CAPITOLUL I CONSIDERAII GENERALE PRIVIND INFRACIUNEA

1. NOIUNE. Codul Penal prevede c : infraciunea este aceea fapt care prezint pericol social, svrit cu vinovie i prevzut de legea penal (art.17 Cod penal), iar din punctul de vedere al pericolului social1 trebuie analizat n ce msur fapta svrit este de natur s aduc atingere unei valori protejate de lege i dac pentru sancionarea faptei este necesar aplicarea unei pedepse. Dac o fapt este svrit cu vinovie2 nseamn c aceasta a fost svrit cu una dintre urmtoarele forme de vinovie: - intenie3direct sau intenie indirect, - culp cu prevedere sau cupl fr prevedere,1

Art. 181 Cod penal se refer la fapt care nu prezint pericolul social al unei infraciuni i a fost modificat de Lege nr. 202/2010 privind unele msuri pentru accelerarea soluionrii proceselor din 25 octombrie 2010, M. Of. 714/2010: Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, dac prin atingerea minim adus uneia din valorile aprate de lege i prin coninutul ei concret, fiind lipsit n mod vdit de importan, nu prezint gradul de pericol social al unei infraciuni.

2 3

Conform art.19 din Codul penal. a se vedea Alexandru Boroi Drept penal. Parte general. Editura C. H. Beck, Bucureti 2010,

p. 136-137. Intenie direct sau dol direct i intenie indirect sau dol eventual.1

- praeterintenie (intenie depit). O fapta este svrit cu intenie:-

direct dac autorul prevede rezultatul faptei sale i urmrete producerea lui i

-

indirect dac autorul prevede rezultatul faptei sale i dei nu l urmrete, accept totui posibilitatea producerii sale.

Dac fapta este svrit din culp: -culpa este cu prevedere n cazul n care fptuitorul svrete fapta prevznd rezultatul acesteia, dar neacceptndu-l, socotind n mod nentemeiat c nu se va produce i - culp fr prevedere dac fptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuia i putea s-l prevad. Praeterintenia4 (intenia depit) este o form special a vinoviei i exista atunci cnd fapta constnd ntr-o aciune sau inaciune intenionat produce un rezultat mai grav, care se datoreaz culpei fptuitorului, aprnd deci ca o form de vinovie care unete intenia i culpa. n ceea ce privete analiza infraciunii, aceasta este imposibil fr cunoaterea coninutului infraciunii, respectiv fr cunoaterea tuturor condiiilor prevzute de lege pentru caracterizarea faptei drept infraciune i fr punerea n discuie a factorilor infraciunii (obiectul, subiecii, locul i timpul).

2.4

FACTORII INFRACIUNII.

Praeterintentia este prevzut de art.15 alin 5 din noul cod penal.2

Analiza factorilor infraciunii cuprinde analiza obiectului infraciunii, a subiecilor, locului i timpului producerii acesteia. Obiectul infraciunii reprezint valoarea social i relaiile create n jurul acestei valori, care sunt periclitate sau vtmate prin fapta infracional. Obiectul juridic general este format din totalitatea relaiilor sociale octrotite prin norma de drept penal, n timp ce obiect juridic generic (de grup) este reprezentat de ctre grupul de valori sociale de aceeai natur ocrotite prin norma penal. Obiect juridic specific const n valoarea social concret creia i se aduce atingere prin svrirea infraciunii, iar obiect juridic nemijlocit (material), prezent la infraciunile de rezultat5, se refer la valoarea social exprimat ntr-o entitate material. Obiectul juridic complex este specific infraciunilor complexe i este format dintr-un obiect juridic principal (principala relaie social afectat) i un obiect juridic secundar (relaia social afectat n secundar)6. Subiecii infraciunii. Persoanele implicate n svrirea infraciunii, fie prin svrirea acesteia (subiect activ), fie prin suportarea consecinelor ei (subiect pasiv) poart denumirea de subieci ai infraciunii. Subiectul activ trebuie s ndeplineasc anumite condiii generale i speciale. Dintre acestea, condiiile generale se refer la vrst, responsabilitate, libertate de voin i aciune, n timp ce, condiiile speciale care se refer la anumite caliti aleinfraciunile care au obiect material sunt infraciuni de rezultat, iar infraciunile care nu au a se vedea n acest sens infraciunea de tlhrie prevzut de art.211 Cod Penal.3

5

obiect material sunt infraciuni de pericol.6

persoanei (cetean pentru infraciunea de trdare, strin pentru infraciunea de spionaj, etc.). n ceea ce privete condiia referitoare la vrst, trebuie reinut c pn la 14 ani se prezum absolut c minorul nu are discernmnt, ntre 14 i 16 ani se prezum relativ c minorul nu are discernmnt, iar dup vrsta de 16 ani se prezum c minorul are capacitate penal. Responsabilitatea poate fi definit drept aptitudinea persoanei de a realiza faptele sale i semnificaia lor social, precum i de a i dirija n mod contient voina, n raport de aceste fapte, n timp ce responsabilitatea juridic este definit ca o atitudine contient i deliberat de asumare a grijii fa de modul de realizare a normelor de drept, fa de integritatea ordinii juridice, ca i fa de aciunile pe care le ntreprinde individul n vederea asigurrii unui climat de legalitate7, astfel c ea reprezint n fapt atitudinea cultural a individului fa de legislaie, o atitudine ntreprins din proprie iniiativ i nu impus, ca o obligaie, din afar, o raportare activ a individului la atitudinile celor din jur. Funcia responsabilitii juridice de a asigura conservarea, ameliorarea, funcionalitatea i transformarea sistemului normelor juridice, n scopul meninerii i promovrii ordinei juridice i a binelui public8, acioneaz n mod global, promovnd i protejnd valori de drept precum sigurana, justiia i progresul

7 8

Nicolae Popa Prelegeri de sociologie juridic, 1989, p.209. Mihai Bdescu Sanciunea juridic n teoria, filosofia dreptului i n dreptul romnesc,

Editura Lumina Lex, Bucureti, 2002, p. 69, a se vedea i Aida Diana Dumitrescu, Bogdan Dumitrescu Rolul i locul conceptelor de responsabilitate i de rspundere n realizarea strategiei de securitate naional cu privire la economie i bun guvernare, Universitatea Babe Bolyai, Cluj Napoca, Conferin internaional, mai 2011.4

social, n timp ce funcia rspunderii acioneaz n sensul meninerii i promovrii siguranei i stabilitii juridice. Pe de alt parte, rspunderea juridic vizeaz un raport ntre individ i autoritatea unei colectiviti i este definit de drepturile i obligaiile care se nasc n urma svririi unei fapte ilicite (drepturile i obligaiile formeaz cadrul de realizare a constrngerii de stat, prin aplicarea sanciunii juridice. Libertatea de voin i aciune se refer la faptul c fptuitorul trebuie s svreasc fapta fr a fi supus vreunei constrngeri, fizice sau morale. Condiii speciale care l vizez pe subiectul activ al infraciunii se refer la anumite caliti ale persoanei (cetean pentru infraciunea de trdare, strin pentru infraciunea de spionaj, etc.). Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc subiectul pasiv al infraciunii sunt generale (persoana fizic sau juridic s fie titulara valorii sociale ocrotite penal) i speciale (ex. : subiectul trebuie s aib anumite caliti nou nscut pentru infraciunea de pruncucidere prevzut art 177 Cod penal, funcionar care exercit o funcie care implic exerciiul autoritii de stat pentru infraciunea de ultraj prevzut de art. 239 Cod penal). Locul i timpul svririi infraciunii sunt elemente fr de care nu se poate concepe svrirea infraciunii. Coninutul constitutiv al infraciunii este alctuit din : - latura obiectiv i - latura subiectiv.

5

Latura obiectiv (elementul material, cerine eseniale, urmare imediat i legtura de cauzalite). Elementul material este reprezentat de ctre aciune/inaciune, respectiv de ctre actul de conduit interzis prin lege (lovire, ucidere, luare, nedenunare etc.). Cerine eseniale. n anumite cazuri, norma de incriminare solicit ndeplinirea anumitor condiii de loc, de timp9sau de mod, n legtur cu elementul material. Urmarea imediat const n rezultatul nemijloit al aciunii sau inaciunii, iar legtura de cauzalitate este liantul dintre elementul material i urmarea imediat. Latura subiectiv (vinovia, mobilul, scopul). Aceast latura a coninutului constituiv al infraciunii este alctuit din condiiile cerute de lege cu privire la atitudinea contiinei i voinei infractorului fa de fapta sa i de urmrile acestei fapte. Vinovia poate fi ntlnit sub forma inteniei, culpei sau praeterinteniei. Latura subiectiv a infraciunii include analiza mobilului i scopului infraciunii.

3. FORMELE INFRACTIUNII. TENTATIVA. Activitatea infracional, ca i form a manifestrii individului, cuprinde10 o perioad intern (naterea, deliberarea i decizia) i o perioad extern (faza actelor de pregtire i faza actelor de executare). Noiunea de forme ale infraciunii include : - actele preparatorii, - tentativa,9

o cerin esenial cu privire la locul svririi faptei o reprezint svrirea pe drum public a

unor infraciuni la regimul circulaiei pe drumurile publice, iar o cerin esenial de timp o reprezint prsirea cmpului de lupt n timpul luptei (art.339 cod penal).10

a se vedea i Alexandu Boroi Drept penal. Penal general, editura C.H.Beck, Bucureti, 2010,

p.175-176.6

- faptul consumat - faptul epuizat. Actele preparatorii. Prima faz a perioadei externe activitii infracionale este reprezentat de actele de pregtire i const n actele sau activiti de procurare de date i informaii, de adaptare a mijloacelor i instrumentelor, de creare a condiiilor favorabile svririi infraciunii11. Tentativa12. n Codul penal (art.20-22), sunt analizate coninutul tentativei, pedepsirea tentativei precum i desistarea i mpiedicarea rezultatului. Pentru a putea deosebi tentativa de actele preparatorii i de infraciunea fapt consumat, observm c se reine starea de tentativ dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii : - exist hotrrea de a svrii infraciunea, - a nceput executarea hotrrii infracionale, - se produce fie ntreruperea executrii i neproducerea rezultatului, fie executarea este finalizat, dar rezultatul nu se produce. Tentativa const deci n punerea n executare a hotrrii de a svri infraciunea, executare care a fost ns ntrerupt sau nu i-a produs efectul. Tentativa exist n cazul n care consumarea infraciunii nu a fost posibil datorit insuficienei sau defectuozitii mijloacelor folosite, datorit mprejurrii c n timpul cnd s-au svrit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde

11

a se vedea n acest sens dispoziiile art.173 alin.2 cod penal, privind sancionarea tentativei n pentru discuie asupra tentativei din perspectiva Noului Cod Penal a se vedea Alexandru Boroi

cazul svririi infraciunilor contra siguranei statului.12

Drept penal. Parte general, Bucureti, editura C.H.Beck, 2010, p.182-190.spre deosebire de reglementarea actual, care prevede c tentativa const n punerea n executare a hotrrii de a svri infraciunea, noua reglementare penal prevedee c tentativa reprezint punerea n executare a intenie de a svri infraciunea.7

fptuitorul credea c se afl i tentativa nu exist atunci cnd imposibilitatea de consumare a infraciunii este datorit modului cum a fost conceput executarea. Tentativa se pedepsete numai cnd legea prevede expres aceasta, cu o pedeaps cuprins ntre jumtatea minimului i jumtatea maximului prevzute de lege pentru infraciunea consumat, fr ca minimul s fie mai mic dect minimul general al pedepsei, iar dac pedeapsa prevzut de lege este deteniunea pe via, se aplic pedeapsa nchisorii de la 10 la 25 de ani. n cazul persoanei juridice, tentativa se sancioneaz cu amend cuprins ntre minimul special i maximul special al amenzii prevzute de lege pentru infraciunea consumat, reduse la jumtate, la care se pot aduga una sau mai multe pedepse complementare. Fptuitorul se poate desista prin renunarea de bun voie la continuarea executrii aciunii sau poate s mpiedice producerea rezultatului. Dac fptuitorul se desisteaz sau mpiedic producerea rezultatului, nainte de descoperirea faptei, acesta este aprat de pedeaps, iar dac actele ndeplinite pn la momentul desistrii sau mpiedicrii producerii rezultatului constituie o alt infraciune, fptuitorului i se va aplica pedeapsa pentru aceea infraciune. Faptul consumat. Infraciunea fapt consumat este aceea infraciune al crei rezultat se produce odat cu executarea integral a elementului material al laturii obiecctive. Faptul epuizat. Paricularitarea infraciunii fapt epuizat const n prelungirea n timp a infraciunii dup momentul consumrii datorit amplificrii rezultatului sau continurii activitii infracionale.

4. UNITATEA DE INFRACIUNI

8

n literatura de specialitate se apreciaz c atunci cnd activitatea svrit formeaz o singur infraciune, exist o unitate de infraciuni, iar atunci cnd activitatea formeaz dou sau mai multe infraciuni, exist pluralitate de infraciuni. Unitatea de infraciuni poate s fie natural (infraciunea simpl, infraciunea continu i infraciunea deviat) i unitate legal (infraciunea continuat, infraciunea complex, infraciunea progresiv i infraciunea de obicei). Infraciunea este simpl dac se caracterizeaz printr-o singur aciune sau inaciune, printr-un singur rezultat i printr-o singur form de vinovie. Dac elementul material al laturii obiective, adic aciunea sau inaciunea, se prelungete n mod natural, dup consumare, pn la intervenia unei fore contrare, infraciunea este continu. Infraciunea deviat apare atunci cnd, datorit greelii fptuitorului, aciunea a fost deviat de la obiectul sau persoana mpotriva creia este ndreptat, la alt obiect sau persoan sau atunci cnd ca urmare a unei erori a fptuitorului, aciunea este ndreptat asupra altei persoane sau asupra altui obiect dect cel pe care fptuitorul dorete s-l vatme. Prima form a unitii legale de infraciune, infraciunea continuat, se caracterizeaz prin aceea c aceeai persoan, la intervale de timp diferite i n realizarea aceleiai hotrri infracionale, svrete aciuni sau inaciuni care reprezint fiecare n parte coninutul aceleai infraciuni. O infraciune ce conine n coninutul su ca element constitutiv sau ca circumstan agravat o aciune sau o inaciune care constituie prin ea nsei o fapt prevzut de legea penal este o infraciune complex.9

n cazul n care, dup momentul consumrii infraciunii, fr ca infractorul s intervin, rezultatul infraciunii se amplific sau se produc urmri noi corespunztoare unei infraciuni mai grave, se va reine infraciune progresiv. Dac infraciunea se realizeaz prin repetarea faptei de aa natur nct s rezulte obinuina fptuitorului, infraciunea este de obicei.

5.

PLURALITATEA DE INFRACTIUNI (32-43 COD PENAL). Pluralitatea de infraciuni exist n cazul unui concurs de infraciuni, n

cazul recidivei i n cazul pluralitii intermediare. Concursul de infraciuni exist sub forma concursului real sau ideal. Dac dou sau mai multe infraciuni au fost svrite de ctre aceeai persoan nainte de a fi condamnat definitiv pentru una dintre ele sau dac una dintre infraciuni a fost comis pentru svrirea sau ascunderea altei infraciuni, concursul este real, iar dac o aciune sau o inaciune svrit de ctre aceeai persoan datorit mprejurrilor n care a avut loc i a urmrilor pe care le-a produs ntrunete elementele mai multor infraciuni, concursul este ideal. n cazul n care exist un concurs de infraciuni svrite de o persoan fizic13, legiutorul a stabilit o modalitate specific de calcul a pedepsei principale creia i se poate aduga un sport, iar acest pedeaps poate fi nsoit de o pedeapsa complementar, dar i de msuri de siguran.

13

concursul de infraciuni poate s apar i n cazul persoanei juridice, dac nu sunt ntrunite

condiiile prevzute n art. 40^2 alin. 1 lit. A), pedeapsa se aplica potrivit regulilor pentru concursul de infractiuni.10

Recidiva14 este cea de a doua form a pluralitii de infraciuni, poate s apar att n cazul persoanei fizice, ct i n cazul persoanei juridice i const n svrirea din nou a unei infraciuni de ctre o persoan care anterior a mai fost condamnat definitiv sau a i executat o pedeaps pentru o infraciune. n doctrin se discut despre multiple clasificri15 ale recidivei, ns n aceast lucrare nu vom preciza dect faptul c, n funcie de momentul svririi noii infraciuni, dup condamnarea anterioar, mai nainte de executarea pedepsei sau dup excutarea pedepsei, recidiva poate s fie postcondamnatorie i postexecutorie. n vederea stabilirii strii de recidiv nu se ine seama de hotrrile de condamnare privitoare la: - infraciunile svrite n timpul minoritii; - infraciunile svrite din culp; infraciunile amnistiate; - faptele care nu mai sunt prevzute ca infraciuni de legea penal; - condamnrile pentru care a intervenit reabilitarea, sau n privina crora sa mplinit termenul de reabilitare. Ultima form a pluralitii de infraciuni este reprezentat de ctre pluralitatea intermediar. O astfel de siutaie exist dac dup ce a fost condamnat definitiv pentru o infraciune, o persoan svrete din nou o infraciune, nainte de nceperea executrii pedepsei, n timpul executrii pedepsei

14

in cazul infractiunii continuate si al infractiunii complexe nu exista pluralitate de infractiuni. Constantin Mitrache Drept penal romn. Parte general, Editura Casa de editur i pres

15

SansaS.R.L., Bucureti, 1997, p. 223 i urm..11

sau n stare de evadare, dar nu sunt ndeplinite condiiile pentru recidiva postcondamantorie.

6. PLURALITATEA DE INFRACTORI. PARTICIPATIA PENALA (ART.23-31 COD PENAL). Atunci cnd o infraciune este svrit de ctre mai multe persoane, putem afirma c exist o pluralitate de infractori. Formele pluralitii de infractori sunt urmtoarele :-

pluralitate natural, caracterizat prin aceea c la natura faptei este ceea

care necesit ca svrirea sa s se nfptuiasc de ctre mai multe persoane (ex. : infraciunea de subminare a puterii de stat (art.162 Cod penal) presupune cooperarea mai multor persoane) - pluralitatea constituit, care presupune gruparea mai multor persoane n vederea svririi infraciunii (ex. : infraciunea de complot art. 167 Cod penal presupune existena unei asociaii sau grupri). - pluralitatea ocazional denumit i participaie penal apare atunci cnd la svrirea faptei penale particip maoi multe persoane dect era necesar. Participantul este o persoan care contribuie la svrirea unei fapte prevzute de legea penal n calitate de autor, instigator sau complice. Dac participanii svresc fapta cu aceeai form de vinovie, participaia este proprie, iar dac forma de vinovie este diferit, participaia este improprie. n concepia codului penal, autor este persoana care svrete n mod nemijlocit fapta prevzut de legea penal, iar instigator este persoana care, cu12

intenie, determin pe o alt persoan s svreasc o fapt prevzut de legea penal. Complice este persoana care, cu intenie, nlesnete sau ajut n orice mod la svrirea unei fapte prevzute de legea penal ori persoana care promite, nainte sau n timpul svririi faptei, c va tinui bunurile provenite din aceasta sau c va favoriza pe fptuitor, chiar dac dup svrirea faptei promisiunea nu este ndeplinit. Instigatorul i complicele la o fapt prevzut de legea penal svrit cu intenie se sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru autor, n raport de contribuia fiecruia la svrirea infraciunii. Discuia asupra participaiei penale oblig i la analiza circumstanelor personale, circumstane privitoare la persoana unui participant care nu se rsfrng asupra celorlali i circumstanelor reale, circumstane privitoare la fapt care se rsfrng asupra participanilor, numai n msura n care acetia le-au cunoscut sau le-au prevzut. Dac exist actele de instigare neurmate de executarea faptei, precum i actele de instigare urmate de desistarea autorului ori de mpiedicarea de ctre acesta a producerii rezultatului, se sancioneaz cu o pedeaps ntre minimul special al pedepsei pentru infraciunea la care s-a instigat i minimul general. n cazul cnd pedeapsa prevzut de lege este deteniunea pe via, se aplic pedeapsa nchisorii de la 2 la 10 ani. Aceste acte nu se sancioneaz, dac pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea la care s-a instigat este de 2 ani sau mai mic, afar de cazul cnd actele ndeplinite de autor pn n momentul desistrii constituie alt fapt prevzut de legea penal. Participantul nu se pedepsete dac n cursul executrii, dar nainte de descoperirea faptei, mpiedic consumarea acesteia. Dac actele svrite pn n

13

momentul mpiedicrii constituie o alt fapt prevzut de legea penal, participantului i se aplic pedeapsa pentru aceast fapt. Participaia poate s fie improprie, atunci cnd o persoan determin, nlesnete sau ajut, n orice mod, cu intenie, la svrirea din culp de ctre o alt persoan a unei fapte prevzute de legea penal sau la svrirea faptei fr vinovie. CAUZE CARE NLTUR CARACTERUL PENAL AL FAPTEI16 (ART.44-51). Legitima aprare, starea de necesitate, constrngerea fizic i contrngerea moral, cazul fortuit, iresponsabilitatea, beia, minoritatea fptuitorului, eroarea de fapt sunt cauzele care nltur caracterul penal al unei fapte. O persoan este considerat ca fiind n stare de legitim aprare dac svrete fapta: - pentru a nltura un atac material, direct, imediat i injust, ndreptat mpotriva sa, a altuia sau mpotriva unui interes obtesc, i care pune n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obtesc. - pentru a respinge ptrunderea fr drept a unei persoane prin violen, viclenie, efracie sau prin alte asemenea mijloace, ntr-o locuin, ncpere, dependin sau loc mprejmuit ori delimitat prin semne de marcare.

7.

16

a se vedea Alexandru Boroi Drept penal. Parte general, editura C.H.Beck, Bucureti, 2010,

p.238 290. Conform noul cod penal, se discut despre cauze justificative (legitima aprare, starea de necesitate, exercitarea unui drept sau ndeplinirea unei obligaii, consimmntul persoanei vtmate) i cauze de neimputabilitate (constrngerea fizic, constrngerea moral, cazul fortuit, excesul neimputabil, iresponsabilitatea, intoxicaia, minoritatea fptuitorului i eroarea de fapt).14

- din cauza tulburrii sau temerii, depind limitele unei aprri proporionale cu gravitatea pericolului i cu mprejurrile n care s-a produs atacul. Persoana care svrete fapta pentru a salva de la un pericol iminent i care nu putea fi nlturat altfel, viaa, integritatea corporal sau sntatea sa, a altuia sau un bun important al su ori al altuia sau un interes obtesc se afl n stare de necesitate, n timp ce persoana care n momentul cnd a svrit fapta i-a dat seama c pricinuiete urmri vdit mai grave dect cele care s-ar fi putut produce dac pericolul nu era nlturat, nu se afl n stare de necesitate. De asemenea, nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, svrit din cauza unei constrngeri morale, exercitat prin ameninare cu un pericol grav pentru persoana fptuitorului ori a altuia i care nu putea fi nlturat n alt mod. Cazul fortuit, nltur caracterul penal al faptei i const n aceea situaie n care aciunea sau inaciunea unei persoane a producs un rezultat neconceput i neurmrit de ctre aceasta, datorat unei fore a crei intervenie nu a fost prevzut. Iresponsabilitatea este o cauz care nltur caracterul penal al faptei i exist atunci cnd fptuitorul, n momentul svririi faptei, fie din cauza alienaiei mintale, fie din alte cauze, nu putea s-i dea seama de aciunile sau inaciunile sale, ori nu putea fi stpn pe ele. Dac fptuitorul, n momentul svririi faptei, se gsea, datorit unor mprejurri independente de voina sa, n stare de beie complet involuntara produs de alcool sau de alte substane, fapta sa nu este infraciune. Starea de beie voluntar complet produs de alcool sau de alte substane nu nltur caracterul penal al faptei, dar poate constitui, dup caz, o circumstan atenuant sau agravant.

15

Nu este considerat infraciune o fapta prevzut de legea penal, svrit de un minor care la data comiterii acesteia nu ndeplinea condiiile legale pentru a rspunde penal. Totodat, se consider c nu exist o infraciune, cnd fptuitorul, n momentul svririi faptei, nu cunotea existena unei stri, situaii sau mprejurri de care depinde caracterul penal al faptei, fiind deci n eroare de fapt. Nu constituie o circumstan agravant mprejurarea pe care infractorul nu a cunoscuto n momentul svririi infraciunii. Legiutorul romn a prevzut n partea general a Codului Penal dispoziii cu caracter general referitoare la infraciune, iar n partea special a legiferat prevederi care sancioneaz drept infraciuni o serie de fapte, dar infraciunile nu sunt reglementate doar n Codul penal ci i n legi speciale. Astfel, Codul penal include: infraciuni contra siguranei statului17, infraciuni contra persoanei18, infraciuni contra patrimoniului19, infraciuni contra avutului obtesc, infraciuni contra autoritii, infraciuni care aduc atingere unor17

Art. 155 -174 Cod Penal: Trdarea, trdarea prin ajutarea inamicului, trdarea prin

transmiterea de secrete, aciuni dumnoase contra statului, spionajul, atentatul care pune n pericol sigurana statului, atentatul mpotriva unei colectiviti etc..18

Infraciuni contra vieii, conta integritii corporale i sntii, infraciuni contra liberii Dintre acestea, infraciunile contra patrimoniului includ : furtul (208 Cod penal), furtul

persoanei, infraciuni privitoare la viaa sexual, infraciuni contra demnitii,19

calificat (209 Cod penal), tlhria (211 Cod Penal), pirateria (212 Cod Penal), abuzul de ncredere (213 Cod penal), gestiunea frauduloas (214 Cod Penal), nelciunea (215 Cod Penal), delapidarea (215 ind 1Cod Penal), nsuirea bunului gsit (art.216 Cod penal), distrugerea (217 Cod penal), distrugerea calificat (218 Cod penal), distrugerea din culp (219 Cod penal), tulburarea de posesie (220 Cod penal), tinuirea (221 Cod penal). n ceea ce privete infraciunile contra patrimoniului se observ o succesiune de modificri normative, dintre care:16

activiti de interes public sau alto activiti reglementate de lege (infraciuni care mpiedic nftuirea justiiei, infraciuni contra siguranei pe cile ferate, infraciuni de fals, infraciuni la regimul stabilit pentru anumite activiti economice), infraciuni care aduc atingere unor relaii privind convieuire social (infraciuni contra familiei, infraciuni contra siguranei publice, infraciuni privitoare la ajutarea celor aflai n primejdie), infraciuni contra capacitii de aparare a rii, infraciuni contra pcii i omenirii. n unele domenii, ns, relevante pentru complexitatea i importana lor, legiutorul romn a considerat oportun s adopte un cadru normativ distinct, reprezentat de ctre legile speciale, dei reglementase deja o serie de activiti considerate infraciuni:

-

Ordonan de urgen nr. 10/2001 pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 271/2000 privind regimul activitilor de transport, comercializare i recuperare a ieiului, gazolinei, condensatului i etanului lichid i stabilirea regimului de urmrire i judecare n procedur urgent a unor fapte penale din 11 ianuarie 2001, M. Of. 62/2001;

-

Ordonan de urgen nr. 207/2000 privind modificarea i completarea Codului penal i a Codului de procedur penal din 15 noiembrie 2000, M. Of. 594/2000; Ordonan de urgen nr. 10/2001 pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 271/2000 privind regimul activitilor de transport, comercializare i recuperare a ieiului, gazolinei, condensatului i etanului lichid i stabilirea regimului de urmrire i judecare n procedur urgent a unor fapte penale din 11 ianuarie 2001, M. Of. 62/2001;

-

Ordonan de urgen nr. 207/2000 privind modificarea i completarea Codului penal i a Codului de procedur penal din 15 noiembrie 2000, M. Of. 594/2000;

17

-

pe acest considerent, complexitatea i dinamicitatea economiei de pia au impus ca infraciunilor economice, reglementate iniial prin Codul penal s li se adauge noi alte infraciuni, pentru a crea un cadru normativ adaptat i amplu.

-

pe de alt parte, importana din ce n ce mai crescut acordat necesitii protejrii mediului nconjurtor a determinat, adoptarea unei legislaii speciale privind infraciunile de mediu, de natur a asigura protecia mediului, dar i a benficiarilor si, n condiii optime, etc..

CAPITOLUL II18

ASPECTE INTRODUCTIVE N MATERIA INFRACIUNILOR ECONOMICE

Analiza infraciunii nu trebuie s se rezume doar la prezentarea aspectelor generale din Codul Penal, ci la o discuie asupra prevederilor referitoare la fapte sancionate sub nume de infraciune n legi speciale. Unul dintre domeniile care se remarc prin complexitatea i dinamicitatea normativ este domeniul economic, mai exact, domeniul infraciunilor la regimul stabilit pentru anumite activiti economice. n acest caz am observat c reglementarea infraciunile economice const n aceea parte reprezentat de prevederile din partea general a Codului Penal, dispoziiile corespunztoare acestor infraciuni din parteaa special a Codului Penal i din prevederile legilor speciale (legea contabilitii, legea concurenei, legea evaziunii fiscale, legea societilor comerciale etc..).

A.

INFRACIUNI ECONOMICE PREVZUTE DE CODUL PENAL.

Specula (Art. 295 Cod penal). Infraciunea de specul se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani i const n : a) cumprarea n scop de revnzare a produselor industriale sau agricole care potrivit dispoziiilor legale nu pot face obiectul comerului particular;

19

b) cumprarea de produse industriale sau agricole, n scop de prelucrare n vederea revnzrii, dac ceea ce ar rezulta din prelucrare nu poate face, potrivit dispoziiilor legale, obiectul comerului particular. nelciunea la msurtoare (art. 296 Cod Penal) nelarea prin folosirea unui instrument de msurat inexact (cntar - dac se msoar greutatea, densiometru, dac se msoar densitatea, n fapt, o unitate etalon) ori prin folosirea frauduloas a unui instrument de msurat exact se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 5 ani. Legea prevede c se pedepsete i tentativa de a nela la msurtoare.. nelciunea cu privire la calitatea mrfurilor20 (art. 297 Cod Penal) Falsificarea ori substituirea de mrfuri sau orice alte produse, precum i expunerea spre vnzare sau vnzarea de asemenea bunuri, cunoscnd c sunt falsificate ori substituite, se pedepsesc cu nchisoare de la unu la 7 ani. Dac mrfurile sau produsele au devenit, prin falsificare sau substituire, vtmtoare sntii, sunt aplicabile dispoziiile art. 313. Tentativa se pedepsete.

20

modificat de Ordonan de urgen nr. 93/2002 pentru modificarea i completarea Codului penal din 20 iunie 2002, M. Of. 453/2002;

20

Divulgarea secretului economic (art.298 Cod Penal) Divulgarea unor date sau informaii care nu sunt destinate publicitii, de ctre cel care le cunoate datorit atribuiilor de serviciu, dac fapta este de natur s produc pagube, se pedepsete cu nchisoare de la 2 la 7 ani. n acest caz subiectul activ al infraciunii este calificat. Dac fapta prevzut n alineatul precedent este svrit de alt persoan, oricare ar fi modul prin care a ajuns s cunoasc datele sau informaiile, pedeapsa este nchisoarea de la 6 luni la 5 ani. Contrafacerea obiectului unei invenii (art.299 Cod Penal) Contrafacerea sau folosirea, fr drept, a obiectului unei invenii21 se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend. Punerea n circulaie a produselor contrafcute (art.300 Cod Penal) Punerea n circulaie a produselor realizate ca urmare a contrafacerii sau folosirii fr drept a obiectului unei invenii se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 3 ani. Concurena neloial (art.301 Cod Penal) Fabricarea ori punerea n circulaie a produselor care poart denumiri de origine ori indicaii de provenien false, precum i aplicarea pe produsele puse nn conformitate cu art.7 alin.2 din lege privind brevetele, un brevet poate fi acordat pentru orice invenie cu caracter tehnic avnd ca obiect un produs sau un procedeu, n toate domeniile tehnologice, inclusiv din domeniul biotehnologiei dac ndeplinete i celelalte condiii legale. art.8 din legea privind brevetele menioneaz creaiile care nu sunt considerate invenii, iar art.9 cazurile n care nu se acord brevet de invenie.21

21

circulaie de meniuni false privind brevetele de invenii, ori folosirea unor nume comerciale sau a denumirilor organizaiilor de comer ori industriale, n scopul de a induce n eroare pe beneficiari, se pedepsesc cu nchisoare de la o lun la 2 ani sau cu amend. Trebuie precizat c prin concurenta neloiala se nelege orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite n activitatea industriala si de comercializare a produselor, de executie a lucrarilor, precum si de efectuare a prestarilor de servicii (art. 2 din Legea nr. 11 din 1991 privind combaterea concurentei neloiale, completata si modificata de Legea nr. 298 din 7 iunie 2001). Definiia legal permite o apreciere extrem de larga a faptelor de concurenta neloiala, deoarece prevederile art. 4 si 5 din Legea nr. 11/1991 definesc principalele acte de concurenta neloiala de natura penala si contraventionala, nsa aceasta lista nu este si nu poate fi exhaustiva n privinta practicilor anticoncurentiale Nerespectarea dispoziiilor privind operaii de import sau export (art.302 Cod Penal) Efectuarea, fr autorizaie, a oricror acte sau fapte care potrivit dispoziiilor legale sunt considerate operaiuni de import, export sau tranzit, se pedepsete cu nchisoare de la 2 la 7 ani. Deturnarea de fonduri (art.302 ind. 1 Cod Penal) Schimbarea destinaiei fondurilor bneti sau a resurselor materiale, fr respectarea prevederilor legale, dac fapta a cauzat o perturbare a activitii economico-financiare sau a produs o pagub unui organ ori unei instituii de stat22

sau unei alte uniti dintre cele la care se refer art. 145, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. Dac fapta prevzut la alin. 1 a avut consecine deosebit de grave, pedeapsa este nchisoarea de la 5 la 15 ani i interzicerea unor drepturi. Nerespectarea dispoziiilor privind importul de deeuri i reziduuri (art. 302 ind. 1Cod Penal) Efectuarea oricror operaiuni de import de deeuri ori reziduuri de orice natur sau de alte mrfuri periculoase pentru sntatea populaiei i pentru mediul nconjurtor, precum i introducerea, n orice mod, sau tranzitarea acestora pe teritoriul rii, fr respectarea dispoziiilor legale, se pedepsesc cu nchisoare de la 2 la 7 ani. Dac faptele prevzute n alineatul precedent au pus n pericol sntatea sau integritatea corporal a unui numr mare de persoane, au avut vreuna din urmrile artate n art. 182 ori au cauzat o pagub material important, pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 10 ani i interzicerea unor drepturi, iar n cazul n care s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane ori pagube importante economiei naionale, pedeapsa este nchisoarea de la 7 la 20 de ani i interzicerea unor drepturi. Tentativa la nerespectarea dispoziiilor privind importul de deeuri i reziduuri se pedepsete.

23

B.

INFRACIUNI SPECIALE22

ECONOMICE

PREVZUTE

DE

LEGI

Complexitatea i dinamicitatea fenomenului economic, economia de pia n continu schimbare i expansiune oblig la conceperea unui cadru normativ de o anvergur direct proportional, pentru protejarea intereselor naionale i individuale. Acesta este considerentul care face ca, prevederile legale viznd infraciuni de natur economic s existe nu doar n Codul Penal, acesta reprezentnd de altfel aceea parte a infraciunilor economice caracterizat printr un grad ridicat de frecven, generalitate i fixitate, dar i n legi speciale (legea societilor comerciale, legea concurenei, legea contabilitii, evaziune fiscal etc..).

1.

CONSIDERAII

TEORETICE

ASUPRA

INFRACIUNILOR

PREVZUTE DE LEGEA 31/19902322

republicat Republicat 2010 include: Legea nr.31/1990, cu modificrile i completrile ulterioare; Legea

23

nr.26/1990, cu modificrile i completrile ulterioare; Legea nr.161/2003, cu modificrile i completrile ulterioare; Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenei.24

Regimul juridic al societatilor comerciale este reprezentat in prezent de Legea nr.31/1990 privind societatile comerciala, asa cum a fost aceasta modificata pana in prezent, iar dispozitiile acestei legi se completeaza in materie penal se completez cu prevederile Codului Penal. nc de la nceput trebuie reinut faptul c dispozitiile Legii 31/1990 definesc notiunea de societate comerciala, clasifica si definesc formele societatilor comerciale si statuteaza regulile care guverneaza fiecare dintre societatile comerciale. Din punct de vedere penal, initial, legea a prevazut un numar de 38 de infractiuni, dupa republicarea legii, aceasta mai prevede un numr de 33 de infractiuni sanctionate cu pedeapsa inchisorii sau amenzii. Aceste prevederi de natura penala determina considerarea legii 31/1990 , legea societilor comerciale, ca fiind o lege extrapenala ce contine si dispozitii penale.. Infractiunile prevazute de aceasta lege au ca obiect juridic generic relatiile sociale a caror existenta si desfasurare normale sunt conditionate de respectarea dispozitiilor legale privind desfasurarea activitatilor comerciale24. SCURTA PREZENTARE A INFRACTIUNILOR PREVAZUTE DE LEGEA 31/1990. Infractiunile privind societatile comerciale sunt prevazute de legeanr.31/1990 in Titlul VIII sub denumirea Infractiuni , cruia n corespun articolele 265- 276.

24

Art. 741 modificat de Lege nr. 202/2010 privind unele msuri pentru accelerarea soluionrii proceselor din 25 octombrie 2010, M. Of. 714/2010;25

Obiectul juridic generic al acestor infractiuni il reprezinta, asa cum am specificat deja, relatiile sociale a caror existenta si desfasurare normale sunt conditionate de respectarea dispozitiilor legale privind desfasurarea activitatilor comerciale. Obiectul juridic special este diferit in functie de infractiunea analizata, vizand relatiile sociale privind activitatile comerciale a caror existenta normala este conditionata de diversi factori. Astfel, asemenea factori sunt: - probitatea anumitor categorii de persoane cu drept de dispozitie in cadrul societatilor comerciale in prezentarea datelor referitoare la constituirea societatii sau la situatia ei economican cazul svririi infraciunilor de gestiune frauduloas, nelciune, delapidare, abuz n serviciu contra intereselor persoanelor, abuz n serviciu contra intereselor publice, abuz n serviciu n form calificat i neglijen n serviciu, prevzute n prezentul cod, ori a unor infraciuni economice prevzute n legi speciale, prin care s-a pricinuit o pagub, dac n cursul urmririi penale sau al judecii, pn la soluionarea cauzei n prim instan, nvinuitul sau inculpatul acoper integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevzute de lege pentru fapta svrit se reduc la jumtate. Dac prejudiciul cauzat i recuperat n aceleai condiii este de pn la 100.000 euro, n echivalentul monedei naionale, se poate aplica pedeapsa cu amend. Dac prejudiciul cauzat i recuperat n aceleai condiii este de pn la 50.000 euro, n echivalentul monedei naionale, se aplic o sanciune administrativ, care se nregistreaz n cazierul judiciar. Dispoziiile prevzute la alin. 1 i 2 nu se aplic dac fptuitorul a mai svrit o infraciune de acelai gen, prevzut de prezentul cod, ntr-un interval de 5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat de prevederile alin. 1 i 2.

26

-

corectitudinea indeplinirii de catre factorii de conducere din structura

societatii comerciale a atributiilor ce le revin - respectarea dispozitiilor legaleprivind desfasurarea activitatilor comerciale corectitudinea indepliniri de catre factorii de conducere din structura societatilor comerciale a tranzactiilor cu actiuni - probitatea anumitor categorii de persoane cu drept de dispozitie in cadrul societatilor comerciale in distribuirea dividentelor rezultate - probitatea anumitor categorii de persoane cu drept de dispozitie in cadrul societatilor comerciale in indeplinirea atributiilor ce le revin in cadrul societatii, cu privire la emiterea actunilor - etc. Obiectul material al fiecareia dintre infractiunile prevazute de aceasta lege este diferit dupa cum urmeaza: - prospecte, rapoarte sau comunicari intocmite pentru aducerea la cunostinta publicului despre existenta sau conditiile economice ale respectivei societati, - bunurile societati, - bani imprumutati sau garantia acordata, - dividendele rezultate ca urmare a activitatii comerciale si a beneficiilor rezultate din aceasta activitate, - actiunile emise fara respectarea dispozitiilor legale, - actiunile predate, lioberate sau actiunile emise etc. In ceea ce priveste subiectii infractiunilor discutate, se observa faptul ca, in ceea ce priveste subiectul activ, acesta este calificat25. In general subiectul activ25

legea 31/1990- subiect activ al infractiunilor prevazute poate sa fie fondatorul, administratorul,

directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii.27

este fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii dar sunt si situatii diferite.26 Subiectul pasiv al acestor infractiuni este reprezentat de catre persoana prejudiciata prin activitatea faptuitorului; statul, in calitatea sa de garant si ocrotitor al ordinii de drept este subiect pasiv al unor astfel de infractiuni. Latura obiectiva: Elementul material al infractiunilor este diferit si analiza acestuia implica in anumite cazuri discutarea unor aspecte specifice. Astfel, in cazul infractiunii prevazute de art.265 pct. 3 :refuza sa puna la dispozitia expertilor, in cazurile si in conditiile prevazute la art. 25 si 37, documentele necesare sau si smpiedica, cu rea-credinta, sa indeplineasca insarcinarile primite trebuie precizat ca expetii sunt numiti in conditiile art.25,37 din lg.31/1990, republicata. Daca exista aporturi in natura, avantaje rezervate fondatorilor, operatiuni incheiate de fondatori in contul societatii ce se constituie sip e care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, adunarea constitutive numeste unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati care isi vor da avizul asupra evaluari. In cazul in care majoritatea nu va fi intrunita, desemnarea expertilor se va face de catre judecatorul delegate la cererea oricarui acceptant in termen de 5 zile de la intregistrarea cererii. In situatia infractiunii prevazute de art.266 pct.6 din legea 31/1990. elemental material al infractiunii este reprezentat de actiunea de incalcare a dispozitiile art. 178, respective de a nu include un cuantum de 5% din beneficii ori26

art.269 lg.31/1990- subiect active l infractiunii poate sa fie administratorul sau lichidatorul.28

din excedentul rezultat din vanzarea actiunilor la o valoare mai mare decat valoarea lor nominala in fondul de rezerva. Neincluderea excedentului rezultat nu constituie infractiune daca acest excedent este intrebuintat pentru plata cheltuielilor de emisiune a actiunilor, obligatiunilor sau altor titluri de valoare sau pentru amortizare. Participarea la beneficii a fondatorilor, administratorilor sau personalului societatii, fara ca acest lucru sa fie prevazut in actul constitutive sau aprobat de adunarea generala extraordinara reprezinta infractiune. Dispozitiile art.267 pct.5 prevad ca: Se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantui legal al societatii, care: 5. nu respecta dispozitiile legale referitoare la anularea actiunilor neachitate. Elementul material al infractiunii, in acest caz consta intr-o inactiune, respective nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la anularea actiunilor neachitate. In ceea ce priveste actiunile neachitate art.100 din lege prevede ca atunci cand actionarii nu au efectuat plata varsamintelor pe care le datoreaza in termenul prevazut de art. 8 lit d si art.20 alin.1, societatea ii va invita sa isi indeplineasca aceasta obligatie printr-o somatie colectiva, publicata de 2 ori, la un interval de 15 zile in Monitorul Oficial.Daca nici in acesta situatie actionarii nu se conformeaza, consiliul de administratie va putea decide fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, fie anularea actiunilor nominative. Decizia de anulare se va publica in Monitorul Oficial cu mentionarea numarului de ordine al actiunilor anulate. Conform prevederilor art.8 lit.d, se stabileste cuantumul capitalului social varsat in cazul societatii pe actiuni si al societatii in comandita pe actiuni; la constituirea societatii, capitalul social varsat de fiecare actionar nu va putea fi mai29

mic de 30% din capitalui social subscris, restul de capital social urmand a fi completat in termen de 12 luni de la inmatriculare. Conform dispozitiilor art.20 alin.1, se prevede ca, cuantumul capitalului social varsat in cazul societatii pe actiuni prin subscriptie publica trebuie sa fie de 50% in momentul inmatricularii societatii, restul de capital social urmand a se completa in termen de 12 luni de la inmatriculare. Daca actionarii nu achita sumele restante in termenul prevazut de lege, consiliul de administratie are obligatia sa ii notifice si in caz de neplata sa anuleze actiunile neachitate. Nendeplinirea acestei obligatii constituie infractiune deoarece astfel se reduce capitalul social al societatii si gajul general al creditorilor sociali. Alte elemente materiale ale infractiunilor prevazute de lg.31/1990, republicata, sunt si urmatoarele: - emiterea unor titluri negociabile reprezentand parti sociale ale unei societati cu raspundere limitata, - dobandirea actiunilor societatii in contul acesteia,-

neconvocarea

adunarii

generale

in

cazurile

obligatorii

confom

prevederilor legale( art.270 alin.1)27,-

exercitarea functiilor sau insarcinarilor cu incalcarea incompatibilitatilor

prevazute de lege28 ( art.271 alin3),

27

Cenzorul are obligatia de a convoca adunarea generala ordinara sau extraordinara atunci cand

aceasta nu a fost convocata de catre administrator ( art.158 lit.b lg.31/1990) sau in cazul in care primeste o reclamatie din partea asociatilor care reprezinta cel putin trei patrimi din capitalul social sau o cota mai mica daca aceasta este prevazuta in actul constitute (art.149, lg.31/1990)30

- trecerea actiunilor sau a obligatiunilor pe numele altor pesoane ( art. 273 alin.1 pct.1) etc. In general, urmarea imediata a acestor infractiuni consta in crearea unei stari de pericol pentru societatea comerciala iar legatura de cauzalitate rezulta chiar din savarsirea faptei incriminate. Latura subiectiva: In ceea ce priveste latura subiectiva, infractiunile prevazute de lg.31/1990 pot fi savarsite cu intentie directa sau indirecta iar existenta unui mobil sau a unui scop nu este ceruta intotdeauna. Legiuitor a prevazut ca pot fi savarsite atat cu intentie directa cat si cu intentie indirecta infractiunile de la art. 265 pct.1, 3, art.266 pct.2,3, 5, 6, art.267 pct.1, 2, 3, 4, etc. Cu intentie directa calificata prin scop trebuie savarsita infractiunea prevazuta de art.265 pct.2, art.266 pct.1,4, etc. Forme. Modalitati. Actele pregatitoare si tentativa, desi sunt posibile in general au fost lasate de catre legiuitor in afara incriminarii. Momentul consumarii infractiunii este diferit de la caz la caz. Faptele se pot savarsi intr-un sau in mai multe modalitati normative. Sanctiuni

28

conform dispozitiilor atr.14 alin.1, persoana fizica sau persoana juridical nu pot fi asociat unic

decat intr-o singura societate cu raspundere limitata31

Infractiunile prevazute de dispozitiile lg.31/1990, republicata, se sanctioneaza cu amenda sau inchisoare.In cazul in care fapta constituie o infractiune mai grava, aceasta absoarbe infractiunea prevazuta de lg.31/1990.

2.2.

CONSIDERAII

PRACTICE

ASUPRA

INFRACIUNILOR

PREVZUTE DE LEGEA 31/1990 Caz practic nr.1. Garda Financiara Mehedinti a sesizat Parchetul de pe langa Judecatoria Vanju Mare la data de 09.05.2003 despre faptul ca T.C., administrator al S.C. R.COM.S.R.L., a imprumutat de la societate suma de 99.000.000 lei iar cu o parte din acestia, respectiv 22.372.000 lei, a cumparat in nume personal fier vechi de la S.C.A.S.A..Plangerii i-a fost anexata nota de constatare. T.C., administrator, a fost cercetat pentru comiterea infractiunilor: - folosirea cu rea credinta a bunurilor sau creditului de care se bucura societatea , intr-un scop contrar intereselor acesteia. - imprumutul facut sub orice forma, direct sau printr-o persoanba interpusa, de la societatea pe care faptuitorul o administreaza, fapte prevazute si pedepsite de art.266 pct.2,3 din Lg.31/19. Ca urmare a expertizei contabile a rezultat faptul ca administratorul a imprumutat de la societate suma de 9.000.000 lei pe care le-a folosit fara a avea doc. justificative la amenajarea barului societatii. In temeiul art.10 lit.a si 228 alin 4 C.p.p, organul de cercetare penala a propus prin referat neinceperea urmaririi penale.32

Caz practic nr. 2. Conducerea S.C.S.S.A. a depus o adresa la data de 03.05.2004 la Parchetul de pe langa Judecatoria Dr.Tr.Severin, prin care a sesizat ca fosta directoare si fostul contabil sef al societatii, respectiv T.C.si P.N., nu au inregistrat in evidentele contabile ale societatii facturi in valoare de 1.100.000 lei, reprezentand vanzari din patrimonial societatii. T.C. si P.N. au fost cercetati pentru comiterea infractiunilor: - prezentarea, cu rea credinta, actionarilor, a unui bilant contabil inexact sau date inexacte asupra conditiilor economice ale societatii, in vederea ascunderii situatiei sale reale,fapta prev. si ped. de art.265 pct.2 Lg.31/199029 Ca urmare a cercetarilor efectuate a rezultat faptul ca, facturile au fost operate in evidenta contabila sintetica si analitica a societatii insa contravaloarea spatiilor vandute nu a fost scazuta din valoarea de inventar a cladirii deoarece nu se intocmise expertiza tehnica din care sa rezulte cota parte ce a fost scazuta In temeiul art.10 lit.a si 228 alin 4 C.p.p, organul de cercetare penala a propus prin referat neinceperea urmaririi penale.

Caz practic nr. 3.

29

art.265 pct.2 ,legea 31/1990 : 2. Prezinta, cu rea-credinta, actionarilor un bilant contabil

inexact sau date inexacte asupra conditillor economice ale societatii, in vederea ascunderii situatiei ei reale;33

Numitul D.F.C. a depus o plangere la Parchetul de pe langa Judecatoria Dr.Tr.Severin, prin care a sesizat faptul ca asociatei sale la S.C.K.S.R.L., S.N., in calitate de administrator al societatii a achizitionat obiecte de inventar pe care nu le-a trecut in activul net al firmei fara a avea aprobarea Adunarii Generale a societatii si ca a folosit cu rea credinta creditul societatii si fara a ii instiinta pe ceilalti asociati. S.N. a fost cercetata pentru comiterea infractiunilor prev.si ped. de art. 265 pct.2, 266 pct.2, 269 alin.1 pct.130, art.145 ind.1 al.1 si 2 din Lg.31/1990; art.289,246 C.P.si art.12 din Lg.87/1994. Din cercetarile efectuate a rezultat faptul ca D.C.F si S.N. erau asociati la S.C. K.S.R.L. din noiembrie 2003, fiecare detinand 50% din partile sociale ale societatii. In perioada febr.-martie 2004, societatea a achizitionat in regim de leasing financiar 10 autoturisme marca Dacia Solentza, inregistrate in evidenta contabila a societatii ca obiecte de inventar conform balantelor lunare de verificare. Achizitionarea s-a facut de catrev S.N. administrator, cu acordul asociatului D.C.F., asa cum rezulta din contr. de leasing.Achiziionarea autoturismelor fara acordul Adunarii Generale nu reprezinta o infractiune. Conform notei de constatare a Garzii Financiare Mehedinti, pentru achizitionarea automobilelor, S.N.a depus in numerar in perioada febr.-martie 2004 sume de bani care au fost evidentiate in contabilitatea societatii, pe cheltuieli.30

art.269 al.1, pct.1, lg.31/1990: 1) se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu

amenda de la 250.000 lei la 15.000.000 lei administratorul care: 1. Incalca, chiar prin persoane interpuse sau prin acte simulate, dispozitiile art. 145;

34

D.F.C. a cesionat in luna martie administratorului S.N. 30% din partile sociale detinute la societate iar in luna mai 2004 a solicitat retragerea din societate nefiind multumit de modalitatea de administrare a acesteia. Din cercetarile efectuate a rezultat faptul ca S.n. a tinut o evidenta contabila care concorda cu operatiunile reale desfasurate si ca nu se retine savarsirea infr. De fals intellectual si abuz in serviciu contra intereselor persoanei cu privire la inregistrarile contabile. Totodata rezulta faptul ca societatea nu s-a sustras de la plata datoriilor catre stat astfel incat infr. prevazute si pedepsite de art.13 Lg.87/1994 nu exista. In temeiul art.10 lit.a si 228 alin 4 C.p.p, referatul organului de cercetare penala a propus neinceperea urmaririi penale.

CAPITOLUL III DISCUIE ASUPRA INFRACIUNI DE MEDIU

1. CORELAIE NTRE DREPTUL MEDIULUI I DREPTUL PENAL

35

Dreptul mediului reprezinta, in abstract, ansamblul reglementarilor juridice si institutilor stabilite in vederea protectiei, conservarii si ameliorarii mediului, conform obiectivelor de dezvoltare durabila.31 Protectia mediului presupune o activitate complexa si bine coordonata a mai multor factori (politici, juridico-institutionali, economici, educationali etc.) prin intermediul unor tehnici si instrumente de realizare concreta si efectiva din ce in ce mai diverse. Aceste nu sunt intotdeauna prevazute, exprimate intr-o forma directa insa se desprind clar din reglementarile cuprinse in actele normative. Tehnicile si instrumentele juridice de protectie a mediului s-au nascut mai ales la nivel national, patrunzand apoi la nivel comunitar si international. In prezent se pot retine patru tipuri fundamentale de tehnici si instrumente de mediu: - adoptarea de norme ecologice, - instituirea de regimuri de interdictii si/limitari, - obligatia si procedura evaluarii impactului activitatilor economicosociale asupra mediului si - instrumentele economice si fiscale. Principiile pe care trebuie s se fundamenteze tehnicile si instrumentele juridice de protectie a mediului, principii generale de dreptul mediului se refer la :-

Suveranitatea statelor si protectia mediului32

31

Mircea Dutu - Drept mediului, Tratat, Editura economica, vol.I, 2003, pg.122

36

In ceea ce priveste statelor si protectia mediului, dispozitiile Declaratiei de la Stockholm au stabilit (principiul 21) ca conform Cartei Natiunilor Unite si principiilor de drept international, statele au dreptul suveran de a isi exloata propriile resurse dupa political or in domeniul mediului si au indatorirea de a face astfel incat activitatile exercitate in limitele jurisdictiei si sub controlul lor sanu cauzeze pagube mediului in alte state ori in unele regiuni aflate in afara oricarei jurisdicii nationale. Principiul este exprimat si in alte documente internationale.-

Cooperarea

internationala

in

solutionarea

problemelor

conservarii mediului33 Principiul cooperarii internationale in solutionarea problemelor conservarii mediului este prezent in continutul Declaratiei de la Stockholm (principiul 24) si in continutul altor texte internationale. Problemele internationale in legatura cu protectia si ameliorarea mediului trebuie sa fie abordate intr-un spirit de cooperare de catre toate statele, mari ori mici, pe picior de egalitate.34 - Rezolvarea pasnica a diferendelor ecologice Principiul este prevazut in mai multe documente internationale ( Carta ONU, Declaratia de la Rio, Conventia cadru privind schimbarile climatice, Conventia privind biodiversitatea).32

mircea dutu - drept mediului, editura gamian, 1993-: suveranitatea statelor si protectia

mediului este un corolar al obligatiei de conservare.33

mircea dutu - drept international al mediului, editura gamian,1994, Mircea Dutu - Drept mediului, Tratat, Editura economica, vol.I, 2003.

34

37

- Buna vecinatate in domeniul conservarii si protectiei mediului Principiul bunei vecinatati in domeniul conservarii si protectiei mediului si-a gasit aplicare, in decursul timpului, in domeniul protectiei apelor de frontiera ( numeroase tratate bilaterale sau multilaterale stipuleaza obligatia generala de a nu se altera in mod substantial calitatea cursurilor de apa frontaliere), in domeniul prevenirii si combaterii poluarii, etc. - Obligatia statelor de a conserva si de a proteja mediul si resursele sale naturale Principiul este prevazut in numeroase documente internationale (Conventia privind dreptul marii, Conferinta de la Rio de Janeiro) si consacra raspunderea statelor in domeniul conservarii si protejarii mediului si a resurselor sale. - Obligatia statelor de a evalua consecintele asupra mediului ale oricarei activitati sau decizii care ar putea avea implicatii de aceasta natura. Conform acestui principiu si documentelor care il impun, statele trebuie sa impuna evaluarii impactul previzibil asupra mediului al oricarei activitati majore. Documentul care consacra acest principiu la nivel international general este Conventia asupra evaluarii impactului asupra mediului in context transfrontalier ( Finlanda, Espoo, 1991) - Obligatia de supraveghere a starii mediului. Aceasta obligatie tinde sa devina un principiu de sine statator; ea este in stransa legatura cu principiul conservarii si protectiei mediului. - Indatorirea de asistenta ecologica. Obligatia este prevazuta in continutul mai multor documente internationale. A fost formulate prima data de principiul 18 al Declaratiei de la Rio: Comunitatea38

internationala trebuie sa faca tot ceea ce este posibil pentru a ajuta statele sinistrate.35 - Informarea si participarea publicului. Acest principiul imlica accesul si informarea publicului in privinta oricarei actiuni in favoarea protectiei si conservarii mediuluji pe calea unei cereri si pe baza de reglementari juridice si a supravegherii foarte largi a aplicarii celor existente. - Principiul poluatorul plateste. Asa cum am precizat deja acest principiu vizeaza imputarea poluatorul;ui a costului social al poluari pe care o genereaza; el constituie o sinteza a unor aspecte economice si juridice. - Principiul raspunderii statelor pentru prejudicii ecologice. Principiul a fost proclamat in diferite texte internationale si unele legislatii nationale.36 - Principiul adaptarii cooperarii internationale la natura poluarii ori caracteristicele zonei geografice supuse protectiei. Se proclama faptul ca, cooperarea mondiala trebuie sa se concentreze asupra domeniilor unde un efort cu caracter universal e reclamat de natura problemelor ecologice in cauza. Aplicind acest principiu, actiunile CEE atructurat la nivel bilateral, regional sau international. Conformndu-se principiilor enunate mai sus, normel de dreptul meu prevd, aa cum am precizat dj, i tehnici de limitate i interdicie, iar nerespectarea acestora determin raspunderea persoanelor care nu s-au conformat cadrului legal, inclusiv rspunderea penal. in domeniu s-au

35

mircea dutu - drept mediului, tratat, editura economica, vol.i, 2003 declaratia de la stockholm, tratat intre olanda si rfg, 196039

36

2. RSPUNDEREA PENAL N DREPTUL MEDIULUI Evoluia spectaculoas a dreptului mediului sub presiunea crizei ecologice generalizate, pe de o parte i preocuprile tuturor statelor lumii de a proteja mediul nconjurtor, pe de alt parte, au pus n eviden insuficiena i ineficacitatea normelor de recomandare n acest domeniu, precum i a formelor de rspundere civil i contravenional. n aceast situaie, s-a recurs la ncriminarea aciunilor de poluare, elaborndu-se reglementri pe sectoare protejate, n care sunt prevzute numeroase infraciuni. n acelai timp, n tot mai multe ri, codurile penale cuprind un capitol distinct de infraciuni ecologice. S-a ajuns astfel, la mbogirea fenomenului criminalitii cu un nou sector de fapte socialmente periculoase i anume, infraciunile ecologice care pot i trebuie s fie studiate dintr-o perspectiv sectorial, dar cu o viziune global cnd este vorba de aprecierea pericolului acestor infraciuni i a strategiilor de prevenire i contracarare a lor37. Consiliul European ntrunit la Tampere n octombrie 1999 a solicitat unirea eforturilor pentru a se conveni asupra unor definiii, ncriminri i sanciuni comune pentru un numr limitat de sectoare infracionale relevante cu precdere, printre care infracionalitatea de mediu.

37

problema infraciunii de mediu se discut de mai muli ani n cadrul unor diferite forumuri

internaionale i europene. Astfel, de exemplu, n anul 1998 consiliul europei a adoptat convenia cu privire la protecia mediului nconjurtor prin codul penal.40

n februarie 2000, Regatul Danemarcei a prezentat o iniiativ pentru o Decizie Cadru privind combaterea infraciunilor majore legate de mediul nconjurtor. Rspunderea penal pentru nclcarea normelor privind protecia mediului se nscrie n principiile rspunderii infracionale, specificul angajrii ei cu privire la protecia mediului fiind determinat de natura obiectului ocrotit de lege, a crei atingere este adus printr-o abatere svrit cu vinovie. Pentru a angaja rspunderea penal, abaterea trebuie s aib un pericol social ridicat i s reprezinte o serioas ameninare a intereselor societii n domeniul ocrotirii mediului nconjurtor, al folosirii durabile a resurselor naturale ori chiar s amenine viaa i sntatea oamenilor i calitatea mediului nconjurtor. Infraciunile cu privire la mediul nconjurtor se pot defini ca fiind acele fapte periculoase, prin svrirea crora se aduc relaiilor sociale a cror ocrotire este condiionat de apsarea elementelor naturale i antropice ale mediului, atingeri care se concretizeaz din punct de vedere al consecinelor, ntro pagub adus persoanelor fizice i juridice care le dein n proprietate sau le administreaz, n crearea de pericole pentru sntatea oamenilor, animalelor i plantelor sau producerea de pagube economiei naionale. Pornind de la particularitile elementelor lor constitutive, infraciunile ecologice pot fi clasificate astfel:-

din punct de vedere al subiectului: infraciuni cu subiect simplu i infraciuni cu subiect calificat atunci cnd agentul infractor a avut o anumit calitate privind protecia mediului i anumite obligaii ecologice de ndeplinit, pe care le-a nclcat;41

-

sub aspectul laturii subiective, infraciunile ecologice pot fi comise din intenie sau din culp. Intenia poate fi i special, viznd n mod nemijlocit distrugerea unor elemente ale mediului sau a mediului n ansamblu; din punct de vedere al laturii obiective, infraciunile ecologice, n marea lor majoritate, au la origina aciuni nepoluante de natur fizic, care distrug ecosistemele, ndeosebi cele naturale; sub raportul obiectului, infraciunile ecologice se pot subclasifica, n funcie de anumite nivele protejate n:a)

-

-

nivelul mediului vizat de aciunea sau inaciunea infracional (atmosferic, acvatic, terestru, subteran, casnic, etc.). nivelul florei i faunei specifice fiecruia din aceste medii.

b)

Obiectul infraciunilor ndreptate mpotriva mediului este chemat s rezolve i problema jurisdiciei penale n acest domeniu. Actualul Cod penal cuprinde mai multe infraciuni ecologice, dintre care menionm: - efectuarea oricror operaiuni de import de deeuri ori reziduuri de orice natur sau de alte mrfuri periculoase pentru sntatea populaiei i pentru mediul nconjurtor, precum i introducerea n orice mod sau tranzitarea acestora pe teritoriul rii, fr respectarea dispoziiilor legale (art.3022), infraciune prevzut cu dou agravante, dup cum efectuarea operaiunilor de import de deeuri ori reziduuri de orice natur sau alte mrfuri periculoase pun n pericol sntatea populaiei sau integritatea corporal a unui numr mai mare de persoane, au vreuna din urmrile prevzute n art. 182 Cod penal, cauzeaz o pagub material sau produc42

moartea uneia sau mai multor persoane ori aduc pagube importante economiei naionale; - infectarea prin orice mijloace a surselor sau reelelor de ap, dac este duntoare sntii oamenilor sau plantelor (art.311); - producerea, deinerea sau orice alt operaie privind circulaia produselor ori substanelor stupefiate sau toxice, cultivarea n scop de prelucrare a plantelor ce conin astfel de substane, ori experimentarea produselor i substanelor toxice, toate acestea fr drept (art. 312) .a. n prezent, analiza legislaiei penale n materie pune n eviden caracterul parial al ocrotirii relaiilor sociale de protecie a mediului, n sensul c ncriminrile concrete au n vedere, n principal, valori ce nu fac parte din sistemul mediului nconjurtor. Astfel, infraciunile contra sntii publice prevzute n art. 308 313 Cod penal, au ca obiect juridic general relaiile sociale care asigur prevenirea bolilor molipsitoare la om, respectiv la animale i plante, precum i a duntorilor. Chiar i n situaia n care, prin ncriminarea i pedepsirea anumitor fapte ca infraciuni se ocrotesc relaii sociale privind meninerea integritii i calitii anumitor componente de mediu (de exemplu, infraciunile la regimul pescuitului i al vntorii, la regimul fondului forestier, al pstrrii calitii atmosferei etc.), datorit absenei unui grup special de infraciuni care s aib ca obiect juridic relaiile sociale privind protecia i dezvoltarea mediului n ansamblul su, nu se au n vedere semnificaiile generale cu privire la asigurarea echilibrului ecologic. Specificul valorilor care trebuie ocrotite i promovate (inclusiv prin intermediul msurilor de drept penal) reclam necesitatea elaborrii unor noiuni i reglementri juridice penale adecvate i n consecin, eficiente; importana43

excepional a valorilor ocrotite, pericolul deosebit pentru existena condiiilor de via, impun un sistem sancionator specific i chiar proceduri de constatare i judecat care s prezinte anumite particulariti. Iat de ce i sub aspectul rspunderii penale se impun abordri i reglementri noi n nsui coninutului Codului penal. Ordonana de urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului prevede i sancioneaz o serie de fapte considerate infraciuni, dac au fost de natur s pun n pericol viaa ori sntatea uman, animal sau vegetal, pentru care pedeapsa prevzut cu nchisoarea i/sau amenda penal, dup caz (art.98). Sub aspectul obiectului supus ocrotirii i a regimului sancionator, Ordonana de urgen a Guvernului nr. 195/2005, cu modificrile i completrile ulterioare, stabilete mai multe categorii de infraciuni cum sunt, de exemplu: infraciuni care au ca efecte degradarea sau distrugerea mediului; infraciuni care pun n pericol viaa ori sntatea oamenilor, fauna sau flora; infraciuni ce au n vedere modalitile de desfurare a activitilor care comport risc pentru mediu; infraciuni care privesc condiiile prealabile desfurrii activitilor cu impact asupra mediului, eliberare autorizaiilor i respectarea prevederilor acestora .a. Toate aceste infraciuni sunt specifice dreptului mediului. Aplicarea lor este consecina nclcrii de ctre persoanele fizice i juridice a unor obligaii legale, specifice dreptului mediului, obligaii ce privesc prevenirea polurii i protecia mediului obiectiv de interes public major, prin fapte ce prezint un pericol social deosebit prevzute i sancionate ca atare de lege. Dispoziiile Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului, n care n materie infracional, se completeaz cu cele cuprinse44

n legile speciale referitoare la procedura de reglementare, protecia atmosferei, a apei, solului i subsolului, protecia biodiversitii, a ecosistemelor terestre i acvatice, regimul juridic al substanelor i preparatelor periculoase, al deeurilor, regimul activitilor nucleare etc.

3.

DISCUIE

ASUPRA

UNOR

PARTICULARITI

PRIVIND

INFRACIUNILE PREVZUTE DE CODUL SILVIC38 .infractiunile de mediu constiuie un nou segment de fapte socialmente periculoase inclus in fenomenul criminalitatii. Acest tip de infractiuni au fost percepute ca reprezentand acele fapte periculoase prin savarsirea carora se aduc atingeri realitatilor sociale a caror ocrotire este conditionata de apararea factorilor naturali si artificiali ai mediului, atingeri care se concretizeaza din punct de vedere al consecintelor printr-o paguba produsa persoanelor fizice sau juridice care ii administreaza, prin punerea in pericol a sanatatii oamenilor si plantelor sau prin producerea de pagube economiei nationale.39 Padurea a fost prima resursa naturala si primul factor de mediu care a facut obiectul reglementarii dreptului.40 O data cu Conferinta O.N.U. ( Stockholm 1972) privind mediu uman padurile au fost considerate in primul rand un factor natural de mediu si apoi o resursa economica. Reglementarile in domeniul dreptuluiConsideraii teoretice i practice cu privire la caracterul continuat al infraciunilor prevzute de articollele 108 si 110 din Legea 46/2008 Codul silvic, Revista Dreptul nr. 4/2011, Olgua Lungu Tranole si Marius Petrisor Ionica. 39 Revista Dreptul nr. 11/2003- infractiunea de mediu- infractiune contra dezvoltarii durabile38

mirela gorunescu, pg. 134 si urm.;40

Mircea Dutu - Drept mediului, Tratat, Editura economica, vol. I, 2003

45

forestier, fie ele interne sau internationale au cunoscut o traditie bogata si au in prezent perspective de dezvoltare. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Mediului i Pdurilor i Ministerul de Interne, n urma controalelor efectuate de instituiile cu atribuii n domeniul silvic, n primul trimestru din 2011, numrul infraciunilor sesizate a crescut cu 15%, fiind cercetate cu 44% mai multe persoane fa de aceeai perioad a anului 2010. Potrivit oficialilor, volumul de mas lemnoas tiat ilegal a sczut cu 3%. n ceea ce privete statisticile existente pentru n primele 4 luni a.c., n baza Planului Comun de Aciune "SCUTUL PDURII 2011" i a Planului Comun de Aciune pentru prevenirea i combaterea activitilor ilegale de export a materialului lemnos i verificarea provenienei acestuia, s-au desfurat 12.300 aciuni i controale comune, fiind constatate 3.403 infraciuni i aplicate 8.780 sanciuni contravenionale n valoare de 193.584.668 lei. Totodat, cantitatea de 30.889 mc. de material lemnos, n valoare de 57.306.949 lei, a fost confiscat /ridicat n vederea stabilirii provenienei.41 Fondul forestier intra conform reglementarilor legale in vigoare sub incidenta mai multor acte normative. Dintre acestea, Codul silvic (legea 26/1996)reglementeaza in ansamblu raporturile juridice privind fondul forestier national, Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national (modificata prin Legea nr.75/2002) si Legea fondului funciar nr. 18/1991 sunt actele normative cu cea mai mare aplicabilitate . Conform dispozitiilor art.40 din O.G. 96/1998: prevederile referitoare la infractiunile din prezenta ordonanta se completeaza cu cele cuprinse in titlul 41

Curierul Naional, nr.5987/201146

Raspunderi si sanctiuni din Codul silvic.. Dispozitiile art. 96-104 din Codul silvic stabilesc infractiunile silvice si regimul lor sanctionator; in cadrul art. 30-32 din O.G. 96/1998 s-au prevazut noi infractiuni. Obiectul juridic al infractiunilor silvice este complex, el include pe de o parte relatiile sociale privind gospodarirea durabila si asigurarea integritatii cantitative si calitative a fondului forestier, indiferent de natura dreptului de proprietate asupra elementelor componente, iar pe de alta parte, relatiile sociale referitoare la mediu, echilibru ecologic si alte valori naturale. Obiectul material al faptelor difera de la o infractiune la alta, pot fi obiect material al acestor infractiuni: padurile, terenurile, sau apele din fondul forestier national, vegetatia forestiera taiata sau scoasa fara drept din radacini, jnepenisul distrus sau vatamat etc.. Subiectul activ poate fi orice persoana42 care indeplineste conditiile cerute de legea romana (cetatean roman sau strain, domiciliat sau nu in Romania), in cazul in care acesta face parte din personalul silvic cu atributii de constatare a infractiunilor si contraventiilor, calitatea sa determina agravarea raspunderii penale. Astfel, pentru retinerea infractiunii prevazute de art.32 ind 2 alin 1 si 4 din O.G. 96/1998 (astfel cum a fost modificata prin Legea 141/1999) este necesar ca subiectul activ al infractiunii sa fie calificat, adica sa fie proprietarul sau detinatorul cu orice titlu a suprafetei impadurite de unde sunt taiati si sustrasi arborii.4342

practica- ipj mehedinti, 2002-2003 revista dreptul nr. 9/2002- infractiuni silvice. Taierea fara drept de arbori din padure

43

proprietate privata. Conditii de retinere a infractiunii. Subiectul activ al infractiunii- calificarea acestuia- asrian valeriu popa & corneliu turianu, pg. 189 si urm.;

47

Subiectul pasiv general al infractiunilor este statul; in situatia de subiect pasiv secundar pot fi personae fizice sau personae juridice titulare ale valorii sociale protejate. In general infractiunile silvice pot fi comise in toate formele de participatie - coautorat, instigare, complicitate. In raport cu urmarea imediata unele infractiuni silvice sunt de rezultat iar altele de pericol. Latura subiectiva este reprezentata de vinovatia manifestata sub forma intentiei directe sau indirecte. Legiuitorul nu prevede pentru realizarea infractiunii existenta unui scop sau mobil. Actiunea penala in cazul infractiunilor prevazute in Codul silvic se pune in miscare din oficiu; urmarirea penala se efectueaza de catre organelle de politie iar judecarea in fond a cauzelor este de competenta judecatoriilor.Conform dispozitiilor art.105 si urm din Codul silvic, competenta constatarii infractiunilor prevazute la art.96-103 nu apartine doar organelor de urmarire penala, legiuitorul enumerand limitative si alte personae; organelle prevazute la art.105 au obligatiile organelor de constatare a infractiunilor prevazute de Codul de procedura penala; evaluarea pagubelor cauzate fondului forestier prin infractiuni si contraventii se face potrivit criteriilor si cuantumurilor stabilite de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura si aprobate prin lege.44 Organele de constatare insotite de un politist sunt autorizate sa identifice si sa inventarieze, la locurile unde se afla, materialele lemnoase provenite din infractiunii, respectand dispozitiile Codului de procedura penala referitoare la44

legea 81/1993-act normativ prin care s-au stabilit criteriile de determinare a pagubelor cauzate

prin taierea, scoaterea din radacini, distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor, puietilor sau lastarilor, produse fondului forestier si vegetatiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publica si private.48

perchezitie. Procesul-verbal de constatare a infractiunii se trimite in termen de cel mult cinci zile de la data constatarii, ocolului silvic de pe raza teritoriala a locului unde a fost savarsita fapta, pentru calcularea pagubei. Seful ocolului silvic trimite procesul verbal de constatare a infractiunii, impreuna cu calculul valorii pagubei, procurorului competent, in termen de maxim cinci zile de la primiorea acestuia de la organul constatator. Din punct de vedere penal, stabilirea prejudiciului silvic si a implicatiilor acestuia se realizeaza in raport cu momentul consumarii infractiunii, respectiv momentul cand fapta penala produce rezultatul tipic sau urmarea imediata specifica ; in situatia infractiunilor de rezultat, consumarea inseamna producerea urmarii socialmente periculoase constand in aparitia materiala a rezultatului, fara analiza posibilei sale amplificari viitoare. Potrivit unui proiect de lege privind infraciunile silvice, elaborat recent de Ministerul Mediului, se vor nspri sanciunile pentru faptele de "tiere, rupere, distrugere, degradare, scoatere din rdcini, fr drept, ori furtul arborilor, indiferent de valoarea pagubei precum i prin sancionarea acestor fapte n baza Codului Penal i a Codului de Procedur Penal", sanciunile urmnd s fie mai aspre i n privina tentativelor de valorificare a materialelor lemnoase procurate ilegal (primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul ori comercializarea materialelor lemnoase fr provenien legal). n textul de lege, care are numai 5 articole, nu se face ns referire la niciun fel de cuantum al pedepsei, nici la vreun articol din Codul Penal sau din cel de Procedur Penal, lsndu-se ca de obicei portie de scpare pentru eventualii infractori "protejai". Se spune doar c faptele ar trebui s fie "ncadrate ca infraciuni indiferent de valoarea pagubei produse i s fie sancionate n conformitate cu dispoziiile Codului Penal i Codului de Procedur Penal".49

Recent45, reprezentanii doctrinei au observat c n practica judiciar judiciar s-a decis, cu privire la svrirea infraciunilor prevzute de articolele 108 si 110 Cod silvic c, nu se impune ca actele de executare s fie identice, ci doar fiecare s realizeze coninutul aceleiai infraciunii, chiar dac unele corespund variantei tip si altele variantei calificate. Unele controversate privind infractiunile silvice prevazute de legea 26/1996 si ordonanta guvernului 96/1998 aprobata cu modificari prin legea 141/1999 si republicat Adoptarea Lg 26/1996 si apoi a O.G.96/1998 a determinat o serie de dezbateri contradictorii in literatura juridica si pronuntarea unor solutii neconcordante in practica judiciara. In mod deosebit discutiile s-au axat asupra urmatoarelor aspecte : 1. continutul specific si sfera infractiunilor prevazute de art.97 si art.98 din Lg.26/1996 ; 2. continutul si efectele prevederilor art.31 din O.G.96/1998 raportate la dispozitiile art.97 si art.98 din Lg.26/1996;3.45

continutul infractiunilor prevazute de art.30 si art.32 din O.G.96/1998.46

Consideraii teoretice i practice cu privire la caracterul continuat al infraciunilor prevzute

de articollele 108 si 110 din Legea 46/2008 Codul silvic, Revista Dreptul nr. 4/2011, Olgua Lungu Tranole si Marius Petrisor Ionica. n speta a fost suficienta dovada savarsirii a doua sau mai multe infractiuni de sustragere sau taiere de arbori, la intervale de timp diferite, prejudiciul provocat depasind pragul pentru care fapta este considerata infractiune, respectiv valaorea materialului lemnos sa depsaeasca de cel putin 50 de ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picio.46

Revista Dreptul nr. 8/2002- unele probleme in legatura cu infractiunile silvice reglementate de

legea 26/1996 si og 96/1998- gheorghe vidican, pg. 152 si urm.;50

Legea 26/1996 a incriminat ca infractiuni silvice o serie de fapte fara a mai fi preluate toate infractiunile prevazute de vechea lege, respectiv de legea 2/1987. Dintre prevederile acestei legi, art.97 si art.98 ridica probleme de interpretare de care depinde incadrarea juridica a faptelor.47 Continutul si efectele prevederilor art.31 din O.G.96/1998 raportate la dispozitiile art.97 si art.98 din Lg.26/1996, in contextul in care art.31 din OG96/1998 incrimineaza fapta de taiere si scoatere din radacini, fara drept, de arbori si lastari din paduri de catre proprietari, detinatori sau alte personae, criteriul de determinare fiind volumul masei lemnoase si nu cel valoric, au adus in discutie intrebarea daca prin adoptarea acestui articol 31 s-a dorit o abrogare sau o completare a prevederilor Codului silvic. In contextul in care, art.40 din O.G.96/1996 prevede ca : infractiunile prevazute aici se completeaza cu cele din Codul silvic opiniile celor mai multi autori converg in sensul ca prin art. 31 al ordonantei nu se abroga ci doar se modifica dispozitiile art 97 din Codul silvic. Practica judiciara de asemenea nu este unitara cu privire la incadrarea juridica a faptelor de taieri ilegale de arbori din fondul forestier national, dupa intrarea in vigoare a Legii 141/1999 prin care s-a modificat si completat O.G. 96/19998. S-au pronuntat de catre unele instante de judecata hotarari de achitare a inculpatilor care au taiat arbori fara drept, cu motivarea ca desi valoarea pagubei a fost mai mare decat 5 ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, volumul de masa lemnoasa extrasa nu a depasit 5 m.c., faptele fiind47

Revista Dreptul nr. 8/2002- unele probleme in legatura cu infractiunile silvice reglementate de

legea 26/1996 si og 96/1998- gheorghe vidican, pg. 152 si urm.: discutiile au fost generate de faptul ca art.97 din legea 26/1996 nu a mai preluat din vechea lege expresia:cu sau fara ridicarea acestora(este vorba de arborii taiati sau scosi din radacini, care constituie infractiunea prevazuta de art.97 din lg.26/1996 ... concluzia nu poate fi alta, asadar , decat ca art.98 se refera la alte persoane decat cele care au taiat sau scos din radacini arborii, lastarii sau puietii. 51

considerate contraventii silvice, dar si hotarari prin care s-a considerat ca dispozitiile art.31 din ordonanta nu au abrogat si nici nu au restrans sfera de aplicare a art.97 din Codul silvic..48 In ceea ce priveste infractiunile prevazute de art.30 si art.32 din Ordonanta Guvernului nr. 96/1998, literatura juridica si-a exprimat punctul de vedere sustinand ca : defrisarea si distrugerea sunt actiuni diferite astfel ca infractiunile prevazute de art.mai sus invocate nu pot fi comise in concurs ideal iar in ceea ce priveste art.30 alin 2 din ordonanta, trebuiesc aplicate prevederile art 264 al.3 Cod penal. Scurt prezentare a unor aspect din practica judiciara in domeniul infraciunilor silvice

Analiz caz practic (Curtea Suprem de Justiie, Secia Penal, Decizia nr. 2785/1999, pg. 90) In speta, inculpatul, ruda cu partea vatamata, a taiat si a furat arborii proprietatea partii vatamate. Fapta a fost incadrata in prevederile art.210 C.pen. iar prima instanta a dispus incetarea procesului penal constatand ca partile s-au impacat.

48

Revista Dreptul nr. 1/2002- probleme controversate privind unele infractiuni silvice- alexandru

paicu, pg. 116 si urm.;

52

Prima instanta a procedat gresit, fiind vorba despre fond forestier national, indiferent de forma de proprietate, s-a comis o infractiune silvica, infractiune care se urmareste din oficiu si care nu se stinge prin impacarea partilor. Taierea si furtul de arbori din fondul forestier national, chiar daca arborii sunt proprietatea unei persoane fizice, constituie infractiunile silvice prevazute de art.97 si 98 din Legea 26/1996 si nu infractiunea de furt prevazuta de Codul penal.

Analiz caz practic (Judecatoria Baia de Arama, Mehedinti, 2003) Printr-un rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Baia de Arama, 294/P/2002, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatilor: S.G.-pentru savarsirea infractiunilor prev de art.25 C.P. raportat la art.97 al.3-4 din lg.26/1996, art.98 al 3-4 din Lg.26/1996 cu aplicarea art. 33-34 C.P., S.D.- pentru savarsirea infractiunilor prev de art.25 C.P. raportat la art.97 al.3-4 din lg.26/1996, art.98 al 3-4 din Lg.26/1996 cu aplicarea art. 33-34 C.P., S.I..- pentru savarsirea infractiunilor prev de art.26 C.P. raportat la art.97 al.3-4 din lg.26/1996, art.98 al 3-4 din Lg.26/1996 cu aplicarea art. 33-34 C.P. si M.C.- pentru savarsirea infractiunilor prev de art.97 al.3-4 din lg.26/1996, art.98 al 3-4 din Lg.26/1996 cu aplicarea art. 33-34 C.P, parte vatamata fiind ROMSILVA R.A., Ocolul Baia de Arama. In fapt, s-a retinut ca la data de 25.04.2002, ca urmare a unei intelegeri anterioare, inculpatul S.D. s-a deplasat cu autocamionul firmei la care lucra, cu acordul si stiinta administratorului M.Z., in localitatea Pades, jud Gorj, pentru a incarca materialul lemons convenit.53

Inculpatul S.D.a oprit initial la locuinta inculpatului S.G. de unde l-a luat si pe incuplatul S.I. pentru a avea ajutor la incarcare. S-au deplasat si la locuinta inculpatului M.C. care detinea drujba, necesara taierii arborilor, apoi la domiciliul martorilor C.I. si B.C., tot in vederea ajutorului la incaracare. Cele 6 persoane s-au deplasat initial pe terentul agricol apartind tatalui inculpatilor S.G. si S.I., unde erau cei 4 arbori marcati dar S.D. a motivat ca aceia nu corespundeau calitatii necesare valorificarii. Terenul respectiv se invecina cu fondul forestie; S.D. le-a propus celorlalti 3 incuplati sa taie 4 fagi din fondul forestier. Din probele administrate in cauza (process verbal de constatare, cercetare la fata locului) a rezultat ca din pct-ul Carbunele-Radoteasca au fost taiati de pe picior, fara drept si fara marcaj 4 arbori de esenta fag. Inculpatul M.C. a taiat si sectionat arborii; acesti au fost incarcati in autocamion iar pt aceasta M.C. a fost remunerat. Persoanele participante au fost duse la locuintele lor; incupatii S.G si S.D. sau dus in pct-ul numit Apa Neagra unde ii astepta administratorul M.Z..Materialul lemons a fost dus in localitatea Glogova si achizitiona de un cetatean turc; afacerea a fost intermediatea de M.Z. (decedat la scurt timp dupa evenimente). Starea de fapt retinuta in rechizitoriu a fost stabilita pe baza procesului verbal de constatare ainfractiunii, fisei de calcul, procesului verbal de cercetare la fata locului, declaratiilor inculpatiilor si declaratiilor martorilor. Instanta, din probele administrate in cauza, a constatat si a retinut urmatoarea stare de fapt.: la data de 25.04.2002, dupa o intelegere prealabila, inculpatii S.G., S.I., M.C., S.D.si martorii C.I. si B.C.s-au deplasat cu masina numitului M.Z. in pct-ul Cerna. La un moment dat, cu exceptia soferului, S.D., cele 5 persoane au coborat din masina, au mers la pctul Carbunele-Radoteasa si de pe54

parcelele administrate de Ocolul Silvic Baia de Arama, inculpatul M.C.,l-a indicatia inculpatului S.G., a taiat 4 arbori de esenta fag. Una dintre cele 5 persoane a mers si l-a chemat pe inculpatul S.D. care parcase masina la o oarecare distanta de acel punct, iar acesta a adus masina langa loc si a participat la incarcarea lemnelor impreuna cu cei 5. Dupa incarcarea lemnelor cei 6 au plecat cu masina incarcata cu material lemons la Calugareni; acolo fiecare a ramas la domiciliul sau cu exceptia lui S.D. care a ramas la S.G.. A doua zi lemnul a fost transportat in Glogova si vandut prin intermediul lui M.Z. unui cetatean turc. La individualizarea pedepselor instanta a avut in vedere situatia savarsirii/nu de catre inculpatii si a altor fapte penale, conduita si cooperarea acestora cu organele de cercetare in vederea aplicarii art.74 lit.a si C C.P. pentruinfractiunea prevazuta art.98 al 3-4 din Lg.26/1996 si respectiv art.76 lit.d C.P. pentru infr prev de art. 25 CP rap la art 97 al 3-4 din Lg 26/1996. In raport de criteriile de individualizare a pedepsei precizate anterior, instanta a apreciat ca aplicarea inculpatilor S.G., S.I., M.C., S.D., pentru fiecare infractiune savarsita a unor pedepse cu inchisoarea a caror executare sa fie suspendata in temeiul art.81 CP este de natura sa contribuie la indeplinirea cerintelor art.52 CP. Sentinta penala in speta a fost pronuntata la data de 20.02.2003. Impotriva acesteia a declarat apel in termen legal apelantul inculpat S.D. criticand-o ca netemeinica si nelegala deoarece: prin aprecierea eronata a probelor administrate s-a dispus condamnarea inculpatului pentru comiterea infractiunii prevazute de dispozitiile art.98 alin 3-4 din Legea 26/1996, sustinand ca nu cunostea ca lemnele respective sunt din fondul forestier. In motivele de apel formulate apelantul a aratat ca:55

-

prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Baia de Arama, a fost

trimis in judecata, in stare de libertate, alaturi de alti inculpati, pentru comiterea infractiunilor prevazute de art.25 C.P., raportat la art.97 alin 3-4 din Legea 26/1996 si art.98 alin 3-4 din Legea 26/1996 cu aplicarea art.33-34 C.P.. - Judecatoria Baia de Arama prin sentinta pronuntata in baza art.98 alin 3-4 din Lg.26/1996 cu aplicarea art.74 lit.a si art.76 lit.c C.P.a condamnat pe inculpatul S.D.la o pedeapsa de 3 luni inchisoare, in baza art.81 C.P.fiind suspendata conditionat executarea acesteia. In ceea ce priveste infractiunea prevazuta de art.25 C.P. raportat la art.97 alin.3-4 din Legea 26/1996, inculpatul a fost achitat in baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c C.Pr.P..-

el nu a cunoscut imprejurarea ca lemnele taiate nu erau marcate si faceau

parte din fondul silvic de stat astfel incat sunt intrunite conditiile cumulative si devin incidente dispozitiile art.51 C.P.privind eroarea de fapt astfel incat se impune admiterea apelului formulat in cauza si desfiintarea hotararii apelate in sensul achitarii apelantului-inculpat S.D. in baza dispozitiilor art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.e C.Pr.P.. Tribunalul Mehedinti, investit sa judece apelul in dosarul nr. 5793/2003 s-a pronuntat in sensul respingerii acestuia.

56

CONCLUZIILucrarea intitulat CONSIDERAII ASUPRA UNOR INFRACIUNI PREVZUTE DE LEGI SPECIALE este structurat pe trei capitole n care sunt abordate gradual: 1. prevederile teoretice prevzute de Codul Penal partea general, n materia infraciunii, 2. prevederile teoretice (Codul Penal partea special i legile speciale) i aspecte practice n materia infraciunilor economice 3. prevederile teoretice (Codul silvic) i aspectele practice n domeniul infraciunilor silvice, n calitatea acestora de infraciuni de mediu. Am considerat util ca lucrarea s vizeze din categoria infraciunilor o analiza a infraciunilor prevzute de legile speciale i am discutat despre categoria infraciunilor economice i categoria infraciunilor de mediu, deoarece am observat din studiul doctrinei i practicii recente interesul deosebit pentru aceste categorii de infraciuni.

57

Infraciunile economice Considerm c, legiferarea complex a infraciunior de economice este de natur s protejeze statul i cetenii, s asigure existena unei economii de pia competitive i a unei concurene reale. Am observat c studiul acestei categorii de infraciuni necesit o specializare deosebit i multidisciplinar (drept, ec