viaþa de zi cu zi, la nivelul pe Christos indiferent de existenþei fizice. Dar lucrul circumstanþele vieþii, aºadar acesta se vede din alte versete ale indiferent dacã ai sau nu ai Scripturii, nu din ceea ce este, de bucata de pâine fizicã pe masã; fapt, arhetipul rugãciunii pentru înseamnã a nãzui spre viaþa spiritualã – Tatãl nostru – comuniunea cu Dumnezeu, care rugãciunea supremã. este Duh, indiferent dacã

Cineva ar putea sã spunã cã stomacul este plin sau gol. Mulþumirea fizicã vine pe locul al exagerez, cã prea încerc sã despic doilea, cum este scris în Matei 6: firul în patru împotrivindu-mã la

31ceea ce este scris „negru pe alb” „ Nu vã îngrijoraþi dar, zicând: ºi cât se poate de clar: „pâinea u mai ºtiu când am «Ce vom mânca?» sau «Ce vom N noastrã cea de toate zilele”. învãþat rugãciunea bea?» sau «Cu ce ne vom

32Doar atâþia predicatori ai Tatãl nostru, dar þin minte cu îmbrãca?». Fiindcã toate aceste Cuvântului ºi oameni cu mai precizie când am fost conºtientã lucruri neamurile le cautã. Tatãl multã sau mai puþinã autoritate prima datã de aplicabilitatea ei vostru cel ceresc ºtie cã aveþi

33i-au asigurat pe oameni cã pot în viaþa omului: destul de târziu, trebuinþã de ele. Cãutaþi mai cere orice lucru material lui pe la 12 ani, citind un fragment întâi Împãrãþia lui Dumnezeu ºi Dumnezeu, iar El va fi credincios din cartea pentru copii Felinarul neprihãnirea Lui (s.n.), ºi toate în acoperirea nevoii, bazându-se lui Tricã, de Helene Sehauf aceste lucruri vi se vor da pe pe vorbele Domnului din Matei (romanul este adorabil ºi cred cã deasupra.” Gãsirea Împãrãþiei lui 6:11! ªi totuºi, nu este aºa.a ajutat mulþi copii sã Dumnezeu ºi trãirea în

cripturile se tãlmãcesc cu îndrãgeascã biserica ºi valorile neprihãnire aduc în viaþa SScripturile ºi chiar ºi biblice). În poveste, când Maria creºtinului, în mod automat, acest, aparent, foarte limpede se întreabã dacã I-ar putea cere mulþumire cu ceea ce are ºi ce pasaj are nevoie de corelare cu lui Dumnezeu ºi lucruri primeºte din mâna lui alt pasaj, pentru a fi pe deplin ºi obiºnuite, ca o pereche de Dumnezeu, întotdeauna suficient profund înþeles. Acel al doilea mãnuºi, Tricã îi rãspunde: „Aº pentru trai ºi pentru lucrarea pe fragment lãmuritor este, nu vrea sã-þi pot cumpãra aºa ceva, care o are de fãcut omul pe

3departe, în Matei 4: „ Ispititorul dar nici eu nu am bani! Cred însã pãmânt, în bucãþica ce i-a fost s-a apropiat de El ºi I-a zis: cã se poate cere lui Dumnezeu ºi rânduitã. În schimb, îndestularea «Dacã eºti Fiul lui Dumnezeu, asemenea lucruri. Pastorul trupeascã nu garanteazã porunceºte ca pietrele acestea sã Pãdureanu a istorisit odatã recunoºtinþa ºi umblarea pe

4se facã pâini.» Drept rãspuns, despre aºa ceva. În rugãciunea calea Domnului... Isus i-a zis: «Este scris: ´Omul Tatãl nostru se zice «pâinea ând capitalã pentru nu trãieºte numai cu pâine, ci cu noastrã cea de toate zilele Cviaþa credinciosului este orice cuvânt care iese din gura dã-ne-o nouã astãzi...» Pastorul cãutarea Împãrãþiei ºi a lui Dumnezeu´».” Isus pune în Pãdureanu a zis cã putem sã ne neprihãnirii (lucru pe care omul opoziþie douã tipuri de pâine: rugãm ºi pentru lucrurile nu îl poate face fãrã ajutorul ºi pâinea materialã, necesarã vieþii pãmânteºti dacã cu adevãrat cãlãuzirea lui Dumnezeu), nu fizice, ºi pâinea spiritualã, avem nevoie de ele.”

este mai firesc ca în rugãciunea necesarã vieþii spirituale. Sunt Am crescut înþelegând cã

supremã sã fie vorba de pâinea – douã tipuri de hranã care versetul 11 din Matei 6 este Cuvânt, susþinãtoare a vieþii alimenteazã douã dimensiuni ale oglindirea soluþiei la problemele spirituale, pe care a invocat-o ºi existenþei: naturalã ºi noastre materiale: cerem pâine – Isus, în dialogul cu ispititorul? ªi supranaturalã. Este adevãrat cã vom primi pâine; cerem apã – asta cu atât mai mult cu cât miza amândouã vin de la Dumnezeu, vom primi apã; cerem alte nu este numai viaþa terestrã, ci dar în contextul din Matei 4 este mijloace necesare traiului – vom mai ales viaþa eternã, din spaþiul privilegiatã pâinea vieþii primi ceea ce cerem. Am înþeles ceresc, de acolo de unde vine spirituale. ªi nu numai în Matei oare bine? Desigur, Dumnezeu pâinea – Cuvânt!4. A fi creºtin înseamnã a-L urma este sursa a tot ce avem nevoie în

„Pâinea noastrã cea de toate zilele”„Pâinea noastrã cea de toate zilele”

Despre Rugãciunea Tatãl nostru

Adina Chirila

8 = HARUL =ianuarie-februarie 2009

În limba greacã, cuvântul cu pâine va trãi omul, ce cu tot sursa atât a vieþii materiale, cât ºi folosit alãturi de pâine în Matei cuvântul ce iase din rostul lui a celei spirituale); numai cã 6:11 este hyperoúsion, cu douã Dumnezeu»”. Mi se pare nuanþeazã inadecvat chiar sensuri: „cotidian, de fiecare zi” remarcabil ºi cu atât mai fragmentul biblic pe care se ºi „supramaterial, de ordin întristãtor pentru situaþia de azi sprijinã. spiritual”. În contextul rugãciunii cu cât erudiþia se presupune cã a În apãrarea acestor texte se domneºti se actualizeazã al crescut din secolul al XVIII-lea poate aduce ca argument tocmai doilea sens. pânã în secolul al XXI-lea! natura lor: creaþie poeticã

Mai existã un text care originalã, inspiratã de textul a înþelegerea inexactã a Lsprijinã aceastã înþelegere: Ioan biblic, necanonicã. ªi sunt de pasajului din Tatãl 32 acord cu acest argument, atâta nostru ºi, în consecinþã, la 6: „ Isus le-a zis: «Adevãrat,

vreme cât ele nu þin locul textului înrãdãcinarea unei credinþe adevãrat vã spun cã Moise nu v-a biblic în sine. facile contribuie ºi unele texte dat pâinea din cer, ci Tatãl meu

poetice creºtine, bazate tocmai vã dã adevãrata pâine din cer; 33 pe Matei 6:9-13. Am în vedere, m urmãrit modul în cãci Pâinea lui Dumnezeu este

de exemplu, douã poezii ale unor Acare în mediul laic (în aceea care se pogoarã din cer ºi poeþi de referinþã în creaþia presã, în limbajul familiar etc.) dã lumii viaþa»”. Isus a fost ºi literarã evanghelicã, din care sunt folosite cuvintele Domnului este Pâinea Vieþii. Prezenþa Lui extrag fragmentele inspirate din din Matei 6:11. „Pâinea noastrã constantã în viaþa noastrã Matei 6:11: „Rãmâi cu noi ºi dã- cea de toate zilele” a devenit o susþine trãirea la nivel spiritual ºi ne nouã astãzi, / Când viaþa ne e expresie cu un referent exclusiv intrarea, la urmã, în viaþa plinã de nãduh, / ªi pâinea cea material, cât se poate de concret: veºnicã. Aceastã Pâine trebuie din brazde, spre fiinþã, / ªi „pâinea din magazin” sau „hrana cerutã, ca o manã zilnicã, de la pâinea cea din ceruri, pentru naturalã”. Nu de puþine ori, se Dumnezeu!duh” (Tatãl nostru, Costache recunoaºte în pronunþia ei chiar Dacã Matei 6:11 se referã la Ioanid), respectiv „ªi pâinea un ton ironic, batjocoritor. pâinea materialã, ar însemna cã noastrã Doamne / cea zilnic spre Vorbitorul de rând nu cunoaºte nevoia fizicã vine înaintea nevoii fiinþã / Tu dã-ne-o nouã astãzi / semnificaþia biblicã a acestei spirituale. E ca ºi cum omul i-ar la toþi câþi flãmânzim / ºi celui ce expresii, în contextul precis al spune lui Dumnezeu: „ªtiu cã nu crede... / ºi celui cu credinþã / rugãciunii supreme. Din pãcate, eºti un Dumnezeu sfânt ºi drept, cãci toþi ºi unii ºi-alþii / prin mila uzul obiºnuit se impune cu ºtiu cã urãºti pãcatul ºi cã nimic Ta trãim. // O, dã-ne-o nouã uºurinþã ºi asupra celor care întinat nu poate sta înaintea Ta, astãzi / din mila ta bogatã / ºi cunosc ºi iubesc Cuvântul lui ºtiu cã asta este ºi marea mea pâinea cea din ceruri / ºi cea de Dumnezeu. Ar trebui sã fim mai problemã ºi cã aºa cum sunt nu pe pãmânt / cãci de-Þi închizi Tu atenþi ºi mai responsabili, sã pot trãi veºnic alãturi de Tine, în mâna / ºi cerul Sfinte Tatã / noi opunem uzului cotidian Glorie, dar... dã-mi mai întâi ne uscãm cu toþii / ca paiul dus perspectiva lui Dumnezeu: lucrurile materiale care îmi de vânt. // O, dã-ne pâinea zilei, Pâinea noastrã cea de toate zilele trebuie pe pãmânt, apoi iartã-mi / în orice zi, ca Þie / de fiecare este suportul vieþii care nu se pãcatul”, cãci „ºi ne iartã nouã datã / cu toþi sã-Þi mulþumim / terminã dupã 70 sau 80 de ani, greºelile noastre, precum ºi noi cãci numai de la Tine, / din ci, începând la nivel spiritual pe iertãm greºiþilor noºtri” este abia marea-Þi dãrnicie / noi pâinea pãmânt, continuã în veºnicie, în versetul 12! Domnul Isus nu pentru suflet / ºi pentru trup lângã Dumnezeu.putea sã legitimeze o asemenea primim” (Tatãl nostru, Traian perspectivã, prin modelul de Dorz). Bine rugãciune pe care El Însuºi l-a intenþionate ºi, lãsat! în general, folositoare în ntr-un text de la începutul zidirea bisericii Îsecolului al XVIII-lea, un ºi în om al lui Dumnezeu explica împodobirea pentru credincioºi rugãciunea serviciului divin, Tatãl nostru ºi ajungând la asemenea texte versetul 11 din Matei 6 spunea, în nu greºesc cu limba de atunci: „Cu aceastã nimic dacã sunt rugãciune cerem mai vârtos de la raportate la Dumnezeu hrana cea preste fire întreaga a sufletului, care iaste cuvântul Scripturã (da, lui Dumnezeu, dupã cum la Dumnezeu este Matheiu, cap 4 zice: «Nu numai

HARUL = ianuarie-februarie 2009 = 9