Constituirea Colecțiilor

8/18/2019 Constituirea Colecțiilor

1/26

Universitatea din BucureştiFacultatea de Litere

Ştiinţe ale informării şi documentării

Constituirea colecţiilor

Prof. coord.: Asist. univ. dr. Gabriela Jurubiţă

tudent: !ucăilă "alia#Ale$andra

http://www.unibuc.ro/prof/baran_g/http://www.unibuc.ro/prof/baran_g/


2/26

%anuarie& '()*"acă nu cea mai im+ortantă& cu sin,uranţă una dintre cele mai im+ortante activităţi

fundamentale dintr#o bibliotecă este aceea a constituirii şi de-voltării colecţiilor. bibliotecă +re-intă interes +entru cititori +rin ceea ce ea le +oate oferi& +rin c/t de cu+rin-ătoare&diversificate& sau du+ă ca-& s+eciali-ate sunt colecţiile sale. Pentru a +utea fi or,ani-ată şi

de-voltată& o colecţie trebuie& evident& să fie constituită. Acest lucru se reali-ea-ă +rin diverseactivităţi de ac0i-iţii.

1 Colecţia de bibliotecăPotrivit Vocabularului de biblioteconomie şi ştiinţa informării& colecţia este o 1serie care

cu+rinde mai multe lucrări se+arate& fiecare cu titlul său +ro+riu& ,ru+ate sub un titlu colectiv şia+ăr/nd +e o +erioadă de tim+ nelimitată22 sau colecţia 1re+re-intă totalitatea volumelor unuiserial3.) !olecţia unei biblioteci +otrivit dicţionarului e$+licativ al limbii rom/ne este definită: 1oserie de obiecte de acelaşi fel sau de aceeaşi cate,orie& care adună şi dis+une sistematic&re+re-intă o valoare artistică& ştiinţifică& documentară3. La această definiţie se mai adau,ămc/teva caracteristici +ro+rii bibliotecilor şi numim colecţia unei biblioteci 4 ' un ansamblu dedocumente sau mi5loace de informare constituite dinamic cu destinaţii şi funcţii +recise&structurate şi sistemati-ate 6n vederea unui acces ra+id şi sim+lu& re+re-ent/nd valoareadocumentară. Aşa cum reiese din definiţie& colecţia unei biblioteci este alcătuită din mai multeti+uri de documente care +ot fi clasificate 6n mai multe moduri 6n funcţie de mai multe criterii:

I După criteriile bibliografice documentele pot fi:).) Documente primare # re+re-intă lucrări ori,inale din +relucrarea cărora re-ultă

documente secundare.

"ocumentele +rimare sunt de mai multe cate,orii7

:

a. cărţi&

b. +eriodice&

c. documente de ti+ s+ecial

a. !ărţile sunt +roduse 6n mai multe e$em+lare care conţin +este 89 +a,ini şi constituie ounitate biblio,rafică.

"in cate,oria acestora fac +arte:

1 REGNEALĂ, Mircea. Vocabular de biblioteconomie şi ştiinţa informării: Vol. I: A-L.Bucureşti: Asociaţia Bibliotecarilor di !"#ţ#$%t Ro$%ia, 1&&', (. ').

' %PU;A


3/26

• tratate&• cule,eri&• manuale şi cursuri&• mono,rafii&• +ublicaţii ale unor reuniuni ştiinţifice ?lucrări ale con,reselor&

consfătuirilor& conferinţelor& colocviilor@&• +ublicaţii oficiale ?ra+oarte& +lanuri@.

b. Periodicele sunt +ublicaţii din orice domeniu& de orice format& +ublicate 6n +ărţisuccesive& care au un număr cronolo,ic şi continuă +e o +erioadă nedefinită de tim+.

Periodicele sunt +rimele documente care aduc noutate 6n orice domeniu. "in aceastăcate,orie fac +arte:

• -iarul&• revista&•

anuarul&• almana0ul&calendarul.

c. "ocumentele de ti+ s+ecial:

• standarde&• brevete&• cataloa,e&• +ros+ecte&• 0ărţi&• note mu-icale&•

e$#librisuri&• monede&• documente audio#video etc.

).'. Documente secundare re+re-intă re-ultatele finale ale +relucrării analitice şi sinteticea documentelor +rimare.

"ocumentele secundare +ot fi:

a enciclo+edii& b dicţionare&c ,0iduri biblio,rafice&

d reviste de titluri&e reviste de referate.).7. Documentele terţiare se constituie 6n +rodusele finite ale +relucrării ,lobali-atoare a

documentelor secundare ?re+ertorii de enciclo+edii şisau dicţionare& biblio,rafii& ,0iduri etc.@. 8

+ Ibidem, (. 1'-1


4/26

altă clasificare +osibilă a colecţiei unei biblioteci este +e subcolecţii& 6n funcţie decate,oriile de documente& av/nd 6n vedere diversitatea su+orturilor sau a formelor 6n care se +re-intă documentele.

II. Din punctul de vedere al caracteristicilor generale ale documentelor & colecţia este formată

din:

). Documente specifice:

• manuscrise&• incunabule&• documente ti+ărite 4 cărţi& +ublicaţii seriale& documente mu-icale ?+artituri@& materiale

carto,rafice ?0ărţi& atlase& ,loburi +ăm/nteşti@&• non#cărţi ?foi volante& afişe& anunţuri& +ro,rame& etc.@&• 6nre,istrări multimedia ?discuri& casete& microfilme& microfişe& dia+o-itive@&• documente electronice ?disc0ete& com+act discuri& "="#uri& +ro,rame de calculator@&• documente multi+licate +rin +roceduri fi-ico#c0imice ?dactilo,rame& lito,rafii& foto,rafii@&• materiale +urtătoare de informaţii +entru nevă-ători.

'. Documente nespecifice 4 constituie istoric sau donate:

• +iese numismatice ?monede& medalii& decoraţii@&• +iese filatelice&• o+ere de artă +lastică&• alte documente ?cores+ondenţă& foto,rafii@& dactilo,rame& etc.

III. În funcţie de tipul documentelor şi modul de organizare al unei biblioteci & colecţiile se

împart astfel5 :

). Colecţii de bază 4 sunt constituite din )#' e$em+lare din fiecare titlu de carte& +ublicaţieserială& document ,rafic şişi audio#vi-ual& document electronic din +roducţia editorială curentăsau retros+ectivă& internă sau e$ternă.

Aceste colecţii sunt destinate comunicării +e loc& la sala de lectură. le asi,ură accesibilitateaasistată a utili-atorilor la informaţii& 6n orice moment& dar şi conservarea fi-ică a documentelor.

Av/nd 6n vedere numărul şi ti+ul documentelor cere le com+un& colecţiile de ba-ă se or,ani-ea-ă +e secţii du+ă criterii formale şi sau de conţinut 6n:

# colecţii s+eciale ?constituie din documente ce fac +arte din +atrimoniulcultural naţional& lucrări cu valoare bibliofilă@>

# colecţii de +ublicaţii seriale ?-iare& reviste& anuare& almana0uri@>

' INE/0, ada. e2"oltarea colecţiilor de bibliotec#. Bucureşti: Editura /etruluide 3re4#tire 3ro5esioal# 6 /ultur#, 7)), (. 18-19.


5/26

# colecţii de documente audiovi-uale ?discuri& casete audio#video& diafilme&dia+o-itive& microfilme@>

# colecţii de referinţă ?dicţionare& enciclo+edii& biblio,rafii& alte lucrări deinformare biblio,rafică@>

# colecţii de documente electronice ?disc0ete& !"#uri& "="#uri& +ro,rame decalculator@.

'. Colecţii uzuale 4 fac +arte din cate,oria bunurilor culturale de consum& cu durată defuncţionare limitată& sunt constituite din marea ma5oritate a documentelor& sunt destinate6m+rumutului& or,ani-ate +e secţii& +e ,ru+e tematice& du+ă v/rstă& +e filiale etc. 6n funcţie deinteresele de informare s+ecifice fiecărei comunităţi.

Caracteristicile colecţiei

!olecţia unei biblioteci are anumite trăsături caracteristice& constante s+ecifice +entru evoluţiafirească a oricărei structuri infodocumentare*.

# este dinamică& +entru că activitatea de de-voltare a colecţiilor este 6ntr#uncontinuu +roces de 6nnoire& av/nd 6n vedere at/t ac0i-iţionarea de noidocumente& c/t şi de eliminarea tre+tată a documentelor care nu mai cores+unddin +unctul de vedere al conţinutului sau al ,radului de u-ură materială>

# are o destinaţie precisă& deoarece fiecare colecţie se constituie +entru

anumite cate,orii de cititori ?cercetători& cadre didactice& studenţi& etc.@>

# este structurată ?du+ă conţinut@& fiind or,ani-ată +e domenii tematice& 6ncadrul unei biblioteci s+eciali-ate& sau av/nd o structură com+le$ă&diversificată& 6n ca-ul bibliotecilor enciclo+edice>

# sistematizată ?du+ă criterii tematice& -ecimale& formale@& adică esteor,ani-ată du+ă un anumit sistem de clasificare reflectată 6n cataloa,ele bibliotecii.

rincipii de dezvoltare a colecţiilor

IE30REAN0, Viorica ENE/0, Ale;adra. Op. Cit ., (. 1+-1'.


6/26

"e-voltarea colecţiilor re+re-intă +rima eta+ă a circuitului +e care un document 6l +arcur,e 6ntr#o bibliotecă& care +oate fi un +roces de creştere al colecţiilor +rin cum+ărare&donaţie sau sc0imb. Această activitate are la ba-ă c/teva principii formulate, în urmă cu peste30 de ani& de bibliolo,ul rom/n !orneliu "ima#"ră,an 6n această formă:

!. !om+letarea colecţiilor ?sinta,mă 6nlocuită 6n +re-ent cu de-voltarea colecţiilor@ estedeterminată de +rofilul bibliotecii şi de sarcinile acesteia 6n anumite condiţii istorice.

". "e-voltarea este un +roces de creştere şi de actuali-are a fondurilor.

C. "e-voltarea este o activitate +ermanentă şi coordonată ra+ortată la: fondul e$istent&dinamica +roducţiei editoriale& infrastructura bibliolo,ică& cerinţele cititorilor& alocaţiile bu,etare.

D. Cn acţiunea de de-voltare a colecţiilor& relaţia 6ntre e$0austivitate şi selectivitate estedeterminată de obli,aţia oricărei biblioteci de a satisface& 6n mod cores+un-ător cerinţele tuturor cate,oriilor de cititori.

#. =olumul şi rata de-voltării trebuie coroborate 6n +ermanenţă şi 6n +ers+ectivă cu +osibilităţile de stocare& de +relucrare şi de valorificare a documentelor .9

"e-voltarea colecţiilor unei biblioteci trebuie să vi-e-e actualitatea& universalitatea&diversitatea& s+eciali-area şi moderni-area informaţională şi are la ba-ă ti+ul& +rofilul şidimensiunea bibliotecii& interesele de lectură& studiu şi divertisment ale utili-atorilor. tabilirea +riorităţilor 6ntr#o +olitică corectă şi 5udicioasă de com+letare a colecţiilor trebuie să aibă 6nvedere o serie de +rinci+ii& care vor sta la ba-a selecţiei documentelor din multitudinea şivarietatea ofertelor editoriale. Aceste +rinci+ii sunt următoarele:

#


7/26

# electivitatea 4 +rinci+iu conform căruia se vor selecta documentele cele mai +otrivitenivelului utili-atorilor 6n funcţie de cate,oriile de v/rstă& de nivelul de 6nţele,ere alacestora& documentele ce +romovea-ă noul& lucrările de referinţă ?enciclo+edii&dicţionare& ,0iduri& le$icoane@ +urtătoare de informaţie ra+idă e$actă& lucrări cu caracter +ractic& etc.

# Accesibilitatea 4 res+ectarea acestui +rinci+iu conduce la selectarea celor mai accesibiledocumente din +unct de vedere al limba5ului& stilului& ediţii ce cu+rind tratarea ,radată asubiectului& cu a+arat critic c/t mai com+let ?comentarii& +refaţă& note de subsol@.

# nciclo+edismul 4 este +rinci+iul& +rin res+ectarea căruia& se ac0i-iţionea-ă documentedin toate domeniile cunoaşterii& la diferite nivele& asi,ur/ndu#se astfel diversificareafondurilor& deci şi diversitatea informaţiilor.

# Universalitatea 4 este +rinci+iul care asi,ură e$istenţa 6n biblioteci a celor mai valoroaseşi re+re-entative lucrări ale ştiinţei şi culturii mondiale.

# ;e,ionalismul 4 conform acestui +rinci+iu& bibliotecile +ublice vor avea 6n colecţiidocumente editate 6n -ona ,eo,rafică 6n care se ,ăsesc& +recum şi documente de interessocio#cultural referitoare la -ona res+ectivă ?tradiţii culturale& +ersonalităţi locale&mono,rafii etc.@

# !ontinuitatea 4+rinci+iu ce im+une com+letarea colecţiilor de seriale& de documente cea+ar 6n mai multe volume la intervale de tim+ ?o+ere& o+ere alese& o+ere com+lete@&

+recum şi cu lucrări ce a+ar 6n colecţii numerotate.

Pe ba-a acestor +rinci+ii& +rocesul de de-voltare a colecţiilor se reali-ea-ă se reali-ea-ă 6nmai multe moduri:

# cum+ărarea ?ac0i-iţia@# donaţia# transferul# sc0imbul interbibliotecar # de+o-it le,al

"e-voltarea colecţiilor& este +rocesul +rin care se asi,ură că cerinţele de informare aleutili-atorului& +rin folosirea colecţiilor& sunt satisfăcute la tim+ şi 6n mod economic.

"e-voltarea +oliticii colecţiilor +e su+ort de 0/rtie& de-voltarea +ro,ramelor de selecţie&de-voltarea ac0i-iţiilor +arta5ate& de-voltarea +ro,ramelor de selecţie& criteriile de evaluare ade-voltării colecţiilor au fost e$tinse şi includ:

# cum să inte,re-i resursele informaţionale electronice 6n +olitica de de-voltare a colecţiilor>


8/26

# cum să iei deci-ii dacă să cum+eri o versiune +rintată sau electronică a unui document># cum să iei deci-ii asu+ra noilor metode de evaluare& altele dec/t cele cantitative.

olitica de constituire şi dezvoltare a fondurilor $colecţiilor%

Dezvoltarea colecţiilor se realizează av&nd în vedere o serie de criterii:# +rofilul bibliotecii ?enciclo+edic& +eda,o,ic& ştiinţific& etc.@># fondurile alocate bibliotecii># cate,oriile de utili-atori># data +ublicării: se ac0i-iţionea-ă lucrări c/t mai noi& cele vec0i se ac0i-iţionea-ă numai 6n sco+ul

com+letării unor li+suri sau dacă au valoare de +atrimoniu># autorul şi instituţia care +ublică lucrarea: se +referă autorii cu nume cunoscute şi instituţiile de

+resti,iu.Cn funcţie de momentul 6n care se face +rocurarea faţă de cel al a+ariţiei documentelor&

com+letarea este:a. curentă ?obţinerea noutăţilor editoriale necesare@

b. retros+ectivă ?c/nd se urmăreşte aco+erirea unor lacune din colecţii@

a. Completarea curentă are ca obiect +rocurarea documentelor +e măsura a+ariţiei lor şire+re-intă metoda +rin care colecţiile bibliotecii se menţin 6n actualitatea +roducţiei de ti+ărituri.

Aceasta im+lică ac0i-iţia continuă& +ermanentă& de documente& mono,rafii& +eriodice 4 +e su+ort 0/rtie& microformate& !"#;D selectate din noi a+ariţii& 6n funcţie de ti+ul& +rofilul&menirea bibliotecii& 6n sco+ul creării şi menţinerii fondului documentar& astfel 6nc/t să răs+undă

cerinţelor de informare ale beneficiarilor săi.

b. Completarea retrospectivă are ca obiect& +e de o +arte& +rocurarea de documente dincate,oria colecţiilor s+eciale& de mare valoare documentară ?e$. lucrări ce fac +arte din +atrimoniul cultural naţional& sau de documente moderne dar cu valoare bibliofilă@& +e de altă +arte& +rocurarea de cărţi şi +eriodice moderne sau contem+orane care nu e$istă 6n fondurile bibliotecii ?seria o+ere& o+ere com+lete& o+ere alese ale unui autor@& +recum şi +rocurareadocumentelor semnalate 6n cataloa,ele bibliotecii dar care li+sesc din fonduri +ierdute saudeteriorate ?semnalate 6n cate,oria de ,oluri@.

!om+letarea retros+ectivă im+lică ac0i-iţia +rin toate căile utili-ate de bibliotecă a +ublicaţiilor mono,rafice şi +eriodice& +e su+ort 0/rtie& microformate& !"#;D& a+ărute 6ntr#o +erioadă anterioară& care nu au fost ac0i-iţionate la momentul a+ariţiei lor& sau lucrări +entru +rofiluri sau disci+line nou a+ărute 6n structura instituţiei +entru care nu e$istă documentaţie.

ursele de informare +entru com+letarea retros+ectiva sunt următoarele :

& Ibidem, (. &9-&&.


9/26

• biblio,rafii naţionale de cărţi şi +eriodice>

• biblio,rafii s+eciali-ate de cărţi şi +eriodice>

• re+ertorii de +ublicaţii oficiale>

• re+ertorii s+eciali-ate: te-e de doctorat& ra+oarte de cercetare& etc.

• cataloa,e de lucrări de stoc>• anticariate>

• cataloa,e şi fişiere ale unor autorităţi.

Cn com+unerea retros+ectivă un rol im+ortant 6n re,ăsirea +ublicaţiilor revin donaţiilor&sc0imbului de +ublicaţii& +recum şi autorilor lucrărilor

c. 'iteratura gri

Literatura ,ri sau cenuşie este re+re-entată de 1documente sub formă de dactilo,ramă sauc0iar im+rimate care sunt difu-ate 6ntr#un număr restr/ns de e$em+lare ?sub )((( 6n definiţia

AF

• +ublicaţii oficiale>

• studii te0nice>

• lucrări de conferinţe& sim+o-ioane>

• te-e& di-ertaţii& lucrări de di+lomă>

• +ublicaţii su+limentare>• traduceri.

Caracteristici:

• acest ,en de literatură nu se su+une le,ii de+o-itului le,al& sca+ă controlului

biblio,rafic naţional şi internaţional& ca şi surselor comerciale>

• datele biblio,rafice nu sunt uşor identificabile>

• are un +ronunţat caracter +rivat>

• se adresea-ă unui +ublic e$trem de restr/ns>• are un conţinut e$trem de s+ecific şi detaliat>

• a+are 6n număr mic de e$em+lare& av/nd deci o circulaţie limitată>

1) RI/id de bibliotecoo$ie. Bucureşti: Edituar Gra5oart, 1&&',(.*1+.

11 IE30REAN0, Viorica ENE/0, Ale;adra. (. /it. , (. 1)).


10/26

• se +roduce la comanda unei anumite or,ani-aţii ?ra+oarte& +atente& etc.@>

• nu se conformea-ă standardelor de +re-entare im+use literaturii convenţionale:

lito,rafiate& nele,ate& microfilmate& disc0ete& material audio#vi-ual.%m+ortanţa literaturii ,ri re-idă 6n:

• unicitatea sursei şi a informaţiei>• noutatea informaţiei ca şi constituirea ei 6n:

# +ublicaţii +reliminare ?re-umatele te-elor de doctorat@># +ublicaţii semnal sau test elaborate +entru a verifica reacţia +ublicului 6ntr#un anumit domeniu.# +ublicaţii cu sco+uri clare şi foarte bine definite># o mare +arte din aceste +ublicaţii nu a5un, 6n curentul de literatură +ublicată.

olitica de ac(iziţii

olitica de ac!iziţii re+re-intă 1deci-ia de a ac0i-iţiona documente cu titlu oneros sau,ratuit& fie +lec/nd de la biblio,rafii& cataloa,e& +lanuri editoriale& liste de librărie& liste desc0imb& fie de la documentele 6nsele& 6n vederea de-voltării şi actuali-ării colecţiilor unuior,anism documentar& ţin/ndu#se seama de fondurile de5a e$istente şi de cerinţeleutili-atorilor3)'.

"c!iziţia documentelor este definită ca 1o+eraţia care +ermite de-voltarea şi actuali-areafondurilor unei biblioteci& ale unui centru sau serviciu de documentare& 6n funcţie de natura şiobiectivele acestora3)7.

"c!iziţia oneroasă re+re-intă ac0i-iţia unui document sau ,ru+ de documente +rin

cum+ărare sau sc0imb& iar +rin ac!iziţia gratuită se 6nţele,e ac0i-iţia unui document sau ,ru+ dedocumente& +rin donaţii de la autori& instituţii sau de la +ersoane +articulare şi testamentare)8.

lanul de ac!iziţii în cooperare este definit ca un 1sistem +rivind or,ani-area şicoordonarea ac0i-iţiilor 6n unul sau mai multe domenii 6ntre or,anisme documentare ?biblioteci&centre documentare@ +e +lan local& re,ional& naţional sau internaţional& astfel 6nc/t o +ublicaţie săfi,ure-e cel +uţin 6ntr#un e$em+lar 6n reţeaua res+ectivă3)I.

olitica de ac!iziţii +revede ca modalitate oneroasă de ac0i-iţii şi include 6n +lanul deac0i-iţii şi abonamentul& ce re+re-intă o 1convenţie 6nc0eiată cu un furni-or +entru livrarea cu

17 IE30REAN0, Viorica Eescu, Ale;adra. Direcţii şi strategii de dezvoltare acolecţiilor în bibliotecile universitare. /ostaţa: E;3oto, 7))1, (. +'.

1* Ibidem, (. +'.

1+ Ibidem, (. +.

1' Ibidem, (. +.


11/26


12/26

# !"#;D& ba-e de date cu+rin-/nd +roducţia editorială&# ;eviste de informare biblio,rafică># Biblio,rafii.+ Pentru +roducţia de carte străină:# cataloa,ele editurilor străine care +re-intă interes& +e ba-a solicitărilor +ro+rii>

# biblio,rafii naţionale># liste de noutăţi ale unor biblioteci străine># liste de sc0imb internaţional># liste ale furni-orilor intermediari rom/ni># t/r,uri de carte& lansări& e$+o-iţii., Pentru periodice rom&neşti:# cataloa,ele +resei interne># anunţuri 6n +resă& radio& =># cataloa,ele furni-orilor intermediari.

- Pentru +eriodicele străine:# re+ertorii ,enerale de +eriodice># re+ertorii ale unor instituţii intermediare de abonare 6n străinătate># cataloa,e de edituri care +ublică +eriodice ştiinţifice># %nternet># !ataloa,e +e !"#;D.

5. Pentru carte vec(e de patrimoniu:

# liste de dis+onibilităţi de la biblioteci># oferte de la +ersoane +articulare şi 5uridice>

# vi-ite şi liste de la anticariate># oferte de la instituţii.. Pentru alte categorii de documente:

# cataloa,e># furni-ori de astfel de documente># ma,a-ine># cataloa,e +e !"#;D># accesări de ba-e de date interne şi internaţionale.

)elecţia este a doua eta+ă a com+letării

elecţia este o o+eraţie de mare răs+undere& determin/nd 6n final calitatea conţinutuluicolecţiilor şi utilitatea acestora. a +resu+une o+ţiuni com+etente şi stabilirea unor +riorităţi.

! selecta / a alege0 a am&na0 a respinge


13/26

elecţia este o activitate cu caracter +ermanent şi nu +oate fi lăsată 6n seama unei sin,ure +ersoane. Bibliotecarul im+licat 6n selecţie trebuie să#şi actuali-e-e com+etenţa +rofesională +eriodic& să +osede cunoştinţe temeinice& at/t biblioteconomice& c/t şi cultură ,enerală.Personalul răs+un-ător de activitatea de selecţie trebuie să se identifice cu interesele utili-atorilor şi tot odată ale bibliotecii& să devină un filtru 6ntre imensa cantitate informaţională ce#l asaltea-ă

şi obiectivele bibliotecii& făc/nd abstracţie de +ro+riile +asiuni şi interese.

elecţia se face sub ra+ort calitativ şi cantitativ.

a. "in +unct de vedere calitativ& selecţia bine seama de criterii ,enerale şi s+ecifice:

# criteriile ,enerale stabilesc cadrul& orientările& volumul selecţiei# sunt determinate de +rofilul bibliotecii& de sarcinile acesteia& de fondurile băneşti re+arti-ate& de

restricţiile im+use de lectură& şi de+o-itate de lectură şi de+o-itare& de re,lementările le,islative

la nivel naţional># cerinţele +ro,ramelor sau +lanurilor de 6nvăţăm/nt şi cercetare& av/nd 6n vedere domeniile noi ceau cunoscut o evoluţie ra+idă 6n ştiinţă şi cultură& de cadrul de informati-are a bibliotecii>

# criteriile s+ecifice se referă la calitatea informaţiei& la valoarea de conţinut a +ublicaţiilor +entrustabilirea căreia se folosesc ca re+ere: numele autorului& instituţia editoare& noutatea& limba 6ncare este scrisă lucrarea.

b. ;a+ortul cantitativ 4 numărul de e$em+lare ac0i-iţionate se stabilite av/nd 6n vederelocul de a+ariţie al +ublicaţiei.

Bibliotecarul din activitatea de com+letare& care se ocu+ă de selecţie ar trebui să

deţină următoarele calităţi:# obiectivitate de critic sau de om de ştiinţă 6n decernarea valorilor culturale># abilitatea de biblio,raf 6n ,ăsirea de informaţii +rom+te># +ers+icacitate de comerciant 6n relaţiile cu furni-orii.

!ele mai im+ortante )) criterii de selecţie sunt:# renumele autorului># sco+ul lucrării># tratarea şi nivelul># formatul +ublicaţiei># domeniul

# conţinutul intelectual# utilitate +otenţiala# relaţia cu colecţia# consideraţiilor biblio,rafice# limba

+eraţiile de selecţia se desfăşoară astfel :


14/26

Cartea romaneasca curenta : listele de +re-entare& anc0etele circulă la toţi ceiim+licaţi in activitatea de selecţie& care notea-ă +e aceste materiale o+ţiunile de titlu şi

cantitatea necesară. oate de-ideratele se centrali-ea-ă 6n erviciul "e-voltarea colecţiilor.itlurile definitive şi cantităţilor se 6nscriu 6n fişele de re+artiţie& care se introduc 6n ba-a

locală a serviciului> se alcătuiesc cataloa,e de +recomen-i.

Cartea străină: +ros+ectele şi cataloa,ele străine sunt difu-ate 6n reţeaua de bibliotecii?filiale@& ele constituind ba-a alcătuirii catalo,ului de de-iderate. $istă o colaborare 6ntre bibliotecari& cadre didactice şi cercetători. e alcătuiesc +e fişe o+ţiunile& 6n ordine +rioritară&form/nd catalo,ul de de-iderate& de unde se vor ale,e titlurile ce vor constitui comen-i ferme. fişă de de-iderate trebuie să cu+rindă: autor& titlu& editură& an& număr +a,ini& %B


15/26

Cntocmirea comen-ilor se face centrali-at la serviciul "e-voltarea !olecţiilor +entru toatefilialele& fie +e formulare ti+i-ate& fie +e adrese de comandă. !omen-ile +oartă semnătura sefuluide serviciu& a contabilului şef& a conducerii bibliotecii& a decanului sau +rodecanului şi ştam+ilainstituţiei. Ac0i-iţia +lătită sau cum+ărarea se +oate efectua& 6n funcţie de sursă& +e două căi:

# direct de la +roducătorul de +ublicaţii# indirect& +rintr#un furni-or intermediar s+eciali-at

Cn vederea reali-ării de ac0i-iţii +rin cum+ărare trebuie res+ectate următoarele condiţii:# cunoaşterea +ieţei editoriale# ale,erea celor mai com+etenţi furni-ori şi intermediari s+eciali-aţi +e ti+uri de documente

rom/neşti şi străine.# stabilirea de relaţii +ermanente cu aceştia +entru obţinerea de servicii +erformante ?informaţii

+rivind noile a+ariţii& +rom+titudine 6n livrare& reducere de +reţ& etc.@

Ac0i-iţionarea +rin cum+ărarea se face diferenţiat +entru cărţi şi +eriodice& +entru cartestrăină şi rom/nească.

entru carte rom&nească curentă:a. furni-ori intermediari b. edituriPentru cursurile universitare& comen-ile se efectuea-ă la centrele de multi+licare ale

instituţiilor.

entru carte străină:!omen-ile se fac 6n funcţie de bu,etul 6n valută> comen-ile se efectuea-ă +rin

intermediari s+eciali-aţi interni sau direct de la edituri străine& +rin furni-ori e$terni.Pentru com+letarea retros+ectivă a fondurilor se ac0i-iţionea-ă +ublicaţii vec0i de la

anticariate& sau de la +ersoane +articulare +e ba-a ofertelor acestora +rin intermediul !%?!omisia %nternă de valuare@& creată la nivelul instituţiilor.

Publicaţiile +eriodice rom/neşti se obţin +rin cum+ărare +e ba-a abonamentelor anualetrimestrialelunare efectuate la ;odi+et sau alţi intermediari& 6n urma centrali-ării tuturor

comen-ilor.!omen-ile de +ublicaţii +eriodice străine se efectuea-ă +rin instituţii intermediare

rom/neşti ?;omdidac& Prior& Boos Unlimited& rion@& +e ba-ă de licitaţie +ublică desc0isă& 6nlimita bu,etului valutar. Abonamentele sunt +rimite centrali-at la serviciul "e-voltarea!olecţiilor& care verifică cu comanda şi le re+arti-ea-ă +e ba-a fişei de evidenţă +reliminară.

!um+ărarea de documente electronice re+re-intă +entru bibliotecile rom/neşti cea mairecentă şi ra+idă modalitate de furni-are a informaţiilor celor interesaţi. Cn ultimii ani&


16/26

ma5oritatea furni-orilor străini dublea-ă informaţia +e su+ortul tradiţional cu variante electronice:!"#;D sau accesarea +rin %nternet a unor ba-e de date.

Ansamblul de +rocedee de ac0i-iţie +oate fi sim+lificat +rin informati-are. Pentru viitorula+ro+iat& se va avea 6n vedere +osibilitatea efectuării com+letării colecţiilor +rin comen-ielectronice. Ac0i-iţia informati-ată +ermite comunicarea directă cu furni-orul:

# re+arti-area ac0i-iţiilor +e fonduri# re+artiţia ac0i-iţiilor +e furni-ori

Un +rocedeu de cum+ărare folosit 6n ţările de-voltate şi care 6n viitor va c/şti,a teren şi lanoi 6n ţară este ac0i-iţia +arta5ată.

Cn +re-ent +olitica de de-voltare a colecţiilor re+re-intă o +reocu+are +rioritară amana,erilor de biblioteci. "e ri,oarea şi coerenţa acestei +olitici de+inde& 6n ultima instanţă&6nsăşi funcţionalitatea bibliotecii& im+actul ei comunitar.

Cn biblioteci& colecţiile tradiţionale sunt su+limentate cu resurse informaţionale care +ot fi

accesate ra+id folosind noile te0nolo,ii. %nformaţia electronică nu va 6nlocui documenteleti+ărite& ci va susţine şi e$tinde e$+lo-ia de informaţi care a cucerit universul. !0iar şi bibliotecile care deţin colecţii im+ortante nu +ot oferi toate informaţiile solicitate de utili-atori&motiv +entru care au creat +ro,rame de +arta5are a resurselor& a+elea-ă la sisteme sauinfrastructuri& care să or,ani-e-e şi să unească resurse informaţionale& fie ele tradiţionale saumoderne.

Dotivul care determină +arta5area resurselor este costul tot mai ridicat al documentelor& lacare se adau,ă c0eltuielile aferente te0nolo,iei& in tim+ ce bu,etul consacrat ac0i-iţiilor scade&iar +ublicaţiile sunt tot mai numeroase şi diversificate. Astfel& +ro+orţia +ublicaţiilor mondiale +ecare le +oate ac0i-iţiona biblioteca scade constant.

;es+onsabilităţile s+ecialităţilor 6n mana,ementul colecţiilor vor fi mai multe şi maicom+le$e: ei vor decide asu+ra selecţiei materialelor nou a+ărute +e +iaţă& 6n format electronic:!"#;D#urile& serialele +ublicate online sau documentele dis+onibile numai +e ben-ima,netice. !unoaşterea surselor furni-oare& stabilirea de relaţii corecte şi stabile cu acestea&a+recierea calităţii acestui ti+ de materiale& lon,evitatea informaţiei +e care o deţin&dis+onibilitatea datelor ştiinţifice 6n format electronic& a+recierea costului 6n ra+ort cu eficienţaşi utili-area informaţiilor vor fi 6ncercări ma5ore +entru s+ecialiştii 6n com+letarea colecţiilor şic0iar +entru mana,erii de bibliotecă.

Pentru bibliotecarul din ac0i-iţii& sistemele com+le$e conduc 6n viitorul a+ro+iat la un alt1scenariu3 6n care documentele care urmea-ă a fi cum+ărate sunt selectate din ba-ele de dateonline şi comandate electronic +rintr#un vendor sau editor.

Planul de mana,ement al colecţiilor trebuie formulat şi 6n funcţie de cunoaştereautili-atorilor& a necesităţilor de lectură şi informare a acestora dacă se doreşte ca să fie util şicom+let& să evidenţie-e noua structură a colecţiilor şi să asi,ure un acces desc0is şi ra+id la ovarietate de resurse informaţionale.

"azele de date


17/26

Cn mod si,ur& ele nu constituie un su+ort material ce +oate fi +ăstrat de către o bibliotecă&dar e$istă numeroase as+ecte ce le a+ro+ie de documentele materiale şi& 6n +articular& de +eriodice: ele sunt adesea accesibile sub formă de abonament& cunosc o actuali-are şi determinăc0eltuieli documentare şi& mai ales& ele nu +ot fi ,/ndite inde+endent de restul colecţiei& +e care ocom+letea-ă şi căruia i se substituie& c0iar 6n anumite domenii ?mai ales 5uridice& ştiinţifice sau

electronice@. !u toate că ba-ele de date nu au dimensiuni +atrimoniale +entru biblioteca care lerevendică utili-area& interesul faţă de ele se alătură celui al documentelor materiale:

# ba-ele de date nu sunt de+o-it nediferenţiate& fiecare bibliotecă selecţion/nd doar c/tevaaccese +referate>

# fiecare ba-ă de date& 6n sco+ul unei utili-ări eficiente& cere o mai bună cunoaştere aconţinutului şi o urmărire a evoluţiei sale.

Bertrand Calenge propune opt indicatori pentru procesul de selecţie:

# limitarea lin,vistică># limitarea ,eo,rafică>

# noutatea informaţiei># instantaneitatea accesului># accesul ra+id la documentul +rimar># natura documentului +rimar># +re-enţa fişelor de 6ndrumare a cercetării># +re-enţa altor ba-e interesate +e server#ul avut 6n vedere.

Factorii care trebuie luaţi 6n considerare +entru a decide interesul faţă de lansarea unei6ntrebări:). subiectul 6ntrebării>'. natura 6ntrebării>

7. nivelul la care utili-atorul are nevoie de informaţie>8. tim+ul necesar +entru formularea unui răs+uns>I. +referinţele utili-atorului>*. abundenţa informaţiilor susce+tibile de a fi obţinute sau 6n ce măsură acestea sunt com+lete>. dis+onibilitatea şi com+etenţa +ersonalului.

rebuie subliniat fa+tul că accesul la ba-ele de date re+re-intă un cost& care esteidentificat 6n cadrul bu,etului de ac0i-iţii. Lista +recisă a intero,aţiilor este foarte interesantă +entru a evalua +ertinenţa colecţiilor intr#un domeniu sau altul. Putem& de e$em+lu& să decidem&reducerea nivelului de com+le$itate al documentelor intr#un domeniu dacă c0estionarea ba-elor de date aduce un +lus de ne6nlocuit.

e1Commerce!omerţul electronic ?e#commerce& +e scurt #C@ este acea manieră de a conduce

activităţile de comerţ care foloseşte ec0i+amente electronice +entru a mări aria de aco+erire?locul 6n care se +oate afla +otenţiali clienţi@ şi vite-a cu care este livrată informaţia. rebuie să +reci-e- că această metodă nu este dis+onibilă 6n ;om/nia& dar este des utili-ată 6n străinătate.


18/26

Pentru a constitui un sistem de e#commerce& din +unct de vedere ar0itectural este nevoiede colaborarea a +atru com+onente cores+un-ătoare următoarelor roluri) :

a clientul care este conectat la %nternet +entru a navi,a şi a face cum+ărături> b comerciant ?editură& librărie etc@. istem informatic ?0ard K soft@ situat de re,ulă la sediul

editurii& care ,ă-duieşte şi actuali-ea-ă catalo,ul electronic.

c sistemul tradiţional. istemul informatic ?0ard K soft@ res+onsabil cu +rocesarea comen-ilor&iniţierea +lăţilor& evidenţa 6nre,istrărilor şi a altor as+ecte de business im+licate 6n +rocesul detran-acţionare>

d dis+ecer +lăţi ?+ament GateMa@. istem informatic res+onsabil cu rutarea instrucţiunilor de +lată 6n interiorul reţelelor financiar#bancare& cu verificarea cărţilor de credit şi autori-area +lăţilor> acest sistem 5oacă rolul unei +orţi care face le,ătura dintre reţeaua ,lobală %nternet şisubreţeaua financiar#bancară)9.

lăţi electronice.

Cn +re-ent +lăţile cu a5utorul cărţilor de credit ?credit card@& banilor electronici ?e#cas0@&cecurilor electronice sau al cardurilor inteli,ente ?smart card@ sunt +rinci+alele metode de +latăfolosite 6n comerţul electronic. ran-acţiile dintre site#ul Neb al furni-orului şi cum+ărător ?biblioteca@ sunt cri+tate folosind te0nolo,ia L ?ecure ocet Laer@.

"e 6ndată ce furni-orul ?editură& librărie@ şi#a desc0is contul bancar şi#a finali-atim+lementarea sistemului informatic care#l conectea-ă la instituţiile financiare& el 6şi +oate6nce+e activitatea. Bibliotecarul care navi,0ea-ă +e site#ul Neb al editurii ale,e cărţile dorite şide+une 6n coşul virtual de cum+ărături& a+oi el este +us 6n le,ătură online cu furni-orul de

servicii de +lată ?PP@ care#i va cere informaţiile necesare +entru +rocesarea +lăţii : ti+ulcardului& numele +ro+rietarului şi data e$+irării cardului.

Cn ;om/nia e$istă de5a mai multe edituri ai librării virtuale& dar doar una din eleim+lementea-ă şi mecanismul de +lată ba-at +e carduri& celelalte folosesc sistemul de +lată +rinramburs.

)c(imbul interbibliotecar intern şi international

c0imbul interbibliotecar s#a +racticat şi 6n trecut& av/nd un caracter 6nt/m+lător sau decon5unctură. unt cunoscute le,ăturile de sc0imb dintre Biblioteca


19/26

6n anul )9(& de Biblioteca Academiei ;om/ne& activitate re,ăsită 6n ;e,ulamentul General +entru Lucrările Academiei ;om/ne ?)9@.

"e-voltarea modernă a bibliotecilor şi a biblioteconomiei +recum şi creştereaverti,inoasă a valului informaţional +romovea-ă sc0imbul interbibliotecar ) ca formă e$trem de

im+ortantă 6n circulaţia valorilor culturale de la ţară la ţară. At/t sc0imbul intern de +ublicaţii c/tşi cel internaţional se +ractică a-i de către toate ti+urile de biblioteci& ca formă eficace decom+letare a colecţiilor şi de valorificare a sur+lusului de e$em+lare ?dublete@.

c0imbul este o tran-acţie bilaterală& care aduce beneficii morale şi materiale fiecărei +ărţi& situ/ndu#se conce+tual undeva 6ntre v/n-are şi donaţie& av/nd caracteristici ale ambelor forme de com+letare.

c0imbul interbibliotecar de +ublicaţii re+re-intă o im+ortantă cale de de-voltare acolecţiilor> se reali-ea-ă +rin trimiterea şi +rimirea unor +ublicaţii ale bibliotecilor şi instituţiilor de care a+arţine biblioteca& fie lucrări ale membrilor acestora ?anale& cursuri şi tratate universitareetc.@ sau alte lucrări ac0i-iţionate s+ecial +entru +artenerii de sc0imb& ori alte documente

dis+onibile din colecţiile +ro+rii.c0imbul funcţionea-ă +e ba-a unor le,i nescrise& acce+tate de +artenerii de sc0imb. Cn

toate 6nţele,erile de sc0imb& +artenerii trebuie să +reci-e-e dacă este vorba de sc0imb cuindicarea +reţului sau sc0imb de e$em+lar contra e$em+lar.

%ndiferent de ti+ul de sc0imb ado+tat& trebuie să se ţină evidenţe corecte& +entru a menţine balanţa 6ntre trimiteri şi +rimiri.

c0imbul se +oate face cu instituţii din ţară ?sc0imb intern@ şi cu instituţii din străinătate?sc0imb internaţional@.

Cn ca-ul sc0imbului internaţional este de +referat ca +ublicaţiile să fie ti+ărite 6n limbi

străine de circulaţie mondială sau să aibă cel +uţin re-umate 6n aceste limbi.c0imbul este determinat de situaţia concretă a ac0i-iţiilor la un moment dat şi desolicitările utili-atorilor.

Donaţiile

Cn conformitate cu Vocabularul de biblioteconomie şi ştiinţa informării#0& donaţiare+re-intă 1retrimiterea& cu titlu ,ratuit& către o instituţie& a unui document sau a unui ,ru+ dedocumente3 şi donaţia de editor ca 1donaţie de +ublicaţii făcută de editor unei instituţii sau +ersoane +articulare3.

"onaţia a fost 6n trecut& +rinci+ala cale de constituire şi com+letare a colecţiilor de +ublicaţii din biblioteci. Prin donaţii& vec0ile biblioteci +ublice sau ştiinţifice au adunat& 6n tim+&valoroase colecţii ale celor mai de seamă +ersonalităţi culturale ale e+ocii şi ale bibliofililor. ste

1& IMA-RĂGAN, /oreliu. !ibliologie generală : 5ascicula I : or4ai2area şi(relucrarea colecţiilor. Bucureşti, 1&8, (. *&.

7) REGNEALĂ, Mircea. Vocabular de biblioteconomie şi ştiinţa informării : Vol. I : A-L.Bucureşti : Asociaţia Bibliotecarilor di !"#ţ#$%t Ro$%ia, 1&&', (. 1)7.


20/26

de remarcat 6n acest sens& ,estul marelui +oet şi umanist Francesco Petrarca& ctitorul bibliofilieimoderne& care a cedat ;e+ublicii =eneţiene& 6n anul )7*'& 6ntrea,a sa colecţie de manuscriseantice +entru alcătuirea unei mari biblioteci +ublice.

Şi 6n ţara noastră& donaţia a fost elementul dinamic al constituirii fondurilor bibliotecilor şcolare& +ublice sau mănăstireşti. Cn trecut& toţi ctitorii de mănăstiri ?domnitori& boieri sau feţe

reli,ioase@ 6n-estrau aşe-ăm/ntul nu numai cu averi& ci şi cu im+ortante colecţii de cărţi ti+ăriteşi manuscrise.

unt renumite 6n istoria bibliotecilor noastre marile donaţii ale domnitorului !onstantinBr/ncoveanu& +entru mănăstirea Hure-u> ale domnitorului ale voievodului Di0ail turd-a& +entru Academia Di0ăileană din %aşi> alee+isco+ului "ionisie ;omano& +entru 6nce+uturile Bibliotecii Academiei ;om/ne.')

"onaţia este calea +rin care se de-voltă curent şi retros+ectiv colecţiile cu documente rom/neştişi străine oferite cu titlu de ,ratuitate bibliotecii de către +ersoane fi-ice ?autori& descendenţi aiautorilor& +ersoane +articulare etc.@ sau 5uridice ?edituri& asociaţii culturale& or,ani-aţii

,uvernamentale şi ne,uvernamentale& ambasade etc.@."onaţiile diferă ca ti+ de documente: cărţi& +eriodice& albume& manuscrise& foto,rafii etc.şi a5un, la bibliotecă fie fără a fi curente& fie du+ă 6ndelun,i ne,ocieri> biblioteca nu este obli,atăsă 6nre,istre-e donaţia 6n totalitate. a trebuie să#şi re-erve dre+tul de a selecta din +ublicaţiiledonate +e cele de care are nevoie şi să le redistribuie +e celelalte& acolo unde crede că suntnecesare.

biectul donaţiilor 6l +ot constitui cate,orii diverse de documente. Cn funcţie de acestea& +ot e$ista:

• donaţii de carte>

• donaţii de +eriodice>

• donaţii de colecţii s+eciale ?manuscrise& 0risoave& 0ărţi& materiale audio#vi-ualeetc.@

"in +unctul de vedere al locului de +rovenienţă a donatorului& donaţiile +ot fi :

• interne ?donatorul se află +e teritoriul aceleaşi ţări cu biblioteca +rimitoare@>

• e$terne ?donatorul +rovine din altă ţară@.

cate,orie im+ortantă o constituie donaţiile testamentare& care se fac +e cale 5uridică& +rin le,ate testamentare. Acestea sunt donaţii +ost mortem. !ei care lasă asemenea testamentesunt 6n ,eneral +ersonalităţi ştiinţifice& universitare& +ersonalităţi locale& scriitori etc.

Donaţiile testamentare +ot fi uneori 6nsoţite de clau-e restrictive& cum ar fi: menţinereacolecţiilor 6n acelaşi loc& conservarea 6n locuri s+eciale& anumite condiţii +rivind comunicareacolecţiilor.

"e aceea& este de +referat ca 6naintea acce+tării unei donaţii testamentare& să se verificedacă +ublicaţiile oferite sunt interesante şi se 6ncadrea-ă +rofilului bibliotecii +rimitoare& dacă

71 IMA-RĂGAN , /oreliu. !ibliologie generală : 5ascicula I : or4ai2area şi(relucrarea colecţiilor. Bucureşti , 1&8 , (. *8-*9.


21/26

toate condiţiile de amena5are şi conservare a colecţiilor cores+und clau-elor im+use de donator şi& nu 6n ultimul r/nd& să se studie-e +roblema din +unct de vedere 5uridic.

"onaţiile testamentare făcute de +ersonalităţi remarcabile 6n cultura unei ţări trebuieacce+tate fără restricţii şi conservate cu atenţie> acestea s+oresc valoarea şi +resti,iul colecţiilor unei biblioteci.

ursă im+ortantă +entru de-voltarea colecţiilor unei biblioteci& donaţia## ridică o seriede +robleme a căror re-olvare de+inde de discernăm/ntul& tactul şi e$+erienţa bibliotecarului.

lementul +rinci+al care decide acce+tarea unei donaţii 6l constituie valoarea acesteia.Pe ba-a unei liste +e care o furni-ea-ă donatorul& se +oate a+recia im+ortanţa titlurilor +entru biblioteca +rimitoare& 6n funcţie de +rofilul şi structura colecţiilor.

tarea donaţiilor& condiţiile im+use uneori de donatori& actualitatea colecţiilor faţă deinteresul cititorilor şi nu 6n ultimul r/nd& s+aţiul necesar +entru de+o-itare& sunt alte criterii caretrebuie avute 6n vedere atunci c/nd se decide acce+tarea unei donaţii.

$istă şi ca-uri de res+in,ere a unei donaţii> bibliotecarul trebuie să dea dovadă de mult

tact şi +rofesionalism. Acesta a+recia-ă donatorul +entru ,enero-itatea lui şi 6l reorientea-ă cătreo altă bibliotecă +otenţial interesată.%ndiferent de unităţile biblioteconomice donate ?cărţi sau reviste ti+ărite& manuscrise&

0risoave& materiale audio#vi-uale etc.@& acestea se inte,rea-ă 6n fondurile diverselor de+artamentes+eciali-ate& devenind bunuri 6n +ro+rietatea statului. dată intrate 6n biblioteci& documenteleres+ective fac obiectul unei +roceduri de inventariere& fiecare e$em+lar fiind inscri+ţionat cua5utorul unei ştam+ile& cu menţiunea 1"onaţie ?numele donatorului@3 sau 1Biblioteca ?numeledonatorului@3."e re,ulă& donatorul trebuie să reali-e-e o scrisoare de donaţie& la care ane$ea-ă lista +ublicaţiilor care fac obiectul donaţiei.

"u+ă 6nscrierea 6n evidenţe ?re,istrul inventar şi re,istrul de mişcarea fondurilor@ şi6ntocmirea actelor contabile& +ublicaţiile devin bunuri ale bibliotecii +rimitoare.

3ransferul de publicaţii

ransferul este definit 6n Vocabularul de biblioteconomie şi ştiinţa informării ca:1mi5locul de 6mbo,ăţire a colecţiilor unei unităţi documentare +rin transfer ,ratuit de +ublicaţiide la o unitate la alta> +otrivit le,islaţiei rom/neşti 6n vi,oare& transferul se face +rin acordulcelor două +ărţi şi cu a+robarea Dinisterului sau a r,anului ierar0ic su+erior 6n subordineacăruia se află biblioteca care transferă.3'7

1ransferul de +ublicaţii se reali-ea-ă de re,ulă 6ntre două unităţi a+arţin/nd aceluiaşisistem& +e ba-a următoarelor documente:

77 IE30REAN0, Viorica ENE/0, Ale;adra. Direcţii şi strategii de dezvoltare acolecţiilor în bibliotecile universitare. /ostaţa : E; 3oto, 7))1, (. 91-97.

7* REGNEALĂ , Mircea. Vocabular de biblioteconomie şi ştiinţa informării : Vol. I : M-. Bucureşti : Asociaţia Bibliotecarilor di !"#ţ#$%t Ro$%ia, 1&&', (. 7)1.


22/26

• cerere de transfer semnată de conducătorul instituţiei care solicită transferul de +ublicaţii>

• borderourile documentelor ce vor fi transferate>

• referatul bibliotecii de la care se efectuea-ă transferul& a+robat de !onsiliul de

Administaţie sau de rectoratul instituţiei de 6nvăţăm/nt su+erior>

•

cerere de transfer la Dinisterul ducaţiei eor4>e 3E=RE/0, Victor. !iblioteca şi societatea.Bucureşti : A4er , 7))1, (. 98.


23/26

"u+ă )9& +roducţia editorială a dus la o veritabilă e$+lo-ie de carte& favori-/nd neres+ectareade către editori a re,lementărilor de+o-itului le,al.

e im+unea deci o nouă le,e a de+o-itului le,al care să facă faţă diversificării actuale acate,oriilor de mi5loace de informare +e su+ort ,rafic şi audio#vi-ual& dar şi răs+/ndirii acestora

6n teritoriu. b -iare& reviste& almana0uri& calendare& a,ende şi alte +ublicaţii +eriodice sau seriale>c e$trase din +eriodice>d +artituri mu-icale>e re+roduceri artistice 6n serie ale albumelor& stam+elor& tablourilor& +ortretelor& ,ravurilor&

ilustratelor& cărţilor +oştale& foto,rafii>f atlase& 0ărţi +lane şi ,lobulare& +lanuri ti+ărite>, materiale de comunicare +ro+a,andistă& av/nd caracter +olitic& administativ& cultural#artistic&

ştiinţific& s+ortiv& comercial : +ro,rame& anunţuri& afişe& +roclamaţii& +lanşe& diverse materialeintuitive>

0 te-e de doctorat şi re-umate ale acestora& +recum şi cursuri universitare>i document 6n format electronic : discuri& casete& videocasete& !"#uri& "="#uri& diafilme&

dia+o-itive& microfilme& microfişe şi altele asemenea> 5 +ublicaţii av/nd caracter oficial& ale autorităţilor +ublice centrale şi locale& +recum şi cule,eri de

acte normative> standarde& descrieri de invenţii şi inovaţii& norme te0nice şi de funcţionare& materiale de +ublicaţii şi de reclamă>

l +ro,rame informatice şi ba-e de date>m orice alte documente ti+ărite sau multi+licate +rin +roceduri ,rafice sau fi-ico#c0imice& cum

sunt: lito,rafierea& foto,rafierea& fono şi vedeo,rafierea etc.& cu e$ce+ţia celor +revă-ute la art. I.1Aceste obli,aţii revin tuturor +ersoanelor fi-ice şi 5uridice care editea-ă sau +roduc

materialele amintite mai sus& +e teritoriul ;om/niei&sau& du+ă ca-& +roduse 6n străinătate& obli,aţia de trimitere revenind +ersoanelor fi-ice sau 5uridice rom/ne3.'

Cn articolul 7 sunt menţionate bibliotecile beneficiare de le,ea de+o-itului le,al :1"e+o-itul le,al se or,ani-ea-ă la nivel central& 6n cadrul Bibliotecii e 3E=RE/0, Victor. Op. cit., (. 99.

http://www.dreptonline.ro/monitorul_oficial/monitor_oficial.php?id_monitor=2512http://www.dreptonline.ro/monitorul_oficial/monitor_oficial.php?id_monitor=2512http://www.dreptonline.ro/monitorul_oficial/monitor_oficial.php?id_monitor=2512http://www.dreptonline.ro/monitorul_oficial/monitor_oficial.php?id_monitor=2512http://www.dreptonline.ro/monitorul_oficial/monitor_oficial.php?id_monitor=2512


24/26

!entrală Universitară din imişoara şi Biblioteca !entrală Universitară din %aşi& şi la nivel local&6n cadrul bibliotecii 5udeţene& res+ectiv 6n cadrul Bibliotecii Detro+olitane Bucureşti3.'9

Cn varianta anterioară a le,ii se menţiona că 1Biblioteca


25/26

"ibliografie

). BA


26/26

)7. A

Constituirea Colecțiilor

Documents

Transcript of Constituirea Colecțiilor