Harta comorilor si tezaurelor din Romania Cautatorii de comori specializati pe acest domeniu au aparut, din cate se stie, prin secolul al XIX-lea, cu tot ce presupune aceasta indeletnicire: harti, legende, aventuri, chiar si crime. Asociatia Cautatorilor de Comori si Tezaure din Romania a fost infiintata dupa 1990 si a emis cam 100 de legitimatii. 'Tezaurele scoase la lumina pana acum la noi nu reprezinta decat 10 la suta din cantitatea de comori ascunse in Romania in toate timpurile, incepand cu stravechimea. Restul de 90 la suta e inca sub pamant. Am dori o legislatie occidentala in acest domeniu, pentru ca noi vrem sa scoatem la lumina aceste bunuri, in beneficiul tuturor', spune Ioan Blaj, unul din membrii fondatori ai asociatiei. Autoritatile au chemat insa in instanta asociatia, pentru a o desfiinta. 'Incepand cu anul 2000, legea nu mai permite cautarea de comori pe teritoriul Romaniei decat de arheologi atestati. Facem demersurile legale pentru ca aceasta asociatie sa fie desfiintata, deoarece activitatea ei este in contradictie cu actele normative. Descoperirea intamplatoare a unei comori trebuie anuntata oficialitatilor, iar cel care a gasit-o este recompensat cu pana la 40% din valoarea ei'.

Din cate se stie oficial, pe teritoriul Romaniei au fost descoperite aproximativ 50 de tezaure, din diferite epoci.

Greutatea lor insumeaza cateva zeci de kilograme, iar valoarea lor este inestimabila. Cele mai multe se afla la

Muzeul National de Istorie din Bucuresti, iar cateva, la muzeele din teritoriu. Exista insa tezaure, descoperite in

zona noastra, care se afla la muzee din Austria si Budapesta, in colectii particulare sau in posesia unor banci.

Istoricii greci din antichitate povesteau ca toate neamurile tracice, inclusiv dacii, erau mari iubitoare de aur.

Homer spune in Iliada ca aliatii troienilor, luptatorii traci, aveau zale si arme din aur. 

Cele mai vechi podoabe facute din metalul pretios gasite pe teritoriul tarii noastre, in judetul Bacau, au o

vechime de 7.000 de ani. Apartin Culturii Cucuteni, pe cand omenirea se afla, cronologic vorbind, in ultima faza

a epocii de piatra. Deci, la capitolul bijuterii avem o traditie foarte veche. Comorile prezentate pe harta au fost

gasite intamplator, in general, sau in urma unor sapaturi arheologice. 

Tezaurele de la Simleul Silvaniei, judetul Salaj 

Tezaurul 1, descoperit in 1797. Cuprinde un faimos colier cu pandantive simbolice, 13 medalii romane

transformate in medalioane si alte obiecte. Se afla la Muzeul din Viena.

Tezaurul 2, descoperit in 1889, cuprinde 10 perechi de fibule de argint aurit, 3 vase de aur semisferice, 2 bratari

si alte fragmente datate la inceputul secolului al V-lea d.Hr. Se afla la Muzeul din Budapesta

Tezaurul de la Sannicolaul Mare, Timis

Este cel mai bogat tezaur descoperit pe teritoriul Romaniei. Format din 23 de vase, cantareste aproape 10

kilograme. Veacul al X-lea d.Hr. Obiectele se afla la Muzeul din Viena

Fitireaz, Arad

Este format din 16 bratari de aur cu capetele terminate in spirale. Dateaza din secolul al VII-lea i.Hr.

Muzeul de Istorie Budapesta

Tezaurul de la Someseni, judetul Cluj (1)

Descoperit in 1956-1957, este tezaurul funerar al unei printese gepide crestine. Bijuteriile erau produse in

Imperiul Roman, special, probabil, pentru a le oferi conducatorilor germanici. A doua jumatate a secolului al V-

lea d.Hr.

Muzeul National de Istorie Bucuresti

Inel de aur - Turda, judetul Cluj (2)

A fost descoperit in 1996 in mormantul unei printese gepide, in interiorul castrului roman Potaissa. Secolul V

d.Hr. Muzeul de Istorie Turda

Sacosu Mare, Timis

12 bratari, sase spirale, un inel si sapte alte fragmente. Secolul VIII i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurul de la Biia, judetul Alba (4)

Descoperit in 1845, este alcatuit dintr-o cana ritualica si o bratara din secolul al VII-lea i.Hr. O piesa se afla la

Muzeul National de Istorie Bucuresti, iar alta la Viena

Lingou roman de aur - Feldioara, judetul Brasov (3)

A fost descoperit in 1880, are o greutate de 393,2 grame si este datat intre anii 379-380 d.Hr., dupa una din

stampile, ce reprezinta 3 imparati romani. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurul de la Hinova, judetul Mehedinti

A fost descoperit in 1976, are o greutate de 5 kg si e compus dintr-un numar mare de obiecte de podoaba.

Secolul al VIII-lea i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Sacuieni, jud. Bihor

Secolul al X-lea i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Graniceni, judetul Arad

Este compus din 3 falere mari din aur din secolul al VIII-lea i.Hr. Muzeul Budapesta

Apahida, judetul Cluj

Descoperit in doua etape, intre 1968-1969, intr-un mormant al unei printese gepide. Muzeul National de Istorie

Bucuresti

Geoagiu-Bai, Hunedoara

Secolele II-III d.Hr. Muzeul de Istorie din Deva

Pecica, Arad

48 de conuri din tabla de aur gaurite si o falera - sec. al VII-lea i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurele de kosoni - Gradistea Muncelului, judetul Hunedoara

Intre anii 1992-2001 braconierii arheologici au jefuit mai multe tezaure de moneda de aur de tip koson,

cunoscute doar pe teritoriul Transilvaniei, din zona muntilor Orastiei. Imita denarii romani republicani emisi de

Brutus, dar cu adaosul “Koson”. Secolul I i.Hr. Se gasesc in diverse muzee, colectii particulare si banci

Sarasau, jud. Satu Mare

Tezaur din secolele X - VII i.Hr. Este imprastiat pe la mai multe muzee. Aici o piesa de la Muzeul de Istorie din

Budapesta

Sarmasag, Salaj

Secolul al XVI-lea i.Hr. Muzeul de Istorie Cluj-Napoca

Tezaurul de la Moigrad, judetul Salaj

Descoperit inainte de 1912, se compune din patru piese, din care una este cel mai mare obiect neolitic din aur

descoperit la noi in tara. Aceasta piesa este realizata prin ciocanire si decupare din aur nativ. Prima jumatate a

mileniului al IV-lea i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurul din primul mormant princiar de la Apahida, judetul Cluj, zis al lui "Omharus"

Descoperit in 1989. S-au gasit podoabe de vesmant si harnasament ce au apartinut probabil unui important

personaj de neam germanic-gepid. A doua jumatate a secolului al V-lea d.Hr. Muzeul National de Istorie

Bucuresti

Velt, jud. Sibiu

Secolul al V-lea d.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Bratarile dacice de aur

Descoperite in zona Sarmisegetuza Regia (Gradistea Muncelului, judetul Hunedoara) prin braconaj arheologic,

intre anii 2000-2001, in doua locuri diferite, si comercializate ilegal. Statul romana a recuperat pana in ianuarie

2008, 9 din cele 15 bratari descoperite. Apartin epocii dacice clasice, secolele I i.Hr. - I d.Hr. Muzeul National de

Istorie Bucuresti

Diadema de nunta de la Goranu, judetul Valcea

Este o piesa de import din vestul Europei - secolul al XII-lea. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurul de la Ostrovul Mare, judetul Mehedinti

Descoperit in 1921, este format din 33 de falere, 10 inele si 3 bratari. Epoca de mijloc a bronzului - secolul al

XVI-lea. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurul de la Stancesti, judetul Botosani

Descoperit intr-o asezare getica in timpul unor excavatii in 1960, este datat din secolul al V-lea i.Hr. Muzeul

National de Istorie Bucuresti

Bratara de aur

Descoperita intr-un loc necunoscut din Transilvania. Epoca de mijloc a bronzului, aproximativ secolul al XVI-lea i.

Hr.

Se pastreaza la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca

Bratara de la Pipea, judetul Mures

A fost faurita in secolul al V-lea i.Hr. Muzeul National din Budapesta

Smig, Sibiu

Apartine epocii bronzului (secolul al XV-lea i.Hr.)

Bratara de aur de la Vlad, jud. Brasov

Se afla la Muzeul de Istorie din Viena. Inca doua bratari asemanatoare se afla la Muzeul National din Budapesta

Podoabele de la Curtea de Arges

Atribuite lui Vladislav Vlaicu (voievod intre 1364-1366). Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurul de la Persinari, judetul Dambovita

11 pumnale si un fragment de spada de tip micenian. Secolul al XVI-lea i.Hr. Muzeul National de Istorie

Bucuresti

Tezaurul de la Turnu Magurele, jud. Teleorman

Este un ansamblu de piese descoperite in 1880. Secolul al V-lea i. Hr. Se afla la Muzeul National de Istorie

Bucuresti

Tezaurul de la Radeni, judetul Neamt

In 1966 s-au descoperit 3 cesti cu toarte din aur, unice pe teritoriul Romaniei. Secolul V i.Hr. Muzeul din Neamt

Tezaurul de la Œufalau, judetul Covasna

Initial avea greutatea de 3 kg. Doar o mica parte a fost salvata. Secolul al VIII-lea i.Hr. Se afla la Muzeul de

Istorie din Viena

Coiful getic de aur de la Poiana-Cotofenesti, jud. Prahova

Descoperit intamplator in 1928, este un coif de ceremonie de tip getic bogat decorat prin ciocanire. Secolul al IV-

lea i.Hr. Se afla la Muzeul National de Istorie din Bucuresti

Pandantiv, Gumelnita, judetul Calarasi

Mileniul III i.Hr. Se afla la Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurul de la Baiceni, comuna Cucuteni, judetul Iasi

A fost descoperit intamplator in 1959. Arta traco-getica din secolul al IV-lea i.Hr. Muzeul National de Istorie

Bucuresti

Tezaurul de la Brad, jud. Bacau

Sunt cele mai vechi obiecte din aur, au fost faurite cu 7.000 de ani in urma si apartin Culturii Cucuteni A.

Muzeul din Roman

Tezaurul de la Harsova, judetul Tulcea

Cuprinde fibule si aplice de aur ce apartin unui ofiter roman de rang inalt si familiei sale - secolul al IV-lea d.Hr.

Muzeul de Istorie Constanta

Cercel de aur, Buzau

Este arta romano-bizantina din secolele IV-V d. Hr. Se afla in colectiile Muzeului National de Istorie Bucuresti

Diadema princiara de la Bunesti, judetul Vaslui

Descoperita in cetatea geto-daca de aici in 1984, bijuteria, fara echivalent in Romania, este, probabil, un obiect

de import. Secolele IV-II i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Diadema hunica de la Gheraseni, jud. Buzau

O alta diadema asemanatoare a fost descoperita si la Buhaieni, judetul Iasi. Ambele sunt date in primul sfert al

veacului al V-lea d.Hr. Muzeul Judetean Buzau

Tezaurul de la Pietroasa, Buzau

Cunoscut si sub numele de “Closca cu puii de aur”. A fost descoperit in 1837. Initial, depozitul a avut 22 de

obiecte, dintre care autoritatile au recuperat doar 12, in greutate de circa 19 kilograme. Tezaurul este format din

vase si podoabe de lux lucrate in epoci diferite, dar apropiate. Au apartinut lui Athanaric, regele vizigotilor

(secolul V). Faimoasa comoara a avut parte, de la descoperire, de numeroase “aventuri”, fiind descompletata,

distrusa, recuperata, furata si partial distrusa in 1875, salvata de la incendiu in 1876, restaurata la Berlin, plecata

la Moscova intre 1917 - 1956. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Cruce, comuna Jijia, judetul Tulcea

Descoperita in 1950 in fosta cetate romano-bizantina Dinogetia, in straturile apartinand secolului al X-lea d.Hr.

Muzeul National de Istorie Bucuresti

Inel din aur, judetul Tulcea

Arta bizantina din secolul al XI-lea d.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Crucea de aur - Histria, judetul Constanta

Arta romano-bizantina, secolul al VI-lea d. Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Tezaurul de la Galesu, judetul Constanta

Datare anul 500 i.Hr. Muzeul National de Istorie Bucuresti

Cercei elenistici de aur - secolul al II-lea i. Hr.

Descoperiti la Mangalia, judetul Constanta. Se afla la Muzeul de Istorie Constanta

Tezaur funerar roman din Constanta

Descoperit in 1986 in necropola tomitana. Contine peste 60 de obiecte de podoaba de aur. Muzeul de Istorie

Constanta

Tezaur funerar roman (Mormantul de la Neptun, jud. Constanta)

Descoperit in anul 1972, la 2 kilometri de Mangalia (anticul Callatis). Intr-un sarcofag sigilat se afla scheletul unei

nobile cu un bogat inventar. Muzeul de Istorie Constanta

Erata: Autorul hartii este domnul Radu Oltean, iar la sugestia dumnealui, am gasit intradevar si site-ul original

unde a fost publicata harta, un site de altfel exceptional. Deci vizitati acest blog extraordinar , creat de un om cu

adevarat talentat: http://art-historia.blogspot.com/2009/04/afisele-art-historia.html

Tunelurile din Muntii Carpati, ascunzatoare pentru comorile dacilor ?

miercuri, septembrie 01, 2010  Comori din Romania, Legende despre comori, Mistere si bizar  6 comments

Sunt foarte putini cei care stiu că Munţii Carpaţi sunt străbătuţi de tuneluri care se întind pe zeci şi sute de kilometri, formând o adevărată reţea subterană. Nimeni nu ştie nici cine le-a făcut şi nici care era destinaţia lor iniţială.

Aceste tuneluri sunt locuri unde tezaurul dacilor putea fi ascuns cu usurinta, apoi acoperite cu stanci sau surpata intrarea. Toti pasionatii cautatori de comori scormonesc pamantul pentru a gasi aurul dacilor, dar daca acest tezaur este ascuns in astfel de tuneluri ? Usor de ascuns, greu de gasit, simplu de recuperat dupa ce a trecut pericolul invadatorilor. Ai vrea sa gasesti aceste comori fabuloase ? Asta daca stii locul, ca oricum un detector de metale nu cred ca trece prin kilometri de stanca...

Cele mai vechi atestări ale tunelurilor de sub munţi sunt de pe vremea dacilor, mai exact din timpul celor două războaie ale lui Decebal cu romanii, când armatele dacilor dispăreau efectiv din faţa romanilor de fiecare dată când sorţii unei bătălii dată în munţi înclina de partea duşmanilor. Aceleaşi tuneluri au fost folosite de regele dac pe timp de iarnă, pentru a ajunge la Dunăre şi a prelua comanda trupelor aliate cu dacii. A urmat un atac distrugător, la sud de Danubiu, dacii şi aliaţii lor necruţând nici un supus roman. Din păcate, la întoarcerea lor, din cauza vremii care s-a încălzit brusc, inexplicabil, o mare parte dintre călăreţi înecându-se în Dunăre, gheaţa cedând sub greutatea lor.

După secole bune, trecerile subterane din Carpaţi au fost folosite de domnitorii români, care-şi trimiteau aici familiile şi vistieria ţării, în vremuri de restrişte. Mai mult, sute de ani platoul Bucegilor a fost interzis accesul oamenilor de rând, acolo fiind antrenate trupele de elită ale Ţării Româneşti, celebrii călăreţi roşii, proveniţi doar din rândul boierilor.

În ultimii ani, în zona Bucegilor s-au efectuat măsurări radiestezice care au arătat existenţa unor câmpuri de forţă care traversează munţii dintr-o parte în cealaltă. Se presupune că liniile de forţă ar urma tunelurile străvechi. În plus, privită de sus, harta acestor linii energetice apare sub forma unui imens lup stilizat, având

gura deschisă, ca înainte de a-şi ataca prada. Capul lupului este în Munţii Apuseni, iar coada coboară până în apropiere de Pietroşiţa, în judeţul Dâmboviţa.

Articolul este preluat din mai multte surse si bloguri de pe internet, nu cunoastem veridicitatea acestor cercetari; de exemplu, sursa aceasta: http://www.forum.santamia.ro/showthread.php/tuneluri-secrete-prin-muntii-bucegi-411.html?s=740c0e8548a512c69bbb3d1b47b89ac3&

Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog! Distribuiţi pe Twitter Distribuiţi pe Facebook