ne punea sã ascultãm muzicaacelor meleaguri. La început ne amîntrebat cum poate cineva sã piardã oþarã, cum se poate una ca astaþ! Darceea ce înþelegeam era cã omul acestaera mai mult decât unul dintre membriifamiliei noastre; în viaþa lui era o altãdimensiune, cumva deasupra noastrã;era ceva diferit, important, nu ca omeserie sau o slujbã, ceva mult maicuprinzãtor ºi mai profund. ªi totuºi,acel ceva era, într un fel, ºi o parte dinnoi. Sentimentul de apartenenþã acrescut odatã cu noi ºi ne a adus ºi maiaproape de omul despre care vãvorbesc.

Aceastã altã parte a lui îl fãceareþinut ºi trist. Dar cum el e foarteechilibrat, reuºea sã-ºi învingã tristeþea.

Persoana aceasta are ore metodicstabilite pentru orice, ºi vorbele pe care lespune sunt bine gândite înainte. De aceeael face pe toatã lumea sã se simtã însiguranþã; niciodatã nu e haos în jurul lui.

Acest om are un formidabil simþ alumorului ºi poate spune glume foarteamuzante; simþul umorului ne a folositlui ºi nouã ca medicament, atunci cândvenea tristeþea.

Persoana aceasta e incoruptibilã, nul-am putut minþi niciodatã. De exemplu,nu m-am putut preface cã sunt bolnavã,ca sã nu merg la ºcoalã.

Omul acesta a avut tot soiul deprofesii pentru a ºi întreþine familia: acrescut gãini, a condus maºini, a fãcuttâmplãrie, a fost agent de bursã, pilot deîncercare ºi producãtor de echipamentelectronic. Am descoperit cã a purtat oincredibilã corespondenþã cu tot felul deoameni din toate colþurile lumii, despreþara lui, despre jeepurile lui, desprefotografii, maºini, avioane ºi chestiunimecanice. Auzeam cu toþii cum bãtealiterele la maºina lui de scris, în noapte,în timp ce ne cuprindea somnul. Era unsunet aºa de liniºtitor!

Acest om a devenit Rege la vârsta decinci ani ºi continuã sã fie. El a fostnãscut sã reprezinte, sã iubeascã ºi sãmunceascã pentru o þarã ºi ºi a îndeplinitmenirea în fiecare secundã a vieþii lui,chiar ºi atunci când þara era departe de elºi interzisã lui.

A stat singur împreunã cu armata luiîn faþa naziºtilor ºi a schimbat destinulunui continent la 23 august 1944, lavârsta de douãzeci ºi doi de ani, când aîntors armele de partea aliaþilor, în cel deal Doilea Rãzboi Mondial. Apoi, elsingur a durat ani de încãpãþânatãrezistenþã în faþa comuniºtilor care, încele din urmã, l au forþat cu þevi de puºcãºi cu tancuri sã ºi pãrãseascã þara.

Dar acest om a supravieþuitduºmanilor lui ºi chiar copiilorduºmanilor lui.

Omul acesta a fost întotdeaunaacolo, lângã mine. El este dintotdeaunaalãturi de tine.

ªi omul acesta este tatãl meu.”Margareta a României (25

octombrie 2001)Sursa: https://iubimromania.net

Scrisoarea pe care principesaMargareta i-a scris-o Regelui Mihai.”ªi omul acesta este tatãl meu”

Un ANNOU2018plin de bucuriiºi sãnãtate!

Un proverb: spune „Începutul estejumãtatea întregului” . Personal, pot afirma cãaºa este! În urmã cu opt ani, am lansat Ziarul“VOCEA TA”. În urmã cu opt ani, am începutun proiect, fãrã sã am certitudinea cã va fi unproiect de succes. Cu toate acestea, am avutoptimismul necesar pentru a merge pe drumulînceput. Nu ne-a fost uºor, nici mãcar nu ºtiamce ne aºteaptã. Am mers uneori pe cãrãrinedefinite ºi necunoscute, dar am reuºit. Nusingurã! Alãturi de întreaga mea echipãredacþionalã la care þin enorm. Pot spune cã amalãturi de mine oameni deosebiþi. Oameni careîºi fac munca cu atâta devotament ºi care depunsuflet în ceea ce fac. Sunt adevãraþi OAMENI .Mã pot bucura cã am o asemenea echipã. Suntpeste 30 de persoane (jurnaliºti de profesie saunu) care contribuie la apariþia Ziarului“VOCEA TA”. Ei depun atâta suflet încât potspune cã uneori fac mai mult decât mine.

Nu am cuvinte sã le mulþumesc pentru ceeace fac, nu am bani sã-i plãtesc pentru ceea cefac, iar ei „se încãpãþineazã“ ºi rãmân alãturi demine. Alãturi de aceºti doi copii ai noºtri: Ziarul“VOCEA TA” ºi Agenþia de Presã “AªIIROMÂNI”, agenþie care, în aceastã lunã,împlineºte nouã ani de existenþã. Acest lucru nupoate decât sã mã bucure.

Spuneam cândva: sã-i mulþumeºti fãclieipentru lumina sa, dar nici pe cel din umbrã ce-o þine nu-l uita. Este cel mai important lucru cacel care te ajutã sã se simtã iubit. Sã se simtãbine în echipa ta.

La noi, în Redacþie, acest lucru este cel maiimportant. Respectul faþã de colegii tãi ºiprietenia pe care aceºtia o leagã. Acest lucru îlmai numesc eu „selecþie naturalã“ . Cine seaseamanã ºi are aceeaºi viziune profesionalãrãmâne lângã tine.

Nu în cele din urmã, vã mulþumesc ºidumneavoastrã, dragii mei cititori. Fãrã voi,ziarul “VOCEA TA” ºi Agenþia de Presã “AªIIROMÂNI “ nu puteau exista. Munca noastrã nuputea fi apreciatã ºi nu puteam merge înainte.Ne-aþi arãtat cã ne iubiþi, cã vã place ceea cefacem, ne-aþi dat de nenumãrate ori sugestii ºine bucurãm pentru acest lucru.

Acum, la început de AN NOU, vã dorim totce este mai bun ºi frumos, sãnãtate ºi bucurii,ºi. nu în cele din urmã, vã asigurãm de totrespectul ºi stima noastrã.

Colectivul redacþional vã doreºte un ANNOU 2018 plin de bucurii ºi sãnãtate!

Ionela van Rees- Zota

EEDDIITTOORRIIAALL

La 11 decembrie a.c. Consulul generalal României la München, Iulia-RamonaChiriac a efectuat o vizitã de lucru laRegensburg.

Vizita a cuprins întâlniri pe temaînvãþãmântului dual ºi profesional ºi aînvãþãmântului în limba românã. Modelulgerman ºi, în mod specific, cel bavarez, deorganizare ºi desfãºurare a învãþãmântuluidual ºi profesional a reprezentat principalatemã de discuþie în cadrul întâlnirilor avutela sediul Camerei de Meserii pentruregiunile administrative Bavaria Inferioarãºi Palatinatul Superior, la invitaþiaconducerii instituþiei (dr. Georg Haber,preºedinte ºi vicepreºedinþii Jürgen Kilgerºi Hans Schmidt ºi Andreas Gfall, directoral structurii responsabile cu relaþiileexterne), precum ºi la sediul UniversitãþiiTehnice a Bavariei de Est (OTH ),întâlnire la care au participat prof. dr.Wolfgang Baier, în calitate de preºedinteºi prof. dr. Thomas Fuhrmann,vicepreºedinte. În cadrul acestor întâlniris-a stabilit interesul ambelor pãrþi pentruorganizarea unor vizite de studiu pentrutinerii din învã?ãmântul dual românesc,precum ºi creºterea numãrului studenþilor

germani care efectueazã un stagiu depracticã pe lângã firme din România.

Consulul general a avut, de asemenea,o serie de întâlniri în cadrul Universitãþiidin Regensburg, atât cu preºedinteleforului academic, prof. dr. Udo Hebel, câtºi cu întreaga echipã a programuluiacademic Europaeum, în cadrul cãruia sedesfãºoarã ºi programul Rumaenicum.Acest program oferã posibilitateastudenþilor oricãrei facultãþi din cadruluniversitãþii din Regensburg de a urmacursuri de limba ºi cultura românã,inclusiv un program de 8 zile în cadrulUniversitãþii Babeº-Bolyai din Cluj.Reprezentantul oficiului consular a oferitconducerii Rumaenicum o serie de lucrãriîn limba românã ºi a comunicat interesulinstituþiei pentru proiecte academice ºiculturale comune din perspectivaaniversãrii Centenarului. Rumaenicumeste condus de prof. dr. Ingrid Neumann-Holzschuh, din cadrul Facultãþii deRomanisticã, iar noul lector de limbaromânã este dr. Diana Burlacu.

Interesul ambelor pãrþi este de aextinde numãrul de participanþi lacursurile de limba românã, atât pentru

studenþii strãini, cât ºi pentru studenþii aicãror pãrinþi provin din România ºi dorescsã îºi completeze cunoºtinþele (ProgramulSecondos).

Informaþii suplimentare ºi link-uriutile

Camera de Meserii pentru regiunileadministrative Bavaria Inferioarã ºiPalatinatul Superior:

https://www.hwkno.de/76,0,index.html?ctx=2

Instituþia reprezintã interesele a 37 400firme bavareze, care au 206 000 angajaþi ºio cifrã de afaceri care reprezintã 21% dintotalul federal. De asemenea, Camera deMeserii are în catalogul ocupaþional 130de meserii, instruind în prezent 41 000elevi în domeniu.

Conform declaraþiei preºedinteluiHaber, România reprezintã una dintre cele

8 þãri alese ca prioritare de Camera deMeserii în dezvoltarea relaþiei bilaterale înplan economic ºi investiþional.

Programul Rumaenicum alUniversitãþii din Regensburg:

http://www.uni-regensburg.de/europaeum/studium/secondos/index.html

http://www.uni-regensburg.de/sprache-literatur-kultur/romanistik/studien...

Programul Secondos al Universitãþiidin Regensburg

Programul de burse pentru masteranziºi doctoranzi al Land-ului Bavaria BAY-HOST http://munchen.mae.ro/ de/node/1196

Universitatea Tehnicã a Bavariei deEst (OTH):

https://www.oth-regensburg.de/CONSULATUL GENERAL AL

ROMÂNIEI în München

1 - 31 ianuarie 2018 Pagina 3ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa,, EEllvveeþþiiaa ººii OOllaannddaa

Proiectul Bavaria de la A la Z: vizita de lucru a consululuigeneral la Regensburg

În 08.12.2017 a avut loctradiþionalul Târg de Crãciun alAmbasadei Germaniei, pe careambasadorul Meier-Klodt l-a deschisdupã-amiaza în mod festiv. Într-oatmosferã de Crãciun, numeroºiivizitatori s-au bucurat pânã în oreletârzii ale serii de specialitãþi tipicgermane fie la standul cu vin fiert ori

pe lângã focul de tabãrã.Încasãrile obþinute la Târg vor fi

folosite în scopuri caritabile.Reprezentanþele Republicii

Federale Germania în România

Târgul de Crãciun alAmbasadei Germaniei

Cabinet medical Dr. Lia Weber /Dr. med. Badiu Buzea, medicspecialist medicinã internã.

Adresa: Rothenburger Str. 170, Etajul 3, 90439 Nürnberg

Telefon: 0911. 61 38 65. Telefon mobil: 0159 05 15 73 71.

Noi ascultãm, noi consultãm, stabilim diagnosticul corect ºi

tratãm eficient! Pentru noi fiecare pacient este important ºi nu

uitãm nici o clipã cã înainte de toate este om ºi are nevoie sã fie

tratat ca atare. Cabinetul nostru oferã o gamã variatã de servicii

medicale:

-consult medic specialist

-EKG, EKG de efort, Holter-EKG

-mãsurare tensiune arterialã, Holter-TA

-ecografie abdominalã inclusiv Doppler pentru vasele

intraabdominale

-ecografie Doppler a arterelor carotide, a vaselor extremitätilor

superioare ºi inferioare

-ecografie a spaþiului pleural ºi pãrþi moi (ex: muºchi, tendonul

lui Ahile)

-adeverinþe medicale, bilete de trimitere pentru consultaþii de

specialitate interdisciplinare ºi internare în spital sau REHA

-vaccinãri

-analize de laborator complexe care acoperã cea mai mare

parte a spectrului bolilor interne

-pansamente, îngrijirea localã a defectelor cutanate ºi tratament

antibiotic sistemic în cazul infecþiilor

1 - 31 ianuarie 2018Pagina 4 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania, Elveþia ºi Olanda

Mã uit, la TV, la ultimul drum alMajestãþii Sale. ªi vãd o mulþime deromâni care au venit special, din toatecolþurile þãrii, la Curtea de Argeº,pentru a-ºi lua bun rãmas de la RegeleMihai. Mii de români la fel ca ºiceilalþi care, zilele trecute, au fãcutpelerinaj pentru a ajunge la catafalculfostului suveran.

Mii de oameni care au procedataºa din proprie iniþiativã, oameni carenu reprezintã nici partide politice, nicinu au fost convocaþi de sindicate.Români care au vrut sã fie alãturi,

pentru ultima oarã, alãturi de ultimulrege al României.

În mod normal, monarhia esteasociatã cu trecutul, cu istoria. Iar noitrebuie sã privim mereu spre viitordrepþi ºi cu încredere. Încredere carene-a fost spulberatã de partidelepolitice care nu se reformeazã, deaceeaºi oameni politici care se mutãde la un partid la altul. Aceeaºioameni politici hulpavi sã seîmbogãþeascã pe spinarea omului derând. Aceeaºi oameni care schimbãlegile dupã bunul plac numai pentru a

se pune la adãpost de Justiþie. ªi, totuºi! Poate cã þara asta nu

este pierdutã. Poate cã, odatã cuapusul unui monarh sã aparã un nourãsãrit pentru România. Poate cã estetimpul sã ne întoarcem în trecutpentru a salva viitorul! Poate cã estetimpul ca preºedintele sã iniþieze unreferendum unde românii sã fieîntrebaþi dacã vor Republicã sauMonarhie. Somn lin, Majestate!

de Carmen MOCANUSursa: http://m.cugetliber.ro

La moartea Regelui Mihai.Republicã sau monarhie?

Luna decembrie a fost una încãrcatã,atât pentru mine, cât ºi pentru Consilieriifinanciari de la DeutscheVermögensberatung- Klaus Gross. Lunaa început în forþã, încã de pe data de 1Decembrie, când am pregãtit intensîmpreunã organzarea Zilei Naþionale aRomâniei, ce a avut loc la MehrGenerationen Haus în Schweinau –Nürnberg.

În dimineaþa zilei de 2 Decembrie amdat startul petrecerii, unde aºa cum auspus cei prezenþi, a avut un succes enorm.Buna dispoziþie a fost primordialã, alãturide vinul fiert ( era absolut necesar lagradele minus care erau afarã), dar ºicadourile au fost în numãr foarte mare.Toate firmele prezente au avut surprize ºitombole consistente care, spre încântarea

celor prezenþi, au putut îmbina norocul cudistracþia.

Premiile puse la dispoziþie de aceºtiaau fost: un coº plin cu produse româneºti,o boxã bluetooth, o tabletã, toate oferitede Deutsche Vermögensberatung- KlausGross si încã douã coºuri cu produseAVON, oferite de firma mai susmenþionatã, douã pungi cu vestitele cãrþiale editurii Usborne, fotografii ºibreloguri la minut, oferite de FiraViaAktiv, suveniruri oferite de cãtre Ria,ºi, nu în cele din urmã, zacuscã ºiCalendare cu ciocolatã, din partea FirmeiMoney Gram ºi lista poate continua.

Cadourile nu se opresc aici, totul afost continuat a doua zi, când am fostprezenþi la Ziua României- organizatã deConsulatul General al României la

Munchen, la sediul Parlamentului Land-ului Bavaria (Landtag) unde am fostprezenþi ca sponsori.

Evenimentul a fost deschis de cãtreE.S. dl Emil Hurezeanu, ambasadorulRomâniei în RFG, care a subliniat îndiscursul sãu, printre altele, semnificaþiazilei de 1 Decembrie ºi oportunitateainiþierii unui dialog cuprinzãtor la nivelulcomunitãþii româneºti din sudulGermaniei, importanþa relaþiilorbilaterale, atât româno-germane, cât ºiromâno-bavareze, precum ºi intensitateadialogului politic bilateral în anul 2017.

De asemenea, în cadrul recepþiei aufost stabilite noi legãturi între oamenii deafaceri ºi reprezentanþi ai Asociaþiilorromâne din zona Bayern, fiind createastfel noi oportunitãþi de colaboare în

viitor! Aºa cum am amintit la începutul

acestor rânduri, luna decembrie a fostplinã, Klaus Gross fiind cel care acontinuat lista sponsorizãrilor, mergândastfel mai departe, din nou, în aceaºilocaþie din Nürnberg, respectiv:Mehrgenerationenhaus. pentru a facefericiþi în seara de Moº Nicolae peste 30de copiii ºi câþiva bãtrâni. Punguþele plinecu jucãrii noi ºi dulciuri au fost cele careau încãlzit inimile micuþilor, uitând dejucãriile pe care le aveau în jurul lor.

Mulþumi pe aceastã cale tuturor celorcare s-au implicat în organizarea acestorevenimente minunate ºi le dorim numaibine, un An Nou 2018 plin de bucurii ºisãnãtate!

Ionela van Rees- Zota

Românii împreunã...Retrospectiva lunii decembrie 2017

Pentru cã luna decembrie a fost una foarte încãrcatã, la rubricaCONSULTANTUL DUMNEAVOASTRÃ VÃ INFORMEAZÃne-am hotãrât sã punem o retrospectivã în imagini a activitãþiiacestora pentru a vã da seama de ceea ce fac consultanþii financiariîn spatele numelui de CONSULTANT. Nu sunt doar simple

persoane, care doresc sã vã punã la dispoziþie cele mai bune ofertede pe piaþã în domeniul asigurãrilor, economisirii de bani etc, cisunt cu adevãrat OAMENI care fac mult mai multe pentru semeniilor. Mai jos vã relatãm – în imagini ceea ce au fãcut în lunaDecembrie.

Pagina 51 - 31 ianuarie 2018 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania, Elveþia ºi Olanda

Consultantul dumneavoastrãvã informeazã:

Invitaþie ºi sponsorizareaevenimentului organizat de

Ziua României în Parlamentulbavarez, organizat de

Consulatul general român dela München.

Sponsorizarea ZILEIROMÂNIEI de la Nürnberg ºi

participarea cu voluntari laorganizarea acesteia.

Moº Nicolae a venit laMehrGenerationenHaus ºi a

fãcut fericiþi mai mult de 30 decopiii, iar acest lucru datoritãlui Klaus Gross de la DeutscheVermögensberatung care s-aimplicat direct în organizarea

acestui eveniment.


Într-un interviu acordat Agenþiei de presãRador, doamna Liliana Þuroiu, preºedinteleInstitutului Cultural Român, a dezvãluit câtevadintre evenimentele anului 2018 ºi a realizat unbilanþ al anului care se încheie.

Reporter: Doamna preºedinte, încheiem

peste câteva zile un an calendaristic ºi, odatã cu

el, o parte din primul an al mandatului

dumneavoastrã la conducerea Institutului

Cultural Român. Au fost multe evenimente, multe

proiecte, vizite în afara þãrii. Una dintre problemele

complicate pe care le-aþi preluat încã de la

începutul mandatului, soluþionatã, iatã, înainte de

finalul anului, a fost lipsa de personal, mai ales de

conducere, la multe filiale ICR din strãinãtate. Pe

lângã chestiuni de ordin practic, cred cã problema

era ºi una de capacitate diminuatã de a

implementa strategia curentã, nu-i aºa?

Liliana Þuroiu: Numirile directorilor ºi

directorilor-adjuncþi ai reprezentanþelor

Institutului Cultural Român din strãinãtate au

ajuns în faþa Comisiilor Senatului ºi acesta este

lucrul pe care l-am promis încã de la primele

declaraþii în postura de preºedinte al ICR.

Prevederile legislative prevãd un traseu relativ

complex pe care trebuie sã-l parcurgã toate

instituþiile implicate - Institutul Cultural Român,

Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii ºi

Identitãþii Naþionale ºi Academia Românã. Am

reuºit sã parcurgem aceste etape ºi iatã, anul se

încheie cu o rezolvare a acestei situaþii. Este o

realitate cã lipsa factorilor de decizie în cadrul

unor Reprezentanþe a influenþat negativ

capacitatea echipelor ICR de a genera ºi

implementa proiecte mai complexe. ICR este

implicat, în urmãtorii ani, într-o serie de programe

culturale de anvergurã, foarte importante pentru

promovarea culturii româneºti în strãinãtate -

Programul Centenar, Sezonul Franþa - România,

EUROPALIA, pregãtirea pentru preluarea de cãtre

România a Preºedinþiei Consiliului Uniunii

Europene - ca sã le numesc doar pe cele mai

importante dintre ele. Am considerat prioritar sã

avem echipe complete, formate din oameni

dinamici, persoane cu experienþã în organizarea

unor evenimente de amploare în domeniul

cultural. Sunt convinsã cã 2018 va începe în forþã,

astfel încât sã reuºim sã punem în practicã ce ne-

am propus deja, dar sã ºi gândim programe noi,

pentru o perioadã de timp mai îndelungatã.

Reporter: Sunt, aºa cum aþi menþionat,

câteva evenimente internaþionale foarte ample,

poate unice în istoria culturalã - cel puþin recentã

- a României. De curând a avut loc, la Paris, cel

de-al doilea Comitet Mixt de Organizare a

Sezonului Franþa-România. Cu ce gânduri ºi

speranþe reveniþi de acolo?

Liliana Þuroiu: În perioada 4 - 8 decembrie

2017 a avut loc o sesiune plenarã gãzduitã de

Ministerul Europei ºi Afacerilor Externe de la

Paris. La finalul acestei sesiuni, am participat la

întâlnirea cu reprezentanþii pãrþii franceze, alãturi

de domnul Sergiu Nistor, Consilier Prezidenþial -

Departamentul Culturã, Culte ºi Centenar,

domnul Sorin Cîmpeanu, Preºedintele Agenþiei

Universitare a Francofoniei (AUF) ºi Preºedinte al

Consiliului Naþional al Rectorilor din România,

domnul Alexandru Oprean, Secretar de Stat la

Ministerul Culturii ºi Identitãþii Naþionale, alãturi de

Excelenþa Sa domnul Luca Niculescu,

Ambasadorul României în Republica Francezã ºi

de domnul Cosmin Dinescu, Secretar General

MAE. Partenerii francezi au fost prezenþi într-o

delegaþie numeroasã din care au fãcut parte

Laurence Auer, director al Departamentului

Culturã, Învãþãmânt ºi Cercetare din cadrul

Ministerului Europei ºi Afacerilor Externe de la

Paris, domnul Pierre Buhler, Preºedintele

Institutului Francez, domnul Alban de Nervaux,

director Afaceri Internaþionale ºi Juridice la

Ministerul Culturii, doamna Estelle Airault,

director Afaceri Europene la Ministerul Culturii,

doamna Sophie Bouquet, coordonator pentru

România în cadrul Biroului de Afaceri Europene

de la Ministerul Culturii, doamna Florentine Petit,

ºef departament Relaþii Europene ºi Internaþionale

ºi Cooperare din cadrul Ministerului

Învãþãmântului Superior, Cercetãrii ºi Inovaþiei. La

aceastã întâlnire a participat ºi Excelenþa Sa,

doamna Michèle Ramis, Ambasadorul Franþei în

România. Cred cã Sezonul Franþa - România

reprezintã o ocazie bunã de a evidenþia mai

pregnant relaþia dintre culturile celor douã þãri,

reperele ºi obiectivele comune ce se regãsesc în

valorile europene pe care România ºi Franþa le

împãrtãºesc. Spaþiul cultural comun al României

ºi al Franþei este Europa, iar Sezonul va confirma

atât afinitãþile dintre cele douã culturi, cât ºi viitorul

bazat pe aceste valori comune. Aºa cum am mai

spus în diferite ocazii, ICR a început deja sã

lucreze la programele pentru eveniment, prin care

dorim sã promovãm artiºtii români

contemporani, dar ºi creaþii din patrimoniul

naþional. Dacã pentru Franþa acest program are

deja un istoric de 30 de ani, România este la

prima participare, aºa cã, probabil, emoþiile mai

mari sunt de partea noastrã.

Reporter: Pentru cã aþi menþionat mai

devreme numele ES, doamnei ambasador

Ramis, am remarcat-o ca fiind o prezenþã des

întâlnitã la acþiunile Institutului.

Liliana Þuroiu: Ne bucurãm de aprecierea

mediului diplomatic din þara noastrã, ºi, în acest

context, Excelenþa Sa ne onoreazã cu prezenþa la

manifestãrile ICR. Am avut anul acesta întâlniri cu

un numãr mare de ambasadori strãini la

Bucureºti, aceºtia participã frecvent la

evenimentele noastre, iar noi onorãm cu plãcere

invitaþiile lansate de Excelenþele Lor. Doamna

Michèle Ramis a devenit, e drept, într-un timp

foarte scurt dupã sosirea la post, un foarte bun

prieten al Institutului Cultural Român. Am avut

onoarea sã accepte invitaþia noastrã de a

participa, în luna iulie 2017, la doar câteva zile

dupã prezentarea scrisorilor de acreditare în faþa

Preºedintelui României, la proiectul Mesageri

Indentitari - o celebrare a costumului tradiþional

românesc ce a avut loc în Sufrageria Regalã a

Muzeului Naþional de Artã al României. A fost,

practic, primul eveniment public la care a

participat în calitate de ambasador al Franþei în

România. Tot la un eveniment al Institutului

Cultural Român, la Sinaia, cu prilejul lansãrii Lunii

Enescu la ICR, doamna ambasador a susþinut

primul sãu discurs public în limba românã. Am

colaborat extraordinar cu Ambasada Franþei ºi cu

Excelenþa Sa în timpul Conferinþei Francofoniei la

Bucureºti, când ICR a gãzduit Festivalul Filmului

Francofon, dar ºi, recent, în cadrul seminarului

dedicat violenþei împotriva femeilor, organizat la

Institutul de Arhitecturã, la iniþiativa doamnei

ambasador, în parteneriat cu ICR, MAE ºi Agenþia

Naþionalã pentru Egalitatea de ªanse între femei ºi

bãrbaþi. Aceastã apropiere face parte din

diplomaþia culturalã pe care o desfãºurãm zi de zi

la Institutul Cultural Român, în þarã ºi în

strãinãtate. E parte a rolului instituþiei, aºa cum

este definit el prin lege ºi e parte din dorinþa

noastrã de a promova cât mai intens ºi la

standarde cât mai înalte cultura româneascã

oriunde în lume. Dealtfel, rãmânând în zona

colaborãrii franco-române, acest lucru se

întâmplã atât în þarã cât ºi în afarã. Am avut

câteva întâlniri remarcabile cu oameni de culturã

din spaþiul francez, dar ºi cu oficialitãþi franceze,

am avut întâlniri în Franþa cu preºedintele

Institutului Francez, atât cu domnul Bruno

Foucher, cât ºi cu domnul Pierre Buhler, noul

preºedinte al Institutului Francez; cea mai recentã

întrevedere a avut loc acum o sãptãmânã, aºa

cum spuneam, când am participat la Reuniunea

Comitetului Mixt de Organizare pe Sezonul

Franþa-România.

Reporter: Am observat, ºi nu doar noi, o

deschidere a Institutului Cultural Român ºi o

dinamizare a activitãþii sale. Folosesc în mod

deliberat termenul deschidere, citându-l pe

academicianul Eugen Simion, fostul preºedinte al

Academiei Române, care, de curând a declarat cã

recunoaºte onest cã ICR s-a deschis, cã nu mai

este o instituþie doar pentru un grup de

intelectuali. Ce înseamnã aceastã deschidere?

Liliana Þuroiu: Suntem deosebit de onoraþi

de aceastã apreciere, exprimatã atât de deschis.

Domnul academician Eugen Simion a declarat

acestea public în urmã cu câteva sãptãmâni, în

cadrul unui excepþional seminar internaþional

organizat de Muzeul Naþional al Literaturii

Române, eveniment dedicat proiecþiilor culturii

române în cadrul culturii europene. Domnia sa a

completat aceastã afirmaþie cu un citat din Titu

Maiorescu, îndemnându-ne sã fim naþionali cu

faþa spre universalitate. Pot spune cã activitatea

nostrã s-a intensificat vizibil, atât în centralã, la

Bucureºti, cât ºi în Reprezentanþele din

strãinãtate; au fost multe evenimente de calitate în

acest an, multe deplasãri în care am avut

întrevederi cu artiºti ºi oameni de culturã la nivel

european, cu mulþi oficiali europeni, în special la

Paris ºi Bruxelles, activitãþi pe care le-am fãcut

publice, cu toatã deschiderea, prin comunicãri ºi

postãri pe pagina ICR. ªi activitatea filialelor este

foarte dinamicã, în condiþiile în care ele activeazã

pe pieþe culturale mature, selective, iar echipele

noastre din strãinãtate au fost - numeric vorbind

- foarte mici. Din fericire, aºa cum spuneam, am

depãºit acest stadiu ºi în curând echipele vor fi

întregite ºi gata sã acþioneze la capacitate

maximã. Despre aceste tipuri de deschidere am

vorbit ºi eu la preluarea mandatului, deschidere

cãtre medii ºi tipuri de public care au nevoie de

noi, cãtre noi spaþii culturale din þarã ºi din

strãinãtate fãrã prejudecãþi ºi fãrã complexe, fãrã

orgolii, dar ºi fãrã teama de a greºi.

Reporter: În acest nou mod de abordare se

înscrie ºi evenimentul de la Londra, din

septembrie, când aþi avut spectacolul Oedipe pe

scena Royal Festival Hallþ România ºi românii pe

marile scene ale lumii� Am vorbit cu oameni care

au fost la faþa locului ºi care au vãzut cu ochii lor

primirea de care s-a bucurat opera lui George

Enescu în rândul publicului londonez ºi al presei

din capitala Marii Britanii, primirea de care s-au

bucurat Corul Filarmonicii ”George Enescu” ºi

Corul de Copii Radio. Minute în ºir de aplauze la

scenã deschisã, cu publicul în picioare� a fost

impresionant.

Liliana Þuroiu: Este unul dintre

evenimentele spectaculoase de la un capãt la altul

ale ICR ºi da, se înscrie pe aceastã linie de a ne

prezenta ºi reprezenta pe marile scene ale lumii.

Opera lui George Enescu în deschiderea stagiunii

London Philharmonic Orchestra, sub bagheta

maestrului Vladimir Jurowsky, dirijorul

Filarmonicii londoneze ºi director artistic al

Festivalului George Enescu, Corul Filarmonicii

române condus de maestrul Iosif Pruner ºi Corul

de Copii Radio condus de maestrul Voicu

Popescu, pe care le-aþi menþionat, artiºtii români

prezenþi pe scena londonezã, toate acestea nu ar

fi fost posibile fãrã extraordinara implicare a

echipei ICR Londra, care a mai dus opera lui

Enescu în faþa publicului londonez dar care,

înþelegând perfect gustul rafinat al acestui public,

a plusat, ºi anul acesta i-a prezentat Oedipe în

variantã concertantã. Am avut deosebita onoare

sã aud din gura directorului Filarmonicii

londoneze, dl. Timothy Walker, cã acest succes

nu ar fi fost posibil fãrã implicarea ICR. Pornind

de la acest succes, în luna octombrie am lansat,

la Sinaia, la elegantul Casino al oraºului, proiectul

Luna Enescu la ICR, în prezenþa unor oaspeþi de

seamã din mediul cultural, academic, ºtiinþific ºi

diplomatic. Din nou a fost alãturi de noi ES

doamna Michèle Ramis, ambasadorul Franþei în

România.

Reporter: O abordare specialã a ICR am

sesizat ºi în susþinerea industriilor creative. De

curând ICR s-a afiliat la Creative Industries

Federation de la Londra.

Liliana Þuroiu: Acþiunea de afiliere va avea

curând, sper, rezultate concrete ºi practice. Am

spus, în repetate rânduri, creativitatea nu este

doar semnul originalitãþii, al spiritului de inovare,

de schimbare, ci este unul dintre elementele

fundamentale care stau la baza culturii. Din acest

motiv, una dintre prioritãþile pe care le-am avut în

vedere odatã cu preluarea mandatului, a fost sã

punem accent pe încurajarea ºi susþinerea

industriilor creative. ICR a fost permanent alãturi

de filmul românesc, de literaturã, de creaþia

popularã, de designerii români ºi cred cã una

dintre cheile pentru reuºita proiectelor din

industriile creative este tocmai deschiderea lor

spre orizonturi culturale cât mai largi - spre pieþe

culturale. Aceastã deschidere a noastrã nu a

rãmas fãrã ecou, a fost observatã ºi, ca o

recunoaºtere a acestor merite, la întâlnirea

bianualã a Consiliului Internaþional al Creative

Industries Federation/Federaþiei Industriilor

Creative din Marea Britanie, din octombie 2017, a

fost validatã afilierea Institutului Cultural Român la

Creative Industries Federation. Am avut un

ambasador extraordinar în acest demers, echipa

ICR Londra, condusã de domnul director Dorian

Branea, care a susþinut poziþia ICR ºi a transmis

ºi propunerea noastrã de organizare, la Bucureºti,

la începutul anului 2018, a unei conferinþe

româno-britanice a industriilor creative. La scurt

timp dupã acest success, boardul CIF a validat

prezenþa mea ca membru în structura de

conducere a federaþiei. Creative Industries

Federation (CIF) este organizaþia reprezentativã a

industriilor creative britanice care numãrã peste

1.000 de companii, fundaþii, instituþii publice ºi

private, a cãror contribuþie la economia Marii

Britanii este estimatã la aproximativ 90 de

miliarde de lire sterline anual. Noi trebuie sã fim

acolo, pentru cã industriile creative, chiar dacã nu

sunt încurajate suficient în România, au un

potenþial uriaº, se impun tot mai mult ºi în þara

noastrã - ºi nu o spun eu pentru cã provin din

aceastã zonã, o spun statisticile care aratã o

creºtere constantã a acestor industrii, inclusiv în

perioada anilor trecuþi când celelalte industrii au

fost în declin. Aºadar, avem toate motivele sã

militãm pentru ca industriile creative româneºti sã

treacã graniþele României. Aceastã afiliere ne

aºeazã alãturi de numele grele ale industriilor

creative, nume influente din domeniu, precum:

Roly Keating, directorul general al British Library,

Tamara Rojo, director artistic al English National

Ballet, Isabel Davis, directoarea pentru programe

internaþionale a British Film Institute, Stephen

Lotinga, preºedintele Asociaþiei Editorilor

Britanici, Linda Merrnick, rector al Royal Northern

College of Music, Stephen Woodford, director

general al Asociaþiei Britanice de Publicitate. Acest

statut este un rezultat concret al muncii noastre în

sensul de a plasa tot ce þine de creativitate

românescã, de a plasa arta ºi cultura noastrã,

artiºtii români la cel mai înalt nivel în Europa ºi în

lume. Este ambiþia noastrã, a celor de la ICR,

justificatã de calitatea artiºtilor români de diverse

generaþii, de a merge cãtre aceºtia - cãci, în

parantezã fie spus, ºi aici a intervenit o schimbare

de abordare, în sensul în care ICR merge în

întâmpinarea artiºtilor ºi a oamenilor de culturã

români, fãrã sã mai aºtepte ca aceºtia sã caute

Institutul ºi sã-l solicite în diverse proiecte- facem

noi acest pas; aºa am lucrat în timpul anului 2017

ºi aºa vom proceda pe mai departe: îi cãutãm noi

ºi îi promovãm pe marile scene ale lumii, în marile

muzee ºi teatre, la marile evenimente culturale

europene ºi mondiale.Reporter: România va participa anul viitor,

în calitate de þarã invitatã, la cea de-a 77-a ediþie aTârgului de carte Retiro. Ce ne puteþi spunedespre acest lucru?

Liliana Þuroiu: Am obþinut, la scurt timpdupã ce am preluat conducerea InstitutuluiCultural Român, participarea la târg cu aceststatut, de þarã invitatã de onoare. Târgul de carteRetiro este cel mai mare eveniment din Spaniadedicat literaturii, fiind organizat în Parcul Retirodin anul 1967. Este vizitat anual de peste2.000.000 de persoane, fiind un eveniment unicdin acest punct de vedere. Particularitatea târguluiconstã în a oferi un contact direct între cititori ºiautorii preferaþi. Participarea Institutului CulturalRomân a început în 2012, iar ediþia de anul viitor,în care avem statutul de þarã invitatã, va fi unmotiv prielnic de a pune în valoare patrimoniulliterar românesc ºi, totodatã, de a oferi operspectivã asupra evoluþiilor literare ºi editorialeactuale. Programul pe care îl gândim va fi bogatºi variat, cu dezbateri, lansãri de carte ºi întâlniri lacare vor participa editori, scriitori, traducãtori,profesori universitari, jurnaliºti români ºi spanioli,dar vor exista de asemenea spectacole ºiconcerte. Trebuie sã vã spun cã tot anul viitor areloc ºi Târgul de carte de la Leipzig, la care þaranoastrã va avea din nou, dupã 20 de ani, statutulde þarã invitatã de onoare. Acest statut asigurãvizibilitate ºi notorietate - este o posturã pe careorice þarã o doreºte - dar impune standarde carenu sunt simplu de atins. Graþie eforturilor depusepentru suplimentarea bugetului alocattraducerilor pot spune cã vom merge anul viitorcu opere ºi lucrãrii traduse de calitate.

Reporter: A fost un an plin de evenimentenotabile la ICR. Am discutat deja despre câteva.Ce ar mai trebui, neapãrat, sã nu fie trecut cuvederea?

Liliana Þuroiu: Lista este nu doar lungã, ciºi greu de prioritizat. Menþionez în primul rândprezenþa, cu sprijinul ICR, a expoziþiei” Apariþii”,semnatã de Geta Brãtescu, la Bienala de Artã dela Veneþia. Dacã tot vorbim de arte vizuale vreausã menþionez recenta întâlnire din Portugalia cuJoana Vasconcelos, ocazie cu care am obþinutacordul ei pentru organizarea unei expoziþii înRomânia. De asemenea am pus bazele unuiprogram de mobilitate iniþiat de Institutul CulturalRomân, în contextul împlinirii a 100 de ani derelaþii diplomatice între România ºi Portugalia, darºi al Centenarului României Moderne. Legat deacþiuni mai ample nu putem uita de implicareaICR în programul Europalia. Aºa cum ºtiþi,participarea României la Europalia va reprezentao continuare a exerciþiului preºedinþiei rotative aRomâniei la Consiliul Uniunii Europene, ceea ceînseamnã o prezenþã foarte puternicã a þãriinoastre în capitala Belgiei. Anul 2017 a fost un anal deschiderii ºi al lansãrii de oportunitãþi, un an cea adus creºterea salariilor personalului ICR, alcãror cuantum rãmãsese la nivelul anului 2009,ºi am reuºit, de asemenea, încadrarea noastrã înFamilia Ocupaþionalã ”Diplomaþie”, acolo undeconsider cã este locul acestei instituþii. Anul 2018se prefigureazã a fi, în acest context, plin demomente notabile. România va fi prezentã launele dintre cele mai importante evenimenteculturale europene ºi mondiale. Este anulCentenarului ºi, în mod evident, dorim sã-lmarcãm aºa cum se cuvine în contextul implicãriinoastre în marile proiecte internaþionale.

Sursa: http://www.rador.ro

Liliana Þuroiu, preºedintele Institutului Cultural Român:„LA ICR, 2018 VA FI UN AN PLIN DE MOMENTE NOTABILE”

1 - 31 ianuarie 2018 Pagina 7ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa


Considerat unul dintre ceimai mari scriitori americani,poreclit de unii critici literari“Shakespeare al Americii”,Ernest Hemningway (1899-1961) a avut o viaþã extremde palpitantã, desprinsã parcãdin paginile romanele sale. Înviaþã ca ºi în dragoste,prozatorul american a fost unnestatornic. A fost cãsãtoritde patru ori ºi s-a îndrãgostitde mult prea multe ori. Iubeaintens, pasional ºi suferea înegalã mãsurã. Sensibil ºivulcanic, Hemingway amoºtenit caracterul tatãluisãu. Clarence Hemingway afost un pãrinte sever, de lacare, viitorul scriitor amoºtenit personalitateabipolarã ºi tendinþelesinucigaºe. Mama lui, GraceHemingway, era o femeiereligioasã, care, din motive

de sãnãtate a renunþat la visulde a deveni cântãreaþã deoperã.

La vârsta majoratuluitânãrul Hemingway participãla Primul Rãboi Mondial cavoluntar la crucea roºie ºiajunge sã lupte în Italia.Dupã câteva luni este rãnitîncercând sã salveze viaþaunui soldat iar ca pacient într-un spital italian seîndrãgosteºte prima datã de oasistentã americanã maimare ca el. Deºi la începutpãrea cã tânarã îi rãspunde cuacelaºi sentimente, ea sedesparte de eroul american,pe motivul diferenþei devârstã. Atracþia luiHemingway pentru femeilemature, puternice ºi extremde inteligente a rãmas oconstantã a preferinþelor lui.Hadley, prima lui soþie era cu

8 ani mai mare ca el.Împreunã au trãit o povestede dragoste frumoasã care s-aconsolidat la Paris, pe vremeacând Hemingway începea sãse remarce ca scriitor. A doualui soþie Pauline Pfeiffer, afost ca ºi urmãtoarele nevesteale lui Hemingway, ziaristã.Împreunã au avut doi bãieþi :Patrick ºi Gregory. Cãsãtorialor s-a destrãmat în 1940când prozatorul a cunoscut-oîn Spania, în perioadarãzboilului civil, pe MarthaGelhorn care era ºi eacorespondent de rãzboi.Tânãra jurnalistã l-a încurajatpe Hemingway sã treacã spreo nouã etapã de creaþieliterarã. Astfel a apãrutromanul “Pentru cine batclopotele”, care s-a vândut înpeste 1 milion de exemplareºi a fost tradus, ulterior, înmai multe limbi. Firiaventuriere ºi independente,extrem talentate, Martha ºiHemingway au avut ocãsnicie scurtã, ce a duratdoar 5 ani!

Înainte de pronunþareaacestui al treilea divorþ înviaþa romancierului americanîºi face apariþia o atragãtoareziaristã de la “TIME”, MaryWelsh. Ca ºi Hemingway,Mary mai trecuse prin douãcãsnicii iar din momentul încare l-a cunoscut, pe Ernest arenunþat la profesia ei, pentrua fi alãturi de soþul pe care îladora.

S-au cunoscut la Paris, în1944 iar doi mai târziu, dupãpronunþarea divorþului luiMary, s-au cãsãtorit. Înperioada mariajului lor aucãlãtorit mult, au avut maimulte reºedinþe : în Cuba, înKey West (Florida), înKetchum (Idaho). Mary erao femeie înþelegãtoare ºirezistentã, care ºi-a dat seamade timpuriu cã nu-i va fi uºorcu un soþ irascibil, depresiv,care iubea aventura,

petrecerile ºi a cãrui sursã deinspiraþie ajunsese în fazadeclin. Cu toate acestedefecte marele scriitor oiubea sincer ºi o apreciaenorm. Uneori îºi exprimaafecþiunea prin intermediulscrisorilor pe care i le trimiteacând se afla în Cuba ºi era lapescuit pe vasul “Pilar”. Într-una dintre scrisorileexpediate din Cuba, scriitorulrecunoºtea cã îi este extremde dor de ea. Numind-o peMary Welsh “ºtrengãriþa meapreiubitã”, îi adresa rânduriîncãrcate de romantism ºi dedor. Ei au rãmas împreunãpânã în anul 1961, cândscriitorul a decis sã plecedintre cei vii, sinucigându-se.

Viaþa lui a fost o sumã desuiºuri ºi coborâºuri, derealizãri ºi poticniri. Prinromanele, volumele de prozãscurtã, articolele ºireportajele pe care le-a scris a

marcat în mod hotãrâtorevoluþia literaturii americane.Scriitorul Ernest Hemingwaya fost un titan, omulHemingway a fost erou, unexplorator, un bãrbatcontroversat, mereu îndrã-gostit, mereu pregãtit pentrunoi experienþe ºi noi aventuri.Referindu-se la talentul sãuremarcabil James Joycespunea despre Ernst Hemin-gway cã “a redus completgraniþa dintre literaturã ºiviaþã”. Autorul celebrelorromane : “Pentru cine batclopotele”, “Bãtrânul ºimarea” , “Grãdina raiului”,“Dealurile verzi ale Africii”,a fost recompensat cunumeroase premii ºi distincþiiliterare dintre care cele maiimportante sunt : PremiulPulitzer (1953) ºi PremiulNobel pentru Literaturã(1954).

Liliana Moldovan

CELEBRE POVEªTI DE DRAGOSTE

Ernest Hemingway ºicaruselul iubirilor sale


Anul 2017, dedicatComunicãrii ºiJurnalismului

- Stimate Dr. Luis Ovse-jevich, sunteþi recunoscut caavocat, om de afaceri, profesor,scriitor dar ºi ca fondator ºipreºedinte al Fundaþiei Konex.Cum a apãrut Fundaþia Konex?

Fundaþia Konex s-a nãscutdin dorinþa mea de a întoarcesocietãþii tot ce ea mi-a oferit întimpul studiilor universitare ºi aformãrii, dezvoltãrii mele ca omde afaceri. M-am format caavocat în Universitatea dinBuenos Aires, instituþie publicã,care se susþine din impoziteleplãtite de comunitate. Ulterior,în activitatea mea de om deafaceri, de asemenea am avut unparcurs profesional de succes.A-i premia ºi a-i recunoaºte pecei care sunt un exemplu pentrusocietatea argentinianã repre-zintã pentru mine un mod de ada înapoi tot ceea ce mie mi s-aoferit. Aºa a apãrut, în 1980,Fundaþia Konex ºi PremiileKonex.

- În anul 2017, PremiileKonex au fost dedicate Co-municãrii ºi Jurnalismului.Dacã þinem seama cã libertateapresei din America Latinã s-aînrãutãþit, aceste premii le vorda mai mult curaj ziariºtilor ºiinstituþiilor de presã?

- Premiul Konex este orecunoaºtere a muncii efectuatãpe o duratã de 10 ani. Cu altecuvinte, persoanele care au fostpremiate în 2017, au fostpersoanele care s-au evidenþiatîntre 2007-2016. Marele Juriu,care i-a ales pe premianþi,respectã criteriile de eticã ºiprofesionalism. Cei careprimesc Premiul Konex înComunicare ºi Jurnalism s-auevidenþiat prin susþinerealibertãþii presei ºi au acþionatîntr-o manierã coerentã ºisusþinutã în munca lor dejurnaliºti. Nu am niciun dubiucã aceastã distincþiefuncþioneazã ca o recunoaºtere,dar, de asemenea, ºi ca un

stimulent pentru continuareaunui bun exemplu de conduitãprofesionalã.

- Ce ne puteþi spune desprelibertatea presei în Argentina?

- Consider cã situaþialibertãþii presei în Agentina nudiferã mult de ce existã în þãriledezvoltate. Munca în presã, întoatã lumea, s-a schimbatdramatic prin apariþia noilortehnologii. Totuºi, esenþa preseide a investiga realitatea, de aîntreba ºi critica, acþionând înfavoarea democraþiei nu s-aschimbat. Acest lucru desigur,întotdeauna genereazã tensiuniîntre presã ºi guverne saudiferite instituþii aflate la putere,dar pot fi ºi entitãþi publice sauprivate. Statul însã trebuie sãasigure libertatea de expresie ºia presei. Pe de altã parte, presa ºijurnaliºtii trebuie sã-ºi exerciteatribuþiile cu mareresponsabilitate.

- Când au fost acordateprimele Premii Konex pentrujurnalism?

- Aceasta s-a întâmplat înanul 1987. Celelalte ediþii au fostîn anii 1997, 2007 ºi acum, în2017.

- Deci, Premiul pentruJurnalism nu se acordã anual?

- Nu, doar o datã la fiecare10 ani.

- Premiile Konex sunt numaipentru cetãþeni argentinieni?

- Premiile Konex sunt orecunoaºtere pentru muncapersonalitãþilor care se

evidenþiazã în Argentina, fie cãsunt argentinieni sau rezidenþistrãini. Din anul 2002, existã, deasemenea, ºi Premiile KonexMERCOSUR care se acordãpersonalitãþilor notabile care aulegãturã cu þãrile din aceastãregiune. De aceea, am premiatBrazilia, Chile, Uruguay,Paraguay, Peru ºi Bolivia.

- Cine face selecþiacandidaþilor?

- Premiile Konex cuprind 10activitãþi, cum ar fi : Sport,Spectacole, Arte Vizuale, ªtiinþeºi Tehnologie, Litere, MuzicãPopularã, ªtiinþe Umane,Comunicare- Jurnalism, Mediude Afaceri, Muzicã Clasicã.Premiile pentru fiecare dintreaceste activitãþi se repetã lafiecare zece ani. Anual, seconstituie Marele Juriu formatdin 20 de membri care au caatribuþie stabilirea a 20 dediscipline sau domenii deactivitate ºi sã aleagã premianþii.În linii generale, din MareelJuriu fac parte persoane care auobþinut Premiul Konex la ediþiileprecedente. Responsabilitateamea, ca Preºedinte al FundaþieiKonex, este de a-i alege pe aceºti20 de juraþi, dar decizia cuprivire la cei 100 de premiaþieste a Marelui Juriu care aredeplina libertate de a decide.Din partea Fundaþiei Konex,întotdeauna s-a cerut cea mai

mare obiectivitate posibilã,avându-se în vedere factorul eticºi activitatea exemplarã. Ideeaeste sã fie aleºi cei mai bunipentru fiecare disciplinã.

- De la înfiinþare ºi pânã înprezent, câte Premii Konex aufost acordate în total, ºi dintreacestea câte au fost pentrujurnalism?

- Începând din 1980, anual,au fost premiate 100 depersonalitãþi. Adicã, în 38 de anide existenþã a Fundaþiei Konex,au fost acordate 3800 de premii.La acestea trebuie sã adãugãmcã, în anumite ocazii, au fostpremiate chiar 105 personalitãþiîntr-un an ºi, de asemenea, maiexistã distincþii cum ar fiMenþiunile Speciale, PremiileKonex de Onoare, care se acordãunei personalitãþi decedate, ºiKonex Mercosur despre care v-am spus mai înainte. Cât priveºtedisciplina Comunicare -Jurnalism, care a avut pânã acumpatru ediþii, numãrul premiaþilora ajuns la 400.

- Care este cel mai valorospremiu pe care îl oferãFundaþia Konex?

- Acesta este Konex deBriliante. Pentru ca o persoanãsã poatã primi acest premiu, maiîntâi trebuie sã se numere printrecei 100 de premiaþi care auprimit Diploma de Merit.Persoana care obþine Premium

Konex de Brillante devinePersonaliatea Decadei pentrutoate activitãþile, Aceastãdistincþie a fost obþinutã de maripersonalitãþi din Argentina,precum Jorge Luis Borges(Litere), Diego Maradona(Sport), Daniel Barenboim(Muzicã Clasicã), Luis FedericoLeloir (ªtiinþã ºi Tehnologie),Juan Manuel Fangio (Sport),Mercedes Sosa (MuzicãPopularã), ca sã vã dau doarcâteva exemple. De asemenea,trebuie sã menþionez cãpersonalitãþi foarte importanteau primit Premium Konex deOnoare, distincþie care se acordãunei personalitãþi decedate îndecada respectiva. În acest caz,aº putea menþiona urmãtoareleexemple: Astor Piazzolla(Muzicã Popularã), JulioCortázar (Litere), MauricioKagel (Muzicã Clasicã) ºiCarlos Gardel (MuzicãPopularã).

Premiul Konex de Onoarepentru doi Preºedinþi ai

Argentinei

- Printre câºtigãtoriiPremiului Konex se numãrã ºivreun Preºedinte al Argentinei?

- Da. Unul este ArturoFrondizi care a primit Konex deOnoare, în anul 1998. Frondizi afost Preºedinte al Argentineiîntre 1958-1962, an în care a fostdestituit printr-o loviturãmilitarã. Decizia de premiere i-aaparþinut Marelui Juriu, dar euvã pot spune cã Frondizi a fost opersoanã de mare calitateintelectualã, autor al multor cãrþiºi publicaþii pe teme institu-þionale, economice, juridice ºi depoliticã internaþionalã. Istoriaargentinianã îl recunoaºte cafiind rotorul Dezvoltãrii în þaranoastrã. Al doilea Preºedintepremiat este Fernando de laRua, în 1988, ca Legiuitor, apoica Preºedinte al Argentinei, din1999 pânã în 2001.

LUMEA PE GLOBPaginã realizatã de Elena Chiriþã / UZPR

Argentina: 400 de jurnaliºti au primit Premiul Konex- Interviu cu Preºedintele Fundaþiei Konex, Dr Luis Ovsejevich -

„Fundaþia Konex s-a nãscut dindorinþa mea de a înapoia societãþii totce ea mi-a oferit în timpul studiiloruniversitare ºi a formãrii, dezvoltãriimele ca om de afaceri.” Dr LuisOvsejevich

Preºedinte leArturo Fordizi

PreºedinteleFernandode la Rua


La 3 decembrie a.c. Con-sulatul General al Românieila Munchen a organizat, lasediul Parlamentului Land-ului Bavaria (Landtag), olocaþie de excepþie a capitaleiBavariei, recepþia cu prilejulsãrbãtoririi Zilei Naþionale aRomâniei.

Evenimentul a fostdeschis de cãtre E.S. dl EmilHurezeanu, ambasadorulRomâniei în RFG, care asubliniat în discursul sãu,

printre altele, semnificaþiazilei de 1 Decembrie ºioportunitatea iniþierii unuidialog cuprinzãtor la nivelulcomunitãþii româneºti dinsudul Germaniei, importanþarelaþiilor bilaterale, atâtromâno-germane, cât ºiromâno-bavareze, precum ºi

intensitatea dialogului politicbilateral în anul 2017.

Conducerea Land-uluiBavaria a fost reprezentatã dedl Karl Michael Scheufele,

Preºedintele Regiunii Schwa-ben, care a evidenþiat, înalocuþiunea sa, aportulcomunitãþii româneºti, caretrãieºte ºi munceºte în re-giune, la bunãstarea generalãa Land-ului. Parlamentulbavarez a fost reprezentat dedl Prof. Dr. Peter PaulGantzer, vicepreºedinte alacestui for în perioada 2003-2009.

Obiectivul nostru este dea invita anual, cu ocaziacelebrãrii Zilei Naþionale, oregiune/oraº din Româniapentru a se prezentapublicului strãin, dar ºicomunitãþii româneºti dinBavaria. În acest an, invitatulnostru a fost MunicipiulTimiºoara, reprezentat de dlImre Farkas (viceprimar).Alegerea Timiºoarei a avutca principal argument statutulde Capitalã CulturalãEuropeanã 2021.

Între cei peste 300 de

oaspeþi s-au numãratnotabilitãþi ale politicii ºiadministraþiei locale dinLandul Bavaria ºi membrimarcanþi ai comunitãþiidiplomatice acreditate laMünchen. De asemenea, auparticipat reprezentanþi aiasociaþiilor saºilor ºi ºvabilordin Germania (Herta Daniel –Preºedinta Asociaþiei Saºilor

Transilvãneni, Peter Leber –Preºedintele Asociaþieiªvabilor Bãnãþeni), repre-zentanþi ai cultelor religioase,precum ºi ai unor asociaþiicare promoveazã relaþiilebilaterale în diferite oraºe dinLand-urile Bavaria ºi Baden-Württemberg.

Momentul artistic a fostgândit special ca un omagiuadus relaþiei bilateraleromâno-germane, pe care oaniversãm în anul 2017 (50de ani de la reluarea relaþiilordiplomatice ºi 25 de ani de lasemnarea Tratatului de

prietenie) ºi a fost susþinut deCorul Solemnis dinBucureºti, Corul de copii al

ªcolii de limba Românãdin München ºi de tinerimuzicieni români din Timi-ºoara, din cadrul ColegiuluiIon Vidu, laureaþi ai unorconcursuri internaþionale,care au cântat alãturi de tineribavarezi din cadrul ªcolii de

Muzicã din München.Evenimentul a avut

numeroºi sponsori: FundaþiaMichael Schmidt, BBCTreuhand, Hotel am Markt,München, Klaus Gross-Deut-sche Vermögensberatung,Zenker und Günsch Immo-bilien, Asociaþia Dacia, Aso-ciaþia Romanima, AsociaþiaSaºilor Transilvãneni, Mu-zeul ªvabilor Dunãreni dinUlm ºi TAROM.

CONSULATULGENERAL AL

ROMÂNIEIîn München

Sãrbãtorirea Zilei Naþionale aRomâniei în Parlamentul Land-uluiBavaria (Maximilianeum, Landtag)

Citeam undeva cã literaþii nu se preabucurã de aprecierea ºi recunoºtinþaposteritãþii, mai ales dacã, în timpul vieþii, auavut un comportament de o modestieexcesivã, de o rarã delicateþe ºi sensibilitate,de rãbdare ºi echilibru, de înþelepciune ºicalm, fãrã a-ºi exhiba cu ostentaþie inteligenþasuperioarã, nivelul de culturã aproapeexhaustiv în domeniul literelor, evitândpolemica ori lauda de sine. Un astfel de om,rãmas în amintirea celor care l-au cunoscut ºil-au apreciat ca pe unul „muncitor, ambiþios,tenace, cum nu sunt mulþi din generaþia lui”(Nicolae Manolescu) ºi care s-a bucurat derespectul celor din jur, pentru cã a fost „unbãrbat inteligent, sensibil, apreciat, stimat,erudit”, cãruia nu-i plãcea „sã vorbeascã mult,cu atât mai mult despre el” (Romulus Toma),a fost MIRCEA SCARLAT.

Au trecut trei decenii (fugit irreparabiletempus) de la dispariþia sa în plinã tinereþe ºiîn deplinã efervescenþã creatoare, într-unmoment în care „timpul n-a mai avut rãbdare”ºi l-a rãpit din mijlocul familiei, al prietenilorºi al colegilor, rãpus de boalã într-o zi nefastãde 18 decembrie 1987.

Nãscut la 10 aprilie 1951, în Cerveniateleormãneanã, ºi-a petrecut copilãria în sânulunei familii de intelectuali (Marcel, tatãl, erabiolog, iar mama, Melania, profesoarã),fericiþi cã au un copil sãnãtos, bun, ordonat,meticulos, pasionat de lecturã, filatelie ºidesen, cãruia i s-au asigurat condiþii excelentepentru a-i împlini dorinþa de studiu, mai alesîn domeniul literaturii. Ca elev al actualeiªcoli „Mihai Viteazul” (1962-1966) ºi alColegiului Naþional „Al. I. Cuza” dinAlexandria (1966-1970), a stârnitentuziasmul profesorilor sãi prin pasiuneapentru literaturã, istorie ºi limbi strãine,pasiune pe care o va satisface cu asupra demãsurã ca student la Filologie înUniversitatea din Bucureºti (1970-1975). Aicieste remarcat de profesorii sãi, mai ales deacademicianul de astãzi, Nicolae Manolescu,în amintirea cãruia „avea exact însuºiriletrebuitoare ca sã fie un istoric literar […]meticulos, neobosit în a scociorî prin arhive”ºi cãruia „îi plãcea sã frecventeze bibliotecilepublice”, fiind „un client statornic alBibliotecii Academiei”.

Dupã terminarea studiilor universitare,Marcel Scarlat este profesor de limbafrancezã la actualul Colegiu Naþional „Al. D.Ghica” Alexandria (1975-1980), apoi areprilejul fericit de a-ºi potenþa ºi definitivapregãtirea intelectualã la Viena, cu o bursã„Herder”, primitã la recomandareaacademicianului Al. Rosetti, laureat al acestuipremiu european.

Deºi debutase publicistic, încã dinperioada studenþiei, cu o cronicã dramaticã înrevista „Viaþa studenþeascã” ºi unul de criticã(„Integrarea poeticã”) în revista „Amfiteatru”(1974) ºi colaborase la multe reviste de profil,debutul editorial se va petrece abia în timpulprofesoratului (1976), cu studiul „Introducereîn opera lui Miron Costin”, urmat, în doar 10ani de alte ºase volume.

Urmãtorul, „Ion Barbu - poezie ºideziderat” (1981), surprinde, cu deosebire,orientarea esteticã a poetului, bazatã peconºtiinþa fermã a propriei valori, urmãrindu-ºi idealul artistic de perfecþiune poeticã,

reprezentant de seamã al modernismului ºi,deopotrivã, reformator ale acestuia prinpromovarea intelectualizãrii poeziei în daunaafectivitãþii, a confesiunii, prin încifrarealimbajului poetic ºi impersonalizarealirismului, promotor al ermetismului, ca onouã ipostazã a curentului modernistinterbelic.

Celelalte douã volume sunt dedicate altordoi poeþi, unul din perioada paºoptistã, careprezentant al romantismului românesc,Cezar Bolliac („Introducere în opera lui CezarBolliac”, 1985), celãlalt al simbolismuluiinterbelic, George Bacovia („GeorgeBacovia. Nuanþãri”, 1987), ºi acesteasubliniind excepþionala calitate a criticului dea aborda, prin comparaþie, analizã ºi sintezã,opera fiecãruia dintre cei doi reprezentanþi aiunor epoci ºi ai unor orientãri estetice atât dediferite.

Nu trebuie uitat nici volumul postumdedicat lui Ion Creangã („Posteritatea luiCreangã”, 1990), în care realizeazã o „criticãa criticii” operei humuleºteanului, publicatprin grija fostului sãu profesor, NicolaeManolescu, care îl ºi prefaþeazã. Volumulsurprinde ºi analizeazã punctele de vedere alejunimiºtilor, mai ales al lui Titu Maiorescu,potrivit cãruia scriitorul moldovean esteexponentul þãranului român, idee reluatã deG. Cãlinescu ºi de cãtre aproape întreagacriticã româneascã din toate timpurile.Meticulos, criticul trece în revistã aproapetoate lucrãrile dedicate lui Ion Creangã,studiul sãu devenind un punct de plecare sprenoi viziuni, cãci opera humuleºteanului sepreteazã la noi lecturi ºi la noi nuanþãri.

Fãrã a fi o capodoperã, chiar fãrã a seridica la valoarea lucrãrilor de criticã ºi istorieliterarã, romanul „Un romantic întârziat”, unfel de roman-jurnal ºi, deopotrivã, unbildungsroman, de vreme ce urmãrimevoluþia eroului, un alter ego al autorului, dela copilãrie, la adolescenþã, publicat postum(2002) prin grija poetului Romulus Toma, unadmirator al autorului, care ºi-a fãcut oprofesiune de credinþã din a promova pescriitorii teleormãneni atunci când se afla laconducerea forului judeþean de culturã, esterodul dorinþei de a scrie a tânãrului de 20 deani, ca urmare a unui crez al sãu, acela de atrãi prin literaturã: „Vreau sã scriu. Sunt unîncãpãþânat. Visez sã scriu ºi nu vreau sãrenunþ la visul meu. Visul adolescenþei mele.Vreau sã scriu”.

Întrucât „pasiunea pentru istorie literarã l-a distins în generaþia lui”, aceasta fiind o„vocaþie”, opera sa fundamentalã rãmâne„Istoria poeziei româneºti”, „unicã ºi pânã lael, ºi dupã el” (Nicolae Manolescu), ale cãrei

prime trei volume au apãrut în 1982, 1984 ºi1986, al patrulea fiind publicat postum(1990), de cãtre acelaºi profesor, pe bazamanuscriselor ºi a dactilogramelorreconstituite de cãtre soþia sa, Dora Scarlat,cãreia, de altfel îi ºi este dedicat, aceasta fiind„martorul cel mai implicat în istoria acestei«Istorii»”. A doua ediþie a fost publicatã decãtre scriitorul Florea Burtan (f.a.), promotora tot ceea ce înseamnã literaturãteleormãneanã, un exemplar din aceastã ediþiefiindu-mi oferit, cu generozitate, de DomnulMarcel Scarlat, tatãl autorului, cu ocazialansãrii unui numãr dedicat lui Mircea Scarlatal revistei Colegiului Naþional „Al. I. Cuza”,cu prilejul comemorãrii a 55 de ani de lanaºtere.

Fãrã sã analizãm opera de cãpãtâi a luiMircea Scarlat, menþionãm doar cã autorulera conºtient cã „nu poþi analiza, cudocumentele pe masã, prea multe secole depoezie” ºi cã „judecãþile de valoare exprimate[…] sunt discutabile”, cãci, deºi „pot incita,pot indica nivelul conºtiinþei literare la oanumitã datã”, ele „nu-ºi vor depãºi condiþiade expresii ale unui moment istoric”, astfel cãs-a hotãrât „a analiza operele în contextulconvenþiilor poetice ilustrate ºi prin prismacriteriului poetic al vremii în care au apãrutcreaþiile”, considerând cã „alegerea metodeiistorice ca mijloc de ordonare a materialului”este cea mai indicatã întreprinderii sale, iar„libertatea criticului este limitatã deconvenþiile literare existente”, promovând, încercetarea sa, relaþia „semnificant-semnificat”, aceasta „constituind unul dintreindicii criteriului poeticului în vârstesuccesive ale poeziei noastre” (Prolog).

Fiecare volum cuprinde câte douã„Cãrþi”, cel dintâi debutând cu un „Prolog”, oadevãratã profesiune de credinþã a autorului,cãci s-a hotãrât „sã interpreteze” fenomenulpoetic printr-o îmbinare fericitã a „criteriuluiistoric cu cel estetic”, întrucât„imparþialitatea” criticului „înseamnã refuzuloricãrui criteriu exterior” istoriei ºi criticiiliterare. El evalueazã ceea ce a crezut cã poatefi încadrat în genul liric, începând de lamijlocul secolului al XVI-lea, atunci cândautorii foloseau „ornarea discursului” ca„strategie retoricã fundamentalã”, continuândcu reprezentanþii romantismului românesc,ale cãror creaþii au contribuit la constituireaunui „climat poetic capabil sã favorizeze onormalã obiectivare a latenþelor poeticenaþionale” prin faptul cã poezia devine„primul gen literar autonomizat în cadrulliteraturii române”. Volumul al II-lea se ocupãde opera lui Mihai Eminescu, „reperulfundamental în dezvoltarea literaturii

române”, de eminescianism, apoi desimbolism ºi de principalii reprezentanþi aiacestei orientãri estetice. Volumul al III-leaeste dedicat avangardismului (sub denumirealui se petrece „radicalizarea manifestãrilorreformatoare”) ºi de modernismul interbelic,acordând câte un capitol aparte lui Arghezi,Blaga, Barbu, „clasicii necontestaþi aimodernismului poetic românesc”.

Volumul al IV-lea, publicat cu ajutorullui Nicolae Manolescu, semnatarul unui„Argument”, cuprinde un capitol (aproapeterminat) dedicat tradiþionalismului ºi un„Proiect” din care reiese intenþia de a se ocupade lirica postbelicã, 13 articole publicate înreviste, referitoare la poezie („în majoritate,actualã”), 5 prefeþe ºi postfeþe, un „Dicþionaral poeþilor români” (pânã la 1800), publicatpostum într-un almanah literar (1988).

Articolele, studiile monografice,antologiile realizate, dar, mai ales,„Istoriapoeziei româneºti” reflectã maturitatea unuiadintre istoricii ºi criticii generaþiei tinere din adoua jumãtate a secolului al XX-lea,caracterizat prin tenacitatea, ambiþia ºiconºtiinþa artisticã a unui spirit elevat ºi ouimitoare putere de muncã în asimilarea ºistructurarea unui volum enorm de informaþiiîntr-o lucrare esenþialã în domeniu. Criticulera convins de utilitatea lucrãrii, cãci „vafolosi celor ce se vor aventura, în viitor, spreaceleaºi tãrâmuri”, urmãrind asigurarea unei„funcþionalitãþi practice” ºi având în vedereprincipiul potrivit cãruia „menirea criticuluinu este de a spori taina poeziei, ci de a odezlega”.

Încã din timpul vieþii, Mircea Scarlat s-abucurat de referinþe critice favorabile, atât lanivel naþional, cât ºi de cele ale unor publiciºtiteleormãneni care, fie cã au glosat în ziarele ºirevistele locale pe marginea unor lucrãri alesale (Ion Moraru, Alexandru Mardale,Nedelea Tiu, Gheorghe Filip, Ion Lazãr,Iulian Rãdulescu ori Stan V. Cristea), fie i-audedicat spaþii generoase în dicþionare de profil(Ion Al. Stãnescu, „Dicþionar al oamenilor deculturã, artã ºi ºtiinþã din judeþul Teleorman”-1993, Stan V. Cristea, „Judeþul Teleorman.Dicþionar biobibliografic”-1996), fie auanalizat diverse aspecte din „Istoria poezieiromâneºti”, precum ªtefan Vida Marinescu(„Eminescu– supraTemã cu variaþiuni”,2007), fãrã a uita volumul, „nostalgic ºiromantic, cald, consacrat figurii acestui tânãrintelectual teleormãnean”, publicat de StelianCeampuru, Nedelea Tiu ºi Romulus Toma(„Mircea Scarlat, In memoriam, 2000), carteaavând „rostul ºi rolul ei în contextul restituiriiºi valorificãrii unor amintiri ºi personalitãþi,unei restrânse […] memorialistici ºi unorcontribuþii cu ecouri benefice întrucunoaºterea unor oameni de culturãcontemporani”, cum spune un alt critic devaloare, ªtefan Vida Marinescu („Re-întregirea Familiei”, 2009).

Cert este cã, deºi au trecut trei decenii dela trecerea sa în nefiinþã, Mircea Scarlat „ºi-acâºtigat nemurirea rãmânând un eternprezent” (Romulus Toma), fiind unul dintrecei mai talentaþi critici ºi istorici literari aisecolului al XX-lea (ºi nu numai) aparþinândmeleagurilor teleormãnene.

NICOLAE DINAALEXANDRIA - TELEORMAN


UN DESTIN LITERAR ÎN MEMORIA POSTERITÃÞII

Majestatea Sa Regele Mihai I alRomâniei s-a înãlþat la Cer în ziua de 5Decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani,hulit ºi iubit, renegat ºi regretat.

Nãscut în miezul de toamnã al anului1921, la data de 25 Octombrie, în Sinaia,Micul Prinþ Mihai a avut o copilãrie grea,umbritã de comportamentul aventurier altatãlui sãu, Principele Carol al II-lea(15.10.1893 – 04.04.1953, fiul RegineiMaria ºi al Regelui Ferdinand I alRomâniei, nepot de frate al RegeluiCarol I), Principele Carol al II-lea fiindpreocupat mai mult de relaþiile sale cufemei uºoare, decât de creºterea fiului sãu,Principele Mihai, lãsat doar în grijamemei sale, Regina Elena (02.05.1986 –28.11.1982), principesã a Greciei ºiDanemarcei, fiica Regelui Constantin I alGreciei.

Majestatea Sa Regele Mihai I a fostRege al României între 20 iulie 1927 ºi 8iunie 1930, precum ºi între 6 septembrie1940 ºi 30 decembrie 1947. A fost, deasemenea, unul dintre puþinii foºti ºefi deStat din perioada celui de-al DoileaRãzboi Mondial care au trãit ºi în secolul

XXI. Ca fiu al Principelui Carol al II-lea,Regele Mihai I al României a moºtenit lanaºtere titlurile de Principe al României ºiPrincipe de Hohenzollern-Sigmaringen(la care a renunþat mai târziu).

Principele Mihai a devenit, pentruprima datã, Rege al României în anul1927, dupã moartea bunicului sãu RegeleFerdinand I al României (24.08.1865 –26.07.1927), întrucât tatãl sãu PrincipeleCarol al II-lea renunþase în decembrie1925 la tron ºi rãmãsese, împreunã cuamanta sa Elena Lupescu, în strãinãtate.Atribuþiile regale ale Regelui minor erauîndeplinite de o regenþã, care nu s-a ridicatla nivelul problemelor vieþii politice,întoarcerea inopinatã din iunie 1930 a luiCarol neîntâmpinând rezistenþã. Detronatde tatãl sãu Carol al II-lea, Regele Mihai

I a primit titlul creat ad-hoc de MareVoievod de Alba-Iulia. Urmãtorul deceniu1930-1940 a fost marcat de exilul mameisale, Regina Elena, pe care putea sã ovadã doar câteva sãptãmâni pe an, când ovizita la Florenþa. Privat de o veritabilãafecþiune familialã, Principele Mihai abeneficiat totuºi, în continuare, de oeducaþie aleasã.

În septembrie 1939 Germaniahitleristã a ocupat Polonia ºi astfel adebutat de-al Doilea Rãzboi Mondial, iaranul 1940 a marcat sfârºitul României

Mari, care a pierdut fãrã luptã, în decurs decâteva luni, Basarabia, Bucovina de nord,Herþa, Transilvania de nord-est ºiCadrilaterul. La data de 6 septembrie1940, Regele Carol al II-lea a fost obligatde noul prim-ministru, generalul IonAntonescu, sã abdice ºi sã pãrãseascã þara,tronul revenindu-i a doua oarã RegeluiMihai I. Sub statul naþional-legionar, apoisub regimul autoritar al lui Antonescu,Regele nu avea nici o putere realã dedecizie, fiind în permanenþã subsupravegherea serviciilor de informaþii ºinu a fost informat în prealabil asupraintrãrii României în rãzboi alãturi deGermania nazistã.

Din pãcate, mulþi români (al cãrornume nu prezintã nici o importanþã),nãscuþi ºi educaþi în România comunistã, îlponegresc, îl denigreazã ºi îl jignescprofund pe ultimul Rege al României,fãrã sã þinã seamã de personalitatea ºidemnitatea acestui mare om de Stat, desuferinþele ºi nedreptãþile pe careMajestatea Sa Regele Mihai I alRomâniei le-a îndurat (de trista sacopilãrie, de abdicarea forþatã impusã denoul regim comunist condus de PetruGroza ºi de „prietenii de la rãsãrit”, decoportamentul murdar al guvernanþilorromâni din 1990 care l-au alungat pedistinsul Rege de pe pãmântul pe care S-anãscut). Aceºti „patrioþi” nu vãd situaþiadezastruoasã în care se aflã Româniaacum, la 28 de ani de la schimbarea decadre din decembrie 1989, nu au curajulsã vorbeascã despre îmbogãþirea ilicitã aguvernanþilor români, despre corupþia ºiinjustiþia care claseazã România peultimul loc în rândul þãrilor europene, nuvãd cât de civiliate ºi respectate sunt þãrileconduse de regi ºi regine. Prin dispariþiaMajestãþii Sale Regele Mihai I alRomâniei a dispãrut ºi ultima speranþã desalvare a României!

Funerariile Regelui Mihai I al

României, din ziua de Sâmbãtã, 16Decembrie 2017 – în prezenþa a peste 40de regi ºi regine, prinþi ºi prinþese dinîntreaga lume ºi a zeci de mii de oameniîndoliaþi, în mare majoritate tineri –, aufost transmise în direct de majoritateaposturilor de televiziune din România.

Au venit la înmormântare, pentru a-ºilua rãmas bun de la Majestatea Sa RegeleMihai I al României, prinþul Charles alMarii Britanii, regele Juan Carlos alSpaniei cu soþia sa, Sofia, regina AnneMarie a Greciei, soºia regelui Constantinal II-lea, principele Alexander al Serbiei,regele Carl Gustaf al XVI-lea al Suedieicu soþia sa, prinþesa Astrid a Belgiei ºiMarele Duce Henri al Luxemburgului,regina Silvia a Suediei, principesa Isabellede Lichtenstein, Maria Magdalena aAustriei, principesa Chantal a Frantei,principele Leka al Albaniei, Simeon al II-lea al Bulgariei, mama regelui Abdullah alII-lea al Iordaniei precum ºi alte familiinobiliare din Austria, Germania, Japoniaºi alte peste o sutã de personalitãþi dinîntreaga lume.

Mulþi român l-au plâns pe regretatulRege, dar gestul liceanului Vlad Dragne,elev în clasa a X-a la Colegiul „SfântulSava“ din Bucureºti, care a îngenunchiat,cu rucsacul alãturi, la catafalcul MajestãþiiSale Regele Mihai I al României aemoþionat o þarã întreagã. Bãiatul – careînvaþã la acelaºi colegiu la care a studiat ºisuveranul, în urmã cu 80 de ani – adeclarat pentru TVR : „Am fãcut ce amsimþit. Mi s-a pãrut un gest normal. În faþaunor oameni meritã sã îngenunchezi.Regele, fãrã îndoialã, a fost unul dintreei“. Liceanul Vlad Dragne, este unexemplu demn de urmat pentru tânãrageneraþie din România.

Majestatea Sa Regele Mihai I alRomâniei a încetat din viaþã, dupã cum seºtie, în ziua de 5 Decembrie 2017, la orele13:00, în locuinþa Sa din oraºul elveþianAubonne, din cantonul Vaud, a fost readusîn România cu un avion militar, în ziua deMiercuri, 13 Decembrie 2017 ºi a fostînmormântat cu onoruri militare, ca unmare ºi adevãrat monarh, în ziua deSâmbãtã, 16 Decembrie 2017, înCatedrala Arhiepiscopalã ºi Regalã de laCurtea de Argeº, lângã de soþia Sa ReginaAnna (18.09.1923 – 01.08.2016),Principesã de Bourbon-Parma, alãturi decare a trãit timp de mai bine de 68 de ani.

Veºnicã pomenire, Majestate!de la Viena,

Mihai ANTHONY,Jurnalist & literat

Pagina 12

Înãlþarea la Cer a Regelui Mihai I

Ultimul onor pentru Regele Mihai I al României

Liceanul Vlad Dragne,de la Colegiul "SfântulSava" din Bucureºti,

a îngenunchiat lacatafalcul Majestãþii

Sale Regele Mihai I alRomânei.

Cinste ºi respest celorcare l-au educat!


Alegerile parlamentaredin ziua de 15 Octombrie2017 – la care au participat80% din cei 6.400.993 deaustrieci cu drept de vot – aufost câºtigate, cu 35% dinsufragii, de partidulconservator austriac ÖVP(Österreichische Volkspartei)condus, din luna Mai 2017,de cãtre cel mai tânãrMinistru european –Sebastian KURZ, în vârstã

de numai 31 de ani! Din cele16 formaþiuni politice care ºi-au trimis reprezentanþi laaceste alegeri, au mai reuºitîncã 4 sã obþinã minimum de4 % din voturi, pentru a puteaintra în Parlamentul Austriei,format din 183 de membri:SPÖ – 26,9 %, FPÖ – 26 %,NEOS – 5,3 % ºi Lista PILZ– 4,4 %.

Preºedintele Austriei,Profesorul Universitar Ale-

xander Van der Bellen, l-ainvestit astfel pe Ministrul deExterne Sebastian KURZ,Preºedinte al partiduluicâºtigãtor ÖVP, sã constituenoul Guvern care va conduceþara în urmãtorii 4 ani. Dupãce conducãtorul partiduluisocialit SPÖ a declarat cã seretrage în opoziþie, au urmatdouã luni de discuþiifructuoase cu reprezentanþiipartidului liberal FPÖ,condus de Heinz-ChristianSTRACHE, iar în ziua de 05Decembrie 2017, cei 14Miniºtri ºi doi Secretari deStat din noul Guvern austriacau depus jurãmântul în faþaPreºedintelui Alexander Vander Bellen.

Noul Guvern austriac esteprimit de unii cu încredere ºi

cu speranþa cã lucrurile se vorîndrepta ºi în Austria, cãbunãstarea ºi dezvoltareaeconomicã vor creºte, iarºomajul ºi diferenþele dintrebogaþi ºi sãraci vor scãdea,dupã cei 4 ani de guvernareslabã a coaliþiei SPÖ / ÖVP ºimai ales dupã ultimii 2 aniorganizare dezastruoasã aimigranþilor musulmani careau împânzit Europa, iar dealþii este primit cuneîncredere, deoarecepartidul liberal FPÖ, condusîn trecut de Jorg Haider, esteconsiderat de ei un partid deextremã dreaptã, care arconstitui un pericol pentruauslenderii, musulmanii ºievreii din Austria.

Mai mult de jumãtate dinpopulaþia Austriei are însã

încredere în munca ºicompetenþa celor 14 Miniºtriºi 2 Secretari de Stat noi aleºi– Sebastian Kurz, Heinz-Christian Strache, HerbertKickl, Karin Kneissl, NorbertHofer, Beate Hartinger,Mario Kunasek, HartwigLöger, MargareteSchramböck, Josef Moser,Heinz Faßmann, ElisabethKöstinger, Juliane Bogner-Strauß, Gernot Blümel,Hubert Fuchs, KarolineEdtstadler – ºi , în special, înnoul Cancelar federalSebastian KURZ – cel maitânãr ªef de Guvern pe planmondial.

Corespondenþã de laViena,

transmisã de MihaiANTHONY

AUSTRIA ARE UN NOU CANCELAR

Sebastian KURZ – celmai tânãr ªef de Guvern

Ambasada României în Austria ºiMisiunea Permanentã a României pelângã organizaþiile internaþionale dela Viena au celebrat miercuri, 29noiembrie a.c., Ziua Naþionalã aRomâniei printr-o recepþie care a avutloc în saloanele Bursei din Viena. Aufost prezenþi în jur de 700 de invitaþi,reprezentanþi ai preºedinþiei,cancelariei federale, guvernului,parlamentului ºi instituþiilor statuluiaustriac, ai corpului diplomaticacreditat la Viena, ai mediului de

afaceri, cultural ºi artistic, dar ºi aibisericilor ºi comunitãþilor româneºti.În discursul sãu, ambasadorulRomâniei în Austria a subliniatimportanþa coeziunii ºi unitãþiinaþionale, mai ales în anulCentenarului Marii Uniri, asolidaritãþii între statele ºi naþiunileeuropene ºi necesitatea implicãriicetãþenilor în programele ºi proiectelederulate de UE.

AMBASADA ROMÂNIEIîn Republica Austria

Recepþie dedicatã Zilei Naþionale

Noul Vicecancelar Heinz-Christian STRACHE ºi noul Cancelar Sebastian KURZ

Cercetãtorii belgieni au descoperitoriginea maladiei Parkinson, boalã cu cauzenecunoscute pînã acum. Cercetãtorii auidentificat în creier fibre responsabile deaceastã boalã neurologicã cronicãdegenerativã. O proteinã care se acumuleazãsub formã de bandã pe neuroni ºi careprovoacã, în funcþie de formele acestoracumulãri de proteine, diferite bolineurologice, printre care ºi maladiaParkinson. Echipa de cercetãtori belgieni averificat pe rozãtoare faptul cã aceastãproteinã este direct rãspunzãtoare de apariþiasindromului parkinsonian. Datoritã acestuistudiu, putem spera, într-o zi, în dezvoltareade anticorpi sau de alte tratamente. În Franþa,în prezent, 1% dintre persoanele cu vârste depeste 65 de ani suferã de maladia Parkinson,adicã calitatea vieþii lor este vizibil degradatãºi sunt obligaþi la o medicaþie dificilã ºi cueficienþã medie. Aceastã descoperirecontribuie, de asemenea, la stabilirea în fazeincipiente a diagnosticului, ceea ce ajutã laprelungirea þinerii sub control a bolii.

Potrivit Asociaþiei Antiparkinson dinRomânia, simptomele acestei boli apar cândnivelul de dopaminã din creier scade cu circa20% faþã de valorile normale. Nu toþipacienþii au acelaºi simptome.

Boala se manifestã diferit de la un om lacelãlalt, unori, trecândani pânã se observã olimitare semnificativã a activitãþilor zilnice.Printre simptomele clinice tipice ale boliisunt: tremor al mâinilor, braþelor, picioarelor,bãrbiei ºi feþei, rigiditate muscularã ºimicrografie (scrisul de mânã devine mic ºiînghesuit), lentoare ºi dificultãþi în miºcare,tulbrãri de echilibru etc.

Cauzele bolii sunt multiple. Expunerea lapesticide este asociatã cu distrugereaneuronilor, mãrind riscul cu pânã la 70%,susþine un studiu realizat la UniversitateaHarvard. Printre cauze sunt incluse: ingerareaunor droguri de tipul heroinei, loviturile lacap etc.

Boala Parkinson este o afecþiuneneurologicã frecventã, cu o prevalenþã în jurde 1 la 1000, putând ajunge la 1 la 200 înpopulaþia vârstnicã. Se estimeazã cã afecteazãpeste 6,4 milioane de persoane din întreagalume. Deºi vârsta medie la care este stabilitdiagnosticul de boala Parkinson este de 60 deani, una din 20 de persoane începe sã aibãsimptome parkinsoniene înainte de a împlini40 de ani. Pacienþii diagnosticaþi la vârstetinere, între 21 si 40 de ani, suferã de aºa-numita boalã Parkinson cu debut precoce.

Sursa: miscareaderezistenta.ro

Originea maladieiParkinson

Câþiva cercetãtori din Belgia s-aupregãtesc sã porneascã spre staþiaºtiinþificã polarã belgianã PrincesseElisabeth, unde vor efectua timp de olunã experimente privind supravie-þuirea oamenilor în medii ostile.

Înainte de plecare, oamenii deºtiinþã s-au întâlnit cu copii de ºcoalãgeneralã. Cercetãtoarea belgianãSarah Baatout a plecat pe 16decembrie în misiunea de o lunã înAntarctica. SARAH BAATAOUT:

Antarctica reprezintã o foarte bunãanalogie cu spaþiul cosmic, din maimulte puncte de vedere. În primulrând, datoritã izolãrii. Oamenii suntizolaþi, comunicarea este foartedificilã.

În spaþiu, absenþa gravitaþieiproduce efecte multiple. Sângele seconcentreazã în partea de sus acorpului, iar organismul produce maipuþine globule alebe ºi roºii. Deasemenea, reacþioneazã diferit la

administrarea unor medicamente.Printre diferitele studii care vor fi

efectuate la staþia polarã PrincesseElisabeth, unul este dedicat efectelorspirulinei - o microalgã de culoareverde-albãstrie, una dintre cele maivechi forme de viaþã de pe Pãmânt,care a ajutat la producerea oxigenuluitimp de milioane de ani.

Timp de o sãptãmânã, voluntariiau ingerat aceastã algã, care produceîn mod natural în corpul umanoxigenul necesar pentru un voiaj atâtde lung cum este cel spre Marte, carear putea dura, dus întors, trei ani.

În timpul expediþiei polare,cercetãtorii belgieni vor intra zilnic înlegãturã prin Skype cu elevi de ºcolageneralã. ªi, înainte de plecare, auîncercat sã le trezeascã interesul.

Nu toþi au fost atât de reticenþi, iarSarah Baatout e convinsã cã uniidintre interlocutorii ei de clasa a ºaseaar putea alege în viitoar o asemeneacarierã.

Sursa: stirileprotv.ro

Pagina 14

Viitoarea misiune cuechipaj uman pe Marteîncepe în Antarctica

Cercetãtorii care lucreazã încadrul unor proiecte cu finanþareeuropeanã vor primi un salariu celpuþin la fel de mare ca atunci cândsunt implicaþi în proiectenaþionale. În plus, ei vor fieligibili pentru o retribuþiesuplimentarã de pânã la 8.000 deeuro, pe an. Comisia Europeanã aintroducerea acestei modificãriprivind salarizarea în programulde finanþare a cercetãrii ºi inovãriiOrizont 2020.

Carlos Moedas, comisaruleuropean pentru Cercetare, ºtiinþãºi inovare: ”A fost gãsitã o soluþiepentru o problemã serioasã,facilitându-se astfel participarea

tuturor cercetãtorilor în proiecteOrizont 2020. Ea va contribui lareducerea diferenþelor salarialedintre cercetãtori ºi, la final, vapermite diferitelor þãri sã îºipãstreze cele mai talentate minþi.Este o dovadã a importanþei pecare o acordãm partajãrii exce-lenþei ºi reducerii disparitãþilor îndomeniul inovãrii”.

Prin modificarea menþionatã,Comisia a ajustat conceptul desalarizare din Formularul-modelde acord de finanþarenerambursabilã (grant) dinprogramul Orizont 2020, pentrua-l pune în concordanþã cupracticile naþionale. Noua mãsurã

se aplicã retroactiv în toateproiectele în curs, finanþate prinOrizont 2020.

Decizia de a modificaconceptul de salarizare a pornit dela angajamentul ComisieiEuropene, luat în 2016, de a gãsisoluþii pentru diferenþele desalarizare ce existau întreprevederile legislaþiilor naþionaleºi normele ce gestioneazãprogramul Orizont 2020. Acestediferenþe aveau un impact nedoritasupra participãrii în program acercetãtorilor din statele membrecu nivel redus al salariului debazã.

Sursa: PROMPT MEDIA

Salarii mai mari pentru cercetãtori

Institutul Cultural RomânBruxelles a propus un sfârºitde an feeric la Opera RegalãWallonie-Liège laspectacolul Rigoletto deGiuseppe Verdi (1813-1901),sub bagheta lui GiampaoloBisanti, în viziunearegizoralã a lui StefanoMazzonis di Pralafera.

Baritonul George Petean(Rigoletto) ºi tenorul ZenoPopescu (Matteo Borsa) aufost în distribuþia acestuispectacol care a avut loc înperioada 21 decembrie 2017– 2 ianuarie 2018 la OperaRegalã Wallonie-Liège,respectiv în 6 ianuarie 2018,la Palais des Beaux-Arts dinCharleroi.

Rigoletto, consideratãoperã de maturitate, esteinspiratã din melodrama Leroi s’amuse (ro. Regele seamuzã) de Victor Hugo ºireprezintã prima parte atrilogiei “populare” pe careVerdi o continuã cu Iltrovatore ºi La Traviata.

În Mantoue, în secolul

XVI, Rigoletto îi slujeºteunui duce cu moralitateîndoielnicã. Perfid ºistigmatizat de întreaga curte,Rigoletto ascunde o altã faþã,a unui tatã afectuos, ºidisimuleazã existenþa fiiceisale, Gilda. Când aceasta estedescoperitã ºi oferitã, carãzbunare, spre capriciile ºiplãcerile ducelui, Rigoletto,nebun de furie, planificã

asasinarea ducelui.Feþele personajului prin-

cipal, Rigoletto Rigoletto,bufon de curte, tatã iubitor ºirãzbunãtor fãrã milã, vor fidescoperite prin forþa,expresivitatea ºi voceabaritonului George Petean.Din distribuþia operei faceparte ºi tenorul Ciprian ZenoPopescu, prezent pentru adoua oarã într-o producþie a

Operei Regale Wallonie-Liège, în calitate de artistinvitat, dupã debutul înspectacolul Norma înoctombrie 2017, cea maicunoscutã operã a luiVincenzo Bellini (1801-1835).

Aria celebrã a ducelui, LaDonna è mobile, a fost iniþialrespinsã de cenzuraveneþianã, obligându-l pe

compozitor sã-ºi revizuiascãîn întregime opera. Cu toateacestea, capodopera pa-sionalã a urii, violenþei,iubirii, blestemului ºirãzbunãrii are o muzicalitatesublimã care a marcat un stilnou, între realismul teatral ºiseducþia melodicã. La Donnaè mobile este doar vârfulaisbergului. Conºtient deunicitatea melodicã, dar ºipentru a evita replicareafrauduloasã a compoziþiei,Verdi a interzis soliºtilorinterpretarea operei în afarateatrului. Succesul imens alacestei opere, creatã în 1851,rãmâne nealterat ºi astãzi,Rigoletto fiind o lucrareinconturnabilã în repertoriulinternaþional de muzicãclasicã. Pentru publicul larg,toate spectacolele vor fiprecedate de introduceri alelibretului si temelor operei luiVerdi. Prezentãrile vor firealizate de Jean-MarcOnkelinx cu 30 de minuteînainte de eveniment.

Sursa: icr.ro

Baritonul George Petean ºi tenorul ZenoPopescu în opera Rigoletto de GiuseppeVerdi pe scena Operei Regale Wallonie-Liège


Alergatul te prosteºte

Un studiu de ultimã orã realizat decercetãtorii belgieni de la Universitatea Vrije dinBruxelles aratã cã cei care fac jogging în zoneaglomerate, cu trafic intens, pot suferi tulburãrimentale, potrivit “Daily Mail”.

În urma unor experimente s-a constatat cãoamenii care fac jogging în oraºe suferã în timpde un declin al inteligenþei.

La studiu au participat douã grupuri depersoane, unul care a fãcut jogging în mediulurban, celãlalt în mediu rural, timp de 12sãptãmâni. La sfârºitul perioadei, acestea au fosttestate ºi s-a constatat cã cei care au fãcut joggingîn oraº prezentau o inflamaþie a creierului carepoate duce la tulburãri mentale.

Sursa: click.ro

Oamenii de ºtiinþã de laUniversitatea din Liege auînceput un program de cercetare,care are drept scop instruireacrapilor pentru a-i gãsi peoamenii în pericol de înec.

„Aplicarea practicã aactivitãþii noastre constã înfolosirea carpilor cutransmiþãtoare ºi urmãrirea lorpânã ce gãsesc persoanele înpericol de înec”, a explicatprofesorul Pascal Ponsen, ºefulSecþiei de Biologie de launiversitatea sus-menþionatã.

Oamenii de ºtiinþã au alestocmai carpul datoritã capacitãþiisale de a rezista la temperaturifoarte scãzute, de a folosi o

cantitate minimã de oxigen ãnapã ºi de a se adapta rapid în

condiþii de vizibilitate redusã.Sursa: ro.sputnik.md

Cercetãtorii belgieni vor sã înveþe crapii sã salvezeoamenii de la înec

-Nu existã structuri identice cuimigrarea definitivã în Canada,Australia sau cu cartea verdeamericanã. Iar munca la negru ca înItalia/Spania ori þãrile învecinate nuintrã în discuþie.

-Ca sã locuieºti în Elveþia:Trebuie gãsitã o firmã care sã fie deacord sã îþi sprijine obþinereapermisului de muncã ºi deci sãjustifice în faþa autoritãþilor de ce tevrea tocmai pe tine ºi nu gãseºte unelveþian sau un membru UE. Nu esteimposibil, bineînþeles, dar e mai greudecât în alte pãrþi. Alte posibilitãþi arfi venirea la studii universitare,doctorate (astea nu îþi asigurãimplicit dreptul de rãmânere, deci

dupã terminarea lor revii la punctulde mai sus) sau evident cãsãtoria.

Locuri de muncã, site-uri cu locuride muncã ºi agenþii de recrutare:

h t t p : / / w w w . c a s a - r o m a n i l o r . c h /informaþii-utile

Procedura obþinerii permisului demuncã: http://www.casa-romanilor.ch/procedura- ... vetia-2009

Model de CV ºi cheile obþineriiunui post râvnit ar fi: http://www.casa-romanilor.ch/cu-it-ºtii ... vetia-2012

Profesiile recunoscute în Elveþia,recunoaºterea diplomelor ºi alteinformaþii utile: http://www.casa-romanilor.ch/ghidul-con ... stein-2009

O serie de întrebãri ºi rãspunsuri->Pentru cei care doresc sã lucreze, ->Pentru studenþi, ºamd:

http://bern.mae.ro/index.phpþlang=ro&id=82102

Pagina 16

Pentru cei care vor sã munceascã /locuiascã înElveþia câteva informaþii pe care trebuie sã le ºtie:


Pentru a lucra în Elveþia amnevoie de permis de muncã?

Pe durata perioadei tranzitorii(adicã pana cel mai târziu în anul2020) este obligatorie obþinereaunui de permis de muncã de cãtrecetãþenii români. Dupã aceastadatã nu mai este necesarãsolicitarea unui permis de muncã.Totuºi, va fi nevoie sã primiþi unpermis de rezidenþã pe careautoritãþile cantonale îl vor emitedacã aveþi un contract de muncã.

Doresc sã obþin un loc demuncã în Elveþia. Cum trebuiesã procedez?

Atenþie! Pentru primele treiluni de ºedere în Elveþia (90 dezile) nu este nevoie de permis deºedere. Daca nu gãsiþi de lucru înprimele trei luni trebuie sã cereþi unpermis de ºedere care sã vã permitãsã cãutaþi în continuare un loc demuncã pentru o perioadã de încãtrei luni. Acest permis poate fiprelungit pânã la maximum un andacã dovediþi cã aþi cãutat în modonest un loc de muncã ºi credeþi cãsunt ºanse reale sã gãsiþi unul. Înaceastã perioadã beneficiaþi deaceeaºi asistenþã din parteaOficiului Federal pentru OcupareaForþei de Muncã la fel ca ºicetãþenii elveþieni. Mai multeinformaþii la: http://www.rav.ch .Atenþie! Dupã încheierea unuicontract de muncã, chiar dacãacesta a durat mai puþin de un an,puteþi rãmâne în Elveþia ºi sãcãutaþi altul. Aveþi dreptul la unpermis de ºedere valabil încã ºaseluni.

Pot obþine un loc de muncãîn administraþia publicã dinElveþia?

Da, in principiu aveþi acces laorice slujbã din Elveþia. Totuºi,anumite funcþii precum cea dediplomat sau militar, revin înexclusivitate cetãþenilor elveþieni.

De unde pot obþineinformaþii despre piaþa munciiîn Elveþia?

Elveþia ºi Uniunea Europeanãau decis cooperarea în materie dedistribuire a informaþiilor învederea ocupãrii locurilor demuncã. Locurile de muncã vacanteîn Elveþia sunt anunþate pe site-ulhttp://europa.eu/eures.

Odatã intrat pe teritoriulElveþiei sunt obligat sã mãînregistrez la autoritãþile locale?

Trebuie sã vã înregistraþi laautoritãþile locale (comunã) înprimele de 8 zile de la intrareadumneavoastrã în Elveþia.Autoritãþile cantonale vor trimitemai departe informaþia cu privire laînregistrarã dumneavoastrã cãtreBiroul Federal pentru Migraþie.Dacã depãºiþi cele 40 de zile,sunteþi pasibil de amendã.

Câte tipuri de permise de

ºedere existã în Elveþia? Permis de lungã ºedere tip B:

Valabil pentru 5 ani; se emite laprezentarea unui contract demuncã pe o duratã de cel puþin unan ; poate fi emis ºi în locul unuipermis de scurta ºedere de tip L,dar cu o valabilitate de cel mult unan.

Permis de scurtã ºedere tip L:Se emite în cazul contractelor demuncã mai mici de un an ;valabilitatea permisului coincidecu cea a contractului de munca ;permisul poate fi reînnoit sauprelungit fãrã ca titularul sã fieobligat sã pãrãseascã Elveþia ;permite mobilitate teritorialã(schimbarea domiciliului) ºieventuala schimbare a locului demuncã ; în categoria permiselor descurtã ºedere se numãrã ºi celeacordate pe o duratã de pânã lapatru luni. Totuºi, acestea nu sescad din contingentul anual alocatpentru scurta ºedere, ci sunt emiseindependent.

Permis tip G : Emis pentrumuncitorii transfrontalieri care auun contract de munca mai mic deun an. Daca se va prezenta uncontract de muncã pe o duratã maimare de un an, validitatea permi-sului va fi extinsã la cinci ani.

Permis de studii tip L : Seacorda tinerilor cu vârste intre 18 si30 de ani aflaþi la studii in Elveþiasi înscriºi la ºcoli sau universitãþirecunoscute de stat.

Permis de ºedere permanentãtip C : Nu face obiectul Acorduluide liberã circulaþie a persoanelor,dar se acordã in general cetãþenilorUE care au o ºedere continuã înElveþia de cel puþin 10 ani. Dreptuloferit de permisul C oferã reziden-þã nelimitatã ºi niciun fel derestricþie.

Am nevoie de permis demuncã dacã lucrez în Elveþiapentru o perioadã scurtã?

DA, aveþi nevoie de permis demuncã încã din prima zi dedesfãºurare a unei activitãþilucrative în Elveþia, chiar ºi pentruun contract de muncã ce nu

depãºeste durata de trei luni. Poate fi prelungitã

validitatea permisului de ºederepe termen scurt ?

Da, la obþinerea unui noucontract de munca, permisul descurtã ºedere se poate prelungi.Dacã veþi lucra la noul loc demuncã pentru o perioadã mai micãde un an, permisul se prelungeºtepânã la terminarea acesteiperioade. Dacã obþineþi un loc demuncã pe o duratã mai mare de unan, aveþi dreptul la un permis delungã ºedere. În ambele cazuri, nueste necesar sa pãrãsiþi Elveþia întredoua contracte.

Dar permisele de lungãºedere pot fi prelungite?

Da, permisele de lungã ºederesunt prelungite, dar numai dacã laexpirarea celor 5 ani de valabilitatea acestora, încheiaþi un noucontract de muncã pe o perioadã deminimum un an. Daca v-aþi aflat înºomaj involuntar pentru mai multde 12 luni, permisuldumneavoastrã de lungã ºedere s-ar putea prelungi cu numai un an.

Pot fi permisele de ºedereretrase în caz de boala, accidentetc.?

Dreptul dumneavoastrã laºedere nu poate fi afectat de oincapacitate temporarã de muncã.Acest lucru este valabil ºi în cazulºomerilor, totuºi vã trebuie oadeverinþã de la Oficiul Forþei deMuncã pentru a face dovada cã nusunteþi în ºomaj voluntar, ºi cã aþifãcut toate eforturile necesarepentru obþinerea unui loc demuncã.

Dreptul de reºedinþã. Pot sãrãmân în Elveþia dacã mãpensionez ?

Da, în urmãtoarele condiþii:Dacã aþi lucrat in Elveþia 12

luni înainte de a ieºi la pensie ºi aþilocuit în Elveþia cel puþin trei aniconsecutiv, puteþi rãmâne înElveþia, dupã ieºirea la pensie. Audreptul de a rãmâne ºi membriidumneavoastrã de familie.

Daca dispuneþi de mijloacefinanciare suficiente pentru a vã

întreþine, dacã beneficiaþi de oasigurare medicalã recunoscutã înElveþia ºi dacã primiþi acceptulcantonului în care doriþi sã vãstabiliþi (respectiv un permis deºedere de lungã duratã).

Pot rãmâne in Elveþia dacãsunt în incapacitate permanentãde muncã?

Puteþi rãmâne în Elveþia timpde doi ani.

Pot sa schimb domiciliul saulocul de muncã în Elveþia ?

Da, indiferent dacã aveþi unpermis de scurtã sau de lungãºedere, aveþi dreptul sã vã stabiliþidomiciliul sau locul de muncã ori-unde în Elveþia. Atenþie! Trebuiesã anunþaþi plecarea/ venireadumneavoastrã la autoritãþilelocale din comuna în care vã aflaþi.

Pentru studenþi • Care sunt cerinþele pentru

a beneficia de un permis deºedere în Elveþia în calitate destudent?

Pentru a beneficia de unpermis de ºedere în Elveþia încalitate de student, trebuie sãîndepliniþi urmãtoarele condiþii:

Sã aveþi asigurare medicalã Sã aveþi suficiente resurse

materiale pentru a vã întreþine Sã dovediþi cã scopul principal

al venirii in Elveþia este acela de astudia la o instituþie de învãþãmântrecunoscutã

Sã dovediþi cã sunteþiînregistrat ca student.

Cât timp este valabil per-misul de ºedere pentru studenþi?

Permisul de ºedere care vã esteemis, va acoperi întreaga perioadãde studii dacã acestea dureazã maipuþin de un an. Pentru studiile caredureazã mai mult de un an,permisul de ºedere trebuie reînnoitanual pânã la terminarea studiilor.

Ca student al unui statmembru al Uniunii Europenepot avea un loc de muncã cujumãtate de normã în Elveþia?

Da, dar nu puteþi munci maimult de 15 ore pe sãptãmânã. Dacãdoriþi sã munciþi mai mult de 15ore pe sãptãmânã, veþi fi tratat ca

restul forþei de muncã ºi veþi aveanevoie de un permis de lucru pânãla sfârºitul perioadei tranzitorii.

Ca student român pot luafamilia cu mine la studii înElveþia?

Da, Acordul de liberã circulaþiea persoanelor permite ca soþul, soþiaºi copiii minori sã vã poatã însoþi înElveþia. Membrii familiei dum-neavoastrã, care vã însoþesc înElveþia, au dreptul sã munceascã peteritoriul elveþian indiferent dacãsunt la rândul lor cetãþeni ai unorstate membre UE sau nu.

Pentru reunificarea familiei

Cine este considerat ca partedin familie?

Soþul, soþia ºi copiii de pânã la21 de ani, aflaþi în întreþinere;pãrinþii ºi socrii aflaþi în întreþinere;dacã sunteþi student : soþul, soþia sicopiii aflaþi în întreþinere.

Am dreptul la reunificareafamiliei în Elveþia?

Pe toatã durata ºederii aveþidreptul la reunificarea familieidaca dispuneþi de resurse materialesuficiente pentru întreþinereafamiliei.

Cât timp mã poate însoþifamilia în Elveþia?

Permisul de ºedere pentrumembrii de familie are aceeaºivalabilitate ca ºi în cazuldumneavoastrã.

Soþul sau soþia pot lucra înElveþia?

Da, soþul, soþia sau copiii dvs.pot lucra în Elveþia indiferent denaþionalitatea acestora sau dacãdumneavoastrã aveþi sau nu un locde muncã.

Dar în ce priveºte ºcolariza-rea sau formarea profesionalãpentru familia care mã însoþeºteîn Elveþia?

Indiferent dacã dumneavoastrãlucraþi sau nu în Elveþia, copiii potfrecventa o instituþie deînvãþãmânt.

Dacã divorþam? Pot rãmânemembrii familiei mele în Elveþia?

În cazul unui divorþ, membriifamiliei nu mai au dreptul sãrãmânã în Elveþia decât dacã eiintrã sub incidenþa Acordului deLiberã Circulaþie a Persoanelor ºise pot întreþine singuri.

În calitate de cetãþean UEpot cumpãra o proprietate inElveþia?

Da, în calitate de cetãþeaneuropean aveþi aceleaºi drepturi caºi un cetãþean elveþian în ceea cepriveºte legea proprietãþii. Estenecesarã deþinerea unui permis delungã ºedere emis de autoritãþilecantonului unde vã doriþi sã faceþiachiziþia imobiliarã respectivã.Dacã plecaþi din Elveþia nu sunteþiobligat sã vindeþi proprietatea.

http://www.casa-romanilor.ch

Vreau sã emigrez în Elveþia, ce trebuie sã ºtiu?

Animalele moi de pluº, cum ar fiursuleþii, au capacitatea de a atenuasentimentul de anxietate ºi chiar frica demoarte, fapt ce ar putea sta la baza unei noi“terapii prin îmbrãþiºare” pentru persoanelecare suferã de aceste tulburãri, potrivitcercetãtorilor olandezi, citaþi dedailymail.co.uk.

Cercetãtorii olandezi de la UniversitateaVrije din Amsterdam au testat ipotezaconform cãreia persoanele depresive ºi cu ostimã de sine scãzutã se confruntã mai uºorcu angoasele privitoare la propria moarte ºila sensul vieþii atunci când au contact cu altepersoane.

Pe de altã parte, studiul cercetãtorilorolandezi, publicat în revista PsychologicalScience, a demonstrat ºtiinþific faptul cãpânã ºi îmbrãþiºarea unui animal de pluº,cum ar fi un ursuleþ, îi poate ajuta pe oamenisã se confrunte mai uºor cu problemeexistenþiale precum frica de moarte ºi sensulvieþii.

În cadrul unui experiment la care auparticipat persoane cu stimã de sine scãzutã,subiecþii care s-au confruntat cu întrebãridespre moarte au estimat valoarea unuiursuleþ de pluº la aproximativ 23 de euro, pecând cei care nu au primit astfel de întrebãriau estimat valoarea unui ursuleþ laaproximativ 13 euro, cu zece euro maipuþin.

Faptul cã au putut sã atingã un ursuleþ depluº în timp ce îi estimau valoarea pãrea sãliniºteascã participanþii cu stimã de sinescãzutã, reducându-le nivelul obiºnuit dereacþii defensive.

“Descoperirile noastre aratã cã pânã ºiatingerea unui obiect neînsufleþit - cum ar fiun ursuleþ de pluº - poate reduce angoasele.Atingerea interpersonalã este un mecanismatât de puternic, încât pânã ºi obiectele caresimuleazã atingerea altei persoanecontribuie la oferirea unei semnificaþiiexistenþiale”, a spus psihologul SanderKoole, coordonatorul studiului.

Sander Koole ºi colegii acestuia suntconvinºi cã atingerea ar putea reprezenta ocontribuþie utilã adusã terapiilor tradiþionalecare trateazã stima de sine scãzutã ºitulburãrile asociate, precum depresia ºianxietate.

Cercetãtorii exploreazã în prezentposibilitatea atingerii interpersonalesimulate, odatã cu crearea “jachetei haptice”care, prin semnale electronice, oferãoamenilor senzaþia cã sunt îmbrãþiºaþi.

Sursa: descopera.ro

Þi-e fricã de moarte?Cercetãtorii olandeziîþi recomandã un ursuleþ de pluº

Cercetãtorii olandezi au anunþatjoi cã au calculat „plafonul desticlã” al duratei vieþii umane, iaraceastã limitã este de 115,7 ani

pentru femei ºi 114,1 ani pentrubãrbaþi, în pofida creºterii speranþeide viaþã a oamenilor, relateazã AFP.

Statisticienii de la universitãþile

din Tilburg ºi Rotterdam auanalizat datele care se întind pe treidecenii privind circa 75.000 deolandezi a cãror vârstã exactã lamomentul decesului a fostînregistratã, a explicat profesorulJohn Einmahl, unul dintre cei treioameni de ºtiinþã care au realizatacest studiu.

„În medie, trãim mai mult, darcei mai în vârstã dintre noi nu autrãit mai mult în cursul ultimilortreizeci de ani”, a declarat JohnEinmahl pentru AFP.

„Avem de a face, în modincontestabil, cu un zid. Evident,speranþa de viaþã a crescut”, acontinuat el, subliniind cã numãrulpersoanelor care au atins 95 de aniîn Olanda aproape cã s-a triplat.„Totuºi, plafonul însuºi nu s-aschimbat”, a conchis el.

Sursa: ziar.ro

Pagina 18

Existã o limitã clarã aduratei de viaþã a omului

DelFly Explorer, cea mai micã„insectã-dronã” din lume, este ovariantã robotizatã a unei libelule,are greutate a patru coli A4 ºi are oanvergurã a aripilor de 28 decentimetri.

„Particularitatea acestei drone

este cã poate zbura de una singurã.Doar conectãm bateria, decoleazã,zboarã, evitã obstacolele, îºimenþine înãlþimea ºi poate, astfel, sãexploreze un mediu necunoscut”,spune Guido de Croon, cercetãtor.

Prin urmare, DelFly Explorer

poate ajunge în locuri înguste. Înplus, poate fi utilizatã pentru a filmapublicul care asistã la un concert, laevenimente sportive sau în sere.

„Cea mai importantã inovaþieeste un sistem video minuscul,foarte uºor. Cântãreºte 4 grame, aredouã camere ºi un mic computerintegrat. Am dezvoltat un programfoarte eficient care proceseazãimaginile înregistrate de camere”,mai spune Guido de Croon.

Camerele miniaturale de înaltãrezoluþie reproduc vederea umanã în3D pentru a se orienta, iar creatoriidronei au mãrturisit cã pentru a oconstrui, s-au inspirat din anatomiainsectelor. Ideea de a realiza o dronãcu aripi s-a nãscut în urmã cu nouãani, odatã cu un prototip creat destudenþii în inginerie aeronauticã dela aceeaºi universitate olandezã.

Sursa: digi24.ro

Drona cu aripi de libelulã

Pagina 191 - 31 ianuarie 2018 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa,, EEllvveeþþiiaa ººii OOllaannddaa

În cadrul unui experiment de ultimãgeneraþie, cercetãtorii din Olanda sepregãtesc sã lanseze un amplu studiu încare prizonierilor cu probleme de controlal agresivitãþii li se vor administrasuplimente alimentare, pentru a stabilidacã îmbunãtãþirea alimentaþiei poatediminua comportamentul agresiv ºiantisocial. Având la bazã cercetãriprecedente în acest domeniu, deþinuþilordin cinci închisori olandeze ºi douãcentre de detenþie juvenilã li se voradministra vitamine, minerale ºi ulei depeºte începând cu prima parte a anuluiurmãtor. Dacã abordarea se dovedeºte aavea succes, ministerul justiþiei dinaceastã þarã va extinde programul,oferind ºi pe viitor suplimente alimentaredeþinuþilor cu tendinþe de comportamentviolent.

În decursul ultimilor ani, cercetãriefectuate independent în mai multe þãriau elaborat dovezi concludente asuprafaptului cã o alimentaþie deficitarã, cu unaport scãzut de microelemente nutritive,poate fi un factor cauzator alcomportamentului antisocial. Prezentândposibilitatea unei abordãri complet noi înprivinþa reducerii comportamentuluiviolent ºi agresiv în societatea actualã,acestea sugereazã cã prin corectareadeficitului microelementelor nutritive

acest tip de comportament poate fiîmbunãtãþit.

Un studiu publicat în 2002 în MareaBritanie constituie un jalon al cercetãrii îndomeniu, oferind dovezi clare alelegãturii dintre aportul alimentar ºicomportamentul violent, într-un studiuspecial proiectat, în cadrul cãruia seadministrau prizonierilor suplimentealimentare. Pe parcursul studiului,subiecþii care au primit alimentaþiesuplimentatã cu microelemente nutritiveau comis cu 37% mai puþine acte deviolenþã ºi cu 26% mai puþine delicte întotal, în timp ce rata incidentelordisciplinare a rãmas neschimbatã la ceicare au primit placebo. Cercetarea, subforma unui studiu randomizat, dublu-orb,

control-placebo a avut un rãspuns extremde favorabil din partea comunitãþiiacademice, din punct de vedere alstandardelor înalte ale metodologieiutilizate. Ca rezultat al acestei cercetãri ºial celor ce i-au urmat, rolul pe caresuplimentele alimentare l-ar putea juca înmodelarea comportamentului social –atât în închisori cât ºi în societate – estedin ce în ce mai evident.

Ideea care stã la baza acestuidomeniu de cercetare este de fapt unasimplã: creierul are nevoie sã fie hrãnitîntocmai ca ºi toate celelalte organe alecorpului, de aceea este vital sã se ia înconsiderare necesitãþile nutriþionale alecreierului ca factor cheie pentrugestionarea comportamentului.

Interesant este faptul cã nici mãcaraceastã ipotezã nu este nouã. CândArchibald Sinclair, secretar de stat alforþelor aeriene, a convins guvernulbritanic în 1942 ca în timp de rãzboi sãsuplimenteze alimentaþia copiilor cu uleidin ficat de cod ºi suc de portocale, acestaa invocat motivul cã alimentaþiadeficitarã poate duce, printre altele, lacomportament antisocial.

Aceastã teorie este susþinutã în plus ºide cercetãri efectuate în Statele Unite,care aratã cã în cazul copiilor de ºcoalãcãrora li s-a administrat zilnic osuplimentare de doar 50% din dozazilnicã recomandatã pe o perioadã de 4luni au avut incidenþe mai mici alecazurilor de ameninþãri, bãtãi, vandalism,lipsã de respect, comportamentdezordonat, sfidare, obscenitãþi, refuz dea munci sau a ajuta, punerea altora înpericol ºi alte contravenþii.

Cum în multe þãri agresiunea este ocaracteristicã frecventã a vieþii înînchisoare iar conexiunile dintrealimentaþie, nutriþie ºi comportamentsunt din ce în ce mai clar înþelese, arputea rezulta cã o alimentaþie mai bunã –faþã de pedepse mai aspre – ar puteaaduce o contribuþie semnificativã pentruconstruirea unei lumi a pãcii ºi armoniei.

Sursa: 4ro-rath-foundation.org

Cercetãtorii olandezi planificã un studiu ampluprivind utilizarea suplimentelor alimentarepentru controlul agresivitãþii la prizonieri

O echipã de cercetãtori de laUniversitatea Delft din Olanda,condusã de Erik Schlangen, acreat asfaltul care se poaterepara singur.

Noul tip de asfalt conþine unamestec din fibre de oþel, iaraceste fibre sub efectul cãlduriise vor apropia între ele (efectuleste similar cu cel almagnetului) unind astfel pãrþilecrãpate. Din pãcate cãldurasoarelui nu este suficientã, deaceea va trebui utilizatã ori omaºinã de inducþie, ori unsistem de încãlzire montat pemarginea drumului pe întreagasuprafaþã a ºoselei.

Asfaltul care se poate reparasingur este testat deja de 7 anipe 12 ºosele din Olanda, iarpânã acum rezultatele suntpromiþãtoare. Erik Schlangenestimeazã cã noul tip de asfaltva fi cu 25% mai scump decâtunul convenþional, însã va dubla

durata de viaþã a unui drum,economisindu-se astfel mult maimulþi bani.

În plus, o altã idee ce va fitestatã într-un viitor nu foarteîndepãrtat susþine cã fibrele deoþel pot înmagazina informaþii,deci (în teorie) vor putea încãrca

wireless cu energie maºinileelectrice în timp ce acestearuleazã pe ºosea. Dacã testele sevor finaliza cu succes, ErikSchlangen ºi echipa sa vorîncerca sã promoveze acest noutip de asfalt la scarã largã.

Sursa: gadget.ro

Asfaltul care se reparã singurCercetãtorii olandezivor sã producã energieelectricã din...sare

Mai exact,din apa de izvorºi cea sãratã.Aceºtia suntîncrezãtori cãp o r t u lRotterdam arputea oferi, încurând, energie.

Totul cuajutorul unei membrane speciale, plasate într-unloc unde se întâlneºte apa sãratã cu cea dulce. Ideeale-a venit de la un proiect din 1950, când oameni deºtiinþã americani au gãsit un mod de a extrage apapotabilã din cea sãratã, un procedeu numitelectrodializã inversã.

Ei au creat deja un simulator ºi afirmã cã celedouã tipuri de ioni, care creeazã un curent electricîn anumite cazuri, vor oferi, în câþiva ani, energieverde. Dintr-un metru cub de apã dulce ar rezultaun megawatt de energie electricã pe secundã.Singura provocare pentru olandezi este acum sãtesteze sistemul ºi în apele portului Rotterdam.

Sursa: stirileprotv.ro


Romanul ”Cãmaºa purpurie” alElenei Cezar Von Sachse deschideporþile cãtre un univers miraculos aflatla confluenþa dintre realitate ºimisterele lumii de dincolo. Amestecde elemente reale ºi fantastice,universul cãrþii are ceva din farmeculºi magia basmelor româneºti ºiuniversale. E un amestec eclectic despiriduºi, zâne, iele, spirite rãtãcitoare,vrãjitoare domniþe ºi cavaleri, care seînfruntã ºi îºi mãsoarã forþele într-oþesãturã narativã complicatã, ce te þinecaptiv cu cartea în mâna, ore întregi.

Roman ºi basm în acelaºitimp,”Cãmaºa purpurie” este o lumemirificã, populatã de caractereputernice, cu personalitate distinctã,polarizate în funcþie de legea virtuþilorcavalereºti. Aici, virtutea supremã estecurajul de a crede într-un ideal,înflãcãratã dragoste de viaþã ºi, maipresus de toate, voinþã de fier înatingerea idealului.

Între ziduri de cetate sau în umbraunor pãduri seculare, lumina pãtrundeºi lumineazã ºi cele mai ascuse colþuri,fie pâlpâind în flacãra lumânãrilor, fieizbucnind viguros în flãcãrilecãminului sau strãlucind în stelele depe cer. Simbolul focului, al luminii caenergie vitalã stã la baza metaforei dintitlu, pentru cã însãºi cãmaºa purpuries-a þesut din razele unei stele desprinsede pe bolta cereascã. Asemeni unuimãr rãscopt, misteriosul corp ceresc acoborât în taina unui luminiº, lãsânddeasupra rãului un nor strãlucitor ca opulbere de aur. Mai finã decât firul depãianjen ºi transparentã, cãmaºapurpurie se face una cu eroul Mortes,cãruia îi va conferi un al ºaselea simþ,

cel al presimþirii unui evenimentcrucial ce va urma.

Mortes, personaj principal înroman, este prototipul romantic alcavalerului medieval. Chipeº, viteaz,ambiþios ºi aventurier în tinereþe,devine înþelept la maturitate, ajungândspiritul direguitor al întregului þinutdin Valea Destinului unde aducearmonie ºi stabilitate. Plin de farmec ºinobleþe, ajunge în aceastã înaltãdemnitate doar prin meritele proprii.

La celãlalt pol este cavalerul ”cuprivire albastrã ºi adâncã precummarea”, pe nume Ziga.

Portretul sãu moral este mult maicomplex ºi mai realist. Forþã ºi vitejie,inteligenþã ºi viclenie, el acceptã iniþialsã fie o unealtã în mâinile unorpotentaþi locali, sãvârºind faptereprobabile la ordinul acestora. Elînsuºi îºi va spune cu regret într-o zi :”Mi-am omorât tinereþea ºisentimentele omeneºti care existau înmine din dorinþa de a mã ridica, de aparveni”.

Era inevitabil cã cei doi sã seîntâlneascã într-o confruntarebãrbãteascã. Evenimentul crucial areloc pe marginea unei prãpãstiiabisale,unde Mortes îl provoacã laluptã pentru a rãzbuna moarteapãrinþilor sãi. Confruntarea nu va aveaînsã loc, întrucât Ziga refuza lupta, baîºi salveazã adversarul de la o cãdere

iminentã în prãpastie. Îºi redobândeºteZiga simþul onoarei ºi al demnitãþiicavalereºtiþ Cert este cã cei doi,conºtienþi cã au în comun statutul deluptãtori într-o lume nedreaptã ºibrutalã, se salutã cavalereºte ºi pleacãfiecare spre destinul sãu.

Undeva la graniþa dintre lumi seaflã baba Kasta ºi nepotul ei, Spiriduº,prezenþe simpatice ºi misterioase, caresusþin lupta binelui împotriva rãului ºiîl ajutã pe Mortes sã instaureze pacea

ºi dreptatea, în þinutul unde devinerege. Asemenea Sf. Vineri dinbasmele româneºti, baba Kastacunoaºte proprietãþile miraculoase aletuturor ierburilor, fiind spiritul ceasigurã unitatea dintre lumea vegetalãºi cea a oamenilor.

În concluzie,romanul ”Cãmaºapurpurie” este ilustrarea unui mesaj deînaltã þinutã moralã, cu puternicevalenþe educative pentru tânãrageneraþie ºi nu numai.

Aº putea scrie la nesfârºit...acum,când privesc în ochii dumneavoastrãsimt cã atâtea personaje interesanteîncã trãiesc acolo, în adâncimea lor.Sunteþi minunatã...

(Recenzia scrisã de o cititoate…profesoarã de românã din Ardeal…)

AUTOBIOGRAFIE

Mã numesc Sachse Elena Feliciaºi scriu sub pseudonimul Elena Cesar

von Sachse.M-am nãscut în oraºul Arad ,

România în data de 28 Iulie 1947.Din anul 1987 trãisec în

Germania, actualmente suntpensionarã.

Am debutat în anul 2003 cu ocarte de poveºti, semnificativ intitulatã”Þara Fericirii”. Volumul conþine 14poveºti, a cãror ilustrate au fostrealizate timp de 10 ani. Poveºtile auapãrut la Editura Fundaþiei Desire, dinCluj-Napoca.

În 2005 am câºtigat premiulspecial al juriului la ”Festivalul LiviuRebreanul” din Bistriþa, cu poveºtiledin ”Þara Fericirii”.

În anii ce au urmat am editat maimulte cãrþi pentru copii, la EdituraANAMARAOL: ”Legendele Nüren-bergului”, ºi alte poveºti.

A doua mea carte a aparut în anul

2008 ºi se intituleazã “În þaraPoveºtilor strãbune”, ºi e o poveste înpoveste, conþinând de asemenea tot 14poveºti.

În 2009 a apãrut în antologia”Cartea mea fermecatã”, ”Povestea luiªugubeaþã”, volumul fiind editat deIrina Pãtraº la ”Casa cãrþii de ªtiinþã”din Cluj-Napoca. În urmãtorul an ampublicat douã nuvele în ”Antologiaprozei scurte transilvane actuale”,editatã de scriitorul Ovidiu Pecican întrei volume, apãrutã la editura Limes,Cluj-Napoca.

Din data de 01.02. 2012 fac partedin Agenþia de presã “Aºii Români“ ºidin redacþia ziarului ”VOCEA TA“,din oraºul Nürnberg.

Între anii 2012 ºi 2015 ampublicat la Editura ”Ecou Transilvan”mai multe poveºti: ”Dragonul Roºu”,“Fantezie de iarnã”, “Poveºti dePaºte”,” Rotofel”, “þara Fericirii” ºi“Gâsca Uriaºã”.

Între anii 2014 ºi 2016 EdituraAVALON mi-a editat urmãtoarelecãrþi: “Cãmaºa purpurie” roman defantezie ºi aventurã, “Cãlãtoria”(nuvele), “Reþete culinare pentrugusturi literare” (povestiri), dar ºicãrþile de poveºti, “Inorogul din vis,”“Grãdina bunicului” ºi “FantomaScutierului”

Am terminat de curând o carte depoveºti intitulatã ”Poveºti cu litere”,dar ºi cartea “Cântece pentru copiii degrãdiniþã”, ce conþine portativele ºitextele melodiilor.

Am în lucru romanul istoric ºi deaventurã intitulat “Jurãmântul Tainic”,inspirat din istoria medievalã agermanilor, Heinrich I.

RECENZIA romanului”Cãmaºa Purpurie”

COPILUL MEU FRUMOS!

ªtim cu toþii cã pentrufiecare mãmicã, copilul

ei este cel mai frumos. Încadrul acestei rubrici,

pãrinþii care doresc sã-ºivadã odorul în paginile

ziarului nostru, suntinvitaþi sã ne trimitã pe

adresa de e.mail aredacþiei:

[email protected],o fotografie cu fiul saufiica lor, o fotografie

însoþitã de câteva rânduri(nume, prenume, vârstã,

pasiuni etc).

Bunã,

Suntem douã surioare mititele ªi destul de frumuºele Ne iubeºte mult ºi mami La servici merge doar tati. Alessia sunt cea mare,

Sonia sunt cea micã De nimeni nu ne e fricã. Eu am doar 2ani ºi 2 luni Iar surioara mea cea micã 6 luni. De Maia sã nu uitãm, Cã stã numai dupã noi. Vã pupãm de nu vã vede i!


Strada Sforii localizatã înmunicipiul Braºov, România,la doar 10 minute de Hotelul”Coroana Braºovului” esteunul dintre cele maiimportante obiective turisticeale Cetãþii Braºovului.

Menþionatã de jurnaliºtii”Huffington Post” în topulcelor mai înguste strãzi dinlume ºi primind chiar ºi o steaîn Ghidul de Turism”Michelin”, semn cã meritãvizitatã, Strada Sforii a ajunsîn ultimii ani o atracþieturisticã recunoscutã pe planmondial.

Situatã în centrul oraºuluiBraºov, a fost iniþial folositãîn secolul al XV-lea ca uncoridor de urgenþã pentrupompieri ºi este menþionatãpentru prima datã îndocumente din secolul alXVII-lea.

„Numele strãzii a fost datde dimensiunile ei foarteînguste, dar ºi de faptul cãdacã o priveºti aratã exact caun cordon, ca o sfoarã.Practic numele este ometaforã între aspectul strãziiºi al dimensiunilor ei“, spunearhitectul Mihai Ioniþã. 1

În limba germanã, aleease numeste ”Fadengasse”.

”Lungimea de 83 metrireflectã tendinþele deurbanizare a Braºovuluimedieval. Lãþimea StrãziiSforii variazã între 111 ºi 135centimetri, ceea ce îi conferãtitlul de cea de-a treia cea mai

îngustã stradã a Europei(dupã Spreuerhofstraße dinGermania cu o lãþimecuprinsã între 31 ºi 50 cm ºiParliament Street din Angliacu o lãþime aproximativã de122 cm) ºi cea mai îngustãstradã din Europa de Est.

Strada Sforii nu a fostniciodatã purtãtoare detrotuare, adrese poºtale sausemne de circulaþie, fiind defapt ultima supravieþuitoare aunei serii de amenajãriurbane cu scop tehnic.Strãduþa a apãrut ca urmare aobligaþiei de a se creaîntreruperi în fronturilestradale, la un anumit numãrde parcele, în încercarea dea preveni extindereaincendiilor. Nu a fost singurastradã de acest tip în Braºov;celelalte au fost ”înghiþite” întimp de dezvoltarea oraºului.

Strada Sforii a devenit oulicioarã boemã în urmalucrãrilor de restaurare,marcare ºi iluminare din anul

2003, fiind redatã în condiþiiadecvate circuituluituristic. Strada ºi-a recãpãtatfarmecul de odinioarã ºidatoritã felinarelor, replicifidele ale celor de acum 100de ani (singura diferenþã fiindaceea cã azi nu maifuncþioneazã cu gaz).”2

Strada Sforii a devenitunul dintre cele mairomantice locuri din Europa.Are ºi o legendã care arezistat peste ani: se spune cã

în perioada medievalã aici seascundeau cuplurile pentru ase sãruta în intimidate, dar ºitinerii îndrãgostiþi ai cãrorpãrinþi nu erau de acord curelaþia lor. Legenda spune cãtinerii îndrãgostiþi care sesãrutã pe Strada Sforii suntdestinaþi sã rãmânã împreunãtoatã viaþa.

Uliþa citadinã este ºi otemã provocatoare pentrufotografi. Lipsa unghiurilor,iluzia fluiditãþii, joculumbrelor în diferite momenteale zilei ºi alte elemente maipuþin cunoscute ochiului”profan” sunt provocãripentru cunoscãtorii arteifotografice. Ei spun cã maiales noaptea, când strada epustie sau bântuitã doar depropriul trecut, se creeazã uncadru perfect pentrufotografie.3

La fel ca acum 400 de ani,Strada Sforii leagã stradaCerbului de strada Poarta

ªchei, unde se aflã un altobiectiv important alBraºovului, Poarta ªchei, saucum a fost denumitã îndocumentele oficiale, ”PoartaValahã”, construitã între anii1827-1828 pentru a înlesniaccesul scheienilor în cetateaBraºov.4

Pentru vizitatorii oraºuluiBraºov o plimbare pe uliþaîngustã este recomandareatuturor ghizilor. Mii de turiºtivin sã vadã astãzi StradaSforii, fie atraºi de arhitecturadin jur, fie din purãcuriozitate. Este unul dintrecele mai fotografiate locuridin Braºov ºi unul dintrelocurile preferate pentru dejacelebrul selfie.

Adriana-LuciaCiugudean

1 http://adevarul.ro/locale/brasov/cea-mai- ingusta-s t r a d a - e u r o p a - e s t - a f l a -brasov-ulita-citadina-plasata-recent-celebrul-ghid-turistic-m i c h e l i n -1_56122b40f5eaafab2c539b4d/index.html

2 http://pietreleluisolomon.ro/ ro/strada-sforii-una-dintre-c o m o r i l e - s c h e i u l u i -brasovului/

3 http://pietreleluisolomon.ro/ro/strada-sforii-una-dintre-c o m o r i l e - s c h e i u l u i -brasovului/

4 https://coroana-brasovului.ro/ strada-sforii-cea-mai-ingusta-strada-din-europa-de-est/

Cea mai îngustã stradã din Europade Est este Strada Sforii din Braºov?


SONETUL VISCOLULUIÎn geamuri bat cu degete din neauaCu care-acopãr spaþii necuprinse,Iarã pe culmile ce par ne’nvinseTroiene-aºez precum drumeþul ºaua.

Pe buzã vã îngheaþã zeflemeauaCând alarmate ºtiri, anunþã prinse:Tractoare, pluguri sau maºini deprinseCu lupte doar prin fulgi ca floriceaua.

Nu-s case-n care focul sã trosneascãPe priciuri reci zac babe degerateTrãgând de-o þuicã sã se încãlzeascã

ªi-n crâºme stau þãrani cu chip de iascãCe-aºteaptã-n lungi tãceri înfiorateSã vin-armata sã-i dezãpezeascã!

SONETUL GERULUIEu sunt divinul ce-a ucis istoriiªi schimb cu forþa mea planetei faþaDecid ce este moartea sau viaþaIar vizitele-mi sunt, în timp, notorii…

ªi-au vrut sã mã sileascã promotoriiDe arme sã îmi foloseascã gheaþaDeci fiica mea, ce o numesc isteaþa,S-arunce în uitare muritorii.

O, voi netrebnici de recentã datãNu ºtiþi cã universu-mi este tatã Suflarea mea contractã ºi atomii

Doar gura ta mã spurcã, gura Tomii,Spui cã nu este gerul de-altã datã,Când vezi cã preþurile se dilatã!

SONETUL IERNII ÎMBLÂNZITESincer, nu prea-mi place iarna, e cam frigNasu-mi curge, la troiene dau mereuªi cum ceaiul nu e singur panaceuNici nu pot, precum un câine, sta covrig,

Mã reped pânã la crâºmã, ca un zmeuVreau o þuicã, deci la bar iute mã-nfig ªi pe barman, bun prieten, tare-l strig: Fãrã grabã, cã suntem la matineu!

Una micã, sã nu calc pe rele cãiLa-nceput, însã dup-aia, mare iauDar mai multe, cã afarã e omãt,

Cald e-aicea ºi aud chiar zurgãlãiSunã-n în cap. Uit ce-am spus, cã nu mai beau!Fiindcã iarna-mi place! Numai de mã-mbãt!

SONETUL LEULUI LA PÂNDÃPerfid ca leul stând sub sicomorPândesc atent la dulcea-mi cãprioarãªi simþurile mi-s întinse, sfoarã,De trupul tânãr, frumos aromitor...

Zglobie-i, cu ochi blânzi ca de mioarã,Iarã eu ce-n Kama-Sutra-s profesor,Fierbinte sunt acum ºi totu-i fiorIar gândurile parcã-n ceruri zboarã.

Mental transmit idei de acþiuneFiltrez priviri adânci ºi reci, d-agatãEa vine-ncet ºi toatã-i pasiune...

Surâsu-i este o promisiune,Iar vorba-i caldã inima-mi desfatã...- Bunelu’, astãzi iar ai tensiune!

SONETUL AVENTURII (necanonic)Era nevastã-mea plecatã,La un congres, pe undeva…ªi-un fin miros ca de halvaDãdea sãmânþa sfãrâmatã.

Un gând mã sâcâia cumvaDin tinereþea-mi depãrtatãLegat desigur de o fatãCu care-aº tãinui ceva…

Ieºind eu, bine îmbrãcatNe-am întâlnit, aºa, din mersªi, jur, nimic nu inventez,

De braþ ea ferm m-a apucatApoi zâmbind parcã perversM-a ajutat sã traversez!

MIHAI BATOG-BUJENIÞÃ (Directorul ALPI)

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul de a

colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrã vaapãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã în valoareprintr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului. Pentrupersoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 35 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 50 EURO/APARIÞIE

77

Talonul va fitrimis pe adresa

redacþiei:DACIA e.V.,

Petersauracher Straße39, 90449 Nürnberg,

Deutschland

DeszãpezireA viscolit cumplit în Þara româneascã,Troienile ajungeau chiar pânã la cuºmã,Noroc cã m-am adãpostit într-o crâºmã,Unde-aºtept guvernul sã mã deszãpezeascã!

Soluþie guvernamentalãGuvernul nou, având simþul datoriei,Dorind sã mai reducã din delincvenþãA gãsit urgent soluþia amnistieiSimplu: printr-o... ordonanþã de urgenþã!

RipostãLa gestu-þi care rãu mã doareCând tot adesea mã înþepi,Îþi ripostez doar cu... o floare,Gingaºã, finã, cu mulþi...þepi!

InvocareEroule, te-ai jertfit pentru þarã,Apãrând-o în crâncenul rãzboi,Dar ºi acum, când þara stã sã moarã,Ridicã-te ºi dã-ne-o înapoi!

Confesiunea unei nevesteBãrbatu´ mi-i cam deocheat,De-o vreme dorul îl apucã:La crâºmã are...dor de stat,Acasã are...dor de ducã.

MIHAI CABA - membru senior în ALPI

ASOCIAÞIA LITERARÃ "PÃSTOREL" IAªI ªI CENACLUL LITERAR UMORISTIC: ACADEMIALIBERÃ "PÃSTOREL" IAªI afiliate Uniunii Scriitorilor din România - filiala Iaºi


Bunãtatea este acea calitate carene face frumoºi în ochii luiDumnezeu ºi ai celorlalþi, este o”candelã” aprinsã în suflet prin careDumnezeu ne aratã Calea spreMântuire.

Bunãtatea este lucrul cel mai decãpetenie, poate cã e lucrul cel mai devaloare din câte poate realiza omul înlumea aceasta. Mai sunt ºi alte valori,fãrã îndoialã. E o valoare sã fiiinteligent, e o valoare sã fii realizat,sã ai o înfãþiºare frumoasã, sã ai osituaþie bunã. E o valoare sã fiiconducãtor de oameni, dacã poþiajunge conducãtor de oameni. Suntmulte valori în lumea aceasta, dar demãsura bunãtãþii nu existã nimic! 1

Omul bun întotdeauna estefrumos. El îºi trage seva din bucuriadãruirii, din dorinþa de a imita Cerulºi a se înrudii cu îngerii. Chiar desuferã, omul bun alege sã fie puternicºi demn.

Atunci când arãtãm bunãtate, neapropiem de Dumnezeu ºi neasemãnãm cu El. Bunãtatea apropie ºiuneºte, e o mãrturie a lucrãrii DuhuluiSfânt. Dacã suntem buni cu semeniinoºtri, arãtând aceasta prin fapte

concrete de milostenie, sufletulnostru se umple de luminã ºi bucurie,astfel spus bunãtatea aduce sãnãtatetrupului ºi sufletului nostru.

Bunãtatea derivã din iubireanemãrginitã cu care Dumnezeu acreat lumea, prin urmare, originea eieste divinã. Bunãtãþii îi sunt asociatecalitãþi fãrã de care aceasta n-ar ficompletã: mila, compasiunea,

înþelegerea, bunãvoinþa, toleranþa,blândeþea, dãrnicia, admiraþia fiindnumai cele mai semnificative.

Singura cale de a primi harul luiDumnezeu cu sufletul curat estebunãtatea! Acest dar al lui Dumnezeurevãrsat prin Duhul Sfânt asupraomului, trebuie preþuit cum se cuvine,îmbogãþit, cultivat, desãvârºit, în aºafel încât sã devinã cu adevãrat virtute,integratã firesc fiinþei, podoabã apersonalitãþii creºtinului, ”roadã alucrãrii Duhului Sfânt” (Galateni 5,22).

Bunãtatea, comoarã a inimii, sedobândeºte prin lucrarea virtuþilor înluptã cu rãul din lume ºi din pornirileîntunecate ale firii. ”Omul cel bun,spune Iisus cãrturarilor ºi fariseilor,care cârteau împotriva Dânsului, dincomoara inimii lui cea bunã scoateafarã cele bune, pe când omul cel rãudin comoara lui cea rea scoate afarãcele rele“ (Matei 12, 35).

Prin harul Duhului Sfânt, sufletulbun lucreazã înmulþirea binelui înlume, la care e chemat omul. Omulbun nu dã drumul cuvintelor de ocarã,nu pizmuieºte, nu minte, nu-ivorbeºte de rãu pe ceilalþi, urãºteviolenþa, nu face nedreptate, mereuatent la bucuria celorlalþi, ca el sãrãmânã bucurie tuturor, fiindcã el,prin bunãtate, L-a cunoscut peDumnezeu. Sfântul Antonie celeMare spunea: ”Omul bun ºi iubitor deDumnezeu nu-i mustrã pe oamenipentru rele când sunt de faþã; iar îndos nu-i bârfeºte. Dar nici celor careîncearcã sã-i grãiascã de rãu nu leîngãduie“.

Omul bun este ca un ”înger

pãzitor” pentru mulþi semeni din jurulsãu, este ca o oglindã în care sereflectã bunãtatea lui Dumnezeu…Doar dragostea sãlãºluieºte în cãmarainimii sale, fiindcã aºa cum ne învaþãSfântul Apostol Pavel: ”Dragosteaeste plinã de bunãtate” (I Cor. 13, 4),fiindcã doar creºtinul cu inima izvorde bunãtate se poate numi slujitor allui Dumnezeu ºi vrednic urmãtor alSãu.

Sã cerem Bunului nostruDumnezeu, care prin infinita bunãtatea Sa, a devenit Mântuitorul nostru, sãne ajute sã fim buni, fiindcã bunãtateane va ajuta sã nu cãutãm spre cele alevieþii vremelnice, ci spre cele alevieþii veºnice; bunãtatea aduceînaintea ochilor minþii noastre datoriacreºtineascã spre a ne aºeza vistieriaîn Ceruri; bunãtatea cãtreînþelepciune îndeamnã; bunãtateaporunceºte ca în orice lucrare anoastrã sã pãzim adevãrul în cuvinteºi în fapte; bunãtatea porunceºte ca sãvieþuim ajungându-ne cele alenoastre; bunãtatea spune sã vieþuimîntru facerea de bine; bunãtatea învaþãsã fim mai buni ºi mai înþelepþi ºiîntru Domnul sã nãdãjduim cu tãcere.

Dragi cititori sã îl rugãm pe TatãlCeresc ca în Noul An, în care ampãºit de curând, sã ne ajute prinbunãtatea Sa nemãrginitã, sã fim maibuni, sã ne umple sufletele debunãtate ca sã rupem lanþurile cu caresuntem legaþi de rãutate, de urã, deegoism, de împietrirea inimii, denepãsare, de necredinþã, de mândrie,de intoleranþã, de lipsã de bunsimþ…Sã ne înnobileze cu bunãtatesufleteascã care izvorãºte dinbunãtatea Sa divinã, sã ne ajute sãtransformãm lumea în care trãim într-o lume mai bunã ºi mai frumoasã,într-o lume a iubirii necondiþionate, adãrniciei, a înþelegerii, solidaritãþii,prieteniei sincere ºi curate, într-olume a frumosului, armoniei, pãcii,adevãrului, hãrniciei, într-o lume caresã nu fie spaþiul morþii, ci spaþiulÎnvierii lui Hristos.

LA MULÞI ANI 2018! Sã aveþideschisã uºa sufletului ca sã poatãintra bunãtatea, bucuria ºi dulceaþaDuhului Sfânt!

Adriana-Lucia Ciugudean

1 Arhimandrit Teofil Pãrãian,Cum putem deveni mai buni –Mijloace de îmbunãtãþire sufleteascã,Editura Agaton, p. 7

Bunãtatea - singura cale de a primiharul lui Dumnezeu cu sufletul curat


Chiar dacã, la fotbal, România a ratatcalificarea la Campionatul Mondial din 2018,din Rusia, naþionala României de futsal (fotbalîn salã) a promovat la turneul final de la EURO2018, din Slovenia, dupã douã meciuri de barajîmpotriva Georgiei, cu scorul general de 9-6 (2-2 în tur - la Deva ºi 7-4 în retur - la Tbilisi).

Încã din decembrie anul trecut, naþionalade futsal a României a demarat pregãtirilepentru turneul final al Campionatului Europeande la Ljubljana (30 ianuarie - 10 februarie2018), iar tricolorii au jucat în deplasare douãpartide amicale, împotriva Olandei.

În prima disputã, meciul Olanda -România, de la Rotterdam, s-a încheiat laegalitate, scor 2-2 (2-1). Olandezii au condus cu1-0 ºi 2-1, dar tricolorii au egalat de fiecaredatã. Golurile României au fost marcate deSávio Valadares ºi Dumitru Mimi Stoica.

În al doilea joc, de la Haga, a fost 1-1 (1-1)pe tabela de marcaj, golul tricolorilor fiindreuºit de Sávio Valadares.

La finalul celor douã dispute,selecþionerul-jucãtor al României, RobertLupu, a declarat pentru www.frf.rourmãtoarele: “A fost un test foarte util. Olanda

e o echipã foarte bunã, care a ratat de puþinºansa de a juca barajul pentru calificarea laEURO 2018. La meciul de la Rotterdam sala afost plinã. Nu mi-a venit sã cred cât de mult îºipreþuiesc olandezii naþionala de futsal! Prin totceea ce fac! Noi avem nevoie în aceastãperioadã de astfel de adversari, care sã ne punãprobleme. Mai cred cã încheiem un an, 2017, încare imaginea futsalului românesc a avutnumai de câºtigat”.

Sã mai menþionãm cã turneul final dinSlovenia, care va fi gãzduit de „Arena Sto ice”din Ljubljana, adunã la startul competiþiei 12echipe naþionale, iar în grupa C vor evoluaPortugalia, Ucraina ºi România, primele douãclasate urmând a evolua apoi în sferturile definalã ale competiþiei.

Robert Lupu a definitivat lotul lãrgit pentruEURO 2018 cerut de UEFA, dar din lotul de24 de jucãtori, doar 14 vor face deplasarea laCampionatul European din Slovenia.

Acest lot lãrgit al naþionalei de futsal aRomâniei se prezintã astfel:

- Portari: Vlad Iancu (InformaticaTimiºoara), Petriºor Toniþa (AutobergamoDeva), Andrei Grigoraº (FK Odorheiu

Secuiesc), Andrei Moldoveanu (DunãreaCãlãraºi).

- Jucãtori de teren: Robert Florin Matei,Cristian Marius Matei, Adrian Pânzaru, PauloFerreira, Dumitru Mimi Stoica, Alpar Csoma,Florin Ignat (toþi Autobergamo Deva), SavioValadares, Felipe Oliveira, Robert Lupu (toþitrei Informatica Timiºoara), Szõcs László,Mánya Szabolcs, Biró Attila (FK OdorheiuSecuiesc), Octavian Cireº, Andrei Crãciun,Viorel Cojoc, Bogdan Covaci (toþi patru CSUnited Galaþi), Liviu Ruxandari (CSMS Iaºi),Emil Rãducu (Luxol - Malta), MarinicãPlugaru (Dunãrea Cãlãraºi). Team-managerulechipei este bucureºteanul Valeriu Ioniþã.

La turneul final de la Ljubljana va oficia caarbitru ºi piteºteanul Bogdan Sorescu, care areîn CV-ul sãu trei finale de UEFA Futsal Cup ºiuna de Campionat European. Inclus în 2012 înElite Class, alãturi de alþi 14 arbitri, BogdanSorescu a condus peste 100 de meciuriinternaþionale de futsal.

Pe 28 ianuarie 2018, România se vadeplasa de calea aerului spre Slovenia, dar pânãatunci, pe 20 ºi 21 ianuarie a.c., România vajuca ale douã meciuri de pregãtire în companiaselecþionatei de seniori a Republicii Moldova.

În grupa C de la EURO 2018, România vajuca contra Portugalia, pe 31 ianuarie ºiîmpotriva Ucrainei, pe 2 februarie. În ultimuljoc al grupei C, pe 4 februarie se vor confruntaPortugalia ºi Ucraina. Componenþa celorlaltetrei grupe este urmãtoarea: Slovenia, Italia,Serbia (A); Rusia, Kazakhstan, Polonia (B);Spania, Azerbaijan, Franþa (D).

Turneul final de la Ljubljana va debuta pe30 ianuarie 2018 cu partidele Slovenia - Serbia(ora localã 18.00) ºi Rusia - Polonia (ora localã20.45).

Pe 5 ºi 6 februarie sunt programatesferturile de finalã, pe 8 februarie cele douãsemifinale, iar pe 10 februarie 2018 finalelepentru podium, cele pentru locurile 3-4 ºi 1-2.

DAN TEODORESCU

SPORT

Dupã douã remize în Olanda,România merge cu fruntea susla EURO 2018 din Slovenia

Gimnasteleieºene aucucerit Europa!

Gimnastica ritmicã de la CSªAnghel Saligny Iaºi încheie anul2017 cu noi succese de prestigiu.Acestea au fost obþinute la al IV-leaTurneu internaþional Memorialul“Angel Fernandez Cordoba” de laCiudad de León (Spania), care a avutloc în luna decembrie. SenioaraAndreea Verdeº, componentã alotului olimpic al României, s-a clasatpe locul al treilea la individualcompus, concursul fiind câºtigat de oaltã fostã elevã a profesorului ieºeanConstantin Radu, AlexandraAgiurgiuculese, care a reprezentat,însã, Italia, ea fiind rezidentã înaceastã þarã. Dupã un început maitimid în calificãrile de la cerc (13.350puncte), Andreea Verdeº s-amobilizat foarte bine ºi a reuºit sãintre în finale la mãciuci, cu 16.350puncte ºi la minge, cu 16.050 puncte.În finalele pe obiecte, AndreeaVerdeº a început cu un exercitiuminunat la mãciuci obþinând medaliade aur, înaintea gimnastei menþionatedin Italia, cu un punctaj excelent, de17.200 puncte, dar tot ea a cucerit ºi omedalie de argint, la minge.

La prejunioare, ieºeanca LauraAniþei a dominat podiumul în finalelela cerc ºi panglicã, unde a cuceritmedaliile de aur ale competiþiei ºi aobþinut argintul la individual compus.

La întrecerile din Spania au luatparte aproximativ 300 de gimnastedin 20 de þãri ale lumii, printre careArgentina, Belarus, Bulgaria, Chile,Croaþia, Germania, Israel, Italia,Lituania, Norvegia, Portugalia,România, Rusia, Slovenia, Spania,Statele Unite ale Americii, Ungaria ºiUcraina.

DAN TEODORESCU

TELEX SPORTIV

În perioada 1-17 decembriea.c. a avut loc CampionatulMondial de Handbal, ce s-adisputat în Germania. Echipanaþionalã a României porneºte laaceastã competiþie din postura de”Bãtrânã Doamnã” a turneului,

aceasta pentru cã echipaantrenatã de spaniolul MartinAmbros este singura echipãprezentã la toate cele 23 de ediþiide campionat mondial.Operformanþã care obligã, cu toatecã echipa tricolorã se aflã într-un

amplu proces de reconstrucþie,aceasta având în lot multejucãtoare tinere.

Naþionala României porneala acest campionat mondial a 11-a favoritã la câºtigarea trofeului.Selecþionerul Martin Ambros amizat la acest turneu peurmãtoarele jucãtoare:

- Portari: Dedu,Dumanska- Extreme stânga:

Elisei,Luganu, Popa- Extreme dreapta:

Udristoiu, Berbece - Pivoþi: Pintea, Tãtar,

Tomescu- Centrii: Buceschi,

Zamfiresu, Laslo- Interi stânga: Neagu,

Zamfir, Florianu, Szucs- Interi dreapta: Geigar,

Drãguþ.Echipa naþionalã a fãcut

parte din grupa A formatã dinurmãtoarele echipe: Paraguay,Slovenia, Spania, Angola,Franþa.

Rezultatele echipei naþionalejucate în grupa A au fosturmãtoarele: România -Paraguay 29-17; România -Slovenia 31-28; România -Spania 19-17; Romania –Angolan 27-24; România -Franta 17-26.

Echipa Naþionalã aRomâniei s-a calificat înoptimiile de finalã de pe primul

loc al grupei A. În optimiRomânia a întâlnit echipasimilarã a Cehiei, meci pe care l-a pierdut în mod dramatic cu 3secunde înainte de finalulmeciului, fiind eliminatãprematur de la acest turneu final.

Cãpitanul naþionalei noastreCristina Neagu a terminat acestturneu cu un numãr de 29 degoluri marcate, fiind cea maibunã jucãtoare a Naþionaleinoastre. Aceasta a fost istoriaechipei Naþionale de Handbal aRomâniei la CampionatulMondial din Germania.

Mult succes fetelor noastrela urmãtoarele competiþii!!!!

Brãtuianu Ionuþ Alin

Coºmarul ultimelor 3 secunde!

Un tânãr de 25 de ani a devenitmilionar în dolari datoritã perlelor.Nu pentru cã le-ar vinde, ci pentrucã se filmeazã în timp ce deschidescoicile.

În fiecare zi, Xinda Zhanporneºte transmisiunea de peinternet, acolo unde e cunoscut drept”Pearl Bro”, ºi transmite în directprocesul de deschidere a scoicilor pe

care le culege, conform BBC. Alãturi de mama sa, tânãrul de

25 de ani culege scoici ºi cautã înele perle. Streamingul întreguluiproces pe internet s-a transformatîntr-o afacere de succes pe o piaþãestimatã la peste 3 miliarde de dolari- cea a transmisiunilor online.

Cei care urmãresc streamingullui Zhan au posibilitatea de a

cumpãra o scoicã înainte ca aceastasã fie deschisã, devenind ºiproprietarii perlei sau a perlelorgãsite.

În doar jumãtate de an de lalansare, businessul a generat deja4,4 milioane de dolari; pentru oscoicã, plãtitorii plãtesc 8,58 dolari.

”Cred cã 90% dintre oameni nu

au vãzut niciodatã cum se culegscoicile”, povesteºte tânãrul celor dela BBC. ”Habar nu au cã poþi sãgãseºti ºi 12 perle într-o singurãscoicã”, adãugã el.

În China existã sute astfel deplatforme de live streaming.

de Laura GalescuSursã: http://www.manager.ro

A devenit milionar în dolari datoritãunei pasiuni:”Cred cã 90% dintreoameni nu au vãzut niciodatã asta”


FOTOGRAFIA LUNII

Vulpe prinsã la atacFotograf : Adrian Zota

Aºteptãm fotografiile pe adresa:[email protected], însoþite de câteva cuvinte

legate de eveniment ºi numele dumneavoastrã.


“E drept cã iubirile marisperie” declara Aurora Lii-ceanu într-un interviu realizatîn 2009 pentru publicaþiaonline Revistatango.ro.Fascinatã de inepuizabilatemã a iubirii, AuroraLiiceanu – psiholog bine-cunoscut, reuºeºte dupã 5 anide la acest interviu, maiprecis în 2016, sã publice laEditura Polirom volumulintitulat „Dragostea ceaveche îþi ºopteºte la ureche :Primele iubiri” fiind vorbadespre un volum de eseuri încare autoarea încearcã se aflece impact au avut primeleiubiri în viaþa unor scriitori -aflaþi în topul preferinþelor delecturã contemporanã -precum : Vladimir Nabokov,Yasunari Kawabata, FrancisScott Fitzgerald, OrhanPamuk, Patrick Modiano,Alain de Botton, MilanKundera, Ortega y Gaset,Amos Oz, Julian Barnes.

Spre deosebire de oame-nii obiºnuiþi aceºti maeºtii ailiteraturii universale s-auadâncit în meditaþii surprin-zãtoare asupra fenomenuluiîndrãgostirii ºi au avutprivilegiul de a transformaprima iubire dintr-o chestiunesubiectivã, într-o problemãuniversalã deoarece ºi-autranspus sentimentele, amin-tirile frâmântãrile, speranþele

ºi deznãdejdile în opereliterare de excepþie. Estevorba despre “primele iubiricare par cã se mutã în altãrealitate” scrie AuroraLiiceanu convinsã cã în cazulromancierilor ºi a artiºtilordin toate timpurule tentaþiade a se reîntoarce în trecut, dea-ºi analiza primele iubiri

este de neoprit. Ca niºte psihologi veri-

tabili, scriitorii menþionaþi deautoare se aruncã în plasatimpului, se desprind derealitatea imediatã ºi îºiasumã nebunia de a scriedespre primele lor experienþede iubire ca ºi cum aceleiubiri ar fi unice, ca ºi cumpersoana iubitã s-ar situa lalimita prefecþiunii. Interesant

este cã indiferent dacãsentimentele de iubire au fostreciproce sau nu, scriitoriiamintiþi au simþit nevoia de aidealiza persoana iubitã de ao face nemuritoare de a otrimite în universul ficþiuniisub forma unor personajeliterare nemuritoare. În volu-mul de memorii “Istanbul”,Orhan Pamuk, spre exempluîºi aduce aminte de aniitinereþii ºi de prima lui iubitãpe care o numeºte “Tran-dafirul negru” o adolescentãnespus de frumoasã cu carehoinãrea pe strãzile dinmisteriosul Istanbul trãindprimii fiori ai iubirii ºidescoperind, realitatea per-versã, cã o datã cu senti-mentele de exaltare ºi spe-ranþã, dragostea genereazãnesiguranþã, neliniºti, geloziiºi te pune, în cele din urmã,în faþa unor obstacolele carenu lasã iubirea sã se îm-plineascã. La fel procedeazãºi scriitorul rus Nabokov, carenu poate scãpa de nostalgiaprimei sale poveºti de iubiredecât transformând-o însubiectului romanului sãu dedebut “Maºenka”. }n acestvolum, Nabokov reînviefigura iubitei, îi reface chipuldin amintiri: “imagineaMaºenkãi – scrie Nabokov –rãmãsese o umbrã, într-o casãcu umbre care devenise, ºi eao amintire”. (p. 63)

Francis Scott Fitzgerald,

unul dintre cei mai populariscriitori americani din secolultrecut, a simþit ºi el nevoia dea scrie despre primii fiori aiiubirii. S-a nãscut astfelpovestea de dragoste dintreJay ºi Daisy eroii principalidin “Marele Gatsby”. Multmai târziu ºi în spaþiul altorcoordonate geografice, scri-itorul israelian Amos Oz sereferã, în volumul autobio-grafic -“Poveste despredragoste ºi întuneric” - lasentimentele dintre Ferminaºi Florentino, douã personajecare au decis sã intre într-ofermecãtoare poveste deiubire.

În final, trebuie sãreþinem cã incursiunile pecare le face Aurora Liiceanuîn vieþile ºi creaþiile literareale unor scriitori care aureuºit sã îºi transformeamitirile în romane apreciatede public, sunt în egalãmãsurã scurte ºi talentateintervenþii de criticã literarã,care ne poartã prin istorialiteraturii contemporane darcapitolele din volumul„Dragostea cea veche îþiºopteºte la ureche : Primeleiubiri”sunt pentru autoare ºipretexte de analizã psiho-logicã asupra celui mai râvnitideal al omenirii, iubirea pecare scriitorii reuºesc sã odezvãluie în toatã com-plexitatea ºi frumuseþea ei.

Liliana Moldovan

INVITAÞIE LA LECTURÃ

Aurora Liiceanu despre primele iubiriale marilor scriitori contemporani

015730015166


Art. I. - Legea nr. 263/2010 privind

sistemul unitar de pensiipublice, publicatã în MonitorulOficial al României, Partea I,nr. 852 din 20 decembrie 2010,cu modificãrile ºi completãrileulterioare, se modificã ºi secompleteazã dupã cumurmeazã:

1. La articolul 114 alineatul(1), literele b), c), e), f) ºi h) semodificã ºi vor avea urmãtorulcuprins:

b) pensionarul, beneficiar alunei pensii anticipate sau alunei pensii anticipate parþiale,realizeazã venituri lunareaflându-se în una dintresituaþiile prevãzute la art. 6 alin.(1) pct. I lit. a) ºi b) sau pct. II

c) pensionarul deinvaliditate sau pensionarulurmaº prevãzut la art. 84 lit. c)ori cel prevãzut la art. 86 alin.(1) nu se prezintã la revizuireamedicalã obligatorie sau laconvocarea InstitutuluiNaþional de Expertizã Medicalãºi Recuperare a Capacitãþii deMuncã sau a centrelor regionalede expertizã medicalã acapacitãþii de muncã;

e) pensionarul deinvaliditate, încadrat în gradul Isau II de invaliditate, precum ºipensionarii urmaºi încadraþi îngradul I sau II de invaliditaterealizeazã venituri lunare

aflându-se în una dintresituaþiile prevãzute la art. 6 alin.(1) pct. I lit. a) ºi b) sau pct. II;

f) pensionarul deinvaliditate, încadrat în gradulIII de invaliditate, precum ºicopilul pensionar de urmaº,încadrat în gradul III deinvaliditate, realizeazã veniturilunare aflându-se în una dintresituaþiile prevãzute la art. 6 alin.(1) pct. I lit. a) ºi b) sau pct. II,depãºind jumãtate dinprogramul normal de lucru allocului de muncã respectiv;

. . . h) soþul supravieþuitor,beneficiar al unei pensii deurmaº, prevãzut la art. 86-88,realizeazã venituri lunare maimari de 35% din câºtigulsalarial mediu brut utilizat lafundamentarea bugetuluiasigurãrilor sociale de stat,aflându-se în una dintresituaþiile prevãzute la art. 6alin. (1) pct. I lit. a) ºi b) saupct. II;”.

2. La articolul 114 alineatul(1), litera k) se abrogã.

3. Articolul 115 se modificãºi va avea urmãtorul cuprins:

Art. 115. -. . . 1) În sistemul public de

pensii, reluarea plãþiipensiei/indemnizaþiei pentruînsoþitor se face, la cerere, dupãcum urmeazã:

a) începând cu lunaurmãtoare celei în care a fost

înlãturatã cauza care, potrivitlegii, a dus la suspendarea plãþiipensiei, dacã cererea a fostdepusã în termen de 30 de zilede la data la care cauzasuspendãrii a fost înlãturatã;

b) începând cu lunaurmãtoare celei în care a fostdepusã cererea, dacã depunereaacesteia s-a fãcut dupãexpirarea termenului prevãzutla lit. a);

c) de la data începerii anuluiºcolar, în situaþia în caresuspendarea plãþii pensiei s-afãcut în temeiul prevederilor art.114 alin. (1) lit. g) ºi alin. (2);

d) de la data suspendãrii, încazul pensiei ºi/sau aindemnizaþiei pentru însoþitor,suspendate în temeiulprevederilor art. 114 alin. (4).

. . (2) Plata drepturilorprevãzute la alin. (1) se face curespectarea termenului generalde prescripþie ºi numai dacãîntre data suspendãrii ºi datareluãrii plãþii nu a intervenit,conform legii, o altã cauzã desuspendare sau de încetare aplãþii.”

4. La articolul 118 alineatul(1), partea introductivã semodificã ºi va avea urmãtorulcuprins:

Art. 118. - (1) În sistemul public de

pensii pot cumula pensia cuvenituri realizate din activitãþi

dependente, aºa cum suntreglementate de Codul fiscal,indiferent de nivelul acestora,urmãtoarele categorii depensionari:”.

. . 5. La articolul 118alineatul (1), dupã litera d) seintroduce o nouã literã, litera e),cu urmãtorul cuprins:

e) pensionarii carerealizeazã venituri în calitate deconsilieri locali sau judeþeni.”

6. La articolul 118, dupãalineatul (1) se introduc douãnoi alineate, alineatele (11) ºi(12), cu urmãtorul cuprins:

(11) În sistemul public depensii pot cumula pensia cuvenituri realizate din activitãþidependente, astfel cum suntreglementate de Codul fiscal,indiferent de nivelul acestora,cu excepþia celor realizate dinsituaþiile prevãzute la art. 6 alin.(1) pct. I lit. a) ºi b) sau pct. II,urmãtoarele categorii depensionari:

a) pensionarii deinvaliditate încadraþi în gradul Isau II de invaliditate, precum ºipensionarii de urmaº încadraþiîn gradul I sau II de invaliditate;

b) pensionarii deinvaliditate încadraþi în gradulIII de invaliditate, precum ºicopiii, pensionari de urmaº,încadraþi în gradul III deinvaliditate;

c) pensionarii beneficiari aiunei pensii anticipate sau ai

unei pensii anticipate parþiale;d) soþul supravieþuitor,

beneficiar al unei pensii deurmaº.

(12) În sistemul public depensii, pensionarii pot cumulapensia cu venituri realizate dinactivitãþi independente, astfelcum sunt reglementate deCodul fiscal, indiferent denivelul acestora.”

7. La articolul 118, alineatul(2) se modificã ºi va aveaurmãtorul cuprins:

(2) Soþul supravieþuitor,beneficiar al unei pensii deurmaº, poate cumula pensia cuvenituri din activitãþidependente, aflându-se în unadintre situaþiile prevãzute la art.6 alin. (1) pct. I lit. a) ºi b) saupct. II, dacã acestea nu depãºesc35% din câºtigul salarial mediubrut utilizat la fundamentareabugetului asigurãrilor sociale destat.”

Art. II. -În tot cuprinsul Legii nr.

263/2010 privind sistemulunitar de pensii publice, cumodificãrile ºi completãrileulterioare, sintagma “câºtigulsalarial mediu brut prevãzut laart. 33 alin. (5)” se înlocuieºtecu sintagma “câºtigul salarialmediu brut utilizat lafundamentarea bugetuluiasigurãrilor sociale de stat”.

NOUTÃÞI LEGISLATIVEPensiile de invaliditate nu se mai suspendã

Legea nr. 217/2017 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar depensii publice

Text publicat în M.Of. al României. În vigoare de la 23 noiembrie 2017

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

- avize favorabile eliberate de Instituþiile abilitate din Germania ºi România în vederea

obþinerii avizului pentru desfãºurarea de activitãþi

comerciale, studiu etc- obþinerea ºi elaborarea actelor în vederea

cãsãtoriei- constituiri ºi înmatriculãri societãþi comerciale, asociaþii, fundaþii etc cu

acþionariat strãin.- orice alte probleme juridice care cointereseazã

o persoanã fizicã de cetãþenie strãinã, aflatã pe teritoriul Germaniei sau României.

Telefon: 01603373128; E.mail: [email protected]

Denise Klüweravocatã în dreptul

german consiliere ºi

reprezentare juridicã specializare pe dreptul

familiei, dreptul penal, dreptul muncii, dreptul dechirie

de asemenea, dreptul social, dreptul deasigurãri, dreptul de circulaþie, dreptul comercial

etc Tel. 09131/976477; Mobil 0177/2169756

E-Mail [email protected] [email protected]

Internet www.kluewer.eu

Ambele persoane cunosc limba românã. Vã rugãm sã vã adresaþi (în funcþie de problemadumneavoastrã) pentru dreptul german - doamnei Klüwer, drept român - doamnei van Rees- Zota

Curier juridic Curier juridic Curier juridic


SUDOKU


- Alo, salvarea?!- Da, ce s-a întâmplat?- Soþia mea are halucinaþii!- Cum aþi sesizat asta?- Sunt fantome în casã ºi ea nu le vede!

***** - Ce a fãcut ciobanul când a vãzut girafa la

gradina zoologica?S-a scãrpinat cu mâna dreaptã la urechea

stângã ºi a zis:- Animalul ãsta nu existã!

***** O studentã la examen, la teatru, este rugatã sã

execute un numãr: sã fure ceasul de pe mânaexaminatorului, fãrã ca el sã observe. Fataspune:

- Cum îndrãzniþi sã-mi cereþi aºa ceva?! Eunu sunt hoaþã! Plec!

- Pleacã!Iese trântind uºa clasei dupã care intrã înapoi

ºi spune:- Scuze, am uitat sã vã dau ceasul înapoi…

***** Se întoarce fiul din oraº pe la ºase dimineaþa.

Taicã-su se uitã la el ºi începe:- Ce faci? Iar ai bãut, fumat? Ai umblat cu

femei… câte? Douã? Trei? Spune!Fiul:- Tatã, invidia e un pãcat mare!

***** Un grup de turiºti români fãceau turul

oraºului Praga. La un moment dat ghidulspune:

- În acest moment trecem pe lângã o renumitãberãrie praghezã.

Din mulþime se aude vocea lui Bulã:- ªi de ce, mã rog frumos, trecem pe lângã!?

***** Diferenþa dintre complet ºi terminat:- Dacã te cãsãtoreºti cu persoana potrivitã,

eºti complet!- Dacã te cãsãtoreºti cu persoana nepotrivitã,

eºti terminat!ªi dacã persoana potrivitã te prinde cu

persoana nepotrivitã atunci eºti completterminat!

***** Doi îndrãgostiþi în parc.- Iubito, înaintea mea cu cine te plimbai în

parc?- Cu nimeni.- Serios?!- Toþi aveau maºinã!

***** Cercetãtorii au descoperit cã, ridicând de pe

covor o bucatã de aþã pe care aspiratorul n-areuºit s-o aspire, nouã din zece bãrbaþi aruncãaþa înapoi pentru a-i mai da o ºansãaspiratorului.

***** Un parlamentar iese agale din sala de ºedinþe ºi

se întâlneºte cu un coleg din opoziþie care seplimba pe hol ºi-l întreabã ºoptit:

- Nici tu n-ai somn?*****

El ºi ea în pat. Sunã telefonul. Ea rãspunde.Dupã ce ea se întoarce, el întreabã:

- Cine a fost?- Soþul.- Atunci plec..- Stai liniºtit. A zis cã mai stã încã o orã,

fiindcã a ieºit la o bere cu tine!*****

Un bãrbat are zece copii ºi e foarte mândru deaceastã realizare. Este atât de mândru de el, încâtîncepe sã-ºi strige nevasta “Mama a zece” înciuda protestelor ei. Într-o seara, merg la opetrecere. Bãrbatul vrea sã meargã acasã ºi vreasã ºtie dacã ºi soþia lui e gata de plecare, aºa cãstrigã în gura mare:

- Ce zici, mergem acasã, Mama a zece?Femeia, iritatã de lipsa de discreþie a soþului ei,

îi rãspunde strigând ºi ea:- Oricând vrei tu, Tata a cinci.

***** Un cuplu, noaptea in parc, pe o bancã.Ea:- Iubitule, scoate ochelarii. Îmi agãþi dresurile.Dupã 5 minute:- Iubitule, pune inapoi ochelarii, ai început sã

lingi banca. *****

Seara pe o bancã în parc, un bãiat ºi o fatã.Tipul îi atinge în permamenþã spatele. În cele dinurmã ea întreabã:

- Ce faci?- Caut sânii.- Sânii sunt în faþã!- Acolo am cãutat deja…..

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã

vei rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Pe ce datã se þine revelionul întârziaþilor din Erlangen !?

Rãspuns:____________________________________________________________

____________________________________________________________

Nume__________________________________________________;

Prenume ___________________________________________________;

Adresa _____________________________________________________

____________________________________________________________

Telefon ___________________________________________________;

77

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zi a lunii în curs pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul dinnumãrul trecut esteAMALIA ANITA

SCHLANGE

Ar fi cazul sã finalizaþi treburile neterminate de sãptãmânatrecutã. Gândiþi-vã bine înainte de a rosti cuvinte jignitoare cevã pot aduce o mulþime de necazuri. Dacã sunteþi mai rãbdãtoriîi veþi mulþumi pe cei din jur.

Procedaþi bine dacã amânaþi afacerea ce deocamdatã vi sepãrea a fi profitabilã deoarece parteneriatul ar putea sã vãprovoace multã tensiune. Energia de care debordaþi zileletrecute pare sã scadã simþitor.

Aveþi nevoie de mai mult timp pentru a vã limpezigândurile. Un membru al familiei s-ar putea sã vã mintã ºi sã nuspunã tot adevãrul de frica repercusiunilor.

Urmaþi-vã instinctele ºi concentraþi-vã gândurile pe osingurã problemã. Nu vã face bine sã vã împrãºtiaþi resursele pebârfe ºi pe proiecte ce nu le veþi finaliza niciodatã. Atenþie labuget ºi la unele "urgenþe".

În aceastã perioadã sunteþi nevoit sã luaþi o decizie dificilãºi, din pãcate, nu puteþi gãsi rãspunsuri uºoare la aceastã dilemã.În primul rând trebuie sã vã descoperiþi adevãratul dvs scop înviaþã.

Nu lãsaþi micile frustrãri ale vieþii sã vã supere prea tare. Lalocul de muncã sunteþi solicitaþi în activitãþi ce vã ocupã ºi oparte din timpul liber. Dacã reuºiþi sã þineþi pasul vã aºteaptã opromovare.

Sunteþi destul de mulþumiþi ºi de binedispuºi încât simþiþinevoia sã vã satisfaceþi mai multe pofte decât de obicei.Partenerul de viaþã vã solicitã sã-l ajutaþi într-o chestiune.Sfãtuiþi-l sã nu renunþe pânã nu ajunge la linia de sosire.

La locul de muncã vã sunt atribuite sarcini suplimentare dar,dacã sunteþi deja suprasolicitaþi nu ezitaþi sã vã plângeþi. Colegiivã sar în ajutor ºi situaþia se rezolvã de la sine. Acasã, vã veþisimþi copleºiþi de afecþiune.

Aveþi grijã de sãnãtatea dvs pentru cã nu este prea înþelept sãignoraþi prea mult o durere sâcâitoare. Un prieten de încrederevã sare în ajutor pentru rezolvarea unei probleme.

Doriþi prea repede rãspuns de la cineva care nu se poatedecide într-o problemã de dragoste. Dacã sunteþi sigur cã puteþimerge alãturi de persoana respectivã e bine sã insistaþi.

Rãspândiþi optimism în cercul dumneavoastrã de prieteni ºigândirea pozitivã vã ajutã sã le fiþi de folos. O flacãrã ce oconsideraþi stinsã se poate reaprinde. Gândiþi-vã bine înainte dea lua o decizie.

Praful ce s-a aºternut pe visele dvs vã provoacã confuzii ºiregrete cã nu aþi fãcut nimic sã le îndepliniþi. Persoana specialãdin viaþa dvs nu bãnuieºte nimic despre surpriza pe care i-opregãtiþi.

PEªTI

VÃRSÃTOR

CAPRICORN

SÃGETÃTOR

SCORPION

BALANÞA

FECIOARA

LEU

RAC

GEMENI

TAUR

BERBEC

HOROSCOP

Caut apartament ieftin cu 2 sau 3 camere înFürth, Stein sau Nürnbergingurü cu trei copii. Mamaare servici Contact la numarul de telefon:091138477581 sau 0151 71804949

Familie cu 3 copii, cãutãm urgent apartamentde închiriat în oraºul Nürnberg cu 3-4 camere (de la 70mp) cu preþul între 700-800 euro. Tel de contact: +49157 75112144

Ofer camerã spre închiriere, condiþii deosebiteîn zona Fürth. Telefon: 0176 723 77718

Vânzare casã în Bãile Olãneºti, la stradaprincipalã. Încã nu este racordata la conducta de gaz,care este nouã ºi trece pe la poartã. Este racordatã lacurent electric, apã potabilã, telefon, internet. Curteaare pomi fructiferi, pe rod. Beciul unde se poateamenaja o cramã are aproape 100 m.p. Parterul are ocamerã mare de cca 30 m.p ºi un living de peste 60 m.p. cu bucãtãrie stil bar þi baia destul de mare. La etajsunt 3 dormitoare, o salã închisã ºi o cabinã de duº,Spre râul Olãneºti are o terasã supraetajatã de 60 m.pfiecare (parter ºi etaj). Preþ negociabil 110 000 euro.Relaþii despre casã la tel 004 - 07400 74249 sau 004 -07200 09884.

Suntem doi tineri care curând vom devenipãrinþi si cãutam un apartament cu 3 camere pânã în550 Euro fãrã cheltuieli! Vã mulþumim! Nr de tel015145089857

Subînchiriez o camerã mare mobilatã pentru2/3 persoane în Germania- Fürth. Toate condiþiile (baieºi bucãtãrie). Telefon: 01520274 22 00

Vând casã 3 camere, baie, hol, bucãtãrie,cãmarã cu gresie ºi faianþã nouã. Garaj mare, grãdinãcu viþã de vie pe spalier + 3 fântâni în Localitatea Lovin.Preþ: 33000 Euro. Telefon: 01522 1513804

INCHIERIEZ la o Familie serioasä, pe termenlung APARTAMENT cu 2 camere situat în zona PiaþaRahova. Este dotat cu geam termopan nou în bucätäriefaiantä nouä, centalä,sufragerie parchet , dormitor,baie,balcon etaj 3 Preþ 170 de euro +garantie tel.0151-63684936 seara dupä ora 18.30

Vând casã în oraºul Jimbolia, România. ZonãCentralã, compusã din 5 camere, 2 bãi,2bucãtãrii,anexe pentru porci ºi pãsãri, magaziemare,grãdinã. Casa este compartimentatã în aºa felîncât pot locui 2 familii cu baie ºi bucãtarie separatä.Preþ negociabil:35000 Euro. Tel: 0040 - 76 150 5924

Vând casã în oraºul Agnita. Zonã Centralã,compusã din 4 camere de 110mp. Suprafaþa totalã estede 1500 m.p. Totul este nou renovat. Preþ: 90.000 Euro.Telefon: 0911/ 6588352.

Vând casã cu curte ºi grãdinã 1500 m.p înoraºul Agnita, jud. Sibiu, str. Mihai Viteazul nr 66.Totul este renovat, 3 camere ºi bucãtãrie. Telefon: 09116588352

Direct de la proprietar: vânzare vilã modernã,nouã, zona Horezu, la ºosea, 111 mp, cu garaj, P+M, 2terase, izolatã, termopane, acoperiº þiglã, 3 camere, 2bãi, bucãtarie, cãmarã, instalaþii moderne, apã curentã,gaze, faianþã, gresie, parchet, curte: 1350 mp,pomifructiferi, dependinþe caramidã (ºopron, coteþ gãini )gard cu fundaþie; teren agricol intravilan: 2555 mp.,pãºune intravilanã: 918 mp., pãdure salcâmi de-alungul râului Cerna: 15555 mp. Preþ negociabil:195000 Euro. Tel.0049-1765540055.

Centrul Cultural Austro Român Graz vãaºteaptã din 15 Septembrie 2017 cu proiecte noi. Deasemenea dacã aveþi idei sau propuneri nu ezitaþi sã nescrieþi pe email romaniidingraz@ yahoo.com. Pe lângãcursurile ºi Worksopurile diversificate vã oferimCursuri de limba germanã cu predare în limbaromânã. Vã aºteptãm cu drag!

Operator maºini unelte în ind. auto, presatormetale la rece, 42 de ani, caut orice loc de muncã dintr-o fabricã sau la îngrijirea unei persoane vârstnice,curãþenie etc. Seriozitate, decenþã, bun simþ. Sunt unperfecþionist iubitor de ordine ºi curãþenie,cu marerespect pt. toate fiinþele omeneºti. Aºtept rãspuns înemail: [email protected]

Caut familii sau persoane în vârstã- cetãþenigermani pentru îngrijire. Telefon: 0151 43510905

Cosmenticianã, make up artist cu diplomã ºi ex-perienþã 11 ani în domeniu, doresc colaborare sauangajare. Sunt vorbitoare de limba germanã nivel A2.Email: artemiza_make_up@ yahoo.com. Tel015163990467.

Caut lucru în: amenajãri interioare, faianþã,gresie în Nürnberg ºi împrejurimi. Îmi ofer serviciile lafirme sau privat. Telefon: 0152 57004526 sau 091121535108. Calitate ºi bun gust!

Caut loc de muncã ca motostivuitor ºimanipulant marfã. Sunt deschis ºi pentru alte domenii:Telefon: 004 07266 44 165

Dacã eºti profesor de germanã ( cunoºti limbaromânã) ºi doreºti sã dai meditaþii la limba germanã,contacteazã-mã. Telefon: O1728819588

Organizãm evenimente: zile de naºtere, nunþi,botezuri, carnavaluri, întâlniri cu prietenii, revelioaneetc. Vã punem la dispoziþie servicii de catering cumeniu specific românesc ºi muzicã live ce ce-a maibunã calitate. Vã gãsim locaþia potrivitã. Preþuriabsolut accesibile ºi distracþie garantatã. Contactaþi-ne!Telefon: 0151 21315812

Familie serioasã, soþ ºi soþie, cãutãm de lucru înNürnberg sau împrejurimi. ªofer autoutilitarã 3.5 ºisoþia ca menajerã sau în curãþenie. Telefon:015175648027

Caut de lucru în construcþii, amenajãriinterioare sau exterioare, acoperiºuri, lucrãri cu tablã,fabricã sau orice domeniu în Nürnberg sau apropiere.Telefon: 0151 2921021 Mulþumesc anticipat!

Doreºti sã lucrezi în consultanþã financiarã ºivrei sã intri într-o echipã de succes? Îþi place sã ai unprogram flexibil ºi doreºti sã avansezi rapid? Maimulte detalii la nr de telefon: 0160 33 73 128

Angajez 2 bãieþi capabili de muncã în domeniuldemolãri. Salariu negociabil cu Gewerbe în zonaFürth, Nürnberg. Telefon 0176 723 777 18.

Sunt ªtefan ºi sunt în cãutarea unui loc demuncã. Muncitor în fabricã, curãþenie, spãlat de vaseîn restaurant. Tot ce se poate munci. Tel. 076948459

Caut loc de munca în fabricã sau la curãþenie,ori în alt domeniu cu cazare inclusã ºi anmeldung(Nurnberg). Am 20 de ani, rog maximã seriozitate.Menþione faptul cã nu cunosc lb. germana. Nr detelefon: 0040741989116 +4915168584944.

Angajãm asistent(ã) medical(ã) cu diplomãrecunoscutã. Cunoºtinþe de limba germanã nivel mediusunt obligatorii. Oferim salarizare atractivã! Informaþiisuplimentare la tel. 00491639716719

ªofer profesionist-mecanic utilaj greu (macara,buldozer, excavator etc) caut de lucru în Germania,zona Tubingen-Stuttgart. Rog seriozitate. Telefon:070717787849, dupã ora 19 sau 0040 763914909.

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã în domeniulconstrucþiilor, amenajãri ºi finisaje

interioare ºi exterioare, îmi ofer serviciileîn domeniu în zona Nürnberg. Telefon:

0160 33 73 128 . Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice. Cautpersoane care au nevoie de consultanþãpsiho-socialã, cu sau fãrã dizabilitãþi dinzona Nürnberg/ Erlangen/ Fürth. Sunt

cetãþean român ºi german, vorbesc ambelelimbi bine. Telefon: 0160 33 73 128.

SERVICII

Famile mixtã (sas ºi român) cu 3 copii. Cãutãm locu-inþã sau casã cu 4-5 camere de închiriat în localitateaNürnberg sau împrejurimi. Telefon: 0160 3373128.

IMOBILIARE


MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE

Materialele din aceste paginã sunt publicitare. Rãspundereapentru conþinutul lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Organizãm spectacole cu echipãcompletã: artiºti, ingineri desunet, de imagine, regizor ºi

scenograf etc la preþuri pentrutoate buzunarele. Asigurãm ºi

cerem seriozitate maximã Detalii:Telefon +49 152 122 47 555.

Cântec, joc ºi voie buna cu duetulVALERIA STOIAN ºi Charly TM

Tel. 0171-404.8002

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: DE 70760606180001932497

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Aveþi probleme cu limba germanã? Nu vã descurcaþi laInstituþiile publice, ºcoli, protecþia copilului ºi grãdiniþe? Vreþi sãºtiþi cum poate fi încadrat copilul dumneavoastrã în sistemul ºcolardin Germania? Apelaþi cu încredere la mine. Sunt ºcolarizatã înacest domeniu de oraºul Nürnberg ºi Institutul Psiho-pedagogic.De asemenea, recunoscutã de lnstituþiile ºcolare din oraºulNürnberg. Telefon: 0160 33 73 128 Notã: îmi pot oferi serviciilenumai pe teritoriul oraºului Nürnberg!

77

Pagina 311 - 31 ianuarie 2018 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa,, EEllvveeþþiiaa ººii OOllaannddaa

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE Tânãr 36 ani, caut loc de muncã cu program

întreg. Deþin permis categoria B, disponibilitate deprogram prelungit, deplasãri în strãinãtate, în zonaNürnberg. Informaþii la telefon: 01603373128, dupãdata de 25 Martie sau oricând la numãrul: 00400732767686

Mã numesc Simon Andrei Claudiu ºi împreunãcu soþia mea cãutãm un loc de muncã în ferme, fabricietc. Suntem serioºi. Ne puteþi contacta la n.r de telefon0040731469084.

Domn 54 de ani, doresc loc de muncã în oricedomeniu. Cunosc limba românã ºi maghiarã. Telefon:015171215898.

Angajãm începãtori sau personal specializatpentru serviciu ambulatoriu îngrijire bãtrâni ladomiciliu. Cunoºtinþe de limba germanã nivel mediusunt obligatorii. Oferim salarizare atractivã! Informaþiisuplimentare la tel. 00491639716719"

Mã numesc Rareº ºi caut de muncã în domeniulinstalaþiilor sanitare. Am lucrat în plumb, fier, cupru,plastic. Lucrez în aceastã meserie de 5 ani. Montajscurgeri aerisiri, instalaþii de apã rece, caldã ºi încãlziretermicã. Telefon: 00320465561271 sau 00320 498457795sau e-mail: riccardocedeno@ gmail.com

Doamnã 56 ani, doresc loc de muncã într-ofamilie vorbitori de limba românã pentru îngrijireapersoanelor vârsnice, dar ºi a altor atribuþiuni îngospodãrie. Menþionez cã nu ºtiu limba germanã.Telefon: 015215813089.

Sunt din România, caut de muncã ca muncitor înconstrucþii, în agriculturã sau la o fermã la grãdinãrit.Cunsosc limba germanã la nivel începãtor. Telefon:0043 344806629 sau 0040 760797048.

Tânãr 32 ani, caut de lucru în orice domeniu.Locuiesc în Nürnberg. Am lucrat ca: electrician, tehni-cian sisteme alarmã, fotograf. Înþeleg ºi vorbesc puþingermanã, dar vorbesc ºi scriu foarte bine engleza. Tele-fon: 01522 9649376. E.mail: [email protected]

Doamnã, îmi ofer serviciile pentru îngrijitbãtrâni sau în agriculturã. Telefon: 0175 907 12 10Nürnberg.

Bãrbat serios, cu experienþã în construcþii, zidar,finisaje, caut loc de muncã în Nürnberg. Rog seriozitate.Telefon: 0152 5700456 sau 0172 7307216

Domn singur, 60 de ani, 1.70, 65 kg, modest,discret, simplu, nefumãtor. Doresc cunoºtinþã cudoamnã stabilã, singurã, serioasã, sigurã, modestã,calmã, discretã ºi nepretenþioasã. Telefon: 0741 337378 ,dupã ora 20:00.

Domn 52 ani, 1.70, 79 kg, caut doamnã suplã,drãguþã, simplã, pânã în 50 ani pentru prietenie saucãsãtorie. De preferabil din zona München sauîmprejurimi. Telefon: 015145230790

Doamnã singurã, peste 60 de ani, 1.68m, dorescsã cunosc un domn de vârstã apropiatã pentru o relaþieserioasã ºi stabilã. Sunt româncã. Telefon:0040728681246 sau 015145796221

Doamnã drãguþã, 52 ani, doresc sã cunosc undomn cu vârsta între 54-56 ani. Dacã se poate sã fie sassau ºvab, pentru prietenie, bazatã pe înþelegere ºi respectreciproc. Telefon: 0151 757950831.

Suntem doi tineri de 30 ani. Cãutãm femei carevor dragoste deplinã ºi fãrã obligaþii. Telefon:015163896515

Tânãr 37 ani, doresc prietenie cu o doamnã caredoreºte o relaþie de duratã. Menþionez cã locuiesc înNürnberg, deþin locuinþã ºi serviciu. Telefon: 015166140337, de preferinþã dupã ora 18 în cursulsãptãmânii, iar la sfârºitul sãptãmânii permanent.

Sunt o ardeleancã de 57 ani, sincerã ºi devodatãîntr-o relaþie. Nu accept minciuna, infidelitatea ºiviolenþa. Mi-am pierdut încrederea în bãrbaþi ºi vreau são redobândesc. Dacã crezi cã mi-o poþi reda, sunã-mã:0152 15088202.

Tânãr, 35 de ani, din Bucureºti, cu locuinþãproprie, fãrã obligaþii, caut domniºoarã educatã ºihotãrâtã sau doamnã divorþatã din Bucureºti sauprovincie care îºi doreºte pentru ea un bãrbatascultãtor, pentru relaþie serioasã de lungã duratã! Mãputeþi suna la: 0720822148.

Bãrbat român, 55 ani, 172m ºi 75 kg, singur, fãrãobligaþii, stabilit în Germania, serios, cu serviciu stabil,doresc sã cunosc o doamnã între 50-60 ani pentru orelaþie serioasã ºi stabilã. Telefon: 015772327873.

ªcolarizãm personal pentru meseria de asistentîngrijire bãtrâni- asistent medical. Durata ºcolarizãrii 3ani, plus ºcoala de limba germanã aproximativ 5 luni.Informaþii la: 0151 47860834

Radio R România www.RadioR.eu, cu sediul laNürnberg cautã redactori muzicali din Germania- însistem de voluntariat. Nu trebuie sã locuieºti înapropiere. Este suficient sã doreºti a face parte dinechipa noastrã, iar de restul ne ocupãm împreunã(iniþiere, programe etc) Telefon: 01715807720.

DIVERSE

MATRIMONIALE

Cadru farmaceutic din România, cuexperienþã în vânzãri, gestiune, contabilitate

primarã, abilitãþi de utilizare a calculatorului,MS Office, administrare bazã de date, englezãavansat, francezã mediu, carnet de conducerecat. B, doresc angajare ca secretarã/ asistent

manager/ operator calculator/ gestionar/vânzãtoare/ recepþioner hotel (front desk)/

asistentã personala. Tlf: + 40722.988.687; e-mail: [email protected].

Personal Control Calitate. F/B pentru cli-enþii noºtri cu renume din zona Nürnberg Responsabilitãþi:- Efectuarea de control al calitãþii produselor- Respectarea procedurii de control- Cunoaºterea limbii Germane la nivel minimcomunicativNu se percep taxe sau comisioaneBeneficii:- Contract de munca german- Asigurare medicalã - Asistenta la întocmirea documentelornecesareAngajator:Ballin Personalservice GmbHZeltnerstr.390443 NbgINFO C. Suteu Tel:015207913273

Colectiv redacþional

Director:Ionela van Rees-Zota (Membrã a

Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti dinRomânia, Membrã a Uniunii Jurnaliºtilordin Germania)

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierClement LupuDan Teodorescu - membru UZPR ºi

APSRBrãtuianu Alin- IunuþPsiholog: Andra TãnãsescuIulia TeleºpanIoana DiaconuMariana Pachis - regizor ºi scenografAdriana Bittner- CiobanuViorel BãetuElena Cesar von SachseDaniel Flenchea - fotoredactorAustria: Ioan Godja Agnes Maria ORBAN (Clubul de

Presã CONCORDIA din Viena)Mihai Anthony (Membru al Uniunii

Ziariºtilor Profesioniºti din România)Belgia:Cornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã a Uniunii

Ziariºtilor Profesioniºti din România)

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: [email protected]

Tipar executat la:PRODCOM Tg. Jiu – RO

• Rãspunderea pentru conþinutul articolelorpublicate aparþine, conform art. 206 Cod

Penal, în exclusivitate persoanelor care lesemneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgiei,Elveþiei ºi Olandei. Pentrupublicitate ºi abonamente

vã rugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: [email protected]

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

77

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din Nürnberg?

Eºti o persoanã cu ambiþii ºi doreºti sãfaci ceva pentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul de telefon:0049 160 33 73 128 sau scrie-ne pe

adresa: asii.romani@ yahoo.com. Vomgãsi împreunã o metodã de a

colabora!

Când doriþi ca anunþul sã nu mai aparã, sunaþi la redacþie

Nu mi-am gãsit jumãtatea. Am53 ani, 1.60, 55 kg ºi îmi place sã

cãlãtoresc. Dacã ºtii cât de câtgermana ºi doreºti sã cunoºti un

bãrbat simplu, manierat ºieducat, contacteazã-mã:Telefon: 0173 790 3740

Pagina 32

EDITURA REGNI

CONTACT: telefon: 0049 160 33 73 128

• e-mail: [email protected]

eesttee aallããtturrii ddee

ddummneeaavvooaasttrrãã

cu urrmmããttooaarreellee

aacttiivviittããþii: din Nürnberg

ASOCIAÞIA

Singurul lunar în limba românã din Germania

www.AsiiRomani.com

www.voceata.eu

Consultantul dumneavoastrã vã informeazã -...

Documents

Transcript of Consultantul dumneavoastrã vã informeazã -...