Deschiderea festivã a FestivaluluiCelibidache la München

Întâlnirea românilor din MGHcontinuã. Vã aºteptãm!

Retrospectiva în imagini a lunii aprilie a AsociaþiilorRUMÄNISCHE ASSE ªI DACIA e.V.

Un ziar românesc, vândut cu830.000 de euro!

COLÞUL PITICILOR

Ion Caramitru, distins cudecoraþia regalã “Nihil Sine Deo”

DIN SUMAR

Pagina 3

Pagina 5

Pagina 8

Pagina 4

Pagina 7

Pagina 10

PPPP aaaa gggg iiii nnnn aaaa 6666

16 pagini mai - iunie 2012

ªªªªiiii vvvvoooo cccc eeeeaaaattttaaaa ppppooooaaaa tttt eeee ffff iiii

aaaauuuuzzzz iiii tttt ãããã!!!!Anul 3 • Nr. 17

Con

sulta

nþã

ºi în

lim

ba r

omân

ã

C M Y K

A venit timpul poveºtilor, a celor adevãrate. Atunci când cade o frunzã...poþi scrie o frazã. Alteori... poþi lua un aparat defotografiat. Filozofii antici priveau marea sau cerul. Natura îþi spune povestea ei, dacã ºtii s-o asculþi, s-o priveºti, s-o

observi. Dacã te alege. Atunci când imortalizezi imaginea...înseamnã cã îþi lipsesc cuvintele, dar vrei sã spui povestea...înalt fel. Fiecare fotografie e o poveste, iar vernisajul expoziþiei Ionelei van Rees-Zota a fost o invitaþie la poveºti.

E vorbade poveºtiE vorba

de poveºti

FFFFaaaammmmiiii llll iiiiaaaa RRRReeeeggggaaaa llllãããã rrrroooommmmâââânnnnãããã llll aaaaLLLLoooonnnnddddrrrraaaa ,,,, ddddeeee--aaaa llll uuuunnnngggguuuu llll tttt iiiimmmmppppuuuulllluuuu iiii

În primitoarea incintã aMehrGenerationenHaus din Nürnberg,românii din Germania au putut vizitaexpoziþia „Frumuseþea... în imagini”.

Femeia de succes a anului 2011

Nãscutã în România, la 18 martie1977 ºi venitã în Germania în vara lui2008, Ionela van Rees- Zota a întemeiat,alãturi de soþui ei, Berthold Staicu,cunoscuta Platformã CulturalãRumänische Asse, înfiinþând apoiBiblioteca româneascã „Ion Minulescu”din Nürnberg ºi fondând Agenþia dePresã AªII ROMÂNI, una din cele douãagenþii de presã din lume. Singurul ziarîn limba românã din Germania, VoceaTa, aparþine de asemenea, soþilor Ionela

ºi Berthold Staicu. De curând Ionela afost desemnatã Femeia de succes aanului 2011 pentru Jurnalism. Primulpremiu acordat Diasporei, jurnaliºtilordin afara graniþelor. A fost prea puþin, separe, pentru cã jurnalismul este o muncãde echipã, atunci când ai o agenþie depresã. A vrut sã ne spunã ºi o altãpoveste, numai a ei. Putea sã mai scrie unvolum de poezii, dar de data aceasta apreferat arta fotograficã.

Vernisajul a fost un succes: peste 50de participanþi, în prima zi vânzându-sepeste 10 tablouri. Lume multã, lumebunã! Participanþii nu au plecat pânã la10 seara, tot amânând momentuldespãrþirii de imagini. Între toþi iubitoriide frumos... Horst Göbbel, preºedinteleIntegrationsraat, recunoscut ca un rafinatintelectual. Felicitãri pentru prezenþã, aþidovedit, încã odatã cât de mult înseamnãarta pentru dumneavoastrã.

Înainte de expoziþie Ionela van Rees-Zota spunea: „Nu este nimic mai frumosdecât sã vezi un fluture în splendoarealui, asta dupã ce ai alergat câteva minutebune dupã el, ca sã-l poþi fotografia. Lafel de minunate sunt momentele cândsoarele apune sau rãsare, când lumeadin jurul tãu prinde o viaþã specialã, seîmbracã în culori, atunci când reuºeºtisã imortalizezi cele mai frumoase ºiinteresante momente. ”

Dupã eveniment... a mãrturisit: „Afost o expoziþie reuºitã. Nu mã aºteptamca toþi cei prezenþi sã fie atât de încântaþi

de imaginile pe care le-am surprins.Sunt fotografii fãcute din suflet, cu sufle-tul, pentru cã arta fotograficã mã pasio-neazã foarte mult. Am început acum vreounsprezece ani ºi ceva, când am avut unaparat de fotografiat digital ºi l-am po-zat pe fiului meu cel mare, încercând sãimortimortalizez fiecare miºcare a lui.Apoi m-au atras florile, insectele. Mi-aplãcut faptul cã toþi cei prezenþi au fostcaptivaþi de imaginile macro, observândfiecare detaliu din fotografii (pãrul de pespatele fluturilor, culoarea ochilor in-sectelor, detalii surprinzãtoare - pãian-jeni, furnici gigantice. Mulþumesctuturor celor care au fost prezenþi laacest vernisaj, iar cei care nu au pututvenit, pot vedea fotografiile pânã în datade 23 iunie a.c.”

Dincolo de detalii, de amãnuntelecare fac din toate gâzele ºi florile omirare a ochiului, dincolo de culorilecare uimesc imaginaþia, lãsând la o partesplendoarea naturii...am vãzut unconcept, o idee, un vis. Ionela cautãantiteza, contrastul în culori, viaþa ºimoartea alãturi. În toate fotografiile avrut sã spunã o poveste. Îmi plac ºizborul ºi primãvara, aºa cum le-asuprins, ºi buburuzele ºi fluturii carepoposesc pe flori, dar cea mai adâncãpoveste mi s-a pãrut cea despre iarnã. Opoveste...parcã de-acasã!

Ioana Diaconu

mai - iunie 2012Pagina 2

VOCEATA, înanotimpulschimbãrii

Primãvara, anotimpul schimbãrii ºi al înoiriinaturii, a adus o undã de noutate ºi în cadrulredacþiei ziarului „Vocea Ta”. Redactoriisingurului ziar românesc din Germania au cãzutde acord ca începând cu numãrul 17 sã oferepublicaþiei o hainã nouã datã de cele 8 paginicolor ºi îmbogãþirea ziarului cu rubrici noi cumar fi: pagina mondenã ºi pagina destinatã celormai mici cititori.

De asemenea, la sugestia, doamnei Ionela vanRees-Zota, am strecurat în paginile ziarului ºi oinvitaþie adresatã tuturor celor care doresc sã sedevinã membrii Asociaþiei Dacia e.V. Aºa cumcititorii s-au obiºnuit deja, numãrul 17 al ziaruluinostru este organizat dupã o structurãbinecunoscutã ce include: un editorial, pagini cuºtiri din þarã ºi din strãinãtate, noutãþi despreevenimente locale, retrospectiva în imagini alunii în curs, pagina dedicatã sãnãtãþii, paginaumoristicã, comunicatele de presã ºi altele.

Selectarea ºtirilor ºi elaborarea planuluieditorial se realizeazã întotdeauna cu seriozitate,plecând de la premisa cã vom reuºi, cu fiecarenumãr, sã mulþumim o categorie cât mai variatãde cititori. Redactorii ziarului muncesc cuplãcere ºi entuziasm cu speranþa cã flerul lorjurnalistic nu îi înºealã ºi îi îndeamnã sã vã ofere,vouã cititorilor ºi fanilor ziarului „Vocea Ta”,ºtirile de care aveþi nevoie, reportajele,anunþurile ºi evenimentele care prezintã interespentru dumneavoastrã.

Vã aºteptãm, în continuare cu idei noi, care sãaducã ziarului un plus de prospeþime ºiautenticitate. Sugestiile dumneavoastrã suntmereu constructive ºi ne bucurã orice idee pecare ne-o împãrtãºiþi. Aceasta înseamnã cã VÃPASÃ. Dialogul cu voi ne motiveazã ºi nemobilizeazã sã mergem mai departe.

Liliana Moldovan

EEDDIITTOORRIIAALL

A venit timpul poveºtilor, acelor adevãrate. Atunci cândcade o frunzã...poþi scrie ofrazã. Alteori... poþi lua un

aparat de fotografiat.Filozofii antici priveau

marea sau cerul. Natura îþispune povestea ei, dacã ºtiis-o asculþi, s-o priveºti, s-o

observi. Dacã te alege.Atunci când imortalizezi

imaginea...înseamnã cã îþilipsesc cuvintele, dar vrei sã

spui povestea...în alt fel.Fiecare fotografie e o poves-te, iar vernisajul expoziþieiIonelei van Rees-Zota a fost

o invitaþie la poveºti.

EE vvoorrbbaa ddee ppoovveeººttii

Paºi fãcuþi rar pentru cã privirilesunt concentrate în dreapta ºi înstânga, în sus ºi în jos, alunecând pefaþade, pe tocul uºilor cu patinaanilor, agãþându-se într-o clanþã sauîncercând sã pãtrundã prin crãpãturaunei ferestre. Nici nu simþi picuriiploii ce se preling pe obraz saurazele soarelui jucându-se cu umbrãgenelor. O clãdire o putem vedea

însã ºi cu ochii minþii, atunci când ovoce caldã ne însoþeºte pe culoare,pe trepte, fãcându-ne atenþi la câte-un vitraliu, la câte un raft cu cãrþi pecare tot timpul ºi-a pus amprenta,sau pe culoarea unui perete, astãzirestauratã sârguincios. Câte clãdiriistorice are un oraº...? Nu numãrullor conteazã ci intensitatea mesajuluitransportat prin decenii.

Sã ne gândim câþi ochi aualunecat pe ºi prin ele, încercând sãpãtrundã parcã prin ziduri cu aceacuriozitate a celui care ridicã vãlulde pe faþa unei femei, sã-i vadãprivirea. ªi clãdirile acestea ausuflet. Iar când sufletul lor estedescoperit, tot mai rãmân mistere înspatele câte-unei uºi, incitând.

O incursiune audio, cu ochii

minþii, ne-am propus ºi noi sãfacem, cei din redacþia „Zig Zag deRomânia“ la Freies Radio fürStuttgart, împreunã cu colegii noºtriide la Radio Târgu Mureº care, prinmunca Sorinei Bota ºi a celor careau susþinut-o, au reuºit sã necaptiveze ºi sã ne facã sã-i susþinemîn munca de promovare. Este vorbade proiectul „Poveºtile oraºului”proiect care include 100 de poveºticulese în zona transilvanã cumigalã, respect, curiozitate,gingãºie, interes de o jurnalistã caretimp de 3 ani s-a dedicat unei ideiastãzi materializatã.

Incursiunea nu dorim s-o facemsinguri, ci ne-am propus sã o facemalãturi de d-voastrã, adunând rândpe rând, în fiecare sãptãmânã, joia,între orele 16-17.00 (ora Germaniei)în cadrul emisiunilor „Zig Zag deRomania“ la Freies Radio fürStuttgart, www.freies-radio.de, într-un buchet, interviuri ºi prezentãri ce

ne poartã prin istoria veche ºi maipuþin veche, apropiindu-ne totodatãºi de oamenii care s-au legat declãdirile oraºelor ºi ºi-au dedicatuneori întreaga lor carierã pentru caacestea sã-ºi capete forma, sã-ºiacumuleze valoarea ºi sã-ºi pãstrezeþinuta. Ne apropie de istoriipovestite, de gânduri, fapte, deoameni care prin devotament ºi-auadus un plus de aport la culturã.

Sibiul ºi Târgul Mureº, douãoraºe ce se lasã redescoperite, deaceastã datã într-un mod inedit.

ªi, ca un bonus la colaborarea peundele radio, veþi gãsi pewww.onlinereflect.eu prezentareaproiectului aºa cum îl vede autoarea,Sorina Bota, pe care o vom avea încurând nu numai în studioul FRSdin Stuttgart dar ºi în mai multeoraºe din Germania, alãturi de carteasa. Mai mult, în numãrul viitor alziarului "Vocea ta".

Daiana Matieº

mai - iunie 2012 Pagina 3

Sergiu Celibidache ar fi împlinit în 2012100 de ani. Dirijorul român, una dintrepersonalitãþile emblematice ale muzicii cultea secolului al XX-lea, a marcat în moddecisiv viaþa muzicalã a oraºului Münchendin 1979 pânã în 1996, perioadã în care adeþinut funcþia de director muzical încapitala Bavariei. El a contribuit laconsolidarea poziþiei Filarmonicii dinMünchen, ansamblu de mare tradiþie, ca unadintre cele mai importante orchestresimfonice ale lumii. Concertele dirijate demarele maestru au fost celebrate de critici ºide public în mod unanim ca profundinovatoare ºi unice.

Cu prilejul aniversãrii a 100 de ani de lanaºterea lui Sergiu Celibidache, ConsulatulGeneral al României ºi Celibidache CenterMünchen a organizat la 18 aprilie 2012deschiderea festivã a FestivaluluiCelibidache la München în spaþiile Galerieide Artã a Consulatului General. Evenimentul

s-a desfãºurat în cooperare cu Direcþia pentruCulturã a Primãriei oraºului München.

Agnès Blanche Marc, vicepreþedinte aCelibidache Center ºi discipolã a maestrului,a susþinut o conferinþã dedicatã vieþii ºiactivitãþii lui Sergiu Celibidache. A fostevidenþiat faptul cã, la 15 ani de la dispariþiamarelui dirijor, fascinaþia pentrupersonalitatea sa ºi interesul pentru crezulsãu artistic dãinuie nealterate.

Cu acest prilej a avut de asemenea loc odezbatere, moderatã de actorul german GerdUdo Feller, la care au participat muzicienicare i-au fost apropiaþi Maestrului, ºi care audepãnat amintiri legate de activitatea luiSergiu Celibidache. Prin intermediul unorînregistrãri din repetiþii ºi concerte, publicul aavut posibilitatea de a cunoaºte multiplelefaþete ale personalitãþii dirijorului.

Evenimentul a dorit sã atragã în modparticular atenþia asupra pedagogului SergiuCelibidache, ºi a fenomenologiei muzicii, alcãrei fundament teoretic a fost creat demuzicianul român. De asemenea, au fostaduse în discuþie atât modul particular de

lucru cu orchestra, caracteristicã pentruCelibidache, cât ºi pretenþiile mari la adresamuzicienilor ºi a lui însuºi. Au fost avute învedere ºi motivele pentru care s-a împotrivitpublicãrii de înregistrãri ale concertelordirijate de el. Manifestarea si-a propus sã

gãseascã rãspuns la întrebarea privind sursafascinaþiei concertelor dirijate de SergiuCelibidache, pentru care melomani dinîntreaga lume veneau în pelerinaj laMünchen, pentru a participa la concertelesale, la care sãlile erau mereu arhipline.

Sergiu Celibidache (1911-11996) - 100 de ani

DDeesscchhiiddeerreeaa ffeessttiivvãã aa FFeessttiivvaalluulluuiiCCeelliibbiiddaacchhee llaa MMüünncchheennManifestarea de debut

a avut loc la 18 aprilie2012 în Consulatul

General al Românieiww

w.rad

ior.eu

Paºi rari se aud pe caldarâmurile timpului

Luna trecutã a fost arestatã înMadrid o bandã formatã din zecepersoane de naþionalitateromânã care se ocupa deexploatarea persoanelor cuhandicap pe care le aducea dinRomânia ºi le obliga sã cerºeascãîn punctele cele mai importanteale Madridului. În fiecare ziaceste persoane erau obligate sãlucreze 12 ore timp în care, dupaspusele lor, strângeau 80 Euro.Poliþia Naþionalã ºi cea din

Madrid au colaborat la aceastãoperaþiune care a început înSeptembrie 2011 în urma sesizãriifaptului cã în ultimul timpnumãrul cerºetorilor din Spania acrescut considerabil.

FADERE (Federaþia asocia-þiilor de români din Europa) aavut nu de mult un proiect în carea cerut presei din Spania oprezentare obiectivã ºi directproporþionalã a comunitãþiiromâneºti. În cele mai multe

ocazii, televiziunile din Spaniacând vorbeau de români îngeneral arãtau numai imaginide cerºetori ºi prostituateindiferent de tema reportajului.Sã nu uitãm cã în acest momentnumãrul românilor care locuiescîn Spania ºi care lucreazã cinstitºi onest este de un milion, încomparaþie cu cele câteva sute decerºetori. Astfel, este nejustificatcomportamentul presei spaniolede a arãta imagini cu români

cerºind ºi prostituate întotdeaunacând se vorbeºte desprecomunitatea româneascã.

Cred cã românii din Europaîn nevoi trebuiesc ajutaþi. Pentruaceasta, am dezvoltat mai multeproiecte ºi o vom face încontinuare, însã cerºetoriiprofesioniºti care au invadatcapitalele Europei ar trebui sã seapuce de munca sau sã seîntoarcã în þarã. Toate acestepersoane, care de cele mai multeori nu au nevoi reale ci ori nu vorsã munceascã ori sunt victime ale

benzilor organizate, stricãimaginea tuturor româniloroneºti ºi care îºi vãd conºtiinciosde treabã. Cât despre fenomenulcare deja se pregãteºte în Londraprin creºterea considerabilã acerºetorilor, prostituatelor ºihoþilor de buzunare români,Poliþia din România ar trebui sãînceapã o colaborare cu PoliþiaNaþionalã a Angliei care sã aibeca rezultat stoparea acestuifenomen. A declarat Daniel Þecupreºedinte FADERE

Presa FADERE

V-aþi întrebat vreodatã care estenumitorul comun ce le defineºte pepersoanele provenite din România? ªtim cutoþii cã, de mai bine de 20 de ani, majoritateasaºilor, ºvabilor, iar în ultimul rând ºi mulþiromâni ºi-au stabilit domiciliul în Germania.O mare parte din ei încã îºi mai aduc amintede anii petrecuþi în România, de prietenii pecare i-au avut ºi pe care au fost nevoiþi sã-ipãrãseascã, de satul natal sau obiceiuri, delimba vorbitã în România.

„Rumaenische Senioren Treffen” aoferit posibilitatea sã se cunoascã ºi a creatun punct de întâlnire numai al lor, atât pentrucei mai mici, cât ºi pentru cei mari. Am creatun spaþiu adecvat ºi prietenos în care sã numai fie nevoiþi sã se fereascã de ploaie, degerul de afarã - iarna, de razele puternice alesoarelui - vara ºi de ochii ºi bârfele celor careîi vãd aproape sãptãmânal în aceleaºi locuri,cu ziare româneºti în mânã, la autocarelecare vin din România, cu speranþa cã maiaflã vreo veste din þara natalã sau primescºtiri despre rude ori prieteni.

„Rumaenische Senioren Treffen” stãsub semnul unor versiuni diferite ale iubiriifaþã de aproapele tãu. Interesul faþã deprobleme similare, amintirile din copilãrie ºi

tinereþe, dragostea faþã de meleagurileromâneºti ºi, nu în ultimul rând, dorinþa decomunicare ºi dialog au dat tonul primelorreuniuni desfãºurate la „RumaenischeSenioren Treffen”, iar acest lucru încã de lamijlocul lunii septembrie 2010.

Ultima reuniune, din 17 Aprilie 2012 a„Rumaenische Senioren Treffen”, a statsub semnul ideii cã, indiferent de vârstã,viaþa fiecãruia dintre noi poate fiîmbunãtãþitã. Nimic nu este perfect, dar totuleste perfectibil, iar atunci când sãnãtatea

noastrã fizicã, mentalã sau spiritualã pareºubrezitã, trebuie sã credem în miracole, înmicile oportunitãþi care ne lumineazãdestinul. Pornind de aici, persoanele devârsta a doua ºi a treia au avut ocazia sã

asculte muzicã româneascã, sã se amuze laglumele lui Amza Pelea, sã savurândprãjituri ºi stând de vorbã la o cafeluþã sau uncai alãturi de fotografiile Ionelei van Rees-Zota ce pot fi vizualizate pânã în data de 23iunie a.c. Întâlnirea românilor„Rumaenische Senioren Treffen” are cascop informarea ºi oferã consultanþã despecialitate în toate domeniile cerute deaceºtia, prin invitarea la reuniuni a unorspecialiºti, absolut gratuit. Toþi cei caredoresc sã se alãture întâlnirilor noastre,indiferent de vârstã, sunt aºteptaþi la adresa:MehrGenerationHaus Nürnberg-Schweinau, Schweinauer Hauptstrasse 31,90441 Nürnberg, în prima ºi a treia zi demarþi din lunã, începând cu orele 17:00

Pentru mai multe informaþii, vã rugãm sãsunaþi la numarul de telefon: 0160 3373128.

Liliana MoldovanIonela van Rees-Zota

Întâlnirea românilor din MGHcontinuã. Vã aºteptãm!

Platforma Culturalã AªII ROMÂNI ( Rumänische Asse e.V.) v-aobiºnuit deja cu cele douã întâlniri lunare, respectiv:

„Rumaenische Senioren Treffen”, care se desfãºoarã în prima ºia treia zi de marþi din lunã, de la MehrGenerationHaus Nürnberg-

Schweinau, Schweinauer Hauptstrasse 31, 90441 Nürnberg.

Pagina 4 mai - iunie 2012

C M Y K

CERªETORII ROMÃNI DIN EUROPA STRICÃ IMAGINEACELOR CARE MUNCESC ONEST

Pagina 5mai - iunie 2012

C M Y K

RETROSPECTIVA ÎN IMAGINI A LUNII APRILIE AASOCIAÞIILOR RUMÄNISCHE ASSE ªI DACIA e.V.Prezenþa noastrã la Conferinþa Consiliului

de Integrare NürnbergPrezentarea Centrelor de Integrare

a oraºelor din Bavaria

Vernisajul fotografiilor Ionelei van Rees- Zota de la MehrGenerationenHaus, cu titlul FRUMUSEÞEA ÎN IMAGINI

Cei mici, dar ºi cei mari s-au pregãtit dePaºte vopsind ouã la

MehrGenerationenHaus, la "RumänischeSenioren Treffen"

mai - iunie 2012Pagina 6

Principesa Moºtenitoare ºi cu minevom însoþi pe Majestatea Sa. Va fi a cinceavizitã publicã a Familiei Regale aRomâniei în anul 2012. Despre aceastãvizitã în Marea Britanie Casa MajestãþiiSale va trimite un comunicat cu mai multedetalii.

În aºteptarea Jubileului de Diamant alReginei ºi a vizitei Familiei Regale aRomâniei la eveniment, vã invit sãurmãriþi câteva minute cu imagini rare dela vizita de Stat a Regelui României înRegatul Unit al Marii Britanii ºi Irlandeide Nord, în anul 1938.

http://www.britishpathe.com/video/our-royal-visitors-

2/query/king+michael+of+romania

Reamintesc cititorilor blogului cãvizitele Familiei Regale a României înMarea Britanie au fost inaugurate deRegele Carol I, care a vizitat la CastelulWindsor pe Regina Victoria. A urmatvizita de Stat a Regelui Ferdinand ºi aReginei Maria la Londra, în anul 1924, lainvitaþia Regelui George al V-lea ºi a

Reginei Mary. Apoi Regele Carol al II-leaa vizitat Marea Britanie în 1938, lainvitaþia Regelui George al VI-lea ºi aReginei Elisabeta.

Regele Mihai a vizitat prima oarãoficial Marea Britanie ca PrincipeMoºtenitor, când a reprezentat România laîncoronarea Regelui George al VI-lea, înanul 1937. A fost apoi invitat împreunã cuRegina Elena la nunta PrincipeseiElisabeta ºi a Principelui Philip, în anul1947. Regele Mihai ºi Regina Ana auparticipat la nunta Principelui de Wales cuPrincipesa Diana în 1981. Majestãþile Lorau fost invitate la Nunta de Aur a RegineiElisabeta a II-a cu Principele Philip, înanul 1997 ºi au participat la funeraliileReginei Elisabeta, Regina Mamã, în anul2002. Majestatea Sa Regele a participat,de asemenea, la nunta Principelui Williamîn anul 2011.

Regele Mihai a fost invitat oficial laLondra în anul 1995, la sãrbãtorirea a 50de ani de la încheierea celui de-al DoileaRãzboi Mondial ºi a efectuat douã viziteoficiale pentru admiterea României în

NATO, una în martie 1997 ºi alta înoctombrie 2002.

Principesa Moºtenitoare Margareta ºicu mine am participat în 1997 la Nunta deAur a Reginei, în anul 1998 la aniversareaa 50 de ani ai Principelui de Wales, în2005 la nunta Principelui de Wales cuDucesa de Cornwall, în anul 2007 laNunta de Diamant a Reginei ºi a Duceluide Edinburgh, în 2008 la aniversarea de 60de ani ai Principelui de Wales, iar în anul2011 la nunta Principelui William ºi laaniversarea de 90 de ani ai Ducelui deEdinburgh.

Regele Mihai a primit, în anul 2011,distincþia Freedom of the City of London.Majestatea Sa este cel mai vechi posesoral Marii Cruci a Ordinului Regal Victorian(primit acum 75 de ani).

Notã la imagine: 1.Regele Mihai I la Londra, în

noiembrie 1947, în drum spre PalatulBuckingham, la cãsãtoria PrincipeseiElisabeta cu Principele Philip

2. Regele Mihai I la Londra, în anul2011, invitat de onoare la City of London

Principele Radu

Familia Regalã românã laLondra, de-a lungul timpului

În zilele de 18 ºi 19 mai 2012, Majestatea Sa RegeleMihai I va fi prezent la Castelul Windsor ºi la PalatulBuckingham din Londra la patru evenimente care vor

sãrãbãtori oficial Jubileul de Diamant al domnieiMajestãþii Sale Regina Elisabeta a II-a.

1

2

mai - iunie 2012 Pagina 7

Aceastã sumã a fost stabilitã la olicitaþie din Geneva. Piesa a avut un preþde pornire de 500.000 de euro, dar a ajunsla 830.000 de euro, fiind cumpãratã debritanicul Joseph Hackmey. “Zimbrulu ºiVulturulu” a apãrut pentru prima datã în

luna noiembrie a anului 1858, fiind tipãritla Iaºi, unde era editat în regim decotidian.

Valoarea unicului exemplar alziarului este datã de faptul cã a fostfrancatã cu opt mãrci poºtale “Cap debour” de 5 parale. În Moldova,“Zimbrulu ºi Vulturulu” era cunoscut caziar unionist, alãturi de revista „SteauaDunãrii”, condusã de MihailKogãlniceanu, iar valoarea unuiabonament anual era de trei galbeni.Numele deþinãtorilor acestui ziar însecolul al XIX-lea nu este cunoscut,pentru cã nu mai existã documente caresã-i arate pe proprietari.

Sursa: facebook.comIoan POPESCU

UUnn zziiaarr rroommâânneesscc,, vvâânndduuttccuu 883300..000000 ddee eeuurroo!!

World Records Academya acordat titlul de cel

mai scump ziar dinlume publicaþiei

româneºti „Zimbrulu ºiVulturulu”, în valoarede 830.000 de euro.

Autovehiculele înmatriculateîn alte state vor putea circula peteritoriul României doar 90 de zileîntr-un an de la data emiteriiactului de vânzare-cumpãrare amaºinii. Aceasta este una dintreprevederile unui proiect de legeaprobat de Guvern pentrucompletarea OUG 195/2002privind circulaþia pe drumurilepublice. Pe teritoriul Românieicirculã aproximativ 45.000 demaºini înmatriculate în alte state,dintre care cele mai multe, circa

19.800, în Bulgaria.Mãsura se aplicã pentru cei

care au sediul, domiciliul,reºedinþa ori rezidenþa în România.

*Practic, autovehiculele ºiremorcile înmatriculate în altestate, deþinute cu orice titlu depersoane care au sediul, domiciliul,reºedinþa ori rezidenþa normalã înRomânia, vor putea circula pedrumurile publice pentru operioadã de maximum 90 de zilede la data dobândirii titlului devânzare-cumpãrare, într-un an

calendaristic.Dupã expirarea perioadei de 90

de zile, ºoferii nu mai pot circulacu acele maºini, în caz contrar ris-când amendã ºi reþinerea certifica-telor ºi plãcuþelor de înmatriculare.“În situaþia în care se constatã cãun astfel de conducãtor conduceacest autovehicul peste perioadaadmisã i se vor reþine certificatulde înmatriculare ºi plãcuþele cunumãrul de înmatriculare”, a spusLucian Diniþã, ºeful DirecþieiPoliþiei Rutiere. Amenzile diferã:“Pânã la 8 puncte amendã, adicã560 lei, iar pentru categoria a patra,de la 9 la 21 de puncte, ºi aiciamenda e mult mai substanþialã”, aspus Diniþã.

*Acesta a precizat cã cele 90 dezile sunt valabile efectiv de la dataintrãrii în posesie, chiar ºi însituaþia în care maºina nu a circulatîn acea perioadã pe teritoriulRomâniei. Practic, cele 90 de zilesunt valabile chiar dacãproprietarul nu a circulat cu maºinape drumurile din România. Existã,

totuºi, ºi excepþii de la lege:autovehicule conduse de cetãþenistrãini.

Persoanele cu domiciliul înRomânia, care conduc pe drumu-rile publice un vehicul înmatriculatîn alt stat, vor avea obligaþia de aprezenta, la cererea poliþistuluirutier, pe lângã documentul deidentitate sau, dupã caz, permisulde conducere, documentul deînmatriculare ori de înregistrare avehiculului condus, documentelereferitoare la bunurile transportate,un document doveditor al titluluicu care este deþinut vehiculul; acestdocument va fi însoþit de tradu-cerea în limba românã, în original,efectuatã de cãtre un traducatorautorizat a cãrui semnãturã a fostlegalizatã. Guvernul a mai aprobatintroducerea de la 1 ianuarie 2013a permiselor de conducere pentrumopede ºi motocicletele dinsubcategoriile A1 ºi A2. Deasemenea, pentru categoriile C ºiD perioada de valabilitate se vascurta la 5 ani, urmând ca acesta sã

fie reînnoit dupã aceastã perioadã.La celelate categorii rãmâneperioada de 10 ani.

O altã prevedere introduceobligativitatea efectuãrii contro-lului medical periodic ori de câteori se solicitã eliberarea unuipermis de conducere cu o nouãperioadã de valabilitate.

Proiectul de lege adoptat deGuvern va fi transmis Parlamen-tului cu solicitarea de a fi dezbãtutºi aprobat în procedura de urgenþã.Prevederile din actul normativreferitoare la înmatriculareaautovehiculelor vor intra în vigoarela 30 de zile de la publicarea înMonitorul Oficial, urmând ca într-un termen de încã 30 de zile sã fieelaborate procedurile de aplicare aacestor reglementãri. Aspectelevizând obligativitatea controluluimedical periodic se aplicã de laintrarea în vigoare a actuluinormativ, iar celelalte reglementãrivor intra în vigoare începând cudata de 19 ianuarie 2013.

HotNews

Maºinile înmatriculate în alte state pot circulamaxim 90 de zile pe teritoriul României

Pagina 8 mai - iunie 2012

C M Y K

Locaþie: GermaniaPersonaje: Bunicul ºi nepoþica

În camera plinã de jucãrii ºi pãpuºi, stãplictisitã într-un colþ cartea ce a primit-ocadou de curând Eliza de la bunicul ei. Nuºtie ce scrie, dar imaginile viu colorate auatras-o un timp, dupã care s-a plictisit sã-ºi tot imagineze diverse povestiri ceîntruchipau bãieþelul din fotografiileminunatei cãrþi.

Bunicule, îmi citeºti din cartea caremi-ai adus-o? Mama nu are timp, iar deceva vreme îmi spune cã nu mai ºtie sãciteascã româneºte…

Sigur cã da! Dar o ai de mai bine detrei luni, cum de nu þi-a citit nimeni nimic?

Nu ºtiu! Tati nu cunoaºte româneºte,iar mami…adaugã aceasta cu vocea

scãzutã, cred cã nu vrea.Ochii bãtrânului erau triºti. Era plecat

din þarã de mai bine de treizeci de ani, darniciodatã nu ºi-a uitat graiul românesc. Decâte ori avea ocazia vorbea cu nepoþiilimba lui ce-a mai dragã – româneºte –dacã ar fi fost dupã ceilalþi, nici micuþaEliza nu ar fi ºtiut un cuvânt, dar inima îitresãrea de bucurie atunci când într-oromânã dulce micuþa îl întreba: „Bunicule,îmi mai povesteºti ceva despre România?Cum era acolo? Am auzit cã este o þarãfrumoasã…” Ce poate fi mai frumos decâtsã-þi vezi nepoþii interesaþi de trecutultãu?! Cu mâinile tremurând, acestadeschi-se cartea ºi îi citi Elizei primapoveste în limba românã : „Amintiri dincopilãrie – la cireºe” – de Ion Creangã.

Micuþa stãtea nemiºcatã, ascultând cuinteres toate isprãvile bãieþelului dinpoveste, zâmbind la fiecare gest fãcutde narator, iar la final cu ochii mari ºivioi îºi luã bunicul de mânã ºi-lîntrebã:

Toate acestea s-au întâmplat cuadevãrat?

Sigur cã da, iar povestea este

scrisã chiar de acel bãieþel, atunci când s-a fãcut mare!

Cât de minunat poate fi sã poþi culegecireºele din pom, apoi sã le poþi mâncadirect, adãugã nepoþica.

Bunicule, nu-i aºa cã îmi vei mai citidin carte? Nu-i aºa cã îmi vei mai aducecãrþi cu poveºti în limba românã sã mi leciteºti? Apoi, când voi învãþa literele, ovoi face singurã. Sunt atât de frumoasepoveºtile româneºti!

Bãtrânul avea ochii în lacrimi, pringraiul nepoatei, prin simþirile acesteia îºidãdea seama cã limba românã mai are oºansã de a nu fi uitatã. Poveºtile copilãrieilui erau acum citite nepoatei, iar…într-un

viitor îndepãrtat, cine ºtie, poate cã ºiaceasta va citi nepoþilor ei.

Iatã de ce nu putem lãsa limba românãsã moarã. Acolo unde trãiesc români,indiferent cã este vorba de Germania,Italia, Franþa, Spania, Canada sau StateleUnite trebuie sã menþinem vie flacãralimbii române. Ea trebuie întreþinutãpretutindeni în lume, acolo unde existãbiserici româneºti, acolo unde seînfiinþeazã biblioteci ºi se proiecteazãcentre culturale româneºti. Depinde denoi sã împânzim lumea cu templeculturale închinate limbii ºi culturiiromâne.

Ionela van Rees Zota

Stimaþi cititori,

Datoritã faptului cã printre cititorii noºtri se aflã ºi copii, începânddin numãrul acesta vom inaugura o rubricã dedicatã micuþilor.Datoritã acestui lucru, în fiecare numãr, vom publica poza celui maifidel cititor (trimisã de cãtre dumneavoastrã), alãturi de câte opovestioarã, fie primitã de la cititori, fie scrisã chiar de subsemnata,aºa cum în rândurile de mai jos vã voi prezenta o primã povestioarãinspiratã din realitate.

Povestea limbii române

CCOOLLÞÞUULL

PPIITTIICCIILLOORR

C M Y K

Pagina 9mai - iunie 2012

Talon pentru abonament Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(15 euro, transport inclus) (24 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: 1932497BLZ: 760 606 18

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:Hohe Marter 40, 90441 Nürnberg

16

Romanii fãceau drumuri...acum 2000 de ani. Noi sigursuntem urmaºii dacilor...care nufãceau drumuri! Fãceau altelucruri bune de-ai lui Decebal,dar le-am uitat ºi pe alea! Se parecã nu vom ajunge nici mãcarAlbania la infrastructurã. Eitocmai au terminat, în vreo 2 ani,56 de km. de autostradã, dintrecare 18 km. spãrgând munþi. Noifacem vreo 10 kilometri la ºes!ªi cu linguriþa, dacã ai puneasfaltul...ºi tot faci mai mult!Mai nostim este (dacã n-ar fi deplâns!), cã pe drum ca-npalmã...noi construim viaducte,care traverseazã podiºuri ºi nuMarile Canioane. Linia nu eniciodatã dreaptã, ci ºerpuitãameþitor, asta ca sã mergi îndrept, nu în oblu. ªtiþi de ce? ªiºerpii ãºtia de beton, suspendat

inutil, s-au construit în funcþie decine avea terenul de vânzare ºiunde. Dacã demnitarul avea unteren fãrã legãturã cu viitoareaautostradã, atunci proiectul seabãtea, ca sã treacã ºi pe la poartalui. Apoi este vorba desprefirmele prietene...ºi despre loculunde doreau ele sã toarne asfalt.Unele voiau drept în mijloculþãrii, altele pe la margine, altelepe unde atârni harta-n cui. Nu eraun plan, ci aºa, la liber ales.Avem multe porþiuni deautostradã....nelegate între ele. Ebine doar pentru elicoptere, cãaltfel n-ai cum! Turda-Gilãu are50 de kilometri. Ca sã ajungiacolo...o iei pe drum forestier, tedai cu maºina cinzeci dekilometri...ºi ieºi în câmp. Nu-ifrumos?! De preþuri... nuvorbim! Peste tot în lume un

kilometru costã între 3 ºi 5milioane. Noi pornim de la 5...ºiajungem la plus infinit! Nu ºtiucât costã un kilometru de asfaltpe Lunã, dar cred cã doar aºa amputea compara preþurile dinRomânia cu altceva, cu alt loc.Suntem...incomparabili!

Pe vreme de rãzboi, atuncicând atacatorul îþi distrugeinfrastructura, se considerã atac lasiguranþa naþionalã. Noi nu neocupãm de ea nici pe vreme depace! De ce oare nu avem nevoiede drumuri? De ce România nuare nevoie de gaze ºi canalizare,dar þine neapãrat sã aibãtelegondole, stadioane în pantã,sistem de irigare pe terenurimlãºtinoase, bazine de înot încomune cu bãtrâni ºi parcuri cubãncuþe în sate ºi pãduri? Sã seodihneascã lupii, sã ia masa urºii?

Cãile Ferate Române s-au totdezvoltat, încã din 1864, de pevremea Principatelor. Acum leînchidem! Trenurile de marevitezã care traverseazã continen-tul...se opresc la Budapesta!

Suntem aºa...rupþi de Europa,puþin tanzanieni, puþin congolezi,fãrã sã vreau sã jignesc Tanzaniaºi Congo. La ei o fi mai bine.

În prezent avem 288,8 km deautostrãzi în folosinþã, 243 km deautostrãzi în execuþie ºi 1.142km de autostrãzi în pregãtire.100 de kilometri sunt de pevremea lui Ceauºescu,Bucureºti-Piteºti.

E un scandal acum pe ceamai importantã autostradã dinRomânia. Cei doi constructoricare lucreazã pe primul tronson,Nãdlac-Arad, se ceartã din cauzabanilor. Cum era de aºteptat,lucrãrile avanseazã în pas demelc, iar primele bucãþi de asfalts-au surpat. Conflictul ar puteaajunge curând la urechileoficialilor europeni, iar Româniariscã întreruperea fondurilorpentru autostrãzi. România aplãtit deja 22 de milioane, dintotalul de 116! Cei doar 22 dekilometri...sunt realizaþi înproporþie de 20%! Mai vreþiceva? Da, trebuie sã ºtiþi...cã

avem de dat. Mereu avem de dat!Cine a crezut cã poate înºelaUniunea Europeanã s-a înºelat!Primele proiecte fãcute din banieuropeni au ajuns la scadenþã, iarde la Bruxelles a venit controlul,sã vadã ce au fãcut românii cumilioanele primite. La faþalocului însã, surprizã! Proiectegreºite, lucrãri inutile sau fãcutede mântuialã. 30 de localitãþi dinþarã trebuie sã dea înapoi U. E. ...23 de milioane de euro! Aceºtibani vor fi plãtiþi din greu deoameni simpli, care nu ºi-audorit decât o viaþã mai bunã!Comuna Ceatalchioi, din DeltaDunãrii, a primit, în 2004, unmilion de euro pentru un drumcomunal. Opt ani mai târziu...etot drum forestier...ºi are doar 11km.! ªi dacã nu suntem urmaºiiromanilor, cei care fãceaudrumuri, nici ai dacilor, careaveau bun simþ, minte ºiîndemânare....cine suntem, deunde venim, spre ce mergem? ªi,mai ales...pe unde mergem?

Ioana Diaconu

Cine suntem? Pe unde mergem?

mai - iunie 2012Pagina 10 MONDENEDirectorul general al Teatrul Naþional “I.

L. Caragiale” din Bucureºti, actorul IonCaramitru, a fost distins, la Palatul Elisabeta,cu decoraþia regalã “Nihil Sine Deo”.

Distincþia i-a fost înmânatã de principesaMargareta a României. Ion Caramitru s-adeclarat “foarte emoþionat ºi foarteîndatorat”, mãrturisind cã distincþia îlonoreazã în mod cu totul deosebit, mai alescã ea poartã un nume care trimite la legãturaMonarhului cu Dumnezeu - “Nihil SineDeo”.

Actorul a elogiat figura regelui Mihai I,cel care a decis decorarea sa, pe care l-acaracterizat drept un “personaj istoric cu totulieºit din comun”. Caramitru a apreciat cã, înacest fel, decoraþia vine, de fapt, “din parteaistoriei reale, dramatice ºi cumplite aRomâniei”, care a suferit de pe urmacomunismului. El ºi-a exprimat convingereacã regele Mihai I ºi Casa Regalã a Românieireprezintã singura soluþie pentru evoluþiapozitivã a României.

Simbol al trãiniciei, continuitãþii, tradiþieiºi legitimitãþii istorice a Casei Regale, alãturide Medalia “Regele Mihai I pentruLoialitate” ºi de Crucea Casei Regale aRomâniei, decoraþia regalã “Nihil Sine Deo”este o distincþie ce se acordã prin deciziaªefului Familiei Regale a României, regeleMihai I, care respectã cu fidelitate distincþiilecreate de fondatorul Casei Regale ºi Statuluiromân modern, Carol I.

Ea poate fi acordatã unui numãr demaximum 200 de personalitãþi în viaþã,cetãþeni români ºi strãini, personalitãþimarcante din domeniul social, ºtiinþific,educaþional, cultural, spiritual, economic,politic, militar ºi diplomatic care au ajuns laun respectabil numãr de ani în profesie sauau realizat o performanþã de înalt nivel, auavut o iniþiativã ieºitã din comun, au dat

dovadã de generozitate ºi spirit derãspundere, au folosit puterea exempluluipersonal pentru a îmbogãþi prezentulromânesc.

Actorul Ion Caramitru s-a nãscut înBucureºti, la 9 martie 1942, într-o familie dearomâni - mama nãscutã în Macedoniagreceascã, lângã Salonic, într-un sat numitGramatica, iar tata în partea albanezã a

oraºului Korcea, de religie creºtin ortodoxã.Absolvent al Institutului de Artã Teatralã ºiCinematograficã “Ion Luca Caragiale”Bucureºti (1964), Caramitru a activat caactor ºi regizor al Teatrului “Lucia SturdzaBulandra” (din 1965), fiind, în perioada1990-1993, ºi director general al acestuiteatru. A interpretat peste 60 de roluri în piesede Shakespeare, Cehov, Pirandello, Buchner,Bernard Shaw, Alfred de Musset, SütoAndras, Rolf Hochhuth ºi alþii. A interpretatroluri principale în 40 de filme. Este profesor

de arta actoriei la Academia de Teatru ºi Film(din 1976) ºi preºedinte al Uniunii Teatraledin România (UNITER) de la înfiinþareaacesteia, la 15 februarie 1990. La 20septembrie 2010 a fost reales în aceastãfuncþie pentru încã o perioadã de patru ani.

Din 2 iunie 2005, Ion Caramitru estedirector general al Teatrul Naþional “I. L.Caragiale” din Bucureºti.

În zilele de 21-22 decembrie 1989, s-anumãrat printre conducãtorii manifestaþiiloranticeauºiste din Bucureºti. La 22 decembrie1989, în fruntea unei coloane de manifestanþia pãtruns în clãdirea Televiziunii Române,fiind primul care a anunþat pe postul naþionalde televiziune înlãturarea dictaturii.

Membru al Consiliului Provizoriu alFrontului Salvãrii Naþionale, constituit ºianunþat populaþiei în seara zilei de 22decembrie 1989, apoi membru al BirouluiExecutiv al Consiliului Frontului Salvãrii

Naþionale ºi preºedinte al Comisiei pentruculturã (din 27 decembrie 1989); membru alBiroului Executiv ºi vicepreºedinte alConsiliului Provizoriu de Uniune Naþionalã,rãspunzând de Comisia pentru culturã ºiprobleme de tineret (februarie 1990 - mai1990). Alãturi de activitatea dedicatãteatrului se manifestã ca un membru defrunte al Alianþei Civice, cu meriteincontestabile în acþiunea de democratizare asocietãþii româneºti. Ca exponent al acesteiaeste desemnat candidat, pe listele CDR,pentru alegerile din 3 noiembrie 1996,reuºind sã obþinã mandatul de senator.

La 11 decembrie 1996, este desemnatministru al Culturii odatã cu învestireaGuvernului Victor Ciorbea. Era, la acea datã,neînregimentat politic. Ulterior se înscrie înPNÞCD. În cabinetele prezidate de RaduVasile ºi Mugur Isãrescu a deþinut acelaºiportofoliu pânã la sfârºitul anului 2000. Înlunga sa carierã teatralã ºi cinematograficã, afost recompensat cu numeroase premii ºidistincþii. Premii teatrale: în 1975, 1979,1981 ºi 1985 a fost desemnat “Cel mai bunactor al anului”. Premii pentru film: Premiulrevistei “Cinema”, pentru interpretare(1976); “Premiul Asociaþiei Cineaºtilor”(1980); “Premiul special al juriului” pentrurolul principal din filmul “Luchian”, laFestivalul Naþional al Filmului, Costineºti(1984). În 2008 a primit titlul de DoctorHonoris Causa al Universitãþii de Arte“George Enescu” din Iaºi iar la 28 martie2011, Premiul de Excelenþã al UniuniiTeatrale din Republica Moldova (UNITEM)în cadrul Galei Premiilor UNITEM 2011.

A fost decorat, în 1995, de reginaElisabeta a Marii Britanii cu titlul de“Cavaler de Onoare al Ordinului ImperiuluiBritanic”.

AGERPRES

IonCaramitru,distins cudecoraþiaregalã“NihilSine Deo”

Irinel Columbeanu: “M-am cãsãtorit de curând”

Reporter:Cum ar trebui sã arate o femeie pentru a vã recãsãtori?Irinel Columbeanu: Dar de ce sã vreau sã mã recãsãtoresc? Mã

vedeþi pe mine, care de dragul unei funcþii aº face aºa ceva?

R: Ce vârstã ar trebui sã aibã o femeie potrivitã pentru dvs?I.C: Dupã pãrerea mea vârsta nu conteazã. Orice femeie are ceva

frumos în ea ºi orice femeie din orice plan geografic ºi la orice vârstã.Depinde prin ce prismã te uiþi la astfel de lucruri.

R: Sunteþi într-o relaþie, o sã vã cãsãtoriþi?I.C: Nu, nu sunt în nicio relaþie. Nu m-am gândit la subiectul

cãsãtorie, nici nu mã intereseazã atât de tare, aºa cã deocamdatã m-amcãsãtorit, de curând, cu doamna politicã, din câte se vede.

realitatea.net

Vedeta ProTv Internaþional,Dana Rogoz, tocmai s-a întorsdin vacanþa de Paºte pe care apetrecut-o împreunã cu Radu înEuropa, cu o veste foartefrumoasã pentru cei apropiaþi.Prezentatoarea emisiunii “DeSuflet” a fost cerutã în cãsãtoriede iubitul ei, cu care are o relatiede 8 ani ºi a spus “da”. Cum s-aîntamplat totul ºi cât desurprinzãtor a fost pentru Dana,povesteºte chiar ea.

“ªtiam cã noi plecam înGermania sã ne cumpãrãm orulotã cu care sã cãlãtorim deacum înainte prin toatã lumea,dar nu bãnuiam nimic maimult. Culmea e cã de multe ori,în pauzele de la filmãri în timpce îmi aºteptam chemarea lacadru într-o rulotã, mãgândeam cã ce frumoasã ar fi olunã de miere petrecutã cu oastfel de cãsuþã pe roþi prinEuropa... Acum câþiva ani,cadou de ziua iubitului meu,am închiriat-o pentru unweekend chiar pe cea de lafilmãri, am parcat-o în faþacasei, l-am trezit la 6 dimineaþaºi i-am spus: “Hai!”. Ampetrecut atunci unul dintre celemai frumoase weekend-uri dinviaþa noastrã, la munte, în

rulota noastrã, în care am fãcutpe înserat vin fiert. De atuncine-am dorit amândoi ca la unmoment dat sã avem rulotanoastrã. Radu a plãnuit totul, aaranjat cumpãrarea ei dinGermania ºi am plecat într-acolo cu ocazia Paºtelui. Pedrumul spre casã, mai exact înPraga, chiar în prima zi dePaºte, Radu m-a cerut. Înrulotã. Simplu, foarte sincer ºiemoþionant. Da, am plâns ;)”,

spune Dana.Cei doi nu au stabilit încã

niciun fel de detaliu, iarviitoarea mireasã nu s-a gânditnici la rochie ºi nici la locaþiaunde ºi-ar dori sã se întâmpleevenimentul.

“Nu am stabilit încã nimic,ºtim doar cã va fi o petrecere cucei mai apropiaþi prieteni, anulacesta”, încheie gazdaromânilor de pretutindeni laProTv Internaþional.

Irinel Columbeanu, candidatla primãria Capitalei din

partea Partidului Popular alProtecþiei Sociale, a declarat

în exclusivitate pentruREALITATEA.NET cã s-a

cãsãtorit, de curând, dar nucu o femeie aºa cum ne-am

fi aºteptat cu toþii. AfaceristulIrinel Columbeanu a fostprovocat sã rãspundã la

câteva întrebãri despre viaþalui sentimentalã ºi dacã îºi

va reface viaþa dupã divorþulde Monica Gabor.

Dana Rogoz se mãritã

mai - iunie 2012 Pagina 11

ªªttee ffaann TToommaa -- VVoorrss ttaannddssvvoorrss ii tt zzeennddeerr

VVeerree iinn ""RROOMMAANNIIAA"" ee ..VV ..

Vollmerhauser Straße 27 A * 51645Gummersbach

Tel/Fax. 02261-290689, Tel.02261-29108 Mobil: 01632974999 oder 015773142422 e-mail: stefantoma@verein-romania.de

www.verein-romania.de

Cum anul acesta sãrbãtorirea martirilorromâni, morþi spre sfârºitul Primului RãzboiMondial în Alsacia, are loc, la Sultzmatt, deRusaliile catolicilor ºi, prin urmare, luni este zinelucrãtoare, ne propunem sã facem iar oexcursie-pelerinaj în Alsacia. „La fel ca altedãþi“, plecãm sâmbãtã dimineaþa, la ora 8.45din Mannheim (cei care vin din Offenbach vorpleca de acolo în timp util). Dacã va fi cazul,vom trece ºi prin Karlsruhe. Facem o haltã mailungã la Kintzheim, unde vizitãm: - CastelulHaut Koenigsburg, construit prima datã în1147, ºi care îi aparþinea lui Frederic deHohenstaufen, viitorul împãrat al SfântuluiImperiu Roman de Naþiune Germanã.Staufenberg este amintit în documente deja înanul 774 ºi în anul 854, ca aparþinând abaþiei deSaint Denis. Castelul este situat la o înãlþime de757 m, pe versantul de vest al Vosgilor, înapropiere de Selestat, între Strasbourg ºiColmar. De sus se deschide o perspectivãminunatã asupra Câmpiei Rinului, pânã înSchwarzwald. Înãuntru se pot vizita: Capela,Sala Cavalerilor, o Camerã de Vânãtoare(Jagdzimmer) ºi camere de locuit, cu mobilier.În drum spre castel vizitãm: - la Volerie desAigles, (aigles - vulturi) în Chateau deKintzheim, unde se organizeazã zboruridemonstrative, în cadrul medieval al

Castelului, cu cele mai frumoase ºi mai marirapitoare din lume. Le Château de Kinzheim afost construit prima oarã în sec. al XIII-lea, dara fost distrus de cãtre episcopul de Strasbourg

în timpul unui rãzboi cu Albert de Habsbourg.A fost reconstruit de familia Rathsamhausen laînceputul sec. XV. Castelul ºi-a pãstrat o partedin donjon, din zidul de incintã ºi mai ales o

capelã castralã. - la Montagne des Singes(Muntele Maimuþelor), unde trãiesc înlibertate, într-un parc, pe 24 hectare de pãdure,peste 300 maimuþe berbere Macaques, numite

ºi Magot, care se plimbã ºi îþi iau floricele(popcorn) din palmã. Cazarea se face înColmar, la hotel**, urmeazã o plimbare înoraºul vechi, cu „la Petite Venise“ - un cartier

romantic, cu gondolete pe canal º. a. Vomputea vizita: - Biserica Dominicanã, cuinteresante opere de artã, între care, vestitapicturã medievalã Madonna im Rosenhag(1473), de Martin Schongauer (1445/50 -1491), în altarul în stil neogotic - MuzeulUnterlinden, cu opere de artã de Grünewald,Schongauer, Ribeaupierre, dar ºi artã modernã:Bram de Velde, Pablo Picasso etc. Seara sepoate merge la Restaurantul „Ferme Elter“,unde se ºi danseazã, pânã pe la ora 2.00. Nu edisco, e dans (ºi) pentru cei „rãmaºi tineri“.Dimineaþa, dupã micul dejun, se pleacã laCimitirul Eroilor (prizonieri români din PrimulRãzboi Mondial) la Sultzmatt, unde se oficiazão slujbã festivã, cu doi mitropoliþi (Serafim, dela Nürnberg ºi Iosif, de la Paris) ºi mai mulþipreoþi. Apoi se face picnic pe câmpul de lângãcimitir, se poate face grãtar. Se-ncinge, ca deobicei, o horã. Este (ºi) un prilej sã mai întâl-nim români din alte pãrþi (Germania, Franþa,Elveþia, România). Spre searã ne-ntoarcem, sãfim pe la 19.00-19.30 în Mannheim. Preþulexcursiei: 78 euro în DZ sau 97 euro în EZ - laun numãr de minim 25 participanþi. Înscriere,cu plata de 50 la sutã din preþ pânã în 10 mai.Kto Nr. 9073566, Sparkasse Heidelberg, BLZ67250020, Empfänger: A. I. Cuza e. V. ,Zweck: Reise nach Sultzmatt

EEXXCCUURRSSIIEE LLAA SSUULLTTZZMMAATTTT,, AALLSSAACCIIAA2277 - 2288 mmaaii ((ssââmmbbããttãã ººii dduummiinniiccãã))

Pagina 12

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã

vei rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Cine a luat premiul acordat pentru FEMEIAANULUI 2011, categoria Jurnalism?

Rãspuns:_______________________________________________

_______________________________________________

Nume__________________________________________;

Prenume _______________________________________;

Adresa _________________________________________

Telefon ________________________________________;

17

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zia lunii în curs pe adresa redacþiei:

Hohe Marter 40, 90441 Nürnberg

mai - iunie 2012

Câºtigãtorul dinnumãrul trecut esteAna-Maria Bittner

din Weinstadt.

Existã mai multe soiuri din aceastãplantã: Lipicioasa (Galium aparine)cunoscutã ºi sub numele deaspriºoarã, cornãþel, iarbã-lipitoare,turiþã. Este rãspânditã pe ogoare,câmpii ºi de-a lungul gardurilor,fiind de aceea combãtutã de þãrani cuerbicide. Atinge o înãlþime de 60-160centimetri, are rãdãcina frunzelorverticilatã (aºezatã în jurul unei axela acelaºi nivel) ºi umbele alb-verzuipedunculate. Datoritã tulpinii cu pãraspru, aceastã plantã este o„cãþãrãtoare”, fiind numitã de aceea„lipicioasa” sau „iarba-lipitoare”.

Drãgaica (Galium verum), numitãºi floarea-lui-Sf.-lon, închegãtoare,sânziene, sânziene-galbene,smântânicã, preferã înãlþimile, se þinedrept, ajunge la o înãlþime de 30-60centimetri ºi are flori galben-aurii cumireasmã puternicã de miere. Plantaînfloritã este culeasã în iulie.

Sânzienele (Galium molugo),numite ºi drãgaica, peteala-reginei,sânzianã-albã, au florile delicate, deculoare alb-gãlbuie, asemãnãtoareflorii-miresei, un parfum amintind uºormierea ºi se întâlnesc foarte des pepovârniºuri ºi margini de drum, maimult culcate la sol decât în picioare întimpul înfloririi. Toate florile amintitesunt aproape identice în puterea lorlecuitoare. Se ºi utilizeazã în acelaºimod.

Planta aceasta a fost datã tot maimult uitãrii deºi ea creºte în cantitãþimari. Ar trebui sã i se acorde o atenþiemai mare deoarece cancerul este unadintre cele mai periculoase boli de carenu se scapã. ªi aici trebuie spus cã forþacurativã a plantelor proaspete estesubstanþial mai mare, deci folosirea lor,în cazul bolilor grave, trebuie sã aibãloc în stare proaspãtã. ªi în timpul ierniise pot gãsi fire proaspete de sânzienealbe pe locuri fãrã zãpadã, sub iarbauscatã.

Ceaiul de sânziene curãþã rinichii,ficatul, pancreasul si splina de factoriipatogeni. Cei ce suferã de tulburãri alesistemului limfatic ar trebui sã beazilnic din acest ceai. El este indicat ºi înclorozã, hidropizie ºi junghiuriintercostale. Folosit extern, ajutã foarterepede în toate bolile de piele, în rãni,furuncule ºi comedoane. Spãlaturilecalde ajutã la întinderea tenului ofilit. ªisucul proaspãt stors dã rezultate bune,dacã se ung zilnic cu el porþiunile depiele bolnave ºi se lasã sã se usuce.

Medicina popularã recomandadrãgaica ºi în epilepsie, isterie, coree,boli de nervi, retenþie urinarã, nisip ºipiatrã la rinichi ºi în urinã. ªi la bolileguºei ajutã acest ceai dacã se face zilnicfoarte multã gargarã. Se face infuzie ºise foloseºte caldã ca gargarã adâncã defoarte multe ori pe zi.

În cazurile de paralizie a corzilorvocale, clãtitul cu ceai de drãgaicã estede un rapid ajutor. Acest ceai este unleac de încredere ºi în cele mai greleboli de rinichi sau pionefrite (puroi iarinichi), chiar atunci când nimic altcevanu mai dã nici un rezultat. Foarteeficace este amestecul de drãgaicã,splinuþã–de-pãdure ºi urzicã moartãgalbenã, în pãrþi egale. În acest caz,efectul se manifestã foarte iute. Estevorba de un tratament de 14 zile.. Seface infuzie de drãgaicã ºi se bea 1/2ceaºcã pe stomacul gol, 30 minute

înainte de micul dejun, iar restul peparcursul zilei înghiþiturã cu înghiþiturã.În caz de boalã grea trebuie consumate4 ceºti pe zi.

În vremurile strãvechi, drãgaicã afost foarte apreciatã de femeile cuafecþiuni uterine. Ea li se puneafemeilor în pat când se declanºanaºterea, pentru a le micºora durerilefacerii. Aceastã credinþã s-a transpusapoi asupra Fecioarei Maria. MaicaDomnului a folosit drãgaicã în loc depaie pentru culcuºul ei sfânt. Se maispune cã ar fi pus pruncului Isusdrãgaicã în loc de pernã moale în iesle.O legendã, relateazã cã Sfânta Fecioarãa luat drãgaicã pentru cã este singurape care mãgarul n-o mãnâncã. Acestlucru este adevãrat. Deºi drãgaicã estecãutatã de vaci ºi porci, mãgarii o re-fuzã.

Amestecul de drãgaicã,splinuþã–de-pãdure ºi urzicã moartãgalbenã, în pãrþi egale se recomandã ºiîn sclerozã renalã sau alte boli grave derinichi.

Cunoscut este ºi efectul în cazul

cancerului la limbã, gargarã cu ceai dedrãgaicã fãcând minuni.

În cazul unei tumoare canceroasãpe laringe, este indicat sã se bea ceai dedrãgaicã ºi sã se facã gargarã cu el.

Vã recomandãm ºi un amestec - cuefect de împiedicare a formãriicancerului - de ceaiuri de plante, ºianume 300 grame de filimicã, 100grame de coada-ºoricelului ºi 100grame de urzicã (1,1/2 litru pe zi, câteînghiþiturã la fiecare 20 minute),precum ºi ungerea ºi fricþionarea cualifie de_drãgaicã.

Tratarea bolilor maligne de pielecare se manifestã sub forma unor peteîntunecate, bine conturate ºi aspre. Înacest caz, tratamentul cu suc proaspãtde drãgaicã ºi alifie de filimicã dãrezultat. Simultan trebuie folosit însãneapãrat ceaiul depurativ de filimicã,urzicã ºi coada-ºoricelului.

În cazul unui nodul în cerul gurii,care-i vã provoacã dureri îngrozitoareîn toatã gura. Clãtindu-vã cu ceai dedrãgaicã, scãpat în 4 zile atât de nodulcât ºi de dureri.

SÃNÃTATE ADEVÃRATÃ DIN NATURÃ

DRÃGAICA, SÎNZIENELE (Galium)

Rãciturã de cocoºIngrediente: 1 cocoº de 1,2 - 1, 5 kg; 2 – 3 cepe;

2 – 3 rãdãcini de pãtrunjel; 1 – 2 morcovi; 5 – 6 cãþeide usturoi; foi de dafin; piper negru boabe; sare;verdeaþã de pãtrunjel;

Mod de preparare: Pregãtiþi cocoºul, spãlaþi-l,tãiaþi-l bucãþi ºi puneþi-l într-o cratiþã, adãugaþi ceapa,rãdãcini de pãtrunjel, morcovi (pentru ca culoareabulionului sã fie mai intensã, rãdãcinile pot fi coapteanterior). Turnaþi apã, astfel încât sã fie acoperitãcarnea de 3 – 4 degete ºi sã se fiarbã la foc domol timpde 2,5 – 3 ore, periodic, luându-se spuma ºi grãsimea.Apoi scoateþi carnea din bulion, iar picioruºele, capul,gâtul ºi aripioarele trebuie fierte timp de 5 – 7 minutepânã sunt gata, a se adãuga frunze de dafin, pipernegru boabe, sare. Carnea fiartã se ia de pe os, se puneîn farfurii adânci. Se lasã bulionul sã se limpezeascã,se stoarce, se condimenteazã dupã gust cu usturoi ras,mai lãsaþi-l încã 10 minute ºi mai stoarceþi-l încã odatã. Carnea pusã în farfurii adânci, ornaþo-i cumorcov ºi ou, turnaþi bulionul rãcit ºi daþi-le la rece.Se recomandã sã se serveascã cu hrean preparatanterior.

REÞETA SÃPTÃMÂNII

MODURI DE FOLOSIREPrepararea ceaiului: Se foloseºte 1

linguriþã (cu vârf) de drãgaicã la 1/4 litrude apã, se opãreºte, se lasã sã stea puþin.

Suc proaspãt: Se spalã drãgaicaproaspãtã ºi se stoarce, cât este încã înstare umedã, cu ajutorul storcãtoruluielectric de uz casnic.

Prepararea alifiei: Sucul proaspãteste amestecat cu unt la temperaturacamerei pânã se formeazã o pastãalifioasã care se pãstreazã la frigider.

Vor apãrea rãsturnãride situaþii din carenativii vor ieºi camºifonaþi. La locul de

muncã, ei au mici ghinioane, iarºefii îi iau din nou în vizor.Falsa acalmie de miercuri ºi joiva dispãrea total vineri ºi voravea parte de un sfârºit desãptãmânã plin de încordare.

Nativii cu funcþiipublice sunt cuce-ritori ºi fascinanþi.Emanã un

magnetism prin care-ºi atragmai ales simpatia persoanelorde sex opus. Realizãri deosebitepe plan profesional.

O imensa susþineredin parteaprotectorilor carepânã acum pãreau

cã sunt total dezinteresaþi desoarta dumneavoastrã. Nativilordin Gemeni le place sã creezesituaþii din care sa reiasã cât deimportanþi sunt.

Aspectele astrale vãavantajeazã încontinuare. Doriþi sãfinalizaþi toate

proiectele pe care le-aþi totamânat pânã acum. Joi, trãiþi osatisfacþie profesionalã pe care oaºteptaþi demult. Primiþi veºtibune în ceea ce priveºte opromovare mult doritã.

Ambiþiile nativilorintrã într-un con deumbrã pentru ofoarte scurtã

perioadã. Din pãcate, de marþi,va reapãrea starea de nervozitateºi de nemulþumire, cu toate cãlumea îi ascultã ºi îi apreciazãpe Lei.

Restricþiile semanifestã asuprap o s i b i l i t ã þ i l o r

nativilor de a cãlãtori, exact înmomentul în care vor sã o facã.Pe de alta parte, vor depãºi toateproblemele de sãnãtate, dar nu-ºi vor recãpãta tonusul pedeplin.

Asperitãþile dincomportamentulacestor nativi tind sãdisparã ºi vor exista

situaþii în care cei care îi cunoscsã se mire când vor surprindeBalanþele cerându-ºi scuze.

Aroganþa ºi orgoliulmanifestate suntpericuloase înrelaþiile cu persoana

iubitã, care ºi aºa se simteneglijatã. Existã pericolul sã vãfaceþi iluzii ºi sã fiþi nevoit sãreveniþi asupra unor decizii. Senormalizeazã relaþiile cu rudeleapropiate ºi cu partenerii deafaceri.

Este o perioadãplinã de surprize, nuîntotdeauna plãcute.Nimic nu vã

convine ºi nimic nu lãsaþinepenalizat. Cu riscul de a ruperelaþiile cu prietenii la care pânãacum aþi þinut, veþi cerelãmuriri, clarificãri dureroase.

Colaborãrile pe caresperaþi cã le veþidezvolta ºi pentru

care aþi depus eforturi deosebite,se vor dovedi prea puþinpromiþãtoare. Cum nu puteþi sãrenunþaþi la ele, veþi încerca sã lepasaþi altor persoane.

Nativii nu mai suntsusþinuþi ca pânãacum de prieteni,

dar rudele le vor veni în ajutor.Independenþa la care nu vor sãrenunþe, lipsa de diplomaþie ºiatitudinea refractarã, îi facantipatici pentru ºefi. Pânãvineri, aceºtia vor descoperi însãca nu se pot descurca fãrã ei.

Manifestaþi, încã dela începutulsãptãmânii, o stare

de neliniºte ºi de nemulþumireaccentuatã. Vi se pare cãviitorul este sumbru. Vãdistanþaþi semnificativ deproblemele celor din jur ºipreferaþi sã fiþi lãsat în pace.

Familia Georgiana ºi IonuþOprea a beneficiat în mod gratuitdin partea centrului medicalMED NEW LIFE de toateconsultaþiile necesare pentru adetermina ce îi împiedicã sã aibãun copil pe cale naturalã. Înurma consultaþiei de infertilitate,precum ºi a screening-ului pre-FIV (fertilizare in vitro), mediciiau ajuns la concluzia cã singuracale prin care familia Georgianaºi Ionuþ Oprea pot avea un copila rãmas procedura deFERTILIZARE IN VITRO.

Din nefericire însã familiaGeorgiana ºi Ionuþ Oprea nudispune de suma necesarã pentruaceastã procedurã.

Mai jos gãsiþi povestea lor,exact aºa cum viitorul tatã ne-orelateazã:

“Numele noastre suntGeorgiana ºi Ionuþ Oprea.Suntem o familie tânãrã, necunoaºtem din liceu ºi ne-amunit destinele în iulie 2009. Avemaceiaºi vârstã amândoi, adicã 29de ani ºi ne dorim sã trecem la

etapa urmãtoare a vieþii noastreºi anume ne dorim sã devenimpãrinþi.

Ca sã o luãm cu începutul, înanul 2007 am hotãrât sã nemutãm împreunã.

În 2008 am stabilit cã vomface nunta ºi am început sãfacem eforturi fizice ºi financiarefoarte mari pentru cã doar noidoi ne-am ocupat 100 % de acesteveniment.

Dupã marele eveniment(nunta) ne-am dorit ca oricetânãrã familie sã ne luãm o casãa noastrã. Pentru cã ne aflamîntr-o perioada în care bãnciledãdeau foarte greu credite, atrebuit ca pe lângã un creditipotecar sã accesãm ºi altetipuri de credite ºi carduri decredit atât pentru avans cât ºipentru renovarea apartamen-tului. Am reuºit în cele din urmãca în septembrie 2009 sãachiziþionãm un apartament. Am“prins” preþurile aparta-mentelor la nivel maximal ºi, înacest moment, avem rate deplatã cãtre bancã foarte mari. Întimpul crizei financiare,

veniturile au scãzut, însã ratelebancare au crescut.

Cu toate acestea, ca oricefamilie tânãrã ne dorim foartemult un copil. Dar, din pãcate,au trecut 2 ani ºi jumatate ºi nus-a concretizat nimic pe calenaturalã.

În mai 2010, dupã mai multeinvestigaþii efectuate, ni s-arecomandat cã ultima procedurãpentru a avea un copilFertilizarea In Vitro. Dar pentrucã situaþia financiarã nu nepermite aceastã procedurã, dincauza ratelor foarte mari, amdecis sã mai aºteptãm.

Anul acesta, am reluatanalizele dar am primit dinpãcate acelaºi diagnostic

dureros - infertilitate. Apelãmastfel la ajutorul ºi bunãvoinþacelor care ne pot ajuta. Vãmulþumim.”

Procedura de Fertilizare InVitro, precum ºi tratamentul destimulare hormonalã înseamnãîn total 3800 euro.

Cei care pot ºi sunt dispuºisã-i ajute ºi vor sã le redea unzâmbet tinerei familii, pot face odonaþie în contul:

RO80BRDE410SV49306224100 deschis la BRD - GSG”,

sau la sediul clinicii MEDNEW LIFE, din strada Romulus,

numãr 57, sector 3, Bucureºti,unde pot fi lãsate mesajele desusþinere.

Documentaþia referitoare laacest caz (rezultatele analizelor,actele de identitate ale familieiGeoargiana ºi Ionuþ Oprea,fotografii ale acestora,solicitarea lor scrisã cãtre clinicaMED NEW LIFE pentru ajutor)este disponibilã la sediul cliniciiMED NEW LIFE.

Mulþumim pentru ajutor!Autor comunicat: Nadia

Nechifor E-mail: nadia.nechifor@reteauamedi

cala.ro

“Ne dorim un copil”Centrul medical MED NEW LIFE, clinicã specializatãîn problemele de fertilitate masculinã ºi femininã,

cu susþinerea portalului de sãnãtate ReþeauaMedicalã (www.reteauamedicala.ro), una din celemai sigure ºi bine documentate surse de informare

pentru sãnãtate în mediul online, ºi a Asociaþiei“Ana ºi copiii” (www.anasicopiii.ro), organizaþienon-guvernamentalã, organizeazã o strângere defonduri pentru Georgiana ºi Ionuþ Oprea, o familie

din Bucureºti cu probleme de fertilitate.

Pagina 13mai - iunie 2012

C M Y K

TALON DE ADERARE ÎNASOCIAÞIA DACIA e.V.

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

E-mail __________________________________;

Telefon __________________________________;

Doresc sã aderez ( intru) în Asociaþia DACIA e.V. ca membru:

ACTIV PASIV

Dupã completarea talonului, vã vom contacta, vã vom trimiteStatutul Asociaþiei DACIA e.V. ºi informaþiile necesare.

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:Adresa: DACIA e.V.,

Hohe Marter 40, 90441 NürnbergInformaþii la telefon: 0160 33 73 128

AA II CC EE VV AA DD EE TT RR AA NN SS MM II SS ??Ai talent literar ºi ºtii sã îþi expui ideile într-un stil atrãgãtor?

Vrei sã fii redactor la Radio R România?

Doreºti sã publici articole, eseuri, interviuri?

Doreºti sã ai emisiunea ta audio?

Te pricepi sã redactezi ºtiri?

Platforma Culturalã AªII ROMÂNI îþi oferã cadrul necesar.

Agenþia de Presã AªII ROMÂNI, radio R România ºi ziarul VOCEA TA.

Puneþi gândurile pe hârtie ºi trimite-le pe adresa:contact@asiiromani.eu

Dacã eºti mai curajos(ã) sunã la 0160 3373128

S-ar putea sã iasã o colaborare frumoasã.

COMUNICAT DE PRESÃ

mai - iunie 2012Pagina 14

SUDOKU

INTEGRAMÃ

Un bãrbat întreabã odoamna ce vârsta are. Eaflirteazã:

- Ghiciþi! Vã dau un indiciu:fiica mea merge la grãdiniþã…

- Lucreazã ca educatoare?Badea Gheorghe merge la

doctor cu o sarsana plinã cubunãtãþi. Intrã în cabinet, odesface ºi-l îmbie pe acesta:

- Da serviþi domn doctor, îsbune, îs bio, îs ecologice!

ªi numai ce nu-i pune pebirou cârnaþi, caltaboºi, jumeri,slanã, brânzã…

- Pãi bine mã Gheorghiþã,cum sã le iau pe toate astea fãrãbani ?

- Nici-o problemã, ziceGheorghe scoþând portofelul dinbuzunar,… am adus ºi bani!

- Hai, somnorosule,scoalã-te!

- Oana, lasã-mã sã dorm…- Nu sunt Oana. Sunt soþul

ei…Puradelul îl întreabã pe

Bulibaºa ce este democraþia:- Atunci când cheltuim

ajutorul social în douã zile siapoi mergem ºi luãm ce-i alaltuia, aia e democraþie!

- ªi ãla nu zice nimic?- Ba da, dar aia e rasism!

-Dragul meu, la ce tegandesti?

-La nimic.-ªi eu tot la nimic.-Þie þi-e mai uºor. Tu n-ai

creier!Fãnicã se întoarce acasã

noaptea târziu. Soþia, cu o privireucigãtoarte îi aratã ceasul.

- E ora douã!- ªi ce-i cu asta? Dacã a? fi

stat acasã n-ar fi fost tot oradouã?

- O broascã fãrã carapaceeste fãrã locuinþã saudezbrãcatã?

- În primul rând e moartã. Peurmã… depinde de orientareasexualã…

Douã vecine stau de vorbãla poartã. Una îi zice celeilalte:

- Zi-i lu fii-tu sã nu mã maiimite!

- Ionele, mamã, înceteazã sãmai faci pe prostul!

- Doamnã, arãtaþi superbîn aceastã toaletã!

- Nesimþitule, închide uºa!- De ce sunt poliþiºtii uzi

pe pantaloni pânã la genunchi?- Pentru cã atunci când sting

þigara o aruncã în W.C. ºi o stingcu piciorul.

Un tip trimite din Italiafotografia sa prietenului:

- “Iþi trimit o fotografie, suntîntr-un muzeu alãturi de statuialui Apollo. Cel în pantaloni sunteu.”

Pe plajã o tipã seadreseazã unui bãrbat ce poartã

pantaloni scurþi albaºtri:- ªtii ca ochii tãi se asorteazã

cu pantalonii?- De ce, am ochii umflaþi?

La Radio Erevan, unbãtrânel întreabã:

- Ce pot sã-i dau unei fetetinere ºi frumoase, ca sã pot s-oîmbrãþiºez?

Radio Erevan rãspunde:- Cloroform.

La Radio Erevan, unascultãtor tânãr întreabã:

- Ce este aia logodnã?Radio Erevan rãspunde:- Un fel de arest preventiv

înainte de a fi condamnat peviaþã.

BBBBAAAANNNNCCCCUUUURRRRIIII ,,,, GGGGLLLLUUUUMMMMEEEE.... .... ....

Fiind bãiet, reþele zguduiamºi mã culcam ades pe monitor,iar braþul drept sub modem mi-l puneam,s-aud download-ul cel încetiºor…Un freamãt lin trecea din RAM în RAMºi un miros venea de la hard-disk,astfel adesea nopþi întregi pierdeamblând îngânat de procesorul RISC …Rãsare mail-ul, îmi bate drept în faþã;un rai din basme vãd printre pleoape,pe câmp fiºierele se pierd în ceaþãsclipiri pe cer, vederi de telescoape…Un bucium cântã tainic, vrea un CHAT,sunând din ce în ce tot mai aproape…Dar somnoros nu mã ridic din patºi mã înghite lungã, neagra noapte.Alãturi, vechiul floppy s-a blocat,în el tot zace-o tânãrã crãiasã,ºi mã gândesc s-o dau la formatat,poate, pânã la urmã, o sã iasã.Cu ochii mari, cu braþu-abia miºcat,vãd milioane de octeþi voioºi;nu par a fi prea sãnãtoºi,dar, ce conteazã? Spaþiu-i limitat…Si ah, era atâta de frumoasãcum numa-n vis o datã-n viaþa taun înger blând cu faþa radioasã ca Verbatim-ul se-aratã;iar discu-i blond ºi moale ca mãtasa,coperta-i albã ºi electronii-i surierau prea multe ca sã tot înduri –aºa cã am bagat-o în carcasã…

FOLCLOR INTERNISTROMÂNESC

Se foloseºteortografia cu

“â”!

MAMA

Baladainternautului

mai - iunie 2012 Pagina 15

Cãsuþa redacþionalã

Directori:Ionela van Rees-ZotaBerthold J. Staicu -

director adjunct

Redactor ºef:Liliana Moldovan

Seniori editori:Vali NiþuEmil Mateiaº

Redactori:Adriana CiugudeanClement LupuDiana HautschGeorge StancaIoana DiaconuDaiana MatieºViorel BãetuNiculina DrãganGeorge RocaSorohan Adina-VoicaElena TomaElena Cesar von SachseAlina Arbajter Lucia Bibarþ Marie Vrânceanu

Psiholog:Cristina Rãdulescu

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Centrul Cultural

DACIA e.V. NürnbergHohe Marter 40, 90441

NürnbergTel. 0911 64 00 173Mobil 0160 33 73 128

Tipar executat la:SC PETRAS SRL – România

• Rãspunderea pentru conþi-nutul articolelor publicateaparþine, conform art. 206Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

Angajãm Barman/ Ospãtar,femeie, vorbitoare de limbaGermanã ºi limba Românã(obligatorii) pentru restau-

rant românesc în Köln.Salariu negociabil. Eventual

putem oferi cazare înhotelul nostru. Pentru con-

tactãri, telefon 0174 2829305

Vând apartament 70 m.p. în centrulistoric Braºov ( str. Castelului) Preþ nego-ciabil. Informaþii la: 0173 1028167 sau0764 6113293.

Vând casã în Rm- Vâlcea, 124 m.p., 4camere, complet mobilatã ºi utilatã.Construcþie 2007, teren aferent 800 m.p.,gard solid. Preþ: 79.000 Euro. Informaþiila telefon: 0049 160 33 73 128.

Specialist pt IT/ Computer, service,reparaþii instalaþii, update soft, hardware,îmi ofer serviciile. Telefon: 09151 9053732

E.mail: danbuc@arcor.de

Caut parteneri foarte serioºi pentrua dezvolta un proiect austriac aflat într-oexpansiune fãrã precedent. Ideea de bazãa proiectului este aceea de a câºtiga pro-cente din rulajul naþional ºi international(de mãrfuri ºi servicii) al marilor comer-cianþi. Cei interesaþi ºi dornici sã se impliceîn afacere sunt rugaþi sã mã contacteze peurmãtoarea adresa de email :florian_badea@ymail.com

Vrei o paginã web realizatã pe gustultãu, iar asta într-un timp scurt?

Ai nimerit unde trebuie!Telefon: 0160 3373128Preþuri pentru toate buzunarele!

Ai un eveniment de organizat ºidoreºti ceva deosebit? Dansuri orientale,spaniole ºi þiganeºti. Telefon: 01602953677. Zona Franken.

Persoanã juridicã ºi/sau persoanãfizicã, cu experienþã în domeniu, efectueztoatã gama de lucrãri finisaje interioare ºiexterioare, la preþuri foarte bune. Telefon:0151 45349238.

Antreneazã-te ca un olimpic!

Pregãtire fizicã la cel mai înalt nivel petoate ramurile de activitate sportivã pen-tru orice categorie de vârstã. Ofertã spe-cialã- 3 sesiuni ptr. numai 3o Euro- 60minute timp de antrenament. Eficienþãmaximã în cel mai scurt timp. profesor:Bogdan Dinean- Personal Trainer.Informaþii la: 0152-22016607

Angajãm barman (barmaniþã)-ospãtar, vorbitoare de limba germanã ºiromânã pentru bar românesc- MareaNeagrã- Billstedt Hamburg. Informaþii la:0177 6180122

Doamnã 45 de ani, din Bucureºti,doresc angajare ca îngrijitor persoane învârstã sau curãþenie, volzeit sau teilzeit, cucontract de muncã german sau gewerbe...vorbesc limba germanã mediu, experienþãca îngrijitor supraveghetor bãtrâni, cca 3ani de zile... doresc sã lucrez începând deanul viitor luna martie... aºtept rãspuns ºioferte pe adresa de e-mailcreata_44@yahoo.com. Mulþumesc.

Bucãtar român cu experienþã, cautde lucru în domeniu. Am mai lucrat înGermania ca bucãtar. Cunoºtinþe limbagermanã începãtor. Tel.015225968067.

Doamnã 40 ani, nefumãtoare, cudomiciliul în Nuerenberg, doresc loc demuncã în urmãtoarele domenii: îngriji-toare bãtrâni, copii mici, curãþenie ladomiciliu sau birouri, bucãtãrie etc.Contactaþi la nr. de telefon: 0151 45509469

RACOCI OCRAV ANTONIO TÂNÃR DIN BUCUREªTI - cursuri superioare ACADEMIA

TEHNICÃ MILITARÃ BUCUREªTI -atestat limba englezã, limba germanã

începãtor, atestat informaticã Capacitatea de a-ºi planifica singur

munca, iniþiativã în realizarea diverselorsarcini ºi acþiuni, orientare spre progres ºi

autodezvoltare, respect faþã de colegi . DORESC UN LOC DE MUNCÃ ÎN

CADRUL UNEI FIRME. CONTACT: octavus@live.com

Caut loc de muncã ca bucãtar expe-rienþã/vechime 8 ani jumãtate în specifictradiþional românesc ºi ceva internaþional.Pot fi contactat la adresa de e-mail alex-chitu72@ yahoo.com sau telefonic 0040-729569803. Rog doar oferte serioase.Alexandru

Persoanã serioasã, dinamicã, fãrãvicii, caut loc de muncã în domeniul indus-trial, agriculturã sau grãdinãrit/forestier.Cunoºtinþe minime limba germanã,englezã ºi francezã mediu. Telefon: 00400-766769701 sau 00400 217773650.

Doamnã atractivã, 57 ani, vãduvãfãrã obligaþii, doresc sã cunosc un parten-er pentru o relaþie stabilã. Telefon. 0151424 325 36

Tânãrã 38 ani, doresc sã cunosc pecineva care ar putea sã-mi aline clipele desinguratate. Scrie-mi un sms sau sunã-mãla nr. 0151 454 12089. Vorbesc germana siromâna.

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei noastre? Eºti o persoanã cuambiþii ºi doreºti sã faci ceva pentru comu-nitatea românã? Atunci sunã la numãrulde telefon: 0160 33 73 128 sau scrie-ne peadresa: asii.romani@ yahoo.com ºi veiputea fii colega (colegul) noastrã (nostru).

Pensionar singur, 69 ani, încã activ,caut partener(ã) (i) pentru turism înEuropa cu maºina sau mai departe, dupãposibilitãþi. Relaþii la telefon: 0049 177 5004093.

DIVERSE

MATRIMONIALE

LOCURI DE MUNCÃ

SERVICII

IMOBILIARE

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE

Sunt un tânãr român pe nume Rusz SimotaCiprian Aurelian, nãscut în România loc.Petroºani, la data de 15.10.1986. Am absolvit unColegiu Agricol secþia Veterinarã în ANUL2006, timp de 2 ani am fost student la U.S.A.B.Timiºoara, dar am fost nevoit sã îngheþ anulIII, urmând sã termin Facultatea când voi aveaposibilitãþi. Am muncit ca tehnician veterinartimp de 1 an, apoi 2 ani ca muncitor necalificatîn construcþii. Mi-aº dori dacã mã poate ajutacineva sã ajung în Germania sã mã angajez camuncitor necalificat la o fabricã, abator sau lao herghelie de cai. Nu pot oferi momentan nicio garanþie materialã ci numai una moralã,urmând ca în cazul unui ajutor oferit sãreturnez banii. Nu vã voi dezamãgi .

Mulþumesc anticipat, Rusz Simota CiprianAdresa mea: simotaciprian@yahoo.com sau

simotalucia@yahoo.com Tel.0354880389loc.Petroºani ; Jud. Hunedoara str. Pãcii; bl

6; ap. 21

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã

publicitate, din acest numãr, vã oferim oportunitatea de a ne trimite anunþuldumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuitNume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:Hohe Marter 40, 90441 Nürnberg

sau pe e-mail: asii.romani@yahoo.com

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

C M Y K