Raclariu - Zgomotul Si Consecintele Sale Asupra Societatii

STOP THAT NOISE !STOP THAT NOISE ! 1113.04.2313.04.23

Zgomotul şi Zgomotul şi consecinţele sale consecinţele sale asupra societăţiiasupra societăţii

drd. ing. Cătălin Raclariu drd. ing. Cătălin Raclariu ITM Vaslui ITM Vaslui

13.04.2313.04.23 STOP THAT NOISE !STOP THAT NOISE ! 22

Deşi suntem în permanenţă înconjuraţi de sunete, atât la locul de muncă cât şi în oricare alt loc, în majoritatea cazurilor ne putem desfăşura activitatea ignorând “zgomotul ambiental”. Dar odată cu creşterea nivelului zgomotului, acesta devine un factor poluant al ambianţei de viaţă şi muncă, permanent, nedorit, care influenţează negativ nivelul de performare profesională, fiind de multe ori cauza oboselii, a nervozităţii sau a scăderii cantitative şi calitative a nivelului muncii.

Pentru a înţelege efectele zgomotului asupra angajaţilor este necesar să înţelegem natura sunetului.


Sunetul reprezintă o vibraţie a particulelor unui mediu capabilă să producă o senzaţie auditivă. Sunetul se propagă sub formă de unde elastice numai în substanţe (aer, lichide şi solide) şi nu se propagă în vid. În aer, viteza de propagare este de 340 m/s. Zgomotul este o suprapunere dezordonată a mai multe sunete. Este produs de surse naturale, dar mai ales antropice: utilaje, mijloace de transport, aparate, oameni.


Dimensiuni fizice ale sunetului

frecvenţa definită ca număr de oscilaţii complete dintr-o unitate de timp; se măsoară în Hertz, 1 Hz fiind o perioadă/s. Urechea umană percepe sunetele cu frecvenţe de la 16 Hz (sunetele joase) la 20000 Hz (sunete înalte). Sunetele sub 16 Hz se numesc infrasunete, iar cele de peste 20000 Hz – ultrasunete. Sensibilitatea maximă a urechii umane este pentru domeniul 2000 – 5000 Hz.



intensitatea sau presiune acustică, măsurată în Pa (Pascal, 1Pa = 1 N/m2). Pentru sunete intense se lucrează cu valori foarte mari şi de aceea s-a adoptat o altă unitate, decibel. Belul este o unitate de măsură logaritmică a raportului dintre două intensităţi sonore sau electro-magnetice. Submultiplul decibel (dB) reprezintă variaţia cea mai mică a presiunii acustice pe care o poate sesiza aparatul auditiv uman. (nivelul de presiune sonoră).


Intensitatea maximă tolerabilă este în jur de 100 dB, dar ea variază în funcţie de frecvenţă. Pentru a ţine cont de diferenţa de sensibilitate a urechii umane funcţie de frecvenţă (sunete grave, medii şi înalte), nivelele sunt reprezentate pe o curbă, numită curba “A”. Nivelele exprimate în dB(A), reflectă mai bine problemele generate de zgomot.

Urechea umană este mai puţin sensibilă la frecvenţe joase decât la sunetele cuprinse între 1000-6000 Hz. Un sunet de 60 dB la 100 Hz nu este perceput la fel de puternic ca un sunet de 60 dB la 2000 Hz.



timbrul este calitatea care deosebeşte între ele sunetele egale ca frecvenţă şi intensitate. Timbrul diferit al sunetelor este dat de armonicile semnalului sonor. Sunetele pure sunt foarte puţine, acestea conţin o singură frecvenţă (de exemplu diapazonul). Majoritatea conţin mai multe armonici, acestea deosebesc două sunete cu aceeaşi frecvenţă unul de altul (de exemplu două instrumente diferite).

13.04.2313.04.23 88

dB Sunet0 prag inferior al auzului

10 foşnetul frunzelor

12 şoaptă

20-50 conversaţie discretă

50-65 conversaţie cu voce tare

65-70 trafic pe o stradă circulată

65-90 tren

75-80 fabrică

90 trafic intens

90-100 tunet

110-140 avion cu reacţie la decolare

130 pragul senzaţiei dureroase

140-190 decolarea unei rachete spaţiale

Tab

elu

l nr.

1N

ivel

ul r

elat

iv a

l su

net

ulu

i


Impactul zgomotului asupra sănătăţii umane

Una din cele mai persistente probleme de sănătate din Europa este zgomotul în muncă. Zgomotul este sunetul neplăcut auzului. Efectele pe care expunerea la zgomot le are asupra sănătăţii constituie o problemă de sănătate publică din ce în ce mai acută. Jumătate din populaţia europeană trăieşte într-un mediu cu zgomot. O treime din populaţia acestei regiuni este deranjată de nivelurile de sunet în timpul somnului. Efectele zgomotului asupra omului sunt în funcţie de intensitatea şi de durata sa.


Pentru a evalua în ce mod perturbă zgomotul Pentru a evalua în ce mod perturbă zgomotul activitatea la locul de muncă, trebuie să se ţină contactivitatea la locul de muncă, trebuie să se ţină cont

de următorii factori:de următorii factori: zgomotul neaşteptat şi/sau intermitent deranjează zgomotul neaşteptat şi/sau intermitent deranjează

mai mult decât cel continuu; mai mult decât cel continuu; zgomotele cu un spectru mai bogat în frecvenţe zgomotele cu un spectru mai bogat în frecvenţe

înalte, deranjează mai mult decât cele cu frecvenţe înalte, deranjează mai mult decât cele cu frecvenţe joase; joase;

activităţile în care atenţia este foarte importantă activităţile în care atenţia este foarte importantă sunt perturbate în mai mare măsură decât sunt perturbate în mai mare măsură decât celelalte; celelalte;

sensibilitatea la zgomot este mai mare în sensibilitatea la zgomot este mai mare în activităţile de instruire decât în lucrările de rutină.activităţile de instruire decât în lucrările de rutină.


Problemele de sănătate cauzate de zgomot includ: dificultăţi în comunicare şi concentrare, stres şi irascibilitate, tulburări ale somnului, probleme cardiovasculare şi efecte negative asupra sistemului endocrin, asupra performanţei, produc-tivităţii şi comportamentului social.În ordinea apariţiei, primele efecte sunt la nivel psihic (distragerea atenţiei, reducerea perfor-manţelor în sarcini care utilizează memoria de scurtă durată), vegetative (creşterea activităţii cardiace), suferinţă auditivă şi apoi dificultăţi în coordonarea mişcărilor.


Zgomotul la locul de muncă

Se estimează că o treime a angajaţilor din Europa (peste 60 milioane de oameni) sunt expuşi la niveluri ridicate de zgomot mai mult de un sfert din timpul lor de lucru.

Circa 40 milioane de lucrători (echivalentul întregii populaţii a Spaniei) sunt nevoiţi să ridice tonul peste nivelurile normale de conversaţie pentru a se putea face auziţi, cel puţin jumătate din timpul lor de lucru.

În 1990 aproape 30 de milioane de americani au fost expuşi unui nivel ridicat de zgomot de 85 de decibeli, sau dB(A), la locul de muncă.


Probleme ale urechii interne pot fi cauzate de către zgomote puternice (împuşcături, explozii). Mai pot fi cauzate de către expunerea la zgomot în perioade de timp mai lungi. Aceste cazuri apar la locurile de muncă, dar şi în zonele din jurul aeroporturilor şi a autostrăzilor. Când urechea internă este expusă la nivele sonore de 85dB timp de 40h/săptămână, pe durata vieţii unui adult, există un mare risc în deteriorarea celulelor superioare senzoriale. Deteriorarea se dezvoltă în timp iar persoana expusă de obicei nu sesizează acest lucru. Probleme legate de neînţelegerea vorbitului atunci când există un nivel scăzut de zgomot este unul dintre primele simptome.


Pierderea auzului indusă de zgomot este Pierderea auzului indusă de zgomot este considerată ca fiind cea mai comună, ireversibilă boală considerată ca fiind cea mai comună, ireversibilă boală din industrie. O expunere prelungită la zgomot din industrie. O expunere prelungită la zgomot puternic poate conduce la deficienţe de auz, dar puternic poate conduce la deficienţe de auz, dar zgomotul poate fi de asemenea sursa sau un factor care zgomotul poate fi de asemenea sursa sau un factor care contribuie la :contribuie la :

vătămarea urechii în timpul expunerii la substanţe vătămarea urechii în timpul expunerii la substanţe periculoase;periculoase;

stresul legat de muncă;stresul legat de muncă;

creşterea riscului de accidentare la locul de muncăcreşterea riscului de accidentare la locul de muncă ;; vătămarea fătului, în timpul sarcinii angajatei.vătămarea fătului, în timpul sarcinii angajatei.


De fapt, zgomotul în muncă poate costa mult mai mult decât pierderea auzului! El poate fi un factor care cauzează accidente de muncă, contribuie la stresul legat de munca şi poate cauza îmbolnăviri, acţionând în combinaţie cu alţi factori de risc din mediul de muncă. Pierderea auzului poate nu numai opri o persoană să lucreze la întreaga sa capacitate; ea poate să distrugă viaţa socială a persoanei, izolând-o de comunitate.


10 56 50 56159

337395

211

386 386

696

0100200300400500600700

nr.

imb

oln

avir

i

1991 1993 1995 1997 1999 2001

anul

Figura nr 1. Numarul imbolnavirilor profesionale determinate de zgomot in

Romania


Pentru evitarea efectelor determinate de Pentru evitarea efectelor determinate de intensităţile mari ale zgomotului sunt necesare intensităţile mari ale zgomotului sunt necesare

măsuri de prevenire precum:măsuri de prevenire precum: acte normative de limitare a zgomoteloracte normative de limitare a zgomotelor ; ;dimensionarea corespunzătoare a încăperilor;dimensionarea corespunzătoare a încăperilor; dispersarea şi dispunerea raţională a echipamentelor;dispersarea şi dispunerea raţională a echipamentelor; pereţi, plafoane şi planşee din materiale pereţi, plafoane şi planşee din materiale

fonoabsorbantefonoabsorbante ;;săli pentru recreere în timpul pauzelor;săli pentru recreere în timpul pauzelor; control ORL periodic.control ORL periodic.aalte soluţii de minimizare a expunerii la zgomotlte soluţii de minimizare a expunerii la zgomot

cuprinse în cadrul Directivei 2003/10/CE.cuprinse în cadrul Directivei 2003/10/CE.


Zgomotul ambiental Zgomotul ambiental este o problemă

internaţională serioasă şi mereu crescândă; zgomotul este luat în considerare din ce in ce mai mult în evaluarea calităţii vieţii intr-un oraş, sau vecinătatea sa. Zgomotul ce provine de la traficul auto sau feroviar, aeroportuar, zonele industriale sau de la vecini duce la creşterea continuă a numărului de reclamaţii şi dispute legale. În afară de crearea de disconfort, zgomotul poate să influenţeze somnul, sănătatea, bunăstarea şi valoarea proprietăţilor, poate produce stres, oboseală şi pierderea irecuperabilă a auzului şi negativ procesul de învăţare în şcoli.


Dereglări ale somnului şi consecinţe - Dereglări ale somnului şi consecinţe - pot fi considerate boli şi au efecte negative pot fi considerate boli şi au efecte negative în ceea ce priveşte:în ceea ce priveşte:

eficienţa la locul de muncă;eficienţa la locul de muncă; felul în care ne simţim;felul în care ne simţim; procesul de învăţare, special în timpul procesul de învăţare, special în timpul

copilăriei;copilăriei; imunitatea sistemului;imunitatea sistemului; abilitatea de a conduce.abilitatea de a conduce.


Dereglările cronice ale somnului pot contribui la:Dereglările cronice ale somnului pot contribui la:

→ boli cardiovasculare,boli cardiovasculare,

→ nevroze,nevroze,

→ frică,frică,

→ agresivitate.agresivitate.

În dormitor ar trebui păstrate următoarele limite ale zgomotului: 8h 30dB şi nivelul maxim să nu depăşească 45dB.


Probleme legate de concentrare

Zgomotul poate crea dificultăţi în procesul de învăţare, în special în cadrul şcolilor, unde este necesar un nivel foarte scăzut al zgomotului. Testările au arătat numărul de greşeli pe care le fac copiii la ascultarea unor propoziţii standard într-un mediu zgomotos. Rata de greşeli este de 4.3% când nivelul de zgomot este mai puţin de 55dB(A). Rata de greşeli obţinută este de cel puţin 15% când nivelul de zgomot din mediu este 60dB sau mai mult.


FrustrareStarea de iritare cauzată de către zgomot este un fenomen global, un sentiment de nemulţumire asociat cu orice fapt, ştiut sau crezut de un individ sau un grup că îi afectează într-un mod ostil. Zgomotul generat de traficul aerian sau terestru reprezintă sursa cheie pentru această stare de iritabilitate.

Schimbări hormonale croniceExpunerea continuă la zgomot poate duce la

dereglări cronice ale sistemului psihologic – în special la creşteri ale producerii hormonilor ce cauzează stresul. Aceşti hormoni ai stresului (adrenalina şi noradrenalina) duc la creşterea colesterolului în sânge.

Comportament socialSchimbări în comportamentul social datorită zgomo-

telor, includ închiderea ferestrelor, neutilizarea balcoanelor, a televizoarelor şi aparate-lor de radio, scrierea de petiţii către autorităţile locale. Dovezile arată că zgomotul mai puternic de 80 dB(A) duce la scăderea comportamentului normal şi la creşterea celui agresiv.

Folosirea medicamentelorS-a constatat că în zonele cu nivele de zgomot între

55-60 dB, 15% din populaţia afectată consumă somnifere în fiecare zi sau de mai multe ori pe săptămână. Doar 4% din populaţia neafectată de zgomote puternice sunt consumatori de somnifere şi calmante. De asemenea utilizarea dopurilor pentru ureche creşte semnificativ în aceste zone cu nivele de zgomot ce depăşesc 65 dB(A).


Procesul de abandonare a imobilelor din zonele centrale

Zgomotul generat de trafic, creşterea turismului, muzica în aer liber, restaurantele şi barurile sunt factori care determină oamenii să îşi vândă proprietăţile aflate în zone centrale şi să se mute spre zone mai liniştite.

Deprecierea valorii proprietăţilorZgomotul ridicat duce şi la o depreciere a

preţului imobilelor. Aceasta se întâlneşte în zone în care oamenii găsesc zgomotul un factor iritant şi decid să se mute.

Autorităţile publice suportă o presiune crescândă de la legislaţia şi de la populaţie, pentru a localiza zonele sensibile, pentru a găsi soluţii şi pentru a întocmi planuri de acţiune.

De la înregistrarea plângerilor privind nivelul poluării fonice, de la monitorizarea zgomotului la evaluarea sa şi la zonarea acustică – sarcinile implicate de administrarea zgomotului din mediu sunt numeroase şi variate, cerând diferite metode de abordare, măsurare şi evaluare.

De aceea este necesară o soluţie integrata care să facă problemele individuale mai uşor de rezolvat prin utilizarea comună a datelor, optimizarea activităţilor de evaluare a zgomotului şi prevenirea apariţiei noilor probleme.


Legislaţia României; transpunere şi implementareLegislaţia României; transpunere şi implementare Prin “Documentul de poziţie al României –

Capitolul 22 MEDIU” ţara noastră nu a solicitat perioadă de tranziţie pentru sectorul „zgomot”.

Cadrul legislativ general în domeniul zgomotului ambiental este asigurat de Legea privind Protecţia Mediului nr.137/1995, republicată în 2000, care cuprinde dispoziţii referitoare la : o asigurarea calităţii resursei de aer în scopul securităţii sănătăţii umane; o impune persoanelor fizice şi juridice obligaţia de a lua masuri speciale pentru izolarea şi protecţia fonica a surselor generatoare de zgomot şi vibraţii;


o asigură cadrul legal necesar pentru elaborarea strategiilor sectoriale şi politicilor de mediu; o constituie baza legală pentru iniţierea de legi, norme tehnice, proceduri în concordanţă cu standardele internaţionale în domeniu; o stabileşte atribuţii şi răspunderi ministerelor şi celorlalte autorităţi publice (de exemplu Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei are atribuţia de a asigura controlul intensităţii zgomotelor şi vibraţiilor produse de autovehicule).

Pentru a evita consecinţele dăunătoare ale zgomotului la locul de muncă, în baza Legii Protecţiei Muncii sau emis Normele Generale de Protecţia Muncii, care conţin prevederi referitoare la zgomot şi Normele Metodologice privind certificarea calităţii din punct de vedere al securitatii muncii, a echipamentelor tehnice; tot în temeiul Legii Protecţiei Muncii au fost emise şi alte acte normative cu impuneri privind limitarea zgomotului sau efectelor dăunătoare ale acestuia, exemple fiind HG nr. 119/2004 (stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţa a maşinilor industriale) şi HG nr. 115/2004 (stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţa).


Normele Generale de Protecţia Muncii Normele Generale de Protecţia Muncii prevprevăădd::

acţiunea zgomotului la locul de muncă nu trebuie să acţiunea zgomotului la locul de muncă nu trebuie să afecteze securitatea şi sănătatea omuluiafecteze securitatea şi sănătatea omului ; ;

limita maximă admisă la locurile de muncă pentru limita maximă admisă la locurile de muncă pentru expunere zilnică la zgomot este de 87 dB(A)expunere zilnică la zgomot este de 87 dB(A);;

expunerea personală zilnică la zgomot nu ia în expunerea personală zilnică la zgomot nu ia în considerare efectul echipamentului individual de considerare efectul echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului;protecţie împotriva zgomotului;

pentru identificarea angajaţilor şi a locurilor de pentru identificarea angajaţilor şi a locurilor de muncă, care se încadrează in prevederile Normelor muncă, care se încadrează in prevederile Normelor Generale de Protecţia Muncii, trebuie efectuate Generale de Protecţia Muncii, trebuie efectuate măsurări de zgomot periodic sau ori de câte ori au măsurări de zgomot periodic sau ori de câte ori au loc modificări la locul de muncă;loc modificări la locul de muncă;



măsurările de zgomot trebuie planificate şi măsurările de zgomot trebuie planificate şi efectuate în mod competent, la intervale regulate, efectuate în mod competent, la intervale regulate, fiind responsabilitatea angajatorilor;fiind responsabilitatea angajatorilor;

angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora trebuie să angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora trebuie să participe la determinările şi măsurările de zgomot participe la determinările şi măsurările de zgomot efectuate;efectuate; măsurările trebuie să fie repetate atunci măsurările trebuie să fie repetate atunci când există motive să se creadă că sunt incorecte când există motive să se creadă că sunt incorecte sau că a avut loc o modificare importantă la locul sau că a avut loc o modificare importantă la locul de muncă;de muncă;

angajatorul are obligaţia să asigure păstrarea angajatorul are obligaţia să asigure păstrarea rapoartelor de măsurare a zgomotului şi fişele rapoartelor de măsurare a zgomotului şi fişele privind starea auzului angajaţilor;privind starea auzului angajaţilor; angajaţii şi/sau angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora din intreprindere trebuie reprezentanţii acestora din intreprindere trebuie să aibă acces la aceste date;să aibă acces la aceste date;



dacă se constată că expunerile depăşesc dacă se constată că expunerile depăşesc valoareavaloarea limită, angajatorul:limită, angajatorul:

ia imediat măsuri pentru reducerea ia imediat măsuri pentru reducerea expunerii la un nivel inferior valorilor expunerii la un nivel inferior valorilor limită de expunere;limită de expunere;

determină cauzele expunerii excesive şidetermină cauzele expunerii excesive şiadaptează măsurile de protecţie şi adaptează măsurile de protecţie şi

prevenire în vederea evitării oricărei prevenire în vederea evitării oricărei depăşiri;depăşiri;

riscul care rezultă din expunerea la zgomot trebuie riscul care rezultă din expunerea la zgomot trebuie suprimat la sursă sau trebuie redus la minimum, luând suprimat la sursă sau trebuie redus la minimum, luând în considerare progresul tehnic şi posibilitatea aplicării în considerare progresul tehnic şi posibilitatea aplicării măsurilor de reducere a zgomotului în special la sursă;măsurilor de reducere a zgomotului în special la sursă;


Normele Generale de Protecţia Muncii Normele Generale de Protecţia Muncii prevprevăădd::în locurile în care expunerea personală zilnică a în locurile în care expunerea personală zilnică a

unui angajat depăşeşte 80 dB(A) trebuie luate unui angajat depăşeşte 80 dB(A) trebuie luate măsuri adecvate care să asigure că: măsuri adecvate care să asigure că:

a)a)angajaţii să primească informaţii adecvate şiangajaţii să primească informaţii adecvate şi instruire referitoare la riscurile potenţiale pentru instruire referitoare la riscurile potenţiale pentru auzul lor datorită expunerii la zgomot, măsurile auzul lor datorită expunerii la zgomot, măsurile luate pentru îndeplinirea prevederilor NGPM; luate pentru îndeplinirea prevederilor NGPM; obligaţia de a respecta măsurile de protecţie şi de obligaţia de a respecta măsurile de protecţie şi de prevenire, purtarea echipamentului individual de prevenire, purtarea echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului şi rolul protecţie împotriva zgomotului şi rolul verificărilor auzului;verificărilor auzului;

b)b)angajaţii să aibă acces la determinările şi angajaţii să aibă acces la determinările şi măsurările de zgomot efectuate şi pot primi măsurările de zgomot efectuate şi pot primi explicaţii privitoare la semnificaţia acestor explicaţii privitoare la semnificaţia acestor rezultate;rezultate;



locurile de muncă unde expunerea personală locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la zgomot depăşeşte 85 dB(A) trebuie să fie zilnică la zgomot depăşeşte 85 dB(A) trebuie să fie marcate cu panouri care să arate că purtarea marcate cu panouri care să arate că purtarea echipamentului individual de protecţie împotriva echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului este obligatorie; panourile trebuie să zgomotului este obligatorie; panourile trebuie să fie amplasate la intrările în zone şi, dacă este fie amplasate la intrările în zone şi, dacă este necesar, în interiorul acestora; de asemenea, necesar, în interiorul acestora; de asemenea, zonele respective trebuie delimitate, iar acolo unde zonele respective trebuie delimitate, iar acolo unde riscul de expunere o justifică şi unde aceste măsuri riscul de expunere o justifică şi unde aceste măsuri sunt tehnic posibile, accesul la ele trebuie limitat;sunt tehnic posibile, accesul la ele trebuie limitat;



acolo unde expunerea personală zilnică a unui acolo unde expunerea personală zilnică a unui angajat depăşeşte 85 dB(A):angajat depăşeşte 85 dB(A):

trebuie identificate cauzele nivelului ridicat;trebuie identificate cauzele nivelului ridicat;angajatorul trebuie să stabilească şi să aplice un angajatorul trebuie să stabilească şi să aplice un

program deprogram demăsuri de natură tehnică şi/sau de organizare a măsuri de natură tehnică şi/sau de organizare a activităţii în vedereaactivităţii în vedereareducerii expunerii angajaţilor la zgomot;reducerii expunerii angajaţilor la zgomot;

angajaţii şi reprezentanţii acestora din unitate angajaţii şi reprezentanţii acestora din unitate trebuie sătrebuie săprimească informaţii adecvate privind nivelul primească informaţii adecvate privind nivelul ridicat şi măsurile luate;ridicat şi măsurile luate;



acolo unde expunerea personală zilnică la acolo unde expunerea personală zilnică la zgomot a unui angajat depăşeşte 80 dB(A) zgomot a unui angajat depăşeşte 80 dB(A) angajatorul trebuie să pună la dispoziţia angajatorul trebuie să pună la dispoziţia angajaţilor echipamente individuale de angajaţilor echipamente individuale de protecţie împotriva zgomotului;protecţie împotriva zgomotului;

acolo unde expunerea personală zilnică la acolo unde expunerea personală zilnică la zgomot a unui angajat depăşeşte 85 dB(A) zgomot a unui angajat depăşeşte 85 dB(A) purtarea echipamentului individual de protecţie purtarea echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului este obligatorie;împotriva zgomotului este obligatorie;

angajatorul trebuie să asigure un număr angajatorul trebuie să asigure un număr suficient de echipamente individuale de suficient de echipamente individuale de protecţie împotriva zgomotuluiprotecţie împotriva zgomotului..



la locurile de munca unde expunerea personală la locurile de munca unde expunerea personală zilnică la zgomot a angajaţilor nu poate fi redusă zilnică la zgomot a angajaţilor nu poate fi redusă sub valoarea de 85 dB(A), trebuie să se asigure sub valoarea de 85 dB(A), trebuie să se asigure examinarea stării auzului personalului la angajare examinarea stării auzului personalului la angajare şi periodic de către un medic; scopul verificării şi periodic de către un medic; scopul verificării trebuie să fie diagnosticarea hipoacuziei datorată trebuie să fie diagnosticarea hipoacuziei datorată zgomotului şi conservarea auzului;zgomotului şi conservarea auzului;

rezultatele examinărilor auzului trebuie păstrate rezultatele examinărilor auzului trebuie păstrate şi angajaţii respectivi trebuie să aibă acces la şi angajaţii respectivi trebuie să aibă acces la acestea;acestea;

medicul şi/sau autoritatea responsabilă trebuie să medicul şi/sau autoritatea responsabilă trebuie să dea, în cadrul verificării, indicaţii adecvate dea, în cadrul verificării, indicaţii adecvate privind măsurile individuale de protecţie şi privind măsurile individuale de protecţie şi prevenire, care trebuie urmateprevenire, care trebuie urmate..



la proiectarea unităţilor, echipamentelor tehnice şi la proiectarea unităţilor, echipamentelor tehnice şi la construcţia acestora vor fi prevăzute măsuri la construcţia acestora vor fi prevăzute măsuri pentru reducerea zgomotului la cel mai mic nivel pentru reducerea zgomotului la cel mai mic nivel posibil prin caracteristici constructiveposibil prin caracteristici constructive;;

acolo unde este probabil ca un echipament tehnic acolo unde este probabil ca un echipament tehnic nou (unealtă, maşină, aparat etc.), care urmează nou (unealtă, maşină, aparat etc.), care urmează să intre în lucru, să producă angajatului care îl să intre în lucru, să producă angajatului care îl utilizează corect pe o perioada convenţională de utilizează corect pe o perioada convenţională de opt ore, o expunere personala zilnică la zgomot opt ore, o expunere personala zilnică la zgomot egală sau mai mare de 85 dB(A) trebuie să fie egală sau mai mare de 85 dB(A) trebuie să fie furnizate informaţii despre zgomotul în condiţii de furnizate informaţii despre zgomotul în condiţii de utilizare precizateutilizare precizate..

3838

Normele Generale de Protecţia Muncii Normele Generale de Protecţia Muncii prevprevăădd:: pentru reducerea acţiunii nocive a zgomotului la pentru reducerea acţiunii nocive a zgomotului la

locurile de muncă sunt obligatorii una sau mai locurile de muncă sunt obligatorii una sau mai multe din măsurile tehnice prezentate în multe din măsurile tehnice prezentate în continuare:continuare:

măsuri de combatere a zgomotului la sursă - măsuri de combatere a zgomotului la sursă - modificari modificari constructive aduse echipamentului tehnic sau adoptarea de constructive aduse echipamentului tehnic sau adoptarea de dispozitive atenuatoare; la alegerea echipamentului , în dispozitive atenuatoare; la alegerea echipamentului , în conditii comparabile, se va acorda prioritate acelora ce conditii comparabile, se va acorda prioritate acelora ce produc zgomotul cel mai mic;produc zgomotul cel mai mic;

măsuri de izolare a surselor de zgomot - se realizeaza prin măsuri de izolare a surselor de zgomot - se realizeaza prin creşterea rezistenţei mediului la transmisia energiei acustice; creşterea rezistenţei mediului la transmisia energiei acustice; soluţiile cele mai des utilizate constau în amplasarea de ecrane soluţiile cele mai des utilizate constau în amplasarea de ecrane fonoizolante sau în carcasarea fonoizolantă a echipamentului fonoizolante sau în carcasarea fonoizolantă a echipamentului tehnic;tehnic;

măsuri de combatere a zgomotului la receptor - constau în măsuri de combatere a zgomotului la receptor - constau în izolarea personalului care lucrează într-o zonă zgomotoasă, izolarea personalului care lucrează într-o zonă zgomotoasă, soluţia cea mai cunoscută fiind utilizarea cabinelor soluţia cea mai cunoscută fiind utilizarea cabinelor fonoizolante.fonoizolante.



măsurile tehnice trebuie să fie completate cu măsurile tehnice trebuie să fie completate cu următoarele măsuri organizatorice:următoarele măsuri organizatorice:

instruirea personalului privind riscul expunerii la instruirea personalului privind riscul expunerii la acţiunea zgomotului şi modul de utilizare a acţiunea zgomotului şi modul de utilizare a echipamentului individual de protecţie împotriva echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului;zgomotului;

examinarea stării auzului personalului care examinarea stării auzului personalului care lucrează în locuri de muncă cu niveluri de zgomot lucrează în locuri de muncă cu niveluri de zgomot ridicate (la angajare şi periodic);ridicate (la angajare şi periodic);

stabilirea programului de lucru pe posturi de stabilirea programului de lucru pe posturi de muncă în funcţie de durata expunerii la zgomotmuncă în funcţie de durata expunerii la zgomot..


Conform Legii nr.100/1998 privind asistenţa de sănătate publică, Ministerul Sănătăţii şi Familiei are atribuţii de control în ceea ce priveşte expunerea la zgomot. Prin Ordinul MS nr.536/1997 s-au aprobat Normele de igienă şi recomandările privind mediul de viata al populaţiei, iar Legea nr. 98/1994 stabileşte contravenţiile la normele legale de igiena şi sănătate publică.

Aceste acte normative reglementează zgomotul ambiental în timp ce directivele din acquisul comunitar de mediu se referă la controlul zgomotului la sursă.


Transpunerea legislaTranspunerea legislaţţiei europeneiei europene

Directiva 86/594/CEE referitoare la Directiva 86/594/CEE referitoare la zgomotul emis în aer de aparatele electrocasnice zgomotul emis în aer de aparatele electrocasnice a a fost transpusfost transpusăă prin: prin:

HG nr. 482/2004 HG nr. 482/2004 privind stabilirea condiţiilor de privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a aparatelor electrocasnice introducere pe piaţă a aparatelor electrocasnice funcţie de nivelul zgomotului transmis prin aerfuncţie de nivelul zgomotului transmis prin aer;;

Legea nr. 503/2003 privind evaluarea conformiLegea nr. 503/2003 privind evaluarea conformi--tăţii produselortăţii produselor ; ;

MO nr. 383/.2004 (MO nr. 639/15.07.2004) privind MO nr. 383/.2004 (MO nr. 639/15.07.2004) privind aprobarea Listei cuprinzând standardele române aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standardele europene armonizate care care adoptă standardele europene armonizate care se referă la metodele de măsurare şi verificare a se referă la metodele de măsurare şi verificare a nivelului de zgomot transmis prin aer de aparatele nivelului de zgomot transmis prin aer de aparatele electrocasniceelectrocasnice


Transpunerea legislaTranspunerea legislaţţiei europeneiei europeneDirectiva Consiliului nr.2000/14/CE pentru Directiva Consiliului nr.2000/14/CE pentru armonizarea legilor Statelor Membre privind armonizarea legilor Statelor Membre privind zgomotul emis în mediu de echipamentele utilizate zgomotul emis în mediu de echipamentele utilizate în aer liberîn aer liber a fost transpus a fost transpusăă prin: prin:

HG nr. 539/2004 privind limitarea nivelului emisiHG nr. 539/2004 privind limitarea nivelului emisi--ilor de zgomot în mediu produs de echipamente ilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilordestinate utilizării în exteriorul clădirilor

Legea nr. 608/32001 (MO nr. 712/08.11.2001) Legea nr. 608/32001 (MO nr. 712/08.11.2001) privind evaluarea conformităţii produselorprivind evaluarea conformităţii produselor

HG nr. 71/24.01.2002 (MO nr. 119/14.02.2002) HG nr. 71/24.01.2002 (MO nr. 119/14.02.2002) pentru aprobarea Normelor metodologice privind pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea procedurilor ce se utilizează în procesul stabilirea procedurilor ce se utilizează în procesul de evaluare a conformităţii produselor din de evaluare a conformităţii produselor din domeniile reglementatedomeniile reglementate


Transpunerea legislaTranspunerea legislaţţiei europeneiei europene

Directiva 2002/49/EC referitoare la Directiva 2002/49/EC referitoare la evaluarea şi managementul zgomotului în mediu evaluarea şi managementul zgomotului în mediu înconjurător înconjurător a fost transpusa fost transpusăă prin prin HG nr. HG nr. 321/14.04.2005 (321/14.04.2005 (publicata publicata îîn n MMonitorul onitorul OOficialficial. nr. . nr. 27.04.2005) privind evaluarea şi gestionarea 27.04.2005) privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambientalzgomotului ambiental

HG nr.539 din 07/04/2004 „privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădiri-lor” stabileşte aplicarea standardelor referitoare la emisia de zgomot, procedurile de evaluare a conformităţii, marcarea, documentaţia tehnică şi modul de colectare a datelor cu privire la emisia de zgomot în mediu provenit de la echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor, având ca scop buna funcţionare a pieţei interne în condiţii de protecţie a sănătăţii şi confortului oamenilor. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către persoane împuternicite din cadrul Inspecţiei Muncii.


Directiva nr. 86/594/EEC privind zgomotul emis de aparatura electrocasnică a fost transpusă prin HG nr.672/2001. Pentru asigurarea implemen-454545tării s-au decis : informaţiile referitoare la zgomotul emis de aparatele electrocasnice se înscriu pe eticheta aparatului şi în documentaţia tehnica însoţitoare; Agenţia Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor este desemnată pentru controlul produselor pe piaţa;45 MIR va recunoaşte, conform procedurilor pr45oprii, laboratoarele de control ale zgomotului acreditate la nivel naţional.


Directiva 2002/49/EC referitoare la evaluarea şi managementul zgomotului în mediu înconjurător a fost transpusă prin HG nr. 321/14.04.2005 (MO. nr. 27.04.2005) privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental. Prevederile acestei directive fac obiectul unei implementări pe orizontala a legislaţiei europene în România, statul roman obligându-se să respecte aceasta legislaţie comunitara în conformitate cu planul naţional de aderare a României la Uniunea Europeana.

Datele de aplicare ale directivei sunt:Datele de aplicare ale directivei sunt:Iunie 2002 Iunie 2002 Ratificare/PublicareRatificare/PublicareIunie 2004 Iunie 2004 Legi sau regulamente naţionale Legi sau regulamente naţionale Iunie 2005 Iunie 2005 Informarea valorilor curente Comisiei Informarea valorilor curente ComisieiIunie 2007 Iunie 2007 Hărţi acustice pentru zonele mari : Hărţi acustice pentru zonele mari :– aglomerări cu mai mult de 250.000 locuitori,aglomerări cu mai mult de 250.000 locuitori,– şosele cu mai mult de 6.000.000 vehicule/an,şosele cu mai mult de 6.000.000 vehicule/an,– cai ferate cu mai mult de 60.000 trenuri/an,cai ferate cu mai mult de 60.000 trenuri/an,– aeroporturi cu mai mult de 30.000 mişcări/anaeroporturi cu mai mult de 30.000 mişcări/anIunie 2008 Iunie 2008 Planuri de acţiune pentru zonele mari Planuri de acţiune pentru zonele mariIunie 2009 Iunie 2009 primul raport UE pentru hărţi, planuri, primul raport UE pentru hărţi, planuri,

ţinte, strategiiţinte, strategiiIunie 2012 Iunie 2012 Hărţi acustice pentru toate Hărţi acustice pentru toate

zonele zonele ;;RRrrepetate la fiecare 5 aniepetate la fiecare 5 aniIunie 2013 Iunie 2013 Planuri de acţiune pentru toate zonelePlanuri de acţiune pentru toate zonele


Hărţile acustice se pot realiza prin:afişarea valorilor măsurate în timpul supravegherilor pe timp scurt sau lung afişarea valorilor măsurate de staţiile de monitorizare permanentă prin calcul şi validarea cu măsurători utilizând aplicaţii software

Principalele avantaje pe care le oferă realizarea de hărţi acustice

dezvoltarea de noi zone rezidenţialeinformarea populaţiei asupra nivelurilor de zgomotamplasarea zonelor de recreereredirecţionarea traficului


Pentru exemplificare prezentam harta acustica a Pentru exemplificare prezentam harta acustica a orasului Praga, referitoare numai la trafic.orasului Praga, referitoare numai la trafic.


Directive europene cu privire la zgomotul Directive europene cu privire la zgomotul

la locul de muncăla locul de muncă Directiva Parlamentului European şi a Directiva Parlamentului European şi a

Consiliului 2003/10/CE din 6 februarie 2003 Consiliului 2003/10/CE din 6 februarie 2003 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenţi fizici (zgomot) stabileşte generate de agenţi fizici (zgomot) stabileşte cerinţele minime privind protecţia lucrătorilor cerinţele minime privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătate şi securitate împotriva riscurilor pentru sănătate şi securitate generate sau care pot fi generate de expunerea la generate sau care pot fi generate de expunerea la zgomot, în special împotriva riscurilor pentru auz. zgomot, în special împotriva riscurilor pentru auz.

Cerinţele acestei directive se aplică Cerinţele acestei directive se aplică activităţilor în timpul exercitării cărora lucrătorii activităţilor în timpul exercitării cărora lucrătorii sunt sau riscă să fie expuşi, prin natura muncii lor, sunt sau riscă să fie expuşi, prin natura muncii lor, la riscuri generate de zgomot. la riscuri generate de zgomot.

Directiva 2003/10/CE cuprinde 4 secţiuni:Dispoziţii generale (obiectiv şi domeniu de aplicare, definiţii, valori limită de expunere şi valori de expunere care declanşează acţiunea),Obligaţiile angajatorilor (determinarea şi evaluarea riscurilor, dispoziţii în scopul evitării sau reducerii expunerii, protecţia individuală, limita-rea expunerii, informarea şi formarea lucrătorilor, consultarea şi participarea lucrătorilor),Dispoziţii diverse (supravegherea sănătăţii, derogări, modificări tehnice, comitetul, codul de conduită, abrogare),Dispoziţii finale (rapoarte, transpunerea, intrarea în vigoare, destinatari).

În conformitate cu articolul 5 se cere ca „riscurile ce apar din expunerea la zgomot să fie eliminate la sursă sau reduse la un minimum” având în vedere progresul tehnic şi măsurătorile care se pot face pentru a ţine sub control zgomotul. Soluţii posibile de minimalizare a expunerii la zgomot:

Eliminarea surselor de zgomot;Controlul zgomotului la sursă;Măsuri colective de control prin organizarea activităţii şi a locurilor de muncă;Monitorizarea regulată şi analiza eficienţei măsurilor luate;Informarea şi instruirea personalului;Echipamentul de protecţie personală.


ConcluziiConcluzii ► Sunetul reprezintă o vibraţie a particulelor unui Sunetul reprezintă o vibraţie a particulelor unui

mediu capabilă să producă o senzaţie auditivămediu capabilă să producă o senzaţie auditivă ► Zgomotul este sunetul neplăcut auzuluiZgomotul este sunetul neplăcut auzului► Una din cele mai persistente probleme de Una din cele mai persistente probleme de

sănătate din Europa este zgomotul în muncă. A sănătate din Europa este zgomotul în muncă. A elimina sau a reduce zgomotul excesiv la locul de elimina sau a reduce zgomotul excesiv la locul de munca nu este doar o responsabilitate juridica a munca nu este doar o responsabilitate juridica a angajatorilor, este şi în interesul comercial al angajatorilor, este şi în interesul comercial al organizaţiilor serioase. Cu cat mediul de lucru organizaţiilor serioase. Cu cat mediul de lucru este mai sigur şi mai sănătos cu atât este mai este mai sigur şi mai sănătos cu atât este mai mică probabilitatea absenteismului costisitor, a mică probabilitatea absenteismului costisitor, a accidentelor şi a performanţelor slabe în rândul accidentelor şi a performanţelor slabe în rândul angajaţilor.angajaţilor.

► Zgomotul în muncă poate costa mult mai mult decât Zgomotul în muncă poate costa mult mai mult decât pierderea auzului! El poate fi un factor care cauzează pierderea auzului! El poate fi un factor care cauzează accidente de muncă, contribuie la stresul legat de munca accidente de muncă, contribuie la stresul legat de munca şi poate cauza îmbolnăviri, acţionând în combinaţie cu şi poate cauza îmbolnăviri, acţionând în combinaţie cu alţi factori de risc din mediul de muncă. Pierderea alţi factori de risc din mediul de muncă. Pierderea auzului poate nu numai opri o persoană să lucreze la auzului poate nu numai opri o persoană să lucreze la întreaga sa capacitate; ea poate să distrugă viaţa socială a întreaga sa capacitate; ea poate să distrugă viaţa socială a persoanei, izolând-o de comunitate.persoanei, izolând-o de comunitate.

► Zgomotul ambiental este o problemă internaţională Zgomotul ambiental este o problemă internaţională serioasă şi mereu crescândă, care afecteaza în special serioasă şi mereu crescândă, care afecteaza în special populaţia urbană. Zgomotul este luat în considerare din populaţia urbană. Zgomotul este luat în considerare din ce in ce mai mult în evaluarea calităţii vieţii intr-un oraş, ce in ce mai mult în evaluarea calităţii vieţii intr-un oraş, sau vecinătatea sa.sau vecinătatea sa.

ConcluziiConcluzii


► Problemele de sănătate cauzate de zgomot includ: Problemele de sănătate cauzate de zgomot includ: dificultăţi în comunicare şi concentrare; stres şi dificultăţi în comunicare şi concentrare; stres şi irascibilitate; tulburări ale somnului; probleme irascibilitate; tulburări ale somnului; probleme cardiovasculare şi efecte negative asupra sistemului cardiovasculare şi efecte negative asupra sistemului endocrin, asupra performanţei, productivităţii şi endocrin, asupra performanţei, productivităţii şi comportamentului social.comportamentului social.

► Autorităţile publice suportă o presiune crescândă Autorităţile publice suportă o presiune crescândă de la legislaţia şi de la populaţie, pentru a localiza de la legislaţia şi de la populaţie, pentru a localiza zonele sensibile, pentru a găsi soluţii pe termen lung zonele sensibile, pentru a găsi soluţii pe termen lung şi pentru a întocmi planuri de acţiune privind şi pentru a întocmi planuri de acţiune privind nivelul poluării fonice.nivelul poluării fonice.

ConcluziiConcluzii


► Prin Documentul de poziţie al României – Capitolul 22 Prin Documentul de poziţie al României – Capitolul 22 MEDIU ţara noastră nu a solicitat perioadă de tranziţie MEDIU ţara noastră nu a solicitat perioadă de tranziţie pentru sectorul „zgomot”.pentru sectorul „zgomot”.

► România se află în stadiul armonizării prevederilor România se află în stadiul armonizării prevederilor legislaţiei comunitare din acest sector, o parte din legislaţiei comunitare din acest sector, o parte din directivele europene fiind transpuse prin acte legislative directivele europene fiind transpuse prin acte legislative iar o altă parte urmând a intra în vigoare odată cu iar o altă parte urmând a intra în vigoare odată cu aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană. România aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană. România se află în stadiul armonizării prevederilor legislaţiei se află în stadiul armonizării prevederilor legislaţiei comunitare din acest sector, o parte din directivele comunitare din acest sector, o parte din directivele europene fiind transpuse prin acte legislative iar o altă europene fiind transpuse prin acte legislative iar o altă parte urmând a intra în vigoare odată cu aderarea ţării parte urmând a intra în vigoare odată cu aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană.noastre la Uniunea Europeană.

ConcluziiConcluzii


ConcluziiConcluzii

► Odată cu integrarea in UE, toate utilajele, Odată cu integrarea in UE, toate utilajele, autovehiculele, alarmele auto şi aparatele autovehiculele, alarmele auto şi aparatele electrocasnice vor fi evaluate în funcţie de electrocasnice vor fi evaluate în funcţie de intensitatea zgomotelor pe care le produc; din intensitatea zgomotelor pe care le produc; din 2007 se vor introduce şi taxele pe care utilizatorii 2007 se vor introduce şi taxele pe care utilizatorii vor trebui să le achite dacă depăşesc limitele de vor trebui să le achite dacă depăşesc limitele de zgomot maxim admise.zgomot maxim admise.

► Din 2006, toate autorităţile locale care Din 2006, toate autorităţile locale care administrează zonele cu mai mult de 250.000 de administrează zonele cu mai mult de 250.000 de locuitori şi cele care administrează aeroporturile locuitori şi cele care administrează aeroporturile 5757vor trebui să aloce fonduri pentru realizarea vor trebui să aloce fonduri pentru realizarea hărţilor de zgomot şi să gestioneze poluarea hărţilor de zgomot şi să gestioneze poluarea fonica; până în 2011, toate aglomerările din fonica; până în 2011, toate aglomerările din România vor trebui să aibă astfel de hărţi.România vor trebui să aibă astfel de hărţi.


ConcluziiConcluzii► Normele Generale de Protecţia Mediului aproximează în mare Normele Generale de Protecţia Mediului aproximează în mare

măsură Directiva 2003/10/CE privind cerinţele minime de măsură Directiva 2003/10/CE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenţi fizici (zgomot).riscuri generate de agenţi fizici (zgomot).

► În aplicarea legislaţiei europene cu privire la zgomot sunt În aplicarea legislaţiei europene cu privire la zgomot sunt implicate instituţii din ministere şi agenţii guvernamentale implicate instituţii din ministere şi agenţii guvernamentale diferite: Ministerul Muncii, Solidaridiferite: Ministerul Muncii, Solidari--tăţii Sociale şi Familiei, tăţii Sociale şi Familiei, Ministerul Economiei şi ComerMinisterul Economiei şi Comer--ţului, Ministerul ţului, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Agenţia Sănătăţii, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor; fără a fi Naţională pentru Protecţia Consumatorilor; fără a fi nominalizat explicit, considerăm nominalizat explicit, considerăm ccăă învăţământul are un rol învăţământul are un rol important în educarea ecologică a tinerei generaţii.important în educarea ecologică a tinerei generaţii.


Vă mulţumesc pentru atenţia acordată !

Raclariu - Zgomotul Si Consecintele Sale Asupra Societatii

Documents

Transcript of Raclariu - Zgomotul Si Consecintele Sale Asupra Societatii