Concluzii

Cu toate eforturile lumii occidentale de a permanentiza un anumit mod de sistem electoral i n interiorul acestuia un anumit tip de scrutin ori anumite tipuri de scrutin, fluctuaiile n domeniu nu au contenit s se manifeste. De aceea, n analiza interaciunii dintre sistemele electorale i sistemele partidice, trebuie s avem permanent n vedere c aceasta implic ntotdeauna abordarea sistemelor partidice structurale. Dac sistemul partid naional, de pild, nu este structurat, nu poate fi pus problema unei mai mari ori mai mici influene a sistemului electoral asupra sistemului partidic nsui. Referitor la sistemul electoral de reprezentare proporional, subliniem faptul c, cu ct o formul electoral conine mai multe elemente de proporionalitate, cu att mai mult este aplicabil i cu att mai puin contribuie la disreprezentare. De aceea, cu ct un sistem electoral proporional include mai multe elemente de proporionalitate, cu att mai mult el se limiteaz la nregistrarea celor produse n sistemul partidic, fr a realiza o eficacitate operaional. Pe scara intensitii disreprezentative a sistemelor partidice, sistemele proporionale se gsesc, practic, ntotdeauna pe treptele de jos, n timp ce formulele majoritare se afl pe treptele superioare. n privina relaiei sistem electoral sistem de partide, lucrurile se prezint exact ca n termenii relaiei cauz-efect, n sensul c, o anume realitate social impune cu necesitate un anume tip de scrutin i numai pe acela. Ca urmare, sistemul electoral, respectiv tipul de scrutin, nu trebuie privit exclusiv ca o variabil dependent, ci i ca o variabil independent, cci el poate avea anumite efecte formative asupra societii n care se aplic.n finalul acestor consideraii, putem aprecia c o reform a sistemului electoral poate avea un efect important sau mai puin important att asupra vieii politice ct i a vieii sociale, n funcie de puterea partidelor aflate n competiie, problema compatibilitii dintre o societate i un tip de scrutin avnd n vedere i conexiunea invers dintre acestea.