CONSIDERAII PRIVIND CONSTITUIREA GRUPRILOR DE FORE NTRUNITE, CU ROL STRATEGIC I OPERATIV PE TERITORIUL NAIONAL

Colonel dr. Vasile HERMENEANUConstituirea forei ntrunite naionale reprezint procesul de determinare a structurii optime de fore lupttoare, de sprijin i susinere logistic potrivit riscurilor, ameninrilor sau agresiunii.Forele operaionale (dislocabile) au posibiliti limitate de constituire a unei grupri optime, cel puin n faza iniial a crizei sau agresiunii. Totodat, planurile de contingen elaborate pe variante, din timp de pace, ar putea s nu corespund cu situaia concret pentru care se desfoar forele. Ca urmare, n multe situaii, poate aprea necesitatea constituirii unor grupri operative sau tactice ntrunite de tipul"joint task force",cu o structur neomogen, diferit de cea a marilor uniti i unitilor clasice existente.Acest aspect este determinat de urmtorii factori: asigurarea ntr-o pondere optim aciunii preconizate a forelor lupttoare din diferite mari uniti (I.,Tc.,V.M., uniti aeropurtate sau de desant); asigurarea structurilor de fore aeriene i/sau navale i a mijloacelor de sprijin de lupt necesare, cu putere de foc i posibiliti de acoperire la distan (artilerie, artilerie antiaerian, geniu) capabile s o susin i s o protejeze indiferent de distana de deplasare i amploarea aciunilor; posibilitatea transportului pe ealoane, care s asigure eventualitatea angajrii directe n lupt, cu sprijin pe timpul deplasrii (pe calea aerului, pe ap, pe ci feroviare sau pe roi).Aspectele de constituire a forei depind i de condiiile angajrii i timpul la dispoziie, astfel:- pentru operaiile de intrare n teatru fr o opoziie puternic i imediat, pot fi anticipate, planificate i desfurate din timp uniti de poliie militar, subuniti de cercetare, fore pentru operaii speciale, structuri logistice, precum i activiti genistice i alte aciuni pregtitoare desfurrii forei proiectate;- pentru operaii de intrare cu opoziie, structura forei ntrunite va avea componente mult mai consistente pentru ealoanele desfurate timpuriu.Opinm c proiectarea i dezvoltarea n perioada urmtoare a unei Grupri de Fore ntrunite operaionale naionale, dislocabile, puternice i flexibile ar constitui un motor important n cadrul procesului de transformare a Armatei Romniei i ar reprezenta, totodat, elementul central al descurajrii i contracarrii ameninrilor la adresa securitii rii. Acesta va fi totodat un catalizator-cheie pentru realizarea interoperabilitii i promovarea mbuntirii capabilitilor militare n cadrul Alianei Nord-Atlantice.Pentru constituirea unei asemenea grupri de fore ntrunite pe teritoriul naional este necesar ca structurile care vor fi avute n vedere s fac parte din compunerea acesteia i s ndeplineasc urmtoarelecaracteristici: mobilitate i dislocabilitate, adic abilitatea de a le putea desfura rapid n orice zon de operaii de pe teritoriul naional unde este nevoie de ele, iar la nevoie, i n afara rii n cadrul operaiilor conduse de Alian; capacitatea de susinere i autosusinere, ceea ce presupune abilitatea de a dispune de sprijin logistic propriu pentru o perioad de cel puin 30 zile, precum i de a putea fi aprovizionate ulterior de la mare distan pentru operaii de lung durat;angajare efectiv,care nseamn capacitatea de a angaja orice adversar n ntreg spectrul operaional, de la operaii cu intensitate sczut pn la ridicat; capabilitatea de supravieuire,reprezentnd abilitatea de a proteja forele i infrastructura proprie mpotriva aciunilor inamicului; comunicaii interoperabile,adic sisteme de comand-control ale structurilor de fore terestre, aeriene i navale care s fie compatibile ntre ele, precum i cu cele din dotarea altor structuri militare ale Alianei, pentru a le permite acestora s lucreze i s coopereze eficient mpreun.De altfel, Angajamentul de la Praga privind Capabilitile (PCC), ncurajeaz aliaii europeni, vechi i noi, de a se concentra pe criteriile de interoperabilitate, pe capaciti de dislocare i de ducere a aciunilor de lupt de durat n sistem integrat i ntrunit.n opinia noastr, structura unei grupri de fore ntrunite naionalear putea cuprinde:- o component terestrputernic, constituit din structuri operaionalizate manevriere (de infanterie/infanterie mecanizat, vntori de munte, parautiti) i de sprijin cu foc pe linia armelor din cadrul forelor terestre, capabil s execute orice tip de operaii de la cele specifice rzboiului (ofensive, de aprare) pn la cele de stabilitate i sprijin;- o component aeriandiversificat (structuri de aviaie de cercetare-interceptare, vntoare, vntoare-bombardament, transport, elicoptere de lupt, de sprijin i de transport, structuri de radiolocaie i de aprare antiaerian), capabil s ndeplineasc o gam larg de misiuni aeriene ofensive, defensive i logistice;-o component naval, compus n funcie de zona de desfurare a aciunilor i de situaia concret din nave maritime i fluviale de suprafa, de lupt i de sprijin (fregate, corvete, vedete blindate, minare-deminare), precum i din uniti i subuniti de infanterie marin, scafandri de lupt etc.), care mpreun cu celelalte dou componente (terestr i aerian) s asigure ndeplinirea scopului operaiei ntrunite de nivel strategic pe teritoriul naional;-o component logistic,format din structuri logistice operaionalizate (aprovizionare, transport, mentenan i medicale) din cadrul Comandamentului Logistic ntrunit, Comandamentului Comunicaiilor i Informaticii, precum i din alte structuri centrale, altele dect cele aparinnd categoriilor de fore, destinate realizrii sprijinului logistic necesar gruprii de fore ntrunite la nivel strategic i operativ;- o component de fore pentru operaii speciale,numai la nivel strategic, care s fie condus de un Comandament al Forelor pentru Operaii Speciale, subordonat direct efului Centrului Naional Militar de Comand. n cadrul acestei componente ar putea intra structuri operaionalizate de fore pentru operaii speciale, scafandri de lupt, de informaii militare (HUMINT, SIGINT, IMINT), PSYOPS etc.Gruparea de Fore ntrunite naionale poate fi condus de ctre Comandamentul Operaional ntrunit la nivel operativ sau direct de ctre CNMC la nivel strategic prin componentele operaionale ale categoriilor de fore ale armatei i respectiv Comandamentul Forelor pentru Operaii Speciale. Parte din forele naionale destinate NATO din compunerea acestei grupri pot fi subordonate prin transfer de autoritate comandamentului aliat nominalizat de SHAPE s conduc aciunile militare ntrunite n aceast zon de operaii.Considerm c Gruparea de Fore ntrunite constituit pe teritoriul naional poate fi utilizat n urmtoarelesituaii:dislocarea ntr-o anumit zon de operaii ca demonstraie de for pentru descurajarea unei poteniale agresiuni; ntrebuinarea ca for de sine-stttoare pentru ducerea operaiilor militare ntrunite pe teritoriul Romniei n cadrul aprrii naionale; ntrebuinarea ca for de intrare iniial n zona / teatrul de operaii de pe teritoriul naional pn la sosirea forelor NATO destinate pentru operaii militare n cadrul aprrii colective; alocarea unor structuri din cadrul acesteia pentru operaii n cadrul articolului 5 sau non-articol 5, sub comanda unor comandamente NATO pe teritoriul naional sau n afara acestuia.Apreciem c, indiferent de situaia i condiiile de ntrebuinare, rolul GF naionale trebuie s fie acela de a asigura o capabilitate integrat i complet interoperabil terestr, aerian i naval, sub o comand unic, oriunde o solicit decidentul politico-militar, pe teritoriul naional sau n afara acestuia, conform angajamentelor asumate n cadrul Alianei, pentru misiuni n contextul aprrii naionale i/sau colective. De altfel, n noua configurare a zonelor de interes major pentru NATO, Romniei i s-a recunoscut valoarea geostrategic, i ca urmare i se va atribui un rol deosebit pentru urmtoarele decenii, fapt pentru care, la nivel regional,"Romnia trebuie s dispun de o for capabil de intervenie imediat pentru soluionarea crizelor de intensitate redus"1.Nevoia de proiectare i de constituire a unei grupri naionale de fore ntrunite este determinat de existena mai multor imperative ce caracterizeaz evoluia noului mediu de securitate acum, la nceputul mileniul trei. Acestea se referla imperativul strategic, imperativul tehnologic, imperativul ameninrilori respectivimperativul diminurii riscurilor2.Imperativul strategical constituirii unei grupri operaionalizate de fore ntrunite la nivel naional este determinat de faptul c nu ne putem permite n momentul de fa i cu att mai puin n viitor s acionm inoportun la ameninri, ceea ce nseamn c Romnia are nevoie de o for ntrunit puternic i nchegat, caracterizat prin putere sporit de lupt, manevrabilitate i agilitate pentru a aciona sau reaciona, dup caz, dintr-o poziie avantajoas i a nfrnge/respinge orice adversar, concomitent cu executarea unei aprri active a restului teritoriului naional.Imperativul tehnologic,prin avansul rapid al tehnologiei moderne ne oblig, n mod categoric, la o regndire a conceptelor operaionale, precum i la modificri structurale corespunztoare. Forele ntrunite Naionale cu un nalt nivel de operaionalizare pot fi n acest caz un rspuns adecvat la acest imperativ tehnologic.Imperativul ameninrilorde natur militar identificate n contextul specific actual conduce, de asemenea, la concluzia necesitii proiectrii i constituirii unor fore naionale ntrunite moderne, diferite de tot ceea ce a existat n sistemul militar romnesc, acestea trebuind s fac fa unorameninri relativ noi3, cum ar fi: creterea instabilitii i ameninrilor regionale, prin exacerbarea competiiei militare n zon, vulnerabilitatea unor guverne fa de micrile extremiste sau radicale, migraia scpat de sub control; ameninrile asimetrice crescute prin intensificarea aciunilor teroriste, achiziionarea de arme de distrugere n mas, etc.; difuzia puterii militare la unii actori nestatali naionali sau transnaionali, prin sponsorizarea acestora de anumite guverne sau organizaii; creterea diversitii surselor i impredictibilitii locului conflictelor determin imposibilitatea modelrii forelor pentru a face fa unui adversar dintr-o zon geografic specific.n ceea ce priveteimperativul diminurii riscurilor, considerm c la constituirea noilor structuri de fore ntrunite trebuie avut n vedere faptul c riscurile la adresa securitii naionale sunt i vor fi n urmtorii ani, n principal, de natur nemilitar i convenional, asimetrice, fapt ce impune realizarea n primul rnd a unor fore operaionalizate i instrumente corespunztoare capabile de o ripost imediat n mediul terestru, aerian sau naval i, ulterior, de structuri cu termene mai mari de operaionalizare.Prin urmare, este de ateptat ca n contextul de securitate actual, aciunea militar s nu mai poat fi executat cel puin n primele momente ale crizei dect de o for ntrunit i integrat, cu mare putere de lupt, flexibil i rapid dislocabil, capabil s ndeplineasc toat gama de misiuni de lupt, de sprijin de lupt sau logistice stabilite, sub comand naional sau n cadrul NATO. Aceast for (grupare) ar putea nsemna structura militar de elit a Armatei Romniei n urmtorii 15-20 ani, devenind o for complet integrat, care s includ elemente nalt operaionalizate ale forelor terestre, aeriene i navale, organizate, dotate i instruite s acioneze ntrunit pentru desfurarea ntregii game de operaii de la cele de pace la rzboiul de maxim intensitate, n cadrul unor coaliii sau aliane conduse de NATO, UE, sau ONU, dar i sub comand naional, pe teritoriul naional sau n afara acestuia.innd cont de aceste considerente, apreciem cprincipalele caracteristicipe care trebuie s le ntruneasc o asemenea grupare naional de fore ntrunite sunt:a) de ordin structural:nivel ridicat de completare (cel puin 90% la personal i 100% la echipamente militare); structur complet profesionalizat i cu experien de lupt; nzestrare cu tehnic de lupt, sisteme de armament i echipamente militare moderne, compatibile ntre ele, performante i adaptate genului de misiuni pe care le are de executat; grad sporit de interoperabilitate structural cu entiti similare din compunerea celorlalte armate membre ale NATO, bazate pe elemente modulare, compatibile;b) de ordin acional:sisteme de comand, control, comunicaii, informaii care s permit desfurarea n condiii optime a aciunilor militare; capacitate de lupt, de sprijin de lupt i logistic ridicat pentru ntreg spectrul de operaii militare; capacitate de reacie ridicat; capacitate de proiecie/dislocare rapid n orice zon/teatru de operaii; grad sporit de independen logistic i de autosusinere.Avnd n vedere cele prezentate, apreciem c planificatorii trebuie s cunoasc faptul c abordarea operaiilor ntr-un cadru multinaional va permite acoperirea unor deficiene n capabiliti prin gsirea unor mijloace de integrare a unor fore mai puin dezvoltate tehnologic. Planul operaiei ntrunite trebuie s se bazeze, de asemenea, pe o fundamentare juridic solid, iar aciunile planificate s se bucure de acceptul comunitii internaionale. Coordonarea i cooperarea strns dintre comandamentele i organismele de conducere politico-militar naionale i internaionale n toate fazele operaiei ntrunite va fi extrem de important n acest context.BIBLIOGRAFIE:* * *Doctrina Armatei Romniei,Bucureti, 2007.* * *SMG/P.F.5, Doctrina pentru planificarea operaiilor ntrunite,Bucureti, 2003.* * *F.T.-1, Doctrina operaiilor forelor terestre,Bucureti, 2006.* * *A.J.P.-01(C), Allied Joint Doctrine(STANAG 2437), Ratification Draft, 2006.* * *GOP Guidelines for Operational Planning,Ediia 1 revzut, 2004.Calopreanu, Gh.,Elemente fundamentale ale planificrii n NATO,EdituraUNAp., Bucureti, 2007.Damian Florin,Planificarea aciunilor militare,n G.M.R." nr. 6/2007.Foch Ferdinand,Principiile rzboiului. Conducerea rzboiului, Editura Militar, Bucureti, 1975.Frunzeti Teodor,Paradigme militare n schimbare, Editura Militar, Bucureti, 2005.Murean M., Vduva G.,Rzboiul viitorului, viitorul rzboiului, Editura U.N.Ap., Bucureti, 2004.Murean Mircea,Reflecii despre fenomenul militar, Editura U.N.Ap., Bucureti, 2004.Murean M., Stncil L.,Operaiile ntrunite n rzboiul viitorului, Editura U.N.Ap., Bucureti, 2005.Murean M., Stncil L.,Aspecte ale conflictelor militare ale viitorului,Editura U.N.Ap., Bucureti, 2006.NOTE:

1.Cf.Gl.lt.dr.Florian PIN,Managementul structurilor militare din Fora nalt Operaionalizat Naional pe timpul gestionrii crizelor(lucrare de doctorat), Editura U.N.Ap., Bucureti, 2005, p.45.2.Cf. Colectiv de autori (coordonator gl.lt.dr.Eugen BDLAN),Concepte strategice i operative de actualitate,Editura CTEA, Bucureti, 2004, p.32.3.Ibidem, p.34.

LOCUL, ROLUL I MISIUNILE POLIIEI MILITARE DIN ARMATA ROMNIEI (2)

Colonel Marcu PLEANU(urmare din nr. 6/2008)Caracterul aciunilor adversarului, locul unde se pot gsi unitile/ subunitile de poliie militar, precum i specificul misiunilor proprii, n situaii de criz sau rzboi, vor determina o cretere considerabil a independenei ealoanelor companie, pluton i uneori grup.n situaii de criz sau rzboi, conducerea unitilor/subunitilor de poliie militar are unele particulariti, astfel: timp scurt la dispoziie pentru pregtirea misiunilor specifice; descentralizarea conducerii, ca urmare a desfurrii aciunilor pe spaii mari i cu subuniti relativ mici; pregtirea i executarea simultan de ctre unitatea/subunitatea de poliie militar a mai multor misiuni; lrgirea gamei de misiuni, ndeosebi a celor de protecie, siguran, meninerea i restabilirea ordinii.Misiuni ale poliiei militarePoliia militar execut misiuni specifice n toate situaiile, la pace, n situaii de criz i la rzboi.Misiuni ale poliiei militare la pace1Asigurarea ordinii i disciplinei militare se realizeaz prin: verificarea respectrii legilor i regulamentelor militare privind ordinea idisciplina militar de ctre personalul armatei n uniti, raioane de dispunere i n garnizoane; verificarea documentelor, inutei i comportrii militarilor n afara unitii; executarea controlului ordinii i disciplinei militare n locurile aglomerate i des frecventate de militari n garnizoane (gri, autogri, parcuri etc.), n scopul prevenirii abaterilor i evenimentelor; asigurarea respectrii ordinii i disciplinei militare pe timpul ncorporrilor, concentrrilor, mobilizrilor sau aplicaiilor; meninerea disciplinei militare pe timpul activitilor i ceremoniilor militare, a srbtorilor legale i religioase sau a altor evenimente la care particip efective militare; participarea la misiuni de urmrire, prindere i reinere a dezertorilor i evadailor din rndul militarilor, n conformitate cu prevederile legale n vigoare; participarea mpreun cu unitile i formaiunile de protecie civil, jandarmi i pompieri, la activiti de salvare i evacuare a persoanelor i bunurilor materiale, iar la solicitarea autoritilor administraiei publice locale i la ordinul ealonului superior, pentru limitarea i nlturarea urmrilor provocate de incendii, explozii, avarii, accidente grave, epidemii, calamiti naturale sau catastrofe; participarea mpreun cu organele parchetelor militare i ale poliiei la investigarea evenimentelor produse de personalul armatei n unitile militare sau n afara acestora, dac sunt n legtur cu atribuiile de serviciu, n conformitate cu prevederile legale n vigoare; participarea la neutralizarea grupurilor de cercetare-diversiune sau teroriste; asigurarea meninerii ordinii i disciplinei n cadrul unitilor i subunitilor militare romneti participante la misiuni cu mandat internaional; executarea pazei unor transporturi de documente militare clasificate.Asigurarea controlului circulaiei impune2: supravegherea, ndrumarea i controlul circulaiei autovehiculelor i coloanelor militare, n perimetrele i zonele ordonate, urmrind respectarea de ctre conductorii auto a legislaiei rutiere, regulamentelor, instruciunilor, dispoziiilor tehnice i ordinelor n vigoare, privind circulaia pe drumurile publice; participarea, mpreun cu organele parchetelor militare i ale poliiei, n calitate de reprezentani ai Ministerului Aprrii Naionale, la cercetarea accidentelor de circulaie n care au fost implicate autovehiculele Ministerului Aprrii Naionale; monitorizarea accidentelor de circulaie produse cu autovehiculele militare i cu autovehiculele proprietate personal de ctre personalul armatei; verificarea testrii i pregtirea instructorilor auto i a conductorilor de autovehicule din unitile militare; participarea la ndrumarea traficului rutier i nsoirea coloanelor de autovehicule militare, pe timpul aplicaiilor, exerciiilor de mobilizare, n cadrul activitilor de protocol sau a altor activiti; verificarea n unitile militare a modului n care se aplic prevederile regulamentelor i instruciunilor referitoare la lucrrile de mentenan a sistemelor care concur la sigurana rutier a autovehiculelor aparinnd Ministerului Aprrii Naionale; ntreprinderea de aciuni pentru implementarea i meninerea unei nalte educaii rutiere a personalului conductor de autovehicule militare i verificarea eficienei acestora; analizarea solicitrilor unitilor militare n vederea eliberrii de ctre organele autoritilor publice locale, de autorizaii de circulaie a autovehiculelor militare pe trasee interzise, atunci cnd este necesar.Asigurarea proteciei personalului militar, paza obiectivelor militare sau de interes militar i a bunurilor aflate n patrimoniul armatei presupune3: asigurarea proteciei militarilor n garnizoan, n tabr, la aplicaii, n misiuni i n orice alte mprejurri, n limitele competenelor stabilite, cu respectarea legislaiei n vigoare; asigurarea pazei i aprarea bunurilor aflate n patrimoniul armatei potrivit prevederilor legilor i regulamentelor militare, ordinelor i misiunilor primite; executarea pazei unor obiective militare sau de interes militar4; executarea pazei unor transporturi militare speciale; participarea la ordin, la realizarea proteciei i pazei demnitarilor militari i civili din Ministerul Aprrii Naionale, precum i a demnitarilor strini, militari i civili, din structurile militare pe timpul ederii lor n Romnia; asigurarea proteciei familiilor militarilor aflai n misiune de lupt peste hotare, potrivit hotrrii comandantului, n funcie de situaia concret.Misiuni ale poliiei militare n situaii de crizPoliia militar execut misiunile din timp de pace i n funcie de situaiile nou create, precum i de legislaia n vigoare astfel: limiteaz sau interzice accesul vehiculelor sau persoanelor n anumite zone, ori ntre anumite ore i elibereaz, n cazuri justificate, permise de liber trecere; particip la evacuarea din zona de responsabilitate supus regimului strii de asediu sau de urgen a persoanelor a cror prezen nu se justific; particip la ndrumarea persoanelor evacuate sau refugiate pe direciile i ctre zonele stabilite pentru grupare / regrupare i ine evidena acestora; particip, temporar, la ordin, la asigurarea pazei militare a sediilor autoritilor publice centrale i locale, a staiilor de alimentare cu ap, energie, gaze, de radio i televiziune, precum i a unor ageni economici sau obiective de importan naional; asigur paza obiectivelor militare, particip la organizarea proteciei antiteroriste i pregtete aciuni de intervenie rapid mpotriva atacurilor teroriste ndreptate asupra obiectivelor militare; particip la interzicerea circulaiei rutiere, feroviare, navale i aeriene pe diferite rute i accesul ctre staiile i nodurile de cale ferat, danele maritime i porturile fluviale i aeroporturile ocupate sau distruse; supravegheaz, la ordin, persoanele periculoase i zonele cu grad de risc ridicat.Misiuni ale poliiei militare pe timp de rzboi5Poliia militar i exercit atribuiile att n zonele de conflict ct i n afara acestora, continu i amplific unele activiti din timp de pace i situaii de criz i, potrivit noii situaii create, precum i de legislaia n vigoare, poate executa urmtoarele misiuni: asigur paza, escortarea convoaielor i protejarea prizonierilor de rzboi mpotriva actelor de violen, intimidrilor, torturilor i curiozitii publice, pe timpul dispunerii acestora n campusurile permanente sau/i pe timpul transferrii dintr-un loc de dispunere n altul; verific instalarea i ridicarea indicatoarelor militare de ndrumare a circulaiei din zonele de responsabilitate; asigur fluena circulaiei, urmrind scoaterea n afara drumurilor a autovehiculelor i tehnicii de lupt avariate sau defecte; dirijeaz varientarea deplasrilor, pe alte itinerare n cazul distrugerii, contaminrii sau blocrii itinerarelor de baz i la intrarea n zone ce beneficiaz de protecie i dirijarea circulaiei pe variante; dirijeaz deplasarea unitilor i marilor uniti, conform graficului de mar; particip la supravegherea i meninerea ordinii, controleaz i ndrum traficul rutier pe timpul deplasrilor n cadrul fiilor de aciune ale marilor uniti; particip la asigurarea siguranei deplasrii i pazei n locurile de dispunere a punctelor de comand i a centrelor de transmisiuni izolate din sistemul de transmisiuni de nivel strategic; particip la urmrirea i reinerea dezertorilor, evadailor, infractorilor, prizonierilor de rzboi i a persoanelor suspecte sau ostile din zona de responsabilitate; particip la monitorizarea i meninerea ordinii pe timpul evacurii populaiei i bunurilor materiale din zonele de conflict.Misiuni ale poliiei militare pe timpul participrii la operaii multinaionale6Unitile i subunitile de poliie militar acioneaz n cadrul operaiilor ntrunite multinaionale ca fore efectiv participante. Aciunile fac parte dintr-un ansamblu de activiti complexe i multifuncionale desfurate n baza: mandatului misiunii ONU sau OSCE referitor la operaii de meninere i impunere a pcii, inclusiv a celor cu participare sau sub conducere NATO; acordului privind statutul forelor (SOFA) sau a acordului privind statutul misiunii (SOMA); regulilor de angajare, care stabilesc conduita din punct de vedere politico-militar, pn la cele care se adreseaz fiecrui poliist militar; altor acorduri internaionale la care Romnia este parte.n conformitate cu mandatul primit, pe timpul participrii la operaii ntrunite multinaionale, poliia militar poate aciona pentru: supravegherea, controlul, meninerea sau restabilirea ordinii i disciplinei n rndul personalului militar i civil participant la operaiune; asigurarea ordinii i disciplinei pe timpul deplasrilor sau n perioadele cu fluctuaii mari de personal sau de rotire a efectivelor din zona de responsabilitate; verificarea documentelor de identitate i ale autovehiculelor aparinnd personalului operaiunii; participarea la recuperarea armamentului, muniiilor sau a altor mijloace i materiale pierdute sau sustrase; investigarea abaterilor disciplinare i a accidentelor de circulaie n care sunt implicate autovehicule i/sau personal din cadrul operaiunii; paza i accesul n obiectivele aparinnd operaiunii; supravegherea i ndrumarea traficului rutier din zona de responsabilitate; cooperarea cu celelalte uniti i formaiuni militare din zona de responsabilitate, pentru rezolvarea unor situaii deosebite; colaborarea cu organele de ordine i autoritile locale n rezolvarea unor situaii n care sunt implicai membrii operaiunii; consilierea comandanilor n probleme de poliie militar; monitorizarea zonelor de separaie; paza temporar a obiectivelor de importan deosebit; supravegherea taberelor de refugiai; asigurarea proteciei personalului i bunurilor forelor participante; investigarea infraciunilor svrite de militari n taberele militare sau de refugiai, situate n zona de responsabilitate.NOTE:

1.Regulamentul poliiei militare P.M. 1, Bucureti, 2003, art.14.2.Instruciuni privind executarea controlului i ndrumrii circulaiei vehiculelor aparinnd Ministerului Aprrii Naionale i nsoirea coloanelor militare-P.M.-

ORDINNr. 1134 din 13 ianuarie 2006pentruaprobarea Regulamentului privind planificarea, pregatirea, organizarea, desfasurarea si conducerea actiunilor de interventie ale serviciilor de urgenta profesionisteEMITENT:MINISTERUL ADMINISTRAIEI sI INTERNELORPUBLICATN: MONITORUL OFICIALNR. 50 din 19 ianuarie 2006Avnd n vedere prevederileart.28din Regulamentul de organizare si functionare al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, aprobat prin Hotarrea Guvernului nr.1.490/2004, si aleart.13din Hotarrea Guvernului nr. 1.492/2004 privind principiile de organizare, functionare si atributiile serviciilor de urgenta profesioniste,ntemeiulart.9alin.(4)dinOrdonanta de urgenta a Guvernului nr.63/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobata cu modificari si completari prinLegea nr.604/2003, cu modificarile si completarile ulterioare,ministruladministratiei si internelor emite urmatorul ordin:ART. 1Se aproba Regulamentul privind planificarea, pregatirea, organizarea, desfasurarea si conducerea actiunilor de interventie ale serviciilor de urgenta profesioniste, prevazut nanexacare face parte integranta din prezentul ordin.ART. 2Inspectoratul GeneralpentruSituatii de Urgenta si inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene si al municipiului Bucuresti vor asigura ducerea la ndeplinire a prevederilor prezentului ordin.ART. 3La data intrarii n vigoare a prezentului ordin, prevederile Regulamentului nr. 950/1999 privind activitatile de prevenireaincendiilor si de interventie a pompierilor militari se abroga.ART. 4Prezentul ordin se publica n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.ANEXA 1REGULAMENTprivindplanificarea, pregatirea, organizarea, desfasurarea si conducerea actiunilor de interventie ale serviciilor de urgenta profesionisteCAP. 1Dispozitii generaleART. 1Activitatea de interventie, desfasurata de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, denumit n continuare Inspectorat General, si structurile subordonate reprezinta o componenta principala a sistemului integrat de m 24324i87y asuri tehnice si organizatorice, planificate si realizate potrivit legii, pentru raspunsul oportun si calificat n situatii de urgenta.ART. 2Unitatile subordonate Inspectoratului General sunt structuri de interventie abilitate n managementul situatiilor de urgenta si desfasoara activitati de interventie n localitati, la operatori economici, n institutii publice, la persoane fizice si juridice, indiferent de forma de proprietate din zona de competenta si raioanele de interventie, potrivit prevederilor prezentului regulament.ART. 3La nivel national, activitatea de interventie este coordonata de Centrul Operational National, care elaboreaza conceptia generala privind planificarea, pregatirea, organizarea si desfasurarea actiunilor de raspuns si procedurile specifice de interventie, pe tipuri de risc potential generatoare de situatii de urgenta.ART. 4(1) La nivel teritorial unitatile*1), prin centrele operationale, elaboreaza conceptia specifica privind planificarea, pregatirea, organizarea si desfasurarea actiunilor de raspuns n situatii de urgenta, la localitati, obiective, institutii publice, constructii cu aglomerari de persoane si operatori economici sursa de risc din zona de competenta.(2) Conceptia specifica privind planificarea, pregatirea, organizarea si desfasurarea actiunilor de raspuns se elaboreaza pe baza conceptiei generale elaborate de Centrul Operational National.------------*1) Prin unitati, n contextul prezentului regulament, n afara cazurilor n care se nominalizeaza, se ntelege: Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, inspectorat, grup de interventie si unitatea speciala de interventie n situatii de urgenta.ART. 5(1) n organizarea, desfasurarea si conducerea actiunilor de interventie, unitatile si subunitatile*2) aplica urmatoarele principii de baza: al organizarii teritorial-administrative, al deconcentrarii si descentralizarii responsabilitatii, al corelarii cerintelor cu resursele, al cooperarii, al legalitatii si solidaritatii.(2) n acest sens se au n vedere:a) prevenirea, n masura n care este posibil, si limitarea efectelor situatiilor de urgenta;b) prioritatea protectiei si salvarii vietii n situatii de urgenta;c)respectareadrepturilor si libertatilor fundamentale ale omului;d) asumarea responsabilitatii gestionarii situatiilor de urgenta;e) cooperarea la nivel interjudetean, regional, national si international cu organisme si organizatii similare;f) transparenta activitatilor desfasurate pentru gestionarea situatiilor de urgenta, astfel nct acestea sa nu conduca la agravarea efectelor produse;g) continuitatea si raspunsul gradual n activitatile de gestionare a situatiilor de urgenta;h) operativitatea, conlucrarea activa si subordonarea ierarhica si operationala a structurilor de interventie specializate.------------*2) Prin subunitate, n afara cazurilor n care se nominalizeaza, se ntelege: detasament special, detasament, sectie, statie, pichet, garda de interventie, echipa de interventie.ART. 6Activitatile de pregatire a interventiei desfasurate de unitati se planifica si se evalueaza, de regula, trimestrial si ori de cte ori evolutia situatiei operative din zona de competenta o impune, dupa indicatori fizici si de performanta, corespunzator normelor n vigoare. La nivelul subunitatilor activitatea de pregatire a interventiei se realizeaza lunar si ori de cte ori situatia operativa o impune.ART. 7Pentru planificarea activitatilor de pregatire a interventiilor desfasurate de unitati se tine seama de importanta institutiilor publice si a operatorilor economici, de capacitatea de raspuns n situatii de urgenta a acestora si a localitatilor, de evolutia previzibila a situatiei operative, precum si de fortele si mijloacele de interventie profesioniste si voluntare avute la dispozitie.ART. 8n conducerea activitatilor si actiunilor de interventie se respecta att ierarhizarea prevazuta n statele de organizare si n regulamentele de organizare si functionare ale unitatilor, ct si ierarhizarea operativa precizata n prezentul regulament.ART. 9(1) Inspectorii sefi/comandantii unitatilor si subunitatilor raspund de aplicarea prevederilor prezentului regulament si au obligatia de a actiona pentru identificarea, particularizarea si aplicarea procedurilor specifice de interventie, pe tipuri de risc, precum si pentru perfectionarea formelor, metodelor si tehnicilor specifice de interventie n vederea cresterii nivelului de performanta n gestionarea situatiilor de urgenta.(2) Principiile pe care trebuie sa le respecte formele, metodele si tehnicile de interventie sunt: principiul sigurantei individuale si colective; principiul eficientei operative; principiul oportunitatii aplicarii procedurilor n succesiunea actiunilor de interventie.ART. 10Validarea si generalizarea inovatiilor n domeniul procedurilor, formelor, metodelor si tehnicilor de interventie, propuse de catre inspectoratele judetene, se efectueaza de catre o comisie din cadrul Inspectoratului General, care le apreciaza si le testeaza, hotarnd introducerea lor n uzul general.CAP. 2Planificarea, pregatirea, organizarea si desfasurarea interventieiSECIUNEA IPlanificarea actiunilor de interventieART. 11Planificarea activitatilor de pregatireainterventiilor cuprinde urmatoarele etape:a) initierea planificarii: stabilirea scopurilor si obiectivelor; executarea recunoasterilor n teren; identificarea directiilor principale de concentrare a efortului; nsusirea misiunii; stabilirea principalelor elemente necesare planificarii actiunilor de interventie rezultate din analiza situatiei si elaborarea documentatiei specifice;b)orientareapersonalului implicat n planificarea actiunii de interventie si transmiterea dispozitiilor preliminare;c) elaborarea conceptiei: stabilirea etapelor si fazelor de interventie, n functie de evolutia probabila a situatiilor de urgenta; definirea obiectivelor (niveluri, actiuni, termene); crearea de scenarii pe baza actiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la conditiile viitoare (completarea alternativelor fata de obiectivele urmarite; identificarea si alegerea alternativei de actiune optime si care recomanda planul de actiune ce urmeaza sa fie aplicat); selectarea cursului optim de actiune si stabilirea dispozitivului de interventie; luarea deciziei si precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii si cele de cooperare;d) elaborarea planului actiunii: planificarea actiunilor fortelor si mijloacelor structurilor profesioniste si private, precum si a celor abilitate pentru asigurarea functiilor de sprijin; organizarea sistemului de comunicatii si informatica; identificarea si planificarea elementelor de cooperare; planificarea logisticii; planificarea asigurarii actiunilor si protectiei subunitatilor si formatiunilor; determinarea locului si rolului inspectoratului si ale subunitatilor n raport cu obiectivele preconizate, prin evaluarea stadiului curent fata de starea de lucruri dorite n viitor; formularea planurilor de sprijin; elaborarea documentelor necesare ntocmirii planificarii actiunilor (program de masuri, plan de munca, planuri de interventie, plan de actiune, fise operative, grafice de actiuni etc.); aplicarea planului si evaluarea rezultatului (stabilirea de masuri corective n cazul abaterii de la obiectivele planificate);e)revedereaplanului actiunilor de interventie, cercetarea, completarea si modelarea acestora n vederea reluarii ciclului.ART. 12Planificarea actiunilor de interventieesteatributul prim-adjunctului inspectorului-sef (similar) si este initiata pe baza ordinului primit de la esalonul superior sau din proprie initiativa, ca raspuns la evenimentele si/sau la actiunile ce au loc n zona de competenta.ART. 13Planificarea si activitatile de pregatire a interventiei se desfasoara la ordinul inspectorului-sef.SECIUNEA a II-aPrincipiile si pregatirea actiunilor de interventieART. 14Activitatile desfasurate de unitati si subunitati n situatii de urgenta si pe timpul starilor potential generatoare de situatii de urgenta constituie actiuni de interventie.ART. 15Actiunile de interventie se pregatesc si se executa pe baza urmatoarelor principii:a) pregatirea si conducerea ntr-o conceptie unitara a actiunilor, pe baza de planuri si proceduri ntocmite din timp, care se completeaza si se actualizeaza la specificul situatiilor create;b) concentrarea efortului principal pentru salvarea vietii, bunurilor materiale si protectia mediului;c) economia de forte si mijloace prin ntrebuintarea graduala si eficienta a acestora pe tipuri de urgente, pe etape, subetape de actiune si pe schimburi, potrivit scopului si complexitatii misiunilor, n functie de amploarea situatiilor de urgenta;d) organizarea si executarea oportuna a manevrei de forte si mijloace n scopul concentrarii efortului principal dintr-un raion (punct de lucru, obiectiv, sector) n altul, pe timpul actiunilor de interventie, n functie de evolutia situatiei operative;e) realizarea si mentinerea cooperarii nentrerupte ntre fortele participante la actiunile de interventie, precum si cu alte structuri existente n zona si solicitate n sprijin;f) conducerea continua, ferma, supla si oportuna a actiunilor de interventie;g) asigurarea actiunilor de interventie;h) mentinerea unei capacitati permanente de raspuns prin constituirea unei rezerve de forte si mijloace.ART. 16La nivel national conducerea activitatilor de pregatire a interventiei se realizeaza ierarhic de catre personalul inspectorului general.ART. 17Principalele activitati si masuri pregatitoare care se executa sunt:a) stabilirea si luarea n evidenta pentru interventie a obiectivelor si localitatilor din zona de competenta, precum si stabilirea raioanelor n care se angajeaza fortele si mijloacele de interventie;b) determinarea tipurilor de risc si caracteristicilor operative ale zonei de competenta (raionului de interventie, obiectivului);c) elaborarea conceptiei probabile de actiune;d)organizareamasurilor specifice de protectie;e)pregatireapsihologica a personalului;f)organizareacooperarii ntre subunitatile proprii, ntre unitate/subunitate cu serviciile voluntare sau private pentru situatii de urgenta, precum si cu celelalte forte care participa la actiunile de interventie;g)organizareaactivitatii de informare publica;h)organizareaconducerii si a sistemului de comunicatii si informatica;i)organizareaserviciului operativ si pregatirea pentru interventie a personalului si a tehnicii specifice;j) verificarea gradului de ncadrare si dotare a serviciilor profesioniste pentru interventie;k) verificarea gradului de pregatire a obiectivelor si localitatilor pentru interventie, prin exercitii si aplicatii tactice.ART. 18(1) Luarea n evidenta a obiectivelor si localitatilor din zona de competenta (raion de interventie) este obligatorie si se executa n scopul culegerii datelor privind caracteristicile acestora.(2) Culegerea, centralizarea si actualizarea datelor se asigura, n principal, prin executarea de studii, studii tactice, recunoasteri preliminare, precum si prin analiza documentatiilor tehnice de organizare, sistematizare si amenajare a teritoriului, a celor de proiectare si de executare a constructiilor si instalatiilor, prin studiul documentelor de evidenta ale directiei judetene/a municipiului Bucuresti de statistica si registrului comertului, a altor documente ce pot asigura informatiile necesare elaborarii conceptiei de actiune si ntrebuintarii fortelor si mijloacelor n situatii de urgenta.(3) Institutiile si operatorii economici sunt obligate/obligati sa contacteze inspectoratele pentru situatii de urgenta (judetene/municipiu) si sa furnizeze, prin personalul specializat, datele necesare modificarii conceptiei de actiune, daca, dupa elaborarea documentelor de pregatire a actiunilor de interventie, apar schimbari organizatorice, structurale sau tehnologice.ART. 19(1) Caracteristicile operative ale zonei de competenta se stabilesc prin centralizarea, prelucrarea si analizarea datelor obtinute si se materializeaza n baza de date.(2) Principalele caracteristici operative avute n vedere sunt urmatoarele:a) existenta tipurilor de risc generatoare de situatii de urgenta si consecintele acestora asupra populatiei, bunurilor, mediului si valorilor de patrimoniu;b) caracteristicile fizico-geografice ale zonei de dispunere a unitatilor administrativ-teritoriale;c) criteriile de performanta ale constructiilor, instalatiilor si ale altor amenajari;d) densitatea, marimea si comportarea la foc sau la alte tipuri de risc a constructiilor;e) numarul si marimea localitatilor, modul de amplasare n teritoriu si densitatea de locuitori a acestora;f) timpii operativi de interventie;g) capacitatea de actiune a fortelor proprii si a serviciilor de urgenta voluntare sau private;h) specificul interventiilor, n functie de natura situatiilor de urgenta;i) nivelul sustinerii logistice a actiunilor de interventie.ART. 20Elaborarea conceptiei de actiune este principala activitate prin care se pregateste interventia si se materializeaza n documentele operative de interventie.ART. 21Misiunile specifice de protectie n situatii de urgenta se organizeaza pe baza planurilor de actiune/interventie si/sau de cooperare, dupa caz, precum si n baza ordinelor de misiune primite.ART. 22Organizarea si executarea nentrerupta a cercetarii au caracter centralizat si unitar si se realizeaza conform dispozitiilor esalonului superior, precum si pe baza planurilor de cooperare ntocmite din timp.ART. 23Cercetarea se realizeaza, n scopul culegerii datelor si informatiilor referitoare la actiunile de interventie, de catre persoane autorizate, numite special pentru aceasta activitate.ART. 24Organizarea sistemului de comunicatii si informatic se realizeaza n scopul coordonarii fortelor si mijloacelor pe timpul actiunilor de interventie, prin functionarea ntr-un sistem unic a legaturilor radio, fir sau informatice, pe baza planului de comunicatii al inspectorului-sef/comandantului si a dispozitiilor esalonului superior.ART. 25(1) Organizarea serviciului operativ, pregatirea pentru interventie a personalului si a tehnicii specifice sunt obligatorii la toate esaloanele.(2) Organizarea serviciului operativ se realizeaza n scopul asigurarii continuitatii n conducerea si coordonarea misiunilor, cunoasterii evolutiei situatiei operative din zona de competenta sau raionul de interventie, precum si pentru mentinerea permanenta a legaturii ntre esaloane.ART. 26n sprijinul activitatilor de pregatire a interventiei se adopta si masuri complementare.ART. 27Masurile complementare n sprijinul activitatilor de pregatire a interventiilor se realizeaza prin: cunoasterea procedurilor de interventie specifice si a planurilor de urgenta proprii ale obiectivelor identificate ca sursa de risc; executarea serviciului de patrulare cu autospecialele de interventie n zone si pe trasee cu numar mare de riscuri, n scopul reducerii timpului de raspuns; pregatirea obiectivelor, raioanelor, punctelor de lucru, precum si a localitatilor pentru interventie.ART. 28Pregatirea unitatilor si subunitatilor pentru interventie presupune: pregatirea efectivelor, inclusiv din punct de vedere psihologic; pregatirea tehnicii si materialelor din dotare, prin ntretinere si reparare.ART. 29Pregatirea obiectivelor, raioanelor, punctelor de lucru, precum si a localitatilor presupune un ansamblu de masuri luate din timp, n scopul asigurarii prevenirii si protectiei persoanelor, bunurilor materiale si mediului nconjurator n situatii de urgenta.SECIUNEA a III-aOrganizarea interventieiART. 30Organizarea interventiei serviciilor profesioniste pentru situatii de urgenta se realizeaza ntr-o conceptie unitara si cuprinde organizarea teritoriului, actiunilor si a personalului pentru interventie.ART. 31Organizarea teritoriului pentru interventie consta n mpartirea teritoriului national n zone de competenta, atribuite inspectoratelor/unitatilor prin hotarre a Guvernului, iar pentru grupuri de interventie si subunitati se stabilesc zone de responsabilitate, raioane si obiective de interventie, atribuite prin ordin al inspectorului general. Punctele de lucru se stabilesc prin ordin al comandantului subunitatii, n baza aprobarii date de inspectorul-sef/comandantul unitatii, n cadrul zonelor de competenta, zonelor de responsabilitate, raioanelor si/sau obiectivelor de interventie. Dupa caz, inspectorul general aproba nfiintarea si functionarea unor puncte de lucru n afara zonelor de competenta stabilite de unitate.ART. 32(1) n functie de locul, natura, amploarea si evolutia evenimentului, interventiile serviciilor profesioniste pentru situatii de urgenta sunt organizate astfel:a) urgenta I - asigurata de garda/garzile de interventie a/ale subunitatii n raionul (obiectivul) afectat;b) urgenta a II-a - asigurata de catre subunitatile inspectoratului judetean;c) urgenta a III-a - asigurata de catre doua sau mai multe unitati limitrofe;d) urgenta a IV-a - asigurata prin grupari operative, dislocate la ordinul inspectorului general, al Inspectoratului General, n cazul unor interventii de amploare si de lunga durata.(2) Operatiunile de interventie sunt executate n succesiune, pe urgente, astfel:a) n urgenta I, de regula, sunt cuprinse misiunile care trebuie executate de catre structurile specializate, n scopul prevenirii agravarii situatiei de urgenta, limitarii sau nlaturarii, dupa caz, a consecintelor acestora, si se refera la:1.deblocareacailor de acces si a adaposturilor;2.limitareaefectelor negative n cazul riscului iminent de prabusire a unor constructii;3.salvareavictimelor;4.acordareaasistentei medicale de urgenta;5.descoperirea, identificarea si paza elementelor de munitie nefunctionale sau neexplodate;6. limitarea si nlaturarea avariilor la retelele de gospodarie comunala;7.evacuareasi asigurarea masurilor de adapostire a populatiei si a sinistratilor aflati n zonele supuse riscurilor;8.stingereaincendiilor;9.decontaminareapersonalului, terenului, cladirilor si tehnicii;10.asigurareamijloacelor de subzistenta.b) n urgentaaII-a se continua actiunile din urgenta I, concentrndu-se la locul evenimentului forte si mijloace de interventie, si se ndeplinesc toate celelalte misiuni specifice, pna la terminarea actiunilor de interventie.Acestea se refera la:1.dispersareapersonalului si bunurilor proprii n afara zonelor supuse riscurilor complementare;2.evacuarea, protejarea si, dupa caz, izolarea persoanelor contaminate;3.asigurareasuportului logistic privind amenajarea si deservirea taberelor pentru sinistrati;4.constituirearezervei de mijloace de protectie individuala si colectiva;5.decontaminareapersonalului, terenului, cladirilor si tehnicii, daca situatia o impune;6.executareacontrolului contaminarii radioactive, chimice si biologice a personalului si bunurilor proprii;7.executareacontrolului contaminarii surselor de apa potabila;8.executareacontrolului sanitar-epidemic n zonele de actiune a fortelor si mijloacelor proprii;9. asanarea terenului de munitia neexplodata, ramasa n urma conflictelor militare;10. refacerea sistemului de alarmare si a celui de comunicatii si informatica;11. controlul si stabilirea masurilor pentru asigurarea viabilitatii unor cai de comunicatie, pentru transportul si accesul fortelor si mijloacelor de interventie;12. asigurarea mijloacelor de subzistenta;13. ndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege.(3) n cadrul urgentelor a III-a, asigurata de doua sau mai multe unitati limitrofe, si a IV-a, asigurata prin grupari operative, dislocate la ordinul inspectorului general, al Inspectoratului General, n cazul unor interventii de amploare si de lunga durata, continua sa se execute actiunile din primele doua urgente, n functie de momentul n care s-au declarat, cu forte si mijloace sporite.SECIUNEA a IV-aDesfasurarea interventieiART. 33n urma manifestarii unor situatii de urgenta, dupa caz, se creeaza: raionul (zona) de distrugere; raionul (zona) incendiat (incediata); raionul (zona) contaminat (contaminata) chimic; raionul exploziei nucleare si/sau zona contaminat/contaminata radioactiv; raionul (focarul) contaminat biologic; zona de inundatii; zona de nzapeziri.ART. 34Situatiile de urgenta pot fi produse de riscuri naturale, riscuri tehnologice si riscuri biologice, care prin amploare si intensitate ameninta viata si sanatatea populatiei, mediul nconjurator, valorile materiale si culturale importante, iar pentru restabilirea starii de normalitate sunt necesare adoptarea de masuri si actiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare si managementul unitar al fortelor si mijloacelor implicate.ART. 35Desfasurarea interventiei cuprinde urmatoarele operatiuni principale:a)alertareasi/sau alarmarea unitatilor si a subunitatilor pentru interventie;b)informareapersonalului de conducere asupra situatiei create;c)deplasareala locul interventiei;d)intrarean actiune a fortelor, amplasarea mijloacelor si realizarea dispozitivului preliminar de interventie;e)transmitereadispozitiilor preliminare;f)recunoasterea, analiza situatiei, luarea deciziei si darea ordinului de interventie;g)evacuarea, salvarea si/sau protejarea persoanelor, animalelor si bunurilor;h) realizarea, adaptarea si finalizarea dispozitivului de interventie la situatia concreta;i) manevra de forte;j) localizarea si limitarea efectelor evenimentului (dezastrului);k) nlaturarea unor efecte negative ale evenimentului (dezastrului);l) regruparea fortelor si mijloacelor dupa ndeplinirea misiunii;m) stabilirea cauzei producerii evenimentului si a conditiilor care au favorizat evolutia acestuia;n) ntocmirea procesului-verbal de interventie si a raportului de interventie;o) retragerea fortelor si mijloacelor de la locul actiunii n locul de dislocare permanenta;p) restabilirea capacitatii de interventie;q)informareainspectorului general/inspectorului-sef/comandantului si a esalonului superior.SECIUNEA a V-aConducerea actiunilor de interventieART. 36Inspectoratul Generalestestructura nationala de conducere a actiunilor tuturor serviciilor de urgenta profesioniste constituite conform legii.ART. 37Inspectoratul Generalexercitarolul de decizie n relatiile cu serviciile profesioniste de urgenta prin Centrul Operational National.ART. 38Inspectoratul pentru situatii de urgenta judetean/al municipiului Bucuresti este serviciul de urgenta profesionist care, prin organul sau de specialitate - centrul operational - asigura conducerea ferma, nentrerupta si directa a subunitatilor de interventie.ART. 39(1) Sistemul de conducereestestructura decizionala cu rol de a asigura continuitatea actiunilor de interventie.(2) Sistemul de conducereestealcatuit din: subsistemul decizional, subsistemul operational, subsistemul informational, subsistemul logistic, subsistemul de securitate si subsistemul relatiilor functional-organizatorice.ART. 40(1) Comandantul interventiei/actiuniiesteconducatorul subsistemului decizional.(2) Comandantul interventiei/actiuniiiadecizii privind desfasurarea actiunilor de interventie, da misiuni structurilor subordonate si asigura controlul ndeplinirii acestora.ART. 41Subunitatile inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean/al municipiului Bucuresti, mpreuna cu grupurile de suport tehnic, formeaza subsistemul operational care ajuta n luarea deciziilor si materializeaza actul de conducere n documente de conducere si pentru informare.ART. 42(1) Subsistemul informational cuprinde totalitatea informatiilor, circuitelor si fluxului informational, precum si mijloacele de prelucrare automata a informatiilor.(2) Toate informatiile despre situatiile de urgenta provenite de la sursele proprii sau de la alte surse trebuie dirijate catre punctul de comanda al unitatii.(3) Pentru realizarea fluxului informational se folosesc att mijloacele de nzestrare, ct si sistemele si circuitele de telecomunicatii din sistemul teritorial.ART. 43Sistemul logisticesteformat din elemente specializate care realizeaza conditiile materiale necesare Inspectoratului General pentru exercitarea actului de conducere si desfasurarea interventiei.ART. 44Subsistemul de securitate cuprinde totalitatea masurilor si activitatilor caresaasigure protectia sistemului de conducere.ART. 45Relatiile functional-organizatorice sunt raporturile care se stabilesc ntre Inspectoratul Generalsicomitetele pentru situatii de urgenta ale ministerelor si institutiilor centrale, precum si ntre inspectoratele judetene/al municipiului Bucuresti si comitetele pentru situatii de urgenta.ART. 46(1) Conducerea actiunilor de interventie, pe urgente, se asigura astfel:a) urgenta I - de seful garzii de interventie al subunitatii n al carei raion de interventie s-aprodus situatia de urgenta;b) urgenta a II-a - de comandantul grupului de interventie sau de inspectorul-sef, pentru inspectoratele unde nu functioneaza grupuri de interventie;c) urgenta a III-a - de inspectorul-sef n a carui raza de competenta s-a produs evenimentul;d) urgenta a IV-a - de inspectorul general al Inspectoratului General.(2) Actiunile de interventie complexe din urgenta I vor fi conduse de comandantii de subunitati.(3) n absenta comandantilor prevazutila alin. (1) lit. a) - d), conducerea actiunilor de interventie se asigura de catre nlocuitorii legali la comanda.ART. 47Conducerea si desfasurarea interventiei se executa de urmatorul personal si structuri:a) comandantul interventiei/actiunii;b) grupa operativa - de regula n urgenteleaII-a - a IV-a;c) sefii sectoarelor de interventie;d) garzile de interventie constituite din echipaje specializate pentru: stingere; cautare-salvare-evacuare; asistenta medicala de urgenta si descarcerare; asanare - pirotehnica; protectie N.B.C.; asigurarea actiunilor de interventie.ART. 48(1) Comandantul interventiei/actiunii este sprijinit n conducerea operatiunilor de interventie de grupa operativa sau de alte persoane stabilite de acesta.(2) Dupa caz, n grupa operativa sunt inclusi si specialisti din obiectivul afectat.ART. 49Personalul prevazut laart.46alin.(1) lit. a) si laart. 47lit. d), precum si personalul de serviciu n punctul de comanda executa, de regula, serviciul n ture ori n schimburi.ART. 50n situatia n care conducerea actiunilor de interventie revine inspectorului general (urgenta a IV-a) sau se deruleaza actiuni de interventie complexe din urgentele a II-a - a IV-a la ordin, intra n functiune punctul de comanda mobil naintat.SECIUNEA a VI-aRaportarea si analiza interventiilor.Logistica actiunilor de interventieART. 51Informarea comandantului siaesalonului superior se realizeaza prin rapoarte operative, de interventie si de evaluare a interventiei.ART. 52(1) Logistica actiunilor de interventie cuprinde masurile si activitatile organizate, planificate si desfasurate n scopul asigurarii la timp si fara ntrerupere cu resurse materiale necesare ndeplinirii misiunilor, mentinerii n permanenta a starii de sanatate a personalului operativ, a starii de functionare a tehnicii de lupta si de comunicatii.(2) Logistica interventiei se realizeaza pe baza deciziei inspectorului-sef/comandantului si a dispozitiilor esalonului superior.ART. 53La organizarea logisticii se tine seama de nzestrarea unitatilor si a subunitatilor de interventie, normele de consum, nivelul stocurilor, situatia sanitar-epidemiologica a efectivelor, gradul de solicitare a personalului pentru ndeplinirea misiunilor, caracteristicile zonei de competenta si de sursele de aprovizionare.ART. 54Logistica actiunilor de interventie vizeaza:a)asigurareaaprovizionarii, conservarii si distribuirii hranei, a antidoturilor, a echipamentului de protectie, precum si a altor materiale;b)asigurareaechipamentului de protectie si a altor materiale;c)asigurareamentinerii n stare de functionare si exploatare a mijloacelor n cadrul punctelor de asistenta tehnica si realizarea rezervelor de carburanti si consumabile;d)realizareasi mentinerea legaturilor cu personalul de la locul interventiei, cu fortele cu care se coopereaza, cu dispeceratele unitatilor, subunitatilor, autoritatile locale, precum si cu esalonul superior;e)asigurareaaprovizionarii cu materiale sanitare si farmaceutice, prevenirea aparitiei mbolnavirilor si acordarea ajutorului medical de urgenta.CAP. 3Documente de planificare, pregatire, organizare, conducere, raportare, evidenta si analiza a actiunilor de interventieART. 55(1) n functie de destinatia lor, documentele se clasifica n:a) documente pentru pregatirea si organizarea interventiei;b) documente pentru conducerea si desfasurarea interventiei;c) documente pentru evidenta, analiza, evaluare si raportare.(2) Continutul documentelor precizatela alin. (1) va fi stabilit prin dispozitii tehnice ale inspectorului general.CAP. 4Dispozitii finaleART. 56Personalul Inspectoratului General si al structurilor subordonate este obligat sa cunoasca n partile ce l privesc si sa aplice ntocmai prevederile prezentului regulament.ART. 57n baza prezentului regulament, inspectorul general emite:a)instructiuni, dispozitii/metodologii, proceduri, ghiduri, precizari, reguli si masuri de asistenta tehnica, precum si norme tehnice specifice domeniului de competenta;b)regulisi masuri de protectie a muncii, specifice pregatirii, organizarii si desfasurarii interventiilor n situatii de urgenta;c)normetehnice de asistenta pe timpul misiunilor, privind exploatarea si ntretinerea autospecialelor, aparaturii, mijloacelor si echipamentului de interventie.ART. 58Activitatea de raportare despre actiunile de interventie desfasurate, precum si informarea operativa ntre structurile locale ale Ministerului Administratiei si Internelor se fac potrivit ordinelor ministrului si ale inspectorului general.ART. 59Informarea prefectilor, consiliilor judetene sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti privind activitatea de interventie n situatii de urgenta se asigura de catre inspectorii-sefi/comandanti imediat dupa informarea esalonului superior.