20 pagini Anul 6 • Nr. 35 Vã invitãm în data -...

S-au întâmplat atât de multe, iar acest lucru, numaiîntr-o singurã lunã. Nu vã voi vorbi acum nici de ceeace se petrece sau nu în România, nici de numãrul deromâni (oricum necunoscut) care a “invadat“ Germania,nici de faptul cã în data de 16 Martie cei care au dreptde vot în Germania, vor trebui sã-ºi aleagãsimpatizanþii, nici de faptul cã Târgul Bio Fach a trecutºi s-a bucurat, ca în fiecare an de succes. Nu vã voivorbi nici mãcar de mine, cu toate cã aº aveanenumãrate motive sã o fac. Sau aº putea sã vãpovestesc ore în ºir despre masacrul delfinilor care estean de an în Japonia, unde mai bine de douã mii de peºtisfârºesc în plasele celor care nu mai gândesc decât cubuzunarele... Aº vrea totuºi sã vã vorbesc despre lunaMARTIE. Martie este a treia lunã a anului încalendarul gregorian ºi una dintre cele ºapte lunigregoriene cu o duratã de 31 de zile.

Din punct de vedere astronomic, luna martie începecu soarele în constelaþia Vãrsãtorului ºi se sfârºeºte cusoarele în constelaþia Peºtilor. În astronomia veche,martie începea cu soarele în semnul Peºtilor ºi sfârºeaîn semnul Berbecului.

Numele lunii martie (latinã: Martius) vine de lazeul Marte, zeul rãzboiului din mitologia romanã ºi eraconsideratã o lunã favorabilã începerii rãzboiului. Subîmpãratul Romulus al Romei, anul începea cu aceastãlunã, abia în anul 45 î.Hr., Iuliu Cezar a introduscalendarul iulian, iar anul începea la 1 ianuarie.

Grecii numeau luna martie Elaphebolion. ÎnRomânia, luna martie, popular, se numeºte Mãrþiºor.În luna martie începe aratul ºi semãnatul, se curãþãlivezile ºi grãdinile, se scot stupii de la iernat ºi se“reteazã” fagurii de miere utilizaþi ca leac în medicinapopularã etc.

Martie începe cu aceeaºi zi a sãptãmânii ca ºiFebruarie cu excepþia anilor bisecþi ºi ca Noiembrie înfiecare an. Echinocþiul de primãvarã în emisfera nordicã,respectiv echinocþiul de toamnã în emisfera sudicã, (datacând ziua este egalã cu noaptea), este o datã care variazãde la 19 martie la 21 martie (wikipedia)

Pentru mine, aceastã lunã semnificã VIAºA,semnificã un nou început. Ce poate fi mai minunat decâtsã priveºti iarba cum rãsare, cum pãsãrile încep sã sebucure de venirea primãverii, dar mai presus de toate,cum natura revine la viaþãº Iubesc martie, nu numaidatoritã faptului cã eu sunt nãscutã în aceastã lunã, daram mereu impresia cã este luna care pe noi toþi nedezamorþeºte din hibernare, redându-ne chef de viaþã.

Fie ca ºi dumneavoastrã sã aveþi aceleaºi trãiri, iarfirul proaspãt al ierbii sã vã aducã sãnãtate ºi tot ce estemai frumos pe lume! O primãvarã minunatã sã aveþi!

15 februarie - 15 martie 2014

ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

C M Y K

Anul 6 • Nr. 3520 pagini

BREF

Ziar distribuit în Austria, Belgia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Deutschland,Niederlande und Österreich

Un sat nemþesc din judeþul Timiº,cu un singur locuitor neamþ

80 de locuri de muncã înGermania pentru domeniulhotelier – gastronomic

Sãrbãtorirea Zilei Unirii la Viena

INTERLITRATOUR - Unparcurs intercultural ºi literar

Expoziþia foto-documentarã“Mica Europã de pe Dunãre:Brãila acum 100 de ani”

DIN SUMAR

Pagina 2

Pagina 8

Pagina 13

Pagina 3

Pagina 10

ANALIZÃ: Ce ºanse mai au copiii români sã se afirme înþara lor

de Ionela van Rees- Zota

PP aa gg ii nn aa11 11

Sã vinã primãvara!

Vã invitãm în datade 16 Martie la vot!

În data de 16 Martie 2014 toþi cetãþenii cu drept de vot din Nürnberg sunt invitaþi în cadrulalegerilor locale sã-ºi aleagã membrii din Consiliul orãºenesc ºi totodatã Primarul oraºului.Dacã Uniunea Social Creºtinã ( CSU) îl trimite la start pe Consultantul Financiar SebastianBrehm, SPD continuã drumul cu cel care de aproape doisprezece ani este în fruntea oraºuluiNürnberg, Dr. Ulrich Maly.Cu aceastã ocazie, am lansat câte un interviu celor doi candidaþipentru titul de Primar la scaunul oraºului... Paginile 4 ºi 5

Vã invitãm în datade 16 Martie la vot!

Satul ªarlota (Charlottenburg -în germanã, Sarlatovar – înmaghiarã) este o localitate dinjudeþul Timiº, aflatã la 50km NEde Timiºoara. Satul face parte dincomuna Bogda ºi a fost înfiinþat înanul 1771, odatã cu cel de-aldoilea val de colonizãri germane,când aici au fost ”plantate” 32 defamilii (171 persoane) imigratedin Provincia Autonomã Trento,actuala regiune Trentino-Tirolulde Sud, Lorena ºi Baden-Württemberg. Se remarcã prinfaptul cã este singurul satconstruit în formã de cerc dinBanat. Din acest motiv, întreagalocalitate a fost declaratãmonument istoric de cãtreMinisterul Culturii ºi Cultelor.Interesantã este ºi denumireasatului, pierdutã în negura istoriei,despre care se spune cã vine de lanumele soþiei unui fostadministrator al zonei.

Potrivit sharethis.ro, satul areun diametru de 210 m,impresionând prin simetria saperfectã. O descriere a localitãþii afãcut-o, într-o scrisoare veche,pãstratã cu grijã, meºterul pantofarJohann Steube: ”Acest sat estesingurul în formã circular. Înmijlocul satului se gãseºte ofântânã acoperitã, cu apã foartebunã. În jurul fântânii se aflã oplantaþie de duzi, în spatele cãreiase gãsesc casele, acestea având încurte un grajd ºi o ºurã. Apoi,urmeazã grãdina, unde se gãseºteplantatã viþã de vie. Nicio casã nueste nici cu un deget mai înaltã caalta ºi nici mai distanþatã una faþãde alta, având un stil simetricfoarte frumos, la fel ºi cele patruintrãri în sat, cu aceeaºi distanþãuna faþã de alta”. Nu se pomeneºtenimic de bisericã, ridicatã probabilmai târziu, în mijlocul satului.

Structura etnicã a localitãþii a

avut o evoluþie ineditã. Dacã larecesãmântul din 1880 s-aînregistrat o populaþie de 298 depersoane, dintre care 234germani, 32 români ºi 32maghiari, în 1977, numãrulgermanilor a scãzut la 79, restulfiind români-62, maghiari-10, alteetnii-28. La ultimul recensãmânt(2002), populaþia satului aveadoar 111 locuitori: 99-români, 6-maghiari, 5-alte etnii ºi un singurneamþ, Peter Trimper, 77 de ani.Într-un interviu acordatadevãrul.ro, în 2012, acesta apovestit pe larg toatã istorialocului, el fiind ”memoriasatului”, cum l-a caracterizatprimarul localitãþii, Ilie Balint.Astfel am aflat cã, ”pe vremuri, însat era un singur român –jandarmul localitãþii, iar primulneamþ plecat a fost Rupert, în1973, apoi au plecat cam toþi perând, inlusiv cei 6 fraþi ai mei. Auvenit, în schimb, unguri ºi mulþimoldoveni, aduºi aici cu trenurilesãrãciei, imediat dupã rãzboi. Euam dorit sã rãmân aici, alãturi de

pãrinþii mei, îngropaþi în cimitirulsatului. Poate revine în sat ºiRupert, care ºi-a exprimat dorinþade a face aici o cabanã. De altfel,simetria satului a început deja sãse cam strice, prin apariþia unorconstrucþii care nu þin cont denicio regulã. În plus, localnicii,atraºi de mirajul unor câºtiguri, auînceput sã-ºi transforme casele înmici pensiuni”, a mãrturisitbãtrânul ºi unicul sas, Peter.

Oricum, atracþia acestui satrotund, ascuns între dealuri,rãmâne. Mai ales cã, în apropiere,aici s-a construit un complex devânãtoare, întins pe vreo 100 ha, oinvestiþie extrem de profitabilã aDirecþiei Silvice Timiº. Aici aufost aduºi, acum 7 ani, 30 demufloni (oi sãlbatice) dinUngaria, cu 15000 euro/buc, careau crescut ºi s-au înmulþit,devenind o atracþie pentruvânãtorii pasionaþi. Vânatul unuimuflon costã între 760 de euro,pânã la 3000 de euro, în funcþie demãrimea coarnelor.

Ioan POPESCU

februarie - martie 2014Pagina 2

Un ceai depoveste

Cu câteva zile în urmã, savurând ceaiul de dimineaþã,aruncam câte o privire fugarã spre strãzile ce se trezeau de subpãtura de zãpadã imaculatã ºi mã întrebam câte persoane beauun ceai, în aceastã clipã, exact în momentul în care savoareabãuturii fierbinþi îmi rãsfãþa cerul gurii. Dupã cum vã puteþiimagina, rãspunsul la matinala mea enigmã l-am aflat curapiditate folosind-mã de avantajele Internetului. Dintre sutelede variante, oferite Google, la întrebarea „ce cantitate de ceaise bea în lume?”, am selectat ºi parcurs un articol de pe site-ul http://www.daciccool.ro/ care se referea la istoricul ºibeneficiile ceaiului.

În general, informaþiile pe care le-am aflat îmi suntcunoscute ºi probabil aþi avut ºi dumneavoastrã ocazia sã citiþiarticole similare. Nu este nimic surprinzãtor în faptul cã celmai consumat ceai este cel negru. Se ºtie, de asemenea, cãceaiul are proprietãþi curative ºi ajutã la menþinerea sãnãtãþii.

Mai puþin cunoscute sunt informaþiile legate de istoriculacestei bãuturi care, dupã cum spun legendele chinezeºti, afost descoperitã din întâmplare, în anul 2737 î.H., cândîmpãratului Shen Nong (Nung), i-a cãzut o frunzã de camelie(Thea japonica), în cana cu apã fierbinte pe care o þinea înmânã. De aici ºi pânã la pãtrunderea ceaiului în Europa a fosto cale lungã ºi probabil multe legende s-au inventat pe temaacestei bãuturi, utilizatã iniþial ca medicament. Pe lângãlegende, despre ceai s-au scris ºi lucrãri serioase. Prima carteîn acest sens a apãrut tot în China în 780 ºi a fost scrisã de LuYu, autorul cãrþii despre ceai: „Cha Ching” fiind considerat„tatãl ceaiul”. Lucrarea, care conþine cunoºtinþe despre modulde plantare, recoltare ºi pregãtire a ceaiului, a circulat în toatãChina iar obiceiul de a bea ceai a devenit în aceastã þarã oadevãratã arta. Bãutul ceaiului a fost transformat într-unadevãrat ritual în Japonia ºi s-a rãspândit apoi în întreaga lume.Prin secolul VX olandezii au importat ceai din China ºi l-auadus în Europa iar în Statele Unite ale Americii, se spune cãpovestea ceaiului este legatã de o întâmplare petrecutã în1773. Cunoscut sub numele de „Boston Tea Party” („Ceaiul dela Boston”) evenimentul a precedat Rãzboiul de Independenþãºi a pornit de la revolta coloniºtilor împotriva „Legii ceaiului”instauratã de Marea Britanie. Aceastã lege îi defavoriza pecoloniºtii care erau nevoiþi sã plãteascã impozit pe ceai.Refuzul comercianþilor din Boston de a plãti „taxa de ceai” s-a transformat într-o chestiune politicã care a condus la sistarearelaþiilor comerciale dintre oraºul Boston ºi Marea Britanie.Culmea este cã nici pânã în ziua de azi în S.U.A. nu se perceptaxe pentru importul de ceai.

În esenþã, se bea ceai pretutindeni, din America, pânã înEuropa, din Africa, pânã în Asia. Surprinzãtor, statisticile deultimã orã demonstreazã ce cei mai mari bãutori de ceai suntturcii iar britanicii se aflã doar pe locul trei. Irlandezii îidepãºesc pe britanici în preferinþa lor pentru ceai, Irlandaaflându-se pe locul 2, în acest top al bãutorilor de ceai.Germania ºi-a asigurat un loc onorant situându-se mai sus demijlocul clasamentului iar România se aflã ºi în privinþaconsumului de ceai la coada clasamentului situându-se pelocul 45 (din 56 de poziþii).

Chiar dacã numãrul consumatorilor de ceai din Româniaeste destul de mic, românii servesc ceai pretutindeni, acasã, laserviciu, în restaurante, cafenele ºi ceainãrii. Bãutul ceaiului adevenit o modã. Ea este beneficã nu doar pentru sãnãtate, ci ºipentru dezvoltarea relaþiilor interumane, fiindcã, spunpsihologii, în faþa unei cãni cu ceai fierbinte ºi aromat oameniidevin mai prietenoºi, mai deschiºi cu cei din jur.

Astãzi, oferta ingredientelor folosite pentru preparareaceaiului este imensã, magazinele de specialitate abundã înproduse de ceaiuri clasice ºi combinaþii pentru ceai careîncalcã imaginaþia. Povestea ceaiului a început cu mii de ani înurmã ºi se continuã sã se deruleze mereu, ori de câte ori, la ogurã de ceai se inventeazã o nouã poveste, ori de câte ori, la ogurã de ceai, se deapãnã amintiri sau se fac proiecte de viitor.

Liliana Moldovan

EEDDIITTOORRIIAALLUn sat nemþesc dinjudeþul Timiº, cu un

singur locuitor neamþ

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

februarie - martie 2014 Pagina 3

Compania germanã Europa Park oferãlocuri de muncã pentru urmãtoarelemeserii: barman (10 de posturi),ospãtar/personal servire clienþi (20 deposturi), bucãtar (40 de posturi) ºisupraveghetor de noapte (10 posturi).Pentru ocuparea posturilor de barman,ospãtar ºi bucãtar sunt solicitate persoanecare au calificare profesionalã încheiatã,experienþã în domeniu de cel puþin 2 ani ºicunoºtinþe bune/foarte bune de limbagermanã (nivel B1/B2). Pentru posturile desupraveghetor de noapte persoaneleinteresate trebuie sã fi urmat cursuri demanagement în domeniul hotelier ºi sã aibãatât cunoºtinþe foarte bune de limbagermanã (nivel B2), cât ºi cunoºtinþe delimba englezã ºi limba francezã.

Angajarea se face pe o perioadacuprinsã între 6 luni ºi 1 an în funcþie deocupaþie, începând cu luna aprilie 2014.Salariul oferit este motivant, înconformitate cu tariful prevãzut încontractul colectiv de muncã în domeniu,iar orele suplimentare sunt remunerate înavans. Angajatorul asigurã cazarea ºi oferãprograme de formare profesionalã,promoþii ºi servicii complementare.

Persoanele cu domiciliul în judeþulSibiu, care corespund cerinþelor posturiloroferite, trebuie sã se adreseze ConsilieruluiEURES din cadrul Agenþiei Judeþenepentru Ocuparea Forþei de Muncã Sibiu,strada Morilor nr. 51 A, telefon 0269-230089, pentru a fi înregistrate în baza dedate pentru muncã în strãinãtate ºi pentru a

primi invitaþie de participare la selecþie.Înscrierea în baza de date se realizeazã

pe baza urmãtoarelor documente: - cereretip (se completeazã la sediul Agenþiei deOcupare a Forþei de Muncã Sibiu);

- copie act de identitate sau paºaport(valabilitate minim 6 luni);

- C.V model Europass (cu fotografie) în

limba germanã (Lebenslauf);- cazier judiciar în original din care sã

reiasã cã persoanele nu au antecedentepenale (termen de valabilitate 6 luni);

- adeverinþã de la medicul de familie,cu menþiunea „Clinic sãnãtos/Apt pentrumuncã”.

http://www.turnulsfatului.ro

80 de locuri de muncã în Germaniapentru domeniul hotelier – gastronomic


Jugendamt Stuttgart a delegat AsociaþiaInternaþionalã pentru Tineret (Verein fürInternationalae Jugendarbeit - vij) Stuttgart sãgãseascã în România educatoare vorbitoare delimba germanã la nivelul C1 pentru angajare înoraºul Stuttgart, ca educatoare în centre ºigrãdiniþe.

„Totul se desfãºoarã într-o colaborare întreJugendamt Stuttgart, Asociaþia Internaþionalãpentru Tineret (vij) din Stuttgart ºi EURESRomania. Reprezentanþii AsociaþieiInternaþionale pentru Tineret ºi cei ai Birouluipentru Tineret vor veni la începutul lunii martieîn România pentru selecþia candidatelor.Rezultatele acesteia vor fi comunicate înaceeaºi zi ºi se vor semna contracte de muncãcu plecare în Germania începând cu luna iunie2014”, spun reprezentanþii Agenþiei Judeþenepentru Ocuparea Forþei de Muncã Sibiu.

Aplicaþiile candidatelor trebuie sã conþinã:-o copie a diplomei de bacalaureat (pentru

absolventele liceului pedagogic),-o copie a diplomei de licenþã ºi a

modulului pedagogic sau dovada desfãºurãriiactivitãþii într-o grãdiniþã,

-copie a certificatului de limbã germanãnivel C1. Diploma obþinutã în România trebuiesã fie recunoscutã de cãtre autoritãþi(recunoaºterea diplomelor se poate face înaintede venirea în Germania ºi intrã în atribuþiareprezentantului angajatorului german).

Candidatele care au deja calificarearecunoscutã ºi vorbesc foarte bine limbagermanã vor fi angajate direct ca educatoare, cuun salariu de 2.300 € brut/lunã (aprox. 1.600 €net/lunã). Candidatele care au studiatgermanistica ºi au lucrat deja în grãdiniþe sauau pedagogie specialã ºi vorbesc limbagermanã la nivelul C1, dar care nu vor primidirect o recunoaºtere a calificãrii, vor fiîncadrate ca ajutor în gradiniþe (KITA) ºi vorprimi un salariu de 1.800 € brut/lunã (1.300 €

net/lunã).Toate candidatele, indiferent dacã au sau nu

au calificarea recunoscutã, vor urma, în primulan, un curs de adaptare dupã modeluleducaþional din Germania. În primul an toatepersoanele selectate vor locui în aceeaºi clãdiresau în vecinatate, urmând ca, dupã aceastãperioadã, fiecare persoanã sã primeascã sprijinpentru gãsirea unei locuinþe de închiriat, înfuncþie de locul de muncã.

Cheltuielile de transport, atât în Româniapentru interviuri, cât ºi transportul cãtreGermania sunt suportate de cãtre AsociaþiaInternaþionalã pentru Tineret. Se oferãconsiliere de integrare în primul an, consiliereîn limba românã în situaþia apariþiei unorconflicte; perfecþionare didacticã în funcþie deactivitate; un loc de muncã variat, creativ;siguranþa pregãtirii profesionale, precum ºi oactivitate independentã. Dupã primul an seoferã posibilitatea obþinerii unui contract demuncã pe perioadã nedeterminatã.

Modul de aplicare: se transmite C.V-ulmodel Europass în limba germanã

(Lebenslauf), cu fotografie, însoþit de copiilediplomelor pe adresele de e-mail [email protected] ºi [email protected]. Doarpersoanele preselectate în urma transmiteriiaplicaþiilor vor fi contactate ºi invitate lainterviu.

Termenul limitã pentru aplicare este28.02.2014. Solicitantele din judeþul Sibiu suntaºteptate ºi la AJOFM Sibiu, str. Morilor nr. 51A,cam. 440, et. 4, ( persoana de contact PastorViorica), în vederea înregistrãrii în baza de datepentru munca în strãinãtate cu urmatoareleacte:

- copie act de identitate sau pa?aport(valabilitate minim 6 luni);

-C.V model Europass (cu fotografie) înlimba germanã;

- cazier judiciar în original din care sã reiasãcã persoanele nu au antecedente penale (termende valabilitate 6 luni);

- adeverinþã de la medicul de familie, cumenþiunea „Clinic sãnãtos/Apt pentru muncã”;

- 1 pozã tip paºaport.http://www.turnulsfatului.ro

Grãdiniþele din Stuttgart angajeazã educatoare din Sibiu

Dragi prieteni ai DIALO-GULUI,

Se vede cã tem „românilorsosiþi în Germania“ continuã sãfie în atenþia mass-mediei deaici; am mai primit o solicitare,de data aceasta de la postul deradio „Eins Live“ (WDR). Re-

dacþia cautã persoane originaredin România, sosite din diferitemotive în Germania ºi care potrelata câte ceva din experienþalor din viaþa de zi cu zi.

Dacã cunoaºteþi astfel depersoane care sunt dispuse la unastfel de interviu (bineînþeles sãse descurce în limba germanã),vã rog transmiteþi la acest [email protected]ât mai urgent datele de contact(telefon, e-mail), ca sã le pottransmite mai departe redacþieide la „Eins Live“. Mulþumirianticipate!

Cu toatã stima,Al. Timoschenko

Amatori deinterviu laEins Live?

EURES România dispune de 80 de posturi pentrulucrãtorii calificaþi în domeniul hotelier – gastronomic,

iar sibienii care doresc sã desfãºoare o activitatesezonierã în Germania, pot participa la selecþia de la

Bucureºti, din 6 martie 2014.

Pagina 4 februarie - martie 2014

C M Y K

Berthold Staicu: Domnule Doctor Maly,dupã 12 ani în fruntea Nürnbergului,intraþi în Campania Electoralã cusloganul: „Sã facem ceea ce puneNürnbergul în miºcare”. Care suntpunctele mai deosebite pe care vreþi sã leabordaþi?Dr: Ulrich Maly: Dorim sã realizãm o

societate comunalã mai solidarã, astaînsemnând: un oraº cu ºanse egale pentru toþi,în special pentru cei care nu duc o viaþãstrãlucitã. Pentru aceºtia dorim sã creemlocuri de muncã bine plãtite, locuinþe socialela preþuri convenabile, protecþie ºi siguranþã ,altfel spus – o calitate de viaþã egalã pentrutoþi.

B.S.: Dacã aruncãm o privire pe listacandidaþilor SPD la Consiliul local,vedem în rândurile lor puþini repre-zentanþi ai comunitãþilor minoritare, maibine spus, sunt reprezentanþii comunitã-þilor mari de migranþi. Care sunt, dupãpãrerea dumneavoastrã, drumurilecomunitãþii româneºti din Nürnberg,pentru a-ºi face auzite doleanþele ºicerinþele lor faþã de Primãrie.Dr.: U.M.: Avem candidaþi din: Polonia,

Rusia, Spania, Turcia. Acesta este deja un pasmare. Românii însã, dupã pãrerea mea, suntbine organizaþi ºi nu îmi fac gânduri cãdoleanþele lor nu vor ajunge la noi. În cel mairãu caz, se pot adresa direct biroului meu.

B.S.: Ce rol joacã cultura în programuldumneavoastrã? În special, neintereseazã rolul culturii aduse demigranþi în societatea din Nürnberg.Dr. U.M.: Noi, Social Democraþii,

înþelegem cultura într-o viziune mai vastã:aici pot spune cã totul începe cu înalta culturãclasicã, apoi teatrul adresat copiilor, urmânddrumul spre cultura de zi cu zi practicatã înCentrele Culturale orãºeneºti. La toate acesteactivitãþi, stã în faþã aspectul intercultural.Cetãþenii proveniþi din alte State, care ºi-augãsit locul aici, nu trebie sã renunþe larãdãcinile ºi cultura lor, ci este voit sã seimplice în societatea noastrã ºi sã îmbo-gãþeascã cultura localã. Exprimând vizual,„micii” nu vor da la o parte „Bratwurst”niciodatã, dar avându-le pe amândouã ladispoziþie, viaþa noastrã este mai bogatã.

B.S.: Nürnbergul este cunoscut ca unoraº cu un procentuaj ridicat de

migranþi. Prin asta societatea dinNürnberg trãieºte automat aceastãdiversitate interculturalã. Ceea ce mulþiînsã îºi doresc, este o casã internaþio-nalã. Existã în aceastã direcþie planuri?Dr. U.M.: Experienþa noastrã aratã cã o

singurã „casã internaþionalã”, în carereprezentanþii organizaþiilor din diferite þãri sãîºi poatã gãsi o linie comunã, este foarte greude realizat. Mai bine ar fi ca asociaþiile sã seorganizeze de sine stãtãtori sau în comun, darîn fond, decentralizat de Primãrie. Din anul2013, Primãria acordã un mic sprijin financiarîn aceste scopuri.

B.S.: Având în vedere cã de la data de 1Ianuarie 2014 s-a eliberat pentruromâni ºi bulgari piaþa muncii, sepreconizeazã o altã valoare a migrãriidin România. Ca reprezentant alromânilor în Parlamentul din Bavaria,m-ar interesa dacã oraºul Nürnberg estepregãtit pentru acest flux.Dr. U.M.: Noi nu calculãm un flux mare

din România. Experienþa din: Anglia, Spania

ºi Italia aratã cã balanþa socio-economicã amigranþilor din România este egalã. De ce?Deoarece, aici românii au avut drept demuncã mai devreme, având parte de acesteacei cu studii superioare, dar ºi oamenii de rândcare aveau un loc de muncã rezervat. Prinridicarea restricþiilor totale, imaginea migrãriidin România se va normaliza.

B.S.: În final, aº dori sã adresaþi câtevacuvinte cititorilor noºtri.Dr. U.M.: Dragi cititoare, dragi cititori,

pe 16 Martie 2014, la Nürnberg sunt alegerilelocale. Cel mai important lucru este sã vãfolosiþi dreptul ºi sã mergeþi la vot. Nürnbergeste oraºul dumneavoastrã ºi dacã nu vãexprimaþi dorinþa proprie, o vor face alþii înlocul dumneavoastrã. Dacã doriþi unNürnberg deschis, cu un nivel de trai bun ºidacã doriþi ca acesta sã rãmânã un oraºputernic, atunci acordaþi votul dumneavoastrãPartidului Social Democrat Nürnberg ( SPD).

Cu drag, al dumneavoastrã Dr. UlrichMaly

Berthold Staicu

Sã facem ceea ce pune Nürnbergulîn miºcare

În data de 16 Martie 2014 toþi cetãþenii cu drept de vot din Nürnbergsunt invitaþi în cadrul alegerilor locale sã-ºi aleagã membrii dinConsiliul orãºenesc ºi totodatã Primarul oraºului. Dacã UniuneaSocial Creºtinã ( CSU) îl trimite la start pe Consultantul FinanciarSebastian Brehm, SPD continuã drumul cu cel care de aproape

doisprezece ani este în fruntea oraºului Nürnberg, Dr. Ulrich Maly.Cu aceastã ocazie, am lansat câte un interviu celor doi candinaþipentru titul de Primar la scaunul oraºului, iar în acest interviu, vã

vom expune opinia domnului Primar Dr. Ulrich Maly.


În prezent, Ziua Femeii este o ocazie pentrua sãrbãtori reprezentantele sexului frumos,pentru a le oferi flori sau cadouri. În trecut, ziuade 8 martie însemna cu totul altceva: ZiuaFemeii era o sãrbãtoare inventatã de miºcareasocialistã, pentru a promova egalitatea femeilorcu bãrbaþii ºi nu pentru a celebra feminitatea,mamele sau iubirea.

În anul 1977, Adunarea Generalã a ONUa proclamat printr-o rezoluþie ZiuaNaþiunilor Unite pentru Drepturile Femeilorºi Pace Internaþionalã pe 8 martie. Osãrbãtoare a femeilor, recunoscutã internaþional,dar fãrã a se preciza o zi anume, a fost hotãrîtãîncã din 1910, de Internaþionala Socialistãreunitã la Copenhaga. Urmãtorul pas îninstituirea unei zile dedicate femeii l-a constituitproclamarea, în 1975, de cãtre ONU, a AnuluiInternaþional al Femeilor ºi declararea perioadei1976 - 1985 ca Deceniu ONU pentru condiþiafemeii.

Pe 8 martie se sãrbãtoreºte în toatã lumeaziua femeii. Reprezentantele sexului frumosprimesc flori, cadouri ºi se organizeazãevenimente speciale în cinstea lor. Pe întregmapamondul, Ziua Internaþionalã a femeii areimplicaþii istorice ºi politice, fiind sãrbãtoritã deaproape 90 de ani.

Sãrbãtoarea a fost iniþial inspiratã de ocomemorare a femeilor care muncesc,organizatã de feministele socialiste din

Statele Unite. În anul 1911 o socialistãgermanã, Klara Zetkin, a organizat pentru primaoarã ceea ce se va numi ziua Internaþionalã afemeii. În anul acela, în luna martie, femei dinGermania, Austria, Danemarca, Rusia ºi alte þãri

europene au organizat o serie de marºuri ºidemonstraþii pentru a promova drepturile femeiiîn lume.

Pe mãsurã ce ideea acestui eveniment anuallua amploare în toatã lumea, femeile au începutsã adauge ºi alte idei cauzelor pentru caremilitau, o zi pe an. La 8 martie 1917 sute de

femei din Rusia au au condus ampledemonstraþii pe strãzile din SanktPetersburg, cerând pâine ºi pace. AlexandraKolontai -care la vremea respectivã îndeplineafuncþia de ministru în primul guvern al Uniunii

Sovietice - a fost aceea care care l-a convins peLenin sã proclame ziua de 8 martie ziuaoficialã a femeii. În Statele Unite ZiuaInternaþionalã a femeii a fost celebratã între anii1910 ºi 1920, dar apoi obiceiul ºi-a pierdut dinpopularitate.

În anul 1975, Organizaþia Naþiunilor

Unite a început oficial sã sponsorizeze diverseevenimente sub sigla de Ziua Internaþionalãa Femeii.

Ziua Femeii era sãrbãtoritã cu precãdere înEstul Europei, Rusia ºi în fostele þãri sovietice.De exemplu, în România, în 1978, ziarul“Scânteia” dedica o paginã întreagã feme-ilor, iar titlul sãu era un citat din NicolaeCeauºescu: “Partidul ºi statul acordã o mareatenþie condiþiilor de muncã ºi de viaþã alefemeilor, creãrii cadrului corespunzãtor pen-tru ca ele sã poatã lua parte activã la întreagaviaþã economicã ºi social-politicã a þãrii” .

În prezent, în multe zone, ziua ºi-apierdut nuanþa politicã ºi a devenit o simplãocazie pentru ca bãrbaþii sã îºi aratedragostea faþã de femei, într-un amestec deZiua Mamei cu Ziua Îndrãgostiþilor.

În alte regiuni, însã, reprezintã încã oocazie pentru a lupta pentru drepturilefemeilor. În India, aproximativ 25 .000 demirese sunt arse în fiecare an pentru cã zestrealor nu satisface cerinþele mirelui. În mai multeþãri printre care Pakistan, Liban, Siria sau Irakfemeile care au fost victimele unui viol suntucise de membrii propriilor familii.

În România ºi Bulgaria, se mai pãstreazãîncã obiceiurile din timpul comunismului,când de 8 martie, de Ziua Mamei, copiiifãceau cadouri mamelor, bunicilor.

Sursa: romaniatv.net

ZiuaFemeii - osãrbãtoarecu trecut,prezent ºi

viitor!

Pagina 5februarie - martie 2014 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Berthold Staicu: Domnule Brehm,intraþi în campania electoralã cusloganul „Nürnberg meritã mai mult“,arãtând într-un fel anume cã mai suntmulte de fãcut în Nürnberg, în afaracelor care s-au realizat de actualulprimar în ultimii 12 ani.Sebastian Brehm: Eu cred cã din

Nürnberg se poate face mult mai mult decâtam trãit în ultimii ani. Totodatã cred cã avemo ºansã imensã sã devenim un oraºinternaþional, lucru pe care în acest momentnu îl folosim la adevãratul lui potenþial.Aceasta a fost ºi baza acestui slogan,deoarece cu ºi prin locuitorii Nürnberguluiputem realiza mai multe, accentuând cã

Nürnbergul are o valoare mai mare, astareieºind ºi din listele candidaþilor noºtripentru Consiliul Orãºãnesc, care de dataaceasta conþine ºi personalitãþi culturale,oameni de afaceri, originari din mai multeþãri.

BS: Accentuaþi rolul locuitorilor dinNürnberg, ca fiind o mare comunitateinterculturalã. Pe care loc este înprogramul dumneavoastrã cultura?SB: Un oraº fãrã culturã nu va avea

viitor, de aceea rolul culturii în programulnostru este unul prioritar. Este important sãsusþinem în cadrul activitãþiilor orãºeneºticulturi diferite, dar totodatã trebuie sã creemo punte de legãturã, sã le unim, pentru a seforma astfel un schimb de experienþe întretoate comunitãþile care trãiesc în acest oraº.Aºa avem posibilitatea sã învaþãm unii de laalþii. Cultura este de fapt unul dinfundamentele necesare pentru orice oraº.

BS: De câþiva ani ne confruntãm cuacest proces al integrãrii. Din punctulnostru de vedere, al comunitãþii românedin Nürnberg, nu au decurs toate aºacum trebuie, avându-se în vedere cã

românii nu au un reprezentant direct allor care sã le protejeze drepturile. Cumcredeþi cã veþi putea în viitor coordonaaceste activitãþi, implicând cu adevãrattoate comunitãþiile majoritare existenteîn Nürnberg?SB: ªi din punctul meu de vedere

constituirea acestui Consiliu de Integrare (Nürnberger Rat für Integration undZuwanderung) a fost fãcutã greºit. Nu putemarunca pe toþi cei care vin în oraºul nostru înaceeaºi „oalã” intitulatã „Integrare“. Aºacum am vãzut pânã acum, fiecare aduce cu elo altã istorie, o altã origine ºi are nevoie de afi ascultat personal. Felul cum s-a procedatpânã acum îmi aminteºte foarte mult de

sistemul socialist. Trebuie sã respectãm fiecare

naþionalitate, fiecare comunitate în sine ºi sãcreãm structuri pentru deschiderea acestoraîn viaþa orãºeneascã. Un Consiliu deintegrare în forma actualã nu cred cã este

necesar, deoarece þelul nostru va trebui sa fiecunoaºterea ºi sprijinirea fiecãrui grup etnicºi îmbinarea acestora în sistemul orãºenesc,

astfel încât sã nu mai fie nevoie de un gremiuseparat.

BS: Înþeleg cã ºi dumneavoastrã vedeþilucrurile din aceeaºi prismã ca ºireprezentanþii comunitãþii româneºti,accentuând o comunitate în care totuldecurge împreunã, profitând de valorileindividuale.SB: Desigur. Pentru mine New York este

un exemplu în aceastã direcþie, acolo fiecareeste mândru de oraºul lui. Egal ce limbã avorbit înainte, egal de provenienþa sau deistorie, fiecare este mândru de New York.Acest lucru mi l-aº dori ºi în oraºul nostru, sãfim mândri cã suntem Nürnberger.

BS: Ce lipseºte în Nürnberg este uncentru internaþional de informare, desprijin a celor care se decid sãstabileascã aici. Vedeþi posibilitatea caîn viitorul apropiat sã se înfiinþeze oasemenea Instituþie?SB: Avem deja aºa ceva în Nürnberg, la

Helig Geist Spital, dar care, din pãcate nufuncþioneazã aºa cum ar trebui. În momentulde faþã accesul fiind mai mult favorizatgrupãrilor/comunitãþilor care au interesepolitice. Sunt de pãrere cã trebuie sã întãrimaici munca voluntarilor ºi a asociaþiilor prinacordarea de sprijin concret în activitãþile lor,deoarece ei sunt cei care cunosc mult maibine necesitãþile diverselor comunitãþi.

Totodatã trebuie creatã ºansa ca acesteactivitãþi sã fie integrate direct în viaþaorãºeneascã, evitând naºterea unor structuri

paralele. Aceasa va fi o sarcinã mare aprimariei ºi membrilor acesteia.

BS: Ca reprezentant al comunitãþiiromâne, aº dori sã ºtiu dacã sunteþipregãtiþi ca oraº sã îndrumaþi pe cei noiveniþi din România pe un drum care sãse simtã bineveniþi, dar totodatã sã le ºidaþi sentimentul cã aici sunt acasã. Aicimã refer, în aceeaºi mãsurã pentrusprijin în gãsirea unui loc de muncãadecvat, recunoaºterea studiilor, cât ºi osiguranþã socialã prin grãdiniþe ºi ºcolipentru copii.SB: În mare parte da, dar exista ºi mici

excepþii. Existã în primul rând un numãrmare de oameni calificaþi care vin în oraºulnostru, aici trebuie sã acordam cel mai maresprijin pentru gãsirea unor soluþii cât maibenefice. Acest potenþial trebuie folositpozitiv la creºterea spiritualã ºi economicã asocietãþii noastre.

Pentru cei care însã urmãresc doarprofitul personal accesând sistemul social,trebuie create legi ºi reguli care sã nu permitãun asemenea abuz. De aceea eu sunt depãrere cã nu avem voie sã generalizãm, ci sãurmãrim fiecare caz cu cea mai mare atenþie.

Însã sunt convins cã Nürnbergul estepregãtit sã ofere din toate punctele de vedereoportunitãþiile unui oraº internaþional ºi sãacorde o ºansã egalã fiecãruia, indiferent deunde provine.

BS: În final v-aº ruga sã adresaþi câtevacuvinte cititorilor noºtriSB: Dragã cititoare, dragi cititori, îmi

doresc ca pe viitor sã reuºim sã rezolvamcomun problemele oraºului nostru, vazândcare sunt problemele din ultimii 12 ani, caresunt cele mai importante întrebãri ce nu s-aupus, sau mai rãu, ce decizii importante au fostmereu amânate. Sunt multe lucruri care nu aufost realizate. Îmi doresc sã reuºim cât sepoate de repede o unire a comunitãþii, sãdevenim o metropolã internaþionalãputernicã cu impulsuri economice, cu ocomunitate culturalã diversã ºi o bazãfinanciarã sãnãtoasã. Acest lucru îl putemrealiza doar ÎMPREUNÃ, de aceea îi rog petoþi sã îºi foloseascã dreptul de vot ºi sãsusþinã programul nostru. NÜRNBERGMERITÃ MAI MULT.

Berthold Staicu

NÜRNBERG MERITÃ MAI MULT

C M Y K

În data de 16 Martie 2014 toþi cetãþenii cu drept de vot dinNürnberg sunt invitaþi în cadrul alegerilor locale sã-ºi

aleagã membrii din Consiliul orãºenesc ºi totodatãPrimarul oraºului. Uniunea Social Creºtinã ( CSU) îl trimite

la start pe Consultantul Financiar Sebastian Brehm. Cuaceastã ocazie, am lansat un interviu celor doi candinaþi

pentru titul de Primar la scaunul oraºului, iar în acestinterviu, vã vom expune opinia unuia dintre ei.

Deºi unii critici au început sãvorbeascã de fenomenul feminizãriimasculilor, cu certitudine un omfrumos, bine îngrijit, rafinat, nuneapãrat top model, va plãceafemeilor. Nu este un lucru ieºit dincomun ca bãieþii sã manifeste unputernic interes pentru modã,daroare nu e prea mult? Bãrbatul a fostºi va rãmâne simbolul puterii ºi aduritãþii,începând de laîmbrãcãminte pânã la pãrul tunsscurt ºi bãrba crescutã atât cât sãstrãpungã uºor pielea finã a femeii.

Putere moartã?Sã ne amintim puþin cum se

prezenta sexul tare cu câþiva zeci deani în urmã. Pânza asprã din careerau confecþionate cãmãºile ºipantalonii lor reprezenta un scutpentru corpul solid, iar materialulgros ºi dur care înfãþiºa ( mantaua)reda puterea masculinãnemãrginitã. Papucii greoi anunþauprezenþa lor, iar ceasul nelipsit de pemânã sugera autoritate.

Sacrificiu sau plãcere?Un bãrbat bine este un bãrbat

îngrijit. Dar un bãrbat îngrijit ceeste? Tuns,bãrbierit, îmbrãcat lapatru ace nu e destul! Dacã femeileîºi diversificã programele deînfrumuseþare bãrbaþii trebuie sã

þinã pasul. Pensatul ºi epilatuleste tot un ritual de îngrijire ºicurãþare, deci un plus pentru ei,dar manechiura ºi stratultransparent de lac care seaºeazã subtil pe unghiile câtmai multor aparþinãtori aiacestei specii este sau nu probãrbãtesc? Este de apreciat câtcuraj poate avea un bãrbat sãpoarte pantaloni atât de strâmþiîncât sã îºi piardã stabilitatea .

Hoþi de obiceiuriPutem sã oferim un premiu

pentru fidelitatea bãrbaþilor, nusentimental ci pentrurafinamentul mentalîmprumutat. O þinutã simplã, ofrizurã tunsã minimal ºi o faþãzâmbitoare frumos încadratãde priceprea masculinã pot fi ometodã de recunoaºtere socialã. Întimp, bãrbaþii au realizat cã trebuiesã þinã pasul cu femeile ºi auîmprumutat câteva obiceiuri de laele. Împrumutat, adicã noi de ce nuº

Pur ºi simplu cool Dureros sau nu, bãrbaþii s-au

schimbat radical în ultimii ani. ºicred cã termenii potriviþi pentruacest fenomen sunt criteriu deacceptare. Dar putere bãrbãteascãnu înseamnã cât mai multe haine

susþinute de un corp evidenþiat pringoliciune ºi transparenþã.

Hainele în culori þipãtoarearuncate ala-n dala sunt dovadaneînþelegerii acestui fenomen multprea simplu pentru raþiunea ºiprecizia masculinã.

Se ºtie cã bãrbaþii gândesc multmai raþional decât femeile,dar oarece pãrere au despre semenii lor cândse înfãþiºeazã în pantaloni mulaþi ºicoloraþi,cãmaºa din mãtasedescheiatã atât de mult încât se vedepieptul epilat ºi hidratat ºi mâinileîncãrcate de brãþãri ºi ineleº

Îndrãzneþ poatedeveni penibil

Musculos atât câttrebuie, coafura impecabilãºi o þinutã simplã poateilustra perfecþiunea unuinou curent. Ce poate fi maiamuzant decât un bãrbatcare sã îºi dea la o parteprietena ca sã se dichi-seascã? Un bãrbat rujatº Unmascul feroce cu un de-colteu adâncº Sau un bãrbatcare îºi scoate senzualitateaîn evidenþã prin mersº

Punct ºi de la capãt!Am facut o scurtã

trecere prin fascinantaistorie a modei bãrbãteºti,

de la ridicol la ceea ce numim astãzi„elegant”. Categoric bãrbaþii emanãsiguranþã ºi îndrãznealã. ºi oricarear fi moda ºi tendinþele unui anumitsezon, culorile sobre ºi reciîncadreazã esenþa masculinã. Unbãrbat bine eclipseazã orice altãramurã a speciei sale care seregãseºte în matriþa anticã femininã.

Bãrbaþi, fiþi demni de naturavoastrã!

Bãrbaþii au un spirit competitivextrem de dezvoltat ºi le place sã-ºi

imagineze cã sunt cei mai puternici,cã înving imposibilul ºi alte scenariidemne de filmele de acþiuneamericane. Bãrbaþii inteligenþi suntmai mult decât complecºi. ºtiu careidentitate sã ºi-o însuºeascã ºi ceatitudine sã adopte ca sã nu îºiiroseascã acea individualitate.

Când bãrbaþii nu mai suntbãrbaþi!

Atunci când în loc de maºinivorbesc despre saloane de înfru-museþare sau despre textura finã dincare e fãcutã noua lor cãmaºã,atunci când în loc de sport vorbescdespre noul lor parfum, bãrbaþii tindspre feminitate. Bãrbatul esteîndreptãþit sã fie bãrbat, sã emanebãrbãþie prin toþi porii ºi sã fie pe câtposibil un perfect man.

Capitol încheiat!De la: FemeiPentru: BãrbaþiSubiect: ÎnþelegereDragi bãrbaþi, dacã vouã vã plac

femeile aranjate dar naturale înacelaºi timp, maleabile darinteligente, sensibile dar raþionale,îmbrãcate dar sexi, nouã, femeilorne plac bãrbaþii ºi atât.

Nu ne place concurenþa, aºa cãnu concuraþi cu noi în acestdomeniu.

Dana BerciRadioTv Unirea

februarie - martie 2014Pagina 6

SS-aa îînnttoorrss lluummeeaa ccuu ssuussuull îînn jjooss!!ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

În organizarea GROVE-MOLDOVAN Art-FoundationBraunschweig – prezidatã deprietenii noºtri, Hans-JoachimGrove ºi soþia sa, dna dr. MariaRodica Grove, cetãþeni deonoare ai Clujului – a avut locduminicã 26 ianuarie 2014, laAtelierul ROM-ART dinWendeburg, vernisajul uneiexpoziþii de o zi, cu fotografiirealizate de cei doi în cãlãtoriilelor efectuate în Maramureº,inclusiv la obiectivul cel mai„exotic” al zonei, CimitirulVesel de la Sãpânþa. Înprezentarea expoziþiei, galeristulGrove a subliniat, între altele, cãzona Maramureºului este unafabuloasã, cu totul ºi cu totul deosebitã a României,graþie bogãþiei forestiere, dar ºi talentului ºidedicaþiei excepþionale ale locuitorilor, în a cãror

moºtenire culturalã se aflãridicarea de biserici, de porþiimpunãtoare ºi a altor construcþiidin lemn, toate de rarãfrumuseþe. În expoziþie pot fiadmirate imagini din CimitirulVesel de la Sãpânþa, cu celebrelecruci ale lui Stan Ioan Pãtraº,care ilustreazã, în limbajanecdotic, ocupaþia,calitãþile/viciile celui dispãrut ºicauza morþii acestuia. Expo-ziuade la Atelierul ROM-Art dinWendeburg s-a bucurat de unaflux mare de vizitatori,interesaþi sã cunoascã Româniaºi altfel decât a fost prezentatã,în ultima vreme, în presainternaþionalã.

Michaela [email protected]

http://www.ziarulfaclia.ro

În data de 13 ianuarie a avutloc ºedinþa „Comisiei mixteGermania, Austria, Elveþia ºiRomânia în vederea promovãriiînvãþãmântului în limbagermanã în sistemul educaþionaldin România” sub conducereacomunã a ministrului educaþieiRemus Pricopie (România),ambasadorului Werner HansLauk (Germania), ambasado-

rului dr. Michael Schwarzinger(Austria) ºi a ambasadoruluiJean-Hubert Lebet (Elveþia).

Participanþii au subliniatcererea în continuare crescutãpentru limba germanã ºiimportanþa deosebitã a limbiigermane în sistemul educaþionaldin România ºi au subliniatnecesitatea acþionãrii concertateîn vederea menþinerii ºi pe viitor

a acestei situaþii. Ministruleducaþiei Pricopie ºi-a exprimataprecierea personalã deosebitãpentru sistemul educaþional înlimbile minoritãþilor dinRomânia, între acesteaminoritatea germanã, sistem decare România este, pe bunãdreptate, foarte mândrã.

AmbasadaGermaniei Bucureºti

Germana – în continuare foarte solicitatã

Vernisaj la Wendeburg (Germania)

februarie - martie 2014 Pagina 7ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MÃRTIªOR 2014

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

- avize favorabile eliberate de Instituþiile abilitate din Germania ºi România în vederea obþinerii avizului pentru

desfãºurarea de activitãþi comerciale, studiu etc- obþinerea ºi elaborarea actelor în vederea cãsãtoriei

- constituiri ºi înmatriculãri societãþi comerciale, asociaþii, fundaþii etc cu acþionariat strãin.- orice alte probleme juridice care cointereseazã o persoanã fizicã de cetãþenie strãinã, aflatã

pe teritoriul Germaniei sau României.Telefon: 01603373128; E.mail: [email protected]

Denise Klüweravocatã în dreptul german

consiliere ºi reprezentare juridicã specializare pe dreptul familiei, dreptulpenal, dreptul muncii, dreptul de chirie de asemenea, dreptul social, dreptul de

asigurãri, dreptul de circulaþie, dreptul comercial etc Tel. 09131/976477; Mobil 0177/2169756

E-Mail [email protected] sau [email protected] Internet www.kluewer.eu

Ambele persoane cunosc limba românã. Vã rugãm sã vã adresaþi (în funcþie de problema dumneavoastrã) pentru dreptul german - doamnei Klüwer, drept român - doamnei van Rees- Zota

Curier juridic Curier juridic Curier juridic Curier juridic

Primul Muzeu al CivilizaþieiTransilvane din România, cu ocolecþie de 45.000 de obiecte devaloare, va lua fiinþã peste doi ani, înComplexul Naþional MuzealASTRA din Pãdurea Dumbrava,municipiul Sibiu, mulþumitã uneiinvestiþii de 3,5 milioane de euro,fonduri nerambursabile, a anunþatîntr-o conferinþã de presã, ValeriuIon Olaru, directorul muzeuluisibian.

Conform acestuia, fondurile vorfi folosite în parte pentru clãdireanoului muzeu, restul pentru unprogram cultural de promovare atuturor etniilor.

Cea mai veche piesã din noulmuzeu dateazã de la 1.480 ºi este oladã din localitatea Brãdeni (judeþul

Sibiu).Practic, Complexul Naþional

ASTRA din Sibiu beneficiazã de 3,5milioane de euro, adicã peste 15,5milioane de lei, din care 13 milioanede lei sunt fonduri nerambursabiledin Norvegia, iar peste 2,3 milioanede lei sunt bani nerambursabili de laMinisterul Culturii.

Complexul Naþional MuzealASTRA din Sibiu este primul muzeudin România, care beneficiazã defonduri nerambursabile norvegienepentru culturã, fãrã sã fi fost inclusîn vreo competiþie internã de selecþieiniþialã, potrivit directorului Olaru.Este pentru a doua oarã cândnorvegienii finanþeazã ComplexulNaþional Muzeal ASTRA din Sibiu,dupã ce în 2011 aici au fost

construite unele din cele maimoderne laboratoare de restauraredin þarã, cu o finanþare de 3 milioanede euro.

Cel mai mare muzeu în aer liberdin România, Complexul NaþionalMuzeal ASTRA va deveni în scurttimp ºi cel mai mare muzeu în aerliber din Europa, dupã ce va primide la Consiliul Judeþean Sibiu osuprafaþã de 51 de hectare, ajungândastfel la un total de 141 de hectare.

Anul trecut, Complexul NaþionalMuzeal ASTRA a fost muzeul cu ceimai mulþi vizitatori din România,potrivit directorului instituþiei,înregistrând 374.419 de persoane,mai ales turiºti care i-au trecutpragul. AGERPRES


Primul muzeu al civilizaþieitransilvane se va

deschide în 2016 la Sibiu

KONZERT zumWELTFRAUENTAG MUSIK MIT

HERZ UND LEIDENSCHAFT

RICKY und ELVIN DANDEL mit BAND GASTEIG BLACKBOX

SAMSTAG, 08.03.2014, 19:30 UhrZwei außergewöhnliche Musiker und Entertainer

übertreffen sich in Klang und WortROCK, POP, SOUL, COUNTRY, BALLADSKarten bei MÜNCHEN TICKET oder im

GASTEIGVeranstalter: Dan Coler

Motto: “Libertatea este dreptul dea le spune, oamenilor, ceea ce nu vor sãaudã!”

(George Orwell)Mãrtiºor,Mãrtiºor...Chiar dacã în acest an Carnavalul

ne cam stricã programul, vom sãrbãtorica de obicei „MÃRÞIªOR 2014“.

La prima Searã Româneascã dinacest an am invitat pentrudumneavoastrã artiºti de renume alãturide care sperãm sã petreceþi cu bucurievenirea Primãverii.

Invitaþii noºtri sunt:1. NICOLETA VOICA cu

un recital de excepþie dinfolclorul românesc.

2. RADU GHENCEA –solist vocal al celebrei formaþii“MONDIAL” (“Iubire,bibelou de porþelan”, “Atât defragedã”, “De va veni la tinevântul”, etc.)

3. VIOREL RUS – vã vadescreþi frunþile cu glumelesale ºi va crea buna dispoziþie cumuzica de petrecere.

Spectacolele vor avea loc dupãcum urmeazã:

KÖLN – Vineri 21 februarie 2014ora 20.00 la ”Restaurant PITIª” de la

MARIENBURGER SPORTCLUB * Schillingsrotterstr. 99 * 50996Köln * Tel. 0221/ 35 33 53

BUCÃTÃRIE ROMÂNEASCÃ *Descrierea ºi schiþa drumului o puteþigãsi ºi la www.pitis.de

GUMMERSBACH – Sâmbãtã 22februarie 2014 ora 19.30 la ”RestaurantHotel JAKOBS” VollmerhauserStraße 8 * 51645 Gummersbach (fostECU-Hotel).

AACHEN – Duminicã 23februarie 2014 ora 16.00 la ”RestaurantRUZA” Wilhelmstr.50 * 52070Aachen

Din A4 - Europaplatz - sensgiratoriu - a doua ieºire B1 Julicherstr –stânga - înainte pânã la Kaiserplatz –stânga pe B264/B1/B57 - jumãtatestânga – Wilhelmstr - pe partea dreaptãla nr.50 este Rest. RUZA.

Rezervãri de locuri pentru toatespectacolele la Tel: 02261-290689 *02261-29108 * 0163.2974999 *015751491943

Gina Pãtraºcu ºi ªtefan Toma E-mail: [email protected]

Spende 15 € * Membriicotizanþi 12 € * Copii între7-14 ani 6 €

Rugãm sã reþineþi locuridin timp.

Vã aºteptãm cu drag,ªtefan Toma – Vorstands-

vorsitzenderVerein „ROMANIA“ e.V.Vollmerhauser Straße 27 A

* 51645 GummersbachTel/Fax: 02261-290689 *

Tel. 02261-29108Mobil: 01632974999E-Mail: stefantoma@verein-

romania.dew.w.w.verein-romania.de

C M Y K Pagina 8

ªi bãrbaþii trebuie sã fie atenþi cum se prezintã, sã fiegrijulii cu frumuseþea lor, în limitele bunei-cuviinþe,excluzând artificiile ºi tot ce ar putea fi strident înînfãþiºare.Încercãm sã le dãm câteva sfaturi cosmetice,menite, fireºte, sã le menþinã ºi accentueze aspectulbãrbãtesc.

TENUL.Bãrbieritul zilnic, aceastã corvoadãmasculinã, pune o primã problemã:ce produse se folosesc,în funcþie de caracteristicile tenului? Pentru un ten gras, sevor alege sãpunurile sau cremele de ras spumoase, care încontact cu apa înmoaie “barba” ºi degreseazã pielea.Duparas, se va folosi o loþiune astringentã ºi dezinfectantã.Apoi,faþa va fi pudratã cu pudrã sau talc, pentru protecþia ºicalmarea pielii.Un astfel de ten prezintã, pe nas ºi pe pãrþileneacoperite cu pãr, comedoane.Pentru a scãpa de ele,faceþi, o datã pe lunã, o baie de abur cu muºeþel, stoarceþi-le cu degetele înfaºurate în tifon steril, apoi dezinfectaþi cuo soluþie astringentã. Pentru tenurile uscate, sensibile,iritabile, se vor folosi cremele de ras nespumoase, grase,care protejeazã pielea ºi înmoaie ”barba”.Dupã ras se faceloþionarea, apoi se aplicã o cremã semigrasã.

PÃRUL.Bãrbaþii sunt predispuºi la calviþie, mãtreaþã,seboree.De aceea, pãrul are nevoie de o îngrijire foarteatentã.Dacã aveþi pãrul uscat, nu-l spãlaþi prea des.Folosiþi,drept ºampon, gãlbenuºul de ou, care nu degreseazã nicifirul de pãr ºi nici pielea capului, ºi aºa sãracã îngrãsime.Pãrul gras este inestetic ºi necesitã ºamponaridese.Totodatã, este necesar un consult medical pentrucombaterea dezechilibrului fepatic, gastric, hormonal,nervos.La spãlare, se foloseºte sãpun de toaletã de calitatebunã.Nu se va aplica direct pe pãr, ci se va face spuma peun burete, masându-se bine pielea capului.La limpezire, seva adauga în apã puþin oþet.Pentru mãtreaþã, consultaþi unmedic dermatolog.Când timpul e frumos, nu e ger sauploaie, mergeþi cu capul descoperit.

MÂINILE ªI PICIOARELE. Mâinile se vor spãlade mai multe ori pe zi cu apã caldã ºi sãpun, se vor unge cucreme emoliente, hrãnitoare.Unghiile vor fi tãiate scurt ºipilite cu grijã.Este inestetic ºi denotã lipsã de bunã-cuviinþãobiceiul de a lasa o unghie lungã la degetul mic. Picioareletrebuie sa beneficieze de o igiena riguroasã, urmatã debadijonãri cu soluþii acide(acid lactic, tartric, acetic, saliclic,boric) în cazul transpiraþiei.Se va face, apoi, o pudrare cutalc sau cu o pudrã medicamentoasã, recomandatã demedic. Sperãm sã ne urmaþi sfaturile, deoarece aspectulîngrijit al unui bãrbat, ca ºi al unei femei, denotã respectpentru sine ºi pentru ceilalþi din jur.

E BINE SÃ ªTIÞIVara sunt necesare îngrijiri speciale pentru pãstrarea

prospeþimii ºi frumuseþii.De aceea e bine sã ºtiþi:-Dimineaþa, dupã spãlare, deodoraþi bine

subsuorile.Purtaþi în poºetã un deodorant ºi mai aplicaþi-luºor în timpul zilei.

-Epilaþi, când observaþi cã a crescut, pãrul de pepicioare ºi de la subsuori.

-Tenul sã fie foarte bine îngrijit.Tenurile grasebeneficiazã de cura de soare, care usucã ºi îndepãrteazãcoºurile, echilibreazã dozajul de sebum.În schimb un tenuscat se deshidratezã puternic.Deci, aplicaþi o cremã deîntreþinere nutritive ºi hidratantã.

-Din cauza transpiraþiei, rimelul lasã urme inesteticesub ochi.Preveniþi acest neajuns vopsind genele în timpulverii.

-În zilele verii nu aplicaþi fond de ten, care usucã,scorojeºte obrazul sau curge cînd transpiraþi.Puþin ruj ºipuþinã pudrã!

-În timpul verii, duºurile sunt dese.Nu trebuie însãfolosit tot atât de des sãpunul.El distruge”mantaua” acidã apielii, care are menirea sã o apere de infiltraþii microbiene.

-Lenjeria de varã, rochiile, pantalonii, ºorþurile sã fiedin fibre naturale, uºoare, lejere, pentru a preîntâmpinatranspiraþia.

-Pantofii sã fie comozi, fiindcã vara se umflãpicioarele.Sã asigure ºi aerisirea.

-Nu mergeþi în soare cu capul descoperit.O pãlarie, pelângã faptul cã-i cochetã, vã ºi aparã de razele fierbinþi alesoarelui.

-Nu consumaþi rãcoritoare ºi îngheþatã.Un ceai cald emult mai benefic organismului.Eliminaþi din alimentaþiegrãsimile, afumãturile, mezelurile.Sporiþi consumul delegume ºi fructe.

MONICA IVAN

E.S. Doamna Ambasador SilviaDAVIDOIU a subliniat, în cuvântulsãu, importanþa evenimentului petrecut

în urmã cu 155 de ani – cândDivanurile ad-hoc de la Iaºi ºi de laBucureºti l-au ales pe acelaºi

Domnitor, în persoana ColoneluluiAlexandru Ioan-Cuza, realizându-seastfel prima UNIRE a celor douãPrincipate române: Moldova ºi ÞaraRomâneascã.

Printre invitaþi s-au numãrat:Doamna Profesor Universitar LianaWanzenböck, domnul arhitect NicolaeLebãdã, soprana Mihaela Ungureanu,doamna Sava Sifora - conducãtoareaAsociaþiei HORA, domnul Niki Jeles,pensionari, ziariºti.

Dupã interpretarea Horei Unirii,Fraþii Danciu din Maramureº – Hary,fost membru al Cenaclului Flacãra ºiVasile – au încântat auditoriul cucâteva melodii îndrãgite.

Festivitatea s-a încheiat cu o masãtradiþionalã româneascã.

Corespondenþã de la Vienatransmisã de ORBÁN Àgnes

Frumuseþea la... masculin

Sãrbãtorirea ZileiUnirii la Viena

Cu ocazia aniversãrii Zilei de 24 Ianuarie, Ambasada României la Viena, încolaborare cu Cercul Cultural România-Austria ºi cu RadioTv-Unirea, conduse de

Domnul Ioan Godja au organizat sãrbãtorirea Zilei Unirii, invitând la sediulAmbasadei zeci de români din diaspora ºi câþiva prieteni austrieci.


Diapora româneascã din Vienaa þinut sã omagieze aniversarea zileide 15 ianuarie, ziua de naºtere apoetului naþional Mihai Eminescu,prin depunerea unei coroane lamonumentul din Viena al poetului.Omagierea s-a fãcut la invitaþiadoamnei Laura Hanþ, preºedintaAsociaþiei Mihai Eminescu, care ainvitat asociaþiile culturale aleromânilor din Austria ºi pe româniicare îndrãgesc poezia poetului laacest eveniment. Printre

personalitãþile care au dat cursinvitaþiei s-au numãrat ºi doamneleFlorentina Bãlãºoiu ºi CasandraMarinescu, în calitatea dereprezentante ale ConsulatuluiRomân din Viena, domnul ConsulGrigore Sadovici, din parteaAmbasadei Republicii Moldova înAustria, doamna Sifora Sava,preºedinta Asociaþiei Hora, domnulTino Geirun, directorul teatruluiPygmalion, domnul Ioan Godja,preºedintele asociaþiei Unirea. Presa

diasporei româneºti din Austria afost reprezentatã de Postul TVAustria 24 ºi de revista Diaspora.ro.Dupã ceremonia depunerii decoroane ºi buchete de flori lamonument, participanþii au fostinvitaþi de pãrintele paroh dr.Nicolae Dura în incinta Bisericiiortodoxe române din Viena, undecei prezenþi au evocat personalitateamarelui poet român, au recitat dinversurile poetului ºi s-au bucurat ºide momente muzicale alese în

interpretarea unor muzicieni pre-zenþi printre invitaþi. Manifestarea afost un prilej de mândrie ºi bucurie

pentru cei prezenþi, fiind o dovadãvie a importantului rol integrator ºicoagulator a culturii româneºti.

Omagiu adus poetului naþionalMihai Eminescu la Viena

C M Y K

Sibiul a fost prezent în ultima sãptãmânã la douãdintre cele mai importante târguri de turism din Europa,a anunþat, în conferinþa de presã, primarul Sibiului,Klaus Iohannis. Târgul de turism din Stuttgart s-adesfãºurat în ianuarie, pe durata a 10 zile, iar Sibiul afost singurul oraº reprezentat în standul României,restul expozanþilor, fiind agenþii de turism sau hotelieri.Noua broºurã de promovare a Sibiului a fost bineprimitã, reprezentanþii Sibiului distribuind peste 2.500de materiale promoþionale. În ceea ce priveºte vizitatoriistandului, anul acesta au fost peste 230.000. Stuttgartfiind catalogat drept cel mai mare târg de turism

european dedicat publicului în cãutare de vacanþe.Standul Sibiului a fost vizitat anul acesta deopotrivã depersoane vârstnice, dar ºi de tineri sau familii cu copii.Printre informaþiile solicitate de aceºtia se numãrãmodalitãþi de transport pânã la Sibiu, posibilitãþile decazare ºi masã, dar vizitatorii s-au interesat ºi despreevenimentele care au loc în Sibiu pe parcursul anului.Serviciul de Promovare ºi Dezvoltare în Culturã ºiTurism a început deja planificarea pentru prezenþaSibiului de anul viitor la acest târg, în 2015 Româniaurmând sã fie partener al CMT Stuttgart. În perioada 16– 19 ianuarie reprezentanþii Primãriei Sibiu au fostprezenþi la Târgul de Turism de la Viena. StandulRomâniei a expus pe fundal o imagine cu Piaþa Mare aSibiului. Echipa Serviciului de Promovare ºiDezvoltare în Culturã ºi Turism a împãrþit peste 1.500de materiale oaspeþilor standului. Vizitatorii au dorit sãafle informaþii despre posibilitãþile de cazare, despreobiectivele turistice ºi despre diversele evenimenteculturale care au loc în Sibiu, dorind astfel sã îºiplanifice sejurul în Sibiu în funcþie de acestea…

http://www.tribuna.ro

Sibiul la târgurile de turism din Austria ºi Germania

Am învãþat cã atunci când baþi la o uºã care nu se mai deschide pentru tine,e timpul sã mergi mai departe, sã deschizi alt capitol al vieþii tale. Iei lucrurileca atare ºi îþi continui drumul cu alte vise, în alte locuri, cu alþi oameni. Teataºezi de o persoanã ºi o crezi specialã, diferitã de restul ºi când te aºtepþi maipuþin, îþi demonstreazã cã e la fel ca toþi. Nimic nu e aºa cum credeai, te-ai lãsatghidat de ceva fals, ce nu existã în realitate. E ºi el stricat. Of ºi cât detestsindromul de turmã… Oamenii sunt dezamãgitori, înveþi sã îþi faci scut deprotecþie în jurul inimii… Deºi prefer sã îmi ascult inima, am învãþat sã urmezºi raþiunea, sã nu mai primesc cu inima deschisã pe oricine, sã nu mã maipripesc, am învãþat sã plec atunci când consider cã omul de lângã mine nu maiare nimic bun de oferit ºi sã pãstrez în viaþa mea doar ce meritã pãstrat. Uneoritot ce avem nevoie este o dozã de curaj, îndrãznealã ºi muzica potrivitã. Ori înloc sã regretãm ce a fost sau cum putea fi, mai bine sã ieºim din casã…plimbãreli, hoinãreli ºi promenade ne vor prinde bine. Orice loc pe care nu-lpãrãseºti devine o închisoare. M.Bolton avea o melodie în care spunea: ..there’sa time for love & a time for letting go…Life goes on. Unele zile sunt bune,extraordinare, altele mai puþin bune sau mizerabile.

Dar trec ºi toate la un loc, sunt ok.Monica - Gabriela Staufner

Redactor RTV UNIREA- AUSTRIA

Suflet hoinar prin gânduri

Pagina 10

Arthis – Casa de Culturã Belgo-Românaorganizeazã

Expoziþie de colajeArtistã : CARMEN GROZAVernisaj : miercuri 12.02.2014 la ora 18:30

la Arthis33 Rue de Flandre, 1000 BruxellesExpoziþie deschisã: 12.02-11.03.2014Info : 02/511 34 20 – [email protected]

Demersul artisticColajul este pentru Carmen Groza un nou

univers grafic, care îi permite libertatea decãutare formalã ce i se potriveºte.

Pentru unele din tapiseriile ei, colajul este

adesea punctul de plecare.Ultima serie din operele sale transpune

interesul sãu pentru urmele lãsate de istorie,interesul sãu pentru energie, pentru vortex-ul delumini ºi magia sa, pentru vibraþiile ºi murmurulmateriei în elanul sãu spre complexitate ºicomportamentul sãu auto organizator, cu scopulde a se întruchipa, lent, în regn mineral, vegetal,animal. Structura materiei este dotatã denumeroase elemente care au între ele multiple ºisubtile raporturi de acþiune ºi de reacþiune. Iarapoi, în inima structurii, un agent inaccesibil,acest actor mitic, numit, în general, « hazard »care îºi joacã rolul. ªi tocmai acest « hazard » eacautã sã-l supunã. Reprezentarea abstractã aduceimagini pe care lumea realã nu le-ar fi creatniciodatã. Dupã impactul plastic al imaginii,existã un efect secundar, cel al sensului.

Dar cum sã-l exprimi în cuvinte fãrã sã-ltrãdezi? Imaginea singurã ne vorbeºte fãrãcuvinte despre trecerea de la momentul pur laeternul prezent, cel care dureazã. Cãci imagineavorbeºte limbajul necuvântului.

Parcurs artistic Diploma în Pictura Monumentalã la

Institutul Superior de Artã « N. Grigorescu »,Bucureºti.

Din 1974 participã la numeroase expoziþii înRomânia ºi în strãinãtate, ca membrã a UniuniiArtiºtilor Plastici din Bucureºti.

În 1982 se stabileºte în Belgia, unde îºicontinuã cariera artisticã expunând tapiserie cugrupul « Domaine de la Lice » din care faceparte, ºi la expoziþiile internaþionale de tapiserieARTAPESTRY în Danemarca, Finlanda,Norvegia, Suedia, Germania ºi Franþa.

Profesor de tapiserie ºi desen la AcademiaRegalã de Arte Frumoase din Liège.

Premii :2005 - Prix ex aequo pentru tapiserie, acordat

de Ministerul Culturii ºi Audiovizualului alComunitãþii franceze din Belgia

2010 - Premiul Fundaþiei SPES pentrutapiserie

Expoziþie organizatã în colaborare cu ArthisArtists. În cadrul Lunii Femeii

Cu sprijinul: Comisiei Comunitare Flamande,Comunitãþii Franceze, Co.Co.F., Stedenfonds.

Evenimente literare ºi artistice în diferitelocaþii din Bruxelles.

O oportunitate pentru iubitorii deliteraturã universalã.

Interlitratour este o iniþiativã comunã amai multor fonduri culturale flamande,organizaþii literare ºi socioculturale dinBruxelles. Interlitratour vã propune unparcurs de cunoaºtere a literaturii dinBruxelles ºi din întreaga lume, aºa cum estereprezentatã în capitala Belgiei. Multitudineade literaturi în sine, reprezintã o bogãþieculturalã de o valoare inestimabilã.Diversitatea literarã, în acest edificiumulticultural al Bruxelles-ului, îmbogãþeºteacest tezaur cu veritabile capodopere. Iatã oprezentare pe scurt a oportunitãþilor pe careInterlitratour vi le oferã:

Sâmbãtã 1 februarie la ora 14:00Suntem toþi emigranþi – film ºi dezbatereDe Rinck, Piaþa de la Vaillance 10, 1070

Anderlecht

Joi 6 februarie la ora 20:00Despre avangardã ºi avangardism.

Întâlnire cu Rudi Meulemans, Myra Iosif,Fouad Sounni ºi Pol Arias

Cabaret literar dada : « À l’envers et àl’endroit d’abord » (Kurt Schwitters) (Inversºi mai întâi la loc)

Concepþie, texte, lumini, decor, sonor ºiinterpretare : Christian Léonard

Expoziþie despre avangardismulromânesc

Arthis, Rue de Flandre 33, 1000Bruxelles

Sâmbãtã 8 februarie la ora 15:00BabellecturesCu ScriptaLinea, Collectif des Allumés

de la Plume, Collectif de la ligne 10,Collectif du Théâtre singulier, o ColetivoEntrelinhas ºi Schrijversgroep De Markten

Muntpunt, Piaþa de la Monnaie 6, 1000Bruxelles

Sâmbãtã – 15 februarie la ora 19:00Literatura benevolilorPoezii citite ºi scrise de benevoli Spaþiul Vogler, Str. Vogler 38, 1030

Schaerbeek

Miercuri 19 februarie la ora 20:00Întâlnire cu Miha Mazzini, scriitor ºi

cineast slovenPassa Porta, Str. A. Dansaert 46, 1000

Bruxelles

Joi 20 februarie la ora 19:30Fulgi roºii de zãpadãPrezentarea cãrþii de cãtre scriitoarea

belgo-albanezã, Shqiponja DuroBiblioteca Publicã Comunalã Etterbeek,

Avenue d’Auderghem 191, 1040 Etterbeek

Sâmbãtã 22 februarie la ora 14:00Bruxelles, migraþie ºi poezieProgram variat cu Hans

VandecandelaereBiblioteca Publicã Comunalã Ander-

lecht, Str. Saint-Guidon 97, 1070 Anderlecht

Duminicã 23 februarie la ora 14:00Femeia ºi lupta pentru libertate

Program de poezie ºi muzicã cu MedeniFerho, Azer ªiwêº, Rukiye Ozmen, Hekimo,Kaat Bauters, Shilemeza Prins.

Ten Noey, Str. Communale 25, 1210Saint-Josse-ten-Noode

INTERLITRATOUR este o iniþiativã a:Arthis, Davidsfonds, FAAB, FZO-Vlaanderen, Internationaal Comité,Koerdisch Instituut, Masereelfonds,Vermeylenkring, VOEM, Willemsfonds.

Partenerii evenimentului pentru ediþia2014: Ambasada Republicii Slovene, ArteNativa, Bright Art, Casa Cuba, Center zaSlovenšèino kot drugi/tuji jezik, Serviciul deCultura Flamand Etterbeek, FilozofskaFakulteta Univerza v Ljubljani, BibliotecaComunala Publica Anderlecht, BibliotecaComunala Publica Etterbeek, JAK,Manguier en fleurs, Muntpunt, MinisterulCulturii si Ministerul Afacerilor Straine alRepublicii Slovenia, Schrijversgroep DeMarkten, ScriptaLinea, Študentska Zalo ba,Sur Radio, Ten Noey, Terra Brasil,Universitatea Libera din Bruxelles –Universitatea Europa, Universitatea dinGand, Asociaþia Scriitorilor Albanezi dinBelgia, Voem - Sectia salon literar, Voem –Secþia pregãtire muzicalã.

Eveniment organizat cu sprijinulComisiei Comunitare Flamande.

Pentru mai multe informaþii :[email protected] – [email protected]

Facebook :http://www.facebook.com/ºref=logo#!/pages/Interlitratour/582234818457337

Salutãri cordiale,Alida Vulpe

Expoziþie de colaje.Artista: CARMEN GROZA

INTERLITRATOUR - Un parcursintercultural ºi literar

FEBRUARIE 2014 - LUNA INTERLITRATOUR

februarie - martie 2014 Pagina 11ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Festivalul Internaþional de Teatrude la Sibiu (FITS), al treilea festivalde teatru din lume, promite ºi în acestan 350 de evenimente, aducereatuturor regizorilor importanþiromâni, dar ºi a câtorva nume maridin domeniul artelor spectacoluluidin Europa, America, Asia, aanunþat, într-o întâlnire cu jurnaliºtii,directorul festivalului ºi al TeatruluiNaþional „Radu Stanca”, actorulConstantin Chiriac.

Un actor nominalizat la Oscar,cel mai respectat regizor german, celmai important centru de cercetare deartã teatralã din lume, în total cincimari evenimente vor fi capete de afiºîn cadrul celui mai important festivalal artelor spectacolului din România,al treilea din lume. Cele 350 deevenimente care vor fi în cele zecezile ale FITS au fost selectate dinpeste 10.000 de oferte de spectacole.Directorul festivalului de la Sibiu aanunþat cã deja calendarul estedefinitivat. FITS înseamnã ºi unbuget de 7 milioane de euro, dincare, deocamdatã are asigurat doarun milion de euro, bani de laPrimãria Municipiului Sibiu ºiConsiliul Local, restul ar trebui sã fiealocaþi, o parte, de la MinisterulCulturii, programe cu bani europeniºi sponsori. Insuficienþa banilor, darºi a spaþiilor de joc nu vor afecta niciîn acest an, calitatea spectacolelor, a

dat asigurãri Constantin Chiriac, celcare spune cã nu ia niciun leu caactor sau director de festival, ci doarca manager de teatru. „Nu avemsurse mai mari ca sã putem sãcreºtem. (…) Un leu pe care îlprimesc în luna februarie este de treiori mai valoros decât cel care vine înluna mai”, avertizeazã ConstantinChiriac. „Vã pot da pentru anulacesta câteva nume importante. (…)el este un festival unic în peisajulartelor spectacolului din lume, înaceastã clipã. ªi atunci am consideratimportant ca sã alegem o temã maispecialã pentru anul 2014. Dacã lanivelul Europei existã aceastãpoliticã de unitate în diversitate, (…)din punctul meu de vedere, eaexprimã, din pãcate, haosul care esteîn aceastã clipã, în Europa. Pentru cãoricât de uniþi am încerca sã fim într-o diversitate care e din ce în ce maiexoticã, nu are cum sã dea sens ºiconcept, fãrã valoare, fãrã calitate.(…) ªi atunci, noi venim cu acestconcept de unicitate în diversitate”, aspus Contantin Chiriac.

Acesta a anunþat cã în acest an, laSibiu, la FITS, va încerca sã „aducãun alt mare exemplu, care esteBouffes du Nord. Cel mai importantcentru de cercetare de artã teatralãdin lume. Este teatrul lui PeterBrook, care, probabil, de-a lungultimpului a produs cea mai

importantã excelenþã în zona artelorspectacolului”. Constantin Chiriac aanunþat cã Peter Brook nu va putea,din cauza sãnãtãþii, sã ajungã în acestan la FITS, însã va veni fiul acestuia,cu un film despre tatãl sãu.Spectacolul anunþat de Chiriac senumeºte „Despre efectul dãunãtor altutunului”, în regia lui DenisPodalydès, produs de compania -Théâtre des Bouffes du Nord. „Vor fidouã spectacole live ºi alte patruproiectate, cele mai importantespectacole ale lui Peter Brook, de-alungul timpului”, a spus ConstantinChiriac. Un alt mare nume la niveleuropean, din lumea artelorspectacolului, care va fi prezent înacest an, la FITS, va fi Peter Stein,„cel mai respectat regizor german.”,care va fi prezent la Sibiu, cu„Întoarcerea acasã” ºi „Ultima bandãa lui Krapp”. „Vom avea o prezenþãextraordinarã, pe care am râvnit-o ºiam materializat-o acum doi-trei ani,vorbesc de Peter Stein. Este, cumbine ºtiþi, cel mai respectat regizorgerman, unul din cei mai importanþiregizori din Europa. Faptul cã reuºimsã îl aducem cu douã spectacolefoarte importante, unul în premierã,cu compania Metastasio din Italia,este, cred eu, un lucru cu totul ºi cutotul, special”, a anunþat directorulFITS. O altã surprizã pregãtitãpublicului pentru ediþia din acest an a

FITS este prezenþa unui actornominalizat la Oscar, Klaus MariaBrandauer, care vine pe 13 iunie, laSala Thalia din Sibiu, într-un oneman show, ce se numeºte „Ultimabandã a lui Krapp. De asemenea,Lev Dodin va reveni dupã ºapte anila Sibiu, în festival, cu „Intrigã ºiiubire”, potrivit lui Chiriac. „Reuºimdupã mulþi ani, sã-l aducem din nou,la Sibiu, pe Lev Dodin. Am reuºit sã-l aducem în toamna lui 2007. De dataasta, am reuºit sã-l aducem cu unspectacol în premierã, „Intrigã ºiiubire”, care va fi prezent la Sibiu”, aarãtat Constantin Chiriac. Acesta amai adãugat, cã în cadrul FITS,

programat între 6-15 iunie, vor fiprezenþi toþi marii regizori români.Singurul regizor român care va aveao premierã în festival va fi SilviuPurcãrete cu un spectacol în carerolul principal va fi interpretat chiarde Constantin Chiriac. „SilviuPurcãrete revine anul acesta cu oadaptare ce are la bazã tragedia luiSofocle. Oedip Rege este un proiectdramaturgic iniþiat în colaborare cuHans Dietrich Schmidt, profesor laFolkwang Universität der Künste ºiiniþiatorul proiectului RUHR 2010 –Capitalã Culturalã Europeanã.AGERPRES


Festivalul Internaþional de Teatru de la Sibiu, altreilea din lume ºi în 2014

Mai este America þara tuturoroportunitãþilor? Potrivit datelorfurnizate de Gallup, 80% dintreamericani considerã cã moºtenitorii lorîncã mai beneficiazã de oportunitãþilegate de învãþare ºi dezvoltare. Chiardacã 80% pare mult, rezidenþii din alte18 state sunt sceptici în aceastãprivinþã. Americanii nu sunt însã foartenegativiºti, în privinþa ºanselor copiilorlor de a deveni “cineva”. Cel mai slabscor în cadrul studiului Gallup a fostobþinut de Estonia, unde doar 43%dintre adulþi cred cã micuþii lor vorreuºi în viaþã. Din nefericire, ºiRomânia a fost codaºã la acest capitol.Desigur, existã þãri precum Elveþia,unde 95% dintre cei intervievaþi suntoptimiºti în privinþa viitorului copiilordin þara lor. În funcþie de datele Gallup,24/7 Wall St. a analizat þãrile în carecopiii au cele mai mari ºanse sãdobândeascã succesul. Dupã cumprecizeazã jurnaliºtii strãini, un factorimportant este cel financiar, când vinevorba de dezvoltarea copiilor. Cele maimulte þãri în care copiii au o ºansã lamai bine dispun de un PIB solid. Dincele zece þãri în care copiii nu au foartemari ºanse de dezvoltare ºi învãþare,doar Germania are un PIB per capitamai mare de 30.000 dolari (2013). Dincele zece þãri în care copiii au cele maimari ºanse de dezvoltare ºi învãþare,doar Republica Cehã are un PIB percapita sub 30.000 dolari. Existã þãribogate în care copiii nu au ºanse mari

de afirmare. SUA, care are al ºaseleaPIB din lume ca dimensiune - 52.839dolari - s-a situat pe locul 19 din 29 deþãri în clasamentul Gallup, ediþia 2013.Într-un interviu acordat 24/7 Wall St.,editorul ºi analistul Gallup, Julie Ray, aspus cã, în timp ce prosperitateareprezintã un factor, vorbim ºi despre odistribuþie a averii. De fapt, toate celecinci þãri în care copiii au cele mai mariºanse de dezvoltare beneficiazã de oegalitate majorã în privinþa veniturilor,mãsuratã de coeficientul Gini.America prezintã însã cea mai mareinegalitate din rândul celor 29 de þãrianalizate de Gallup. Siguranþareprezintã un alt factor în contextuloportunitãþilor oferite copiilor. În 8din 10 þãri unde cetãþenii cred cãurmaºii lor au ºanse sã se dezvolte peviitor, sub 25% se simt în nesiguranþã,când merg noaptea pe stradã. ÎnNorvegia, una din þãrile menþionate,doar 11% dintre oameni se tem atuncicând merg noaptea pe stradã. La polulopus, existã þãri în care peste 35%dintre cetãþeni privesc în spate cuteamã, când ies seara din casã. Rayprecizeazã: “Când nu þi-e teamã decomunitate... când ai lege ºi ordine lafundaþia societãþii, nu îþi va fi teamãde nimic ºi vei putea creºte... te veisimþi în siguranþã”. O altã problemãþine de accesul la o educaþie decalitate. În þãrile cu mulþi copii desucces educaþia merge dincolo debãncile ºcolii. Pe baza raportului

Gallup, au fost examinate cele 10 þãriîn care copiii au cele mai multeoportunitãþi de a se dezvolta în viaþã.Pe lângã acest studiu, au fost analizateºi altele, din partea UNICEF, OECDsau FMI. Datele privind inegalitateaveniturilor au fost preluate din CIAWorld Factbook ºi alte documenteoficiale. Care sunt þãrile în care copiiiau cele mai multe oportunitãþi sãdevinã cineva în viaþã?

România, la coadaclasamentului

România s-a numãrat printrecodaºele clasamentului menþionat(locul 26) - doar 54% dintre români auconsiderat cã micuþii lor au ºanse sãînveþe ºi sã se dezvolte în fiecare zi, înRomânia. România a fost urmatã deGrecia - locul 27, Lituania - locul 28 ºiEstonia - locul 29. Pe locul I s-a situatElveþia, unde 95% dintre elveþieni

cred cã ai lor copii vor obþine succesulîn viaþã, prin studiu ºi dezvoltare.

O întrebare dificilã a fost ºi“Copiii sunt trataþi cu respect ºidemnitate în þara dumneavoastrã?” Înacest sens, România s-a situat peultimul loc în clasament - doar 38%dintre români considerã acest lucru.Înaintea României s-au aflat Grecia,Estonia, Letonia ºi Lituania.

10. Marea Britanie88% dintre pãrinþi cred cã urmaºii

lor vor reuºi în viaþãPIB per capita: 37.299 dolariPopulaþie: 63,8 milioane locuitori9. Republica Cehã88% dintre pãrinþi cred cã urmaºii

lor vor reuºi în viaþãPIB per capita: 27.214 dolariPopulaþie: 10,5 milioane dolari8. Canada88% dintre pãrinþi cred cã urmaºii

lor vor reuºi în viaþãPIB per capita: 43.146 dolari

Populaþie: 35,2 milioane locuitori7. Irlanda89% dintre pãrinþi cred cã urmaºii

lor vor reuºi în viaþãPIB per capita: 41.265 dolariPopulaþie: 4,6 milioane locuitori6. Islanda89% dintre pãrinþi cred cã urmaºii

lor vor reuºi în viaþãPIB per capita: 40.739 dolariPopulaþia: 300.000 locuitori5. Danemarca90% dintre pãrinþi cred cã urmaºii

lor vor reuºi în viaþãPIB per capita: 37.794 dolariPopulaþia: 5,6 milioane locuitori4. Finlanda92% dintre pãrinþi cred cã urmaºii

lor vor reuºi în viaþãPIB per capita: 35.863 dolariPopulaþie: 5,5 milioane locuitori3. Norvegia93% dintre pãrinþi cred cã urmaºii

lor vor reuºi în viaþãPIB per capita: 55.398 dolariPopulaþia: 5,1 milioane locuitori2. Luxemburg93% dintre pãrinþi cred cã urmaºii

lor vor reuºi în viaþãPIB per capita: 77.935 dolariPopulaþie: 500.000 locuitori1. Elveþia95% dintre pãrinþi cred cã urmaºii

lor vor reuºi în viaþãPIB per capita: 45.999 dolariPopulaþie: 8,1 milioane locuitori

http://www.manager.ro

ANALIZÃ: Ce ºanse mai au copiii români sã se afirme în þara lor

C M Y K Pagina 12

C M Y K Pagina 13

„O cafea în aºteptare, vã rog!”„Desigur!” este reacþia

prietenoasã a chelnerului care tepriveºte cu admiraþie pentru cã tegândeºti ºi la aproapele tãu, în timpce noteazã repede pe un bileþel ºi îlpune sus la vedere pentru a putea fi

vãzut de cei doritori.Cafeaua în aºteptare sau

„suspended coffee” este un conceptadus din Napoli, Italia, unde acestgest de compasiune pentru semeniinoºtri este considerat ca fiindnormal. Oamenii cumpãrã zilniccafele, care sunt lãsate în aºteptareacelor care nu îºi pot permite una,astfel cei care nu au bani sã cumperesau se aflã într-un moment dificil,merg într-unul din aceste localuri ºio primesc.

ªi în Cluj exisã un astfel de localºi anume cafeneaua Francesca dinPiaþa Muzeului care este cea care aadus zâmbetele pe feþele clujenilor,punând în aplicare aceastã idee de„cafea în aºteptare”. „Este o ideebunã, în semn de solidaritate pentrusemenii noºtri, conturatã în jurulunei bãuturi care are o semnificaþiesocialã, în jurul cãruia oamenii seadunã ºi socializeazã”, spune DinuGherman, proprietarul cafenelei.

Cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã,doritorii plãtesc în aºteptare de lacafele la cozonaci ºi prãjituri, pentrua le face un cadou dulce celorneajutoraþi. Bunãtãþile se împart pestradã celor neajutoraþi în AjunulCrãciunului, pentru a le facesãrbãtorile mai frumoase, iar masalor sã fie plinã cu bucate.

Dacã vrei sã faci pe cinevafericit, dacã vrei sã îþi ajuþiaproapele, cafeaua în aºteptare estesoluþia!

Lenuþa Marinca RadioTv Unirea

28 ianuarie – 5 februarie: PrimãriaRotterdam - Holul Central (Coolsingel40, Rotterdam)

8 februarie – 28 februarie:Biblioteca Rotterdam - etajul patru(Hoogstraat 110, Rotterdam).

Accesul este gratuit.Pentru detalii, puteþi contacta

Ambasada la [email protected].„Oamenii care vin de la Brãila

poartã în sensibilitatea lor semnelelocului: calmul acelei câmpii fãrãdimensiuni ºi tensiunea tulburãtoare aportului. Pe liniºte tradiþionalã,pãmânteanã, þãrãneascã s-a grefat laBrãila o atmosferã de mobilitate ºi de

activism. E acolo o îmbinare deritmuri: al Bãrãganului ºi al Dunãrii, alplugului rudimentar ºi al mareluivapor de comerþ…” (Mihail Sebastian,Brãila meridian al unei noi Românii,1935)

AMBASADA ROMÂNIEI în Regatul Þãrilor de Jos

Generozitate„în

aºteptare”

Expoziþia foto-documentarã“Mica Europã de

pe Dunãre: Brãila acum100 de ani”

Muzeul Brãilei ºi Ambasada României în RegatulÞãrilor de Jos, în cooperare cu Primãria

Rotterdam ºi Biblioteca Rotterdam, vã invitã laMica Europã de pe Dunãre: Brãila acum 100 deani, o expoziþie foto-documentarã despre portul

de la celãlalt capãt al Europei.

Un celebrul bioenergoterapeutromân afirma odatã cã la BãileHerculane este cel mai încãrcat punctenergetic din lume. Raza lui începe laHerculane, în dreptul bisericii, pe alee,spre Hotelul Roman, fiind exact ca unzid. Tot Iulian Urziceanu a constatat uncâmp energetic extrem de puternic la„Coloana Infinitului”, care seprelungeºte pe linia Coloana – AltarulBisericii – Poarta Sãrutului – MasaTãcerii. Anumite persoane afirmã cãRomânia este protejatã de energia dinºisturile cristaline din Carpaþi cu careau fost încãrcate de strãmoºii romani.

Conf. univ. dr. Nicolae Þicleanu(Universitatea Bucureºti, Facultatea deGeologie ºi Geofizicã) semnaleazã cã,pe Muntele Ceahlãu, apare o „umbrãpiramidã (…), o hologramã naturalã,construitã din jocuri de lumini” ºiadaugã: „(…) ai impresia de imagineextraordinarã a unui drum de asfalt carese pierde la infinit, un drum mãrginit deun zid alb”.

Ioan POPESCU

februarie - martie 2014Pagina 14 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Civilizaþia lumii s-anãscut în Carpaþi!

Departamentul Politici pentruRelaþia cu Românii de Pretutindenianunþã lansarea Concursului de creaþiepentru tinerii români din afaragraniþelor „Mihai Eminescu”, ediþia I,desfãºurat în perioada 15 ianuarie – 15iunie 2014. Prin aceastã iniþiativã,DPRRP îºi propune sã promovezepatrimoniul cultural eminescian, sãstimuleze interesul pentru studiul înlimba românã ºi sã consolidezelegãturile dintre DPRRP ºi tineriiromâni de pretutindeni.

Participanþii sunt invitaþi sãexpedieze lucrãri (creaþie proprie)inspirate de marile teme ale creaþieieminesciene, conform urmãtoarelor 3 categoriide vârstã:

• Categoria I – Clasele I–VIII • Categoria II – Clasele IX–XII • Categoria III – Studenþi (inclusiv

masteranzi)ºi a urmãtoarelor 3 secþiuni:• Secþiunea I – Poezie (format Word,

caractere Times New Roman, dimensiuni 12) • Secþiunea II – Eseu (format Word,

caractere Times New Roman, dimensiuni 12, 2-3 pagini)

• Secþiunea III – Arte plastice (în original saucopie scanatã color)

Este obligatorie indicarea secþiunii alese, anumelui, prenumelui, vârstei ºi adreseicomplete a participanþilor.

Condiþii de participare:

1. 15 ianuarie-30 mai – Colectarea lucrãrilorla adresa: Bulevardul Primãverii, nr. 22, sector1, Bucureºti, România, sau pe adresa de [email protected]. Lucrãrile care ajungdupã data de 30 mai la sediul DPRRP sau peadresa de e-mail menþionatã nu vor mai putea filuate în considerare.

2. 9 iunie–10 iunie – Evaluarea lucrãrilor decãtre o Comisie specializatã formatã dinreprezentanþi ai DPRRP, Institutului CulturalRomân ºi Ministerului Culturii. Criteriile învederea desemnãrii câºtigãtorilor concursuluivor þine inclusiv de caracterul original, inovatorºi creativ al lucrãrilor, precum ºi de respectareanormelor literare ale limbii române.

3. 16 iunie – Anunþarea câºtigãtorilorconcursului ºi publicarea unei culegericuprinzând cele mai bune lucrãri

http://www.gazetaromaneasca.com

DRP a lansat concursul de creaþie”Mihai Eminescu”, destinat

tinerilor români din afara graniþelor

Cu siguranþã cãteritoriul României

e plin de lucrurimisterioase, care

aratã ºidemonstreazã cã

civilizaþia lumii s-ar fi nãscutîn Carpaþi. Iatã doarcâteva lucruri carear trebui sã ne punã

pe gânduri,menþioneazãlovendal.ro

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul de a

colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrã vaapãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã în valoareprintr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului. Pentrupersoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg, Deutschland

35

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 20 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 35 EURO/APARIÞIE


Arhitectonica Teatrului „Masca”surprinde plãcut nu numai în ambientalulobiºnuit al Cartierului Militari, ci ºi faþã dealte clãdiri ale Thaliei: arena în stil antic, laintrare, te primeºte de parcã ar deschidebraþele sã te îmbrãþiºeze, iar clãdirea pare a fio navã, o ARCÃ uriaºã ce aºteaptã sã vinã„perechile de animale” spre a fi salvate. Stilulpost-modern e cald, jucãuº, deschis – adicã,exact cum trebuie sã fie arta teatrului. Mã aflupentru prima datã aici, dupã ce am auzit multelucruri frumoase despre notabilele succese decriticã ºi public ale companiei actorului ºiregizorului Mihai Mãlaimare.

Interiorul recurge la contrariul efectuluiexterior: locurile spectatorilor „îmbrãþiºeazã”scena ºi mini-scenele suplimentare oferite derampele ºi scãrile de acces, inclusiv cele de laetaj, astfel cã aceastã strategie arhitecturalã„proiecteazã” asistenþa, în adevãratul înþelesal cuvântului, în „ mijlocul” spectacolului,transformându-i nolens-volens în„participanþi-figuranþi”!

Jocul a fost deschis, spre a pãstra obiceiultimpului, de una din actriþe, care, bunã idee, aexplicat, pe scurt, ºi trãsãturile specificecommediei dell’arte. Subiectul e simplu,actual ºi peren – citãm din prezentare:Cecchina se mãritã cu Beppo ºi viaþa ei parea curge frumos, numai cã jungla oraºuluicunoaºte o armã care poate distruge totul:BÂRFA! În cel mai frumos oraº, Veneþia, sebârfeºte fãrã milã despre toþi ºi despre toate ºidoar iubirea mai poate spera sã o învingã!

Laitmotivul sonor ºi imagistic reluat în

diferite variante pe parcurs ºi, apoteotic, sprefinal într-un adevãrat numãr de musical, einserþia unor secvenþe cu actori costumaþihazliu în ciori, cu reverberaþii onomatopeicepreluate ilar ºi de protagonistele colportãrilorrautãcioase ºi rãuvoitoare. Dovada cã piesa eactualã o constituie ºi aluziile gustate cuaplauze la scenã deschisã la dialoguri ca „ -De unde ºtii cã nu-i copilul luiº! – De laAntena 3! ... – Bãiatul acela e un nimic, unsimplu marinar. – Dar, nu ºtii niciodatã –poate ajunge cãpitan... sau chiar preºedinte!”

Fiecare din cei 16 actori dã viaþã rolului,indiferent de mãrimea partiturii, cu dragosteºi lucru pe detaliu, dar ºi inventivitatespontanã, adãugând tuºele groase de auto-sarcasm ale comediei de caractere. Spredeliciul spectatorilor, tot specific commedieidell’arte, fiecare îmbogãþeºte firul epic cuspumoase solo-uri ºi duete acrobatic-muzicale pline de umor, pentru a deborda, înfinal, cu întreg ansamblul, într-o memorabilãcoregrafie à la Brodway.

Remarcãm forþa expresivã a interpetãrii

celor douã vãduve Beatrice – AnamariaPislaru ºi Eleonora – Dora Iftode, aspãlãtoresei Catte – Emilia Manea,croitoreasa Anzoletta – Laura DumitraºcuDuicã ºi neguþãtoarea de vechituri- Sgualda –Alina Crãiþã. Originalã e ideea de a „ocupa”rolul iubitului Beppo cu un tânãr plinuþ, cedelecteazã publicul cu un fel de „MirceaCriºan redivivus” – Sebastian Ghiþã.Cecchina/Cristina Panait, ºi ea foarte tânãrã,uimeºte prin buna stãpânire a partiturii, dar arfi fost de dorit sã foloseascã mai multmjiloacele mimicii&gesticii, specificecommediei dell’arte revoluþionate deGoldoni. Costumele – Sanda Mitache - sunt oplãcere esteticã pentru ochi, designul lorcombinând rafinat specificitãþi moderne, iarilarul e potenþat de „caraghioslâcul”vestimentaþiei masculine. Costumaþia ºiprezenþa ameninþãtoare a ciorilor creazã osubversivã atmosferã horror, ce aminteºte dePãsãrile lui Hitchcock. Scenografia, tot SandaMitache, sugereazã lejer ºi cu gust loculacþiunii, lasând destul loc desfãºurãrii jocului

plin de dinamicã ºi acþiunilor muzical-coregrafice. Coregrafia Mirelei Simniceanufoloseºte întregul spaþiu pus la dispoziþie,încorporând inteligent spaþiile intersectantepublic-scenã&mini-scene, obligândspectatorul sã-ºi îndrepte atenþia în toatedirecþiile. Se accentueazã, astfel, sentimentullui de „martor” implicat direct. Scenele demusical îmbinã inspirat „seriozitatea”elementelor clasice cu comicul. MuzicaGabrielei Bassarabescu subliniazã scenelefirului povestirii ºi reînvie subtil stilul epociisettecento-ului. Regizorul Mihai Mãlaimare aa realizat un spectacol de virtuozitate vizualãºi auditivã, cu o dramarturgie plinã de suspansprin efervescenþa ºi dinamica joculuiactorilor, în ciuda finalului previzibil fericit.

Sala arhiplinã a rãsplãtit cu aplauzeprelungite o minunatã searã de completã artãdramaticã, fapt ce confirmã calitatea deexcelenþã a producþiilor teatrale de la Teatrul„MASCA”.

Eugen COJOCARUhttp://de.wikipedia.org/wiki/Eugen_Cojocaru

„„FFLLEECCÃÃRREELLIILLEE FFEEMMEEIILLOORR”” ddee CCAARRLLOO GGOOLLDDOONNII LLAATTEEAATTRRUULL „„MMAASSCCAA”” –– BBuuccuurreeººttii ((iiaannuuaarriiee 22001144))

Locaþia nu e deschisã de multã vreme,dar are, deja, un nume bun(www.inculise.ro) printre iubitorii de teatru„direct ºi proaspãt”: subsolul unei mariclãdiri din Piaþa Naþiunilor Unite/Bucureºtioferã o atmosferã tipic relaxantã, de bungust, singura disonanþã fiind integrareapereþilor de cãrãmidã ºi a conductelor„intestinale” în designul interior. Superbdetaliu ce propulseazã vizitatorii direct în„aparatul digestiv” ºi subteranele uneisocietãþi în tranziþie, în continuã miºcare,cãutare, facere, fãcãturã… Subversivitateacreatã ne duce cu gândul la filme de referinþãale incisiv-criticului Terry Gilliam.

Spectacolul din ianuarie 2014 a avutpremiera în noiembrie ºi se poate afirma cãactorii Afrodita Androne (secretara), OvidiuCuncea (regizorul) ºi actorul-regizor DanTudor (þãranul) au ajuns în scurt timp la unspectacol profund, subtil ºi „binetemperat/stãpânit”. Vasili ºuºkin (1929-1974) ºtie despre ce vorbeºte în aceastãpiesã, ce ne prezintã un þãran sosit lacelebrele Studiouri „Mosfilm” sã se facãactor - el însuºi nãscut într-o familie deþãrani, ºi-a pierdut tatãl ucis de bolºevici,deoarece s-a opus colectivizãrii. Pânã sãdevinã un prolific ºi apreciat actor, scenaristºi regizor a lucrat în uzine sau colhozuri,cunoscând, astfel, direct viaþa realã în„paradisul comunist”. El face parte dintr-ogeneraþie de excelenþi oameni de film, fiind,de exemplu, coleg la regie cu AndreiTarkovsky, jucând chiar în filmul dediplomã al acestuia. A murit subit, destul de

tânãr, la bordul unui vas, pe Volga, în timpulunor filmãri.

În adaptarea „Traºi la xerox” regizorulTudor Dan reuºeºte un spectacol dinamic,plin de neprevãzut, cu numeroase scenecomice de situaþie prin contrastul dintreaºteptãrile „þãranului” ºmecherit ºi pus pecãpãtuialã în capitalã ºi regizorul „esteticianpur-sânge” cautând cu disperare unulautentic.

Ovidiu Cuncea întrupeazã cu mult talentºi dragoste de detaliu – asemenea colegilorsãi – un regizor „îmbãtat” ºi ultra-convins de„genialitatea” sa, pierzând orice raport curealitatea. Câte paralele actuale ne inspirã!Actorul ne oferã câteva delicioase paradecaricaturale, printre care amintim scena încare „rãcneºte” euforic-sentimental uncântec tematic patriotic. Lui Ovidiu Cunceaîi reuºeºte cu mãiestrie sã intermediezeinvoluþia personajului cãtre un imbecil fan alnoului parvenit adaptat timpurilor detranziþie. O traiectorie inversã, în oglindã, neoferã „þãranul” care încarneazã „evoluþia” dela naturã/naturaleþe la falsitatea bineînsuºitã... Venit „cu ambâþ” sã devinã mareactor ºi sã câºtige bani mulþi, interpretat curafinamentul comic discret specific lui DanTudor, e neclintit în încãpãþânarea ºiconvingerile sale. La început pare curat ºinatural, exasperându-l pe regizor custângãciile sale, pe care le pierde destul derepede ºi, „bine orientat” de viclenia nativã aþãranului dezrãdãcinat, îºi impune treptat,dar sigur, pãrerile lui despre lume ºi film,transformându-l pe regizor într-un fervent ºi

orb admirator! Nici unul, nici celãlalt nu înþeleg ceva

din realitate ori arta filmului ºi, într-unclimax bine stãpânit de regizor, sepotenþeazã reciproc într-o cascadã de situaþii

comic-rizibile, pierzând în final ultimeletrãsãturi naturale ce le mai aveau.

Deºi Afrodita Androne are un rol de maimicã întindere, reuºeºte cu brio sã

dea viaþã unui personaj pitoresc, osecretarã sãtulã de aerele ºefului imatur ºipretenþiile branºei, îl trateazã matern ºi dinscurt ca pe un copil lunatic ce este.Delicioase repetitivele scene în care ea vinela câte o „crizã” de-a lui ºi-i vârã, fãrã sã-lmai întrebe, un pumn de pilule în gurã cu unpahar de apã. În contrast cu ceilalþi doi„lunatici”, ea, din nou observãm ca la mulþialþi mari autori, femeia e „pãmânteana” ceîncearcã disperat sã salveze natura din noi ºidin jurul nostru. Afrodita Androne este,aºadar, sarea ºi piperul „reþetei”spectacolului ºi, în acest spirit, împlineºteapoteotic finalul, când, sãtulã deelucubraþiile bãrbaþilor, ia o barã lungã defier ºi aleargã mult timp dupã ei, spresatisfacþia ºi în aplauzele entuziaste ale sãliipline. Dupã mai multe ieºiri la rampã, actoriise retrag ºi mai oferã un reuºit „trucregizoral” de metafinal plurisens: pe unecran se deruleazã în sens invers scenelepiesei, ca o dovadã a lumii actuale „pe dos”,dorinþã de întoarcere la original ºinefalsificat – gesturi ale unui arc à reboursrupt din infinitul unui Paradis pierdut.

Eugen Cojocaru

„TRAªI LA XEROX” LA TEATRUL-PUB „ÎN CULISE”În data de 7 ianuarie, ambasadorului Werner HansLauk i-au fost prezentate de cãtre prof. AlexandruBabeº (Grupul de cercetare al secþiei de fiziologie ºibiofizicã din cadrul Universitãþii Bucureºti)demonstraþii cu aparate pentru mãsurarea curenþilorelectrici prin membrane celulare. Rezultatelemãsurãtorilor acestor instrumente furnizeazã, întrealtele, informaþii despre reacþiile celulelor la cele maidiferite influenþe externe ºi sunt evaluate de echipa de

cercetãtori condusã de prof. Babeº. La solicitareaprofesorului Babeº, aparatele noi de mãsurã au fostfinanþate, din însãrcinarea Ministerului Federal deExterne, de cãtre Fundaþia Alexander von Humboldtde la Bonn, una din cele mai importante organizaþiimediatoare a politicii germane externe în domeniulcultural ºi educaþional, iar acestea au fost înmânateoficial cu prilejul vizitei Ambasadorului. Pe lângãdonaþii importante în obiecte, Fundaþia Humboldtpromoveazã de decenii ºi intensa colaborare ºtiinþificãdintre România ºi Germania.

Ambasada Germaniei Bucureºti

Vizitã la UniversitateaBucureºti

C M Y K Pagina 16

Pagina 17februarie - martie 2014

C M Y K

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã vei

rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

În ce perioada se þine anul acestabinecunoscutul Târg Bio Fach de la Nürnberg?

Rãspuns:_______________________________________________

_______________________________________________

Nume__________________________________________;

Prenume _______________________________________;

Adresa _________________________________________

Telefon ________________________________________;

35

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zia lunii în curs pe adresa redacþiei:

DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul dinnumãrul trecut este

AMALIA-ANDREEAMIHNEA- BREMEN

Prãjiturã rapidã cu brânzã dulceBlat:- 80 g.unt; - 80 g.zahãr; - 200 g.fãinã; - 1 ou; - 1 linguriþã

rasã de bicarbonatCrema:- 3 gãlbenuºuri; - 1 ou (întreg); - 200 g.zahãr; - 2-3

pliculeþe zahãr vanilat; - 1/2 kg. brânzã dulce; - 330 ml. lapte;- 3 linguri griº; - 1 plic praf de budincã - vanilie; - stafide(opþional)

Pentru bezea:- 3 albuºuri; - 200 g. zahãrMod de preparare:Din toate ingredientele pentru blat se întinde un blat subþire,

direct în tava tapetatã cu hârtie de copt. Oul (întreg) ºi cele 3gãlbenuºuri se mixeazã cu zahãrul. Se adaugã, amestecând uºor ºirestul ingredientelor. Rezultã cremã care se adaugã, uniform, pesteblat. Se dã prãjitura la cuptor, la foc potrivit (180 grade C.) timpde cca. 45-50 de minute. Se scoate apoi tava din cuptor ºi se aºeazãpe un grãtar de bucãtãrie, pânã când pregãtim bezeaua. Se bat cele3 albuºuri (rãmase de la cremã) cu 200 g. zahãr, apoi se punebezeaua peste prãjiturã. Se introduce din nou tava în cuptor ºi semai lasã cca. 10-12 minute sau pânã când bezeaua se coloreazã înauriu. Se feliazã prãjitura în cuburi, cu un cuþit bine ascuþit ºi unscu ulei (în felul acesta bezeaua se taie perfect) ºi se serveºte!

Poftã bunã!

REÞETA LUNII

Stejarul (Quercus robur), esteun arbore din zona temperatã,înalt, cu ramuri puternice,noduroase, coroanã largã ºi bogatã.Scoarþa stejarului este de culoarebrun-negricioasã, asprã, adâncbrãzdatã, adãpostind adesea omicro-faunã activã (în specialfurnici ºi anumite specii degândaci). Frunzele sunt lobate, cu4-8 perechi de lobi. Peþiolul estescurt (4-8 cm). Stejarul înfloreºteîn luna mai. Fructul este achenã(ghindã). Se întâlneºte mai ales lacâmpie ºi în zonele colinare, foarterar la deal. În afarã de pãdurilecurate de stejar, numite stejãrete,stejarul se gãseºte ºi în amestec cualte foioase, în aºa-numitele pãduride ºleau. Este rãspândit în Europa,Asia Micã ºi alte câteva zoneasiatice, Africa de Nord. În trecutera mult mai rãspândit, de multeori în amestecuri cu fagul ºi altefoioase.

EtimologieTermenul stejar este probabil

de origine tracicã[necesitã citare].În trecut lingviºtii români i-auatribuit, eronat, origine maghiarãsau bulgãreascã, însã DimitrieCantemir îl menþioneazã înDescriptio Moldaviae (DescriereaMoldovei) ca fiind un cuvântinexistent în maghiarã saubulgarã.

Utilizarea stejarului Ghinda a fost folositã de-a

lungul timpului atât la hrana

porcilor, fiind foarte apreciatã ºi demistreþi, alãturi de jir, cât ºi laconfecþionarea de coliere ºipãpuºele pentru copii, ºi chiar launele piese de mobilier sau"bibelouri" rustice. Scoarþa destejar este folositã din antichitate întãbãcãrie, deoarece conþine maricantitãþi de tanini foarte eficienþi înprelucrarea pielii. Lemnul de stejareste lemn preþios, de calitatesuperioarã, mai ales dacã este uscatcorespunzãtor. Lemnul de stejaruscat natural, având peste 12 anivechime, este scump, fiind folositpentru mobilã de lux, iahturi delux, construcþii de lux, etc. Aproapedouã secole traversele de stejar aufost folosite cu mult succes îndezvoltarea cãilor ferate, doarrecent începând înlocuirea lorconform noilor tehnologii de

transport. Lemnul de stejar sefoloseºte pe scarã largã înconstrucþiile de lemn sau mixte, iarîn industria mobilei, acolo unde nuse gãseºte, este una din principalelevarietãþi imitate, alãturi de nuc ºicireº.

Scoarta de stejar este folositãdin antichitate în tãbãcãrie,deoarece conþine mari cantitãti detaninuri foarte eficiente înprelucrarea pieilor.

În mitologieÎn mitologia slavã, stejarul era

considerat arborele adevãrului. Secredea cã primul bãrbat a apãrutdin acest arbore. Din carneamistreþilor, care se hrãnesc cughindã, ar fi luat naºtere preoþii,lideri spirituali ai vechilor slavi.

Proprietãþi terapeuticeStejarul (Quercus robur)

reprezintã un arbust a cãrui scoarþãeste utilizatã în terapeutica naturistã.Scoarþa de stejar are proprietãþile de:antiseptic al florei microbiene,cicatrizant, hemeostatic ºi ajutã latratarea ºi vindecarea hemoroizilor,hemoragiilor uterine, leucoreei,afecþiunilor stomacului, leziuneaanusului, afecþiunilor intestinelor,transpiraþiei picioarelor. Ceaiulpreparat din scoarþã de stejar esteconsiderat un remediu natural învindecarea: diareei, hemoragiilor,hemoroizilor (aplicarea de comprese),reduce scurgerile vaginale, combateconstipaþia ce are drept cauzahemoroizii (infuzie preparatã dinscoarþã de stejar, amestecatã cu floride muºeþel ºi seminþe de in).

SÃNÃTATE ADEVÃRATÃ DIN NATURÃ

Scoarþa de stejar - antiseptic al floreimicrobiene, cicatrizant, hemeostatic


Entuziasmul senti-mental este la limitasuperioarã, dar nu e

un moment favorabil pentru alua decizii, mai ales în ceea cepriveºte eventuale schimbãri. Ocãlãtorie în compania fiinþeiiubite ar putea reprezenta oconsolidare a relaþiei.

Este posibil sãprimeºti noi sarcinide serviciu, ceea ce-

þi va accentua starea de agitaþie,dar îþi va face ºi plãcere.Inspiraþia te-ar putea ajuta sãgãseºti soluþii mai deosebitepentru lucrãrile de la serviciu.

În cazul în care pânãacum te-ai confrun-tat cu tot felul de

probleme de sãnãtate, acestea s-arputea atenua sau chiar ºi-ar puteagãsi rezolvarea. Promptitudineaîn reacþii te poate ajuta mult în totce doreºti sã întreprinzi.

Este o perioadã bunãpentru a discutadespre chestiuni care

vã privesc pe amândoi. Dacã veireuºi sã fii mai tolerant, maiîngãduitor, vei reuºi sã-þi con-vingi cu uºurinþã partenerul sã-þiaccepte propunerile.

Ai o bunã rezistenþãfizicã, aºa cãsãnãtatea nu-þi va

crea probleme serioase. Înschimb, capacitatea deconcentrare nu va fi la nivelulobiºnuit ºi ar fi bine sã tesfãtuieºti cu un prieten.

La serviciu te veiconfrunta cu situaþiide tot felul, aºa cã

nici nu vei ºti când trece timpul.O propunere de colaborare vaveni oarecum pe neaºteptate ºi seva dovedi avantajoasã. Oricum,ceva bani vor veni din zonaserviciului.

Energia ta fizicãeste la limita inferi-oarã, aºa cã nu te

implica în activitãþi deosebite.Oboseala acumulatã de-a lungultimpului ar putea duce lamigrene sau stãri febrile. N-ar fiexclus nici sã faci o vizitã deurgenþã la stomatolog.

Vei avea unelediscuþii pe teme deinteres comun cu

partenerul, dar nu este cazul sãîncerci sã-þi impui punctele devedere. O problemã de sãnãtate apartenerului vã va da peste capplanurile.

La slujbã va finecesar sã finalizezio activitate la care ai

cam rãmas în urmã. Va trebui sãfaci un efort mare, dar ºansele dereuºitã existã, iar capacitatea tade a te mobiliza este pestenivelul obiºnuit.

Starea ta generalãnu-þi ridicã problemedeosebite, aºa cã te

poþi angrena în orice fel deactivitãþi. În cazul în care doreºtisã începi un tratament pentru osuferinþã cronicã, þine cont cã înaceastã perioadã tratamentelenaturiste te avantajeazã.

Interesul pentrurelaþia cu partenerulde suflet este mai

mare ca niciodatã. Eºti maisensibil ºi foarte dispus sã faciunele compromisuri, ceea ce nuþi se întâmplã prea des. Profitã deocazie pentru a lãmuri uneleneînþelegeri mai vechi.

Ar fi de dorit sã tegândeºti de douã oriînainte de a face

ceva. Poate pãrea paradoxal, darcanalizarea energiei fizice spreactivitãþi practice îþi va permitesã te relaxezi.

Vând teren în Sibiu, ªura Mare, 1029de metri pãtraþi, teren cu toate facilitãþile.Situat în Cartier de Case. Telefon: 00491711208253

Închiriez apartament cu 2 camere înFrankfurt am Main, complet mobilat ºiutilat, zonã centralã, în apropiere de garacentralã. Relaþii la telefon: 015784523637 sau015143435201. Rog seriozitate.

Vând casã în Reºita: 6 camere, 2 bãi,încãlzire centralã gaz, curte, garaj, anexe,grãdinã 540 Mp. Ioan Draia. Telefon:+40744615904.

Închiriez apartament cu 2 camere înFrankfurt am Main, complet mobilat ºi utilat.Zonã centralã, în apropiere de gara centralã.Telefon: 015784523637 sau 015143435201.rog seriozitate.

Vând apartament 3 camere, parchet, 2bucãtãrii, geamuri termopan, o baie, hol,coridor lung, 2 boxe, garaj în curte, încãlzireproprie pe gaz. Informaþii la telefon: 0257 281996

Trupã muncitori, cãutãm de lucru înGermania în domeniul demolãrii. Am mailucrat un an în Hamburg. Telefon: 004075862803.

Tâmplar, tapiþer, paturi, canapele,fotolii,montaj parchet clasic, cu experienþãvastã în România ºi strãinãtate,caut demuncã în domeniu (sau ºi altceva,decent ) saucaut partener de afaceri cu mic spaþiupropriu pentru a deschide un mic atelier demobilã -tapiþerie în Germania. Ma puteþicontacta pe skype mario.mario1975 saumessenger [email protected]

Profesoarã de limba englezã cuexperienþã în predare în România iGermania, ofer ore particulare de limbaenglezã pentru nivel de începãtor, mediu imediu-avansat. Informaþii la tel. fix 09113150856 sau mobil 0178 5169460, [email protected], Nürnberg.

Ofer servicii de manichiurã, pedichiurãla domiciliul clientei, în Nürnberg, Fürth,Stein. Telefon: 0175 8353537.

Ofer servicii de coafurã, manechiurã ºipedichiurã, pensat sprâncene la domiciliu înAmsterdam. Tel. 0687449137. Preþuriavantajoase.

Colegiul femeilor de laMehrGeneration Haus din SchweinauerHauptstr. 31, vã pune la dispoziþie cursuri decroitorie. Aici va învãþãm cum sã faceþi dinhainele VECHI, NOI. Gratuit, în fiecare zi deMARÞI între orele 17- 19. Contact:Anemarie Hock, telefon: 0174 7188127.

MUZICÃ LIVE pe gustul tãu!!!!Aniversare, nuntã, botez, chef sau oriceeveniment , poate fi deosebit dacã esteacompaniat de NOI. Sunaþi la 01521 2247227.

Vrei o paginã web realizatã pe gustultãu, iar asta într-un timp scurt? Ai nimeritunde trebuie! Telefon: 0160 3373128. Preþuripentru toate buzunarele!

Eºti pensionar, locuieºti în zonaNürnberg ºi ai nevoie de o persoanã care sã teajute la diverse lucruri?Nu îþi cunoºtidrepturile în Germania? Vrei sã ai pe cinevacare sã-þi facã clipele de singurãtate maifrumoase? Ai nevoie de un consilier învederea integrãrii în sistemul social etc? Noi ºispecialiºtii noºtri te putem ajuta. Este deajuns sã ne contactaþi ºi vom gãsi soluþiaîmpreunã ( în limba maternã- românã) de avã integra mai uºor. Telefon: 0160 33 73 128-

Ai terminat o coalã de moaºe? Cunoºtilimba românã ºi germanã bine? Avem nevoiede dumneavoastrã! Telefon: 0160 3373128Nürnberg

Caut un loc de muncã în domeniulfabricilor de producþie sau firmelor decurãþenie în zona Nurnberg. Lb. germanã lanivel conversaþional. Bozan Eugen Sebastian.Tel: 015141305791

Mã numesc Laura sunt cãsãtoritã ºi amdoi copii.Î mi doresc cu ardoare sã ajung înGermania împreunã cu soþul sã îmi gãsesc delucru orice, undeva în gastronomie, soþul îndomeniul tâmplãriei deoarece este calificat înacest domeniu ºi plus de asta, cunoaºte limbagermanã. ªtiu cã nu este uºor, însã viaþa dinRomânia este greu de descris in cuvinte! Dacãcineva cu suflet mã va putea ajuta cu orice,chiar ºi cu un sfat, mã puteþi gãsi la nr de tel:0761800263 sau 0766844432 .

Cãutãm urgent de muncã. Suntem doibãieþi cu vârsta de 27 ºi 28 ani, ºi acum neaflãm în Italia fãrã nicio ocupaþie. 1 ( Candidat). Mã numesc Bordea Vasile ºisunt din Piatra Neamþ ºi am 27 de ani. Amlucrat în domeniul construcþiilor exterior ºiinterior ºi am urmãtoarele experienþe de 4ani: finisãri, zugrãvie, rigips, plaster,gresie, faianþã. Sunt foarte motivat în acolabora cu voi pentru cerinþeledumneavoastrã. Telefon: 0040 7586280392 ( Candidat). Mã numesc Calestru AndreiCosmin ºi sunt din Petroºani. Am fãcutªcoala Profesionalã ºi am diplomã de sudor.Am 28 de ani, permis de conducere categoriaB (Luat în Italia), am atestat european pentrumagaziner în fabricã ºi pentru uz de stivuitor.Dorec sã colaborãm, având urmãtoareleexperienþe în domeniul construcþiilor: 5 animontaj de plãci de marmurã ºi polistiren peexterior, de faþadã, sunt capabil ºi deamenajãri interioare ºi exterioare.Telefon:0040 758628039.

Doamnã 41 ani din Würzburg caut demuncã în domeniul curãþeniei, dimineaþa.015166207380 Radoveanu Adriana.

Tânãr, 34 ani din Nürnberg, sudorprofesionist, caut de lucru în domeniu sauºofer pânã în 3, 5 t. Am cunoºtinþe medii delimba germanã. Telefon: 0175 8353537.

Român, caut de lucru în Germania laferme sau instalaþii de abºare, vopsitorie.Telefon: 004 0758 628039.

Tânãrã cu domiciliul în Nürnberg, cautde lucru în domeniile: gastronomie, curãþenie,îngrijire bãtrâni sau copii. Telefon: 01758353537.

ADV Allrond AG cautã ºoferprofesionist clasele CE. Cunoscãtor de limbagermanã, nivel minim. Telefon: 0172 9596897sau e.mail: [email protected]

Doamnã 35 ani, serioasã, cetãþeanromâno-german, îmi ofer serviciile pentru aajuta bãtrânii la: plimbare, cumpãrãturi,rezolvarea de probleme la Instituþiilegermane, consultanþe psiho-sociale etc.Informaþii la numãrul de telefon: 0160 33 73128

Familie de tineri, 30 respectiv 34 ani, cuun copil, cãutãm urgent în zona Nürnbergcâte un job stabil pe o perioadã între minim6luni-1an, în domeniile: gastronomie,hotelier, restaurant, fabricã de ambalatmezeluri, fabricã de conserve, murãturi sauorice alt domeniu în care am putea lucra fãrãdrept de lucru (încã nu îl deþinem!). E binevenitã orice ofertã decentã!!! Putem ficontactaþi la orice orã la nr. detel.015775185775.Vã mulþumim!

Caut loc de muncã ca: Lagerarbeitermit Gablerstaplerschein, Mitarbeiter inIndustrieproduktion, küchenhilfe oderBarman, in gastronomia italianã saugermanã. Telefon: 0151 20931404.

Caut loc de muncã pentru mine ºi fiulmeu în vârstã de 21 ani. A terminat liceul îndomeniul electric. Eu am 42 ani ºi amterminat liceul de meserii. Momentan lucrezîntr-un restaurant la Stuttgart. telefon:015143619133.

Doamnã 34 ani din Braºov. Caut loc demuncã în domeniile: curaþenie, ajutor înbucãtãrie sau îngrijire copii. Informaþii latelefon: 0163 4638763.

Tânãrã 30 ani, caut spre îngrijirebãtrân(ã) în zona Nürnberg. Nutrebuie oferitã cazare ºi masã.

Telefon: 0160 33 73 128.

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã îndomeniul construcþiilor, amenajãri ºifinisaje interioare ºi exterioare, îmiofer serviciile în domeniu în zona

Nürnberg. Telefon: 0160 33 73 128 .Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice.Caut persoane care au nevoie de

consultanþã psiho-socialã, cu sau fãrãdizabilitãþi din zona Nürnberg/

Erlangen/ Fürth. Sunt cetãþean românºi german, vorbesc ambele limbi bine.

Telefon: 0160 33 73 128.

SERVICII

Vând casã în Rm- Vâlcea, 124 m.p., 4camere, complet mobilatã ºi utilatã.

Construcþie 2007, teren aferent 800 m.p.,gard solid. Preþ: 59.000 Euro. Informaþii

la telefon: 0049 160 33 73 128.

IMOBILIARE

februarie - martie 2014Pagina 18 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE

Materialele din aceastã paginã suntpublicitare. Rãspunderea pentru conþinutul

lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: 1932497; BLZ: 760 606 18

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

35

Numai pânã la sfârºitul lunii AUGUST plãteºti un an ºi primeºti abonamentul un an ºi jumãtate.

februarie - martie 2014 Pagina 19ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa ººii GGeerrmmaanniiaa

Tânãr 21 de ani caut urgent loc de muncãîn domeniul construcþii, ca ajutor sau orice altemunci dure, la ferme sau orice altceva. Sunt untânãr serios ºi cu dorinþa de a lucra cinstit. Amcondiþie fizica bunã, cunosc limba germana lanivel de conversaþie. De preferabil prin zonaregiunii Hessen sau în apropiere. Telefon:015213547564.

Cuplu de români, 25 de ani, serioºi,harnici, organizaþi, cãutãm locuri de muncã(inclusiv îngrijit copii, persoane în vârstã,locuinþe). Tel de contact: 0040747678236 sauemail: [email protected]. Vorbim foartebine engleza ºi prietena mea vorbeºte germanadestul de bine.

Tânãrã drãguþã, serioasã, de 23 ani,vorbitoare de limba Germanã/Englezã la nivelde conversaþie, Spaniola la perfecþie, din zonaFrankfurt Am Main, caut urgent loc de muncãîn zona Frankfurt sau la maxim 30 de km deoraº, într-un restaurant la bucãtãrie sau de aavea grijã de copii cu vârsta cuprinsã între 0-6ani sau de a oferi unele servicii persoanelor învârstã (plimbare, gãtit, cumpãrãturi) etc.Disponibilitate 8-10 ore pe zi. ROGSERIOZITATE. Tel: 015213547565-rãspund ºila sms. Doar persoanele serioase ºi decente potapela la acest numãr. Vã mulþumesc!

Caut urgent loc de muncã ca spãlãtor devase sau femeie de serviciu în zona Frankfurtam Main sau lângã. Mã puteþi contacta lanumãrul de telefon: 015213547564

Bãrbat caut loc de muncã în construcþiisau îngrijitor de animale sau în agriculturã.Rog seriozitate. Telefon: 0911 7429052 sau 10512079331

Mã numesc Silaghi Jean Mihai. Caut locde muncã. Sunt de profesie masseur. Puncoloana vertebralã la loc, dacã nu a fost fãcutãoperaþie, recuperare a muºchilor. Am 41 de aniºi experienþã din România. Telefon:015145410712, Heidelberg 69126, Gorresstr. 2

Doamnã. Caut loc de muncã caîngrijitoare la bãtrâni în Nürnberg sauîmprejurimi. Rog seriozitate. Telefon: 09117429052 sau 1051 207933114

Doamnã 43 ani, locuiesc în Germania,caut de lucru în orice domeniu. Domiciliez înHöhr Grenzhausen, am permis auto. Prefer înzonã. Telefon: 015779590541.

Suntem douã fete serioase în vârstã de 23respectiv 24 de ani, vorbitoare de limbagermanã la nivel de conversaþie (am facut uncurs de limba germanã 3 luni) Cãutãm un locde muncã zona Frankfurt am Main. Pentruînceput e bine venit orice (ajutor în bucãtãriefemeie de serviciu) sau orice altceva decent! Neputeþi contacta la numãrul de telefon:015213547564

Caut loc de muncã, ºofer profesionistA,B,C,E, ospãtar barman, în construcþii, insta-lator sanitar ºi termic, spaþii verzi, ajutor bucã-tar. Numele meu este Claudiu, telefon de con-tact 0034622830039 sau 0034942134088.Vorbesc limba româna, spaniolã, italianã ºipuþin englezã. Vã mulþumesc!

Bunã! Suntem douã fete serioase cuvârsta de 23 respectiv 24 de ani,vorbitoare delimba germanã la nivel de conversaþie (am fãcutun curs de limba germanã 3 luni). Cãutãm unloc de muncã zona Frankfurt am Main. Pentruînceput e bine venit orice (ajutor în bucãtãrie,femeie de serviciu) sau orice altceva decent! Neputeþi contacta la numãrul de telefon:015213547564.

Femeie serioasã, 56 de ani, caut spreîngrijire bãtrâni, preiau ºi funcþiilegospodãreºti, precum: curãþenie, cumpãrãturi,etc. Doresc cazare ºi salariu la înþelegere. Amcunoºtinþe de limba germanã, începãtor. Mãputeþi contacta la Nr. Tel.: 0621- 7895893.

Sudor calificat, 3 ani ºcoala profesionalãîn domeniu construcþii metalice ºi maºini deridicat, cu experienþã 25 ani în România, 10 aniîn Spania, actualmente rezident în Spania,doresc foarte mult loc de muncã în domeniu. Vãmulþumesc anticipat! Telefon: 015253945176.

SALON COSMETIC - cautã cosme-ticianã româncã (cu diplomã în domeniu), caresã aibã experienþã în manichiurã, pedichiurã ºicosmeticã. Salariul este calculat la realizãri.Informaþii la tel : 0157 88536398

FIRMÃ DE CURÃÞENIE - cautãpersoane cu experienþã pentru curãþenie.Vârsta minim 30 de ani. Informaþii la tel : 015784663115

Doamnã serioasã 65 ani, caut spreîngrijire bãtrâni sau copii ( experienþã 45 anieducatoare). Preiau ºi funcþiile de curãþenie,cumpãrãturi etc. Cunoºtinþe minime de limbagermanã. Doresc cazare ºi salariu la înþelegere înzona Nürnberg. Telefon: 0911 32 16 21 89 sau160 5755898.

Doamnã 79 ani, româncã, locuiesc înMannheim, doresc sã cunosc o persoanãapropiatã vârstei mele care vorbeºte limbaromânã pentru petrecerea timpului liberîmpreunã. Telefon: 0157 87 33 27 04.

Domn 55 ani, 1,80 m, 82 kg, german,nevorbitor de limba românã, caut o româncãîntre 40-50 ani, suplã, pentru o relaþie serioasã,eventual cãsãtorie. Locuiesc în Bad Staffelstein.Telefon: 01522 1603200.

Doamnã drãguþã minionã, doresc sãcunosc un domn cu vârsta între 60-70 ani pentruprietenie, eventual cãstãtorie. Cunosc limbaromânã ºi italianã. Telefon: 004 0721 933638.

Doamnã atractivã, modernã, minionã, 60ani, doresc sã întâlnesc un domn serios, care sãvorbeascã limba românã, pentru o relaþie deprietenie, bazatã pe înþelegere ºi respectreciproc. Telefon: 004 0721 711182

Cetãþean german- vorbesc limba românã,38 ani, 1.80m, 76 kg, sportiv, din familiedeosebitã, serios, bun dansator. Iubesc înotul,muzica, filmele ºi excursiile. Doresc pentrucãsãtorie o fatã ( femeie) serioasã ºi hotãrâtãpentru a face o familie. Condiþii: slabã, pânã în35 ani. Telefon: 0162 57 91 438

Doamnã atractivã 46 ani, doresc sã cunoscun bãrbat în vederea unei relaþii stabile ºiserioase. Telefon: 015739173555.

Ardelean, cu cetãþenie românã ºigermanã, cu vârstã peste 60 ani, 1,72m, 78 kg,caut o partenerã serioasã pentru a ne oferirespect reciproc ºi care doreºte o schimbare înviaþã, eventual cãsãtorie,a proape de Stuttgart.Telefon: 0174 3164182

Domn 65 ani, român, stabilit înGermania, caut o partenerã stabilitã înGermania pentru o relaþie stabilã, bazatã perespect reciproc. Telefon: 0151 21858148

Sunt român, cu cetaþenie austriacã, dorescsã cunosc o partenerã cu simþul seriozitaþii, caresã dea un sens frumos vieþii mele. Sunt zodiaLeu, am probleme cu aparatul locomotor, mãdeplasez cu cârje Telefon: 0043767/ 5840747

Sunt o româncã în vârstã de 46 de ani ºi de13 ani locuiesc în Germania. Dupã o cãsãtorieeºuatã de 9 ani cu un bãrbat german îmi dorescsã iau viaþa de la început. Doresc sã cunosc unbãrbat serios care sã vrea sã îºi schimbe ºi elviaþa. Ca zodie sunt Rac. E.mail [email protected]

Cetãþean român- 1,70 m, 75 Kg, 47 ani,serios, munictor, fãrã obligaþii. Caut o partenerãpentru o relaþie bazatã pe respect reciproc ºiprietenie, eventual cãsãtorie. Preferabil sã fieîntre 36-45 ani, slãbuþã. Telefon: 0151 45230790- (Mihail)-München.

Ofer masã ºi cazare gratuit unei pesoanede sex feminin cu vârtsa între 40-60 ani, contraîntreþinerii gospodãriei în zona Frankfurt.Informaþii la telefon: 069 880621

Radio R România www.RadioR.eu , cusediul la Nürnberg cautã redactori muzicali dinGermania- în sistem de voluntariat. Nu trebuiesã locuieºti în apropiere. Este suficient sã doreºtia face parte din echipa noastrã, iar de restul neocupãm împreunã (iniþiere, programe etc)Telefon: 01522 9028 630

DIVERSE

MATRIMONIALE

Cãsuþa redacþionalã

Director:Ionela van Rees-Zota

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierClement LupuIoana DiaconuViorel BãetuElena Cesar von SachseAustria: Ioan Godja Mihai Anthony Ionicã ArmancaOana IndreiBelgia:Ceustermans MihaelaCornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã

a Uniunii ZiariºtilorProfesioniºti din România)

Redactor economic:Sever Diculescu

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39,90449 Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: [email protected]

Tipar executat la:TIPOGRAMM Braºov – RO

• Rãspunderea pentru conþi-nutul articolelor publicateaparþine, conform art. 206Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgieiºi Olandei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: [email protected]

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din

Nürnberg? Eºti o persoanã cuambiþii ºi doreºti sã faci cevapentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul detelefon: 0049 160 33 73 128 sau

scrie-ne pe adresa: [email protected]. Vom gãsi împreunã o

metodã de a colabora!

35

Materialele din aceastãpaginã sunt publicitare.

Rãspunderea pentruconþinutul lor NU aparþine

ziarului VOCEA TA.

C M Y K Pagina 20

20 pagini Anul 6 • Nr. 35 Vã invitãm în data -...

Documents

Transcript of 20 pagini Anul 6 • Nr. 35 Vã invitãm în data -...