C M Y K

Ziar pentru toþi cititorii cunoscãtori ai limbii române din Germania

Anul 2 • Nr. 212 pagini • 0,50 ianuarie-ffebruarie 2011

ªªªªiiii vvvvoooo cccc eeeeaaaattttaaaa ppppooooaaaa tttt eeee ffff iiii

aaaauuuuzzzz iiii tttt ãããã!!!!

PETRUÞA KÜPPERsub ploaia

de premii ºi nominalizãri!

NÜRNBERGULºi poveºtilesale• Interviu cu scriitoareaElena Cesar von Sachse

PETRUÞA KÜPPERsub ploaia

de premii ºi nominalizãri!

Vocea ta... în jurul lumii!

Ameþit de iubire...,aºa era Eminescu

ªocul cultural

Nutriþie ºi sãnãtate (1)

Invitaþie de a scrie “pe”româneºte

Horoscopul anului 2011

DIN SUMAR

Pagina 3

Pagina 4

Pagina 7

Pagina 7

Pagina 5

Pagina 2

Pagina 9

Pagina 11

Cum s-a schimbat viaþa PetruþeiKüpper dupã un an de laConcursul „Super Talent?”- Schimbãri radicale nu au

fost : am îmbãtrânit, am maimulte riduri ºi sunt mai mult pedrumuri. Ce pot sã spun ? Amscos un CD, care a fost bineprimit pe piaþa de specia-litate. Am fost nomilalizatãla “Echo” pentru “thebest newcomer”. Suntocupatã aproape înfiecare sfârºit desãptãmânã cu tot felulde evenimente. Pro-babil una dintre celemai importanterealizãri se referã lafaptul cã am obþinuto catedrã de nai laConservator, Musikund Kunstschule.Evident, au fost doarschimbãri pozitive. De exemplu l-am cunoscutpe Peter Maffay, pentru care am cântat lasimpozionul “Schutzräume für kinder”, dinBerlin.

S-au pãstrat relaþiile cu membriijuriului, dar cu ceilalþi participanþi ?- Nu s-a creat o relaþie strânsã nici cu

membrii juriului, nici cu alþi participanþi. CuDieter m-am întâlnit, din întâmplare, la uncongres. El susþinea un discurs, eu am fostinvitatã sã cânt, am discutat puþin. A rãmas lafel de amabil ca atunci când l-am cunoscut.

Mai este presa româneascã interesatã dePetruþa Küpper?- Se pare cã da. Am fost invitatã ºi la

emisiunea lui Mãruþã, “Happy Hour”.

Ce nominalizãri, premii ai maiavut în acest timp?- Am fost nominalizatã pentru

“Echo”, în martie, iar acum suntnominalizatã pentru “Herbert RothPreis”. La “Echo” nu am obþinutpremiul deoarece CD-ul meu era depuþin timp pe piaþã, darnominalizarea a reprezentat deja unmare succes pentru mine, dar maiales pentru muzica româneascã,deoarece naiul este, prin excelenþã,un instrument tradiþional românesc.Participarea la acest concurs mi-a oferitposibilitatea de a sta pe acelaºi podium cuvedete internaþionale ca: Robbie Williams,Rihanna, Joe Delay...

Ai devenit o persoanã extrem desolicitatã. În aceste condiþii, este dificilsã împaci viaþa profesionalã cu ceaprivatã?- Viaþa privatã ºi cea profesionalã se

împacã perfect. Cu disciplinã, muncã multã,pasiune ºi iubire faþã de ceea ce faci, nu aicum sã nu reuºeºti. Ordinea o poþi pune tu.

ªtim cã ai o fetiþã de câþiva aniºori,îi place naiul?

- La nebunie... chiar de curând aîncercat sã scoatã câteva sunete la

nai. A înþeles cã asta e pasiuneaºi munca mea, iar de fiecare

dacã când studiez mã acceptãfãrã sã mã deranjeze.

Se aude cã este posibilsã realizezi unalbum muzi-cal. Care esterealitatea?

- Se discutãmult despre

asta, încã nu potsã dau nicio

informaþie sigurã.

Cum pot lua faniilegãtura cu tine? Unde

pot afla informaþiilegate de activitatea ta ºi de concertelepe care le susþii?- Pe site-ul meu : www.petruta@petruta

kuepper.de

În ce relaþie eºti cu fanii tãi? Ai timppentru a le rãspunde la întrebãri sauscrisori?- Da, e o relaþie satisfãcãtoare. Majo-

ritatea scriu ºi vor autografe.

Ai obiceiul sã citeºti ce scriu despre tineziarele sau ce apare pe internet?- Citesc, dar nu sutã la sutã. Toate ºtirile

au un feed-back pozitiv.

Care sunt proiectele tale de viitor?- Doresc sã dezvolt „aura” acestui

instrument, naiul, la nivel internaþional. Am

intenþia sã înfiinþez o fundaþie care sã acordesprijin persoanelor cu deficienþe psihice.

Sã încheiem cu un gând bun transmisfanilor tãi ºi cititorilor ziarului VOCEATA!- Le doresc sãnãtate, „cã e mai bunã decât

toate”.

Mulþumesc pentru sprijinul acordat.

Interviu realizat de Ionela van Rees- Zota

(Nürnberg – Germania)

Pagina 2 ianuarie - februarie 2011

M-am gândit cã e dificil sã scriu pentru românii dinGermania sau pentru vorbitorii de limbã românã... uitândceea ce ne uneºte. Sã fiu iertatã!

Ziarul vostru sã aibã viaþã lungã, iar cititorilor le doresczile senine. Nu sã scriu e greu, mã gândeam, ci sã ajung lângãinimile voastre. Distanþa e mare... ºi avem o singurã punte:limba. Trãim în lumi paralele, dar avem un punct de plecare:România.

ªi adevãrul este cã e mai mult decât destul! M-am înºelat.Ba chiar sunt norocoasã cã tocmai în preajma zilei de naºterea poetului nepereche mi s-a dat prilejul ca vocea mea sã fieauzitã. ªi dacã ea se va face auzitã, atunci ºi a voastrã va fi.„Eminescu sã ne judece”, ceea ce e de spus va fi auzit!

Din Atena v-aº putea trimite un foarte cald salut ºi o ra-murã de mãslin. Dar asta nu înseamnã nimic pe lângã fulgiide nea care au cãzut peste voi, pe lângã mirosul de brad pecare-l inspiraþi în fiecare secundã ºi pe lângã impozanteleclãdiri, care vã aduc aminte, la tot pasul, de Sibiu, Braºov,Sighiºoara...ºi alte locuri de poveste din România.

Despre Bucureºti...pãcat cã aþi plecat! Aþi pierdut coºurilede gunoi ºi bãncile din parcuri, confecþionate din lemn nobil,autospecialele pentru scafandrii bucureºteni (oraºul fiindcunoscut ca loc de scufundãri....în gropi!) ºi ceasurile placateîn aur...de 45.000 de euro bucata. Primãria Capitalei noastrenu e în crizã!

ªtiu cã vã e dor de casã. ªi mie îmi e...câteodatã. Zic sãne întoarcem în timp, mãcar acum, când sãrbãtorim naºterealui Eminescu. Vã propun sã redevenim copii, pentru câtevaclipe. Aºezaþi-vã capul în poala mamei, închideþi ochii ºisimþiþi mâna ei tandrã, aºa cum numai mamele o au,dezmierdându-vã pãrul, jucându-se cu fiecare ºuviþã ºi buclã.Eu vreau sã vã urez româneºte: Zâmbetul sã vã fie drept, iarbraþele deschise! Cãutãtura vã fie devreme, iar vorbaînþeleaptã! Noul an sã vã umple cu izbândã. Inima vã fiecuratã, iar drumul crestat în propriul destin! Zbaterea vã fieînþeleaptã, iar timpul ei cumpãnit! Noul an sã dãruiascãinimii voastre tinereþe fãrã bãtrâneþe.

ªi dacã vocea mea a fost auzitã, atunci ºi a ta va fi. ªichiar dacã nu vei scrie, poate te vei regãsi, vreodatã, înrândurile mele. Mi-e dor de voi, de toþi, mã gândesc cumeram mai demult, împreunã, iar acum ne scriem unii altoradin patru zãri. Aºa a fost sã fie, dar prin paginile acestui ziarsuntem iarãºi împreunã. Distanþa nu contezã. Vã simtaproape. Un an bun, dragii mei!

Ioana Diaconu, Grecia

Împreunã, pentru totdeauna

Petruþa Küpper sub ploaiade premii ºi nominalizãri!

ianuarie - februarie 2011 Pagina 3

În anul 2000, cândlucrurile erau oarecumaºezate ºi se credea cã numai poate fi descoperit nimicinedit cu privire la viaþa ºiactivitatea lui MihaiEminescu, apãrea la EdituraPolirom un volum extraor-dinar cuprinzând câteva dinscrisorile adresate de MihaiEminescu, iubitei saleVeronica Micle. Cu titlulsugestiv “Dulcea meaDoamnã / Eminul meuiubit”, volumul de scrisorieminesciene surprinde citito-rul contemporan prin delica-teþea exprimãrii lingvisticeadoptatã de marele poet dar

ºi prin actualitatea probleme-lor tratate. Deºi se înca-dreazã în seria scrisorilor dedragoste, epistolele trimisecãtre Veronica Micledezvãluie o serie dechestiuni cât se poate dereale din viaþa socialã ºipoliticã bucureºteanã de lasfârºitul secolului al XIX-lea.

Parcurgând cele 93 descrisori, compuse deEminescu pentru Veronica,sufletul cititorului se umplede pasiune arzãtoare ºi dedor de iubire. Descoperim înaceste scrisori un Eminescuîncercat de problemele vieþii

de zi cu zi, un poet obosit deactivitatea de redactor laziarul “Timpul”, un bãrbatdoborât de boalã ºi unîndrãgostit bântuit de totfelul de îndoieli generate deatitudinea infidelã aVeronicãi Micle.

În spiritul unor senti-mente de dragoste pãtrun-zãtoare, Eminescu, apare,aici, în dubla posturã deamant încercat de o pasiunearzãtoare dar ºi de în-drãgostit ºovãielnic, careeste gata sã renunþe la marealui pasiune, atunci cândpovestea lor de iubire ajungesã ºtirbeascã reputaþia

persoanei iubite. Dincolo de toate aceste

frãmântãri, cercetatã cumigalã, corespondenþa dintreMihai Eminescu ºi VeronicaMicle scoate la ivealãscenariul unei poveºti dedragoste autentice, greuîncercatã, brodatã cu firulunor sentimente gingaºe,demne de invidiat. ªi cum sãnu invidiezi un poet care seadreseazã iubitei cuapelativul “mãi îngeraºule”?Cum sã nu-þi vibreze sufletulatunci când Eminescu îºicheamã iubita numind-o“sufletul meu” ºi îi declarã: “tu eºti începutul ºi sfârºitul

vieþii mele, cu tine se-ncepeºi se-nchee gândul meu...”1?

Ameþit de iubire..., aºaera Eminescu. Dar era ºiobosit de dor. Era doborât degriji, era ameninþat deduºmani, era strivit demunca de la ziarul “Timpul”,era neîncrezãtor înpoliticieni, era sãtul deintrigile care se þeseau înjurul vieþii lui ºi în jurulrelaþiei lui cu preaiubitaVeronica. Dincolo de acestemãrunþiºuri, un lucru rãmânecert: Veronica ºi Eminescus-au iubit exemplar. Poates-au înºelat unul pe celãlalt,poate au cãzut pradãdeznãdejdii, poate au obositsã lupte cu prejudecãþile ºicu neajunsurile sociale orieconomice. În urma lor aurãmas aproape 100 descrisori (15 scrise deVeronica ºi 93 de Eminescu),care glãsuiesc - dupã cumscria Mircea Mihãieº în“Ziarul de duminicã” -despre “o poveste mirificã,plinã de parfumul unei lumiromantice, stând, ca într-unblestem, sub vraja erosului ºia morþii.”2

Liliana Moldovan

1 Dulcea mea Doamnã /Eminul meu iubit :Corespondenþã ineditã MihaiEminescu – Veronica Micle,Editura Polirom, Iaºi, p. 110

2 Idem, p. 264

Consulatul General alRomâniei la München aorganizat, la finalul luniidecembrie 2010, un concertfestiv de Crãciun, în coo-perare cu Primãria oraºuluiMünchen. Evenimentul s-adesfãºurat în sala de concertea ªcolii de Muzicã dincapitala Bavariei, subtitulatura „Crãciun românesc– Concert cu oaspeþi din

Bucureºti“.Programul serii a cuprins

muzicã de Crãciun dinRomânia din colecþia GeorgeBreazu, piese de muzicãclasicã din perioada barocã(Antonio Vivaldi, GeorgFriedrich Händel, JohannSartorius, Gabriel Reilich,Pavel Sieprawski) ºi lucrãrimuzicale contemporane(Felicia Donceanu). În

deschidere, consulul generalal României, BrânduºaPredescu ºi directorul ªcoliide Muzicã din München,Hans Peter Pairott s-auadresat publicului spectator,povestind în acelaºi timpcum erau colindele înRomânia ºi depãnând uneledin cele mai frumoaseamintiri.

Seara a fost una deexcepþie, în primul rând prinprezenþa celor trei

doamne: Prof. GeorgetaStoleriu, sopranã, AncaIarosevici, viola da gamba ºiIlse Maria Reich, clavecin,dar ºi a publicului prezent,care la finalul spectacolului acerut revenirea pe scenã acelor trei doamne.

Aplauzele îndelungate,împreunã cu emoþiile trãite,au pus stãpânire pespectatori, iar lacrimile din

ochii multora au fostcertitudinea cã sufletul ºiinima de român rãmânsensibile la auzul colindelorºi a rugãciunii „Tatãl nostru”.

Concertul a fãcut partedintr-un turneu al celor treimuzicieni în Bavaria, care amai inclus prezenþe laLandshut ºi la mãnãstireaBenediktbeuern.

Ionela van Rees- Zota

Ameþit de iubire..., aºa era Eminescu

Spectacolexcepþionalde Colinde la München

Rãspunsul la întrebarea:“Ce legãturã a avutEminescu (15 ianuarie1850 - 15 iunie 1889) culimba ºi cultura germa-nã?” este relativ simplu ºinu pune pe nimeni pegânduri. Criticii literari ºieminescologii renumiþi nupun la îndoialã faptul cãMihai Eminescu, pregã-tindu-se pentru o carierãuniversitarã, a urmatcursurile Universitãþii dinBerlin. De asemenea estebinecunoscut ataºamentullui Eminescu pentruromantismul german ºigândirea filosoficã a luiSchopenhauer.

Indiferent de motivul plecãrii dinþarã, studii în strãinãtate, un nou job saupur ºi simplu decizia de a începe o nouãviaþã în alt colþ de lume, este posibil sãexperimentezi ºocul cultural. ªoculcultural este dificultatea sau mai binespus starea de anxietate, confuzie ºi strespe care o poate resimþi orice persoanãcare se mutã pentru o perioadã temporarãsau definitivã într-o þarã ºi are o culturãdiferitã. Aceastã stare este cauzatã destilul diferit de viaþã pe care eºti nevoit sãîl adopþi în þara gazdã. Începând de laaspectele culturale, modul de organizare,socializare, de raportare la viaþã ºi pânãla cele mai mici detalii pe care înRomânia le percepeai ca fiind normale ºinaturale acum le vei resimþi la nivelmaxim.

La plecarea din România, mulþidintre noi au o imagine preconceputãdespre locul în care urmeazã sã se muteºi se întâmplã ca þara în care vedeai jobul

perfect, viaþa frumoasã lipsitã de griji,locul ideal pentru a te dezvolta personalºi profesional, se transformãsurprinzãtor. Dupã euforia resimþitã laînceput, observi cã imagineapreconceputã nu mai corespunde curealitatea. Realizezi cã te afli într-o þarãdiferitã, cu reguli ºi oameni noi, cu unnou stil de viaþã ºi dintr-o datã trãieºti unsentiment de singurãtate, de frustrare,ostilitate din partea tuturor: de la doamnacare vinde pâine, pânã la ºoferul deautobuz care nu înþelege bine unde vreisã ajungi. Eºti melancolic, simþi unimens dor de casã, trãieºti un sentimentde singurãtate ºi neputinþã pe care nuîntotdeauna vrei sã îl împãrtãºeºtifamiliei cu care adesea vorbeºti latelefon. De la tulburãri de somn,obosealã excesivã ºi pânã la dificultateade a lua deciziile corecte, problemelezilnice se transformã în obstracoleimense ºi te întrebi dacã ai venit în þarapotrivitã. Te simþi ca un martir în luptapentru adaptare ºi totuºi afli cã nu eºtisingurul care trãieºte aceeaºi experienþãdeoarece ºocul cultural, acest proces deadaptare ºi integrare într-o nouã culturãeste normal ºi inevitabil.

Latura pozitivã a acestei experienþeeste faptul cã, ºocul cultural poate fiatenuat. Încearcã sã fii mereu în acþiune,

sã menþii legãtura cu familia, dar ºi sã-þifaci noi prieteni, îmbunãtãþeºte-þicunoºtinþele de limbã ºi mai alesaminteºte-þi scopul pentru care ai plecatîn þara respectivã. Dincolo de simpto-mele mai puþin plãcute, experienþaºocului cultural trebuie privitã pozitiv. Pe

lângã faptul cã poþi percepe, înþelege ºianaliza îndeaproape o altã culturã decâtcea proprie, aceastã perioadã este uncâºtig major: îþi dã posibilitatea sã vezilumea ºi din altã perspectivã, într-uncuvânt sã te înzestrezi cultural.

Veronica Bayfidan

Pagina 4 ianuarie - februarie 2011

Au trecut sãrbãtorile de iarnã, ele nepar acum îndepãrtate. Mult maiîndepãrtate sunt însã vremurile în careaveam sãrbãtorile noastre, cu un puternicspecific românesc. Atunci ne doreammult ca sãrbãtorile românilor, sã aibã altgust ºi altã înfãþiºare. Tânjeam dupãaroma dulciurilor venite din lumeacivilizatã, dupã cadourile strãlucitorambalate, dupã luminile ºi mirajulsãrbãtorilor spectaculoase.

Acum, dupã ce sãrbãtorile de iarnãs-au încheiat iar începutul de an noul nupare prea optimist am ajuns la concluziacã suntem pe cale sã pierdem spiritulsãrbãtorilor de altã datã. Oare amdreptate, sau nu?

Azi, dupã ce alþii ne-au câºtigat

unele libertãþi, zicem c-am intrat ºi noiîn rândul lumii civilizate, iar sãrbãtorilecele mari ale iernii aproape se suprapun,ca imagine, peste cele occidentale. Caimagine dãm bine, iar ca “spirit” alsãrbãtorilor dãm ºi mai bine! Adicãne-am însuºit, ca la carte, apucãturile ºi“ho, ho-ul” simpaticului, dezinvoltului,comercialului ºi gloriosului MoºCrãciun din Laponia. I-am adoptat rapidpe reni, pe elfi sau ce or mai fi ei, cunumele lor cu tot, am învãþat rapidobiceiurile ºi colindele strãinilor,uitându-le pe ale noastre. Doar cã înpreocuparea noastrã, am uitat completcare este esenþa Crãciunului, bucuria lui.Ne febrilizãm în goana dupãcumpãrãturi ºi cadouri, dar îl uitãm cudesãvârºire pe sãrbãtoritulevenimentului: pruncul Isus. Neisterizãm ºi extaziem în faþa cadourilor,dar nu-l privim în ochi ºi-n suflet pe Cella a cãrui zi de naºtere am fost invitaþi.Nu este nici un secret pentru nimeni cãIsus a venit în numele Iubirii ºi S-ajertfit pentru Iubire.

ªi totuºi... Iubire e tot mai puþinã,chiar ºi în familii. Nici nu ne-ar sta nouãbine, societãþi atât de evoluate tehnic, atâtde stãpâni pe destinele noastre, sã neîmpiedicãm de o componentã atât dedemodatã ºi de banalã ca Iubirea. ªi s-o ºiexprimãm. Cât sunã de patetic ºi cât dejalnici sunt cei ce cautã ºi se exprimã cudragoste! Bunul simþ, respectul,deschiderea, sinceritatea, dorinþa de aajuta, de-a nu face rãu aproapelui,

toleranþa, bucuria de-a dãrui, de-acomunica gândind pozitiv, de-a nupizmui, de-a nu dori ce nu e al tãu, de-ate bucura de binele celuilalt, de-a nulimita drepturile altora în favoarea ta,de-a ierta, ºi de-a te închina Celui nãscutdin Fecioarã, de-a gândi cu bucurie ºibunãtate, de-a înceta cu ifosele,fandoselile, fudulia ºi capriciile ce neîmpovãreazã viaþa, de-a ne educa copiiiîn respect faþã de Þarã ºi faþã demuncã, în spiritul omeniei ºi respectuluipentru ceea ce creeazã alþii de valoare:acestea sunt componentele adevãratului„spirit al Sãrbãtorilor”!

Întoarcerea ºi încãrcarea sufletelornoastre pustiite de influenþele maleficeale zilelor noastre, (comportamentmizerabil, preferinþe pentru valorileexclusiv materiale, aservirea faþã de„formatorii de opinii” ºi mode de latelevizor sau de pe Internet, aviditateapentru obscen, indiferenþa, trândãviaetc.) reconectarea lor la credinþa

ortodoxã, la gânduri ºi fapte bune, lameditaþii atente asupra a ceea ce gândim,înfãptuim, expunem, asimilãm sau neînvãþãm pruncii. Aceste preocupãri artrebui sã constituie „spiritul sãrbã-torilor”! Altfel, þara asta se va duce derâpã, poporul acesta se va subþia pânã lapierderea identitãþii, iar noi ca indivizivom fi veºnic nemulþumiþi, depresivi ºialienaþi.

E timpul sã ne schimbãm viziuneaasupra credinþei noastre deveniteteoretice, formale ºi de propagandã,asupra atitudinii faþã de muncã, þarã ºisemen. A venit timpul trezirii! A fiecãruiadintre noi. Schimbarea doritã fierbinte,de-a-devãratelea, ca în faþa unei revelaþii.În fiecare zi, câte puþin, sã ne curãþãmsufletele ºi faptele ºi sã ne uitãm atenþi laurmãrile faptelor noastre. Asta le doresceu românilor pentru 2011, sã accepteschimbarea, în bine, sã revinã la tradiþii,sã îºi regãseascã rãdãcinile.

Lucia Bibarþ

V-aþi întrebat pânã acum careeste motivul pentru care, lascurt timp dupã ce aþi plecatdin România, aþi trãit oexperienþã de neuitat legatã depropria persoanã?

ªocul cultural

Sãrbãtori ºi viaþã de import!

ianuarie - februarie 2011 Pagina 5

Fiecare oraº îºi are poveºtile ºilegendele lui iar Nürnbergul nu faceexcepþie de la aceastã regulã. Deasemenea, fiecare oraº ar trebui sã deanaºtere unui scriitor care sã iubeascãpoveºtile ºi care sã îºi doreascã sã scrieliteraturã pentru copii. O astfel de dorinþãa avut doamna Elena Dittrich, o doamnã aliteraturii pentru copii, care a fost adoptatãde oraºul Nürnberg în 1987. ElenaDittrich, sau Puºa, cum îi spun cunoscuþii,ºi-a împlinit visul de a scrie, astfel încât,începând din anul 2003, a fãcut primii paºiîn domeniul literaturii pentru copii ºi aînceput sã scrie poveºti pe care le-asemnat cu numele literar Elena Cesar vonSachse.

Citind acest pseudonim cu greu poþi sãîþi dai seama cã autoarea poveºtilor pentrucopii este de fapt sora binecunoscutuluiscriitor Ovidiu Pecican. Talentul l-amoºtenit din familie ºi tot familia a fostcea care a încurajat-o sã scrie ºi sã îºipublice poveºtile. În acest context, aapãrut cartea de debut, „Þara Fericirii”publicatã, în 2003, la editura Fundaþiei„Desiré” din Cluj-Napoca. În 2006, cuocazia Festivalului „Prichindel”desfãºurat la Nürnberg, ºi-a lansat cartea„Legendele Nürnbergului”, conþinândadaptãri ºi repovestiri dupã naraþiunipopulare din regiunea bavarezã. Deasemenea, micii cititori au primit cumaxim interes o altã carte scrisã de aceastãautoare: „În Þara Poveºtilor Strãbune”.Elena Cesar von Sachse a colaborat ºi cueditura „Casa Cãrþii de ªtiinþã” ºi aacceptat propunerea editurii din Cluj-Napoca de a publica „Povestea luiªugubeaþã” în volumul colectiv „Carteamea fermecatã”. Recent a reuºitsa editeze încã 2 poveºti: “Drãcusorul alb”ºi “Hannes”, publicate de EdituraANAMAROL din Bucureºti iar pentruanul urmãtor a pregãtit multe alte surprizeliterare pe care le vom dezvãlui în cadrulacestui interviu.

Sã începem, aºadar, într-o manierãneconvenþionalã. Dezvãluiþi-ne,câte ceva despre proiectele pe caredoriþi sã le realizaþi anul viitor.În general nu îmi fac planuri pe

termen lung, ci las lucrurile sã decurgãde la sine. În primãvara anului viitorEditura „Dacia” din Cluj-Napoca îmi vaedita povestea „Dragonul Roºu”. Tot înCluj-Napoca aºtept sã-mi aparã înrevista „Tribuna” povestea „Inorogul dinvis”. La Editura Anamarol din Bucureºtio sã-mi reeditez povestea „În ÞaraPoveºtilor Strãbune” ºi un volum denuvele: „Vis ºi realitate”. Pe planmuzical, pregãtesc un CD cu melodii dedragoste pe versurile poetei ElenaRodica Lupu.

Din ce perioadã cochetaþi cu ideeascrisului, la ce vârstã aþi conceputprima poveste ºi cui a fost adresatã?- Ca orice copil, la început am

cochetat cu poezia, dar imi plãcea sã jocmici piese de teatru pe care le prezentamcopiilor din vecini. Când fiica mea a fostmicã îi inventam fel si fel de povestioarepentru un mic teatru de marionete. În ceeace priveºte muzica, de când mã ºtiu mi-a

plãcut sã cânt ºi sã dansez. Deºi inventamfel ºi fel de melodii, nu mi-am dat seamacã aº putea sã compun, în schimb am fostconvinsã cã m-aº descurca cu scrisul.Totuºi, târziu m-am apucat de aceastãfrumoasã îndeletnicire.

Aþi crescut într-o familie care a datnaºtere la scriitori ºi artiºti deose-biþi, cine v-a cãlãuzit primii paºi înlumea tainicã a culturii scrise?- Eu cred cã existã o anumitã

moºtenire geneticã la care se adaugã ºiatmosfera în care am crescut. De la tataam moºtenit, atât eu cât ºi fratele meu maimare, talentul muzical. Fratele meu a fostliber profesionist toatã viaþa, a avutorchestrã de muzicã uºoarã ºi era foartecunoscut în urmã cu 30 de ani. Cãsãtoritîn Germania, a lucrat ca inginer de sunetla teatru din Heilbronn. Tatãl meu a fostcantor la biserica catolicã din Ghioroc ºi

s-a ocupat de corul bisericii. A reuºit sãformeze un cor format din cântãreþi dintrei sate, fiind foarte iubit ºi apreciat deconsãtenii lui. În tinereþe a fost un bundansator dar a fost atras ºi de poezie, aregizat piese de teatru, a predat copiilordin Ghioroc lecþii de muzicã. Toata viaþaa trãit pentru muzicã, poezie ºi teatru deamatori. Nici mama mea, în tinereþea ei,nu a stat departe de muzicã ºi dans. Afãcut parte dintr-un ansamblu de dansuripopulare dar a fost ºi solistã. Ea s-arecãsãtorit iar noul tatã a fost un omcultivat ºi muncitor. Avea o bibliotecãmare la care apelam ºi noi. El a fost celcare ne povestea fel ºi fel de povestioaredin prizonierat, într-un fel comic, de carenoi copiii ne amuzam la culme. Din aceas-tã cãsãtorie s-a nãscut ºi fratele meu maimic, actualmente istoric ºi scriitor.

Poate vã aduceþi aminte care esteprima poveste pe care aþi auzit-ocând eraþi micã. Care estepersonajul de poveste preferat cu alcãrui destin vã identificaþi învremea copilãriei?- Povestea pe care nu am uitat-o

niciodatã era o poveste cu tâlc. Era vorbade un prinþ care dorea sa fie cât mairepede mare ca sã devinã rege. O zânãi-a dãruit un mosor cu aþã ºi i-a spus cãatunci când vrea sã scurteze timpul, sãdeºire puþin din aþa de pe mosor. Dar sãfie atent cã la un moment dat aþa se vadeºira singurã, iar el nu o va mai puteaopri. Fãrã sã fi primit un mosor cu aþã

fermecat ºi eu am ajuns în momentul încare aþa vieþii se deºirã singurã, de aceeavreau sã înmulþesc numãrul poveºtilorscrise ºi al melodiilor compuse. Povesteamea preferatã a fost întotdeauna„Cenuºãreasa” cu care într-adevar m-amidentificat într-un anumit fel. De la vârstade 16 ani pânã la 36 ani am fãcut partedin Echipa Internaþionalã de Coafurã ºiFrizerie a þãrii, ca model. Desigur, pentruo fatã fãrã posibilitãþi materiale, care aajuns sã poarte cele mai strãlucitoaretoalete de searã ºi sã prezinte cele maisuperbe coafuri, create de niºte mâinimãiestre, care a umblat în þarã ºi pestehotare, ºi a fost aplaudatã de mii despectatori, admiratã ºi iubitã, nu fãceamalceva decât sã retrãiesc de fiecare datãpovestea Cenuºãresei.

Dar în cazul poveºtilor pe care le-aþiinventat existã vreun personaj

nãstruºnic, vreo prinþesã, sau poatevreun spiriduº pe care îl adoraþi?- Îmi plac personajele nãstruºnice ºi

sunt convinsã cã ºi copiii le apreciazã. Eucred ca cele mai haioase personaje dinpoveºtile mele sunt cele cu drãcuºori, pecare cititorii îi pot întâlni în povestea„Drãcuºorul Alb”. Drãcuºorulªmecherici e un personaj din povestea„Dragonul Roºu”. În romanul deaventurã ºi fantezie la care lucrez înprezent - „Cãmaºa Purpurie” - existã unspiriduº tare simpatic ºi hazliu, care senumeºte pur ºi simplu: Spiriduº.

Sunteþi o persoanã sensibilã,înzestratã cu talent muzical. Cum seîmbinã arta scrisului cu pasiuneapentru muzicã?- În viaþa mea creatoare, muzica ºi

literatura sunt în strânsã legãturã.Fiecare poveste are câte-o melodie. Dacãam debutat în literaturã cu cartea depoveºti „Þara Fericirii” - cu care am luatla festivalul „Liviu Rebreanu” premiuljuriului - în acelaºi an am participat laFestivalul de muzicã pentru copii dinOneºti ºi la cel din Nürnberg unde am luatdiferite premii. Pe lângã muzicã pentrucopii am scris ºi muzicã folk, romanþe,cântece de petrecere, muzicãinstrumentalã, chiar ºi un muzical inspiratdin viaþa lui Ioan Budai Deleanu. Amsperat mereu sã gãsesc un solist cunoscutsã mã promoveze. Dacã nu l-am gãsitpânã acum, nu înseamnã cã renunþvreodatã la aceastã idee.

Locuiþi de multã vreme înGermania ºi v-aþi stabilit din 1987la Nürnberg, mai pãstraþi contactulcu þara natalã ºi sub ce formã?- Aproape în fiecare an mã întorc

acasã cu aceleaºi emoþii ºi bucurii.Desigur cã prin ceea ce scriu doresc sãlas copiilor din þara mea ceva din sufletulºi experienþa mea de viaþã. Doresc sã-i facsã vadã diferenþa dintre bine ºi rãu, lucrufoarte important în dezvoltarea lor. „Afost odatã, într-o þãriºoarã micã, o tânãrãprinþesã care se numea Cezara. ªi aºacum se întâmplã de obicei, pãrinþii auînvãþat-o, de mic copil, ce e bine ºi ce erãu. Pentru cã numai dacã ºtii sã faciaceastã deosebire poþi creºte ºi deveni unom adevãrat ºi puternic.....”. (Þarafericirii)

Povestiþi-ne, pe scurt, cum erau„Crãciunurile” de altãdatã. Existãvreun obicei din trecut pe care v-arplãcea sã îl reînviaþi?- Dacã aº putea sã readuc la viaþã

trecutul, cu siguranþã aº dori sã mãreîntorc la Crãciunul petrecut alãturi debunici mei. Bunica mea folosea unadevãrat ritual pentru a întâmpinaCrãciunul ºi desigur aceste momente lesimþeam ºi noi copiii. Se vorbea mai încet,trebuia sã fim cuminþi ºi sã ne rugãm. Eraun fel de intensitate sfântã care creºtea înjurul nostru cu fiecare zi care ne apropiade Crãciun. Ritualul începea cu ocurãþenie generalã. Hainele de pat erauscrobite ºi albe ca spuma laptelui.Miroseau a prospeþime. Apoi urmaprepararea prãjiturilor. Coardã cu mac ºicu nucã ºi mâncãri gustoase. Supa decarne cu tãieþei, sarmale ºi fripturã. Oadevaratã nebunie. În acele timpuri nuerau maºini, ci sãnii cu zurgãlãi. Îmiplãcea foarte mult sã ies pe înserate încurte în timp ce ningea ºi sã privesc cerul.În acest peisaj de poveste ºi-n clinchetulde clopoþei ce se auzeau din stradã, miemi se pãrea de fiecare datã cã MoºCrãciun e lângã mine. Aceste sentimenteapar în povestea mea „Fantezie deIarnã”, dedicatã celor care mai cred înMoº Crãciun. În seara de ajun bunica neîmbãia ºi ne culca pe mine ºi pe fratelemeu sub o „dunã” caldã si pufoasã, iardimineaþa când ne trezeam, bradul neaºtepta împodobit.

În final, vã rog sã adresaþi tuturorromânilor din Nürnberg o urare deAnul Nou.- Românilor din oraºul Nürnberg le

doresc ca anul care vine sã le aducãmulþumiri sufleteºti, realizãri ºi sãnãtate.În acelaºi timp, sper ca toate organizaþiileromâneºti care activeazã în acest oraº sãfie mai solidare unele cu altele. Leapreciez entuziasmul ºi munca depusãpentru a menþine în sufletele noastre„flacãra vie” a culturii ºi muziciiromâneºti, dar doresc sã le aduc amintecã atunci când trãieºti într-o þarã strãinã,sentimentul de „român” ar trebui sãdevinã un sentiment al frãþiei de neam.Vorba cântecului: „Hai sã dãm mânã cumânã / Cei cu inima românã...”

Liliana Moldovan

Nürnbergulºi poveºtile

saleInterviu cu

scriitoarea ElenaCesar von Sachse

Când ai început sã cânþi? Ai opregãtire în acest sens? În anul 2005 am început sã cânt

pentru prima datã. Aveam vârsta de 5 aniatunci ºi totul mi s-a pãrut ca o joacã. Opregãtire nu pot sã spun cã am, poate cãtalentul pe care mi l-a dat bunulDumnezeu. Am fãcut câteva ore bune depian, acum fac dans „de gardã”, este undans specific german - care se practicã întimpul carnavalului ºi care are oimportanþã ºi o semnificaþie foarte mareaici.

Care este genul muzical pe care îlpreferi?Genul meu de muzicã nu este unul

specific. Îmi place sã încerc mai multestiluri, asta pânã voi reuºi sã mã axez peceva anume. Am timpul în faþã ºi voiputea sã mã decid asupra cãrui stil demuzicã sã mã opresc. Memorez foarterepede hiturile, iar dacã îmi place omelodie o fredonez imediat.

Care este artistul tãu preferat?Îl cunosc personal pe Mihai

Trãistariu, pe care l-am întâlnit la unspectacol din Germania, unde am fost ºieu invitatã sã cânt ºi sã dansez. Stilul luide muzicã m-a încântat de prima datã.Deja îi cunosc o parte din melodii ºi mi-ar plãcea ca într-un viitor apropiat sauîndepãrtat sã fac un duet cu el.

Care este melodia preferatã înacest moment?Îmi place mult Miley Cyrus (Hannah

Montana), care acum este în vogãpretutindeni, dar îmi plac ºi unele melodiiromâneºti, cum ar fi „Frumoasa mea”,„Þãrãncuþã, þãrãncuþã”.

Ai emoþii când urci pe scenã?Nu ºtiu dacã am avut vreodatã emoþii,

avându-se în vedere cã am urcat pe scenãde micã. Pot spune cã de fiecare datãcând sunt pe o scenã, am un sentimentciudat, amestecat între pasiune ºi dorinþade a place publicului, dar nu în ultimulrând încântarea pe care o am atunci cândaud aplauzele ºi felicitãrile pe care leprimesc.

Ce îþi place cel mai mult atuncicând eºti pe scenã?Îmi place sã vãd cum publicul se

bucurã de ceea ce fac eu (indiferent dacãdansez sau cânt). Apoi, îmi place taremult sã-i determin pe toþi cei prezenþi sãsimtã prin mine pulsul melodiilor ºi chiaral paºilor de dans.

Îþi doreºti sã devii o cântãreaþãconsacratã?Ca orice copil, am vise mãreþe, îmi

doresc sã fiu o viitoare Hannah Montana,sã am mulþi prieteni ºi un public larg.

Ce þi-a plãcut cel mai mult înRomânia? Þi-ai fãcut prieteni?Am avut posibilitatea sã merg în

România pentru cã bunica ºi mãtuºa mealocuiesc în aceastã þarã. Ce m-aimpresionat tare mult a fost muzeul„Grigore Antipa”, Observatorul

astronomic”, Arcul de triumf, vulcaniinoroioºi din judeþul Buzãu ºi Palatulcopiilor din Bucureºti. Desigur, cã au fostmult mai multe lucruri care m-auimpresionat, dar acestea sunt doar câteva.Referitor la diferenþa dintre România ºiGermania, desigur cã existã, dar peste totsunt lucruri pozitive ºi negative. Cu unlucru nu m-am putut obiºnui în România,cu laptele cumpãrat din piaþã. Mãtuºamea a vrut ce e mai bun pentru mine ºi

mi-a luat din piaþã lapte proaspãt. Dar nuam putut sã beau. Mi s-a pãrut foartedeosebit la gust faþã de cel din Germania.De asemenea, mie îmi plac tare multanimalele. În Bucureºti, am vãzut pestradã multe pisici ºi destui câini. Tare rãumi-a pãrut de ei! Dacã aº fi putut, luamtoate animalele la mine acasã.

Cum decurge o zi din viaþã ta?Dimineaþa merg la ºcoalã, sunt în cla-

sa a 4-a, iar la noi în Germania acest aneste unul dintre cei mai grei, pentru cãacum se hotãrãºte soarta noastrã, a copi-ilor. De anul viitor mergem (în funcþie demediile obþinute acum) fie la gimnaziu,fie la ºcoala realã. Dupã masã vin acasã,dupã care îmi fac temele, apoi merg depatru ori pe sãptãmânã la antrenamentede dans ºi dans acrobatic. Seara mi-o pe-trec în familie, alãturi de cei mai minunaþipãrinþi (Hannes ºi Monika) ºi de fraþiimei, Christian ºi Leon-Laurent. Sunt ofetiþã rãsfãþatã de toþi cei care mã cunosc,iar acest lucru îmi place tare mult.

Cât timp dedici studiului canto,dar dansului?În ceea ce priveºte studiul celor douã,

pot spune cã îmi împart timpul în funcþiede spectacolele pe care le susþin. În

general dedic studiului pentru canto cam2 ore pe zi, iar la dans, ajung ºi la 5-6 orepe zi, mai ales în preajma carnavalului.

Cum vede familia ta talentulpentru canto, dar cel pentru dans?Pãrinþii mei mã ajutã foarte mult, tot

timpul sunt alãturi de mine ºi îmi dauenergia ºi puterea necesarã. ªi fratele meuChristian mã susþine ºi exerseazã cu mine(are 17 ani ºi cântã hip-hop de ceva timp,

având o formaþie aici). ªtiu cã pãrinþiimei sunt mândri de mine ºi voi face totposibilul sã nu-i dezamãgesc. De curândam fost ºi la „Super Talent” unde amcântat pentru selecþionare. Din pãcate,din 600 de candidaþi au ales 10 persoane.Mi-au spus sã am încredere în mine, cãam talent, dar va trebui sã mai cresc un

pic pentru a putea face faþã „focului” desolicitãri pe care le-aº putea avea în cazulunui rãspuns afirmativ.

Care este visul tãu?Îmi place moda. Mi-ar plãcea cândva

sã prezint modã ºi chiar sã desenez ocolecþie.

Ce ai vrea sã devii când vei fimare?Pãrinþii mi-au sugerat sã urmez o

ºcoalã din Elveþia, unde aº putea studiamoda ºi design-ul, lucru care îmi surâde.Dar pânã atunci mai este.

Ai fani deja? Ce mesaj ai dori sã letransmiþi?Da, pot spune cã am deja fani. La

ultimele spectacole pe care le-am susþinutam fost solicitatã sã dau autografe, amfost aplaudatã ºi chiar au insistat sã-mirepet recitalul.

Cine te-a învãþat limbã românã?Mama, bunicii, mãtuºile, rudele din

România pentru cã au venit aici ºi nu auavut cum sã comunice cu mine, decât înromâneºte. Aºa am putut sã exersez ceeace am învãþat de la pãrinþi.

Ce ºtii despre cultura românã?Prea multe nu pot spune cã ºtiu. Am

citit câþiva autori: Ion Creangã, MihaiEminescu, Petre Ispirescu, George Coº-buc. Îmi plac colindele româneºti, tradi-þiile ºi „stropitul” de Paºti. Am citit despreConstantin Brâncuºi. Mi-aº dori sã vãdColoana Infinitului, care am auzit cã seaflã la Târgu Jiu. De asemenea, legendalui Vlad Þepeº este una din cele mai cu-noscute, colegii mã întreabã mereu dacãeste adevãrat ºi chiar mi-ar plãcea sã vizi-tez castelul de la Bran. Am fost când erammai micã, dar nu îmi mai amintesc multe.

Interviu realizat de Agenþia dePresã AªII ROMÂNI în colaborare

cu ziarul Evenimentul Zilei

Pagina 6 ianuarie - februarie 2011

VANESSA FRONIUS, LA 10 ANI,DOREŞTE SĂ FIE

NOUA HANNAH MONTANA

Vanessa Fronius a învãþat limba românã pentru a putea vorbi ºi curudele ei din România. Nãscutã în Germania, micuþa cântãreaþãare deja succes în Nürnberg, oraºul ei natal. S-a obiºnuit sã deaautografe fanilor, tracul de scenã nu îi mai pune probleme iar visulei este sã devinã o nouã Hannah Montana

Cine doreºte imagini video cu mi-cuþa Vanessa Fronius, poate gãsi peyoutube.de (Vanessa Fronius Tanz)

ianuarie - februarie 2011

VOCEA TA, ziar destinat vor-bitorilor de limba românã caretrãiesc în Germania, s-a dovedit afi, în cele din urmã, o publicaþie aromânilor de pretutindeni.Indiferent de þara unde locuieºti,pãrerea ta conteazã. Ai citit ziarulnostru? Spune-þi pãrerea! Eºticetãþean european, american saucanadian, împãrtãºeºte-þi gân-durile cu noi, adreseazã-nesugestii sau pur ºi simplutransmite salutãri coordo-natorilor ºi cititorilor ziaruluinostru. Ajutã-l sã funcþioneze ca oºtafetã a limbii ºi culturiiromâneºti: citeºte-l, comenteazã-lºi dã-l mai departe!

Vocea ta este acum înRhodos!

Sunt locuri în lume pe care dacãnu le vezi acestea se închid ca reginanopþii în propria floare. Sunt oamenipe care dacã nu -i asculþi atunci cânddurerea a ajuns acasã e prea târziu sã-imai întrebi apoi Ce mai faci? Voceata este acum în Rhodos! Pe timpulverii pe insulã poþi închiria un„mertza” cu aproape 500 de euro...pezi. Nicãieri în lume nu vei mânca maigustoase ºi mai apetisante coaste demiel decât pe insula Rhodos. Înultimii 15 ani nu a nins niciodatã peinsulã. Iarna temperatura se învârteîntre 23 ºi 16 grade. Apa mãrii Egee

este absolut transparent de albastrã.Muzicanþii au în repertoriu cântecede acum 2000 de ani. ªi dacã totajungi pe Rhodos nu uita sã vezi situl

Lindos. E absolut miraculos! Peinsula Rhodos nu se ceartã nimeniniciodatã. Românii sunt uniþi ºi cuzâmbetul pe masã dornici sã fie de

folos. Vocea ta este chiar Vocealumii!

Insula Rhodos, 02 ianuarie 2011 Florin Siliºteanu

Nutriþioniºtii sunt un fel de bau-bau al adulþilorºi mai nou al adolescenþilor dar în esenþã ceiadevãraþi sunt persoane de bine specializate fie înþarã fie în strãinãtate în problemele alimentaþiei.Lor li se adaugã o armatã de ºarlatani careîncearcã pe orice cale sã profite de nefericireaaltora. Mai demult am vãzut într-o transmisiunetelevizatã un individ care propunea diete în bazagrupelor sangvine. Ceea ce m-a ºocat a fost faptulcã pentru grupul B3 din care fac ºi eu parte, la felca ºi mulþi dintre dvs, recomanda numai apã. Încãnu am auzit cã o persoanã ar putea sãsupravieþuiascã pentru mult timp fãrã elementelenutriþionale necesare. La nivel planetar obezitateaa devenit un flagel, context în care toþi încearcã sãtragã foloase. Mai toate revistele, fãrã a mai vorbide internet, sunt pline de recomandãri ºi diete self-service. Ceea ce vreau sã vã spun, obezitatea este

o boalã ºi ca toate bolile trebuie sã fie tratatã despecialiºti .Dupã aceastã introducere în întâlnirileurmãtoare vom vorbi despre diferitele tipuri deobezitate ºi despre soluþii adevãrate ºi sãnãtoaseprin care sã ne întoarcem la forma idealã. Cândspun formã idealã nu mã refer deloc lamodelele anorexice pe care lepropun marile case de modã cimã gândesc la greutateaidealã, adicã, cea mai scã-zutã greutate pe care aþiavut-o. Am sã vã dau unexemplu: Într-o zi s-aprezentat la cabinetulmeu o doamnã robustãºi cu alurã foarteatleticã. Mi-a spussimplu: Vreau sã ajung la54 de kilograme! Amîntrebat-o în care etapã a vieþiia avut aceastã greutate. Mi-a rãs-puns cã niciodatã. În acest context i-amexplicat cã ar fi fost imposibil, având în vedereînãlþimea ºi structura sa fizicã, sã cântãreascã 54de kilograme. Doamna, supãratã, mi-a spus cãtocmai a citit într-o revistã cã atâta trebuie sãcântãreascã ºi dacã nu sunt în stare sã o ajut se vaadresa unui alt nutriþionist. Ceea ce vreau sãevidenþiez prin acest exemplu e cã nu trebuie sãluaþi decizii singuri ºi sã urmãriþi standardepublicate în reviste. Nutriþia este o ºtiinþã ºiobezitatea este o boalã. De aceea vã recomand sã

vã adresaþi numai ºi numai specialiºtilor. Aceastãrubricã a început în primã fazã într-o revistãmedicalã în România. Dintre toate popoarelelumii, noi românii avem tradiþii ciudate ºiobiceiuri alimentare foarte greºite. Locuind în

Italia ºi specializându-mã aici am fostuimitã de modul corect în care se

alimenteazã italienii. Aici mãrefer la faimoasa dietã

mediteraneanã. Româniidin Italia, cei mai mulþis-au obiºnuit cu stilulnou de viaþã mult maisãnãtos. M-am întrebat:Cum se descurcã oareromânii din Germania

dat fiind cã nemþii suntrecunoscuþi ca mâncând

nesãnãtos. Din numãrulviitor începem cu suprapon-

deralii ºi vã voi prezenta numai cutitlu exemplificativ câteva scheme de

dietã. Repet cã fiecare dintre dumneavoastrã esteun caz unic ºi pentru obþinerea unor rezultatevizate. dietele trebuie sã fie personalizate. Ceea cese potriveºte prietenului nu înseamnã cã vi sepotriveºte ºi dumneavoastrã.

Marie VrânceanuNutriþionist specializat la Universita degli

Studii di MilanoEmail:marie_vranceanu@yahoo.com

00393498463594

Vocea ta... în jurul lumii!Pagina 7

Nutriþie ºi sãnãtate (1)

...Rhodos

Începând cu noulan ne vom întâlnifrecvent în cadrulrubricii nutriþie ºisãnãtate. Voiîncepe cu oîntrebare scurtã:Dupã voi ce esteun nutriþionist? Vãspun eu, o per-soanã nemiloasã!Imaginaþi-vã

privirea Mihaelei Bilic în timp ce vãspune: Trebuie sã vã abþineþi!

Depresia sau tulburarea afectivãde sezon, aºa cum este denumitãaceastã afecþiune în literatura despecialitate, se manifestã printr-ostare de disconfort psihic ºi fizic, pecare de regulã o resimþim la trecereade la anotimpul cald la cel rece.

Cum se manifestãDepresia de iarnã este

cauzatã de dereglareaceasului biologic intern,datoritã scurtãrii zilelor ºia scãderii luminii solare.Simptomele încep îngeneral din toamnã, atingpunctul culminant peparcursul iernii ºi seamelioreazã la începutulprimãverii.

Potrivit OrganizatieiMondiale a Sanãtãþii, celemai afectate de depresiade iarnã sunt femeile,peste 70% dintre eleresimþind efectelenegative ale acesteia:tulburãri afective ºi de

somn, dificultãþi de concentrare,pierderea interesului pentru orice gende activitate, creºterea apetituluipentru dulciuri, iritabilitate, obosealãºi lipsã de energie. Cel mai desîntâlnite cazuri sunt în rândul

femeilor în jurul vârstei de 30 de ani,dar poate apãrea uneori ºi la vârstemai mici, din copilãrie, cuposibilitatea de a fi tratatã.

Cauzele depresiei de sezon.Ritmul circadian, recunoscut ºi

sub numele de “ceas biologic intern”,este mecanismul responsabil deadaptarea biochimicã, fiziologicã ºicomportamentalã a organismului laschimbãrile ce intervin zi de zi.Majoritatea persoanelor devinconºtiente de importanþa sincronizãriiperfecte a activitãþilor cotidiene cuceasul biologic intern abia înmomentul în care se observãîngreunarea activitãþilor curente ºicare în mod normal ar fi uºor deexecutat. Spre exemplu, la trecerea dela anotimpul cald la cel receîntâmpinãm dificultãþi la trezire dincauza adaptãrii deficitare aorganismului la lumina naturalãscãzutã, dezechilibrul ritmuluicircadian determinând ºi pierdereacapacitãþii de concentrare, creºterea

iritabilitãþii ºi a unei stãri generale deobosealã.

Cum se trateazãDepresia de iarnã netratatã

conduce în timp la deteriorarearelaþiilor interumane ºi la apariþiaunor afecþiuni grave, cum ar fi bolilepsihice ºi/sau cardio-vasculare. Poþiajuta la prevenirea sau la tratareadepresiei de iarnã printr-o dietãechilibratã ºi prin exerciþii fiziceregulate. De asemenea, esterecomandat sã petreci cât mai multtimp afarã, la plimbare saudesfaºurând alte activitãþi în aer liber.

În cazuri de depresie severã, poatefi necesarã o terapie pe bazã deluminã artificialã, cu filtru pentruultraviolete. Antidepresivele trebuieadministrate doar la recomandareamedicului, însã ar fi de preferat caaceste medicamente sã fie înlocuitede un tratament pe bazã de produsenaturale.

PsihologCristina Rãdulescu

Pagina 8 ianuarie - februarie 2011

PROGRAMÃRI PAªAPOARTEÎn vederea depunerii cererilor pentru obþinerea

paºaportului românesc (cu domiciliul în România oriîn R.F. Germania) este necesarã solicitarea uneiprogramãri.

Programãrile se pot face prin e-mail la adresakonsul1@rumaenien-gkmuenchen.de, telefonic la

numãrul 089/55 33 07 (între orele 15:00 – 17:00) oripersonal la sediul Consulatului, conform programuluicu publicul (între orele 8:30 – 14:30).

Precizãm cã, din cauza numeroaselor solicitãritelefonice, nu este posibilã preluarea tuturorapelurilor. De aceea, vã adresãm rugãmintea de autiliza ºi celelalte mijloace de comunicare, în speciale-mail-ul pentru solicitarea unei programãri,respectiv obþinerea informaþiilor consulare.

La momentul programãrii vã rugãm sã indicaþiurmãtoarele date: nume, prenume, numãr de telefon,e-mail.

NOTÃ: Confirmarea programãrii prin e-mail,telefon ori personal la sediul Consulatului reprezintãacordul dumneavoastrã pentru prelucrarea datelor cucaracter personal.

În cazul în care nu vã puteþi prezenta la data ºi oraprogramate, vã rugãm sã ne anunþaþi din timp (cu celpuþin 3 zile lucrãtoare înainte).

Vã rugãm ca, înainte de a vã prezenta la Consulat,sã vã informaþi corect ºi complet cu privire ladocumentele necesare pentru eliberarea paºaportuluibiometric.

Orice document lipsã ori prezentat într-o formãnecorespunzãtoare atrage RESPINGEREA cererii ºiimplicã atât revenirea la Consulat dupã remediereasituaþiei actelor, cât ºi solicitarea unei noi programãri.

PAªAPORTUL ROMÂNESCBIOMETRIC (ePass)

Stimaþi solicitanþi,Cu privire la paºaportul românesc biometric,

Consulatul General al României la München doreºtesã vã aducã la cunoºtinþã urmãtoarele elementeintroductive:

* Conform legislaþiei actuale, paºapoarteleromâneºti nu se mai prelungesc;

* Paºapoartele româneºti de tip vechi, rãmânvalabile pânã la expirare ori pânã la modificareadatelor personale ale titularilor;

* Centrul Naþional de Personalizare aPaºapoartelor Electronice din cadrul DirecþieiGenerale de Paºapoarte/Ministerul Administraþiei ºiInternelor este instituþia din România care are înatribuþii personalizarea/emiterea paºapoartelorbiometrice; Consulatul General al României laMünchen are rolul de a prelua cererile formulate de

cãtre cetãþenii români din circumscripþia consularãaferentã (landurile Bayern ºi Baden Württemberg),asigurându-se cã sunt îndeplinite toate condiþiilelegale în domeniu;

* Prezenþa personalã în vederea depunerii uneicereri de paºaport este obligatorie;

* Minorii sub vârsta de 14 ani nu mai sunt incluºiîn paºapoartele pãrinþilor (numai cu acordulpãrinþilor/pãrintelui li se elibereazã un paºaportindividual);

* Valabilitatea noului paºaport biometric este de 5ani, iar pentru minorii cu vârsta de pânã la 6 ani,valabilitatea acestuia este de 3 ani;

* Nu mai este disponibilã procedura de emitere apaºapoartelor în regim de urgenþã (în România duratade eliberare a unui paºaport este de 14 zile, iar prinConsulat de maximum 90 de zile);

* Persoanelor care nu au alocat un Cod NumericPersonal (detalii) nu li se pot prelua cererile;

* Toate documentele necesare procesãrii uneicereri trebuie prezentate în original;

* Fotografiile se fac la Consulat (esterecomandabil sã se poarte îmbrãcãminte de culoareînchisã) în momentul procesãrii cererii, totodatã, sepreiau ºi impresiunile digitale;

* Neîndeplinirea tuturor cerinþelor legale atragenepreluarea cererii;

* Este necesarã o programare prealabilã;persoanelor care vin fãrã programare nu li se vorprelua cererile;

Atenþie: Confirmarea programãrii prin e-mail,telefon ori personal la sediul Consulatului reprezintã,implicit, acordul dumneavoastrã pentru prelucrareadatelor cu caracter personal, conform Legii nr.677/2001;

Conform Legii nr. 198/2008, taxa pentruprocesarea ºi emiterea unui paºaport este de 100Euro, achitabilã în numerar la momentul preluãriicererii.

Va urma

Paºaportul românesc

Depresia de sezon la femei

ianuarie - februarie 2011 Pagina 9

Este cunoscutã marea mea “boalã”de a nu accepta ca sã scriem româneºtepe “ne-româneºte”, adicã fãrã folosireadiacriticilor scrisului românesc.Problemã invocatã precum cã “nu amSoftware-ul necesar”, “eu am tastaturãgermanã sau englezã”, etc, suntinexacte. Oricine poate folosi scrisulromânesc cu computerul ºi cu tastaturape care o are. Important este doar sã vreaºi mai ales sã fie conºtient cã dacã acumne batem joc de scrisul românesc, vorexista repercursiuni mult mai târziucând nepoþii noºtrii (în special cei dinstrãinãtate) nu vor mai ºti dacã“românii” înseamnã “români” saulocuitori ai Romei antice.

Pentru cine are interes, gãseºte aicicum se poate scrie “pe” româneºte, deºinici eu nu sunt mare expert în tainelecomputerului. La prima vedere pare a fifoarte complicat, dar în realitate o astfelde “introducere” a scrisului românescdureazã mai puþin de 1 minut.

Trebuie þinut cont de faptul cã nutoate caracterele de scris pe care le aveþiinstalate în computer, recunosc litereleromâneºti cu diacritice, adicã “º”, “þ”,“ã”. Semnele “î” ºi “â” sunt mai uºorrecunoscute deoarece se folosesc ºi înalte limbi. Dupã cum se vede, acest

caracter (Arial) dar ºi caracterul “TimesNew Roman” recunosc semnele depunctuaþie româneºti, (în sistemulWindos XP) recunosc literele specificelimbii române în orice împrejurare, deciinclusiv în corepondenta pe cãsuþapoºtalã electronicã. Sunt ºi alte caracterecare recunosc scrisul românesc!

Doresc sã vã mai informez cã amcumpãrat în România o tastaturã înlimba românã. Anul acesta când amîntrebat la acelaºi magazin dacã mai autastaturi româneºti, nimeni nu ºi-aamintit sã fi avut aºa ceva vreodatã.Deci asemenea tastaturi le-a produscineva, dar indolenþa ºi nepãsarea pentruscrisul românesc sunt mult prea marichiar ºi la comercianþi. În Germania nuse gãsesc decât tastaturi germane, înFranta doar franþuzeºti, iar în China doarchinezeºti! Numai pe noi românii nu neintereseazã acest lucru! Dacã trãim înstrãinãtate, putem opta cu uºurinþãpentru un scris sau altul, indiferent de cetastaturã avem, chiar chinezã sã fie!

Personal nu am vãzut nici un ziarvirtual, nici o corespondenþã pe internetscrise în limbile francezã sau germanã,unde nu se folosesc diacriticilerespective. Numai noi românii credemcã nu ne putem respecta scrisul!

S-a ajuns în situaþiacând nu numai cores-pondenþa ºi o parte a preseisau a blogurilor de pe internet, dar ºidocumentele notariale sau de latribunalele din România, scrisori primitechiar de la Preºedenþia României, sã fiescrise pe pãsãreºte. Ne batem cu toþii cupumnii în piept ce mari patrioþi suntem,ce mari luptãtori pentru pãstrareatradiþiilor strãmoºeºti suntem, ce mariziariºti, oameni de litere suntem, darscriem despre toate acestea pe o limbãcare nu existã!!!! Ne lãudãm cã noiromânii suntem cei mai deºtepþi în acestmeºteºug încurcat al computerelor, darnu suntem în stare sã scriem “pe”româneºte! Nu pot sã-mi explic de undeatâta indolenþã pentru þara româneas-cã,... sau suntem noi românii mai proºtidecât alþii ºi nu suntem în stare sã nefolosim scrisul cel adevãrat?

Eu folosesc diacriticele limbiiromâne, de aici din Germania, petastaturã germanã, încã de la începutulanilor 90, când am primit de la un bunromân din Aachen pe o dischetã 3.5” de0,7 MB (adicã un “floppy driver”tradiþional) o tehnicã de instalare ascrisului românesc însoþit de caractere“OE”, adicã Ost-Europene. Astãzi, pe

un asemenea suport magnetic, nicimãcar o fotografie nu poþi salva.

Începând cu Windos 95 nu mai estenecesarã folosirea caracterelor “OE”decât în programe speciale de graficãcum este de exemplu COREL DRAW.

Nu se pot salva pe computer fiºierecu diacritice. De exemplu un fiºiersalvat în Word sau Excel care conþinelitere cu diacritice, apare ca salvat, darnu se mai poate deschide decât dacã serenunþã la aceste litere ºi nu se folosescsemnele de punctuaþie. De aceea textulanexei este fãrã diacritice. Nu se potfolosi diacritice nici în adresele e-mailsau în “subiectul” unui mesaj e-mail. Nuºtiu care e situaþia în Vista sau Windos7.

Putem accepta în corespondenþanoastrã pe e-mail greºeli ortografice, deexprimare, de tipãrire. Aceasta ºi pentrufaptul cã mulþi dintre noi trãim de ani dezile în alte þãri sau scriem în mare grabã.Dar ar trebui sã nu acceptãm sã nuscriem pe româneºte.

...Iar acum, dacã mã înjuraþi, vã rogdoar un singur lucru, sã mã “înjuraþi” ºinu sã mã “injurati”, cuvânt care nuexista în vocabularul limbii române.

Emil Mateiaº

Începând cu numãrul 2 al ziarului“Vocea Ta” avem plãcerea sã vãoferim o rubricã de reþete literaresusþinutã de scriitoarea germanã delimbã românã Elena Cesar vonSachse, care dãruieºte cititorilor câteo poveste cu substrat gastronomic.

Nu se ºtie dacã bucãtãria austriacãsau cea maghiarã a inventat aceastãmâncare care se numeºte „Grenadiermarsch”. Un lucru este sigur: ºimâncãrurile, ca ºi invenþiile ºtiinþifice,au fost descoperite datoritã unorîntâmplãri mai mult sau mai puþin hazlii.

Se zice cã în timpul rãzboaielor cuPrusia (1740), armata austriacã a rãmasla un moment dat fãrã carne.

- Ce-i de fãcut, s-a întrebatbucãtarul, privind spre magazia unde seaflau cartofi, ceapã, usturoi, macaroane,slãninã, zarzavaturi ºi altele, dar de undecarnea lipsea cu desãvârºire.

Soldaþii infanteriºti erau înfriguraþiºi înfometaþi, osteniþi ºi unii chiarrãniþi, aºa cã bucãtarul trebuia sã ia ohotãrâre grabnicã, nu numai pentru a-ihrãni, ci ºi pentru a-i mai scoate dinacea stare de nefericire pe care uneorio simte orice soldat înaintea uneibãtãlii decisive.

Scãrpinându-se dupã ureche,neputincios în a gãsi o soluþie, bucãtarulcompaniei privi întrebãtor spre un soldattinerel, care îl ajuta deseori în bucãtãrieºi care, prin felul lui vesel, îl ºi distra.

- Acum sã te vãd, Pista, ce ai face tuîn locul meu ca sã ieºi basma curatã?

- Foarte simplu. Aº acþiona!- Zãu? – fãcu bucãtarul, cu un

zâmbet ironic. ªi cum anume?- Un moment! Vreau sã mã

concentrez.Soldatul privi cercetãtor prin

magazie.- Vãd cã avem slãninã, unturã ºi

ceapã. Deci, tãiem bucãþelem i c i

de slãninã în untura de porc, dupã carevom cãli ceapã din belºug. Împreunã,cele douã ingrediente vor da un gustdeosebit mâncãrii. E bine pânã aici?

- Foarte bine, dar grãbeºte-te, cã neapucã amiaza. Sper cã nu ai uitat cã nelipseºte carnea.

Tânãrul îi fãcu un semn cu mâna,sã-l lase sã se gândescã.

Bucãtarul dãdu ochii peste cap,bãnuind cã va urma o farsã, dar spreuimirea lui, celãlalt continuã, foartesigur pe el:

Apoi fierbem într-un cazan cartofitãiaþi cubuleþe, iar în altul o cantitateegalã de macaroane.

- Aºa! ªi pe urmã?… – întrebãbucãtarul, devenind dintr-o datã foarteatent.

- Dupã ce s-au fiert cartofii ºimacaroanele, le amestecãm cu slãnina ºi

ceapa prãjitã. Adãugãm sare, piper ºiboia. La aceastã mâncare s-ar

potrivi foarte bine unviniºor roºu.

Bucãtarul pricepu imediat ideeaformidabilã pe care i-o dãduse soldatulºi, bucuros nevoie mare, îi trase unapeste cap.

- Hai la lucru! Dacã totul iese bine,primeºti o canã cu vin de fiecare datãcând voi fi nevoit sã recurg la aceastãreþetã.

- Nu are cum sã nu iasã bine. Îmipun capul jos cã se vor linge toþi pedegete.

- Ar fi pãcat sã-þi riºti capul.Întotdeauna se gãsesc unii care bagãbeþe-n roate. Mai bine foloseºte-þi capulpentru o nouã reþetã.

- Staþi un moment. Dacã e varã,merge foarte bine cu salatã verde ºipuþin usturoi.

- Doamne fereºte sã ne apuce varatot în rãzboi. Rãzboiul aduce numaimoarte ºi tristeþe.

- Dar ºi mâncãri improvizate -,adãugã Pista, bine dispus.

- Aºa-i! Zurbagiule. Hai gata cuvorba. La lucru!

Cum rãzboaiele dintre Prusia ºiAustria s-au încheiat demult, ºi cum nuoricine vrea sã guste “GrenadierMarsch” ºi nu gãteºte pentru armateîntregi, iatã ºi reþeta pentru 2 persoaneaºa cum s-a pãstrat ea în însemnãrileajutorului de bucãtar de odinioarã:

1 cutie macaroane, 150 g ceapã, 100g slãninã, 20 g unturã, 500 g cartofi, 3linguriþe de boia, sare ºi piper, dupã gust.(se procedeazã dupã metoda descrisãmai sus)

Poftã bunã, es schmeckt gut!Elena Cesar von Sachse

1 Reþeta a fost publicatã prima datãîn 26 decembrie 2010 pe blogul: http://ovidiupecican.wordpress.com/

Reþeta literarã: „Grenadier marsch”1

Invitaþie de a scrie“pe” româneºte

Stimate cunoºtinþe re-ale ºi virtuale, dragiprieteni, cu riscul de afi înjurat, vã transmittotuºi acest mesaj.

Pagina 10 ianuarie - februarie 2011

Continuare din numãrul trecut

În 1987 amprenta geneticãa fost admisã pentru prima datãîntr-un proces de omucidere caprobã cu valoare juridicã. Înoraºul Bristol un necunoscut aintrat într-o casã prin efracþie.Aici se afla o femeie tânãrã darhandicapatã. Necunoscutul aviolat femeia, apoi a furatbijuteriile ºi a dispãrut. Lapoliþie, femeia îl identificã penecunoscut ca fiind un anume

Robert Melias. Amprentageneticã obþinutã din spermaaflatã pe hainele victimei acorespuns în proporþie de98,7% cu amprenta geneticãobþinutã din proba luatã de laRobert Melias deci el ºi numaiel, putea sã fie necunoscutul.Profesorul Jeffreys aratã cãprobabilitatea ca douã persoanecare nu sunt înrudite sã aibãaceeaºi amprentã geneticã estede 1 la 1030, cifrã care este decâteva miliarde de ori mai maredecât populaþia actualã aglobului.

S-au creat bãnci de dateADN în 20 de þãri europene.Cea mai mare bancã de dateADN este în Anglia undeajunge un simplu furt pentru caamprenta ta geneticã sã ajungãîn aceastã bancã de date. ÎnGermania trebuie distrusãproba care a stat la baza

amprentei genetice.Problema care se pune, este

cum pot fi folosite aceste bãncide date ºi pe cine cuprind ele,astfel ca sã nu se lezezedrepturile individului. Pentruaceasta s-au dat legi careprecizeazã cine poate fi cuprinsîn aceste bãnci de date, cine areacces la ele ºi pe ce perioadã auvoie sã fie pãstrate aceste date.Cum este respectatã aceastãlegislaþie, care este foarteflexibilã când intervin aºazisele „interese naþionale”,muritorului de rând îi rãmânedoar sã spere cã nu se facabuzuri.

La ora actualã în cazurile încare poliþia nu reuºeºte prinmetodele clasice sã gãseascã o„urmã fierbinte”, se fac testeADN în masã, dacã e vorba decrimã sau abuz sexual. Acesteteste sunt benevole, nimeni nu

e obligat sã ia parte la ele, iarprobele care au stat la bazaconstrucþiei amprentei geneticese distrug dacã se constatã cãea, nu corespunde cu cearezultatã din proba luatã de lalocul faptei. Cei care se sustragtestului intrã automat în cerculcelor bãnuiþi ºi de aici pânã la agãsi indicii care sã-l inculpe perespectivul nu e decât un pas.Din momentul acela probaADN nu mai este benevolã cidevine obligatorie. ªi deoarececrima nu se prescrie, unele dincazurile de omuciderenerezolvate din trecut îºi gãsescastfel rezolvarea.

De exemplu, la un testADN efectuat asupra a 300 depersoane, în legãturã cu un violasupra unei minore, a fost luatão probã de la un oarecare LutzKecke de 41 de ani. În urmastabilirii amprentei genetice s-a

constatat cã acesta nu aveanimic de-a face cu violul, darera rãspunzãtor de violarea ºiuciderea a douã eleve de 16 anidin Limburg în anul 1985.Deci, cu ajutorul amprenteigenetice cazul a putut firezolvat dupã 16 ani.

Continuare în numãrul viitor

Viorel Bãetu (Michael Cuþui)

Amprentageneticã ºirevoluþia în

criminalisticã- Mic îndreptar nu

prea ºtiinþific -

Întrebare: Domnul S. V. din Germaniaîntreabã cum trebuie sã procedezedacã un vecin a intrat cu circa 2 m peproprietatea sa imobiliarã din oraºulPodu Iloaiei, judeþul Iaºi.

Rãspuns: Aveþi la îndemânã câtevaacþiuni judecãtoreºti, respectiv, înrevendicare imobiliarã ºi acþiunea îngranituire, pentru stabilirea hotaruluiîntre cele douã proprietãþi. Cele douãacþiuni se judecã la Judecãtoria Iaºi,trebuie timbrate cu taxa de timbru ºitimbru judiciar. De asemenea estenecesar sã administraþi o serie de probe,respectiv interogatoriul pãrþilor,depunerea de înscrisuri, probã cu doimartori, precum ºi probã cu o expertizãtehnicã de identificare a loturilor deteren. În primul caz, al revendicãriiterenului, trebuie sã se identifice ºiporþiunea de teren ocupatã nelegitim devecinul dumneavoastrã, iar în acþiunea îngranituire trebuie sã se stabileascãhotarul între proprietãþile dumneavoastrã.

Întrebare: Doamna N. A. din Berlinîntreabã cum trebuie sã procedezepentru vizitarea minorului ce se aflãîn întreþinerea fostului soþ, înRomânia.

Rãspuns: Dacã soþul se opune, trebuiesã formulaþi o acþiune pe drept comunprin care sã obþineþi dreptul sã vizitaþicopilul în anumite zile, dupã un programdelimitat, iar în vacanþele ºcolare sãputeþi lua minorul în vederea deplasãriicu acesta în excursii, sejururi, aceastadoar pe teritoriul României. Pentru a vãdeplasa cu acesta în orice þarã, trebuiesã obþineþi o ordonanþã preºedenþialãhotãrâtã de judecãtor.

Întrebare: Domnul P. C. din Berlinîntreabã care este calea de urmatpentru a desfiinþa un titlu deproprietate emis pe numele uneipersoane fizice din România care nuera îndreptãþitã sã-l obþinã.

Rãspuns: În temeiul art. III dinLegea nr. 169/1997, modificatã prinLegea nr. 247/2005, publicatã în M. Of.Nr. 653 din 22 iulie 2005, existãposibilitatea constatãrii nulitãþiiabsolute a titlului de proprietate alpersoanei neîndreptãþite. Cauza sejudecã la judecãtoria din circumscripþiateritorialã unde se aflã terenul în cauzãºi este scutitã de taxa de timbru ºi timbrujudiciar. Acþiunea poate fi formulatã decãtre primar, prefect, AutoritateaNaþionalã pentru Restituirea Pro-prietãþilor, precum ºi de cãtredumneavoastrã, dacã aþi fost titularuldreptului de proprietate asupra terenuluiînainte de preluarea acestuia de cãtrestatul comunist.

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

Tlf. 01603373128E.mail: contact@asiiromani.eu

Munca în Germania

Dupã extinderea UniuniiEuropene cetãþenii români aunevoie pânã la sfârºitul uneiperioade de tranziþie, careexpirã cel mai târziu pe31.12.2013, de un permis demuncã pentru a putea munci înGermania.

Responsabile pentru emitereaunui astfel de permis de muncãUE sunt agenþiile de muncã.Autoritãþile de imigrare nu suntimplicate.

Condiþii pentru obþinerea unuipermis de muncã UE:- 12 luni de participare legalã lapiaþa muncii din Germania sau

- din cauza interdicþieidiscriminãrii cetãþenii noieuropeni obþin un permis demuncã UE dupã trei ani de ºederelegalã în Germania (similar cu § 9alineatul 1 Nr 2 BeschVerfV) saucei care au venit ca minori înGermania dacã au obþinut aici odiplomã de liceu, au realizat unsistem de pregãtire profesionalãsau au gãsit un loc de formare (înconformitate cu permisul dereºedinþã § 35 AufenthG).

- Pentru membrii de familie aicetãþenilor UE sunt valabileaceleaºi restricþii ca ºi pentrucetãþenii Uniunii însãºi.

- dacã cetãþeanul UE lucreazãîn mod legal, membrii familieisale vor obþine un permis demuncã UE fãrã sã aibã un loc demuncã propriu, în cazul în careangajatul deja a participat la piaþade muncã pentru o perioadã de 12

luni, indiferent de durata ºederiiproprie (§ 12a alineatul 2 teza 2ArGV).

- din cauza interdicþieidiscriminãrii soþul/soþia obþine înconformitate cu § 29 alineatul 5AufenthG un permis de muncã încazul în care soþul/soþia de la carepermisul de ºedere este derivat, areun astfel de permis.

- Membrii de familie ailucrãtorilor specializaþi (cercetã-tori, oameni de ºtiinþã, manageri,ofiþeri, academicieni) primesc fãrãcercetare prioritarã un permis demuncã (§ 8 VeschVerfG).

- În conformitate cu § 9BeschVerfV primesc ºi membriide familie dupã o perioadã de treiani de ºedere legalã o autorizaþiede muncã UE.

Pentru detalii vã stau oricând ladispoziþie.

Denise Klüweravocatã dreptul german

Jean-Paul-Str. 391054 Erlangen

09131/976477www.kluewer.eu

POªTA JURIDICÃ

Curier juridic Curier juridic Curier juridic Curier juridic Curier juridic

ianuarie - februarie 2011 Pagina 11

Berbec Se anunþã un început de an agitat,

precedat de evenimente pozitive. Veiavea foarte mult de lucru ºi vei observaun progres în plan economic. Spresfârºitul lunii Mai se anunþã prosperitateîn plan financiar ºi o perioadã liniºtitã dinpunct de vedere emoþional. În a douajumãtate a anului te poþi aºtepta laexperienþe mai puþin plãcute care-þi vorservi drept lecþie pentru viitor. Învaþã dinele ºi vei avea de câºtigat data viitoare.Viaþa amoroasã anunþã câteva schimbãriîn bine. Partenerul începe sã fie mai pre-ocupat de dorinþele tale, apropiindu-seîncet de ideal. Dacã nu eºti încãimplicat(ã) într-o relaþie, ºansele sã-þicunoºti sufletul pereche sunt tot maimari.

TaurÎnceputul anului 2011se anunþã

favorabil din punct de vedereprofesional. Entuziasmul este punctultãu forte ºi creativitatea debordantãîþi poate aduce foarte multebeneficii în carierã. Urmãreºte-þifoarte bine interesele ºi stabileºte-þi prioritãþile, înainte sã-þiconsumi inutil energia. Profitã desprijinul colectivului pentruproiectele de ultimã orã. Dacãmomentan eºti singur(ã),dragostea se va intersecta negreºitîn drumul tãu, fãrã compromisuri.Din punct de vedere financiar nu seanunþã probleme. Vei fi mai cumpãtat(ã),rezistând tentaþiei de a mai arunca baniipe plãceri de moment. Cheltuielile suntdirecþionate pentru nevoi stricte, cuadevãrat importante.

Gemeni Horoscopul anului 2011 se anunþã

pozitiv; vei avea foarte mult de lucru, darºi câºtigurile vor fi pe mãsurã. Mai multca niciodatã, îþi doreºti ca munca sã-þi fierecunoscutã. De aceea, te implici foartemult la locul de muncã dând dovadã deperseverenþã. Creºterile salariale nu suntde neglijat, însã o schimbare semnifica-tivã se va produce abia spre sfârºitul luniimai. În dragoste, aºteptãrile devin tot maimari. Partenerul va trebui sã se schimbe,deoarece nu mai tolerezi minciuni ºi de-zamãgiri. Aceste reacþii vor avea conse-cinþe benefice asupra relaþiei. Amânãschimbãri majore în casã ori deciziileimportante pentru sfârºitul anului.

Rac Horoscopul lui 2011 îþi spune cã te

aºteaptã un an mai bun din punct devedere profesional. 2011 se anunþãroditor ºi din alte perspective. Tehotãrãºti sã îþi faci ordine în viaþapersonalã ºi îþi faci foarte multe

cunoºtinþe noi. Prima jumãtate a anuluieste foarte activã ºi realizezi tot ce þi-aipropus. Cariera cunoaºte o ascensiuneputernicã tocmai spre sfârºitul anului. Înplan sentimental ai parte de momentepline de tandreþe, însã nu te ocolesc niciperioadele tensionate. Prea multe grijifãrã rost, devii prea posesiv(ã) în relaþiade cuplu sau cu membrii apropiaþi aifamiliei.

Leu Începutul anului 2011 te pune la

încercare prin momente dificile. Însã, veidescoperi cã norocul îþi poate surâde ºiîntr-o pe-

rioadã marcatãde neîncredere ºi gânduri negative.Schimbãrile sunt binevenite în planprofesional. Dacã nu aveai nimic în plan,ofertele tentante îþi vor da de gândit.Presiunile financiare devin tot mai mariîn perioada februarie-iunie 2011. Pentrua depãºi cu bine acest moment, va trebuisã-þi regândeºti bugetul ºi sã eviþicheltuielile prea mari. În 2011 noroculapare într-un mod neaºteptat.

Fecioarã Horoscopul lui 2011 îþi spune cã pe

parcursul anului vei fi pus(ã) în faþa unorsituaþii neprevãzute ºi nu vei ºti cum sãreacþionezi. Înarmeazã-te cu mult calm ºiindiferent de situaþie, menþine-þioptimismul. În plan profesional veicunoaºte o perioadã înfloritoareîncepând cu luna aprilie. Între timp te veilupta sã câºtigi încrederea celor din jurultãu, de aceea te vei gândi de douã oriînainte sã acþionezi. Te vei confrunta cuprobleme în plan financiar, care s-arputea accentua spre jumãtatea anului. Înplan sentimental eºti tentat(ã) sã facischimbãri radicale, punând mai multaccent pe compatibilitatea emoþionalã.

Balanþã 2011 se anunþã un an plin de

evenimente. Începi anul entuziasmat(ã),dornic(ã) sã cãlãtoreºti ºi sã îþi faci

cunoºtinþe noi. Îþi doreºti sã facischimbãri majore în viaþa personalã, darºi în plan profesional. Rãbdarea ºiîncrederea sunt fundamentale; te vorajuta sã duci la bun sfârºit tot ce þi-aipropus. Odatã cu începutul lunii aprilie,n-ar strica o revizuire a situaþieifinanciare. ªi în plan sentimental astreleprevãd schimbãri majore. Dacã nu eºticãsãtorit(ã), ai ºanse mari sã-þi schimbistatutul anul acesta. Se anunþã momentetandre, pline de optimism, care vorstabiliza relaþia de cuplu. În carierã tedescurci din ce în ce mai bine.

Scorpion Pentru nativii zodiei Scorpion, horo-

scopul anului 2011 aduce foarte multeveºti bune. Vei obþine rezultate

excelente în plan profesional ºibanii nu vor întârzia sã aparã.Comunicarea este foarte im-portantã la fel ºi calmul, de-oarece va trebui sã faci faþãºi unor provocãri neaºtep-tate. Nu-þi asuma riscuri fi-nanciare prea mari spre sfâr-ºitul anului. Anul 2011 va fiexcelent, înfloritor pentru

relaþia de cuplu. Nu eºti im-plicat(ã) într-o relaþie? La în-

ceputul anului vei face cunoº-tinþã cu o persoanã de sex opus

extrem de atrãgãtor(oare), alãturi decare vei trãi clipe pasionale speciale.

SãgetãtorHoroscopul anului 2011 îþi spune cã

vei avea de luat decizii importante.Hotãrârile îþi pot influenþa viaþa într-unmod pozitiv, aºadar trebuie sã fiicumpãtat(ã). În plan profesional nu suntschimbãri notabile, de aceea îþi îndrepþiatenþia cãtre domenii noi de activitate.Banii sunt un alt motiv pentru care tedecizi sã analizezi ºi alte oferte decolaborare. Devii mai exigent(ã) ºi înrelaþiile cu apropiaþii, dând naºtere unorconflicte în anturajul tãu. Vei profita dinplin de ocaziile care te-ar putea scãpa degrijile financiare.

Capricorn 2011 se anunþa un an plin de

provocãri ºi obstacole pe care le veidepãºi cu succes. Din primele luni aleanului vei traversa o perioadã instabilãpe plan profesional. Superiorii par sã nute mai înþeleagã ºi pierzi sprijinul unorcolegi importanþi. Vei ieºi din aceastãsituaþie cu capul sus, subliniind încã odatã calitãþile pentru care ai fost ales(aleasã). Mai mult, spre sfârºitul luimartie þi se oferã o colaborare nouã, cuun salariu mai mult decât satisfãcãtor.

VãrsãtorHoroscopul anului 2011 îþi spune cã

te aºteaptã foarte multe oportunitãþi ºi veifi recompensat(ã) în curând pentru toate

eforturile. Atât calitãþile intelectuale câtºi cele fizice te vor propulsa în atenþia su-periorilor ºi a potenþialilor admiratori. În-cã din primele luni ai ocazia sã te impliciîn proiecte noi; beneficiile pe termenlung nu vor întârzia sã aparã. Eºti foartecreativ(ã), entuziasmat(ã) ºi orice inves-tiþie îþi va aduce satisfacþii. În plan sen-timental, se anunþã un climat cald, priel-nic pentru declaraþii romantice ºi întâl-niri. Partenerul este mult mai tandru, res-pectuos, punând echilibrul relaþiei pe pri-mul plan. Dacã eºti singur(ã), vei afla cãdragostea la prima vedere este posibilã.

Peºti Deºi vei avea parte de obstacole, se

poate spune cã 2011 va fi un anfavorabil. Comunicarea, ambiþia ºiputerea de convingere te vor ajuta foartemult ºi de aceastã datã. Primele luni suntfavorabile pentru negocieri; la final îþivei atinge scopul mult dorit. Chiar dacãregãseºti starea de echilibru în planprofesional, nu este momentul pentrudecizii radicale. În dragoste, în 2011 îþidoreºti sã-þi realizezi cele mai maridorinþe. Mai ambiþios(oasã) ca niciodatã,îþi doreºti totul sau nimic. Primãvara seanunþã prielnicã pentru discuþii de viitorºi declaraþii de dragoste.

Cãsuþa redacþionalã

Directori:Ionela van Rees-ZotaBerthold Staicu

Redactor ºef:Liliana Moldovan

Senior editor:Vali Niþu

Redactori:Adriana CiugudeanClement LupuVeronica BayfidanCãtãlina MirkovicSanda UþãOana CãtãnoiuIoana DiaconuElena TomaDiana HautschElena Cesar von SachseIulian AlexeFlorin SiliºteanuLucia Bibarþ Marie Vrânceanu

Psiholog:Cristina Rãdulescu

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Kulturplattform

Rumänische Asse e. V. NürnbergHohe Marter 40, 90441 Nürnberg

Tel. 0911 64 00 173Mobil 0160 33 73 128

Tipar executat la:Art Print S.R.L. – România

• Rãspunderea pentru conþinutul ar-ticolelor publicate aparþine, conformart. 206 Cod Penal, în exclusivitatepersoanelor care le semneazã.

Horoscopul anului 2011

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei. Pentru publici-tate, vã rugam sã ne con-tactaþi la numerele de tele-fon din cãsuþa redacþionalã.

C M Y K

Pagina 12 ianuarie - februarie 2011

www.radior.eu