C M Y K

În vederea integrãrii, primullucru care trebuie fãcut esteORGANIZAREA

Retrospectiva în imagini a luniiianuarie a asociaþiilorRumänische ASSE ºi Dacia e.V.

În data de 15 IANUARIE 2012Agenþia de Presã AªII ROMÂNIa împlinit 3 ANI

“Sãptãmâna Verde” a debutat lapavilionul României cu produsetradiþionale româneºti

Vizita senatorului Viorel Badeaîn Germania

FRUMUSEÞEA ÎN IMAGINI

Cum se cautã un loc de muncãîn Germania

DIN SUMAR

Pagina 2

Pagina 6

Pagina 8

Pagina 4

Pagina 5

Pagina 7

Pagina 12

MicuþaVanessarevineprintrestele...

România va fi prezentã cu 20 defirme la cel mai mare târg deproduse ecologice din lume -Biofach 2012, care se va

desfãºura în Germania, la Nuremberg, în perioada 15-18 februarie2012, evenimentul fiind susþinut de Asociaþia Operatorilor din AgriculturaEcologicã - "Bio România" ºi de Ministerul Economiei, Comerþului ºiMediului de Afaceri - Departamentul de Comerþ Exterior. Pagina 6

Pagina 3

16 pagini februarie - martie 2012

ªªªªiiii vvvvoooo cccc eeeeaaaattttaaaa ppppooooaaaa tttt eeee ffff iiii

aaaauuuuzzzz iiii tttt ãããã!!!!Anul 3 • Nr. 14

România va fi prezentã cu 20 de firme la cel mai maretârg de produse ecologice

din lume - Biofach 2012

Con

sulta

nþã

ºi în

lim

ba r

omân

ã

România va fi prezentã cu 20 de firme la cel mai maretârg de produse ecologice

din lume - Biofach 2012

Urmãrind cu atenþie dezvoltareatematicii de integrare în Germania,constat cu îngândurare cã, comunitatearomânã este încã lipsitã de spirituladevãrat în a construi activ viitorulcomunitãþii noastre pe teritoriul german.Prin angajamentul meu voluntar înConsiliul de Integrare al Bavariei(Bayerische Integrationsrat) am reuºit unprim pas, acela de a aduce la cunoºtinþãdoleanþele românilor, direct în faþaInstituþiilor de Stat germane. Un lucrubinevenit ºi salutat de ei, însã acest lucrutrebuie dezvoltat, ajungindu-se la:"Vocea Comunã a comunitãþii româ-neºti". Dacã pânã în prezent sunt con-fruntat mai mult cu problemele celor nouveniþi în Germania, probleme specifice,cum ar fi: învãþarea limbii, cãutarea unuidomiciliu, dar ºi modalitãþi de a intra pepiaþa muncii, doresc sã lãrgesc acestspectru social. Prin intermediulPlatformei culturale Aºii Români ºi aCentrului Cultural Dacia din Nürnbergreuºim, cu un grup restrins de persoane,pe bazã de voluntariat, sã sprijinimromânii din zonã.

Prin publicaþia VOCEATAam reuºitsã ajungem mai aproape de publiculvorbitor de limba românã, avîndrezultate pozitive, ei rezonând cupunctele noastre de vedere.

Totuºi, felul de organizare alcelorlalte comunitãþi: turci, ruºi, greci,chiar ºi lãudabila structurã a saºilor ºisvabilor din Transilvania, sunt structuribine întemeiate, care se pot asigura de totrespectul nostru. Constat cu tristeþe olene ºi un dezinteres al românilor de aconstrui o structurã reprezentativã în faþãinstituþiilor publice din Germania.

Singura miºcare lãudabilã în aceastãdirecþie au fost nenumãratele încercãriale LARG-ului de a srânge sub oorganizaþie umbrelã asociaþiileromâneºti din Germania.

Aceste încercãri au eºuat însã în þelullor, dintr-un motiv unic: voceareprezentanþilor asociaþiilor membre înLARG nu reprezintã nici pe departeopinia unei comunitãþi pe care ei susþincã o reprezintã, ci mai mult voceafondatorilor acestei asociaþii sau a unormembri susþinãtori, de multe ori însãurmãrind scopuri ºi interese proprii.

Renunþ aici intenþionat sã dau exempleconcrete.

Încã nu s-a reuºit cu adevãratînþelegerea scopului de asociere, de aforma o structurã cu un þel comun. Nutrebuie sã fondãm asociaþii doar cuscopul de a cere sprijin de la guvernulRomâniei pentru o activitate sau alta,noi trebuie, prin forþele proprii, sã creemun fundament pentru o reprezentareunicã. Nu este nevoie de posturi ºi funcþiipentru a ne spune pãrerea, avem nevoiede oameni distinºi ºi motivaþi, care sãdepunã aceastã muncã voluntarã înscopul comunitãþii.

Nu vreau sã spun cã aceºtia nuexistã, doar prin intermediul internetuluireuºim astãzi sã gãsim câteva portaluri,fie pagini independente sau utilizatori îndiverse platforme sociale, care prinalegerea numelui se dau dreptreprezentanþi ai întregii comunitãþi sauchiar al întregii Diaspore române. Mãîntreb cine stã în spatele acestor"reprezentanþii"? De multe ori nu suntmai mult decât oameni visãtori, care credcã prin puþinã reclamã pe paginile lorreuºesc sã strângã câþiva bãnuþi pespatele comunitãþii.

Nu aceºtia sunt adevãraþii români decare avem nevoie.

Desigur, am luat cu toþii decizia de atrãi pe viitor aici sau doar sã muncimcâþiva ani în Germania pentru binelefamiliilor noastre, asta nu înseamnând sãne asimilãm total cu societateaautohtonã. Dreptul nostru de a ne pãstraintegritatea naþionalã, obiceiurile ºitradiþiile culturale ne sunt asigurate delege. De ce nu le folosim însã întotalitate, asigurînd ºi generaþiilorviitoare, un contact viu cu ce am lãsat noiîn urmã?

Mai mult, mi-aº dori sã clãdim în câtmai multe oraºe, zone ale Germaniei,centre cu adevãrat româneºti, puncte deîntâlnire nu numai pentru români, cipentru orice om interesat sã cunoascãRomânia.

Oare acele mici ºi dese concedii careunii le fac la rudele din România saupetrecerile cu artiºtii de odinioarã suntdestul pentru a ne îmbãta sufletul cunostalgie? Oare suntem mulþumiþi pedeplin de imaginea pe care o avem în

societate? Oare chiar nu putem face paºimai mari, cunoscând aprecierea dinpartea culturalã ºi intelectualã ainstituþiilor germane?

Aceastea sunt doar câteva întrebãripe care eu adesea mi le pun atunci cândsunt confruntat, în cadrul ºedinþelorplenare, cu iluziile reprezentanþilor altorcomunitãþi de migranþi.

Deseori constat cã obrãznicia lor de acere tot mai multe avantaje pentruasociaþiile sau iniþiativele lor nu cunoasclimite. κi permit asta... deoarece înspatele lor existã o comunitate care îisusþine doar prin numeroºii membrii pecare îi deþin. Ofertele sociale, educativeale statului german faþã de migranþi suntimense, însã nu reuºim sã beneficiem deele din mai multe motive: neorganizarenoastrã ca ºi comunitate românã ºiobiceiul nostru, parcã înãscut, de aimproviza. Preferãm sã ocolim oîntrebare la locul potrivit, dar suntemdispuºi sã urmãm exemplul vecinuluisau al unui prieten de familie, chiar dacãacesta este greºit.

Mã întreb dacã eu sunt singurul care,atunci când am întrebãri legate deRomânia sau de drepturile românilor înGermania, simþind dorinþa sã fiuinformat 100% corect, ºi nu de peGoogle, la porþiile bisericii din apropieresau în cel mai extrem caz la cineva venitde câteva sãptãmâni în Germania, rãtãcitdin Italia sau Spania pe drumurile sprecasã, de ce nu ar face acelaºi lucru ºi alþicompatrioþi de ai mei? Îmi doresc cuadevãrat centre româneºti independenteîn cât mai multe oraºe ale Germaniei. Nutrebuie sã urmãm exemplele celor careau inaugurat câte o "Casã Româneascã"undeva în lumea asta, sponsorizatã devreun politician sau chiar de un partidpolitic, trebuie sã mergem un drum alnostru, un drum pe care noi îl cunoaºtem,pentru cã îl trãim zi de zi aici, înGermania. Ambasadele ºi Consulatele artrebui sã fie singurii noºtrii însoþitori ºisusþinãtori legali, referitor la doleanþelenoastre faþã de instituþiile româneºti dinþarã.

Totodatã trebuie susþinutã activitateaDRP-ului, independenþa sa, indiferent deculoarea politicã în conducerea þãrii.

Desigur aº putea dezvolta fiecareidee în parte, sã-mi expun aici punctul devedere referitor la cum vãd eu viitorulcomunitãþii române din Germania, însãdoresc, la final, sã fac un apel la fiecareOM care gândeºte ºi simte româneºte, lafiecare, care, la fel ca mine doreºte sã fiereprezentat cum se cuvine în faþainstituþiilor publice ºi mai ales sã fiemândru când spune cã este român.Contactaþi-mã fãrã reþineri ºi haideþi sãdeschidem poarta unei noi gândiri, sãpãºim alãturi, fãrã invidie spre realizareaunei imagini curate a tutoror carespunem cã suntem ROMÂNI! Avemacum ºansa aceasta ºi nu trebuie sã orisipim. Ce aþi dori de la Instituþiile deStat germane? Cum aþi vrea sã fieviitorul românului în Germania ºi alteîntrebãri la care, cu siguranþã le vom gãsirãspunsul în decursul timpului laºedinþele unde voi expune cerinþele ºidoleanþele dumneavoastrã.

Aºtept rândurile dumneavoastã laadresa: staicu@staicu.de

Cu stimã ºi preþuire,Berthold Staicu

februarie - martie 2012Pagina 2

Urioasa!

Sã alungãmgrijile cu un

zâmbet!Nu pot sã îmi explic de ce o mare parte a

publicului ce urmãreºte emisiunile televizatemanifestã o sensibiliate aparte pentru ºtirile negative,pentru evenimentele ºocante, care te încarcã deneliniºte ºi anxietate. Presa româneascã în modspecial profitã de aceastã slãbiciune psihologicã ºi îºiagaseazã publicul cu ºtiri negative, cu evenimenteºocante ºi distructive.

În acest context, nu este de mirare cã uneorisuntem neliniºtiþi fãrã sã ºtim de ce, suntemîngrijoraþi, fãrã sã avem vreun motiv anume. De underãsar aceste stãri? Nu din senin, desigur! Presaabundã în ºtiri referitoare la recesiunea economicã,situaþia politicã din þarã este dezastruoasã ºi estereflectatã în chip monstruos în diverse emisiuni ºitalk-show-uri, unde apar „specialliºti” care nurezolvã situaþia, ci creeazã panicã ºi emit tot felul deconcluzii.

Pentru a scãpa de stresul provocat de vizionareaemisiunilor cu ºtiri negative avem la îndemânã maimulte soluþii. Prima ar fi sã schimbam canalul TV ºisã ne uitãm la altã emisiune. A doua ar fi sã ieºim înaer liber, sã ne plimbãm ºi sã facem miºcare, chiardacã afarã temperatura a scãzut la -10 grade. A treiaalternativã ar fi refugiul într-o carte bunã.

Fiecare din noi apreciazã în mod diferit o cartebunã! Apetitul pentru lecturã diferã de la o persoanãla alta atât, în privinþa genurilor lecturate, cât ºi înprivinþa cantitãþii volumelor citite într-o anumitãperioadã de timp. În mod cert, nu mai avem timppentru lecturã aºa cum se întâmpla în trecut. Interesulomenilor pentru cãrþi a scãzut. Acest fapt nu neîmpiedicã sã citim chiar ºi atunci când nu avemsuficient timp liber, dar intuim cã un roman bun,poate reduce tensiunile produse în viaþa cotidianã,poate elimina îngrijorãrile provocate de ploaia de ºtirinegative. Acesta este rolul biblioterapiei, adicã atratamentului prin lecturã. Ne scapã de stres ºi griji!

Alãturi de lecturã existã multe alte metode deeliminare a stresului. Nu voi insista asupra lor. Ceeace putem face este sã evadãm din viaþa de zi cu zi, sãne plimbãm sau pur ºi simplu sã visãm cu ochiideschiºi þinând o carte bunã în mânã sau depãnândpoveºti împreunã cu un prieten.

Prietenia ne scapã ºi ea de griji. Când ai un umãrpe care sã te sprjini, când existã cineva care te ascultãcu interes ºi empatie, grijile devin mai uºoare ºiproblemele îºi pierd din gravitate.

Ce vã propun acum la început de an? Sã alungaþistãrile de neliniºte ºi îngrijorare apelând la lecturã, laprieteni ºi la dragoste. Sau... Pur ºi simplu alungaþi-lecu un zâmbet, cu speranþa în viitor ºi cu o atitudineechilibratã ºi plinã de înþelepciune faþã de neliniºtiledin trecut, prezent ori viitor.

Liliana Moldovan

EEDDIITTOORRIIAALL

Doresc sã-mi exprim prinurmãtoarele rânduri

nemulþumirea faþã dedistanþa ºi ignoranþa pe

care o urmãresc încomunitatea românilor din

Germania. Nu vreau sã criticsau sã acuz pe cineva,

intenþia mea este oferireasprijinului meu în ceea ce

priveºte reprezentareacomunitãþii în faþa

instituþiilor publice dinGermania ºi schimbareaimaginii românilor. Prin

intermediul presei imaginearomânilor este negativã,

presa germanã ingnorândparþial reuºitele culturale ºi

intelectuale avute deromâni pe teritoriul german.

îînn vveeddeerreeaa iinntteeggrrããrriiii,, pprriimmuull lluuccrruuccaarree ttrreebbuuiiee ffããccuutt eessttee OORRGGAANNIIZZAARREEAA

februarie - martie 2012 Pagina 3

La numai 11 ani, iatã cãmicuþa stea începe sã luceascãprintre aºtri din ce în ce maimult.

ªi-a continuat silitoarecursurile de canto, danseazã ca oprofesionistã ºi este dragãlaºãfoc. Dar asta nu este totul despreVanessa. Chiar dacã pãrinþii (Hannes ºi Monika) provin dinRomânia, Vanessa este nãscutã înGermania, dar niciodatã nu au

uitat sã-i aminteascã micuþeilocurile de unde sunt bunicii.

De curând, a fost selectatã labinecunoscutul concurs “MyName Is” ce se difuzeazã peRTL2- unde a trebuit sãinterpreteze trei melodii diferiteîn faþa juriului la München.

Dupã ore bune de aºteptare ºiemoþii, aceasta a fost selectatã sãmeargã în data de 1 martie a.c.mai departe la Köln, unde va

trebui sã susþinã un nou recital înfaþa juriului, respectiv: Michele,Alexandra Pocher ºi MaartenSteinkamp.

Colectivul redacþional îidoreºte mult succes în continuareºi fie sã te vedem mereustrãlucind printre aºtri, iarpãrinþii ºi fraþii sã fie mândri detine.

Ionela van Rees- Zota

Micuþa Vanessarevine printre stele...

Cu ceva timp în urmã, am redat un interviu acordat Vanesei Fronius ( astãzi VanessaBreda) unde relatam ceea ce face cu atâta drag aceasta. De la dans, la muzicã, de la a

ne povesti cât de minunatã i se pare România, pânã la faptul cã îºi doreºte sã fie o nouaHanna Montana. Se pare cã visul Vanessei este din ce mai aproape de realitate.

www.

radi

or.eu

„Neue Pächter - Bewährte QualitätSie wohnen nahe

des Hauptmarktes,mitten im Herzen derNürnberger Altstadt,in der Nähe der Burg,des SchönenBrunnens und derF r a u e n k i r c h e .Entdecken Sie eineder beliebtestenU r l a u b s s t ä d t eDeutschlands, die fürihr mittelalterliches

Flair und ihr großes Kultur- und Freizeitangebot berühmt ist.Flanieren Sie durch die romatischen Gassen und nutzen Sie

das reichhaltige Einkaufsangebot oder verweilen Sie imSommer in einem der zahlreichen Biergärten. DieFußgängerzone mit ihrenGeschäften und kuturellenAttraktionen beginnt unmittelbar anunserem Hotel. Die optimaleAnbindung an öffentlicheVerkehrmittel sorgt dafür, dass Sieschnell und unkompliziert zu Ihrennächsten Terminen oder zu einer derzahlreichen Sehenswürdigkeitengelangen.

Engagierte und motivierteMitarbeiter verleihen jedemerfolgreichen Unternehmen seineinzigartiges Ambiente. Mens-chlichkeit, Hilfsbereitschaft undFürsorge stehen daher für uns imBurghotel Nürnberg an obersterStelle. Wir sorgen während Ihres Aufenthaltes für genau jeneangenehme Atmosphäre, die Ihren Besuch in unserem Haus zuetwas Besonderem macht.

Unser Team und wir stehen Ihnen daher jederzeit sehr gernefür Ihre Fragen und Wünsche zur Verfügung.

Wir freuen uns auf Ihren Besuch.Tochter und Vater heißen Sie herzlich willkommen!Sandra und Ion Mocanu“

„Unser kleines familienbetriebenesRestaurant befindet sich im Herzen

der Altstadt, an der berühmtenAlbrecht-Dürer-Straße

Unser Gasthausstellt Ihnen 35Sitzplätze in einerwundervoll rustikalen& gemütlichenAtmosphäre in der Sieregional fränkischesowie rumänischeS p e z i a l i t ä t e ngenießen können.

für Privatfeiern, Taufen, Gruppen, für Feiern und Feste allerArt, für alt & jung, für Familien, Freunde, für Einheimische,

Touristen & Heimatverbunde: Wir heißen Sieherzlichst Willkommen in der Burgschänke.“

„Seit 12 Jahren erfreuen wir unsere Gästemit regional fränkischen & typischrumänischen Spezialitäten. Besuchen Sie unser Restaurant mitten in derNürnberger Altstadt und genießen Sie inrustikaler und gemütlicher Atmosphäreköstliche Speisen und Getränke. Es erwartenSie Original Nürnberger Bratwürste,Fränkische & Rumänische Bratwürste &Bratwurstvariationen, lecker knusprigeSchäufele, hausgemachte Krautwickelrumänischer Art, Mititei, Ciorba de burta,Rinderschmorbraten, Gemischte Grillplatten,Schweinebraten, köstliche Suppen & frischeSalate. Wir freuen uns darauf Sie begrüßen zu

dürfen!“Burghotel Nürnberg ***Lammsgasse 3D - 90403 NürnbergT: +49 (0) 911 / 23 88 90F: +49 (0) 911 / 23 88 91 00info@burghotel-nuernberg.dewww.burghotel-nuernberg.de

BAL DEMÃRÞIªOR

Vã invitãm sã petrecemîmpreunã, ca de obicei, de Mãrþiºor.Pentru cã balul are loc în 3 martie,sãrbãtorim ºi Ziua femeii, puþin înavans,

SÂMBÃTÃ, 3 MARTIE, DE LAORA 19, LA RESTAURANTULMAKEDONIA, HEIDELBERG

Carl-Diem-Strasse 1, KirchheinNord.

Cântã pentru noi TARAFUL”PROMOROACA” - muzicãpopularã ºi

ION CALANCEA - muzicãpopularã, muzicã uºoarã, româneascãºi internaþionalã, inclusiv muzicãgermanã.

Intrare: 5,-Euro- bucãtãrie balcanicã, preþuri

foarte convenabileA. I. CUZA - Gesellschaft für

Literatur, Musik und Kunst e. V.Heidelberg

Josif Herlo, 1. VorsitzenderAm Dorf 38D - 69 124 HeidelbergTel. +49 6221 78 37 97Fax. +49 6221 78 61 29

februarie - martie 2012Pagina 4

RETROSPECTIVA ÎN IMAGINI A LUNII IANUARIE AASOCIAÞIILOR RUMÄNISCHE ASSE ªI DACIA e.V.

Întâlnirea de la început de an CSU

Întâlnirea de la început de an a Instituþiei deIntegrare a celor proveniþi din alte þãriorganizatã la Primãria din Nürnberg

KUF- Amt für Kultur und Freizeit - Întâlnireainformativã a Asociaþiilor din Nürberg

Înâlnirile noastre continuã. Aºa cum v-aþiobiºnuit- în prima ºi a treia zi de marþi afiecãrei luni vã aºteptãm sã ne întâlim laMeherGenerationenHaus din Schwein-

auerhauptstrasse 31, începând cu orele 17,00

Întâlnirea de la începun de an- ZAB

Curs de informare cu privire la formalitãþilece trebuiesc fãcute pentru finanþãrile

asociaþiilor organizat de KUF

februarie - martie 2012 Pagina 5

Atunci când mi-e dor...În ultimii 3 ani, când mi-e dor de voi, ºtiu

unde sã vã gãsesc: pe Agenþia de Presã AªIIROMÂNI! Se întâmplã sã-mi lipsiþi, sã mãîntreb ce mai faceþi, cum vã mai distraþi, ce aþimai inventat, cu ce sunteþi preocupaþi, ce vãdoare...în fine, ca între românii de pretutindeni.Vã caut mai mereu, din Australia, America,Canada, pânã în R. Moldova, vã urmãresc printoatã Europa, învãþ de la voi ºi vã spun noutãþidin þara lui Homer. Ultima noutate despreEpoca de Aur a lui Pericle este cã....era a luiPericlis. De-atunci încoace...e din ce în ce maigreu. N-am ºtiut, la început, ce vor sã facãIonela van Rees-Zota ºi Berthold Staicu,fondatorii ºi directorii Aºii Români, mai ales pe15 ianuarie...Cu toþii ºtim cã este ziua PoetuluiNepereche, dar, dacã ne gândim bine, el esteacel care a scris....Mai am un singur dor... Iareu, când mi-e dor...vã caut pe Aºii ºi de-aº vreasã se mai întâmple ceva... ar fi ca într-o zi,mãcar pentru puþin...sã fim iar acasã toþi,împreunã, ca mai demult...ca sã nu-mi mailipsiþi atât ºi....ca sã nu ne mai cãutãm. La MulþiAni! Colegilor felicitãri, cititorilor mulþumiri ºipe toþi....Eminescu sã ne judece!

Ioana Diaconu

Agenþia de presã AªIIROMÂNI sãrbãtoreºte 3 ani

de activitate!Iubim începuturile de an ºi

vremea urãrilor de bine pentruavalanºa de optimism ºi gânduri bunepe care le primim de la prieteni,cunoscuþi sau diverºi colaboratori.Îndrãgim primele zile ale lui ianuarie,fie pentru cã ne motiveazã sã facemplanuri de viitor, fie pentru cã neoferã ocazia sã facem bilanþuri sã negândim la frumoasele ºi rodnicelerealizãri din trecut. O asfel derealizare, a fost înfiinþarea Agenþiei de Presã„Aºii Români”, inauguratã, nu întâmplãtorîntr-o zi de 15 ianuarie, când se serbeazãnaºterea marelui poet Eminescu.

Constituirea ei, în urmã cu trei ani, a fostrodul preocupãrilor Ionelei van Rees-Zota ºi alui Berthold Staicu, fondatorii ºi directoriiAgenþiei. Ei ºi-au dorit sã ofere, în principalromânilor din diaspora, un mijloc deinformare rapid, eficient, care sã se remarceprin calitatea ºi varietatea ºtirilor furnizate,dar ºi prin caracterul imparþial ºi selectiv alinformaþiilor ºi evenimentelor publicate pe

site-ul agenþiei.Pe aceste principii, a luat naºtere, în 15

ianuarie 2009, Agenþia de Presã AªIIROMÂNI. Pe parcursul celor 3 ani deactivitate, agenþia de presã, nãscutã laNürnberg, a reuºit sã îºi creeze o reputaþienaþionalã ºi internaþionalã devenind unadintre cele mai cunoscute ºi respectate sursede informare accesate de românii depretutindeni. Desigur, succesul obþinut deAªII ROMÂNI în domeniul jurnalistic s-adatorat consecvenþei cu care directoriiagenþiei au reuºit sã menþinã viu flerul

jurnalistic, oferind ºtiri credibile, diverse ºinepartinice. Alãturi de ei s-a aflat un grup decolaboratori inimoºi, care s-au implicatpermanent ºi au lucrat zilnic, curesponsabilitate ºi pasiune pentru a furnizamiilor de cititori din lumea întreagã serviciijurnalistice utile ºi de o lãudabilã calitate.

Mânaþi de entuziasm ºi seriozitate am fostprobabil vegheaþi de spiritul lui Eminescucare ne-a îndrumat cu subtilitate în calitate depasionat ziarist, ce a lãsat posteritãþii o operãpublicisticã de o valoare inestimabilã.

Liliana Moldovan

În data de 15 IANUARIE 2012 Agenþiade Presã AªII ROMÂNI a împlinit 3 ANI

Cu aceastã ocazie, vã prezentãmcâteva rânduri scrise de Redactorulªef Liliana Moldovan ºi redactorulnostru din Grecia Ioana Diaconu...

Cãtre membrii comunitãþii parohiale a CentruluiBisericesc Român Ortodox din München, cãtreprietenii, donatorii ºi susþinãtorii proiectului deconstrucþie a bisericii ºi reºedinþei episcopale dinMünchen-Aubing

Obiectul scrisorii:1. Stadiul proiectului de construcþie a bisericii din

München-Aubing; Curatoriul2. Donaþii; plãþi, adeverinþe de donaþie, noi donatori3. Grãdiniþa germano-românã

Fraþi ºi surori în Hristos,Vã mulþumim pentru consecvenþa ºi devotamentul

cu care ºi în anul 2011 aþi susþinut spiritual ºi materialacþiunile Centrului nostru Bisericesc din München.

1. Stadiul proiectului de construcþie & Curatoriul

Eforturile noastre referitoare la construcþiamânãstirii, reºedinþã episcopalã, cu hramul „ÎnãlþareaSf. Cruci” ºi „Sf. Ierarh Calinic de la Cernica”, s-auintensificat anul trecut. În 11 septembrie, în cadrul uneislujbe solemne, am avut cinstea ºi bucuria puneriipietrei de temelie a viitorului sfânt locaº de cãtrePreafericitul Pãrinte Daniel, Patriarhul BisericiiOrtodoxe Române.

În luna noiembrie 2011 s-a semnat cu oraºulMünchen un contract opþional, valabil doi ani, cu plataatunci a 600.000 Euro, reprezentând mai mult dejumãtate din valoarea terenului. Jumãtate din aceºti baniau fost strânºi din donaþii de la credincioºi ºi cealaltãjumãtate acordaþi ca ajutor frãþesc de cãtre Biserica Ev.-Luteranã din Bavaria. De curând s-a efectuat o expertizãvizând sãnãtatea solului, ale cãrei rezultate esteplanificat sã le avem la sfârºitul lunii ianuarie. Dacãrezultatele expertizei vor certifica cã situaþia terenuluieste în limitele stabilite contractual cu oraºul, ceea ceeste de aºteptat, vom putea solicita ulterior aprobarea deconstrucþie, urmând ca lucrãrile efective de construcþiesã înceapã în primãvara lui 2013.

În 29 noiembrie 2011 am reuºit sã înfiinþãmcuratoriul în vederea sprijinirii acþiunii noastre, curatoriuformat din personalitãþi ale vieþii publice ºi bisericeºtibavareze, a cãrui preºedinþie a fost preluatã de d-naBarbara Stamm, preºedinta Parlamentului Bavariei.

În luna decembrie am convenit cu reprezentanþiiArhiepiscopiei Catolice de München ºi Freising unîmprumut fãrã dobândã din partea acesteia, în valoarede 300.000 Euro, pentru realizarea proiectului nostru.Prin urmare, pentru achitarea integralã a terenului ne

mai sunt necesari pânã la sfârºitul anului acesta încã250.000 Euro.

2. Donaþii; plãþi, adeverinþe dedonaþie, noi donatori

Pe toþi cei care aþi preluat unitãþi sau metri pãtraþi deteren spre finanþare, v-am ruga sã încercaþi achitareaacestora pânã în 31.12.2012, pentru ca ulterior sãîncepem finanþarea construcþiei. De un mare folos nesunt în acest sens contribuþiile lunare din parteadonatorilor – „Dauerauftrag” –, care certificã în faþaautoritãþilor faptul cã suntem o instituþie serioasã carepoate fi creditatã. Pentru sumele mai mari de 50 Eurovom acorda „Spendequittung” pentru scãderea de laimpozit a sumelor donate. În vederea acestui lucru vãrugãm sã ne comunicaþi adresa dumneavoastrã;necomunicarea adresei va fi consideratã echivalentulrenunþãrii la „Spendequittung”.

Ne bucurãm de noi donatori, respectiv de donatori ºisusþinãtori ai proiectului care recomandã acest proiect ºialtora, pentru a lãrgi astfel cercul susþinãtorilor. Pe toþicei care aveþi idei referitoare la modul realizãriiproiectului sau puteþi recomanda iniþiativa noastrã ºialtora, vã rugãm sã nu ezitaþi sã o faceþi.

3. Grãdiniþa germano-românãReferitor la proiectul grãdiniþei germano-române de

care vã informam în scrisoarea din 5.01.2011, având învedere costurile extrem de mari pentru posibilitãþilenoastre am renunþat la asumarea acestui proiect, careînsã a fost preluat de un investitor privat, astfel cãgrãdiniþa va fi totuºi construitã.

Pentru toate acestea, vã mulþumim tuturor ºi vãasigurãm de recunoºtinþa ºi rugãciunea noastrã, precumºi de faptul cã binele fãcut aduce asupra celor ce-lsãvârºesc binecuvântarea lui Dumnezeu, îi formeazãdrept lucrãtori ai binelui ºi constituie ºi o încurajarepentru cei din jur la aceeaºi lucrare de înmulþire abinelui.

Îl rugãm pe Dumnezeu ca ºi în anul 2012 sã vãbinecuvinteze viaþa ºi familiile, ºi vã dorim tuturorsãnãtate, mântuire ºi spor în tot lucrul bun.

Cu dragoste în Hristos, recunoºtinþã ºibinecuvântare,

Sofian BraºoveanulSekretariat

Rumänisch-Orthodoxe Metropolie (KdÖR)Paul-Heyse-Str.19, D-80336 MünchenTel: 089/95481844; Fax: 089/54572058

E-Mail: secretariat@cbrom.de

Naºterea unei biserici în München

februarie - martie 2012Pagina 6

În pavilionul naþional alRomâniei îºi vor expune produseleecologice cele 20 de firmeromâneºti, acestea prezentândvizitatorilor produse certificateecologic precum cereale ºi seminþeoleaginoase, fructe de pãdure,miere ºi produse din miere, uleiuri,fãinã dieteticã ºi fãinã integralã,pâine ºi produse de panificaþie,seminþe de plante aromatice ºimirodenii, furaje, lapte ºi produselactate, vinuri, sucuri din fructe,etc. Vor fi expuse ºi obiecte de artãºi artizanat tradiþionale româneºti,certificate ecologic. “Intenþionãmsã promovãm produsele ecologiceromâneºti pe piaþa internaþionalã,

iar participarea la acest târg ne aratãcã suntem pe drumul cel bun. Anulacesta, în cadrul Biofach 2012,România doreºte sã demonstrezelumii cã agricultura ecologicã ro-mâneascã reprezintã un mare po-tenþial ºi cã poate deveni un mareproducãtor ºi exportator de produseºi de alimente ecologice. Statisticarealizatã la nivel mondial ne situ-eazã în primele 20 de þãri din lumeexportatoare de produse agricolecertificate ecologic”, a declaratpentru Agerpres preºedintele Bio-România, Marian Cioceanu.

Agricultura ecologicã dinRomânia ºi-a triplat, în 2011,numãrul operatorilor activi din

sistem, pânã la 10.000, iar creºtereasubvenþiilor în acest domeniu arputea aduce, la finele anului viitor,o dublare a agricultorilor care vorintra în sistemul de certificareecologicã. “Este pentru prima oarãcând într-un an se majoreazã de treiori numãrul operatorilor dinsistemul ecologic. Dacã la finele lui2011 aveam 3.800 de operatori însistem, acum sunt în jur de 10.000,majoritatea fiind fermieri mici, desubzistenþã, care deþin suprafeþe deteren de trei pânã la 20 hectare sauagricultori cu 3-5 vaci, 50-100 deoi sau cu 10 stupi”, a declaratpentru AGERPRES, la finele luniidecembrie, preºedintele AsociaþieiOperatorilor din AgriculturaEcologicã - ‘Bio-România”.

Reprezentantul asociaþiei con-siderã cã soluþiile ieºirii din crizaeconomicã, cât ºi pentru o dezvol-tare durabilã a României pe termenmediu ºi lung sunt reprezentate deagricultura ecologicã, ecoturism ºiagroturismul ecologic, “cele maieficiente, rapide ºi sigure strategii

de dezvoltare a României”. De ase-menea, transformarea fermelor desubzistenþã în microferme ecologi-ce, este una din soluþiile majore dedezvoltare durabilã ºi sustenabilã asatului românesc, considerãpreºedintele Bio-România.

Biofach reprezintã cea maimare expoziþie mondialã de pro-

duse ecologice, ce se caracterizeazãprin diversitatea produselor, prinprisma participãrii a peste 2.500 defirme expozante, din peste 90 deþãri, o suprafaþã de expunere de88.500 metri pãtraþi ºi peste 44.500de vizitatori, din care peste 20.000din afara Germaniei.

AGERPRES

România va fi prezentã cu 20 de firme la cel mai maretârg de produse ecologice din lume - Biofach 2012, carese va desfãºura în Germania, la Nuremberg, în perioada

15-18 februarie 2012, evenimentul fiind susþinut deAsociaþia Operatorilor din Agricultura Ecologicã - “BioRomânia” ºi de Ministerul Economiei, Comerþului ºi

Mediului de Afaceri - Departamentul de Comerþ Exterior.

România va fi prezentã cu 20 de firme la cel mai mare târg de produse

ecologice din lume - Biofach 2012

Deschiderea oficialã a Expoziþieiinternaþionale pentru Industrie Alimentarã,Agriculturã ºi Horticulturã “SãptãmânaVerde’’, de la Berlin, a debutat la pavilionulRomâniei cu vizita ministrului federal pentruAlimentaþie, Agriculturã ºi Protecþia Consu-matorului din Germania, Ilse Aigner, ºi aprimarul Berlinului, Klaus Wowerweit. Oas-peþii au fost primiþi de ministrul Agriculturii,Valeriu Tabãrã, de ambasadorul României laBerlin, Lazãr Comãnescu, ºi comisaruleuropean Dacian Cioloº, fiind invitaþi sãdeguste pe lângã tradiþionala pâine cu sare ºidin produsele ºi bãuturile tradiþionaleromâneºti. Ora matinalã nu i-a împedicat peoficialii germani sã înceapã ziua cu horincã,specificã zonei Maramureºului, zacuscã,ºunculiþã ºi jumãri, brânzade oaie, cozonac ºi silvoiþã(magiun n.r.), acompaniaþide horele ºi cântecelepopulare româneºti. Minis-trul federal al Agriculturii,Ilse Aigner, îmbrãcatã încostum tradiþional s-aîntreþinut minute bune cuomologul român, fiind însãºi martorul unui protestspontan al unui iubitor de animale. Acesta aaruncat în faþa oficialilor germani ºi românimai multe pliante în care protesta împotrivacreºterii iepurilor în cuºti. Protestul, adresatministrului german al agriculturii, a fost stinsrapid de reprezentanþii firmei de protecþie.Pavilionul României de la Berlin din 2012 aadus mai degrabã specificitatea zonei ºiprodusele tradiþionale, cele 62 de firme fiindprezente cu numeroase produse din carne deporc, cu gemuri, brânzeturi, miere de diversesortimente, produse de panificaþie, conservede legume, fructe ºi ciuperci, dar ºi cuartizanat din toate zonele þãrii. Din pãcate,zona dedicatã vinurilor nu era ocupatã înmomentul turului oficial deoarecereprezentanþii firmelor nu sosiserã la stand.Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabãrã, aprecizat cã este mulþumit de cum se prezintã în2012 pavilionul României de la târg, dar maiales de faptul cã produsele româneºti au fost

apreciate. “Am o anumitã satisfacþie cã efortulnu a fost zadarnic þinând cont de modul cumne-am prezentat asearã ºi azi la deschidere.Oficialii germani au apreciat calitatea spec-tacolului de asearã, diversitatea ºi abundenþaproduselor alimentare. Au fost cantitãþi maride mâncare pregãtite pentru 6.000 de oameni.Nemþii au fost impresionaþi cã la noi s-au adusdin þarã produse naturale, proaspete, ºi au fostpreparate pe loc, în timp ce produsele lor aufost congelate. Toate persoanele cu care amintrat în contact au avut numai cuvinte delaudã pentru cã tot ceea ce am adus se adresea-zã tipicului acestui târg. Avem foarte multeproduse care pot avea oricând un brand tradi-þional, de foarte bunã calitate, originale, deºinu în cantitate mare, dar pe o niºã foarte bunã.

Sper cã în zilele urmãtoarecând târgul este deschismarelui public sã se vadãacest lucru. Îmi exprimînsã regretul cã sectorulviticol nu a fost maiprezent aici, cred eu dintr-oneînþelegere. Au venit doarcei de la Recaº pentru cãau fãcut ei o donaþie ºi nuau cerut nimic, iar noi am

fost extrem de presaþi. Mã aºteptam sã avem oprezenþã mai bunã pe vinuri”, a declarat,pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii ºiDezvoltãrii Rurale, Valeriu Tabãrã, dupã vizitaoficialilor germani. Acesta a precizat cã pro-dusele rãmase de la dineul oficial, o cantitatede circa o tonã, vor fi servite în pavilionul Ro-mâniei, odatã cu deschiderea târgului pentruconsumatori. ‘Sãptãmâna Verde’ a fost ceamai importantã expoziþie din lume în dome-niul industriei alimentare, agriculturii ºi horti-culturii, la ediþia din acest an au expus peste1.600 de companii din 53 de þãri, în 26 de pa-vilioane ce au ocupat 115.000 mp. Pe porþilecentrului expoziþional au intrat peste 400.000de vizitatori. Pe lângã rolul de platformã deafaceri, târgul a avut ºi caracterul unui festivalal tradiþiilor gastronomice ºi folclorice, avândun impact mediatic de anvergurã, atât înGermania, cât ºi în plan global.

AGERPRES

Dacã aplicaþi în disperare lajoburile postate online, existã omare ºansã ca nimeni sã nuobserve CV-ul dumneavoastrã,cel puþin nu la “prima mânã”.Marea majoritate a companiilorsorteazã CV-urile utilizând unsistem de scanare, care culegecuvintele-cheie ºi apoi îi “tri-mite” pe candidaþii potriviþi cã-tre managerii de resurse umane,pentru a stabili un interviu deangajare. Pe o piaþã a muncii în care ºomeriidepun sute, mii de CV-uri, pentru un singurjob, companiile au gãsit o metoda eficientãde identificare a posibililor angajaþi.

Lauren Weber, de la Wall Street Journal,a descoperit acest trend tot mai populardupã ce a discutat cu o serie de reprezentanþidin domeniul resurselor umane. Jurnalista aextras ºi câteva elemente esenþiale, care v-arputea ajuta în vederea redactãrii unui “CV-magnet”.

1. 50% dintre candidaþi nu sunt calificaþipentru joburile la care aplicã, spun angajatorii;

2. Sistemele de scanare pot costa de la5.000, pânã la câteva milioane de dolari;

3. Circa 90% din marile companiiutilizeazã asemenea softuri ºi cu precãderetoate entitãþile prezente în Topul Fortune500, potrivit unui executiv de la IBM;

4. 19% dintre managerii de resurseumane din companiile mici analizeazã omultitudine de CV-uri; 47% analizeazã doarcâteva CV-uri.

Angajaþii din HR, înlocuiþi curoboþi

Weber a mai explicat cã în timpulrecesiunii, multe companii ºi-au redus

personalul din divizia de resurse umane,preferând sã foloseascã asemeneaprograme, care scaneazã cuvintele-cheie,bazele de date cu foºti angajaþi, numãrul deani din câmpul experienþei ºi ºcolilestudiate, pentru a identifica grupul decandidaþi care ar putea stârni interesulangajatorilor. Apoi, îi clasificã. Cei careînregistreazã rezultate slabe nu se calificã,de obicei, pentru runda urmãtoare deselecþie.

Dacã aplici online la un job, încearcã sãfoloseºti keyword-uri din descrierea jobuluiºi de pe site-ul companiei vizate ºi cel maiimportant, pãstreazã o forma simplã a CV-ului, care sã nu deruteze sistemul descanare. Acest sfat vine în contradicþie cucel oferit de reþeaua profesionalã LinkedIn,care ne propune sã evitãm utilizareacuvintelor cel mai des întâlnite în CV-uri.

Chiar dacã aceastã modalitateelectronicã de selecþie prezintã ºi lacune -unii oameni se pierd în “abisul” procesuluide recrutare - partea cea mai bunã estereprezentatã de rapiditatea cu careangajatorii pot ajunge la candidaþi. Deasemenea, nimic nu poate “bate” un CV decalitate, bine structurat.

Silviu Marian BãnilãManager.ro

“Sãptãmâna Verde”a debutat la

pavilionul Românieicu produsetradiþionaleromâneºti

Studiu: Companiile folosesc unsistem care scaneazã cuvintele-cheie din CV-urile candidaþilor

REVISTA INTERNAÞIONALÔ STAR-PRESS” (www.valcea-turism.ro) organizezãCONCURSUL INTERNAÞIONAL DEPOEZIE ªI PROZà PENTRU ROMÂNII DINÎNTREAGA LUME, „STARPRESS 2012”

- La 1 februarie 2012 Revista InternaþionalaSTARPRESS (www.valcea-turism.ro) lanseazãCONCURSUL INTERNAÞIONAL DEPOEZIE PENTRU ROMÂNII DININTREAGALUME „STARPRESS” 2012 ediþiaa lll -a ( concurs organizat din doi in doi ani -prima ediþie, 2008, ca ºi cea de-a doua, 2010,bucurându-se de un real succes, reuºind sãdescopere talente ascunse ºi sã reuneascã iubitoriide frumos de pretutindeni).

- In acelaºi timp , organizeazã CON-CURSUL INTERNAÞIONAL DE PROZÃPENTRU ROMANII DIN INTREAGA LUME„STARPRESS” 2012 - ediþia l.

Concursul Internaþional de poezie ºi prozãSTARPRESS 2012 se desfaºoarã în parteneriat ºicolaborare cu peste 70 de ziare, reviste, posturi deradio ºi televiziune din diaspora ºi România, înPERIOADA 01.02.2012 – 01.06.2012.

PREMIILE CONSTAU ÎN SEJURURI ÎNRENUMITE STAÞIUNI TURISTICEROMÂNESTI ( Mamaia – HOTEL SIRET- 2premii, Eforie Nord – HOTEL CASA ANDREI1 premiu, Pensiune BAR- PYRAMID – VILARODICA - 1 premiu, Jupiter – HOTEL RIO - 2premii, Mangalia CASA SAVETAGEORGESCU - 1 premiu ºi OBIECTE).

Fiecare premiu constã în câte un sejur pentrudouã persoane (câºtigatorul fiind insoþit de câte opersoanã dragã în sejur, ca ºi la ediþiileprecedente).

REGULAMENTUL CONCURSULUI:1) LA SECÞIUNEA POEZIE SE PARTI-

CIPÃ CU 5 POEZII, (indiferent de tematicã).2) LA SECÞIUNEA PROZÃ SE

PARTICIPÃ CU 5 FRAGMENTE, (indiferentde tematicã).

Concurenþii vor ataºa alãturi de poezii sauscrierile în prozã ºi un Curriculum Vitae ºi ofotografie personalã.

Indiferent de rezultatul concursului, CELEMAI INTERESANTE LUCRÃRI (poezie sauprozã) vor fi publicate in revistele noastre ºi alecolaboratorilor noºtri din diferite state ale lumii.

3) Toate materialele pentru concurs vor fitrimise prin poºta electronicã la urmãtoareleadrese de e-mail:

star_ligya@yahoo.comsun_andrada@yahoo.comfree3ymher@yahoo.capânã la data de 15 mai 2012. Comitetul de

selecþie va delibera pâna la 1 iunie 2012, când sevor anunþa caºtigatorii.

Concursul Internaþional de poezie ºi prozãpentru românii de pretutindeni îºi propunedescoperirea ºi promovarea creatorilor de poezieºi prozã autenticã în limba româna, tineri ºi adulþi,începãtori ºi profesioniºti, inclusiv a celor caredin anumite motive nu au putut fi publicaþi(indiferent de vârstã).

Cu siguranþã, vom descoperi talente pe caredorim sã le promovãm în întreaga lume.

RELAÞII SUPLIMENTARE laORGANIZATORUL CONCURSULUIINTERNAÞIONAL DE POEZIE ªI PROZAPENTRU ROMÂNII DIN INTREAGA LUME,„STARPRESS 2012”, LIGYA DIACONESCU (star_ligya@yahoo.com), director general alREVISTEI INTERNATIONALE STARPRESS(romano-canadiano-americanã, cu colaboratoridin intreaga lume ( www.valcea-turism.ro)

februarie - martie 2012 Pagina 7

ªªªªtttt eeee ffff aaaannnn TTTToooommmmaaaa --VVVVoooorrrr ssss tttt aaaannnnddddssssvvvvoooorrrr ssss iiii tttt zzzzeeeennnnddddeeeerrrr VVVVeeeerrrreeee iiii nnnn """"RRRROOOOMMMMAAAANNNNIIIIAAAA"""" eeee .... VVVV ....

Vollmerhauser Straße 27 A * 51645 Gummersbach Tel/Fax. 02261-290689, Tel.02261-29108 Mobil: 01632974999 oder 015773142422 e-mail: stefantoma@verein-romania.de

www.verein-romania.de

Cu acest prilej, domnul Badea a avutîntrevederi cu reprezentanþi ai comunitãþiide români din Würzburg ºi Aschaffenburg,unde a participat la Sfânta Liturghie,sãvârºitã de cãtre Preotul Ghelasie Pãcurar,cu prilejul sãrbãtoririi hramului ParohieiOrtodoxe Române „ÎntâmpinareaDomnului”. În cadrul acestui eveniment auparticipat numeroºi reprezentanþi aicomunitãþilor româneºti din Germania,Italia ºi Marea Britanie.

În cadrul întrevederilor cu românii din

Würzburg ºi Aschaffenburg, cei prezenþi ºi-au arãtat interesul pentru participareacopiilor români la Cursul de Limbã, Culturãºi Civilizaþie Româneascã, iniþiat deMinisterul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretuluiºi Sportului prin Institutul Limbii Române.Totodatã, ºi-au exprimat solidaritatea pentrudepãºirea situaþiei de crizã prin care treceþara noastrã, precum ºi dorinþa de a-ºi pãstraºi afirma identitatea culturalã ºi spiritualã,fapt pentru care s-au implicat într-un proiectpentru construirea unui locaº de cultortodox în localitatea de rezidenþã.

Senatorul de diaspora ºi-a exprimatdisponibilitatea pentru discuþii în vedereaconcretizãrii proiectelor discutate în cadrulîntrevederilor ºi i-a îndemnat pe cei prezenþisã identifice ºi sã comunice principaleleprobleme cu care se confruntã membrii

comunitãþii în relaþia lor cu statul român,urmând ca iniþiativele ºi sugestiile acestora

sã fie preluate ºi promovate la nivelullegislativului român.

În perioada 27-30 ianuariea.c., senatorul Viorel

Badea, a efectuat o vizitãde lucru în Germania.

VViizziittaa sseennaattoorruulluuii VViioorreell BBaaddeeaa îînn GGeerrmmaanniiaa

UN NOU CONCURS INTERNAÞIONAL DELITERATURÃ ORGANIZAT DE REVISTA STARPRESS

ULTIMUL DON JUANde Neil SimonBarney Daycash / CONSTANTIN

COTIMANISAlana Navazio / LUMINI?A ERGABobbi Michele / RALUCA

GHEORGHIUJeanette Foster / VICTORIA COCIA?Un spectacol de: PETRE BOKORScenografia: VIORICA PETROVICIdurata: 2h 45min.Barney Daycash, personajul principal

al comediei “Ultimul Don Juan”, scrisã deNeil Simon în 1969, este un bãrbat înfloarea vârstei. Are soþie, copii, casã,conduce o afacere desucces: un restaurant.Aparent e un omîmplinit. Numai cãviaþa pe care oduce i se pareextrem deplictisitoareºi, disperatcã timpultrece, sedecide sã oîmbunãtã-þeascã. Pândeºtemomentul în caregarsoniera mameisale este liberã ºi pregãteºte terenul pentruceva nou în existenþa sa cea ordonatã:întâlniri amoroase adulterine. Prima dintredoamnele invitate este Alana, o femeiemodernã, sofisticatã, pentru caresentimental e ceva desuet. Cea de a douaîntâlnire va fi cu tânãra ºi nesãbuitaBobbi, actriþã în devenire. Pentru ca, lacea de a treia încercare a lui Barney de a-ºi gãsi fericirea, sã o întâlnim pe Jeanette,soþia prietenului sãu cel mai bun, carefiind în depresie pentru cã soþul o înºealã,gãseºte astfel calea sã se rãzbune. Cumanume se va termina fiecare dintre acesteîntâlniri, în ce mãsurã Barney este sau nuun adevãrat Don Juan, rãmâne de vãzut...

*****************************Neil Simon este unul dintre cei mai

apreciaþi dramaturgi americani ºi unuldintre cei mai jucaþi, atât pe teritoriulamerican, cât ºi în întreaga lume.

Între anii ’60 ºi ’80, numele luidevenise echivalent, pentru teatru, cunumele lui Steven Spielberg, în lumeafilmului. Un semn clar al succesului depublic ºi al succesului de casã.

Nãscut în 1927, în Bronx, Neil Simona urmat, destul de sporadic, cursurile

Universitãþii din New York, în 1946, lanumai un an de la sfârºitul Celui de-alDoilea Rãzboi Mondial. Doi ani maitârziu, începe sã scrie scenarii pentruRadio ºi Televiziune, alãturi de fratele sãu,Danny Simon. Textele au avut succes ºiau fost angajaþi, la începutul anilor ’50,pentru a realiza scenariile popularuluiserial de comedie Your Show of Shows.Munca lor le-a adus douã nominalizãri laPremiile Emmy.

Lui Neil, experienþa din aceastãperioadã i-a folosit ulterior, când a începutsã scrie dramaturgie.În 1961, a avut locprima premierã pe Broadway a unei piesesemnate Neil Simon, Come Blow YourHorn. Succesul a fost atât de mare încât s-

au jucat 678 de reprezentaþii. Aurmat, apoi, musicalul “Little Me”

care i-a adus prima no-minalizare din ca-

riera sa la PremiulTony. Ulterior,Simon a mai fost

nominalizat deºatesprezeceori ºi a câºtigat

de trei oria c e s tp r e m i uc a r e ,

pentru teatru, esteechivalentul Oscarului.

De asemenea, a fost premiat cu multrâvnitul Premiu Pulitzer, pentru “Lost înYonkers”.

În 1966, Simon avea patru spectacolecare rulau pe Broadway, în acelaºi timp:Sweet Charity, Star Spangled Girl, TheOdd Couple (Un cuplu ciudat) ºi Barefootîn the Park (Desculþ în Parc).

Opera sa prolificã include comediiuºoare, comedii „negre”, câteva opereautobiografice, scenarii pentru comediimuzicale. De asemenea, a scris pestedouãzeci de filme de lung metraj ºi aprimit patru nominalizãri la Oscar pentruCel mai bun scenariu.

Cu stimã ºi urãri de bine,Josif Herlo

A. I. CUZA - Gesellschaft fürLiteratur, Musik und Kunst e. V.Heidelberg

Josif Herlo, 1. VorsitzenderAm Dorf 38D - 69 124 HeidelbergTel. +49 6221 78 37 97Fax. +49 6221 78 61 29www.cuza.de

Teatru în aprilie

C M Y K

La începutul lunii aprilie, înincinta MehrGenerationenHausdin Nürnberg, va avea loc expoziþiafoto cu numele: „Frumuseþea...înimagini ” , ocazie unde veþi puteavedea o serie de fotografii, fãcuteîn decursul ultimilor cinci ani decãtre Ionela van Rees- Zota.

Nãscutã în România la 18martie 1977 ºi venitã în Germaniaîn vara lui 2008, Ionela van Rees-Zota a întemeiat, alãturi de soþui ei,Berthold Staicu, cunoscutaPlatformã Culturalã RumänischeAsse, înfiinþând apoi Bibliotecaromâneascã „Ion Minulescu” dinNürnberg ºi fondând Agenþia de

Presã AªII ROMÂNI- una din celedouã agenþii de presã din lume.Singurului ziar în limba românãdin Germania, VOCEA TA,aparþine de asemenea soþilor Ionelaºi Berthold Staicu. Puþinul timpliber rãmas a reprezentat, pentruIonela van Rees- Zota, ocazia de ase dedica unui hoby mai puþincunoscut, descoperit, cumva, maitârziu: ARTA FOTOGRAFICÃ.

Chiar dacã este doar în posturade fotograf amator, Ionela aîncercat sã expunã, cu mult talent,partea cea mai frumoasã ºi ascunsãa lucrurilor, instantaneele eisurprinzând insecte, plante, peisaje,

momente unice interesante dinviaþa de zi cu zi. Ca un finobservator, fotografiile prezentatede Ionela van Rees- Zota relevã, pede o parte, cotidianul, pe de altãparte dezvãluie pãrþi ascunse ºifrumoase ale unor lucururi ce paratât de fireºti. „Nu este nimic maifrumos decât sã vezi un fluture însplendoarea lui, asta dupã ce aialergat câteva minute bune dupã el,ca sã-l poþi fotografia. La fel deminunate sunt momentele cândsoarele apune sau rãsare, cândlumea din jurul tãu prinde o viaþãspecialã, se îmbracã în culori,atunci când reuºeºti sã imortalizezi

cele mai frumose ºi interesantemomente”, declarã aceasta.

Imagini culese din mai multelocuri de pe Globul Pãmântesc,create cu gândul ºi expuse cu

inima. Ce poate fi mai frumos?!Dar acest lucru vã las pedumneavoastrã sã decideþi!

(revenim cu amãnunte)Ioana Diaconu

FRUMUSEÞEA ÎN IMAGINIPagina 8 februarie - martie 2012

Mijlocul lui ianuarie ne-a obiºnuit laStuttgart sã vinã cu Târgul de Turism, Motorºi Caravanã, expoziþie internaþionalãgãzduitã cu tradiþie de Messe Stuttgart,imensa clãdire de lângã aeroport.

Recunoscutã ca cea mai mare reuniunede gen din Germania, ea a atras ºi în acest anasemeni unui magnet peste 220.000 devizitatori, 1900 participanþi (din 96 de þãri) peo suprafaþa mai mare de 100.000 mA².Cifrele vorbesc de la sine.

ªi pentru cã în ultimii ani mi-am fãcut unfel de obicei, m-am alãturat celor interesaþi ºipentru câteva ore m-am amestecat printre ei,centrul meu de atenþie oprindu-se ca defiecare datã asupra standului românesc. M-am bucurat sã-l regãsesc de aceastã datã maielegant, mai spaþios, mai modern. M-ambucurat deasemenea sã reântâlnesc feþecunoscute ºi printre ele pe inimoasa AdinaSecarã, care de ani este sufletul Reprezen-tanþei Turismului românesc din zonã.

Am stat de vorbã cu fiecare pe rând ºi,pentru cã era ultima zi, am putut aduna ºicâteva impresii ale celor 9 zile de târg (14. bis22 Januar 2012).

Astfel, printre alþii, m-am bucurat sã-isalut pe tour-operatorii de pe piaþa germanãMesserschmidt Reisen (Toni Messer-schmidt), Neckermann, ITS ºi Gebeco/DrTigges. Aceºtia oferã produse turistice care

fac parte din Strategia brandului turisticnaþional al României, (circuite, city-breaks,turism montan, turism balnear), precum ºioferte pe litoralul românesc, oferte care s-aubucurat în acest an de un interes deosebit. Oprezenþã importantã a fost ºi reprezentanþaDeltei Dunãrii cu zonele ei de biosferã.Deasemenea am stat de vorbã cureprezentanþii Bucovinei, prin prof. LetiþiaOrsivschi Heiser, Sibiului ( Dancanet Ioana),Timiºoarei (Ramona Lambing), “re-el-touren” (Reinhard Beck alãturi de soþiaacestuia) ºi lista continuã. Toate standurile aufost suportate financiar din fonduri europeneprin Ministerul Dezvoltarii Regionale ºiTurismului.

România a prezentat în acest an ºi câtevaatracþii speciale, pe lângã deja îndrãgitaartistã Letiþia Orsivschi Heiser care sub ochiivizitatorilor ne dezvãluie din taineleîncondeierii ouãlelor, deasemenea unportretist ºi o visagistã.

ªi ca încheiere vã invit sã accesaþi paginaCarpatair, care pentru anul 2012 ne-a pregãtitsurprize plãcute. Din discuþia cureprezentantul firmei nu am putut afla pânãcând sunt ofertele valabile dar meritãîncercat. V-am fãcut puþin curioºi? atuncicitiþi cu atenþie.

www.carpatair.com.Dupã trei ore mi-am luat rãmas bun de la

cei prezenþi, cunoscuþi sau întâlniþi pentruprima datã, în total acoperind un numãr dedouãzeci de standuri, nu înainte însã de a stade vorbã cu Adina Secarã care prinamabilitatea-i caracteristicã a binevoit sã-miofere un interviu pentru emisiunea “Zig Zagde România”din cadrul Freies Radio fürStuttgart. Înregistrarea o puteþi asculta ºidumneavoastrã, accesând arhiva mp3(ro) apaginii www.onlinereflect.eu .

Daiana Matieº

Românii serbeazã pe 24 februarieDragobetele, strãvechea zi a îndrãgostiþilor,care îºi are rãdãcinile în tradiþiile dace, cândbãieþii ºi fetele se întâlnesc sã sãrbãtoreascãpentru a rãmâne împreunã pânã la primãvaraurmãtoare. Dragobetele, fiul Dochiei, erazeul dragostei ºi al bunei dispoziþii. I se maispunea Cap de Primãvarã sau Cap de Varã ºiera identificat cu Cupidon, zeul iubirii înmitologia romanã, ºi cu Eros, corespondentulacestuia în mitologia greacã.

Un alt nume al sãu era Nãvalnicul, fiindperceput ca un fecior frumos ºi iubãreþ nevoiemare, care le face pe tinerelefete sã-ºi piardã minþile. Oaltã tradiþie spune cã Drago-betele a fost transformat într-oburuianã numitã Nãvalnic, deMaica Precista, dupã cenesãbuitul a îndrãznit sã îiîncurce ºi ei cãrãrile. În lumeasatului românesc, pânã lajumãtatea secolului XX,Dragobetele era sãrbãtorit la24 ºi 28 februarie sau la 1 ºi25 martie, potrivit cerce-tãtorului Ion Ghinoiu, autorul volumului “Zileºi mituri”. Probabil cã în vechime 24 februarieînsemna începutul primãverii, ziua cândnatura se trezeºte, ursul iese din bârlog,pãsãrile îºi cautã cuiburi, iar omul trebuia sãparticipe ºi el la bucuria naturii.

În ziua respectivã, semnalul era dat depãsãrile nemigratoare, care se strângeau înstoluri, ciripeau, se împerecheau ºi începeausã-ºi construiascã cuiburile. Despre “pãsãrile”neînsoþite la Dragobete ºtia toatã lumea cãrãmân singure ºi fãrã pui pînã în aceeaºi zi aanului viitor.

Dupã modelul zburãtoarelor, fetele ºibãieþii se întâlneau sã sãrbãtoreascãDragobetele, pentru a rãmâne îndrãgostiþi peparcursul întregului an. Dacã timpul erafavorabil, îmbrãcaþi de sãrbãtoare, fetele ºiflãcãii se întâlneau în faþa bisericii ºi plecausã caute prin pãduri ºi lunci flori deprimãvarã. În sudul României (Mehedinþi),

fata se întorcea în sat alergând, obicei numit“zburãtorit”, urmãritã de câte un bãiat cãruiaîi cãzuse dragã. Dacã bãiatul era iute de piciorºi o ajungea, iar fata îl plãcea, îl sãruta învãzul tuturor. Sãrutul acesta semnificalogodna celor doi pentru un an sau chiarpentru mai mult, Dragobetele fiind un prilejpentru comunitate pentru a afla ce nunþi semai pregãtesc pentru toamnã. Din zãpadanetopitã fetele strângeau de cu seara ultimilerãmãºiþe - zãpada zânelor -, iar apa topitã dinomãt era folositã pe parcursul anului pentruînfrumuseþare ºi pentru diferite descântece de

dragoste. Nici oamenii mai învârstã nu stãteau degeaba,ziua Dragobetelui fiind cea încare urmau sã aibã grijã detoate orãtãniile din ogradã,dar ºi de pãsãrile cerului. Înaceastã zi nu se sacrificauanimale pentru cã astfel s-arfi stricat rostul împere-cherilor.

În aceastã zi, sateleromâneºti rãsunau de veseliatinerilor ºi de zicala:

“Dragobetele sãrutã fetele”. Sunt multecredinþele populare cu referire la Dragobete.Astfel se spunea cã cine participa la aceastãsãrbãtoare avea sã fie ferit de bolile anului,mai ales de febrã, ºi cã Dragobetele îi ajutã pegospodari sã aibã un an îmbelºugat.

Steaua acestui flãcãu, a cãrui evocareacþiona direct asupra fibrelor erotice aletinerilor, a început sã apunã în a doua jumãtatea secolului al XX-lea. Într-un fel, Dragobetelea fost ºi el o victimã a comunismului. DupãRevoluþie, locul lui a fost luat treptat deSfântul Valentin, care a fost importat dinlumea occidentalã ºi care este sãrbãtoritconºtiincios pe 14 februarie. Entitate magicãasemãnãtoare lui Eros sau Cupidon,Dragobetele se diferenþiazã de blajinitateaSfântului Valentin din tradiþia catolicã, fiindun bãrbat chipeº, un neastâmpãrat ºi unnãvalnic.

Mediafax

RomâniisãrbãtorescDragobetele,

pe 24februarie

...ºi în 2012, prezenþaromâneascã la CMT Stuttgart

C M Y K

Pagina 9februarie - martie 2012

Custodia comunãîn România

Autoritatea pãrinteascã comunã în cazde divorþ este cunoscutã ºi sub numele decustodie comunã ºi se referã la situaþia încare domiciliul de bazã al copilului este laun pãrinte, dar ambii pãrinþi participã laluarea deciziilor importante cu privire lacreºterea copilului lor (deciziile cu privire lareligia copilului, la asistenþã medicalã, întreþinere ºi educaþie, ca, spre exemplu, lace grãdiniþã sau la ce ºcoalã sã fie înscris copilul etc.)

Aceastã prevedere are la bazã prezumþia cã este în interesul superior alcopilului ca autoritatea pãrinteascã sã se exercite în comun ºi în caz de divorþ alpãrinþilor.

Custodia comunã asigurã dreptul copilului la grija pãrinteascã normalã ºipermanentã din partea ambilor pãrinþi precum ºi prezenþa celor doi pãrinþi în viaþacopilului ºi dupã divorþ, aceºtia având aceeaºi responsabilitate ºi posibilitate de alua decizii referitoare la problemele copilului.

Prin urmare, regula este cã: dupã pronunþarea divorþului, autoritateapãrinteascã se exercitã în comun de cãtre ambii pãrinþi (art. 397 Cod Civil).

Excepþie de la aceastã regulã, atunci când existã motive întemeiate careconduc la concluzia cã nu ar fi în interesul superior al copilului ca autoritateapãrinteascã sã fie exercitatã în comun de ambii pãrinþi, instanþa de tutelã hotãrãºteca autoritatea pãrinteascã sã fie exercitatã numai de cãtre unul dintre pãrinþi, numitpãrinte custodian. Celãlalt pãrinte, ca pãrintele necustodian are dreptul de a vegheaasupra modului de creºtere ºi educare a copilului, precum ºi dreptul de a consimþila adopþia acestuia (art. 398 Cod Civil).

În cazuri excepþionale, dacã interesul copilului o cere, instanþa hotãrãºteplasamentul copilului la o rudã, la o altã familie sau persoanã sau la o instituþie deocrotire specializatã (art. 399 alin 1 Cod Civil). Acestea exercitã drepturile ºiîndatoririle care revin pãrinþilor cu privire la persoana copilului. În acest caz,instanþã stabileºte dacã drepturile cu privire la bunurile copilului se exercitã decãtre pãrinþi în comun sau de cãtre unul dintre ei (art. 399 alin. 2 Cod Civil).

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

Tlf. 01603373128E.mail: contact@asiiromani.eu

Întrebare: Proprietarul a reziliat

contractul de chirie din motiv denevoie proprie. În casã existãînsã o altã locuinþa care seelibereazã în acelaºi timp. Estelegal? Putem fi daþi afarã?

Rãspuns: Curtea federalã (Bundesgerichtshof) a

emis o hotãrâre care îl protejeazã pe chiriaºîn aceastã situaþie. Dupã aceastã hotãrâreproprietarul poate sã rezilieze contractualde chirie din motiv de nevoie proprie, dar eltrebuie sã vã ofere locuinþa care se vaelibera în acelaºi timp. Proprietarul nu arevoie sã închirieze aceastã locuinþã laaltcineva. Dacã totuºi închiriazã locuinþa,rezilierea devine ineficace. Aceastaînseamnã cã proprietarul nu poate sã va deaafarã nici pe dvs. nici pe chiriaºii dinlocuinþa alternativã. Un astfel de proces nuar avea succes. (BGH VIII ZR 78/10)

Întrebare: Am fost prins într-o zonã în

care viteza era redusã la 30 kmpe orã. Semnul de circulaþie eraînsã plin de zãpadã. Trebuie sãplãtesc amendã?

Rãspuns: Aveþi ºanse bune sã nu trebuiascã sã

plãtiþi. Dacã un semn de circulaþie esteacoperit fie de plante sau frunze, fie dezãpadã, nu se poate avertiza un conducãtor

auto din momentul în care el nu depãºeºteviteza de 50 km pe orã, vitezã care este deobicei admisã în cadrul unei localitãþi. Într-un caz similar judecãtorii au anulatamenda. (OLG Hamm 3 RBs 336/09)

Pentru mai multe detalii ºi alteprobleme juridice nu ezitaþi sã mãcontactaþi.

Denise Klüweravocatã dreptul german

consiliu ºi reprezentare juridicãspecializare pe dreptul familiei,

dreptul muncii, dreptul de chiriede asemenea dreptul social, dreptul

penal, dreptul de asigurãri, dreptul decirculaþie ºi dreptul comercial etc

Termene sunt posibile în Nürnberg / Erlangen

Tel. 09131/976477Mobil 0177/2169756

E-Mail avocat@kluewer.euInternet www.kluewer.eu

POªTA JURIDICÃ

CCuurriieerr jjuurriiddiicc CCuurriieerr jjuurriiddiicc CCuurriieerr jjuurriiddiicc CCuurriieerr jjuurriiddiicc

La mijlocul lunii decembrie anul trecut, s-au decernatla Bucureºti, la Casa Universitarilor, Premiile Naþionale deSpirit ºi Umor, pentru 2011.

Maestrul Geo Saizescu, a dorit încã o datã sã aducãaprecierea sa mai multor personalitãþi din lumea culturalãromâneascã, printre care ne-am bucurat sã-l gãsim la„scriitori“, alãturi de nume binecunoscute ºi pe prietenul ºicolegul nostru Eugen Cojocaru care s-a întors la Stuttgartcu premiul „Ion Bãieºu“. Premianþii acestui an, în ordineape care am gãsit-o trecutã în ziarul online „Ziua Cargo“,avându-l cã director general pe Mihai Pâlºu, au fost:

SCRIITORI

1. ION LUCIAN – Premiul «Tudor Arghezi»2. ION BRAD - Premiul «Lucian Blaga»3. EUGEN COJOCARU – Premiul «Ion Bãieºu»4. NICOLAE DABIJA – Premiul «Alecu Russo»5. ILARIE HINOVEANU – Premiul «Marin Sorescu»6. ªTEFAN MITROI – Premiul «Zaharia Stancu»7. ION PAPUC – Premiul «Nichifor Crainic»

PLASTICIENI:

8. VICTOR ANTONESCU – Premiul «Matty Aslan»9. MARIE ANETTE APOSTU – Premiul «Alin

Gheorghiu»10. MIHAI BANDAC – Premiul «Ion Pacea»11. DANIELA VOICILA DRAGULESCU – Premiul

«Virgil Moise»

CINEASTI:

12. TUDOR CARANFIL – Premiul «D.I. Suchianu»13. DANA DUMA – Premiul «Florian Potra»

14. CALIN STANCULESCU – Premiul «IonCantacuzino»

15. CORNEL DIACONU – Premiul «Paul Cãlinescu»16. ALEXANDRU ICLOZAN – Premiul «Marin

Stanciu»17. RODICA NI?ESCU – Premiul «Andrei Blaier»

MUZICIENI:

18. DORU POPOVICI – Premiul «PaulConstantinescu»

19. SMARANDA OTEANU – Opera Comica pentruCopii – Premiul «Nicolae Leonard»

20. GABRIELA RUSU PASARIN – Premiul «Zoe-

Dumitrescu Busulenga»21. SILVIA LUNGEANU – Premiul «Ioana Radu»22. MARGARETA PÂSLARU – Premiul «Vasilica

Tastaman»

ACTORI:

23. IOANA BULCA – Premiul «AristizzaRomanescu»

24. SANDA TOMA – Premiul «Elvira Godeanu»25. RUXANDRA SIRETEANU – Premiul «Ninetta

Gusti»26. ANEMONA NICULESCU – Premiul «Nora

Piacentini»27. ION BESOIU – Premiul «Octavian Cotescu»28. FLORIN BUSUIOC – Premiul «ªtefan Bãnicã»29. CONSTANTIN CODRESCU – Premiul

«Alexandru Giugaru»30. DAN CONDURACHE – Premiul «ªtefan

Iordache»31. SORIN FRANCU – Premiul «Ernest Maftei»32. EMIL HOSSU – Premiul «Forry Etterle»33. GEORGE IVAªCU – Premiul «Matei Millo»34. MIHAI MÃLAIMARE – Premiul «Grigore Vasiliu

Birlic».35. Dr. Ec. AUREL POPESCU – Premiul «Neagu

Rãdulescu»Manifestarea a fost organizatã de Societatea

Umoristicã „Pãcalã” ºi revista „Harababura”. Felicitãm pe toþi premianþii iar celui care a avut pentru

noi întotdeauna un zâmbet de dãruit, îi dorim mulþi ani cusãnãtate, putere de muncã ºi posibilitatea de a oferi cât maimulte premi ºi în anii care vin.

Daiana Matieº

Regizorul Geo Saizescu decerneazã premiul„Ion Baeºu“ unui român stabilit în Stuttgart

februarie - martie 2012Pagina 10

Potrivit sursei citate, luni, 23ianuarie, delegaþiile strãineprezente la standul României aufost reprezentate de: GerdaHasselfeldt - ºefa fracþiuniiUniunii Creºtin Sociale (CSU)Bavaria din Parlamentul german,Marlena Motler - reprezentantulpentru turism din CSU,Katharina Reiche - secretar destat în Ministerul Mediului ºipreºedintele Comisiei MixteRomâno-Germane pentru Mediu,Hans-Jurgen Beehrfetz - secretarde stat în Ministerul Cooperãrii

Economice ºi Dezvoltãrii dinGermania, precum ºi PeterRamsauer - ministrul german alTransporturilor.

Oficialitãþile germane,conduse într-un tur al tuturorstandurilor prezente în pavilion,unde au degustat câteva dintreprodusele expuse de cãtreproducãtorii români, au apreciatcalitatea deosebitã a produselorprezentate ºi “gustul românesc”.

În final, membrii delegaþiilorstrãine au apreciat ceremonia dedeschidere ºi dineul oficial

organizate de România îndeschiderea Expoziþiei Interna-þionale Sãptãmâna Verde.

România a fost, în acest an,partener Germaniei în organiza-rea celui mai mare eveniment dinlume în domeniul IndustrieiAlimentare, Agriculturii ºi Horti-

culturii, Sãptãmâna Verde.Pavilionul României amena-

jat la expoziþia din Berlin, ce adebutat în data de 20 ianuarie, s-a caracterizat prin specificitateazonei ºi produsele tradiþionale,cele 62 de firme fiind prezente cunumeroase produse din carne de

porc, cu gemuri, brânzeturi,miere de diverse sortimente,produse de panificaþie, conservede legume, fructe ºi ciuperci, darºi cu artizanat din toate zoneleþãrii.

Consulatul General al României la München

Pavilionul naþional al Românieiamenajat în cadrul ExpoziþieiInternaþionale pentru Industrie

Alimentarã, Agriculturã ºi Horticulturã,“Sãptãmâna Verde” - Berlin 2012 a

fost vizitat, de o serie de personalitãþiale scenei politice germane, se aratã

într-un comunicat de presã alMinisterului Dezvoltãrii Regionale ºi

Turismului /MDRT/.

Mãrþiºoarele erau atuncipietricele albe ºi roºii înºirate pe oaþã. Alte surse aratã cã mãrþiºoareleconstau în monede care erauatîrnate de fire subþiri de lânã, negrucu alb. Tipul de monedã: aur, argint

sau bronz indicã statutul social. Eleerau purtate pentru a avea noroc ºipentru a avea o vreme bunã. Daciicredeau cã aceste amulete aducfertilitate, frumuseþe ºi previnarsurile din cauza soarelui. Acestea

erau purtate pânã când copaciiîncepeau sã înfloreascã ºi apoi erauatîrnate de crengile lor. Pe vremearomanilor Mãrþiºorul era legat desãrbãtoarea începutului de an, carela acea vreme era marcat la 1Martie. Cu aceastã ocazie existaobiceiul de a se dãrui un cadou: unfir roºu împletit cu unul alb caresimbolizau, roºul dragostea,fertilitatea, iar albul puritatea. Laînceput, de firul împletit era legatã ofloricicã. Mãrþiºorul este, însã, unsimbol specific romanilor, devenittot mai bogat în semnificaþii, odatãcu trecerea timpului, în ciudafaptului cã etnografii de la începutulsecolului nu îi prea dãdeau ºanse desupravieþuire.

Tradiþia Mãrþtiºorului la sate Din bãtrâni se spune cã dupã

cum este vremea în prima zi a luimartie, aºa va fi toatã primãvara,dar ºi vara. De aceastã zi se leagã“mãrþiºorul” - obiceiul care dãnumele lunii. Dupã credinþapopularã, cine poartã mãrþiºor va fisãnãtos ºi va avea noroc.Mãrþiºorul era alcãtuit pe vremuridin douã fire de lânã, unul alb ºiunul roºu sau negru, fire caresimbolizau cele douã anotimpuri.Acest ºnuruleþ era fãcut de femei,care il legau la gâtul ºi la mânacopiilor. Însã nu doar copiii purtau

mãrþiºorul, ci ºitinerii ºi adulþii.Mai mult, ºnu-ruleþul ce ves-tea primãvaraera legat ºi lacoarnele vitelordin gospodãriesau la poartagrajdului, pen-tru a protejagospodaria. Întimpurile dedemult, aceastãzi era începutde an, momentîn care creºteanecesitatea oa-menilor de a seproteja. Ulte-rior, de acestºnuruleþ roºu cualb a fost agã-þatã o monedãde argint sau de aur, sau chiar unmedalion, îndeplinind funcþia detalisman. Mãrþiºorul se poartã pânãîn momentul în care înfloresctrandafirii sau viºinii. Atunci firulroºu se pune pe un trandafir sau peo ramurã a unui viºin. În alteregiuni, mãrþiºorul se poartã atâtcât dureazã zilele Babelor saupânã la Florii, când se scoate ºi seagaþã de crengile unui copac. Secrede cã, dacã pomul va rodi,omul va avea noroc. Atunci când

mãrþiºorul este aruncat dupã opasãre, purtãtorul va fi uºorprecum pasãrea. Monedeledesprinse de pe ºnuruleþ eraupãstrate pânã la Sf. Gheorghe,când fetele îºi cumpãrau cu ele caºproaspãt ºi vin roºu, pentru a fiîmbujorate precum vinul ºi albeprecum caºul. Conform unei altetradiþii se spune cã în ziua de 1martie fetele trebuie sã se spele cuapa obþinutã din zapadã, pentru aavea tenul curat ºi luminos.

Pavilionul expoziþional al Românieiamenajat la “Sãptãmâna Verde”,

apreciat de cãtre oficialitãþile germane

Mãrþiºorul, tradiþie ºi legendã

Talon pentru abonament Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(15 euro, transport inclus) (24 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: 1932497BLZ: 760 606 18

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:Hohe Marter 40, 90441 Nürnberg

14

Mãrþiºorul, un obicei pãgân de pe vremea dacilor ºiromanilor. Descoperirile arheologice aratã cã se celebraprima zi a primãverii încã de acum 8.000 de ani. ªi pe

vremea dacilor simbolurile primãverii erau confecþionateîn timpul iernii ºi se purtau doar dupã 1 Martie.

februarie - martie 2012 Pagina 11

Iatã câteva lucruri interesante pe care nule ºtiai despre ziua de 8 martie.

De aproape un secol, pe 8 martiesãrbãtorim în fiecare an Ziua Mamei, ºi totuºitradiþia sa îndelungatã în calendarulsãrbãtorilor româneºti este necunoscutã.

Sãrbãtoarea dateazã din timpullegendelor despre zeii Olimpului, când greciiau închinat zeiþei Cybele, zeiþa pãmântului ºimama tuturor zeilor, festivalul Hilariadesfãºurat de pe 15 pânã pe 18 martie.Legenda zeiþei Cybele a fost preluatã ºi înmitologia romanã, iar cultul ei prin urmaresãrbãtorit în calendarul roman.

Anglia, Duminica maternitãþiiIstoria Zilei Femeii începe însã undeva în

jurul anilor 1600, când în Anglia sesãrbãtorea “Duminica maternitãþii”. Cuaceastã ocazie, oamenii aveau o zi liberã,când mergeai în vizitã ºi duceai mamelorprãjituri. Obiceiul primise numele “mersul la

colindatul mamei” ºi în acea zi fiecare mamãdin Regat primea o prãjiturã tradiþionalã,apoi mamele le dãdeau copiilorbinecuvântarea.

Ziua femeii, manifest pentruegalitate

Mai târziu, sãrbãtoarea este reluatã înStatele Unite, reinventatã însã mai puþin dedorinþa omagierii mamei, ci ca manifestîmpotriva inegalitãþilor sociale ºi adiscriminãrii dintre sexe.

Tot ei sunt primii care au “transformat”sãrbãtoarea femeii într-una dedicatã mamei,iar preºedintele George Washington (1732 -1799) a contribuit în mod simbolic la aceastãtradiþie, dupã ce a adresat mamei sale odeclaraþie înduioºãtoare în public.

Probabil cã sentimentele sale pentrupropria mamã i-au inspirat profund peamericani, care au dedicat caeastã zi în moddeosebit mamei.

În Europa, sãrbãtoarea estepreluatã mult mai târziu

Abia 50 de ani mai târziu, la Copenhagaapare pentru prima datã ideea unei sãrbãtorioficiale dedicate femeii, astfel cã în 1910, laCopenhaga, 8 martie este declaratã “ZiuaFemeii”, fiind adoptatã apoi ºi în Austria ºiElveþia. 7 ani mai târziu se naºte ºi ziua de 8martie cu prilejul grevei muncitoarelor din

Sankt Petersburg. Ziua femeii a fostrecunoscutã cã sãrbãtoare internaþionalã în1977, printr-o rezoluþie a Naþiunilor Unite,devenind apoi o tradiþie în majoritatea þãrilordin Europa ºi în SUA. În þara noastrã, 8martie se sãrbãtoreºte din perioada regimuluicomunist, mai exact dupã ce Lenin a închinatziua pentru omagierea femeii militare, maipuþin militante ca în America, în URSS.

Unica.ro

Prin hotãrârea din 7 decembrie 2011,Guvernul federal a convenit înlesnirisuplimentare pentru accesul forþei de muncãcalificate din România pe piaþa muncii dinGermania.

Începând cu anul viitor, nu va mai finevoie de permisul de muncã obigatoriu

pentru absolvenþii de facultate care solicitãun loc de muncã corespunzãtor pregãtirii lor;

pentru cei care vor începe o pregãtireprofesionalã într-o întreprindere ºi pentrulocuri de muncã sezoniere.

Totodatã, în cazul locurilor de muncã încare pregãtirea ºi calificarea profesionalã esteuna standardizatã a fost exclusã verificareaprioritãþii. Prin urmare, nu se va mai verifica,mai întâi, dacã pentru acel loc de muncãexistã, în Germania, o persoanã în cãutareaunui loc de muncã.

Vizavi de aceastã decizie, AmbasadorulRepublicii Federale Germania la Bucureºti,domnul Andreas von Mettenheim a declarat:

„Începând cu 2012 va fi mult mai uºorpentru români sã lucreze în Germania. Unnumãr mai mare de forþã de muncã - forþã demuncã cu o înaltã calificare, ucenici ºimuncitori sezonieri - nu va mai avea nevoie deun permis de muncã în Germania. Interdicþiiprivind libera circulaþie a forþei de muncãpentru români vor continua, însã, sã existedoar în locurile de muncã unde cerinþele decalificare sunt reduse.“

Prin înlesnirile acordate, România se vaapropia ºi mai mult de starea de liberãcirculaþie deplinã. Acele puþine limitãriremanente în urma recurgerii la activareaprevederilor tranzitorii pânã în decembrie2013 sunt menite sã protejeze în Germaniaºomerii de lungã duratã ºi persoanele încãutarea unui loc de muncã, cu o pregãtireprofesionalã slabã, de derapajele existente pepiaþa muncii, îndeosebi pe cei din Germaniade Est.

Ambasada Germaniei Bucureºti

Înlesnirisuplimentare pentrumuncitorii români

Înainte de a pleca din România, este recomandat cetãþenilorromâni sã verifice oportunitãþile existente pe piaþa muncii dinGermania ºi sã solicite informaþii din partea consilierilorEURES din cadrul Agenþiei de Ocupare a Forþei de Muncã dinjudeþul în care aceºtia se aflã. O listã a consilierilor EURES dinRomânia poate fi consultatã pe site-ul EURES accesând link-urile: http://eures.anofm.ro/contact.php sau http://ec.europa.eu/eures/main.jsp?catId=3&acro=eures&lang=ro .

De asemenea, aceºtia trebuie sã verifice dacã pentru loculde muncã respectiv este nevoie de obþinerea unui permis demuncã, precum ºi procedurile ce trebuie sã le urmeze pentru aobþine aceastã autorizare.

Românii au la dispoziþie o reþea de centre de informarespecializate, finanþate de Comisia Europeanã, unde pot afladetalii despre oricare dintre domeniile de activitate aleinstituþiilor Uniunii. Reþeaua Europe Direct Centras oferãinformaþii practice despre demersurile pentru recunoaºtereastudiilor în þãrile Uniunii, cãlãtoria în statele membre sauposibilitãþile de obþinere a permisului de muncã. În acest scopse poate apela gratuit numãrul de telefon 00.800.67891011 sause poate accesa site-ul internet: www.europedirect.centras.ro.

Cu o conexiune la internet la domiciliu sau prin intermediulunui calculator într-un Internet café puteþi obþine o imagine deansamblu asupra locurilor de muncã vacante în Germaniaaccesând numeroasele portaluri care oferã locuri de muncã.

Veþi gãsi cea mai largã gamã de locuri de muncã pe site-ulde locuri de muncã al Bundesagentur für Arbeit – AgenþiaFederalã a Muncii sau accesând reþeaua EURES. De asemenea,cele mai multe întreprinderi furnizeazã informaþii cu privire laofertele de locuri de muncã vacante direct pe site-urile lor.

Locuri de muncã sunt de asemenea disponibile în ediþiile deweek-end ale cotidienelor, dar ºi în sãptãmânale, ziarele localeºi revistele comerciale, sau pe paginile web urmãtoare:http://www.jobs.de, http://www. jobrapido.de, http://www.jobscout24.de, http://www. jobpilot.de, http://www.jobrobot.de, http://www.tjobs.ro/ joburi-germania-51.html

Cum se candideazã pentru un loc de muncã în GermaniaÎn Germania, pentru a candida la un loc de muncã este

necesar sã întocmiþi un dosar compus dintr-o scrisoare deintenþie, curriculum vitae cu fotografie, copii ale diplomelor,certificatelor de formare profesionalã ºi, eventual, probe delucru.

Scrisoarea de intenþie nu trebuie sã depãºeascã o paginãformat A4 ºi trebuie sã exprime pe scurt ºi concis motivulpentru care vã intereseazã un job ºi de ce credeþi cã vi sepotriveºte un post anume. De asemenea, explicaþi de ce vreþi sãlucraþi în Germania. La încheierea scrisorii exprimaþi-vãdorinþa de a vã prezenta personal, ºi, bineînþeles, utilizaþiformula finalã “Mit freundlichen Grüßen”.

Urmãtoarele informaþii trebuie sã se regãseascã în CV:Date personale: nume, adresa, telefon ºi adresa de e-mail

(în partea de sus a paginii)Experienþa: reprezintã cea mai importantã parte a CV-ului

pentru angajatori. Se va începe de la cea mai recentã experienþãprofesionalã ºi se vor indica cele mai importante atribuþii ºiinformaþii cu privire la compania la care persoana în cauzã alucrat. Este foarte util ca aceasta sã menþioneze ºi proiectelemajore la care a luat parte ºi mai ales cele de al cãror succes afost responsabilã. Tinerii absolvenþi pot menþiona ºi perioadelede training sau alte tipuri de activitãþi ce ar putea fi considerateexperienþe profesionale.

Formare profesionalã: se vor preciza începând de la celemai recente cursuri (învãþãmânt superior/ universitar). Se vamenþiona titlul disertaþiei ºi/sau doctoratului ºi eventualrezultate obþinute.

Trainiguri: se vor menþiona seminariile ºi trainingurile caresunt importante având în vedere postul pe care o persoanãintenþioneazã sã îl ocupe.

Aptitudini: aici se vor preciza capacitatea de utilizare acalculatorului, aptitudini tehnice etc.

Cunoºtinþe lingvistice: sunt foarte importante în Germania.De asemenea, puneþi accent pe competenþele dvs.

lingvistice ºi pe nivelul dumneavoastrã de cunoaºtere a limbiigermane. Categoriile solicitate de obicei sunt “limba maternã”,“cunoaºterea permite negocieri” ºi ” cunoºtinþe de bazã “. Site-urile web ale multor companii vã oferã formulare electronicetip de aplicare pentru locuri de muncã vacante. În caz contrar,o cerere prin e-mail este posibilã numai dacã este menþionatãîn mod explicit.

În cazul în care nu este propus nici un post, puteþi trimite încontinuare cererea dvs. la o societate (prin solicitare deschisã).Multe servicii de Resurse Umane preferã aceste candidaturiînaintea postãrii unui anunþ pentru postul dorit. Sper sã vã fiede folos aceste informaþii ºi vã doresc mult succes.

Vali Danalache

Cum se cautã un loc de muncã în Germania

Ziua Femeii - cum a apãrut sãrbãtoarea în lumeInspiratã din mitologia greceascã, lumea sãrbãtoreºte Ziua Mamei

de când au fost ineventate legendele Olimpului. Englezii au fostprimii care au sãrbãtorit Ziua Femeii... dar americanii au oferit cei

dintâi “oficial” flori de 8 martie.

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã

vei rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Câþi ani a împlinit Agenþia de Presã AªIIROMÂNI anul acesta?

Rãspuns:_______________________________________________

_______________________________________________

Nume__________________________________________;

Prenume _______________________________________;

Adresa _________________________________________

Telefon ________________________________________;

14

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zia lunii în curs pe adresa redacþiei:

Hohe Marter 40, 90441 Nürnberg

februarie - martie 2012Pagina 12

Câºtigãtorul dinnumãrul trecut este

Friedrich Mauer, dinFrankfurt.

Aceastã plantã, vãzutã pe pajiºti ºi toateîntinderile de iarbã ºi consideratã de mulþi oburuianã supãrãtoare, reprezintã pentruoamenii suferinzi o plantã de leac deosebit devaloroasã. Înfloreºte în aprilie-mai pe toatepãºunile, lizierele, câmpiile ºi orice suprafaþã cuiarbã, formând un covor floral galben care neentuziasmeazã an de an. Planta evitã locurilefoarte ude. Are douã proprietãþi remarcabile:ajutã în bolile biliare ºi în cele hepatice.

Înainte de înflorire se colecteazã frunzele,primãvara sau toamna rãdãcinile, iar tulpinile întimpul înfloririi. Întreaga plantã are efecttãmãduitor.

Pãpãdia are o influenþã cât se poate debeneficã asupra ficatului. Astãzi se ºtie cãtulpinile proaspete, din care se consumã 5 - 6 pe ziîn stare crudã, ajutã rapid în hepatita cronicã(durere foarte acutã pânã sub omoplatul drept).Ele sunt de folos ºi în diabet. Diabeticii ar trebuisã mãnânce aceste tulpini, pânã la 10 pe zi, atâttimp cât pãpãdia este înfloritã. Se spalã tulpinilecu flori cu tot, abia dupã aceea se îndepãrteazãfloarea ºi se mestecã încet tulpina. Aceasta are laînceput un gust amãrui, este acriºoarã ºi zemoasãºi se aseamãnã cu andivele.

Ele ajutã însã ºi în alte afecþiuni. Ne scapã demâncãrimi, eczeme ºi erupþii, îmbunãtãþesc suculgastric ºi curãþã stomacul de fot felul de substanþecare se eliminã greu. Tijele proaspete, pot dizolvafãrã dureri calculul biliar, ele stimuleazã activitateahepaticã ºi biliarã. Pe lângã sãruri minerale,pãpãdia conþine substanþe curative ºi de sintezãfoarte importante pentru înlãturarea tulburãrilor demetabolism.

Datoritã efectului sãu depurativ, ajutã ºi înartritã ºi reumatism; inflamaþiile ganglionilor seretrag, dacã se þine pânã la sfârºit cura de 3 - 4sãptãmâni cu tulpini proaspete. În icter ºi înafecþiunile splenice, pãpãdia se foloseºte, deasemenea, cu succes.

Rãdãcinile de pãpãdie, mâncate crude, la fel caºi cele uscate servite la ceai au efect depurativ, destimulare a digestiei, sudorific ºi diuretic, precum ºistimulant. Ele fac sângele foarte fluid, fiindconsiderate un mijloc excelent contra sângeluiîngroºat.

În fiecare primãvara este recomandat ca fiecare

persoanã sã îºi prepare un sirop din flori de pãpãdie,care are un gust excelent, fiind în acelaºi timp ºi înprofitul sãnãtãþii. Siropul de pãpãdie, poate fifolosit ºi la unele prãjituri fãcute în casã.

Acest sirop se preparã în felul urmãtor: se punde 2 ori câte 2 mâini pline de flori de pãpãdie într-un litru de apã rece. Se pune la foc mic pânã începesã fiarbã, se lasã sã dea câteva clocote bune, se iaoala de pe foc ºi se lasã totul sã stea peste noapte.A doua zi, se goleºte conþinutul într-o sitã, sescurge, iar florile se storc bine cu ambele mâini.Sucul se amestecã cu 1 kilogram de zahãr nerafinat,la care se adaugã o jumãtate de lãmâie tãiatã felii

(coaja se aruncã dacã a fost tratatã cu substanþechimice). Mai multã lãmâie acreºte prea tare. Oalase pune fãrã capac pe maºina de gãtit. Pentru a sepãstra toate vitaminele, se dã la focul cel mai mic.Astfel, lichidul se evaporã fãrã a fierbe. Siropul sepune la rãcit o datã, maximum de douã ori, ca sã ise poatã stabili adevãrata consistenþã. N-are voie sãdevinã prea gros, cãci s-ar zaharisi dupã o pãstraremai îndelungatã, dar nici prea subþire, cãci atunci arîncepe sã fermenteze dupã un timp. Trebuie sãdevinã un sirop adevãrat, vâscos, care, uns pe chiflasau pâinea cu unt de la micul dejun, este absolutdelicios.

SÃNÃTATE ADEVÃRATÃ DIN NATURÃ

PÃPÃDIA - leac pentru bolilebiliare ºi hepatice

TOCÃNIÞÃ DE CURCANTimp de pregãtire: 10 minTimp de fierbere: 45 minPorþii: 4

Ingrediente: 600 g carnede curcan; 1 ceapã; 2 cãþeide usturoi; 3 linguri unt; 1linguriþã boia de ardei dulce;3 linguri pastã de roºii; 100 g boabe de porumb dulce(conservã); 500 ml supã de pui; oregano uscat saupãtrunjel verde; mãghiran; sare ºi piper.

Pentru garnisit: spaghete; crenguþe sau frunze desalvie.

Mod de preparare:Se spalã carnea, se zvântã bine ºi se rumeneºte în unt. Se

adaugã ceapa ºi usturoiul tocate mãrunt ºi se continuã cãli-rea. Se adaugã boiaua de ardei ºi jumãtate din cantitatea desupã. Se lasã sã fiarbã la foc mic pânã când carnea este binepãtrunsã. Se adaugã boabele de porumb, pasta de roºii dilu-atã cu restul de supã, oregano sau pãtrunjel verde, mãghiran,sare ºi piper, dupã gust. Se lasã sã fiarbã 2 – 3 minute, apoise ia de o parte de pe foc. Separat, se fierb spaghetele în apãcu sare ºi se servesc cu garniturã la tocana de curcanfierbinte, garnisitã cu frunze sau crenguþe de salvie.

REÞETA SÃPTÃMÂNII

MODURI DE FOLOSIREPrepararea ceaiului:

Se pune peste noapte 1linguriþã (cu vârf) derãdãcini în 1/4 litru de apãrece, se încãlzeºte a doua zipânã începe sã fiarbã ºi sefiltreazã. Aceastã cantitatese bea, înghiþiturã cu înghi-þiturã, 1/2 orã înainte ºi ½orã dupã micul dejun.

Salatã: Din frunze ºirãdãcini crude, proaspete (ase vedea fragmentulrespectiv de text).

Tulpini: A se mestecabine ºi a se mânca zilnic 5 -10 tulpini crude, spãlate.

Nu vã puteþi adaptala noile cerinþe alepostului ocupat laserviciu ori în

familie. Veþi prefera sã ignoraþimai curând ofertele ºisemnalãrile amicale alecunoscuþilor, decât sã apelaþi laexperienþa acestora.

Dorinþa de revanºãva apãrea la mijloculintervalului, când îiveþi surprinde pe toþi

cei care vã cunosc cu maliþiadumneavoastrã. Intuiþia vãscapã în weekend de multeîncurcãturi. Cooperaþi foartebine cu partenerul de cuplu.

Sunteþi pus însituaþii limitã decãtre partenerul decuplu ºi nu ºtiþi cum

sã procedaþi. Miercuri veþirezolva o situaþie care vãfrãmântã de multã vreme ºi,astfel, veþi reintra în graþiileºefilor, care v-au acuzat pânãacum de lipsã de interes.

Sunteþi vulnerabil lavorbele înþepãtoareale persoanei iubitemai mult decât v-ar

plãcea sã recunoaºteþi.Conflictele ce pot apãrea înacest interval presupunrenunþarea la discuþiile încontradictoriu.

Veþi aspira încontinuare la unstatut profesionalsuperior. De aceea,

consumul de energie este imensîn întregul interval ºi riscaþi sãfiþi catalogat drept „obsedat demuncã”, de colegii mai puþinsârguincioºi.

Vã simþiþi bine ºieste posibil sãrenunþaþi la un

tratament absolut necesar pentruîntreþinerea sãnãtãþii. Sunteþisupus miercuri unor presiuni dinpartea familiei, dar aceastãmanierã de a fi tratat nu mai esteo noutate pentru dumneavoastrã.

Nu veþi reuºi într-uninterval atât de scurtsã rezolvaþi toateproblemele pe care

doriþi sã le finalizaþi. Faceþieforturi mari pentru a vã îngrijisãnãtatea ºi vã deranjeazã cândcei din jur vã considerãipohondru.

Vi se oferã ocaziidiverse, multiple, dea vã rãzbuna pe aceiparteneri care v-au

umilit cu voie sau inconºtient.Sunteþi preocupat întregulinterval de aspectul dumnea-voastrã exterior ºi nu pregetaþisã vã înnoiþi garderoba orimãcar gama de accesorii.

Intervalul poate ficaracterizat ca unfel de respiro, maiales în plan

profesional. Vã gãsiþi totuºimiercuri contracte mai serioase,care pot sã vã aducã visatabunãstare. Nu vã puteþiîmbogãþi din cauza datoriiloracumulate de aproape doi ani .

Ura ºi invidia îºiaratã colþii, darnativi au tendinþa sãse lipseascã de

prietenii bârfitori. Problemelede sãnãtate se pot agrava înacest interval.

Apar noutãþi lanivelul relaþiilorin te rpersona le .

Norocul va surâde, ºansele suntdin ce în ce mai evidente.Nativii sunt supuºi totuºi unorpresiuni la nivel profesional,însã toate atacurile sunt respinsecu ajutorul unor aliaþi iviþi peneaºteptate.

Problemele majoresunt cele financiare,determinate de

motivaþia fiecãrui nativ în parte.La nivel profesional, peºtii nupot duce la bun sfârºitcontractele semnate ºi parafate,din cauze diverse. Nu suntexcluse nici conflictele.

Continuare din numãrul trecut

LEUFinanciarViaþa ta financiarã este stabilã la

începutul anului, ºi vei avea norocul departea ta. Succesele financiare nuîntârzie sã aparã, re-intrãri de bani suntaºteptate pâna în primavara anului.Este timpul de a pretinde ceea ceoamenii îþi datoreazã, pentru a colectabeneficiile sumelor depuse, de a vindeîn câºtig bunuri personale, etc ...Imaginaþia dumneavoastrã vã va ajutacu o mai bunã planificare acheltuielilor de-a lungul anului într-unmod judicios, veþi decide sã plasaþibanii într-o direcþie constructivã. Veþilua iniþiative bune pentru a reechilibrabugetul dvs. pe termen lung. Începândcu luna septembrie, va trebui sãrezistaþi tentaþiilor unor cheltuielileimpulsive, dar nu întotdeauna utile ºinenecesare, veþi fi împins sã cheltuiþi,rãmâneþi obiectiv.

Relaþiiîntre aprilie ºi august cam ar trebui

sã încetiniþi ºi sã bateþi în retragere înlegaturã cu viaþa sentimentalã. Nuputeþi avansa prin impulsuri în toatãaceastã perioadã ºi orice greºealã va fitaxatã. Veþi evita erorile de apreciere,oferindu-vã timp pentru reflexie ºi prinstructurarea dorinþele voastre înconformitate cu ordinea pe care odoriþi.

Mod de viaþã Acest an începe sub semnul

energiei de pe Marte, astfel încât veirevãrsa de vitalitate. Energia va creºtepânã în aprilie, nu vor lipsi situaþiilelimitã, dar veþi trece cu bine! Evoluþiavieþii dvs. vã creºte moralul dându-vãseama cã vã indreptaþi în direcþia ceabunã, nimic nu pare sã vã opreascã,determinarea dumneavoastrã vã vapermite sã treceþi de orice obstacole cuuºurinþã. Dar nu uitaþi cã trebuie sãluaþi în considerare cã energia trebuieconsumatã treptat ºi nu toatã odatã.Activitãþile sportive vã vor permite sãvã creºteþi rezisteþa ºi energianervoasã; ritm, arte vizuale, concerte,serbãri vã va ajuta sã vã menþineþienergia pe parcursul acestui an, care seanunþã fãrã dificultãþi notabile, atâtatimp cât vã veþi controla impulsurile.

FECIOARÃFinanciarÎntrebãrile financiare din acest an,

sunt strâns legate de viaþa taemoþionalã. Dvs. nu veþi avea dubii,dar în anturajul dumneavoastrã veþigãsi persoane sã se îndoiascã de modulcum gestionaþi banii dumneavoastra.În mod direct sau nu, anturajul dvs.apropiat va încerca sã se domoleascãîn acest domeniu. Va fi necesar sã sefacã concesii ... Concluzia va fi de apãstra intransigenþa cu privire laprioritãþile care sunt într-adevãrnecesare, ceea ce sunteþi capabil sãfaceþi. În perioada aprilie - iunie, veþi fiinspirat în ceea ce priveºte plasareabanilor, acesta este momentul sãrefaceþi bugetul.

RelaþiiCel mai important pentru tine, la

începutul anului, între ianuarie ºiaprilie, va fi de a rezista la influenþaunor oameni din jurul tãu, care nurespectã valorile tale fundamentale,fãrã a arãta acest lucru, va trebui sã fiatent ... În timp ce rãmâi politicos, aiface bine dacã ai verifica informaþiile

care provin din afarã.Mod de viaþãAi o revãrsare de energie la

începutul anului, nevoia ta de activitateva fi cea mai bunã demonstraþie. Cutoate acestea, pasele emoþionale care letreci, deºi acestea sunt incitante autendinþa de a vã consuma prea mareparte din rezervele dumneavoastrã.Fereºte-te de preocupãrile artistice,veþi petrece mult mai mult timp ca sãvã refaceþi nervos. Anturajuldumneavoastrã vã va solicita extremde mult ºi dvs. nu veþi mai avea preamult timp pentru a vã ocupa deanumite detalii cu privire la modul deviaþã al dvs.

BALANÞAFinanciarÎnceputul anului, vã deviazã de la

obiectivele financiare pe care le aveþi.Pe de alta parte, veþi fi tentat de a face

cheltuieli excesive în luna martie, carepot dezechilibra bugetul. Din fericire,aceste tendinþe dispar începând cu 11aprilie ºi deveniþi mai precaut. Lamijlocul anului, va fi cel mai inspiratmoment sã luaþi mãsuri care au ca scopîmbunãtãþirea standardului dumnea-voastrã de viaþã, va trebui sã forþaþilucrurile astfel încât sã aveþi timppentru a planifica bugetul.

RelaþiiVa trebui sã depuneþi eforturi de

concentrare, în ciuda agitaþiei din juruldvs. Anturajul dumneavoastrã, nu estela nivelul determinãrii dvs. Puteþidescoperi care sunt persoanele celemai sincere, aceasta este ocazia de aalege persoanele de încredere dinanturajul dvs., nu ezitaþi, acþionaþi cumvã îndeamnã inima.

Mod de viaþãEnergia dvs. vine, în mare parte de

la stimulãri directe sau indirecte aleanturajului dumneavoastrã. Fiþivigilent cu prioritãþile dumneavoastrã,cu pericolul de a dispersa energie întoate direcþiile. Activitatea dvs. seintensificã ºi consumã din ce în ce maimultã energie din februarie pâna lasfârºitul lunii aprilie. Provocarefrumoasã din perspectivã!

SCORPIONFinanciarAcest an 2012 se anunþã foarte

productiv pe plan financiar. Într-

adevãr, veþi simþi cã trebuie sã vãconsolidaþi poziþia financiarã, ºi maiales sã vã lichidaþi datoriile. Puneþiordine în facturile dvs., acesta estemomentul de a face unele sacrificiipentru un mai bun echilibru financiar.Iniþiativele dvs. sunt sprijinite deenergia lui Jupiter, care pe totparcursul anului te încurajeazã sãsemnezi înþelegeri avantajoase petermen lung, proiecte de lege,cumpãrarea de acþiuni la bursã,asigurãri de viaþã, etc ....

RelaþiiTrebuie sã faci un efort în a-þi

menþine cumpãtul în primele patru luniale anului. Aveþi tendinþa sã fiþi incisivcu cei din jur. Puteþi rezolvaproblemele folosindu-vã puterea deconvingere, încercaþi sã fiþi maidiplomat ... . Începând cu luna aprilieveþi fi mai calm, aceastã perioadã,pânã în noiembrie veþi comunica maieficient cu partenerul, în cazul în care

sunteþi singur acum este momentul sãgasiþi pe cineva. Lasaþi timiditatea la oparte ºi acþionaþi, succesul e garantat.Fii atent pe de altã parte, nu facepromisiuni care nu pot fi onorate,cautã echilibru.

Mod de viaþã În acest an vei fi departe de a fi

odihnit, mai ales ca excesivitateadumneavoastrã ºi reacþiileemoþionale vã consumã toatãenergia. Nu lãsaþi subiectivismul sãvã acapareze, pãstraþi-vã calmul,profitaþi de aspectele bune aleexistenþei care vã apar, fãrã a vãgândi la trecut sau a vã simþivinovaþi. Vitalitatea dvs. esteexcelentã pe parcursul acestordouãsprezece luni, energia psihicã vafi cea care va fi solicitatã. Vei aveamomente în care te vei putea retragepentru a-þi reîncãrca bateriile.

SÃGETÃTORFinanciarAcest an se anunþã glorios pe plan

financiar. Imaginaþia dvs. va fi o mareutilitate ºi va fi cel mai bun aliat pentrua vã feri de obstacole financiare dinviaþa de zi cu zi. Optimismuldumneavoastrã vã protejeazã de micileprobleme care apar la plata facturilor.Începând din luna mai, este perioadapropice pentru a lua cele mai buneiniþiative pentru a vã reechilibrabugetul.

RelaþiiAnul 2012 vine sã ridice nivelul

tãu de energie, simþi o poftã de viaþãteribilã, ºi vei fi capabil sã te dediciplãcerilor, care apar la tot pasul. Va finecesar sã cãutaþi modalitatea de astopa aceste plãceri, o datã gãsitãaceasta vã va ajuta pe tot parcursulvieþii. Vei avea extrem de multe lucruride fãcut pentru a gestiona timpul,ritmul de viaþã se va intensifica ºi vã vaface sã evoluaþi, provocarea majorãpentru dvs. în acest an va fi sã vãmenþineþi moderat.

Mod de viaþãVeþi începe în acest an plin de

energie, vã administraþi energia cuîndrãznealã ºi entuziasm. Energiadumneavoastrã vã împinge sã acþionaþicu orice preþ, veþi avea nevoie decontrol, mai ales pe mãsurã ce vã veþilansa în acþiuni constructive care vãvor consuma energia, aceastaîntâmplându-se pânã în luna iunie. Diniulie, semnele de obosealã devinvizibile ºi aveþi nevoie de ieºiri înnaturã pentru reîncãrcarea bateriilor.

CAPRICORNFinanciarFinanþele dvs. cresc în acest an,

continuaþi eforturile de anul trecut îndirecþia cea bunã, puteþi obþinecontrolul asupra bugetului dvs.. Seobservã o deviere de la obiecteledumneavoastrã, în special în perioadaaprilie-iunie, veþi avea posibilitatea dea controla mai bine cheltuieliledumneavoastrã. Perioada cuprinsãîntre sfârºitul lunii august ºi noiembrieeste idealã pentru a reorganizaconturile dvs., pentru a începenegocieri financiare, pentru a luainformaþii practice.

RelaþiiLa începutul anului, veti întâlni

circumstanþe care vã vor permite sã vãmaturizaþi mai repede. O evaluare esteesenþiala în relaþiile dumneavoastrã, nuezitaþi sã vã distanþaþi de cei care vãinvadeazã viaþa privatã. Ritmul deviaþã se accelereazã, ºi situaþiile pecare le veþi întâlni vã vor face sãreflectaþi la cei care vã sunt cu adevãratprieteni. În octombrie, veþi putea sãvedeþi rezultatele eforturilordumneavoastrã.

Mod de viaþãAnul 2010, va mobiliza energia de

bazã, veþi avea dificultãþi sã gãsiþitimpul necesar pentru a vã odihni.Aveþi grijã sã nu fiþi suprasolicitat lamuncã, nu faceþi risipã de energie,dacã doriþi sã rezistaþi. Ai nevoie depauze zilnice, oferã-þi ieºiri deagrement, în special în perioadaaprilie-iunie, pentru a petrecere timpulliber aºa cum preferi. Începând cu lunamai vei face primii paºi cãtre succes,vei fi invadat de un optimismcontagios, acesta este momentul idealpentru a te relaxa ... Va trebui sã vãalocaþi timp util pentru spectacole,escapade la munte sau picnicuri.

VÃRSÃTORFinanciarAnul 2012, vã va permite sã

învãþaþi noi lucruri în domeniulfinanciar, vã va arãta unele erori deevaluare a bugetului dvs. din exces deoptimism. Distragerea atenþiei vãpoate face sã uitaþi de o facturã, vatrebui sã rezistaþi tentaþiilor decumpãrare a unor bunuri costisitoareîn cursul primei jumãtãþi a anului.

Înainte de luarea unei decizii trebuie sãfiþi calmi, astfel încât veþi câºtiga înclaritate ºi veþi pãstra independenþadumneavoastrã financiarã. Nu uitaþi cãbanii vã asigurã libertatea.

RelaþiiÎn acest an este momentul de a

face o introspecþie a dvs cât ºi o analizãa anturajului dumneavoastrã. Esterecomandat sã daþi dovadã de cea maimare prudenþã în cazul în care vãdecideþi sã schimbaþi ceva în anturajuldumneavoastrã. Nu lua deciziiirevocabile în domeniul relaþiilor cuprietenii înainte de luna iulie, trebuiesã asimilezi unele lucruri ºi aceastanecesitã timp. Influenþa lui Neptun vãface sã fiþi receptivi la alte persoane,care vã pot influenþa.

Mod de viaþãHoroscopul din acest an începe

sub semnul optimismului. Seteapentru a trãi vã incitã ºi vã lanseazã înnoi activitãþi. Controlaþi-vã ritmul!.Energia dumneavoastrã vã permite sãvã autodepãºiþi, dar ar fi bine sãprivilegiaþi activitãþile care vãmobilizeazã ºi care vã dezvoltãrezistenþa la efort. Ar fi bine sã aveþigrijã de corpul dumneavoastrã, înciuda exceselor pe care le faceþi! Aveþinevoie de odihnã mai multã pentru acontinua în acest ritm, pânã înnoiembrie. Ar fi ideal sã vã planificaþiactivitãþile ºi sã o lãsaþi mai moalecând simþiþi cã e cazul.

PEªTIFinanciar

ªansa în domeniul material nu vãva pãrãsi pe parcursul anului 2012.Intuiþiile dumneavoastrã vã vorpermite sã câºtigaþi bani într-un modnorocos, cu condiþia sã nu confundaþibunul simþ cu impulsurile de achiziþii...Depãrtaþi-vã de tentaþiile periculoasepentru bugetul dvs., la începutulanului, ºi nu în ultimul caz retrageþi-vã! Veþi avea posibilitatea de a plãtiunele datorii mai vechi ºi de a evitacrearea de unele noi. La sfârºitul luniimai veþi câºtiga bani, sfârºitul acesteiluni este propice plasamentelorbancare, mãsuri care vizeazã creºtereaveniturilor dvs..

RelaþiiVei fi inspirat dacã veþi lansa

negocierile dificile dupã aprilie, pentruca înainte de aceastã perioadã, esteposibil sã eºuaþi cu aceste negocieridin motive practice sau legale. Nu vãsustrageþi obstacolelor legale, deplãþile cãtre stat, dacã faceþi acest lucruveþi fi ingrijorat dupã aceea. Vulne-rabilitatea emoþionalã amplificatã nuar trebui sã vã inducã în eroare: nufaceþi promisiuni pe care ar fi greu sãle onoraþi în viaþa sentimentalã, întimpul trimestrului al treilea. Trebuiesã îþi foloseºti energia în direcþia ceabunã chiar daca ai impresia cã ai foartemulte lucruri de rezolvat.

Mod de viaþãAcest an va fi decisiv pentru

modul de viaþã, care vã prejudiciazãsãnãtatea. Nivelul de energie laînceputul anului este la o valoaredecentã, în special la nivel moral, veþivedea totul în roz datoritã optimismuldvs. consolidat. În ciuda miºcãriloremoþionale pe care le veþi trãi întreaprilie ºi iulie, nivelul energetic varãmâne constant. Va trebui sã vãalocaþi mai mult timp pentru a vãocupa de alimentaþie ºi de a încerca sãeliminaþi toate produsele care vãdãuneazã.

februarie - martie 2012 Pagina 13

HHoorroossccoopp 22001122

februarie - martie 2012Pagina 14

SUDOKU

INTEGRAMÃ

Un copil plânge în fata casei. Unpolitist se apropie si-l întreabã:

- Ce faci bãietel aici, de ce plângi?- Tata o bate în casã pe mama!- Poftim?! Cum îl cheamã mãi pe

taicã-tu?- Nu stiu… si nici mama nu vrea sã

spunã, cã de-aia ia bãtaie…- Iubitule, sunt gravidã… ce ai vrea

sã fie?- Un banc…

Am avut o discuþie serioasã cu soþulmeu ºi am rezolvat toate problemele:acum el nu fumeazã, nu bea ºi nu merge laalte femei…

Stã liniºtit în camera de reanimare.Uliºor îºi întreabã mama:

- Mamã, coacãza are picioare?- N-are fiule.- Offf, iar am mâncat o buburuzã!

- Dacã un bãrbat spalã o duzinã defarfurii într-o orã, câte farfurii vor spãlapatru bãrbaþi în douã ore?

- Nici una. Se aºeazã împreunã la TVºi se uitã la fotbal.

- Bunicule, bunicule, tu ºtii sã facica mierla?

- Hmm, nu stiu…dar de ce?- Tata a zis cã o sã fim bogaþi când ai

s-o mierleºti.- Ce þi-e domne cu tehnologia asta

modernã, zise un cãlãtor dintr-un

compartiment de tren. Am vãzut undocumentar italian pe Discovery, undearãta cã la ºapte dimineaþa intra cireada devite pe poarta abatorului ºi la ºapte searaieºeau pe poartã containerele cu conserve!

- Ehei, dar în Japonia, la ºasedimineaþa intra pe poartã camionul cunisip, iar la ora 13, ieºea vagonul cumicroprocesoarele pe bazã de siliciu, zisealt cãlãtor.

- Vax, zice Bulã, uite, în oraºul nostru,cam pe la nouã dimineaþa au început sãtoarne fundaþia la fabrica de bere ºi spirtiar pe la zece deja toþi erau beþi morþi!

Dupa ce a nãscut nevasta-mea, amîntrebat-o pe doctoriþã:

- ªi acum, peste cât timp credeþi cãvom putea face sex?

- În 20 de minute ies din gardã,aºteptaþi-mã în parcare …

Stomatologul se adreseazã cãtrepacient:

- Vaaaaai, dle, cred cã am greºit ºi v-am scos dintele ãla sãnãtos. Asta e, vatrebui sã îl scoatem ºi pe ãla bolnav acum.

Pacientul:- N-are nimic, dle stomatolog, bine cã

nu sunteþi oftalmolog!Nevasta îºi ia în primire bãrbatul

venit acasã dimineaþa dupã o noaptepetrecutã cu bãieþii la bere:

- De ce vii acasã la 5 dimineaþa!?

- Pãi unde vroiai sã mã mai duc la oraasta, toate barurile sunt închise.

Un alpinist cãzut în crãpãtura unuigheþar este gãsit de o trupã de la crucearoºie ºi salvamonte. Este pe momentanunþat cã este pe mâini bune:

- Crucea roºie si salvamontul suntaici!

Alpinistul din prãpastie rãspunde:-Nu donez nimic!

Un copil plângea pe holul ºcolii.Învãþãtoarea îl vede ºi-l întreabã:

- De ce plângi?- Un copil mi-a dat jos plãcinta!- A fost cu intenþie?- Nu, cu brânzã…

BBBBAAAANNNNCCCCUUUURRRRIIII ,,,, GGGGLLLLUUUUMMMMEEEE.... .... ....

SPUNEÞI-MI, N-AÞI VÃZUTCUMVA O ÞARÃ?

Spuneþi-mi, n-aþi vãzut cumva o þarã ?Am fost plecat vreo patru ani pe-afarã;Azi am venit ºi-o caut cu ardoare,Dar n-o gãsesc ºi-n suflet rãu mã doare.

O caut peste tot, am fost ºi-n sate,Ogoare plâng în buruieni lãsate,Înspre pãduri, potecile uitateM-au rãtãcit într-un pustiu de cioate.

Acasã poarta nu e zãvorâtã,Cãci mama tot mai iese ºi se uitã;Atâta dor i-a mai rãmas pe lume,Feciorii sã-i mai strige iar pe nume.

Moºneagul iese-n cale ºi-o întreabã:“Vine? La anul, cred! Acu-i la treabã,La noi în þarã-i multã sãrãcie.ªtiu ei - cã de-or veni, la ce sã vie?!”

Spuneþi-mi, n-aþi vãzut cumva o þarãCântatã de poeþi odinioarã,Cu ochi de cer ºi plinã de verdeaþã?Am fost ºi-am cãutat-o ºi la piaþã.

Acolo nu era, de bunã seamã,Cã prea o înjurau români de mamã;Harbuzul, pãtrunjelul, biata prunã,Erau culese parcã. de pe Lunã!

Chiar, voi nu aþi vãzut pe jos o þarã ,Cãlcatã în picioare ºi murdarã?Ce-aveþi cu ea? Nimica nu vã cere,Eu o declar singura mea avere!

FOLCLOR INTERNISTROMÂNESC

Se foloseºte ortografia cu “î”!

ÎNTREBARE INDISCRETÃ

februarie - martie 2012 Pagina 15

Cãsuþa redacþionalã

Directori:Ionela van Rees-ZotaBerthold J. Staicu -

director adjunct

Redactor ºef:Liliana Moldovan

Seniori editori:Vali NiþuEmil Mateiaº

Redactori:Adriana CiugudeanClement LupuDiana HautschGeorge StancaIoana DiaconuDaiana MatieºViorel BãetuNiculina DrãganGeorge RocaSorohan Adina-VoicaElena TomaElena Cesar von SachseAlina Arbajter Lucia Bibarþ Marie Vrânceanu

Psiholog:Cristina Rãdulescu

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Centrul Cultural

DACIA e.V. NürnbergHohe Marter 40, 90441

NürnbergTel. 0911 64 00 173Mobil 0160 33 73 128

Tipar executat la:SC PETRAS SRL – România

• Rãspunderea pentru conþi-nutul articolelor publicateaparþine, conform art. 206Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

AngajãmBarman/Ospãtar,femeie, vorbitoarede limba Germanãºi limba Românã

(obligatorii) pentrurestaurant românesc

în Köln. Salariunegociabil. Eventualputem oferi cazareîn hotelul nostru.Pentru contactãri,

telefon 0174 2829305

Specialist pt IT/ Computer,service, reparaþii instalaþii, updatesoft, hardware, îmi ofer serviciile.Telefon: 09151 9053732

E.mail: danbuc@arcor.de

Vrei o paginã web realizatã pegustul tãu, iar asta într-un timpscurt?

Ai nimerit unde trebuie!Telefon: 0160 3373128Preþuri pentru toate

buzunarele!

Ai un eveniment de organizatºi doreºti ceva deosebit? Dansuriorientale, spaniole ºi þiganeºti.Telfon: 0160 2953677. ZonaFranken.

Persoanã juridicã ºi/saupersoanã fizicã, cu experienþã îndomeniu, efectuez toatã gama delucrãri finisaje interioare ºiexterioare, la preþuri foarte bune.Telefon: 0151 45349238.

Doamnã 45 de ani, dinBucureºti, doresc angajare caîngrijitor persoane în vârstã saucurãþenie, volzeit sau teilzeit, cucontract de muncã german saugewerbe... vorbesc limba germanãmediu, experienþã ca îngrijitorsupraveghetor bãtrâni, cca 3 ani dezile... doresc sã lucrez începând deanul viitor luna martie... aºteptrãspuns ºi oferte pe adresa de e-mail creata_44@yahoo.com.Mulþumesc.

Caut loc de muncã ca bucãtarexperienþã/vechime 8 ani jumãtateîn specific tradiþional românesc ºiceva internaþional. Pot fi contactatla adresa de e-mail alexchitu72@yahoo.com sau telefonic 0040-729569803. Rog doar oferte seri-oase. Alexandru

Doamnã 40 ani, nefumãtoare,cu domiciliul în Nuerenberg,doresc loc de muncã înurmãtoarele domenii: îngrijitoare

bãtrâni, copii mici, curãþenie ladomiciliu sau birouri, bucãtãrieetc. Contactaþi la nr. de telefon:0151 45509469

RACOCI OCRAV ANTONIO TÂNÃR DIN BUCUREªTI - cursuri superioare ACADEMIA

TEHNICÃ MILITARÃ BUCUREªTI -atestat limba englezã, limba

germanã începãtor, atestat informaticã Capacitatea de a-ºi planifica singur

munca, iniþiativã în realizarea diverselorsarcini ºi acþiuni, orientare spre progresºi autodezvoltare, respect faþã de colegi .

DORESC UN LOC DE MUNCÃ ÎNCADRUL UNEI FIRME.

CONTACT: octavus@live.com

Persoanã serioasã, dinamicã,fãrã vicii, caut loc de muncã îndomeniul industrial, agriculturãsau grãdinãrit/forestier.Cunoºtinþe minime limbagermanã, englezã ºi francezãmediu. Telefon: 00400-766769701sau 00400217773650.

Doamna atractiva, 57 ani,vaduva fara obligatii, doresc sacunosc un partener pentru o relatiestabila. Telefon. 0151 424 325 36

Pensionar singur, 69 ani, încaactiv, caut partener(a) (i) pentruturism în Europa cu masina saumai departe, dupa posibilitati.Relatii la telefon: 0049 177 5004093.

DIVERSE

MATRIMONIALE

LOCURI DE MUNCÃSERVICII

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE

Sunt un tânãr român pe nume Rusz Simota Ciprian Aurelian, nãscut înRomânia loc. Petroºani, la data de 15.10.1986. Am absolvit un Colegiu Agricolsecþia Veterinarã în ANUL 2006, timp de 2 ani am fost student la U.S.A.B.Timiºoara, dar am fost nevoit sã îngheþ anul III, urmând sã termin Facultateacând voi avea posibilitãþi. Am muncit ca tehnician veterinar timp de 1 an, apoi2 ani ca muncitor necalificat în construcþii. Mi-aº dori dacã mã poate ajutacineva sã ajung în Germania sã mã angajez ca muncitor necalificat la o fabricã,abator sau la o herghelie de cai. Nu pot oferi momentan nici o garanþiematerialã ci numai una moralã, urmând ca în cazul unui ajutor oferit sãreturnez banii. Nu vã voi dezamãgi .

Mulþumesc anticipat, Rusz Simota CiprianAdresa mea: simotaciprian@yahoo.com sau simotalucia@yahoo.com

Tel.0354880389loc.Petroºani ; Jud. Hunedoara str. Pãcii; bl 6; ap. 21

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã

publicitate, din acest numãr, vã oferim oportunitatea de a ne trimite anunþuldumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuitNume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:Hohe Marter 40, 90441 Nürnberg

sau pe e-mail: asii.romani@yahoo.com

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

C M Y K

Pagina 16 februarie - martie 2012