Habitatele Din Romania

442
Nicolae Doniţã Mihaela Paucã-Comãnescu Aurel Popescu Simona Mihãilescu Iovu-Adrian Biriş HABITATELE DIN ROMÂNIA Editura Tehnicã Silvicã Bucureşti, 2005 ISBN 973-96001-4-X © Nicolae Doniţã, Aurel Popescu, Mihaela Paucã-Comãnescu, Simona Mihãilescu, Iovu Adrian Biriş, 2005

description

Sunt descrise 357 tipuri de habitate care se încadreaza in 7 clase si 24 subclase ale sistemului de clasificare PALAEARCTIC HABITATS.

Transcript of Habitatele Din Romania

Page 1: Habitatele Din Romania

Nicolae Doniţã Mihaela Paucã-Comãnescu Aurel Popescu Simona Mihãilescu Iovu-Adrian Biriş

HABITATELE DIN ROMÂNIA

Editura Tehnicã Silvicã

Bucureşti, 2005

ISBN 973-96001-4-X

© Nicolae Doniţã, Aurel Popescu, Mihaela Paucã-Comãnescu, Simona Mihãilescu, Iovu Adrian Biriş, 2005

Page 2: Habitatele Din Romania

REZUMAT .......................................................................................................................... 7SUMMARY ......................................................................................................................... 8

1. INTRODUCERE

1.1. Aspecte generale ........................................................................................................ 111.2. Descrierea habitatelor ................................................................................................. 131.3. Ambianþa geograficã ºi ecologicã în care se dezvoltã habitatele din România ......... 171.4. Unitãþile fitosociologice care participã la formarea habitatelor din România ............. 271.5. Identificarea, cartarea ºi descrierea habitatelor ......................................................... 28

2. DESCRIEREA GENERALÃ A HABITATELOR DIN ROMÂNIA

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1) ................................................................................. 31

2.1.1. Comunitãþi marine (11) .................................................................................... 312.1.2. Braþe de mare ºi þãrmuri (12) ........................................................................... 322.1.3. Mlaºtini, stepe, tufãriºuri ºi pãduri halofile (15) ............................................... 332.1.4. Dune ºi plaje de nisip litorale (16) ................................................................... 57

2.2. Ape continentale (non-marine) (2) .............................................................................. 66

2.2.1. Ape stãtãtoare dulcicole (22) ........................................................................... 662.2.2. Ape stãtãtoare saline ºi salmastre (23) ........................................................... 77

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3) ................................................................................................. 79

2.3.1. Lande ºi tufãriºuri temperate (31) .................................................................... 792.3.2. Stepe ºi pajiºti xerice calcicole (34) ................................................................. 1132.3.3. Pajiºti xerice silicicole (35) ............................................................................... 1312.3.4. Pajiºti alpine ºi subalpine (36) ......................................................................... 1342.3.5. Pajiºti umede ºi comunitãþi de ierburi înalte (buruieniºuri subalpine) (37) .......... 1582.3.6. Pajiºti mezofile (38) .......................................................................................... 174

2.4. Pãduri (4) .................................................................................................................... 177

2.4.1 Pãduri temperate de foioase cu frunze cãzãtoare (41) .................................... 1772.4.2. Pãduri temperate de conifere (42) ................................................................... 2382.4.3. Pãduri ºi tufãriºuri de luncã ºi de mlaºtinã (44) .............................................. 256

2.5. Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate (5) ............................................................................. 281

2.5.1. Mlaºtini de turbã înalte (tinoave) (51) .............................................................. 2812.5.2. Vegetaþie de margini de ape (53) .................................................................... 2842.5.3. Mlaºtini, turbãrii, izvoare ºi pâraie (54) ............................................................ 295

2.6. Grohotiºuri, stâncãrii ºi nisipuri continentale (6) ........................................................ 317

2.6.1. Grohotiºuri (61) ................................................................................................ 3172.6.2. Stânci continentale ºi roci la zi (62) ................................................................. 3352.6.3. Vegetaþie chionofilã (63) .................................................................................. 3572.6.4. Dune de nisip continentale (64) ....................................................................... 3632.6.5. Peºteri (65) ....................................................................................................... 367

Cuprins

5

Page 3: Habitatele Din Romania

2.7. Terenuri agricole ºi peisaje artificiale (8) .................................................................... 368

2.7.1. Comunitãþi ruderale (87) .................................................................................. 368

ANEXA 1. Lista tipurilor de habitate descrise în România ............................................... 377

ANEXA 2. Corespondenþa dintre tipurile de habitate din România ºi cele din sistemeleinternaþionale de clasificare a habitatelor .......................................................................... 385

ANEXA 3. Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar din România a cãrorconservare necesitã desemnarea de Arii Speciale de Conservare (ASC) - Directiva Habitate, Anexa I ............................................................................................................... 455

ANEXA 4. Clasificarea zecimalã a tipurilor de pãdure din România ................................ 463

ANEXA 5. Tipuri de habitate naturale a cãror conservare necesitã declararea ariilor speciale de conservare prezente în România (extras din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1097 / 6.12.2005, Ordinul Ministrului Mediului ºi Gospodãririi Apelor nr. 1198 / 25.11.2005, anexa 1) ........................................................................................ 475

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................. 477

6

Page 4: Habitatele Din Romania

Lucrarea „Habitatele din România” esteo primã încercare de descriere unitarã aprincipalelor tipuri de habitate care seîntâlnesc pe teritoriul þãrii, dintre care, majo-ritatea figureazã cu denumiri ºi caracterizãrisumare în sistemele de clasificare a habi-tatelor CORINE (1991) ºi PALAEARCTICHABITATS (1996, 1999). S-au fãcut, înlimita posibilitãþii, corespondenþe cu princi-palele clasificãri existente pe plan european– NATURA 2000, EMERALD, CORINE,PALAEARCTIC HABITATS ºi EUNIS.

Au fost descrise 357 tipuri de habitate carese încadreazã în 7 clase ºi 24 subclase alesistemului de clasificare PALAEARCTICHABITATS. Pentru a face legãtura cu acestsistem de clasificare, în care sunt inclusemajoritatea habitatelor prezente în România,în codurile habitatelor româneºti, primeledouã cifre reprezintã codul subclaselor dinPALAEARCTIC HABITATS, iar ultimeledouã numãrul de ordine al habitatelor însubclasa respectivã. Numerotarea habita-telor s-a fãcut începând cu cele de la altitu-dini mari spre cele de la altitudini mici.Codul conþine ºi majuscula R (România).

Denumirea habitatelor s-a fãcut într-oconcepþie unitarã, prin utilizarea a trei ele-mente definitorii pentru habitatele natu-rale: i) unitatea fitocenologicã mare (pãduri,tufãriºuri, pajiºti, comunitãþi de mlaºtini ºiterenuri înmlãºtinate, de stâncãrii, de dunede nisip, de ape etc.); ii) localizarea în dome-niul geografic (sud-est carpatic, dacic, getic,moldav, panonic, danubian, vest-pontic,ponto-sarmatic, balcanic); iii) speciile deplante definitorii pentru tipul de habitat.

Habitatele au fost descrise dupã urmã-toarea schemã:• Cod ºi denumire;• Corespondenþa cu NATURA 2000,

EMERALD, CORINE, PALAEARCTICHABITATS, EUNIS;

• Corespondenþa cu asociaþiile vegetale,iar pentru pãduri ºi cu tipurile de eco-sisteme forestiere;

• Rãspândirea în România;• Suprafeþe aproximative;• Staþiuni: altitudinea, clima, relief, roci,

soluri;• Structura biocenozei;• Compoziþia floristicã;• Valoarea de conservare;• Literatura utilizatã;• Redactorul habitatului.

Întrucât nu existã încã suficiente datedespre componentele animalã ºi micro-biologicã, caracterizarea biocenozelor s-a fãcut doar pe baza fitocenozelor, carereprezintã scheletul stabil ºi sunt produ-cãtorii principali ai acestor sisteme supra-individuale ºi care determinã de fapt ºiprezenþa populaþiilor consumatoare.

Numãrul mare de habitate din România sedatoreazã variaþiei mari a climei, determi-natã geografic, la trecerea de la climatuloceanic la cel continental, dar ºi reliefuluimuntos-deluros care modificã puternicclima pe altitudine.

Mare este însã ºi diversitatea rocilor ºi asubstratului (de la acide la bazice), a solurilor(de la spodosoluri la cernoziomuri), a florei(3868 specii, cu geoelemente foarte diferite,de la arcto-alpine la submediteraneene,de la atlantice la pontice) ºi a vegetaþiei.

Multe asociaþii vegetale, dar ºi unitãþi declasificare superioarã, care caracteri-zeazã habitatele, sunt specifice spaþiuluicarpato-danubiano-pontic. De menþionat,în acest sens, sunt 11 alianþe regionale dinacest spaþiu cu peste 40 de asociaþii. DinRomânia a fost descrisã clasa Puccinellio-Salicornietea în cadrul cãreia 19 asociaþiisunt specifice stepei ºi litoralului MãriiNegre.

7

Rezumat

Page 5: Habitatele Din Romania

The book “Romania's Habitats” is thefirst attempt to give a unitary descriptionof the main types of habitats that can befound in Romania. Most of these habitatswere included in several habitatsclassification systems used at Europeanlevel, like CORINE (1991), PALAEARCTICHABITATS (1996, 1999) and EUNIS.

Within the bounds of possibility, the authorshave established correspondences with themajor European habitats classificationsystems, i.e. NATURA 2000, EMERALD,CORINE, PALAEARCTIC HABITATSand EUNIS.

A number of 357 habitats belonging to 7 classes and 24 subclasses ofPALAEARCTIC HABITATS classifyingsystem have been described.

The code of habitat types contains thecapital letter “R” (for Romania) and fourfigures. The first two figures representthe codes of PALAEARCTIC HABITATSsubclasses, while the last two figuresrepresent the running number of habitatsin the respective subclass. The numberingof habitats starts with those located atthe highest altitudes and continous withthose at the lowest one.

The habitats name has been given as awhole, using three characteristic elementsfor the natural habitats: i) land cover type(i.e. forests, scrubs, grasslands, communitiesof marshes, rocks, sand dunes or waterbodies, etc). ii) geographic domain where itoccurs (i.e. South-East Carpathian, Dacian,Moldavian, Pannonic, Danubian, West-pontic, Pontic-Sarmatic, Balkanic) iii) plantspecies characteristic to the habitat type.

The habitats have been described asfollows:• Code and name;• Correspondence with NATURA 2000,

EMERALD, CORINE, PALAEARCTICHABITATS and EUNIS classifications;

• Correspondence with plant associationclassification and, in case of forests,with forest ecosystem types;

• Distribution in Romania;• Approximate area;• Sites description: altitude, climate,

relief, substrata, soils;• Community structure;• Flora composition;• Conservation value;• Bibliography;• Author(s) of habitat description.

Since there are not enough data aboutmicrobiological and fauna componentsof the ecosystems, the characterisation ofbiocenoses has been done on the basis offlora that represent the very stable skeletonand main producers of ecosystems anddetermining the occurrence of consumers.

The high number of habitat types inRomania is due to climate conditions,geographically determined by the transitionfrom atlantic to continental climate, and alsoto the Carpathian range that influencessignificantly the climate according toaltitude.

The diversity of substrata (from acidic toalkaline), of soils (from spodosoils totcernosiom), of flora (about 3 868 specieswith a great variety of elements, from alpineto supra-Mediterranean, from atlantics topontics) and of vegetation is also high.

Many plant association and higherclassification units that characterise thehabitats are specific to the Romanianterritory. There are 11 alliances with morethan 40 plant association characteristicto this territory. For instance, 19 plantassociation characteristic to the ponticand steppe bioregion and belonging tothe Puccinelio-Salicornietea class havebeen described in Romania only.

Summary

8

Page 6: Habitatele Din Romania

11

În ultimele douã decenii au fost elaboratela nivel european mai multe sisteme declasificare a „habitatelor”, având cascop evidenþierea diversitãþii ecosis-temelor ce alcãtuiesc înveliºul viuspontan (în parte natural, în parte antro-pizat) care s-a mai pãstrat pe continent.Unele dintre aceste sisteme de clasi-ficare a habitatelor sunt mai detaliate, deexemplu CORINE (1991), PALAEARCTICHABITATS (1996, 1999) ºi EUNIS (1997–2005), iar altele mai sumare, incluzândnumai acele tipuri de habitate a cãrorconservare necesitã adoptarea unormãsuri specifice, de exemplu EMERALD(2000), Directiva Habitate (1992, amendatãîn 1999 ºi 2002).

În afara sistemelor de clasificare ahabitatelor existente pentru Europa, înmajoritatea þãrilor au fost dezvoltatesisteme naþionale de clasificare a habi-tatelor sau a ecosistemelor. În unele cazuriacestea sunt unitare, luând în consi-derare toate categoriile de acoperire aleterenului, dar cel mai frecvent se referãdoar la o singurã categorie: pãduri, pajiºti,mlaºtini, terenuri degradate ºi neproductive,habitate acvatice etc.

Întrucât diferitele sisteme de clasificare ahabitatelor se bazeazã, cel mai adesea,pe metode diferite de lucru, realizareaunei corespondenþe între acestea este ooperaþiune complexã, care necesitã unsistem coerent de echivalare ºi de inter-pretare. Astfel de manuale de echivalarea sistemelor europene de clasificare ahabitatelor, în special cel utilizat în imple-mentarea reþelei NATURA 2000, cu celenaþionale, au fost realizate în majoritateaþãrilor membre ale Uniunii Europene, cudeosebire în cele care au aderat în 2004, deexemplu Slovacia (Stanova et Valachovic,2002), Republica Cehã (Chytry, Kuceraet Koci, 2001).

ªi în România, problema stabilirii habi-tatelor s-a pus încã din anul 1991, cândun colectiv condus de Mircea Oltean aînceput colaborarea în cadrul Progra-mului Internaþional CORINE, prilej cucare au fost prezentate peste 240 detipuri de habitate. În cursul anilor, acrescut numãrul habitatelor identificate ºidescrise sumar, ajungându-se în 1995 laun numãr de 986 de intrãri aparþinând la7 niveluri ierarhice de clasificare. Acestmaterial, amplificat, a fost preluat înlucrarea PALAEARCTIC HABITATSCLASSIFICATION (Devillers, Devillers-Terschuren et Vander Linden, 1996).

Ulterior au fost descrise categorii maimari de habitate pentru pajiºti (Sârbu etal., 2001), pentru turbãrii (Mihãilescu etªtefãnuþ, 2004) ºi pentru vegetaþia dinCarpaþii României (Mihãilescu et Sanda,2004). Recent, au fost conturate 57 decategorii de habitate, fãcându-se ºicorespondenþa lor cu categoriile de habi-tate din Directiva Habitate, EMERALD ºiEUNIS (Sârbu et al., 2003).

Prezenta lucrare, „Habitatele din România”,este o primã încercare de descriereunitarã a principalelor tipuri de habitateîntâlnite pe teritoriul þãrii, din caremajoritatea figureazã cu denumiri ºicaracterizãri sumare în sistemele de clasi-ficare a habitatelor CORINE (1991) ºiPALAEARCTIC HABITATS (1996, 1999),precum ºi de realizare a corespondenþeicu sistemele de clasificare utilizate lanivel european, în special cel utilizat pentruNATURA 2000. România, în calitate deviitor stat membru al Uniunii Europene,are obligaþia de a implementa reþeauaNATURA 2000, o reþea pan-europeanãpentru conservarea naturii, în scopulprotejãrii habitatelor naturale, a florei ºi

INTRODUCERE

1.1. ASPECTE GENERALE

^

^

Page 7: Habitatele Din Romania

faunei sãlbatice, conform prevederilorDirectivei Pãsãri (79/49/EEC) ºi DirectiveiHabitate (92/43/EEC).

Aceastã lucrare a fost conceputã ca unmanual de prezentare a habitatelornaturale din România ºi de stabilire acorespondenþei acestora cu habitateledin sistemele de clasificare utilizate lanivel european. Întrucât nu s-au fãcutcercetãri speciale, lucrarea se bazeazãpe materiale existente, încã departe de afi complete. Autorii sunt conºtienþi cã, prinaceastã lucrare, nu se epuizeazã întreagadiversitate ecologicã a României ºi cãexistã încã habitate care nu au fostidentificate ºi descrise. Este posibil, deasemenea, ca ºi conturarea unor habi-tate sã fie discutabilã. Cercetãri viitoarevor putea aduce completãri ºi precizãri înacest sens. Înainte de a da detalii despreconþinutul lucrãrii, trebuie clarificatã oproblemã terminologicã.

Începând cu Programul CORINE, s-aîncetãþenit în Europa termenul dehabitat care, stricto senso, înseamnã locde viaþã, adicã mediul abiotic în caretrãieºte un organism sau o biocenozãdistinctã. Acest mediu este un geotopcãruia îi corespunde un ecotop. Iar acestecotop transformat de biocenozã esteun biotop. În aceastã accepþiune estedefinit habitatul în lucrãrile clasice debiologie ºi ecologie, inclusiv în uneledicþionare (de exemplu: www.Biology-Online.org/dictionary/habitats). Dar, înaccepþiunea care i s-a dat în programulCORINE ºi apoi în celelalte sisteme declasificare ce au urmat, prin habitat s-aînþeles, de fapt, un ecosistem, adicãun ,,habitat” stricto senso ºi biocenozacorespunzãtoare care îl ocupã.

Acest lucru rezultã clar, din felul în caresunt denumite habitatele (de exemplu:Dacian woodrush-beech forests – Pãduridacice de fag cu Luzula). În aceastã denu-mire habitatul, înþeles strict „ca loc de viaþã”,nu apare decât prin denumirea geograficãa biocenozei, adicã prin cuvântul „dacian”.

Analizând, în continuare, termenul habitatîn sensul larg, în care este utilizat îninventarele europene, rezultã cã nu estevorba despre habitate individuale cidespre toate habitatele (respectiv eco-sistemele) care au aceleaºi biocenoze.În exemplul de mai sus, prin habitatul„Dacian woodrush-beech forests” seînþelege totalitatea fãgetelor dacice încare stratul ierbos este dominat deLuzula luzuloides. Este, aºadar, vorbadespre un tip de habitat (ecosistem).Este important ca acest lucru sã fie avutîn vedere de cãtre cei care consultã atâtaceastã lucrare, cât ºi diferitele sistemeeuropene de clasificare a habitatelor.

Nivelul de detaliere a habitatelor utilizateste foarte diferit de la un sistem declasificare la altul. De exemplu, tipul dehabitat „9110 Luzulo-Fagetum beechforests – Pãduri de fag cu Luzula”, dinDirectiva Habitate, include atât pãdurilepure de fag, cât ºi amestecurile de fag cubrad, de fag cu brad ºi molid care auacelaºi tip de florã ierboasã acidofilã(Luzula luzuloides, Deschampsia flexuosa,Calamagrostis villosa, Vaccinium myrtillus,etc.). În clasificarea PALAEARCTICHABITATS tipului de habitat, menþionat maisus, îi corespund 18 tipuri de habitate.

În stabilirea nivelului de detaliere ahabitatelor, în lucrarea de faþã s-a merspe linia unei prezentãri suficient de deta-liate, în sensul celei utilizate în sistemulde clasificare PALAEARCTIC HABITATS.

În ceea ce priveºte caracterizarea habi-tatelor, trebuie precizat cã pentrudescrierea „locului de viaþã” (habitatul însens strict) s-a folosit termenul destaþiune. Biocenozele au putut fi caracte-rizate doar prin compoziþia, structura ºispecificul ecologic al fitocenozei deoarece,pânã în prezent, datele referitoare lazoocenozã ºi microcenozã sunt relativpuþine ºi disparate. Astfel de date vortrebui sã fie completate în viitor.

12

INTRODUCERE

Page 8: Habitatele Din Romania

13

INTRODUCERE

Habitatele prezentate în aceastã lucraresunt descrise dupã urmãtoarea schemã:• Cod ºi denumire;• Corespondenþa cu sistemele de clasi-

ficare utilizate la nivel european(NATURA 2000, EMERALD, CORINE,PALAEARCTIC HABITATS, EUNIS);

• Corespondenþa cu asociaþii vegetale,iar pentru pãduri ºi cu tipuri de eco-sisteme forestiere;

• Rãspândirea în România;• Suprafeþe aproximative; • Staþiuni: altitudini, clima, relief, roci, soluri;• Structurã: edificatorii ºi caracterul ecologic

al fitocenozei, descrierea fitocenozei pestraturi;

• Compoziþia floristicã: specii edifica-toare, specii caracteristice, specii ende-mice, rare, alte specii importante;

• Valoarea de conservare exprimatã prinindicatorii: redusã, moderatã, mare, foartemare;

• Literaturã utilizatã;• Redactori.

Codul fiecãrui tip de habitat este alcãtuitdin litera R (de la România) ºi din 4 cifre.Primele douã cifre din cod corespund cucele ale claselor, respectiv subclaselordin clasificarea PALAEARCTIC HABITATS,iar ultimele douã sunt numerele de ordineale habitatelor româneºti în subclaselerespective. Au fost descrise habitateaparþinând la urmãtoarele clase ºisubclase de habitate, conform clasificãriiPALAEARCTIC HABITATS (tabelul 1).Habitatele româneºti sunt ordonate de laaltitudini mari spre cele mici în cadrulfiecãrei clase ºi subclase. Atunci cândhabitatele româneºti vor fi incluse într-unsistem de clasificare internaþional, se vorutiliza codificãrile corespunzãtoare.

Tabelul 1: Codurile claselor ºi subclaselor habitatelordescrise

1.2. DESCRIEREA HABITATELOR

C O D D E N U M I R E1 Comunitãþi litorale ºi halofile

11 Comunitãþi marine

12 Braþe de mare ºi þãrmuri

15 Mlaºtini, stepe, tufãriºuri ºi pãduri halofile

16 Dune ºi plaje de nisip litorale

2 Ape continentale (non-marine)

22 Ape stãtãtoare dulcicole

23 Ape stãtãtoare saline ºi salmastre

3 Tufãriºuri ºi pajiºti

31 Lande ºi tufãriºuri temperate

34 Stepe ºi pajiºti xerice calcicole

35 Pajiºti xerice silicicole

36 Pajiºti alpine ºi subalpine

37 Pajiºti umede ºi comunitãþi de ierburiînalte (buruieni subalpine)

38 Pajiºti mezofile

4 Pãduri

41 Pãduri temperate de foioase cu frunze cãzãtoare

42 Pãduri temperate de conifere

44 Pãduri ºi tufãriºuri de luncã ºi de mlaºtinã

5 Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate

51 Mlaºtini de turbã înalte (tinoave)

53 Vegetaþie de margini de ape

54 Mlaºtini, turbãrii, izvoare ºi pâraie

6 Grohotiºuri, stâncãrii ºi nisipuri continentale

61 Grohotiºuri

62 Stânci continentale ºi roci la zi

63 Vegetaþie chionofilã

64 Dune de nisip continentale

65 Peºteri

8 Terenuri agricole ºi peisaje artificiale

87 Comunitãþi ruderale

Page 9: Habitatele Din Romania

14

INTRODUCERE

Fig

. 1

Tip

urile

de

influ

enþe

în fl

orã

ºi fa

unã

ºi p

rinci

pale

le d

omen

ii ge

ogra

fice

ale

Rom

ânie

i (du

pã A

tlasu

l R.S

. Rom

ânia

, 197

8, c

u co

mpl

etãr

i)

Page 10: Habitatele Din Romania

Denumirea cuprinde unitãþi fitocenologicemari (pãduri, pajiºti, tufãriºuri, etc.), loca-lizarea în domenii geografice (sud-estcarpatic, dacic, getic, moldav, panonic,danubian, vest-pontic, ponto-sarmatic,balcanic) (fig. 1) ºi speciile de plante caresunt definitorii pentru habitat.

Corespondenþa cu sistemele de clasi-ficare, utilizate la nivel european, constãîn indicarea codurilor ºi a denumirilortipurilor de habitate din clasificãrile luateîn considerare (NATURA 2000, EMERALD,CORINE, PALAEARCTIC HABITATS,EUNIS). Nu s-a forþat realizarea corespon-denþei cu tipuri de habitate specificevestului continentului atunci când tipurileest-europene nu sunt echivalente cu celevest-europene.

Corespondenþa cu asociaþiile vegetalese face prin indicarea denumirii ºi auto-rului acestora. Pentru pãduri, se indicãcodul ºi denumirea tipurilor de ecosistemeforestiere.

Rãspândirea tipurilor de habitate înRomânia se redã dupã cum urmeazã: i) pentru Carpaþi, pe subdiviziuni mari(Carpaþii Orientali, Carpaþii Meridionali,Carpaþii Occidentali) sau pe masivemuntoase; ii) pentru dealuri ºi câmpii, peregiuni istorice (Moldova, Dobrogea,Muntenia, Oltenia, Banat, Criºana,Maramureº, Transilvania) sau pe mari uni-tãþi de relief (Podiºul Central Moldovenesc,Subcarpaþii Munteniei, Câmpia Dunãriietc.) (fig. 2).

Suprafaþa este datã cu aproximaþie, pebaza informaþiilor existente în diversestudii, cercetãri, planuri de amenajamentetc. ºi, prin urmare, trebuie avutã în vederedoar ca având o valoare orientativã.

Staþiunile se caracterizeazã prin altitu-dine (în general un interval altitudinal),climã (temperatura medie anualã, preci-pitaþii medii anuale), forme de relief (versant,culme, platou, vale, luncã etc.), rocã sausubstrat, soluri (denumirea tipurilor de

soluri conform SRTS 2000 ºi o scurtãcaracterizare ecologicã a acestora).

Structura este definitã prin caracterul geo-grafic, ecologic, fitosociologic al fitoce-nozei ºi descrierea acesteia pe straturi.

Compoziþia floristicã este redatã pentruprincipalele categorii de plante:I) specii edificatoare (în general spe-

ciile dominante sau codominante, carefurnizeazã volumul cel mai mare debiomasã ºi definesc fitocenoza);

II) specii caracteristice pentru asocia-þiile vegetale din habitat;

III) specii endemice ºi rare; IV) alte specii importante (în general spe-

ciile constante în asociaþiile respec-tive). Pentru numele ºtiinþific al taxo-nilor vegetali, s-a utilizat denumireaconsideratã validã, având ca lucrarede referinþã Flora Ilustratã a României.Pteridophyta et Spermatophyta(Ciocârlan, 2000).

Valoarea conservativã pentru fiecaretip de habitat este apreciatã pe o scarãcu patru categorii: I) redusã, care nu necesitã mãsuri speci-

fice de conservare; II) moderatã, care necesitã conservarea

unor eºantioane reprezentative la nivelregional;

III) mare, care necesitã mãsuri specificede conservare pentru majoritatea situ-rilor care conþin habitatul respectiv;

IV) foarte mare, care necesitã mãsuri spe-cifice de conservare a tuturor siturilordin România cu habitatul respectiv.

Au fost menþionate speciile de plantesuperioare care intrã în compoziþia flo-risticã a habitatului ºi sunt listate în Anexele2 (DH2) ºi 4 (DH4) din Directiva Habitate.

Literatura: se indicã selectiv sursele biblio-grafice (în general lucrãri de sintezã, încare se pot gãsi ºi indicaþii bibliograficede detaliu ºi, în plus, lucrãri necuprinseîn asemenea sinteze).

15

INTRODUCERE

Page 11: Habitatele Din Romania

Redactori: se indicã numele celui saucelor care au descris habitatul respectiv.

Lucrarea are în anexe: I) lista tipurilor de habitate din România

descrise în lucrare; II) corespondenþele habitatelor din

România cu cele din inventarele euro-pene menþionate, cu asociaþiile vege-tale din sistemul fitosociologic, cu tipu-rile de ecosisteme forestiere ºi tipurilede pãdure (în cazul pãdurilor);

III) lista tipurilor de habitate, din DirectivaHabitate, care au echivalent în sistemulromânesc de clasificare a habitatelor;

IV) lista tipurilor de pãdure, conform clasi-ficãrii zonale a tipurilor de pãdure funda-mentale din România;

V) lista tipurilor de habitate naturale deinteres comunitar din România a cãrorconservare necesitã desemnarea deArii speciale de conservare (OM nr.1198/25.11.2005, publicat în M.O. al României, Partea I, nr. 1.097/6.12.2005).

Contribuþia autorilor la elaborarea lucrãriia fost urmãtoarea: i) Simona Mihãilescu – habitate alpine; ii) Nicolae Doniþã ºi Iovu-Adrian Biriº –

habitate de pãdure; iii) Aurel Popescu – habitate de pajiºti; iv) Mihaela Paucã-Comãnescu – habitate

de tufãriºuri.

Numãrul habitatelor descrise se ridicã la357. Habitatele descrise au fost încadrateîn 7 clase, respectiv 24 de subclase, alesistemului de clasificare PALAEARCTICHABITATS. Pe subclase de habitate,numãrul habitatelor descrise este pre-zentat în tabelul 2.

Un numãr de 173 de habitate, din celedescrise în lucrare, corespund la 62 detipuri de habitate naturale de interes comu-nitar a cãror conservare necesitã desem-narea de Arii Speciale de Conservare(ASC) (Anexa 1, Directiva Habitate).

În concluzie, se poate afirma cã, prindescrierea habitatelor din România, dincare multe nu se întâlnesc în alte regiuni,se îmbogãþeºte simþitor inventarul euro-pean al habitatelor.

16

INTRODUCERE

SUBCLASA DE HABITATE NR.

11 Comunitãþi marine 1

12 Braþe de mare ºi þãrmuri 1

15 Mlaºtini, stepe, tufãriºuri ºi pãduri halofile 33

16 Dune ºi plaje de nisip litorale 11

22 Ape stãtãtoare dulcicole 13

23 Ape stãtãtoare saline ºi salmastre 3

31 Lande ºi tufãriºuri temperate 33

34 Stepe ºi pajiºti xerice calciole 21

35 Pajiºti xerice silicicole 3

36 Pajiºti alpine ºi subalpine 19

37 Pajiºti umede ºi comunitãþi de ierburi înalte (buruieniºuri subalpine) 16

38 Pajiºti mezofile 4

41 Pãduri temperate de foioase cu frunze cãzãtoare 65

42 Pãduri temperate de conifere 18

44 Pãduri ºi tufãriºuri de luncã ºi de mlaºtinã 23

51 Mlaºtini de turbã înalte (tinoave) 2

53 Vegetaþie de margini de ape 12

54 Mlaºtini, turbãrii, izvoare ºi pâraie 23

61 Grohotiºuri 15

62 Stânci continentale ºi roci la zi 23

63 Vegetaþie chionofilã 6

64 Dune de nisip continentale 5

65 Peºteri 1

87 Comunitãþi ruderale 6

Total 357

Tabelul 2: Numãrul de habitate descrise pe subclasede habitate

Page 12: Habitatele Din Romania

Pentru a înþelege ºi a putea interpretacauzal marea varietate de habitate, dinRomânia, este necesarã o scurtã prezentarea ambianþei geografice care o determinãºi a parametrilor ecologici ai habitatelor.

Pe harta geograficã a Europei, teritoriulRomâniei se gãseºte între 43037’07" ºi48015’06" latitudine nordicã ºi între20015’44" ºi 29041’24" longitudine esticã,iar relieful muntos din centrul acestui teri-toriu se ridicã pânã la 2544 m altitudine.Principalele unitãþi de relief, la care se facereferire în rãspândirea habitatelor, suntredate în harta din figura 2.

România este situatã în plinã zonã a clima-tului temperat, dar acolo unde longitudinalse produce trecerea de la climatul depãdure, temperat oceanic, la cel stepic,temperat continental, iar latitudinal lalimita dintre climatul mai rãcoros ºi maiumed al Europei medii ºi cel mai cald ºi uscat al Europei sudice (submeditera-neene).

Luând în considerare, corelat, climaprecum ºi vegetaþia naturalã ºi solurileca expresie a climei, se poate constatacã, în lipsa sistemului muntos-deluros alCarpaþilor, teritoriul României s-ar situa,în majoritate, în marea zonã a silvostepeieuropene iar partea de sud-est în zonastepei europene care atinge în Româniaºi Bulgaria limita ei vesticã. Acest lucru îlatestã desfãºurarea acestor zone pe conti-nentul european (fig. 3).

Prezenþa sistemului muntos-deluros alCarpaþilor, în centrul teritoriului, induceimportante modificãri în clima zonalã ºiîn consecinþã ºi în vegetaþia ºi solurilezonale. Principala modificare, determinatãde creºterea altitudinii, este formarea apatru climate altitudinale care se eviden-þiazã prin patru etaje de vegetaþie ºi desoluri.

Dar, existenþa Carpaþilor are ºi un efectperimontan, de creºtere a precipitaþiilor înteritoriile de câmpie învecinate. În acesteteritorii se formeazã pãduri caracteristicezonei pãdurilor temperate ºi anume, înparte a celor mezofile, medioeuropene, înparte a celor termofile-submezofile, sud-europene. Ca urmare, în teritoriile situatesub 300–400 m altitudine, din preajmaCarpaþilor, se contureazã a treia zonã devegetaþie ºi soluri – zona pãdurilor defoioase sau nemoralã.

Astfel, în România clima, vegetaþia ºi solu-rile se manifestã prin urmãtoarele unitãþizonale pe latitudine (fig. 4):• zona de stepã, în câmpiile ºi podiºurile

din sud-estul României, între altitudinilede 0 ºi 100 m;

• zona de silvostepã, în câmpiile ºi podi-ºurile din estul, sudul ºi vestul României,între altitudinile de 50 ºi 150 m;

• zona pãdurilor de foioase sau nemo-ralã în câmpiile, piemonturile ºi podiºurileperiferice regiunii muntos-deluroase, întrealtitudinile de 100–300(400) m.

În teritoriul muntos-deluros existã urmã-toarele unitãþi zonale pe altitudine:• etajul nemoral al pãdurilor de foioase

(între 300–400 ºi 1300–1450 m)* alti-tudine**;

• etajul boreal al pãdurilor de molid (între1300–1450 ºi 1750–1850 m);

• etajul subalpin al rariºtilor de arbori ºitufãriºurilor (între 1750–1850 ºi 2000–2200 m);

• etajul alpin al tufãriºurilor pitice ºi alpajiºtilor scunde (peste 2000–2200 m).

INTRODUCERE

1.3. AMBIANÞA GEOGRAFICÃ ºI ECOLOGICÃ ÎN CARE SEDEZVOLTÃ HABITATELE DIN ROMÂNIA

17

* Primele valori de altitudine se referã la Carpaþii Orientali ºi Munþii Apuseni, urmãtoarele valori în special la Carpaþii Meridionali.

** Zona nemoralã ºi etajul nemoral conþin tot pãduri de foioase, dar formate din eficatori diferiþi: în zonã pãdurile sunt formate din Quercus robur, Q. cerris, Q. frainetto, iar în etaj pãdurile sunt formate din Quercuspetraea ºi Fagus sylvatica (la care se asociazã, la alti-tudini mai mari, Abies alba ºi Picea abies).

Page 13: Habitatele Din Romania

18

INTRODUCERE

Fig

. 2

Mar

ile u

nitã

þi de

rel

ief a

le R

omân

iei (

dupã

Atla

sul R

.S. R

omân

ia, 1

978)

Page 14: Habitatele Din Romania

În Dobrogea, silvostepa se situeazã, caetaj, deasupra stepei zonale, iar deasuprasilvostepei se dezvoltã încã douã etaje:• etajul pãdurilor submediteraneene de

stejar pufos (prezent în Dobrogea ºiposibil în sudul Banatului);

• etajul pãdurilor nemorale, cu subetajulinferior al pãdurilor de gorun ºi deamestec cu gorun, dar puternic influenþatsubmediteraneean.

În cadrul zonei de stepã, se disting douãsubzone:• a stepei cu graminee (foarte restrânsã);• a stepei cu graminee ºi dicotiledonate.

În cadrul zonei de silvostepã, se distingdouã subzone:• a silvostepei nordice cu stejari mezofili

(Quercus robur);• a silvostepei sudice (submediteraneene)

cu stejari xerofili (Quercus pubescens,Q. pedunculiflora);

În cadrul zonei nemorale se disting douãsubzone:• a pãdurilor de stejari mezofili (Quercus

robur);• a pãdurilor de stejari termofili-submezofili

(Quercus cerris, Q. frainetto).

În cadrul etajului nemoral se disting douãsubetaje:• a pãdurilor de gorun ºi de amestec cu

gorun;• a pãdurilor de fag ºi de amestec cu fag.

În cadrul etajului boreal s-ar putea distingede asemenea douã subetaje:• al pãdurilor de molid montane;• al pãdurilor de molid presubalpine.

În cadrul etajului subalpin se disting douãsubetaje:• al rariºtilor de molid, zâmbru ºi al tufãri-

ºurilor de jneapãn;• al tufãriºurilor de jneapãn ºi rododen-

dron.

19

INTRODUCERE

Fig. 3 Aºezarea României în raport cu zonalitatea latitudinalã (dupã Geografia României, 1983)

Page 15: Habitatele Din Romania

Fig

. 4

Har

ta v

eget

aþie

i Rom

ânie

i (du

pã N

. Don

iþã, m

anus

cris

)

20

INTRODUCERE

Page 16: Habitatele Din Romania

21

În cadrul etajului alpin se distinge un singursubetaj, inferior, al tufãriºurilor pitice deSalix, Loiseleuria ºi al pajiºtilor de Festucasupina, Carex curvula ºi Juncus trifidus.

Chiar simpla enumerare a numeroaselorunitãþi zonale de climã-vegetaþie-solurisugereazã multitudinea de habitate cepot exista în România, pentru cã trebuieavut în vedere cã, în fiecare din acesteunitãþi, pe lângã habitate zonale, existã ºihabitate intrazonale, condiþionate de cli-matul local, de sol, de rocã etc.

Dar, în formarea habitatelor mai intervineo importantã condiþie geograficã; dife-renþierea regionalã a climei, care condi-þioneazã ºi diferenþieri corespunzãtoareîn vegetaþie ºi soluri, deci în habitate.

În partea de vest ºi de nord a României,ca ºi pe versanþii vestici ai CarpaþilorOccidentali ºi Orientali, clima are o nuanþãoceanicã, pusã în evidenþã printr-o canti-tate mai mare de precipitaþii (fig. 5).

În partea de est a þãrii, ca ºi pe versanþiiestici ai Munþilor Apuseni ºi a Carpaþilor

Orientali ºi în Podiºul Transilvaniei, climaeste mai continentalã, cu precipitaþii maipuþine ºi extreme termice mai accentuate.

În partea de sud a României, clima arenuanþe submediteraneene, puse în evi-denþã prin temperaturi de varã mai ridicate,precipitaþii mai puþine, dar cu douã maxime,unul de primãvarã-varã ºi unul de toamnãºi frecvente dezgheþuri în timpul iernii.

Datoritã desfãºurãrii lanþului Carpaþilorde Sud-Est, mai întâi pe direcþia nord-sud apoi est-vest, aceste influenþe regio-nale de climã sunt destul de bine delimitateteritorial. În câmpiile din sud-estul þãrii seproduc totuºi ºi interferenþe climatice, deexemplu între climatul est-european, conti-nental ºi cel submediteranean.

Marea Neagrã nu modificã simþitor cli-matul din România, influenþa acesteiamanifestându-se mai mult în Dobrogea,în special prin regimul termic mai receprimãvara, mai temperat vara ºi mai caldtoamna, pe fondul climatului stepic,influenþat submediteranean, din aceastãparte a þãrii.

Fig. 5 Variaþia precipitaþiilor ºi a temperaturilor în România, în funcþie de diferitele influenþe climatice ºi derelief, pe douã profile – A: nord-sud, B: vest-est (dupã Chiþu, 1975)

INTRODUCERE

Page 17: Habitatele Din Romania

22

INTRODUCERE

Diferenþieri regionale se produc ºi din cauzarocilor pedogenetice care influenþeazãunele caracteristici, ecologic importante,ale solurilor. Pe rocile acide (granite, grano-diorite, ºisturi cristaline) se dezvoltã soluricu aciditate mare, cu descompunereincompletã a necromasei ºi cu fertilitatescãzutã. Pe complexul de roci de fliº dinCarpaþii Orientali ºi de Curburã se dezvoltãsoluri profunde, fertile ºi cu capacitatemare de înmagazinare a apei. Pe rocilecalcaroase cu capacitate termicã maimare se dezvoltã soluri cu conþinut ridi-cat de humus, dar supuse la pierdereamai accentuatã a apei din sol. Pe rocivulcanice se dezvoltã andosoluri. Soluricu totul deosebite se dezvoltã pe nisipuri(psamosoluri, uscate vara). În stepã, dincauza evapotranspiraþiei puternice careaduce la suprafaþã cloruri ºi sulfaþi dinapa freaticã ºi care se depun în sol, sedezvoltã soluri zonale cernoziomice ºisoluri salinizate. În lunci, existã solurialuviale, mai mult sau mai puþin evoluate,dezvoltate pe aluviuni.

În formarea habitatelor din România sunthotãrâtoare compoziþia florei ºi a fauneicare constituie biocenozele, în specialadaptãrile ecologice ale speciilor la climãºi sol, precum ºi rãspândirea lor în funcþiede aceste adaptãri. Trebuie avut în vederecã, din punct de vedere al adaptãrilor ecolo-gice, în România existã o mare varietatede specii, de la oligoterme la termofile,de la higrofile la xerofile, de la oligotrofela eutrofe. Flora României are 3868 despecii (Ciocârlan, 2000).

Din punct de vedere al rãspândirii, floraRomâniei este distribuitã dupã urmãtoarelemari tipuri de geoelemente (tabelul 3).

În funcþie de aºezarea geograficã, pre-zenþa sistemului muntos-deluros alCarpaþilor, diferenþierile regionale ale regi-mului factorilor climatici, varietatea geolo-gicã ºi pedologicã, diversitatea floristicãºi faunisticã, în România s-a identificatun numãr de 21 de regiuni ecologice (fig. 6).

De asemenea, trebuie arãtat cã pe teri-toriul României se regãsesc 5 din cele 11regiuni biogeografice ale Europei (fig. 7),fiind singura þarã de pe continent careare mai mult de 4 regiuni biogeografice.Cele cinci regiuni biogeografice care seintersecteazã pe teritoriul României sunt:continentalã (53% din suprafaþa þãrii), alpinã(23%), stepicã (17 %), panonicã (6%) ºiponticã (1%) (fig. 8).

În aceste condiþii geografice, care creeazão ambianþã ecologicã aparte în spaþiulcarpato-dunãrean, nu este întâmplãtoareformarea unui mare numãr de habitatespecifice, structural asemãnãtoare celordin restul Europei, dar în compunereacãrora intrã, pe lângã un contingent debazã de specii eurasiatice ºi general-europene, multe elemente sud-est euro-pene (balcanice, taurice, caucaziene,pontice) ºi chiar vest-asiatice (anatolice).

În ceea ce priveºte ambianþa ecologicã,trebuie arãtat cã staþiunile, ce iau naºtereîn aceste condiþii geografice, sunt deosebitde variate din cauza accentuatelor modi-ficãri zonale, regionale ºi locale de regimtermic ale aerului ºi solurilor, de conþinutde apã ºi substanþe nutritive din soluri înfuncþie de profunzimea, conþinutul de sche-let, textura, structura, de natura ºi conþi-nutul de humus ºi de aciditatea lor.

TIPUL DE GEOELEMENTE SUPRAFAÞA (%)

– nordic ºi alpin (arctic, arcto-alpin, subartic, altaic, boreal) 14%

– eurosiberian ºi european 40%– sudic (submediteranean

ºi mediteranean) 8%– sud-estic (iliric, balcanic,

caucazic, tauric, anatolic) 10%– estic, continental (pontic,

sarmatic, ponto-panonic, ponto-siberian,poneto-mediteranean) 20%

– vestic (atlantic, subatlantic, atlantic-mediteranean) 1%

– endemic 4%– cosmopolit, adventiv 3%

Tabelul 3: Structura florei României pe mari tipuri degeoelemente (dupã Borza 1965)

Page 18: Habitatele Din Romania

Biocenozele ce se formeazã în acestestaþiuni sunt ºi ele profund deosebite princompoziþia, structura ºi adaptãrile orga-nismelor care le compun.

În etajul alpin, din cauza cantitãþii redusede cãldurã în perioada scurtã de vege-taþie, a solurilor puþin profunde, sãrace însubstanþe nutritive ºi foarte acide, cu multãapã, în parte însã nedisponibilã din cauzatemperaturii scãzute, biocenozele caracte-ristice sunt cele de tufãriºuri pitice de sãlcii(Salix herbacea) ºi azalee (Loiseleuriaprocumbens), precum ºi pajiºtile scundede Carex curvula, Juncus trifidus, Festucasupina. Pe calcare, pe stânci, pe groho-tiºuri se dezvoltã biocenoze deosebite.Productivitatea habitatelor alpine estefoarte scãzutã, de cca. 0,8t/an/ha.

În etajul subalpin cantitatea de cãldurãeste încã redusã deºi perioada de vege-taþie este mai lungã, solurile sunt încã puþinprofunde, sãrace ºi foarte acide, cu apãmultã. Biocenozele zonale sunt compusedin tufãriºuri mai înalte de Pinus mugo,Rhododendron myrtifolium, Juniperus sibi-rica, Alnus viridis, iar în partea inferioarãa etajului ºi din rariºti de arbori de Piceaabies, Pinus cembra, local Larix decidua.În locul tufãriºurilor ºi rariºtilor defriºate

se dezvoltã pajiºti secundare cu Festucasupina, Nardus stricta. Productivitatea habi-tatelor subalpine este ceva mai ridicatã,de cca 2-6 t/an/ha.

În etajul boreal cantitatea de cãldurã estemai mare dar clima are încã un caracterrece, solurile, mai profunde, sunt încãsãrace în elemente nutritive, în parte foarteacide, în parte acide, cu apã multã, înîntregime disponibilã. Biocenozele suntedificate de Picea abies, la care, numaiîn partea inferioarã a etajului, se asociazãAbies alba ºi Fagus sylvatica. Flora acestorpãduri este în general acidofilã, mezofilã-higrofilã, mezotrofã-oligotrofã. Briofiteleau aici frecvenþa maximã. În acest etaj,pe locul pãdurilor defriºate, se formeazãpajiºti secundare edificate de Festucarubra ºi alte specii mezo-oligoterme, mezo-file, mezotrofe. În subetajul superior, încãfoarte rece, productivitatea biocenozeloreste scãzutã, de cca. 6t/an/ha, crescândînsã pe mãsura descreºterii altitudinii ºia profunzimii ºi conþinutului de substanþenutritive din soluri pânã la cca. 8t/an/ha.

În etajul nemoral regimul termic al aeruluiºi solului este ºi mai favorabil, devenindoptim pentru habitatele cu Fagus sylvaticaºi Abies alba, în subetajul superior, ºi pentru

23

INTRODUCERE

Fig. 6 Regiunile ecologice ale României (dupã MMGA)

Page 19: Habitatele Din Romania

24

INTRODUCERE

Fig

. 7

Reg

iuni

le b

ioge

ogra

fice

ale

Eur

opei

(du

pã E

urop

ean

Top

ic C

entr

e on

Nat

ure

Pro

tect

ion

and

Bio

dive

rsity

, 200

5)

Page 20: Habitatele Din Romania

cele cu Quercus petraea, în subetajul infe-rior. Soluri de profunzime mare, în general,dar pe suprafeþe întinse ºi medie saumicã, cu conþinut variabil de schelet, au apãsuficientã mai ales în subetajul superior,sunt mai bogate în substanþe nutritive ºi,în general, acide pânã la slab acide. Pesoluri fertile Quercus petraea se asociazãcu multe specii de amestec (Tilia cordata,T. tomentosa, T. platyphyllos, Fraxinusexcelsior, Carpinus betulus, C. orientalis înDobrogea, Acer platanoides, A. campestre,Sorbus torminalis, Ulmus minor etc.). Floraacestor pãduri este foarte variatã, întâl-nindu-se specii acidofile dar ºi neutrofile,mezofile, de la mezotrofe la eutrofe. Pre-zenþa muºchilor este tot mai redusã pemãsura creºterii temperaturilor ºi a redu-cerii umiditãþii. Productivitatea pãdurilor estemaximã în subetajul superior (11 t/an/ha),ceva mai redusã, dar încã mare în subetajulinferior (9–10 t/an/ha).

Pe locul pãdurilor defriºate se formeazãpajiºti secundare foarte productive dinFestuca rubra ºi numeroase alte specii însubetajul superior ºi din Agrostis capillarisîn subetajul inferior. Productivitatea acestoraeste de cca. 4t/an/ha.

În zona nemoralã cantitatea de cãldurãeste mare, dar începe sã se resimtã insu-ficienþa periodicã a apei. Solurile, foarteprofunde, sunt, în general, bogate însubstanþe nutritive ºi slab acide pânã laacide. În solurile din sudul ºi vestul þãrii,mai argiloase, umiditatea este alternantã(în exces primãvara ºi deficitarã vara).

În subzona pãdurilor de stejari mezofili,principala specie edificatoare a pãduriloreste Quercus robur, care pe soluri fertile seasociazã cu multe specii de amestec dincele menþionate mai sus. Flora pãduriloreste foarte bogatã. Productivitatea pãdu-rilor din aceastã subzonã este în generalridicatã (11 t/an/ha).

În subzona pãdurilor de stejari termofili-submezofili, principalele specii edifica-toare sunt Quercus cerris ºi Q. frainetto(ultima specie pe soluri foarte argiloase).Flora acestor pãduri este mai sãracã, aparmulte specii submediteraneene mai rezis-tente la secetã. Productivitatea acestorpãduri este mai redusã, de cca. 9 t/an/ha.

În aceastã zonã, pãdurile au fost defri-ºate pe mari suprafeþe care sunt desti-nate folosinþei agricole, mai ales. Pajiºtile

25

Fig. 8 Distribuþia regiunilor biogeografice ale Europei pe teritoriul României (MMGA)

INTRODUCERE

Page 21: Habitatele Din Romania

secundare, pãstrate pe suprafeþe mici,sunt edificate fie de Festuca rupicola însubzona pãdurilor de Quercus robur, fiede Poa angustifolia în cealaltã subzonã.Productivitatea pajiºtilor este medie-redusã(cca. 2 t/an/ha).

În zona de silvostepã cantitatea de cãldurãeste mare, solurile, foarte profunde, bogateîn substanþe nutritive ºi în humus, au însãfrecvent deficite de apã din cauza precipi-taþiilor reduse.

În subzona cu pãduri ºi rariºti de stejarimezofili, rolul edificator îl are Quercusrobur ca ºi tufãriºurile de Prunus spinosaºi alþi arbuºti. Productivitatea este redusã(2 t/an/ha).

În subzona cu pãduri ºi rariºti de stejaritermofili-xerofili, rolul edificator revine luiQuercus pedunculiflora, pe soluri profunde,cu mai multã apã, ºi lui Q. pubescens, pesoluri medii-superficiale, cu apã mai puþinã.Productivitatea este redusã (2 t/an/ha).

În peisajul natural al silvostepei, în alter-nanþã cu pãdurile ºi rariºtile, suprafeþe marierau acoperite de pajiºti stepice, bogate

în dicotiledonate. Acestea au fost defri-ºate în totalitate, vestigii fiind pãstratedoar în poienile pãdurilor. Productivitateaacestor pajiºti era destul de ridicatã.

În zona de stepã cantitatea de cãldurãeste mare, solurile sunt profunde, foartebogate în substanþe nutritive, în humus ºiîn calciu, dar cu deficite de apã, pe peri-oade lungi. Existã ºi soluri salinizate pesuprafeþe destul de mari. Tipice pentruzona de stepã au fost pajiºtile edificate degraminee (Stipa sp., Festuca valesiaca,Agropyrum cristatum, etc.). Acestea au fostdefriºate aproape în totalitate, pãstrându-sepe mici suprafeþe ca pãºuni puternic degra-date (cu Poa bulbosa, Artemisia austriaca,Euphorbia stepposa, etc.).

Pe solurile salinizate se dezvoltã vege-taþie halofilã edificatã de specii deSalicornia, Suaeda, Halimion, Puccinellia,Limonium, etc.

Pe nisipurile marine din stepã, ca ºi pecele continentale din stepã ºi silvostepã,se dezvoltã psamosoluri în general uscateºi, în parte, salinizate.

26

INTRODUCERE

Page 22: Habitatele Din Romania

În România, datoritã variaþiei accentuatea reliefului, rocilor, climei, solurilor, ca ºi aflorei bogate, se formeazã un numãr marede asociaþii vegetale din aproape toate cla-sele fitosociologice existente în Europa.

Numai pentru teritoriul carpatic, este con-semnatã existenþa a 176 asociaþii (Coldea,1991) aparþinând la 21 clase, dar pentruîntreaga þarã sunt menþionate 730 aso-ciaþii (Sanda, 2002) aparþinând la 41 clase.

Majoritatea habitatelor au drept compo-nentã o asociaþie vegetalã. Existã însã ºiexcepþii când, în cadrul unei asociaþii, s-auseparat câteva habitate þinând seama deprezenþa unor specii dominante saucombinaþii de specii dominante diferitecare furnizeazã cantitatea cea mai marede biomasã, influenþând prin aceastacompoziþia întregii biocenoze. Acesta afost cazul habitatelor pãdurilor de molidºi a celor de amestec de fag, cu brad(molid). Sunt însã ºi cazuri când, într-unhabitat, se cuprind douã sau câteva aso-ciaþii ecologic strâns legate una de alta(cazul turbãriilor, de exemplu).

În ce priveºte unitãþile fitosociologice, cecompun vegetaþia României, este de subli-niat caracterul regional, distinct al multoradintre ele. Numai pentru Carpaþi au fostdeosebite ºi descrise 11 alianþe regionale:• Silenion lerchenfeldianae Simon 1957

cu 3 asociaþii,• Gypsophilion petraeae Borhidi et Pocs

1957 cu 4 asociaþii,

• Papavero – Thymion pulcherrimi I. Pop1968 cu 5 asociaþii,

• Veronicion baumgartenii Coldea 1991cu 4 asociaþii,

• Potentillo – Nardion Simon 1957 cu 3asociaþii,

• Festuco saxatilis – Seslerion bielzii (Pawlet. Walas 1949) Coldea 1991 cu 9 aso-ciaþii,

• Seslerion rigidae Zol. 1939 cu 3 asociaþii,• Thymo comosi – Festucion rupicolae

I. Pop 1969,• Lathyro – Carpinion Boºcaiu 1974 cu 3

asociaþii,• Symphyto – Fagion Vida 1954 cu 7 aso-

ciaþii,• Seslerio rigidae – Pinion Coldea 1991

cu 4 asociaþii,• ºi o subalianþã pentru pãdurile de molid

Soldanello majori – Picenion Coldea1991 cu 4 asociaþii.

Mai trebuie amintite ºi alte câteva unitãþisuperioare proprii spaþiului carpato-danu-bian:• Stipo eriocaulis – Festucetalia pallentis

I. Pop (1968) 1989 separatã întâi ca sub-ordin în ordinul Festucetalia valesiacaeºi apoi definitã ca ordin distinct,

• Seslerietalia rigidae Gergely 1967.

Este de relevat cã E. Þopa, în 1931, aconturat, pe baza vegetaþiei halofile dinRomânia, clasa Puccinellio – Salicornietea,în cadrul cãreia 19 asociaþii sunt propriispaþiului pontic-danubian.

27

INTRODUCERE

1.4. UNITÃÞILE FITOSOCIOLOGICE CARE PARTICIPÃ LAFORMAREA HABITATELOR DIN ROMÂNIA

Page 23: Habitatele Din Romania

28

INTRODUCERE

Identificarea habitatelor se face, în modobiºnuit, prin recunoaºterea fitocenozelorcare le caracterizeazã ºi anume prin luareaîn considerare a speciilor edificatoare (îngeneral dominante) ºi indicatoare ecologicºi/sau cenologic, precum ºi prin recu-noaºterea caracteristicilor staþiunii, înprimul rând localizare geograficã, alti-tudine, relief, rocã ºi sol. Spre exemplu,în cazul pajiºtilor alpine, dacã specia edifi-catoare ºi dominantã în fitocenozã esteFestuca supina, iar indicatoare cenologicã(caracteristicã) este Potentilla ternata,atunci tipul de habitat este „Pajiºti sud-estcarpatice cu Festuca supina ºi Potentillaternata”. Un alt exemplu, în cazul pãdu-rilor, dacã specia edificatoare ºi dominantãeste Fagus sylvatica, iar specia indicatoarecenologic este Dentaria glandulosa, atuncitipul de habitat este „Pãduri sud-est carpa-tice de fag cu Dentaria glandulosa”.

Cartarea habitatelor se face pe planuritopografice la scarã mare; între 1:10 000ºi 1:50 000 în cazul siturilor cu suprafaþãmare ºi cu habitate întinse, nefragmentate,

respectiv între 1:1 000 ºi 1:10 000, în cazulsiturilor cu suprafaþã redusã ºi cu habitatediverse ºi fragmentate. Limitele habitatelorse stabilesc la schimbarea fitocenozelorºi a staþiunilor care le caracterizeazã. Pozi-þionarea habitatelor pe hartã se face înfuncþie de elementele de orientare de pehartã (culmi, creste, vârfuri, abrupturi, ape,curbe de nivel, cote ale terenului, drumuri,localitãþi, etc.) prin mãsurarea distanþelorºi a unghiurilor de la punctele ale cãrorcoordonate sunt cunoscute.

Descrierea habitatelor se face conformformularelor standard pentru descriereaSiturilor de Interes Comunitar (SIC), elabo-rate de Comisia Europeanã. Pe lângãdatele de identificare ºi de localizare alesitului, se face o descriere detaliatã a tipu-rilor de habitate ºi a speciilor. În cazulfiecãrui tip de habitat se determinã supra-faþa (în hectare ºi procente din suprafaþasitului), reprezentativitatea, gradul deconservare, calitatea ºi importanþa pentruconservare, vulnerabilitatea, aspecte demanagement ºi conservare, etc.

1.5. IDENTIFICAREA, CARTAREA ºI DESCRIEREA HABITATELOR

Page 24: Habitatele Din Romania

31

R1101Comunitãþi litorale cu Zosteramarina ºi Z. noltii

Rãspândire: Litoralul Mãrii Negre (Midia,Mamaia, Agigea, Mangalia).

Suprafeþe: 50–100 m2.

Staþiuni: Semnalate în zona litoralã, în apepuþin adânci (1–1,5 m). Clima: T = 10,50C;

P = 450 mm. Substrat: nisipuri sãrãturate,depuneri aluviale.

Structura: Speciile, cu indivizi izolaþi cese dezvoltã pe nisipurile maritime de pelitoralul Mãrii Negre sunt: Zostera marina,Ruppia maritima, Zostera noltii, Zannichelliapedicelata, Potamogeton pectinatus, Najasminor, Ranunculus baudatii.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Speciile menþionatemai sus sunt edificatoare ºi caracteristicepentru aceste fitocenoze. În prezent, comu-nitãþile sunt în pericol de dispariþie datoritãlucrãrilor de amenajare a plajelor, precumºi a construcþiilor efectuate.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1997;Prodan 1939.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 1110 Sandbanks whichare slightly covered by sea water all the timeEMERALD: 11.4 Brackis sea vascularvegetationsCORINE: 11.332 Mediterranean ZosterabedsPAL.HAB: 11.333 Pontic Celgrass meadowsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Zosteretum marinaeBorgenses ex van Goor 1921.

2.1.1. Comunitãþi marine (11)

2.1. COMUNITÃÞI LITORALE ºI HALOFILE (1)

Zostera marina

Page 25: Habitatele Din Romania

R1201Comunitãþi vest-pontice cuScolymus hispanicus ºiEcbalium elaterium

Rãspândire: Litoralul Mãrii Negre întreCapul Midia ºi Vama Veche.

Suprafeþe: între 1000 m2 ºi 4–5 ha, înnordul oraºului Constanþa.

Staþiuni: Altitudine: 2–5 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 350–480 mm. Relief: versanþimoderat sau puternic înclinaþi cu expoziþieesticã ºi sudicã. Roci: calcare ºi depoziteloessoidale. Soluri: cernoziom nisipos.

Structura: Majoritatea plantelor au creºtereerectã ºi realizeazã un etaj de 35–40 cmînãlþime. Dintre speciile mai frecventsemnalate în aceste fitocenoze menþio-nãm: Scolymus hispanicus, Centaureadiffusa, Atriplex hastata, Lolium perenne,Xanthium spinosum. Etajul inferior estealcãtuit din plante repente sau procumbente,dintre care mai caracteristice sunt: Ecbaliumelaterinum, Galium humifusum, Convolvulusarvensis, Lolium perenne.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Scolymus hispanicus, Lolium perenne,Ecbalium elaterinum, Galium humifusum.Specii caracteristice: Scolymus hispanicus,Ecbalium elaterinum. Alte specii importante:Atriplex hastata, Cynodon dactylon, Marru-bium vulgare, Convolvulus arvensis, Medi-cago lupulina, Lactuca saligna, Centaureadiffusa.

Literaturã selectivã: Morariu 1959;Popescu, Sanda, 1978; Sanda, Popescu,Stancu 2001.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 12. Sea inlets and costal featuresEUNIS: –Asociaþii vegetale: Lolio – Scolymetumhispanici Morariu 1959, Ecbalietum elateriiMorariu 1959.

32

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

2.1.2. Braþe de mare ºi þãrmuri (12)

Scolymus hispanicus

Page 26: Habitatele Din Romania

R1501Comunitãþi vest-pontice cuJuncus maritimus ºi J. littoralis

Rãspândire: Litoralul Mãrii Negre ºi DeltaDunãrii (delta maritimã).

Suprafeþe: În Delta Dunãrii (Sulina, Sf.Gheorghe, Letea) sunt cele mai repre-zentative fitocenoze, unde ocupã 7–8 ha.În zona Nãvodari – Capul Midia, ca urmarea construcþiilor industriale efectuate, vege-taþia s-a restrâns la suprafeþe de sub1000 m2.

Staþiuni: Litoralul maritim al Mãrii Negre.Altitudine: 2–5 m. Climã: T = 110C;P = 350 mm. Relief: teren plan cu miciescavaþiuni (microdepresiuni cu acumu-lãri de apã). Roci: nisipuri sãrãturate iarîn Delta Dunãrii cu unele depuneri aluviale,luto-nisipoase, produse în timpul viiturilorputernice. Soluri: solonceacuri nisipoase.

Structura: În stratul principal, dominantesunt Juncus littoralis ºi J. maritimus carepot ajunge la 1 m înãlþime. Printre acestea

se mai întâlnesc: Carex distans, Festucaarundinacea, Agrostis pontica. Stratulsecundar: este alcãtuit din specii mai scundedar reprezentative cum sunt: Spergulariamarina, Juncus gerardii, Aeluropus littoralis,Polypogon monspeliensis. Înþelenirea ºifixarea nisipurilor este bine realizatã peaceste terenuri.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Juncus littoralis, J. maritimus. Speciicaracteristice: Juncus littoralis, J. mariti-mus, Artemisia santonicum. Alte speciiimportante: Aeluropus littoralis, Puccinelliafestuciformis, Agropyron elongatum,Salicornia prostrata, Suaeda maritima,Limonium gmelini, Taraxacum bessara-bicum, Aster tripolium, Samolus valerandi,Cynodon dactylon, Carex distans, Triglochinpalustre, Polypogon maonspeliensis,Chenopodium glaucum. Specii rare:Merendera sobolifera, era bine reprezentatãîn comunitãþile de Juncus maritimus ºiJuncus littoralis de la Midia – Nãvodari(jud. Constanþa).

Literaturã selectivã: Popescu et al. 1992;Gehu et al. 1994; Sanda et Popescu 1998.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 1410 Mediterranean saltmeadows (Juncetalia maritimi)EMERALD: 15.5. Mediterranean saltmeadowsCORINE: 15.33A Juncus maritimus bedPAL.HAB: 15.55. Mediterranean saltmarsh grass swardsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Juncetum littoralisPopescu et al. 1992 (Syn.: Artemisiosantonici – Juncetum littoralis (Popescuet Sanda 1992) Gehu et al. 1994),Juncetum littorali-maritimi Sanda etPopescu 1998.

33

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

2.1.3. Mlaºtini, stepe, tufãriºuri ºi pãduri halofile (15)

Page 27: Habitatele Din Romania

R1502Comunitãþi vest-pontice cuHalocnemum strobilaceum ºiFrankenia hirsuta

Rãspândire: Dobrogea, complexul lagunarRazelm – Sinoe.

Suprafeþe: Circa 0,5 ha.

Staþiuni: Altitudine: 2–5 m. Clima: T = 11–10,50 C; P = 450–500 mm. Relief: teren plancu mici denivelãri în care se acumuleazãapa. Roci: loess, nisipuri marine, calcare(la Histria). Soluri: solonceacuri, nisipurimaritime sãrãturate.

Structura: Specia caracteristicã, Halocne-mum strobilaceum, se dezvoltã pe supra-feþe reduse, formând fitocenoze slab înche-iate, cu puþine specii componente. Etajulsuperior este realizat de specia edifica-toare, alãturi de care se mai întâlnesc: Limo-nium bellidifolium, Petrosimonia opposi-tifolia, Limonium gmelinii, Suaeda maritima,Salicornia europaea, Aeluropus littoralis,Plantago maritima, Lotus tenuis, Halimioneverrucifera. În etajul inferior participã puþineplante, în totalitate halofile, dintre caremenþionãm: Spergularia maritima, Franke-nia hirsuta, F. pulverulenta, Halimionepedunculata.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Halocnemum strobilaceum, Frankeniahirsuta, Limonium bellidifolium. Speciicaracteristice: Halocnemum strobilaceum,Frankenia hirsuta. Alte specii importante:

Suaeda maritima, Salicornia europaea,Limonium gmelini, Plantago maritima,Aeluropus littoralis, Lotus tenuis, Spergu-laria maritima, Puccinellia distans, Trifoliumfragiferum, Plantago maritima, Hordeumhystrix, Festuca pseudovina.

Literaturã selectivã: Pop 2002; Popescuet al. 1997; Þopa 1939.

Redactat: A. Popescu.

R1503Pajiºti vest-pontice de Aeluropuslittoralis ºi Puccinellia limosa

Rãspândire: Nisipurile maritime dinDobrogea ºi Delta Dunãrii.

Suprafeþe: Circa 40–50 ha.

Staþiuni: Altitudine: 2–5 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 400–500 mm. Relief: teren plancu microdepresiuni unde se adunã apa însezoanele ploioase. Roci: nisipuri maritime,sãrãturate. Soluri: nisipuri semifixate sauavansat fixate, uneori puternic sãrãturate.

Structura: Speciile dominante: Aeluropuslittoralis ºi Puccinellia limosa sunt rãspânditepe nisipurile maritime, moderat sãrãturateºi cu un grad ridicat de umiditate. Alãturide acestea se mai dezvoltã, Limoniumgmelini, Plantago maritima, Rumex mariti-mus, care alcãtuiesc etajul superior al fitoce-nozelor. Speciile halofile, scunde cum sunt:Spergularia maritima, S. salina, Limonium

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.A21432 Western PonticPuccinellia limosa swardsEUNIS: E6.2231 Western Pontic Puccinelliasolonetz swardsAsociaþii vegetale: Aeluropo –Puccinellietum limosae Popescu etSanda 1975.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.A2152 Western PonticHalocnemum scrubsEUNIS: E6.225 Western Pontic salt scrubsAsociaþii vegetale: Halocnemetumstrobilacei (Keller 1925) Þopa 1939.

34

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 28: Habitatele Din Romania

bellidifolium realizeazã etajul inferior, careare consistenþã redusã ºi acoperire slabã.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Puccinellia limosa, Aeluropus littoralis.Specii caracteristice: Puccinellia limosa,Aeluropus littoralis, Limonium bellidifolium.Alte specii importante: Limonium gmelini,Plantago maritima, Rumex maritimus. Înmicile depresiuni, cu concentraþia în sãrurimai mare, se dezvoltã Salicornia (europaea)prostrata, Spergularia maritima, S. salina,Halimione pedunculata, Plantago tenuiflora,Salsola soda, Aster tripolium, Chenopodiumglaucum, Limonium gmelini, Artemisiasantonicum, Petrosimonia triandra, Tara-xacum bessarabicum, Carex distans.

Literaturã selectivã: Popescu et Sanda1975; Sanda, Popescu, Stancu 2001.

Redactat: A. Popescu.

R1504Pajiºti vest-pontice de Limoniummeyeri, Aeluropus littoralis ºiLimonium gmelini

Rãspândire: Delta Dunãrii (Sfiºtofca, C.A.Rosetti).

Suprafeþe: 10–15 ha.

Staþiuni: Altitudine: 2–3 m. Clima: T = 11,50C;P = 450 mm. Relief: teren plan, cu mici exca-

vaþii unde se acumuleazã apa. Roci: nisipurimaritime, aluviuni luto-nisipoase. Soluri:soloneþuri în curs de formare, nisipuri mari-time sãrãturate.

Structura: Speciile dominante alcãtuiescetajul superior, înalt de 30–40 cm, ºi aco-perirea de 70–80%. Principalele speciicomponente ale acestui etaj sunt: Limo-nium meyeri, Aeluropus littoralis, Limoniumgmelini, Puccinellia limosa, Aster tripolium,Halimione verrucifera, Juncus maritimus,Artemisia santonicum, Juncus gerardi,Rumex maritimus. Etajul inferior este maislab reprezentat ºi este format din speciile:Suaeda maritima, Salicornia europaea,Spergularia salina, S. maritima, Centauriumpulchellum.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Limonium meyeri, L. gmelini, Aeluropuslittoralis. Specii caracteristice: Limoniummeyeri, Aeluropus littoralis. Alte speciiimportante: Puccinellia limosa, Aster tripo-lium, Halimione pedunculata, Cirsium ala-tum, Salicornia europaea, Suaeda maritima,S. salina, Artemisia santonicum, Juncusgerardi, J. maritimus, Carex distans, Cyno-don dactylon, Centaurium pulchellum, Trifo-lium fragiferum.

Literaturã selectivã: Popescu, Sanda,Oroian 1997; Sanda et Popescu 1992;Sanda, Popescu, Nedelcu 1997.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: –PAL.HAB: 15.A21423 Western PonticLimonium flatsEUNIS: E6.222 Western Pontic salinemeadowsAsociaþii vegetale: Limonio – Aeluropetumlittoralis Sanda et Popescu 1992.

35

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 29: Habitatele Din Romania

R1505Pajiºti vest-pontice de Carex divisa

Rãspândire: Litoralul Mãrii Negre, GrindulChituc, Delta Dunãrii (Caraorman, Sulina,Sf. Gheorghe, Sfiºtofca).

Suprafeþe: Pe litoral, fitocenozele formeazãfâºii de 300–1500m2, în locurile neamena-jate, iar în Deltã, la Sf. Gheorghe, Leteadar mai ales la C.A. Rosetti, se întind pezeci de ha.

Staþiuni: Altitudine: 1–5 m. Clima: T = 11,5–10,50C; P = 350–450 mm. Relief: teren plancu mici denivelãri, vechi dune fixate saumicrodepresiuni, temporar bãltite. Roci:nisipuri maritime, iar în Deltã ºi aluviuniluto-nisipoase. Soluri: nisipuri sãrãturateslab evoluate.

Structura: Vegetaþia este structuratã pedouã etaje. Primul, cel mai înalt (50–70 cm),este alcãtuit din: Agropyron elongatum,Agrostis pontica, Limonium vulgare, Juncuslittoralis, Daucus guttatus ssp. zahariadi,Carex distans, Artemisia santonicum. Celde al doilea etaj este realizat de numeroa-sele plante de talie micã, halofile ºi suportanthalofile cum sunt: Cynodon dactylon, Aeluro-pus littoralis, Plantago arenaria, Spergulariamaritima, Halimione verrucifera, Plantagomaritima, Lotus tenuis, Samolus valerandi,Plantago coronopus. În zonele mai joase,cu concentraþie mare de sãruri, apar speciilehalofile: Salicornia prostrata, Spergulariamaritima, Suaeda maritima.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Carex divisa, Juncus gerardi. Speciicaracteristice: Carex divisa. Alte speciiimportante: Juncus littoralis, Aster tripolium,Spergularia maritima, Limonium gmelini,Puccinellia limosa, Argusia sibirica, Medi-cago falcata, Daucus guttatus ssp. zaha-riadi, Chenopodium glaucum, Rumexmaritimus, Salicornia europaea, Plantagocoronopus, Artemisia santonicum, Agro-pyron elongatum, Plantago maritima,Aeluropus littoralis, Samolus valerandi,Medicago falcata, Cynodon dactylon,Trifolium fragiferum.

Literaturã selectivã: Popescu et al. 1997,Sanda, Popescu, Stancu 2001.

Redactat: A. Popescu.

R1506Pajiºti vest-pontice de Festucaarundinacea ssp. orientalis ºiCarex distans

Rãspândire: Nisipurile maritime de laMamaia (jud. Constanþa) ºi din DeltaDunãrii (delta maritimã, inclusiv GrindulLupilor).

Suprafeþe: Circa 45–50 ha.

Staþiuni: Altitudine: 2–5 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 450 mm. Relief: teren plan,cu mici ondulaþii de nisip. Roci: nisipurimaritime. Soluri: aluviale, nisipuri fixate ºisemifixate, moderat sãrãturate.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.A2225 Sarmatic Carexdistans saline meadowsEUNIS: E6.2275 Sarmatic Carex distanssaline meadowsAsociaþii vegetale: Carici distantis –Festucetum orientalis Sanda et Popescu 1999.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.A2124 Western Ponticsaltmarsh rush saline meadowsEUNIS: E6.2225 Western Pontic dividedsedge saline meadowsAsociaþii vegetale: Caricetum divisaeSlavnic 1948.

36

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

^

Page 30: Habitatele Din Romania

Structura: Speciile dominante: Festucaarundinacea ssp. orientalis ºi Carexdistans, realizeazã etajul superior, înaltde 50–55 cm. Împreunã cu speciile domi-nante se mai dezvoltã: Juncus littoralis,Holoschoenus vulgaris, Sonchus arvensis,Orchis laxiflora ssp. elegans, Juncusgerardi. Etajul inferior este relativ binereprezentat ºi este alcãtuit din speciile:Trifolium fragiferum, Taraxacum bessara-bicum, Hordeum marinum, Centauriumspicatum, Teucrium scordium.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca arundinacea ssp. orientalis, Carexdistans. Specii caracteristice: Festucaarundinacea ssp. orientalis, Carex distans.Alte specii importante: Juncus littoralis, J. gerardi, Agrostis pontica, Taraxacumbessarabicum, Centaurium spicatum,Hordeum marinum, Trifolium fragiferum,Gratiola officinalis, Lythrum virgatum,Pulicaria dysenterica, Lycopus europaeus,Daucus guttatus ssp. zahariadi, Medicaolupulina.

Literaturã selectivã: Popescu, Sanda1975; Popescu, Sanda, Doltu 1980; Sanda,Popescu, Stancu 2001.

Redactat: A. Popescu.

R1507Pajiºti ponto-sarmatice de Carexdistans, Taraxacum bessarabicumºi Aster tripolium ssp. pannonicum

Rãspândire: Sãrãturile din CâmpiaBãrãganului, în sudul Moldovei, Dobrogeamaritimã ºi Delta Dunãrii.

Suprafeþe: În Muntenia circa 8–10 ha.Dobrogea ºi Delta Dunãrii 10–15 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1–100 m. Clima: T = 10,50C; P = 450–500 mm. Relief: terenplan cu mici excavaþii unde se adunã apaîn exces în timpul precipitaþiilor. Roci: loess,în Bãrãgan, nisipuri maritime pe litoral ºi înDelta Dunãrii. Soluri: soloneþuri cu excesde umiditate primãvara, nisipuri semifixateîn Dobrogea ºi Deltã.

Structura: Specia dominantã este Carexdistans, care realizeazã o acoperire de90–95%. Alãturi de acestea se mai dezvoltã,în puþine exemplare, speciile: Puccinellialimosa, Agropyron elongatum, Juncusgerardi, Aster tripolium ssp. pannonicum,care împreunã realizeazã etajul superior.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex distans, Taraxacum bessarabicum,Aster tripolium ssp. pannonicum. Speciicaracteristice: Carex distans, Taraxacumbessarabicum, Aster tripolium ssp. panno-nicum. Alte specii importante: Festuca pseu-dovina, Agropyron elongatum, Puccinellialimosa, Plantago maritima, Juncus gerardi,Trifolium fragiferum, Atriplex hastata,Scorzonera cana, Juncus littoralis, J. mariti-mus, Teucrium scordium, Plantago lanceo-lata, Trifolium repens, Cynodon dactylon,Daucus guttatus ssp. zahariadi, Medicagolupulina.

Literaturã selectivã: Popescu et Sanda1976, 1977; Popescu et al. 1984; Sanda,Popescu, Nedelcu 1997; ªerbãnescu 1965;Þopa 1939.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: – CORINE: –PAL.HAB: 15.A2225 Sarmatic Carexdistans saline meadows EUNIS: E6.2275 Sarmatic Carex distanssaline meadowsAsociaþii vegetale: Taraxaco bessarabici –Caricetum distantis Sanda et Popescu1978, Caricetum distantis Rapaics 1927.

37

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 31: Habitatele Din Romania

R1508Comunitãþi vest-pontice cuCamphorosma annua ºiKochia laniflora

Rãspândire: Muntenia (luncile râurilorCâlniºte, Buzãu, Cãlmãþui), Moldova (sãrã-turile de pe Jijia).

Suprafeþe: 30–40 ha în Muntenia, 10–15 haîn Moldova.

Staþiuni: Altitudine: 60–200 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 500–550 mm. Roci:loess ºi depozite aluviale. Soluri: soloneþuriºi solonceacuri, lãcoviºti sãrãturate, cerno-ziom levigat ºi sãrãturat.

Structura: Fitocenozele de Camphorosmaannua sunt sãrace în specii datoritã condi-þiilor extreme în care se dezvoltã acestea(exces de umiditate primãvara, uscãciuneputernicã ºi sãrãturare în timpul verii).Speciile dominante în cadrul fitocenozelorsunt: Camphorosma anuua, Juncus gerardi,Puccinellia limosa, Plantago maritima, P. tenuiflora, Taraxacum bessarabicum. Înmicrodepresiuni, cu concentraþie sporitã însãruri, se instaleazã: Suaeda maritima,Spergularia maritima, Crypsis aculeatus,Artemisia santonicum.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Camphorosma anuua, Puccinellia limosa.Specii caracteristice: Camphorosma anuua.

Alte specii importante: Plantago maritima,P. tenuiflora, Taraxacum bessarabicum,Suaeda maritima, Spergularia maritima,Juncus gerardi, Lepidium crassifolium,Artemisia santonicum, Bassia sedoides,Hordeum marinum, Puccinellia distans,Lepidium cartilagineum, Artemisia santo-nicum, Limonium gmelini, Petrosimoniatriandra, Atriplex littoralis, Crypsis aculeata,Acorellus pannonicus, Lepidium ruderale,Chamomilla recutita, Gypsophila muralis,Plantago lanceolata, Poa bulbosa, Cynodondactylon, Atriplex hastata.

Literaturã selectivã: Pop I. 2002; Popescuet al. 1984; Sanda, Popescu et al. 1978;ªerbãnescu 1965.

Redactat: A. Popescu.

Vegetaþie vest-ponticã cu Camphorosma annua

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.A2132 Western PonticCamphorosma annua hollowsEUNIS: E6.2232 Western PonticCamphorosma annua hollowsAsociaþii vegetale: Camphorosmetumannuae (Rapaics 1916) Soó 1933.

38

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 32: Habitatele Din Romania

R1509Comunitãþi vest-pontice cuPetrosimonia triandra ºiArtemisia santonicum

Rãspândire: Transilvania (Bãile SãrateTurda), Oltenia ºi Muntenia (Bãrãgan).

Suprafeþe: Se estimeazã la circa 15–20 ha.

Staþiuni: Altitudine: 60–250 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 500–650 mm. Relief:teren plan cu mici denivelãri. Roci: loessîn Muntenia, Oltenia, depozite salifere înTransilvania. Soluri: soloneþuri, solodii,cernoziomuri sãrãturate.

Structura: În cadrul fitocenozelor seîntâlnesc puþine specii, toate halofile.Specia dominantã, Petrosimonia triandra,realizeazã etajul superior, înalt de circa35 cm, împreunã cu: Artemisia santonicum,Puccinellia distans, Limonium gmelini,Atriplex littoralis, Bassia sedoides. Etajulinferior este mai slab reprezentat, fiindalcãtuit din taxonii: Halimione verrucifera,Lepidium ruderale, Spergularia maritima,Myosurus minimus.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Petrosimonia triandra, Artemisia santo-nicum. Specii caracteristice: Petrosimoniatriandra, Artemisia santonicum. Alte speciiimportante: Suaeda maritima, Salicorniaeuropaea, Salsola soda, Atriplex littoralis,Spergularia maritima, Puccinellia limosa,Bassia sedoides, Halimione verrucifera,H. pedunculata, Camphorosma annua,

Aeluropus littoralis, Puccinellia distans,Atriplex littoralis, Limonium gmelini, Scorzo-nera cana, Juncus gerardi, Artemisia asu-triaca, Atriplex tatarica, Lepidium ruderale,Poa bulbosa.

Literaturã selectivã: Popescu et al. 1980;Sanda, Popescu, Nedelcu 1997; ªerbãnescu1965; Todor 1947–1948.

Redactat: A. Popescu.

R1510Comunitãþi vest-pontice cuLimonium gmelini ºi Artemisiasantonicum

Rãspândire: Câmpia Jijiei, Bãrãgan, BãileSãrate – Turda.

Suprafeþe: Circa 12–15 ha.

Staþiuni: Altitudine: 80–150 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 550–650 mm. Relief:teren plan cu mici excavaþiuni unde seacumuleazã apa ºi sãrurile sunt maiconcentrate. Roci: loess în Moldova ºiCâmpia Românã. Soluri: soloneþuri ºisolonceacuri, cu sãruri sulfatice ºi uneoricarbonaþi.

Structura: Speciile dominante: Limoniumgmelini ºi Artemisisa santonicum ssp. patensse instaleazã pe soloneþuri ºi soloncea-curi, cu sãrãturi sulfatice sau carbonatice,la marginea sãrãturilor puternice unde soluleste permanent umed. Cerinþele ecologice,

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: – CORINE: –PAL.HAB: 15.A2115 Western PonticLimonium-Artemisia salt steppesEUNIS: E6.2215 Western PonticLimonium – Artemisia salt steppes Asociaþii vegetale: Limonio gmelini –Artemisietum monogynae Þopa 1939(Syn. Staticeto – Artemisietummonogynae (santonicum) Þopa 1939).

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.A2212 Sarmatic Petrosimoniasalt steppesEUNIS: E6.2213 Petrosimonia – Artemisiasalt steppesAsociaþii vegetale: Artemisio – Petrosi-monietum triandrae Soó 1927.

39

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 33: Habitatele Din Romania

faþã de umiditatea din sol, determinã ca celedouã specii, care se dezvoltã pe acelaºi terensã ocupe microreliefuri diferite: Limoniumgmelini ocupã microdepresiunile cu apãîn exces tot timpul anului iar Artemisiasantonicum ssp. patens formele pozitivede teren unde umiditatea este mai redusã.Alãturi de cele douã specii se mai dezvoltã:Puccinellia limosa, Aeluropus littoralis,Atriplex hastata, Aster tripolium, Spergulariamarina, S. salina, Juncus gerardi.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Limonium gmelini, Artemisia santonicumssp. patens, Aeluropus littoralis. Speciicaracteristice: Limonium gmelini, Artemisiasantonicum ssp. patens. Alte speciiimportante: Puccinellia limosa, Limoniumbellidifolium, Juncus gerardi, Suaedamaritima, Spergularia maritima, S. salina,Bassia hirsuta, Halimione pedunculata,Centaurium spicatum, Carex extensa,Plantago maritima, Bupleurum tenuissi-mum, Taraxacum bessarabicum, Agro-pyrum elongatum, Atriplex littoralis, Petrosi-monia triandra, Festuca pseudovina,Atriplex tatarica, Cynodon dactylon.

Literaturã selectivã: Popescu, Sanda 1977;Popescu, Sanda, Oroian 1997; Sanda,Popescu, Stancu 2001; Þopa 1939.

Redactat: A. Popescu.

R1511Comunitãþi vest-pontice cuCrypsis aculeata

Rãspândire: Terenurile sãrãturate dinMuntenia, Moldova, Dobrogea, DeltaDunãrii.

Suprafeþe: Circa 5–10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 5–150 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 500–550 mm. Relief: teren plancu mici denivelãri (microdepresiuni). Roci:depozite salifere, loess. Soluri: solonceacuri,nisipuri marine sãrãturate.

Structura: Majoritatea speciilor compo-nente sunt plante scunde de 10–15 cm,puþine fiind cele care depãºesc 20–25 cmînãlþime. Dintre componentele etajuluisuperior menþionãm: Aster tripolium ssp.pannonicus, Dianthus guttatus, Artemisiasantonicum, Juncus gerardi, Cynodondactylon. Speciile ce realizeazã etajulinferior sunt: Taraxacum bessarabicum,Trifolium fragiferum, Spergularia maritima.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Crypsis aculeatus, Heleochloa schoenoi-des, Spergularia maritima. Specii caracte-ristice: Crypsis aculeatus, Heleochloaschoenoides. Alte specii importante: Astertripolium, Dianthus guttatus, Artemisiasantonicum, Juncus gerardi, Trifolium fragi-ferum, Taraxacum bessarabicum, Campho-rosma annua, Aeluropus littoralis, Suaedamaritima, Salsola soda, Agropyron elongatum,Chenopodium glaucum, Atriplex littoralis.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.142 Central Eurasian CrypsiscommunitiesEUNIS: E6.23 Central Eurasian solonchakgrassland dominated by CrypsisAsociaþii vegetale: Crypsidetumaculeatae (Bojko 1932) Þopa 1939.

Vegetaþie vest-ponticã cu Limonium gmelini

40

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 34: Habitatele Din Romania

Literaturã selectivã: Popescu, Sanda,Doltu 1980; Sanda, Popescu, Nedelcu1997; Sanda, Popescu, Stancu 2001.

Redactat: A. Popescu.

R1512Comunitãþi vest-pontice cuNitraria schoberi ºi Artemisiasantonicum

Rãspândire: Comunitatea edificatã deNitraria schoeberi, în codominanþã cuArtemisia santonicum, este rãspânditã înjudeþul Buzãu, pe cuprinsul RezervaþieiPoliciori – Pâclele, în zona vulcanilor noro-ioºi.

Suprafeþe: 2–3(5) ha, în jurul vulcanilornoroioºi.

Staþiuni: Altitudine: 300–350 m. Clima: T = 10–9,50C; P = 450–500 mm. Relief:pante mediu înclinate. Roci: marne salifere.Soluri: salifere, uscate în timpul verii, iar înlungul vãii Pâclele aluviuni salifere, prove-nite din noroiul vulcanilor din zonã.

Structura: vegetaþia este alcãtuitã, în princi-pal, de Artemisia (maritima) santonicum,Halimione verrucifera, Taraxacum bessa-rabicum, Carex distans, Camphorosmaannua, Puccinellia limosa, Lepidiumlatifolium, Bupleurum tenuissimum, Astertripolium, Limonium gmelini, Scorzoneracana, Festuca pseudovina. Etajul inferioreste format din plante scunde cum sunt:

Spergularia maritima, S. salina, Trifoliumangulatum, Lepidium ruderale. ArbustulNitraria schoberi are densitate micã, dareste bine reprezentat în zonã, realizând,împreunã cu plantele mai sus menþionate,fitocenoze caracteristice numai acestorlocuri.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Nitraria schoberi, Artemisia santonicum,Festuca pseudovina. Specii caracteristice:Nitraria schoberi, Artemisia santonicum.Alte specii importante: Halimione verru-cifera, Carex distans, Taraxacum bessa-rabicum, Hordeum marinum ssp. hystrix,Puccinellia limosa, Lepidium latifolium,Bupleurum tenuissimum, Limonium gmelini,Achillea setacea f. salina, Dianthus guttatus,Atriplex tatarica, Lepidium ruderale.

Literaturã selectivã: Mititelu et al. 1979–1980; Pop 2002.

Redactat: A. Popescu.

R1513Pajiºti vest-pontice deBeckmannia eruciformis ºiZingeria pisidica

Rãspândire: Apare sporadic în Transilvania,Muntenia (pãdurile Frasinu, Spãtaru,judeþul Buzãu).

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.A2221 SarmaticBeckmannia eruciformis saline meadows EUNIS – E6.2271 Sarmatic Beckmanniaeruciformis saline meadows Asociaþii vegetale: Beckmannietumeruciformis Rapaics ex Soó 1930 (Syn.:Agrostio – Beckmanietum (Rapaics 1916)Soó 1933), Zingerietum (Agrostetum)pisidicae Buia et al. 1959.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.A2153 Western PonticNitraria schoeberi salt scrubEUNIS: E6.225 Western Pontic saltschrubAsociaþii vegetale: Nitrario – Artemisietummaritimae Mititelu et al 1979, 1980.

41

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 35: Habitatele Din Romania

Suprafeþe: Ocupã spaþii mici de la câtevasute de m2 pânã la 1–2 ha.

Staþiuni: Altitudine: 100–300 m; Clima: T = 10,5–90C; P = 400–700(800) mm; Relief:teren plan sau foarte uºor înclinat. Roci:depozite salifere. Soluri: salifere, gleizate,soloneþuri, lãcoviºti salinizate.

Structura: Specia dominantã ºi caracte-risticã, Beckmannia eruciformis, realizeazãetajul superior, care poate depãºi 50 cmînãlþime. Alãturi de aceasta, în puþineexemplare, mai pot sã aparã: Oenanthesilaifolia, Alisma lanceolatum, Menthapulegium, Gratiola officinalis, Eleocharispalustris. Etajul inferior, bine reprezentat,cuprinde speciile: Carex praecox, Lysi-machia nummularia, Agrostis stolonifera,Alopecurus geniculatus, Ranunculuslateriflorus.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica,Agrostis stolonifera. Specii caracteristice:Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica.Alte specii importante: Carex melanosta-chya, Ranunculus sardous, R. lateriflorus,Gratiola officinalis, Trifolium fragiferum,Rorippa kerneri, Plantago tenuiflora,Lysimachia nummularia, Rorippa sylvestris,Lepidium latifolium, Aster tripolium, Tara-xacum bessarabicum, Alopecurus pra-tensis, Juncus gerardi, Puccinellia distans.

Literaturã selectivã: Buia et al. 1960;Popescu et al. 1984; Pop 1968, 2002;Sanda, Popescu, Stancu 2001.

Redactat: A. Popescu.

R1514Comunitãþi vest-pontice cuTrifolium fragiferum, Cynodondactylon ºi Ranunculus sardous

Rãspândire: Câmpia Munteniei, Dobrogea,Moldova, în luncile râurilor.

Suprafeþe: De la 400–500 m2 pânã la 3–4 haîn luncile râurilor din câmpie.

Staþiuni: Altitudine: 80–150 m; Clima: T = 10,5–9,50C; P = 500–600 mm; Roci:depozite aluviale, nisipuri, loessuri; Soluri:faeoziomuri, lacoviºti, cu acumulãri desãruri în profunzime.

Structura: Majoritatea plantelor compo-nente sunt plante subhalofile sau suportanthalofile dintre care mai reprezentative sunt:Lolium perenne, Juncus gerardii, Puccinellialimosa, Aster tripolium, Gypsophila muralis,Ranunculus sardous, Consolida regalis,Atriplex hastata, Anthemis austriaca. Acesteplante realizeazã etajul superior al vege-taþiei, care atinge 30–35 cm înãlþime. Aldoilea etaj este format din plante scunde,în general repente, cum sunt: Spergulariamaritima, Taraxacum bessarabicum,Polygonum aviculare, Spergularia rubra,Trifolium arvense, Plantago major.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Cynodon dactylon, Ranunculus sardous,Trifolium fragiferum. Specii caracteristice:

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: – CORINE: –PAL.HAB: 15.A21275 Western PonticCynodon saline bedsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Trifolio fragifero –Cynodontetum Br.-Bl. et Balas 1958,Ranunculetum sardoi (Oberd. 1957)Pass. 1964.

42

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 36: Habitatele Din Romania

Cynodon dactylon, Ranunculus sardous,Trifolium fragiferum. Alte specii importante:Gypsophila muralis, Trifolium arvense, Viciavillosa, Rumex crispus, Juncus bufonius,Rorippa austriaca, Agrostis stolonifera.

Literaturã selectivã: Popescu et al. 1984;Puºcaru-Soroceanu et Þucra I., 1960;Sanda, Popescu, Barabaº 1998.

Redactat: A. Popescu.

R1515Comunitãþi vest-pontice cuHeleochloa schoenoides

Rãspândire: Transilvania, Banat, Muntenia,Moldova, pe terenuri slab sãrãturate, micro-depresiuni, crovuri, luncile râurilor inundateprimãvara ºi uscate în timpul verii.

Suprafeþe: Formeazã vetre de câteva sutede metri pãtraþi. Suprafeþe totale în jur de35–40 ha.

Staþiuni: Altitudine: 50–250 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 500–550 mm. Relief:microdepresiuni, lunci cu teren plan saufoarte uºor înclinat. Roci: aluviuni, nisipuri.Soluri: lãcoviºti, soloneþuri, luvisoluri (crovu-rile din Muntenia).

Structura: Specia dominantã este o plantãascendentã de mici dimensiuni (10–20 cm)care alcãtuieºte etajul inferior al fitocenozelor,împreunã cu: Spergularia maritima, Heleo-chloa alopecuroides, Aeluropus littoralis,

Lepidium ruderale, Lotus tenuis, Taraxacumbessarabicum, Cerastium dubium. Etajulsuperior este slab dezvoltat ºi se compunedin speciile: Puccinellia distans, Artemisisasantonicum, Limonium gmelini, Aster tripo-lium, Juncus gerardi, Atriplex littoralis,Aster sedifolius, Bupleurum tenuissimum.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Heleochloa schoenoides, H. alopecuroides,Artemisia santonicum. Specii caracteristice:Heleochloa schoenoides, Artemisia santo-nicum. Alte specii importante: Spergulariamaritima, S. salina, Aeluropus littoralis,Puccinellia limosa, Juncus gerardi, Trifoliumfragiferum, Rumex stenophyllus, Cheno-podium glaucum, Taraxacum bessara-bicum, Lepidium ruderale, Lotus tenuis,Bupleurum tenuissimum, Chamomillarecutita, Atriplex tatarica, Rumex maritimus.

Literaturã selectivã: Pop 1968, 2002;Popescu et al. 1984; Þopa 1939.

Redactat: A. Popescu.

R1516Comunitãþi vest-pontice cuPholiurus pannonicus ºiPlantago tenuiflora

Rãspândire: Oltenia (Sadova, Tâmbureºti,Piscu), Dobrogea (Eforie), Muntenia (sãrã-turile din Câmpia Bãrãganului).

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: – CORINE: –PAL.HAB: 15.A2134 Western PonticPholiurus-Plantago hollowsEUNIS: E6.2234 West Pontic Pholiurus-Plantago hollowsAsociaþii vegetale: Pholiuro – Plantagi-netum tenuiflorae (Rapaics 1927)Wendelbg. 1943.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.142 Central EurasianCrypsis communitiesEUNIS: E6. Western Pontic spikerush-faxtail meadowsAsociaþii vegetale: Heleochloetumschoenoides Þopa 1939.

43

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 37: Habitatele Din Romania

Suprafeþe: Prin integrarea terenurilor încircuitul agricol, suprafeþele s-au dimi-nuat foarte mult. În prezent sunt estimatela circa 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 10–100 m; Clima: T = 11–10,50C; P = 450–550 mm. Relief:teren plan cu unele microdepresiuni. Roci:nisipuri, în Oltenia, loess în restul þãrii.Soluri: soloneþuri, cernoziomuri sãrãturate,nisipuri marine.

Structura: Pholiurus pannonicus vege-teazã în microdepresiunile cu sol sãrã-turat, acolo unde apa stagneazã pânã spresfârºitul primãverii. Preferã sãrãturile cucarbonat de sodiu cu pH = 8–8,5. În cadrulfitocenozelor dominã plantele anuale(therofite), dintre care mai frecvente sunt:Plantago tenuiflora, Hordeum marinum,Myosurus minimus, Cerastium dubium,Gypsophila muralis, Zingeria pisidica.Toate aceste plante realizeazã etajulinferior al fitocenozelor. Etajul superior,înalt de 25–35 cm, este realizat de planteleperene cum sunt: Puccinellia distans, Alope-curus pratensis, Artemisia santonicum,Limonium gmelini, Juncus gerardi, Beckma-nnia eruciformis.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Pholiurus pannonicus, Plantago tenuiflora.Specii caracteristice: Pholiurus pannonicus,Plantago tenuiflora. Alte specii importante:Hordeum marinum, Puccinelia distans,Artemisia santonicum, Limonium gmelini,Atriplex littoralis, Halimione verrucifera,H. pedunculata, Scorzonera laciniata,Myosurus minimus, Juncus gerardi,Zingeria pisidica, Beckmannia eruciformis,Trifolium angulatum, T. retusum, T. fragi-ferum, Rorippa kerneri, Cynodon dactylon.

Literaturã selectivã: Popescu, Sanda,Doltu 1980; Sanda et al. 1978; ªerbãnescu1965.

Redactat: A. Popescu.

R1517Pajiºti vest-pontice de Agropyronelongatum

Rãspândire: Muntenia, Dobrogea.

Suprafeþe: Fitocenozele de Agropyronelongatum ocupã suprafeþe restrânse, de500 pânã la 700–1000 m2, în micro-depresiuni unde concentraþia sãruriloreste mare.

Staþiuni: Altitudine: 50–200 m. Clima: T = 11–100C; P = 450–500 mm. Relief: plancu mici concavitãþi, unde bãlteºte apa întimpul primãverii. Roci: terenuri salifere,gleizate. Soluri: soloneþuri, solodii, bãltiteîn sezonul ploios.

Structura: În cadrul fitocenozelor de Agro-pyron elongatum au fost notate 32 speciicormofite, majoritatea halofile. Vegetaþia esteetajatã, speciile înalte depãºesc 80–100 cm,realizând o acoperire de 50–60%. Alãturide specia dominantã, Agropyron elonga-tum, se mai dezvoltã: Puccinellia distans,Juncus gerardi, Artemisia santonicum, Agro-pyron repens. Stratul inferior este mai bogatîn specii, dintre cele mai reprezentative sunt:Atriplex littoralis, Camphorosma annua,Halimione verrucifera, Bupleurum tenuissi-mum, Salicornia prostrata, Suaeda mari-tima, Taraxacum bessarabicum, Heleochloaalopecuroides, Spergularia maritima, Trifo-lium fragiferum.

Valoare conservativã: moderatã-mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Agropyron elongatum, Puccinellia distans,

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: – CORINE: – PAL.HAB: 15.A21273 Western PonticAgropyron elongatum saline bedsEUNIS: E6.222 Western Pontic salinemeadowsAsociaþii vegetale: Agropyretum elongatiI. ªerbãnescu 1959, 1965.

44

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 38: Habitatele Din Romania

Artemisia santonicum. Specii caracteristice:Agropyron elongatum, Puccinellia distans.Alte specii importante: Camphorosmaannua, Halimione verrucifera, Bupleurumtenuissimum, Salicornia prostrata, Limo-nium gmelini, Artemisia austraica, Tara-xacum bessarabicum, Spergularia mari-tima, Juncus gerardi, Trifolium fragiferum,Plantago schwarzenbergiana, Poa bulbosa,Achillea collina.

Literaturã selectivã: Pop 2002; Popescuet al. 1981; Sanda, Popescu, Stancu 2001;ªerbãnescu 1965.

Redactat: A. Popescu.

R1518Comunitãþi ponto-sarmatice cuSalicornia (europaea) prostrata ºiSuaeda maritima

Rãspândire: Nisipuri maritime ºi conti-nentale, puternic sãrãturate, terenuri sãrã-turate din Câmpia Românã ºi Moldova(Lunca Jijiei).

Suprafeþe: Reprezintã un tip de vegetaþieintrazonalã ºi ocupã suprafeþe de la câtevamii de m2 pânã la 4–5 ha.

Staþiuni: Altitudine: mici, de 3–4 m pânãla 200–250 m, în Moldova. Clima: conti-

nentalã, T = 11,5–100C; P = 400–450 mm.Relief: teren plan, cu microdepresiuni, undeapa stagneazã în timpul primãverii. Roci:terenuri salifere, nisipuri sau loessuri. Soluri:solonceacuri, cu concentraþie mare desãruri ºi cu umiditate în exces, primãvara.

Structura: Fitocenoze edificate de planteobligatoriu halofile dintre care cele maicunoscute sunt: Salicornia prostrata,Suaeda maritima, Bassia hirsuta, Astertripolium ssp. pannonicus, Salsola soda,Pauccinellia limosa, Halimione (Obione)pedunculata. Toate acestea realizeazãun etaj al vegetaþiei cu înãlþimea de circa30 cm. Etajul inferior, de cele mai multeori întins pe sol, este realizat de speciile:Spergularia salina, S. maritima, Cryspisaculeatus, Aeluropus littoralis.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salicornia prostrata, Bassia hirsuta, Suaedamaritima. Specii caracteristice: Salicorniapatula, S. prostrata. Alte specii importante:Petrosimonia triandra, Plantago maritima,Limonium gmelini, Artemisia santonicum,Taraxacum bessarabicum, Aeluropus litto-ralis, Halimione pedunculata, Puccinellialimosa, Lotus tenuis, Plantago tenuiflora,Aster tripolium ssp. pannonicus, Acorelluspannonicus, Chenopodium glaucum, Atri-plex littoralis.

Literaturã selectivã: Pop 2002; Popescuet al. 1980; ªerbãnescu 1965; Þopa 1939.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 1310 Salicornia andother annual colonising nud and sandEMERALD: 15.A Continental salt steppeand marshesCORINE: 15.11 Glasswort Salicornia,Suaeda swardsPAL.HAB: 15.115211 Western Ponticglasswort swardsEUNIS: E6.224 Western Ponticsolonchak communitiesAsociaþii vegetale: Salicornietumprostratae Soó (1947) 1964, Suaedeto –Salicornietum patulae (Brulo et Furnari1976) Gehu 1984.

45

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 39: Habitatele Din Romania

R1519Comunitãþi ponto-sarmatice cuHalimione (Obione) verrucifera

Rãspândire: Moldova (Lunca Jijiei),Muntenia (Bãrãgan) ºi Dobrogea.

Suprafeþe: Aproximativ 50–60 ha.

Staþiuni: Altitudine: 50–200 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 450–500 mm. Relief:teren plan cu mici excavaþii unde se adunãapa ºi dupã secare concentraþia sãruriloreste mai mare. Roci: loess, depozite alu-viale, în lunci. Soluri: soloneþuri, soloncea-curi sulfato-sodice, reavãne la suprafaþãºi umede în profunzime.

Structura: Deºi majoritatea speciilorcomponente sunt plante de talie micã ºimijlocie, putem diferenþia douã straturiale vegetaþiei. Stratul superior, de 30–35 cm,este alcãtuit din: Halimione verrucifera,Artemisia santonicum, Camphorosmaannua, Puccinellia limosa, Petrosimoniatriandra, Aster tripolium, Limonium gmelini,Juncus gerardi, Achillea setacea.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Halimione verrucifera, Artemisia santo-nicum, Puccinellia limosa. Specii caracte-ristice: Halimione verrucifera. Alte speciiimportante: Camphorma annua, C. monspe-liaca, Aster tripolium, Petrosimonia triandra,Salicornia prostrata, Suaeda maritima,Limonium gmelini, Scorzonera canna,

Spergularia maritima, S. salina, Juncusgerardi, Achillea setacea f. salina.

Literaturã selectivã: Pop 2002; Popescuet al. 1980; Sanda, Popescu, Nedelcu 1997;Þopa 1939.

Redactat: A. Popescu.

R1520Comunitãþi ponto-sarmatice cu Lepidium crassifolium ºiPuccinellia limosa

Rãspândire: În Bãrãgan au mai rãmaspetece rãzleþe totalizând 2–3 ha, iar înMoldova maximum 4–5 ha.

Staþiuni: Altitudine: 80–200 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 500–550 mm. Relief:terenuri plane, cu mici adâncituri, unde apabãlteºte în timpul primãverii. Roci: loess,în Lunca Jijiei depozite aluviale, Soluri:cernoziomuri sãrãturate, soluri aluviale sãrã-turate, solonceacuri, lãcoviºti soloneþizate.

Structura: Speciile componente sunt:Puccinellia limosa, Camphorosma annua,Agropyron elongatum, Dianthus guttatus,Juncus gerardii, Kochia prostrata, Erysimumrepandum, care alcãtuiesc etajul superioral fitocenozelor, cu acoperirea de 60–70%.Etajul inferior este realizat de specii scundede 10–20 cm ºi care contribuie activ larealizarea acoperirii generale. Din aceastã

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: – PAL.HAB: 15.A2241 Sarmatic Lepidiumsolonchak hollowsEUNIS: E6.2231 Western PonticPuccinellia solonetz swardsAsociaþii vegetale: Lepidio crassifolio –Puccinellietum limosae (Rapaics 1927)Soó 1957.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: – PAL.HAB: 15 A2151 Western PonticHalimione scrubEUNIS: E6.225 Western Pontic salt scrubAsociaþii vegetale: Halimionetum(Obionetum) verruciferae (Keller 1923)Þopa 1939.

46

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 40: Habitatele Din Romania

categorie menþionãm: Spergularia maritima,S. salina, Lotus tenuis, Pholiurus panno-nicus, Plantago tenuiflora, Trifolium fragi-ferum, Halimione pedunculata, Hordeumhystrix, Cynodon dactylon, Centauriumpulchellum.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Puccinellia limosa, Lepidium crassifolium.Specii caracteristice: Puccinellia limosa,Lepidium crassifolium, Camphorosmaannua. Alte specii importante: Agropyronelongatum, Plantago maritima, Dianthusguttatus, Lotus tenuis, Centaurium pulche-llum, Spergularia maritima, Juncus gerardi,Puccinellia distans, Halimione peduncu-lata, Hordeum histrix, Limonium gmelini,Plantago maritima, Crypsis aculeata,Heleochloa schoenoides.

Literaturã selectivã: Pop 2002; Popescuet al. 1984; Sanda, Popescu, Stancu 2001;ªerbãnescu 1965; Þopa 1939.

Redactat: A. Popescu.

R1521Comunitãþi ponto-sarmatice cuPuccinellia limosa ºi Plantagomaritima

Rãspândire: Terenuri sãrãturate: CâmpiaRomânã, Dobrogea, inclusiv pe litoral,Moldova, lunca Jijiei.

Suprafeþe: Cele mai multe fitocenozeocupã terenurile moderat sãrãturate,inapte pentru agriculturã, cu suprafeþe decel mult 2–3 ha (jud. Brãila, lunca Iencii,Moldova, lunca Jijiei).

Staþiuni: Altitudine: 0–5 m în Dobrogea ºiDelta Dunãrii pânã la 200 m Moldova deNord. Clima: temperatã, T = 11,5–100C;P = 400–500 mm. Relief: terenuri plane cumici denivelãri (microdepresiuni). Roci:depozite lutoase, loessuri (Moldova), alu-viuni (în Deltã). Soluri: solonceacuri sulfat-clorurice, soloneþuri, lãcoviºti.

Structura: Fitocenozele sunt edificate despecii moderat halofile cu putere relativmare de fixare a substratului. Cele maifrecvente plante sunt: Puccinellia limosa,P. convoluta, Aeluropus littoralis, Halimionepedunculata, Taraxacum bessarabicum,Carex distans, Atriplex littoralis, specii carealcãtuiesc etajul superior al vegetaþiei. Etajulinferior, bine reprezentat, este alcãtuit dinSpergularia salina, S. maritima, Cryspisaculeatus, Scorzonera parviflora, Plantagomaritima.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Puccinellia limosa, Artemisia santonicum.Speciile caracteristice: Puccinellia limosa.Alte specii importante: Limonium gmelini,Plantago maritima, Suaeda maritima,Juncus gerardi, Centaurium pulchellum,C. spicatum, Rumex maritimus, Lactucatatarica, Agrostis pontica, Cynodon dacty-lon, Chenopodium glaucum, Triglochinpalustris, Juncus bufonius, Daucus gutta-tus, Silene conica.

Literaturã selectivã: Popescu et al. 1980;Pop 2002; Sanda, Popescu, Barabaº 1998;ªerbãnescu 1965; ªerbãnescu 1970; Þopa1934.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: – CORINE: –PAL.HAB: 15.A2231 Sarmatic Puccinellialimosa hollowsEUNIS: E6.2231 Western Pontic Puccinelliasolonetz swardsAsociaþii vegetale: Puccinellietum limosaeRapaics ex Soó 1933.

47

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 41: Habitatele Din Romania

R1522Comunitãþi ponto-sarmatice cu Plantago maritima ºiLimonium gmelini

Rãspândire: Terenuri sãrãturate dinTransilvania (Bãile Sãrate Turda), Muntenia(Câmpia Bãrãganului), Moldova, Dobrogea,Delta Dunãrii.

Suprafeþe: Ocupã suprafeþe din ce în cemai mici, deoarece, prin drenaje ºi spã-lãri, sunt redate agriculturii. În LuncaCãlmãþuiului (Buzãu – Costeºti) ºi Ianca– Traian (Brãila) suprafeþe de zeci de hasunt folosite ca pajiºti.

Staþiuni: Altitudine: 80–250 m; Clima: T = 11–9,50C; P = 450–500 mm; Relief: terenplan cu mici escavaþiuni ºi microdepre-siuni unde se acumuleazã apã. Soluri: solo-neþuri ºi solonceacuri, moderat sãrãturate,cu exces de umiditate. În Transilvaniasoluri gleice.

Structura: Speciile componente sunt dediferite dimensiuni, unele depãºind 50–70 cmcum sunt: Agropyron elongatum, Bolbo-schoenus maritimus, Puccinellia limosa,P. convoluta, Aster tripolium, Artemisiasantonicum, Limonium gmelini, L. meyeri.Stratul mijlociu este dominat de Aeluropuslittoralis, Halimione pedunculata, Plantagomaritima, Scorzonera parviflora. În DeltaDunãrii (Sulina ºi Sf. Gheorghe) se dezvoltãcopios Plantago coronopus. La nivelul solu-lui se întind speciile: Spergularia maritima,S. salina, Salicornia prostrata etc.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Plantago maritima, Camphorosma annua.Speciile caracteristice: Plantago maritima,Puccinellia limosa. Alte specii importante:Halimione verrucifera, Lepidium cartila-gineum, Aster tripolium, Carex distans,Taraxacum bessarabicum, Chenopodiumglaucum, Crypsis aculeata, Juncus gerardi,Plantago schwerzenbergiana, Samolusvalerandi, Scorzonera laciniata. Speciirare: Leuzea altaica, Serratula bulgarica,Chartolepis glatifolia.

Literaturã selectivã: Popescu et al.1984; Sanda, Popescu, Nedelcu 1997;ªerbãnescu 1965; Todor 1947–1948.

Redactat: A. Popescu.

Vegetaþie ponto-sarmaticã cu Plantago maritima

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.A2143 Western Ponto-Caspian salt-grass swards EUNIS: E6.222 Western Pontic salinemeadowsAsociaþii vegetale: Plantaginetummaritimae Rapaics 1927.

48

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 42: Habitatele Din Romania

R1523Comunitãþi ponto-sarmatice cuLeuzea (salina) altaica,Scorzonera austriaca var.mucronata ºi Lepidium latifolium

Rãspândire: Lunca Cãlmãþuiului laCosteºti, Frasinu, Spãtaru, Moldova deSud (Câmpia Covurluiului).

Suprafeþe: 30–40 ha în judeþul Buzãu, 2–3 ha în judeþul Galaþi.

Staþiuni: Altitudine: 80–100 m. Clima: T = 10,5–100C; P = 450–500 mm. Relief:teren plan cu zone mai joase (microdepre-siuni), cu apã în timpul primãverii ºi solurimai sãrãturoase vara. Roci: loess, depo-zite aluviale. Soluri: soloneþuri, lãcoviºtisãrãturate.

Structura: Speciile dominante sunt celecare formeazã etajul superior, acesteafiind: Leuzea altaica, Lepidium latifolium,Peucedanum latifolium, Aster tripolium ssp.pannonicum, Oenanthe silaifolia, Puccinellialimosa, Agropyron elongatum, Carexdistans, Juncus gerardi, Festuca pseudo-vina. Înãlþimea vegetaþiei este de 30–35 cmiar acoperirea de 80–90%. Etajul inferior,slab dezvoltat, este alcãtuit din speciile:Scorzonera austriaca var. mucronata, Tara-xacum bessarabicum, Hordeum histrix,Scorzonera cana, Plantago schwarzen-bergiana, Lotus tenuis.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Leuzea altaica, Scorzonera austriacavar. mucronata, Peucedanum latifolium.Specii caracteristice: Leuzea altaica,Scorzonera austriaca var. mucronata.Alte specii importante: Aster tripolium,Lepidium latifolium, Plantago schwarzen-bergiana, Puccinellia limosa, Taraxacumbessarabicum, Agropyron elongatum,Hordeum histrix, Scorzonera cana, Carexdistans, Juncus gerardi, Trifolium fragi-ferum, Festuca pseudovina, Alopecuruspratensis, Rorippa sylvestris, Cynodondactylon, Lotus corniculatus, Festuca pra-tensis, Poa pratensis. Cele douã speciicaracteristice: Leuzea altaica ºi Scorzoneraaustriaca var. mucronata sunt plante rare,fiind semnalate, pânã în prezent numai dinaceste locuri. Specii endemice: Scorzoneraaustriaca var. mucronata.

Literaturã selectivã: Monah 2001; Sanda,Popescu et al. 1978, 1997.

Redactat: A. Popescu.

R1524Comunitãþi ponto-sarmatice cuIris halofila

Rãspândire: Muntenia, în lunca Ialomiþeiîntre Urziceni ºi Slobozia, Moldova, în bazi-nul inferior al Jijiei.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: – PAL.HAB: 15.A2223 Sarmatic Iris halophilasaline meadows EUNIS: E6.2273 Sarmatic Iris halophilasaline meadowsAsociaþii vegetale: Iridetum halofilae(Prodan 1939 n.n) I. ªerbãnescu 1965.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.A2222 Sarmatic Leuzeaaltaica saline meadowsEUNIS: E6.2272 Sarmatic Leuzea altaicasaline meadowsAsociaþii vegetale: Scorzoneromucronatae – Leuzeetum salinae Sandaet Popescu 1997.

49

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 43: Habitatele Din Romania

Suprafeþe: 50 ha (40–50 ha în luncaIalomiþei ºi circa 5 ha în Moldova).

Staþiuni: Altitudine: 80–150 m. Clima: T = 10,5–100C; P = 500 mm. Roci: alu-viuni, nisipuri. Soluri: soloneþuri, lãcoviºtisãrãturate, nisipoase.

Structura: Iris halofila, este cea care reali-zeazã etajul superior, înalt de aproximativ40–45 cm. Alãturi de Iris halofila se maidezvoltã Puccinellia limosa, Camphorosmaannua, Limonium gmelini, Artemisia santo-nicum, Daucus carota, Achillea setacea,Carex extensa. Etajul inferior este binereprezentat, fiind realizat de plantele scundede 5–15 cm, dintre care semnalãm:Plantago tenuiflora, Bassia sedoides,Trifolium fragiferum, Cerastium dubium,Taraxacum bessarabicum. În cadrulfitocenozelor, pe terenurile slab sãrãtu-rate, se dezvoltã speciile suportant halo-file cum sunt: Poa pratensis, Plantagomedia, Lamium amplexicaule, Bromuscommutatus, Dactylis glomerata, Rorippasylvestris, Festuca pratensis, Agrostisstolonifera.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Iris halofila, Scorzonera cana, Taraxacumbessarabicum. Specii caracteristice: Irishalofila, Trifolium retusum, Scorzoneracana. Alte specii importante: Puccinellialimosa, Bassia sedoides, Camphorosmaannua, Artemisia santonicum, Limoniumgmelini. Numeroasele plante mezofile carese instaleazã pe terenurile unde creºte Irishalofila indicã un proces de desalinizarea acestora ºi evoluþia vegetaþiei spre cea deluncã cu: Poa pratensis, Festuca pratensis,Dactylis glomerata, Agrostis stolonifera.

Literaturã: Popescu, Sanda et Doltu 1980;Prodan 1939; Sanda, Popescu, Stancu2001; ªerbãnescu 1965.

Redactat: A. Popescu.

R1525Pajiºti ponto-sarmatice deJuncus gerardii

Rãspândire: Banat, Muntenia (Bãrãgan),Moldova, Dobrogea (zona litoralã), DeltaDunãrii.

Suprafeþe: De la 400–500 m pânã la 2–3 ha.

Staþiuni: Altitudine: 10–200 m; Clima: T = 11–9,50C; P = 450–600 mm; Relief:teren plat; Roci: depozite argilo-lutoase,uneori pe loessuri. Soluri: solonceacuri,nisipuri sãrãturate, lãcoviºti cu concentraþiede sãruri în profunzime.

Structura: Vegetaþie relativ bine încheiatã,cu acoperire de pânã la 90%, alcãtuitã dinspeciile: Juncus gerardi, J. compressus,Crypsis aculeata, Puccinellia distans,Suaeda maritima, Carex distans, C. divisa,care alcãtuiesc etajul superior, înalt de35 cm. În stratul inferior, se gãsesc spe-ciile: Cyperus (Acorellus) pannonicus,Hordeum marinum, Crypsis aculeata,Spergularia salina, S. maritima, Taraxa-cum bessarabicum, Lotus tenuis, Trifo-lium fragiferum.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Juncus gerardi, Puccinellia distans. Speciicaracteristice: Juncus gerardi. Alte speciiimportante: Carex distans, Aster tripolium,Plantago cornuti, Taraxacum bessarabicum,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 1340*Inland salt meadowsEMERALD: 15.A Continental salt steppeand salt marshesCORINE: –PAL.HAB: 15.A2224 Sarmatic Juncusgerardii saline meadows EUNIS: E6.2274 Sarmatic Juncus gerardiisaline meadows Asociaþii vegetale: Juncetum gerardii(Warming 1906) Nordh 1923.

50

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 44: Habitatele Din Romania

Atriplex hastata, Bupleurum tenuissimum,Agropyron elongatum, Artemisia santo-nicum, Triglochin palustris, Plantagomaritima, Festuca pseudovina, Scorzoneraparviflora, Salicornia europaea, Suaedamaritima, Trifolium fragiferum, Teucriumscordium, Lotus tenuis, Juncus bufonius,Agrostis stolonifera.

Literaturã selectivã: Pop 2002; Popescu,Sanda, 1976; Sârbu et al. 2000; ªerbãnescu1965; Þopa 1934.

Redactat: A. Popescu.

R1526Comunitãþi ponto-sarmatice cuTriglochin maritima, Astertripolium ssp. pannonicum,Scorzonera parviflora ºiPeucedanum latifolium

Rãspândire: Transilvania, Oltenia (Murta,Dobreºti, Glavacioc), Muntenia (Caragele,jud. Buzãu; Lunca Iencii, Lutu Alb, jud.Brãila).

Suprafeþe: Circa 10 ha în total.

Staþiuni: Altitudine: 80–150 m. Clima: T = 10,50C; P = 450–500 mm. Relief: terenplat, cu mici excavaþii, unde se acumuleazãapa în timpul sezoanelor umede. Roci:loess, nisipuri (în Oltenia). Soluri: lãco-viºti sãrãturate.

Structura: Cele douã specii dominante,Triglochin pannonicus ºi Aster tripoliumssp. pannonicum, realizeazã etajul superioral vegetaþiei, înalt de 35–40 cm. În cadrulfitocenozelor se mai dezvoltã: Artemisiasantonicum, Acorellus pannonicus, Pucci-nellia distans, P. limosa, Camphorosmaannua, Juncus gerardi, Scorzonera parvi-flora. Etajul inferior, bine reprezentat, areîn componenþã speciile: Spergularia mari-tima, Suaeda maritima, Taraxacum bessa-rabicum, Trifolium fragiferum.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Triglochin maritima, T. palustris, Astertripolium ssp. pannonicum. Specii caracte-ristice: Triglochin palustris, T. maritima,Aster tripolium ssp. pannonicum, Pucci-nellia limosa. Alte specii importante:Plantago cornuti, Scorzonera parviflora,Juncus geradii, Acorellus pannonicus,Taraxacum bessarabicum, Spergulariamaritima, Trifolium fragiferum, Campho-rosma annua, Artemisia santonicum,Crypsis aculeata, Trifolium fragiferum,Suaeda maritima.

Literaturã selectivã: Sanda et Popescu1979; ªerbãnescu 1970; Þopa 1939.

Redactat: A. Popescu.

R1527Comunitãþi ponto-panonice cuAcorellus pannonicus

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.141 Ponto-Pannonic AcorelluscommunitiesEUNIS: E6.231 Ponto-Pannonic AcorelluscommunitiesAsociaþii vegetale: Acorelletum pannoniciSoó 1939.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 1340*Inland salt meadowsEMERALD: –CORINE: – PAL.HAB: 15.A1261 Transylvanianarrow-grass sea-aster Saline meadowsEUNIS: E6.2226 Western Ponticarrowgrass sea-aster saline meadowsAsociaþii vegetale: Triglochineto mari-timae – Asteretum pannonici (Soó 1927)Þopa 1939, Triglochineto palustris – Aster-etum pannonici Sanda et Popescu 1979.

51

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 45: Habitatele Din Romania

Rãspândire: Sãrãturile din Banat, estulCâmpiei Române, Delta Dunãrii, Moldovade Nord.

Suprafeþe: Circa 40–50 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1–200 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 450–600 mm. Roci:în Câmpia Românã ºi Moldova: loess, îndeltã: nisipuri maritime, aluviuni. Soluri:solonceacuri, lãcoviºti sãrãturate, cerno-ziomuri sãrãturate, nisipuri maritime încurs de fixare.

Structura: Specia dominantã Acorelluspannonicus, este cea care realizeazãacoperirea de 75–85%, alãturi de aceastase mai dezvoltã: Chenopodium glaucum,Salicornia europaea (prostrata), Suedamaritima, Bassia sedoides. În micile exca-vaþii, cu exces de umiditate, se dezvoltã:Bolboschoenus maritimus, Rumex mariti-mus, Polygonum amphibium. O caracte-risticã, pentru fitocenozele de pe insulaSacalin (Delta Dunãrii), este prezenþaspeciei Eleocharis parvula, specie rarã înflora þãrii.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Acorellus pannonicus, Crypsis aculeata.Specii caracteristice: Acorellus pannonicus.Alte specii importante: Spergularia mari-tima, Bassia sedoides, Puccinellia limosa,Chenopodium glaucum, Suaeda maritima,Salicornia europaea, Lactuca tatarica,Polygonum maritimum, Atriplex hastata,Cyperus fuscus, Juncus bufonius, Trifoliumfragiferum, Rumex maritimus, Carexpseudocyperus, Bolboschoenus maritimus,Scirpus triqueter.

Literaturã selectivã: Popescu et Sanda1976; ªerbãnescu 1965; Þopa 1939.

Redactat: A. Popescu.

R1528Pajiºti pontice de Hordeum marinum

Rãspândire: Muntenia, Moldova, Dobrogea.

Suprafeþe: Ocupã vetre de dimensiunireduse, de 500–1000 m2 pânã la 1–2 hape terenurile secundar sãrãturate.

Staþiuni: Altitudine: 50–250 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 450–600 mm. Relief:teren plan sau foarte lin înclinat. Roci: tere-nuri salifere. Soluri: soloneþuri mai mult saumai puþin solodizate, umede primãvara ºiuscate vara.

Structura: Planta dominantã, Hordeummarinum este scundã (10–15 cm) ºi reali-zeazã stratul inferior al fitocenozelorîmpreunã cu: Taraxacum bessarabicum,Pholiurus pannonicus, Myosurus minimus,Lotus tenuis, Plantago tenuiflora, Cerastiumdubium, Trifolium ornithopodioides, Spergu-laria maritima, Trifolium fragiferum, T. retu-sum. Stratul superior este alcãtuit din speciiînalte de 35–45 cm dintre care mai repre-zentative sunt: Artemisia santonicum, Carexdistans, Puccinellia distans, P. limosa, Atri-plex littoralis, Aster tripolium, Limoniumgmelini, Scorzonera cana, Juncus gerardi,Festuca pseudovina, Alopecurus pratensis,Cynodon dactylon, Poa bulbosa, Atriplextatarica.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Hordeum marinum, Puccinellia distans,

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 15.1463 Pontic Hordeummarinum swardsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Hordeetum maritimiI. ªerbãnescu 1965.

52

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 46: Habitatele Din Romania

Festuca pseudovina. Specii caracteristice:Hordeum marinum. Alte specii importante:Pholiurus pannonicus, Lotus tenuis, Tara-xacum bessarabicum, Plantago tenuiflora,Artemisia santonicum, Puccinellia limosa,Aster tripolium, Limonium gmelini, Scorzo-nera cana, Alopecurus pratensis, Cynodondactylon, Atriplex tatarica.

Literaturã selectivã: Pop 2002; Popescuet al. 1984; Sanda, Popescu 1990, 1991;Þopa 1939.

Redactat: A. Popescu.

R1529Pajiºti ponto-panonice deHordeum hystrix

Rãspândire: Transilvania, Criºana, Banatºi, în mai micã mãsurã, în Oltenia, Muntenia,Dobrogea ºi Moldova.

Suprafeþe: circa 30–40 ha în Criºana ºiBanat.

Staþiuni: Altitudine: 2 m în Delta Dunãrii,200 m în Criºana. Clima: T = 11,5–9,50C;P = 350–650 mm. Relief: teren plan cumicrodenivelãri ºi microdepresiuni undese acumuleazã apa ºi sãrurile mineralemai concentrate. Roci: depozite salifere,lãcoviºti. Soluri: soloneþuri mai mult saumai puþin solodizate, cu pH cuprins între6,5–8. În profunzime sãrãturarea estesulfo-sodatã, cu reacþie bazicã.

Structura: Hordeum hystrix ocupãterenurile lipsite de vegetaþie, umede întimpul primãverii, dar uscate în sezonulsecetos. Specia caracteristicã formeazãpajiºti scunde de circa 15 cm. Alãturi deHordeum hystrix se mai dezvoltã: Pholiuruspannonicus, Cerastium dubium, Gypsophilamuralis, Scleranthus annuus, Trifolium parvi-florum, Camomilla recutita, Scorzoneracana, Plantago tenuiflora, Lepidium rude-rale, Trifolium retusum. Toate aceste planteformeazã etajul inferior, care realizeazã oacoperire relativ mare. Etajul superior esteformat din puþine specii, dintre care maireprezentative sunt: Puccinellia limosa,Alopecurus pratensis, Lolium perenne,Limonium gmelini, Bromus hordeaceus,Achillea collina.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Hordeum hystrix, Puccinellia limosa.Specii caracteristice: Hordeum hystrix.Alte specii importante: Pholiurus panno-nicus, Plantago tenuiflora, Artemisia santo-nicum, Lepidium ruderale, Kochia prostrata,Taraxacum bessarabicum, Scorzoneracana, Carex stenophylla, Cerastiumdubium, Lotus angustissimus, Scleranthusannuus.

Literaturã selectivã: Pop 1968, 2002;Popescu et al. 1980; Sanda, Popescu 1973;Pãun et Popescu 1974.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: –PAL.HAB: 15.A2135 Western PonticHordeum hystrix swards;EUNIS: E6.2235 Western Pontic Hordeumhystrix swardsAsociaþii vegetale: Hordeetum hystricis(Soó 1933) Wendelberger 1943.

53

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 47: Habitatele Din Romania

R1530Pajiºti ponto-panonice de Festucapseudovina, Peucedanum officinaleºi Artemisia santonicum ssp. patens

Rãspândire: Transilvania, Criºana, Banat,Muntenia, Moldova.

Suprafeþe: În vestul þãrii 200–300 ha, înrest mai reduse.

Staþiuni: Altitudine: 200–400 m. Clima: T = 10–9,50C; P = 600–700 mm. Relief:pante uºor înclinate cu expoziþii sudice.Roci: roci salifere, loess în Moldova ºiMuntenia. Soluri: lãcoviºti, soloneþuri slabsãrãturate, umede primãvara, aride vara.

Structura: Fitocenoze halofile în compo-nenþa cãrora participã speciile moderatpânã la slab halofile, cum sunt: Festucapseudovina, Peucedanum officinale, Arte-misia santonicum ssp. patens, Achilleasetacea, Limonium gmelini, Ranunculuspedatus, Lotus angustissimus, Trifoliumstriatum, Bupleurum tenuissimum, carerealizeazã stratul superior al vegetaþiei.Plantele scunde sunt numeroase ºiîntocmesc stratul inferior, dintre acesteamenþionãm: Trifolium angulatum, Plantagoschwerzenbergiana, Rorippa kerneri,Trifolium fragiferum, Hordeum hystrix,Taraxacum bessarabicum.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca pseudovina, Artemisia santonicum,Achillea setacea, Limonium gmelini. Speciicaracteristice: Festuca pseudovina, Arte-misia santonicum ssp. patens, Peuce-danum officinale. Alte specii importante:Ranunculus pedatus, Lotus angusti-ssimus, Trifolium angulatum, T. striatum,Carex stenophylla, Camphorosma annua,Myosurus minumus, Lotus tenuis, Bupleu-rum tenuissimum, Aster tripolium, Trifo-lium fragiferum, Juncus gerardi, Hordeumhystrix.

Literaturã selectivã: Pop 2002; Sanda,Popescu, Nedelcu 1997; Þopa 1939; Todor1948.

Redactat: A: Popescu.

R1531Pajiºti ponto-panonice de Festucapseudovina ºi Achillea collina

Rãspândire: Criºana, Banat, Muntenia,Moldova, Dobrogea ºi Delta Dunãrii.

Suprafeþe: Pe islazurile, din luncileCãlmãþuiului ºi Jijiei, ocupã suprafeþe de10–15 ha.

Staþiuni: Altitudine: 50–250 m, în zonaVulcanilor Noroioºi de la Berca (jud.Buzãu) altitudinea este de circa 400 m.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 1530* Pannonic saltsteppes and salt marshesEMERALD: 15.A. Continental salt steppesand salt marshesCORINE: – PAL.HAB: 15.A2111 Western PonticAchillea-Festuca steppesEUNIS: E6.2211 Western Pontic Achillea-Festuca steppesAsociaþii vegetale: Achilleo – Festucetumpseudovinae Soó (1933) corr. Borhidi 1996.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 1530*Pannonic salt steppesand salt marshesEMERALD: 15.A Continental salt steppesand salt marshesCORINE: – PAL.HAB: 15.A114 East PannonicPetrosimonia-Artemisia salt steppesEUNIS: E6.2212 Western Pontic Artemisia-Festuca steppesAsociaþii vegetale: Peucedano-Festucetumpseudovinae (Rapaics 1927) Pop 1968,Artemisio santonici – Festucetumpseudovinae (Magyar 192) Soó (1933) 1945.

54

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 48: Habitatele Din Romania

Clima: T = 11–9,50C; P = 400–500 mm.Relief: terenuri plane sau cu pante foarteuºor înclinate. Roci: depozite salifere,gleizate. Soluri: soloneþuri deficitare hidric.

Structura: Etajul superior, de 35–40 cmeste dominat de Festuca pseudovina, înamestec cu Artemisia santonicum iar peislazurile dintre Brãila ºi Galaþi, dominãArtemisia pontica. Alãturi de acestea mainotãm: Achillea collina, Trifolium strictum,Puccinellia limosa, Scorzonera cana,Petrosimonia triandra. Cel de al doileaetaj este realizat din plante mai scundecum sunt: Gypsophila muralis, Arenariaserpyllifolia, Lotus tenuis, Erodium cicuta-rium. O notã aparte oferã fitocenozele deFestuca pseudovina de la Policior, Pâclele,judeþul Buzãu, în împrejurimile vulcanilornoroioºi, unde vegeteazã specia Nitrariaschoberi, plantã foarte rarã în floraRomâniei, cunoscutã la noi numai dinaceste locuri. Alãturi de aceasta se maidezvoltã: Plantago schwarzenbergiana,P. cornuti, iar spre periferie se instaleazãvegetaþia caracteristicã clasei Festuco –Brometea.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca pseudovina, Achillea setacea,Artemisia santonicum. Speciile caracte-ristice: Festuca pseudovina, Artemisiasantonicum. Alte specii importante: Pucci-nellia limosa, Camphorosma monspe-liaca, C. annua, Lotus angustissimus, Trifo-lium angulatum, T. micranthum, Plantagoschwarzenbergiana, Aster sedifolius, Carexstenophylla, Kochia prostrata, Bupleurumtenuissimum, Hordeum marinum. Speciirare: Nitraria schoberi.

Literaturã selectivã: Mititelu et al. 1982;Pop 2002; Sanda, Popescu et Stancu 2001;ªerbãnescu 1965.

Redactat: A. Popescu.

R1532Comunitãþi dacice slab halofile cuAster sedifolius ºi Peucedanumofficinale

Rãspândire: Transilvania, Criºana, Banat.

Suprafeþe: Fitocenoze puþin rãspândite,ocupã suprafeþe de maxim 10–15 ha.

Staþiuni: Altitudine: 100–250 m. Clima: T = 10,0–9,00C; P = 600–700 mm. Roci:depozite solifere. Soluri: solonceacuri,soluri gleice.

Structura: Speciile dominante: Aster sedi-folius ºi Peucedanum officinale realizeazãetajul superior împreunã cu Aster linosyris,Scorzonera cana, Bupleurum tenuissimum,Festuca pseudovina, Achillea collina. Spe-ciile componente sunt puþin numeroase ºirealizeazã o acoperire slabã (60–65%).

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Aster sedifolius, Peucedanum officinale,Festuca pseudovina. Specii caracteristice:Festuca pseudovina, Peucedanum offici-nale. Alte specii importante: Bupleurumtenuissimum, Aster linosyris, Achilleacollina, Potentilla argentea, Scorzoneracana, Poa pratensis, Alopecurus pratensis,Lotus corniculatus.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: – CORINE: –PAL.HAB: 15.A2114 Western PonticPeucedanum-Festuca salt steppesEUNIS: E6.2214 Western PonticPeucedanum-Festuca salt steppesAsociaþii vegetale: Peucedano – Asteretum(puctati) sedifoliae (Rapaics 1927) I. Pop1968, Peucedano – Festucetumpseudovinae (Rapaics 1927) I. Pop 1968.

55

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 49: Habitatele Din Romania

Literaturã selectivã: Kovács 1965; Pop1968, 2002; Sanda, Popescu, Nedelcu1997.

Redactat: A. Popescu.

R1533Pajiºti ponto-mediteraneene dePolypogon monspeliensis

Rãspândire: Litoralul Mãrii Negre, DeltaDunãrii, pe nisipuri maritime.

Suprafeþe: 5–6 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1–10 m. Clima: T =11–10,50C; P = 400 mm. Relief: terenplan cu mici denivelãri, microdepresiunicu acumulãri de sãruri ºi cu umiditate mairidicatã. Substrat: nisipuri marine, aluviuni

nisipoase (în Delta Dunãrii). Soluri: nisipuriumede, slab sãrãturate, în curs de fixare.

Structura: Specia dominantã este o plantãtermofilã, mediteraneanã, puþin rãspânditãîn România, numai pe litoralul Mãrii Negre.Formeazã fitocenoze de mici dimensiuniîn compoziþia cãrora participã speciile:Puccinellia distans, Chenopodium glau-cum, Atriplex hastata, Aster tripolium,Spergularia media, Trifolium fragiferum,Cynodon dactylon. În Delta Dunãrii, laSulina în fitocenoze mai apar, în puþineexemplare: Plantago maritima, P. coro-nopus, Juncus gerardi, Acorellus panno-nicus, Sonchus arvensis.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Polypogon monspeliensis, Pucci-nellia distans. Specii caracteristice:Polypogon monspeliensis. Alte speciiimportante: Chenopodium glaucum, Juncusgerardi, Cynodon dactylon, Bolboschoenusmaritimus, Schoenoplectus triqueter, S. tabernaemontani, Plantago maritima.

Literaturã selectivã: Morariu 1957, 1970;Popescu et al. 1980, 1997.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: –EUNIS: –Asociaþii vegetale: Polypogonetummonspeliensis Morariu 1957.

56

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 50: Habitatele Din Romania

57

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

R1601Comunitãþi vest pontice cu Cakilemaritima ssp. euxina ºi Argusiasibirica

Râspândire: Litoralul Mãrii Negre, de laSulina pânã la Vama Veche.

Suprafeþe: În zonele amenajate, supra-feþele sunt de 300–500 m2, iar în DeltaDunãrii (Sf. Gheorghe, Sulina) acesteadepãºesc 2–3 ha.

Staþiuni: Altitudine: 2–5 m; Clima: T = 11–10,50C; P = 400–500 mm. Relief: terenplat, în lungul litoralului. Roci: depozite nisi-poase, marine. Soluri: nisipuri nefixate, perio-dic spãlate de valuri ºi puternic vântuite.

Structura: Fitocenozele sunt edificatede Argusia (Tournefortia) sibirica, Cakilemaritima, Eryngium maritimum, Salsolasoda, Crambe maritima, Polygonum mari-timum. Ocupã nisipurile litorale nefixatede la nord de Mamaia, inclusiv GrindulChituc, precum ºi în Delta Dunãrii (Sulina,Sf. Gheorghe). Pe falezele mai înalte(Agigea, Eforie Nord) cu nisipuri în cursde fixare, nespãlate de valuri în timpul furtu-

nilor, se instaleazã Convolvului persicus,precum ºi Bromus tectorum, Secalesylvestre, Convolvulus lineatus, Salsolakali ssp. ruthenica.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Speciile edifica-toare: Cakile maritima ssp. euxina, Atriplexhastata, Crambe maritima. Specii caracte-ristice: Cakile maritima ssp. euxina,Polygonum maritimum, Argusia sibirica,Atriplex hastata. Alte specii importante:Eryngium maritimum, Suaeda maritima,Salicornia prostrata, Bassia hirsuta,Elymus sabulosus, Agropyron junceumssp. bessarabicum, Centaurea arenaria,Euphorbia sequierana, Secale sylvestre,Gypsophila trichotoma, Aeluropus littoralis,Bromus tectorum. Specii endemice: Agro-pyron junceum ssp. bessarabicum.

Literaturã selectivã: Popescu et Sanda1978, Sanda, Popescu et Stancu 2001.

Redactat: A. Popescu.

R1602Comunitãþi vest-pontice cu Elymus(Leymus) sabulosus ºi Artemisia(arenaria) tschernieviana

Corespondenþe:

NATURA 2000: 2110 Embryonic shiftingdunesEMERALD: 16.2. DunesCORINE: 16.211 Embryonic dunesPAL.HAB: 16.2124 – Pontic wihte dunesEUNIS: B1.313 Pontic embryonic dunesAsociaþii vegetale: Elymetum giganteiMorariu 1957, Artemisietum tschernievianae(arenariae) Popescu et Sanda 1977, Agropy-retum juncei (Br.-Bl. et De L. 1936) Tx. 1952.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 1210 Annual vegetationof drift linesEMERALD: 16.3 Humid – dune slacksCORINE: 16.12 Sand beach annualcommunitiesPAL.HAB: 16.1232 Pontic sand beachannual communitiesEUNIS: B1.132 Pontic sand beachannual communitiesAsociaþii vegetale: Atripliceto hastatae –Cakiletum euxinae Sanda et Popescu 1999,Argusietum (Tournefortietum) sibiricaePopescu et Sanda 1975.

2.1.4. Dune ºi plaje de nisip litorale (16)

Page 51: Habitatele Din Romania

Rãspândire: Nisipurile maritime, litoralulMãrii Negre.

Suprafeþe: Lucrãrile de amenajare aplajelor, precum ºi construcþiile industrialede la Capu Midia, au redus suprafeþele lacâteva sute de metri pãtraþi pânã la cel mult2–3 ha (pe Grindul Chituc ºi în Deltã).

Staþiuni: Altitudine: 2–5 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 400–500 mm. Relief: dunemaritime. Roci: depozite nisipoase, uneoricu roci calcaroase în profunzime. Soluri:nisipuri nefixate sau în curs de fixare, sãrã-turate, foarte uscate.

Structura: Fitocenozele sunt structuratepe douã etaje: cel mai scund este formatdin specii anuale cum sunt: Bromus tecto-rum, Secale sylvestre, Plantago arenaria,Apera maritima, care folosesc umiditateanisipului din timpul primãverii, ºi îºi încheieciclul vegetativ la instalarea sezonuluisecetos. Alãturi de speciile anuale, începsã se instaleze ºi unele plante psamofile,perene, cum sunt: Elymus (Leymus) sabu-losus, Agropyrum junceum, Centaureaarenaria, Gypsophila trichotoma, Artemisiatschernieviana (arenaria), Corispermumnitidum, Eryngium maritimum, care alcã-tuiesc etajul superior al vegetaþiei.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Elymus sabulosus, Artemisia tschernie-viana (arenaria), Agropyron junceum.Specii caracteristice: Artemisia tschernie-viana (arenaria), Elymus sabulosus, Agro-pyron junceum. Alte specii importante:Centaurea arenaria, Gypsophila tricho-toma, Eryngium maritimum, Cakile mari-tima ssp. euxina, Secale sylvestre, Astro-daucus littoralis, Euphorbia sequierana,Bromus tectorum, Salsola soda, Crambemaritima.

Literaturã selectivã: Morariu 1957;Morariu 1959; Popescu, Sanda, Doltu,1980; Popescu, Sanda, Oroian 1997;Sanda, Popescu, Nedelcu 1997.

Redactat: A. Popescu.

R1603Comunitãþi vest-pontice cu Carexcolchica ºi Ephedra distachya

Rãspândire: Litoralul Mãrii Negre (Agigea),Delta Dunãrii (Grindul Letea).

Suprafeþe: La Agigea circa 5 ha, la Letea10 ha.

Staþiuni: Dune maritime semifixate. Alti-tudine: 2–5 m. Clima: T = 11–10,50C; P =350–400 mm. Substrat: loess (la Agigea),nisipuri maritime în deltã. Soluri: nisipurislab sãrãturate, deficitare în apã.

Structura: Vegetaþia este structuratã pedouã etaje ºi anume: cel superior esteformat din speciile: Carex colchica, Sca-biosa argentea, Ephedra distachya, Sileneotitis, Secale sylvestre, Festuca beckeri,Stachys patula, Elymus sabulosus, Salviaverticillata, Euphorbia sequierana, Sileneborysthenica, Medicago falcata, Holo-schoenus vulgaris, Astragalus varius,Verbascum banaticum, Melica ciliata,Seseli tortuosum, Salvia aethiopis. Etajul inferior, alcãtuit din numeroase speciieste totuºi mai slab închegat. Speciilemai frecvente sunt: Alyssum borzeanum,Plantago arenaria, Siderites montana,Thlaspi perfoliatum, Poa bulbosa, Bromustectorum, Alyssum hirsutum. Dintre briofitea fost semnalat Polytrichum piliferum.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: – PAL.HAB: 16.22B121 North-WesternPontic Ephedra – Carex fixed dunesEUNIS: B1.4B1 Western Pontic fixed dunesAsociaþii vegetale: Ephedro – Caricetumcolchicae (Prodan 1939 n.n. Morariu 1959)Sanda et Popescu 1973 (Syn.: As. deEphedra distachya ºi Carex ligerica (Prodan1939) Morariu 1959).

58

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 52: Habitatele Din Romania

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex colchica, Ephedra distachya. Speciicaracteristice: Alyssum borzeanu, Carexcolchica, Ephedra distachya. Specii dife-renþiale locale: Silene borysthenica. Altespecii importante: Scabiosa argentea, Medi-cago falcata var. filifolia, Silene conica,Astragalus varius, Euphorbia sequierana,Stachys patula, S. recta, Melica ciliata,Agropyron pectiniforme, Seseli tortuosum,Marrubium peregrinum, Xeranthemumannum, Secale sylvestre, Elymus sabulo-sus. Specii endemice: Alyssum borzea-num.

Literaturã selectivã: Morariu 1959;Popescu et al. 1984, 1997; Prodan 1939.

Redactat: A. Popescu.

R1604Pajiºti vest-pontice de Stipaborysthenica ºi Koeleria glauca

Rãspândire: Delta Dunãrii, pe dunele încurs de fixare de la Letea (Hasmacul Mic,Hasmacul Mare, Dâmbul lui Bãlan).

Suprafeþe: Aproximativ 10–15 ha.

Staþiuni: Altitudine: 2–5 m. Clima: T = 110C;P = 350–400 mm. Relief: dune maritime.

Corespondenþe:NATURA 2000: –EMERALD: – CORINE: – PAL.HAB: 16.22B1 Western Pontic fixeddunesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Koelerio glaucae –Stipetum borysthenicae Popescu etSanda 1987.

59

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Dune vest-pontice cu Carex colchica ºi Ephedra distachya

Page 53: Habitatele Din Romania

Roci: nisipuri maritime pe substrat alu-vionar. Soluri: nisipuri semifixate.

Structura: Majoritatea speciilor suntcaracteristice alianþei Festucion vaginatae,dintre care mai reprezentative sunt: Stipaborysthenica, Artemisia campestris, Sca-biosa argentea, Elymus sabulosus, plantece realizeazã etajul superior al vege-taþiei. Etajul inferior este bine reprezentatde speciile: Secale sylvestre, Carexcolchica, Dianthus polymorphus, Fumanaprocumbens, Ephedra distachya, Asperulasetulosa, Centaurea arenaria, Seseli tortuo-sum, Helichrysum arenarium.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Stipa borysthenica, Koeleria glauca. Speciicaracteristice: Stipa borysthenica, Koeleriaglauca. Diferenþiale locale: Fumanaprocumbens, Ephedra distachya, Syreniamontana. Alte specii importante: Aperamaritima, Artemisia campestris, Carexcolchica, Euphorbia sequierana, Dianthuspolymorphus, Asperula setulosa, Kochialaniflora, Seseli tortuosum, Astragalusvarius, Tragopogon floccosus, Gypsophilaperfoliata, Corispermum nitidum, Linumaustriacum, Medicago falcata. Specii rare:Ephedra distachya, Fumana procumbens,Syrenia montana.

Literaturã selectivã: Popescu et al. 1980,1997; Popescu, Sanda 1987.

Redactat: A. Popescu.

R1605Comunitãþi vest-pontice cu Secalesylvestre, Apera maritima ºiBromus tectorum

Rãspândire: Nisipurile maritime de pe litoralºi Delta Dunãrii, Moldova (Hanu Conachi)ºi Oltenia (Dãbuleni – Calafat).

Suprafeþe: Circa 20–30 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1–80 m. Clima: T = 11–100C; P = 400–550 mm. Relief: duneîn diferite stadii. Roci: depozite nisipoase.Soluri: nisipuri nefixate sau în curs de fixare,deficitare în apã.

Structura: Fitocenozele de plante anualede pe nisipurile în curs de fixare sunt bogateîn specii dar nu realizeazã o acoperiremai mare de 60–65%. Speciile cele maifrecvente sunt: Secale sylvestre, Aperaspica-venti ssp. maritima, Bromus tectorum,Gypsophila trichotoma, Plantago arenaria,Euphorbia seguierana, Koeleria glauca,Achillea ochroleuca, Asperula setulosa,Corispermum nitidum, Gypsophila pani-culata, Tragopogon floccosus, Festucabeckeri care alcãtuiesc etajul secundar alfitocenozelor. Speciile de talie mai maresunt: Centaurea arenaria, Stachys nitens,Scabiosa argentea, Dianthus polymorphus,Onobrychis arenaria, Syrenia canna,Holoschenus vulgaris care realizeazã stratulsuperior al vegetaþiei.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: – PAL.HAB: 16.1232 Pontic sand beachannual communitiesEUNIS: B1.132 Pontic sand beach annualcommunitiesAsociaþii vegetale: Secali sylvestri –Alyssetum borzeani (Borza 1931) Morariu1959, Aperetum maritimae Popescu etal. 1980.

60

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 54: Habitatele Din Romania

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Secale sylvestre, Apera maritima, Bromustectorum. Specii caracteristice: Secalesylvestre, Apera maritima, Bromus tecto-rum, Achillea ochroleuca. Pentru fitoce-nozele de la Agigea sunt diferenþiale locale:Alyssum borzeanum, Convolvulus persicus.Alte specii mai importante: Plantago are-naria, Gypsophila trichotoma, G. paniculata,Euphorbia seguierana, Thymelaea passe-rina, Cynodon dactylon, Syrenia cana,Astragalus virgatus, Festuca beckeri,Artemisia campestris, Stachys nitens. Speciiendemice ºi rare: Alyssum borzeanum,Convolvulus persicus.

Literaturã selectivã: Mititelu et al. 1973;Popescu, Sanda, Doltu 1980.

Redactat: A. Popescu.

R1606Comunitãþi vest-pontice cu Salixrosmarinifolia ºi Holoschoenusvulgaris

Rãspândire: Delta Dunãrii (Caraorman,Letea, Sulina), Moldova (Hanu Conachi,jud. Galaþi).

Suprafeþe: Ocupã suprafeþe restrânse,circa 2–3 ha.

Staþiuni: Se dezvoltã pe dunele de nisipnefixate sau în curs de fixare, deficitareîn umiditate. Altitudine: 5–80 m. Clima: T = 10,5(110)–9,50C; P = 400–550 mm.Substrat: nisipuri. Soluri: nisipuri nefixate,deficitare în umiditate, foarte slab sãrã-turate (în Delta Dunãrii).

Structura: Etajul superior este realizat despeciile: Salix rosmarinifolia, Holoschoenusvulgaris, Calamagrostis epigeios, Chryso-pogon gryllus, Syrenia cana, Euphorbiasequierena. Etajul secund este formatdin speciile: Apera maritima, Gypsophilapaniculata, Asperula setulosa, Tragopogonfloccosus, Secale sylvestre, Festuca beckeri,Koeleria glauca, Minuartia viscosa.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix rosmarinifolia, Holoschoenus vulgaris,Calamagrostis arundinacea. Specii caracte-ristice: Salix rosmarinifolia, Holoschoenusvulgaris. Alte specii importante: Gypsophilapaniculata, Asperula setulosa, Tragopogonfloccosus, Secale sylvestre, Euphorbia

Corespondenþe:

NATURA 2000: 2190 Humid dune slacks EMERALD: – CORINE: 16.25 Dune thichetsPAL.HAB: 16.25 Dune thichetsEUNIS: B1.61 Coastal dune thichetsAsociaþii vegetale: Saliceto(rosmarinifoliae) – Holoschoenetumvulgaris Mititelu et al. 1973.

Convolvulus persicus pe dune vest-pontice cuSecale sylvestre, Apera maritima ºi Bromus tectorum

61

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 55: Habitatele Din Romania

sequierana, Festuca beckeri, Koeleriaglauca, Viola kitaibeliana, Minuartia viscosa.Specii rare: Tragopogon floccosus.

Literaturã selectivã: Mititelu et al. 1973;Popescu et al. 1980; Popescu et al. 1997.

Redactat: A. Popescu.

R1607Comunitãþi vest-pontice cuSchoenus nigricans

Rãspândire: Nisipurile maritime de pelitoralul Mãrii Negre, între Mamaia ºiNãvodari, Delta Dunãrii pe GrindulSãrãturile.

Suprafeþe: Ocupã suprafeþe mici, de câte500–1000 m2, totalizând 8–10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 2–5 m. Clima: T = 10,50C;P = 400 mm. Substrat: nisipuri maritime.Soluri: nisipuri sãrãturoase, de originemarinã.

Structura: Fitocenozele de Schoenusnigricans, de pe nisipurile maritime suntalcãtuite din specii halofile ºi suportant halo-file cum sunt: Schoenus nigricans, Carexdistans, Lythrum salicaria, Sonchus arven-sis, Calamagrostis epigeios, Festuca arundi-nacea, Artemisia santonicum, Juncus

littoralis, Holoschoenus vulgaris, Agropyronjunceum, Cirsium alatum, care alcãtuiescstratul superior al vegetaþiei. Speciile maiscunde (10–20 cm) care formeazã etajulinferior sunt: Pulicaria dysenterica, Orchislaxiflora ssp. elegans, Teucrium scordium,Plantago maritima, Taraxacum bessara-bicum, Centaurium pulchellum, Samolusvalerandii, Cynodon dactylon, Gypsophilatrichotoma, Merendera sobolifera.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Schoenus nigricans, Teucrium scordium,Agrostis pontica. Specii caracteristice:Schoenus nigricans, Carex distans. Altespecii importante: Artemisia santonicum,Festuca arundinacea, Plantago maritima,Aster tripolium, Lythrum salicaria, Orchislaxiflora ssp. elegans, Mentha arvensis,Agrostis pontica, Centaurium pulchellum,Samolus valerandi, Juncus maritimus, J.littoralis, Cynodon dactylon, Gypsophilatrichotoma, Daucus guttatus ssp. zahariadi,Merendera sobolifera, Cirsium alatum.Specii rare: Merendera sobolifera.

Literaturã selectivã: Popescu, Sanda1975; Popescu, Sanda, Doltu 1980.

Redactat: A. Popescu.

R1608Comunitãþi vest-pontice cu Melilotusalba ºi Plantago arenaria

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 16.2 DunesCORINE: – PAL.HAB: 16.2124 Pontic white dunesEUNIS: B1.324 Pontic white dunesAsociaþii vegetale: Echio – Melilotetumalbi R. Tx. 1947 subas. plataginetosumarenariae Popescu et Sanda 1980.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6420 Mediterranean tallhumid herb grasslands of the Molinio –HoloschoenionEMERALD: 37.4 Mediterranean tall humidherb grasslandsCORINE: – PAL.HAB: 16.22B1 Western Pontic fixeddunesEUNIS: B1.4B1 Western Pontic fixed dunesAsociaþii vegetale: Schoenetumnigricantis (All. 1922) W. Koch 1926.

62

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 56: Habitatele Din Romania

Rãspândire: Nisipuri marine pe litoralulMãrii Negre ºi în Delta Dunãrii (Sulina,Sf. Gheorghe).

Suprafeþe: Pe litoral (Nãvodari, CapulMidia) ca ºi la Sf. Gheorghe ocupã circa25–30 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1–3 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 350–500 mm. Relief: terenvãlurit cu dune de nisip de mici dimensiuni.Roci: nisipuri maritime, periodic spãlatede valurile puternice. Soluri: nisipuri mari-time în curs de fixare cu vegetaþie slabãdar cu acumulãri de materiale organicedepozitate de vânt în spaþiile joase dintredune. Umiditate deficitarã pe ridicãturilede nisip ºi moderatã în microdepresiuniledintre dune.

Structura: Melilotus alba se dezvoltãluxuriant în interdunele de pe litoralulnostru, precum ºi în Delta Dunãrii (Sf.Gheorghe, Sulina, Sfiºtovca) atingândînãlþimea de circa 1,5 m, realizând o aco-perire de 60–70%. În etajul superior semai dezvoltã: Centaurea arenaria, Elymussabulosus, Artemisia tschernieviana,Holoschoenus vulgaris. Etajul inferioreste realizat de numeroase specii dar cudensitate redusã. Dintre acestea maireprezentative sunt: Plantago arenaria,Gypsophila (perfoliata) trichotoma, Corisper-mum marschallii, Silene conica, Secalesylvestre, Salsola soda, Agrostis pontica.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Melilotus alba, Gypsophila perfoliata,Corispermum marschallii. Specii caracte-ristice: Melilotus alba, Secale sylvestre.Alte specii importante: Elymus sabulosus,Cynodon dactylon, Cakile maritima, Argusiasibirica, Sonchus arvensis, Salsola soda.

Literaturã: Popescu, Sanda 1978; Popescuet al. 1980.

Redactat: A. Popescu.

R1609Comunitãþi vest-pontice cuScabiosa argentea (ucranica)

Rãspândire: Delta Dunãrii, pe dune mari-time în curs de fixare.

Suprafeþe: 40–50 ha.

Staþiuni: Altitudine: 2–5 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 400–450 mm. Relief: dune încurs de fixare. Roci: nisipuri maritime.Soluri: nisipuri în curs de fixare, deficitareîn umiditate.

Structura: Fitocenozele cuprind un numãrrelativ mare de specii (peste 60 de taxoni),dar densitatea acestora este redusã, aco-perirea nedepãºind 75%. Etajul superior,de 45–50 cm, este realizat de: Scabiosaargentea, Euphorbia seguierana, Syre-nia montana, Dianthus polymorphus,Centaurea arenaria, Consolida regalis,Stipa borysthenica ssp. sabulosa, Artemisiacampestris, Elymus sabulosus. Stratulinferior este alcãtuit din plante de 10–25 cmînãlþime, dintre care menþionãm: Carexcolchica, Secale sylvestre, Polygonumarenarium, Festuca beckeri, Bromus tecto-rum, Minuartia setacea, Koeleria glauca,Helichrysum arenarium, Gypsophila tricho-toma, Seseli arenarium.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex colchica, Artemisia campestris,Scabiosa argentea, Festuca beckeri ssp.arenicola. Specii caracteristice: Carex

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 16.2. DunesCORINE: –PAL.HAB: 16.22B1 Western Pontic fixeddunesEUNIS: B1.4B1 Western Pontic fixed dunesAsociaþii vegetale: Scabioso argenteae –Caricetum colchicae (Simon 1960) Krausch1965, Scabioso argenteae – Artemisietumcampestris Popescu et Sanda 1987.

63

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 57: Habitatele Din Romania

colchica, Scabiosa argentea, Artemisiacampestris. Alte specii importante:Euphorbia seguierana, Syrenia montana,Secale sylvestre, Polygonum arenarium,Dianthus polymorphus ssp. bessarabicus,Centaurea arenaria, Minuartia setacea,Helichrysum arenarium, Gypsophilatrichotoma, Seseli arenarium, Asperulasetulosa. Specii rare: Convolvulus persicus,Fumana procumbens, Ephedra distachya,Syrenia montana.

Literaturã selectivã: Krausch 1965;Popescu, Sanda, Doltu 1980; Popescu,Sanda, Oroian 1997.

Redactat: A. Popescu.

R1610Pajiºti vest-pontice deCalamagrostis epigeios ºiHoloschoenus vulgaris

Rãspândire: Dobrogea, pe nisipurile lito-rale între Mamaia ºi Midia-Nãvodari, DeltaDunãrii pe grindurile Letea, Caraorman,Sãrãturile.

Suprafeþe: Aproximativ 15–20 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1–5 m. Clima: T = 11–100C; P = 350–450 mm. Relief: terenuriplane ºi cu unele microdepresiuni unde seacumuleazã mai multã umezealã. Roci:nisipuri maritime, iar în Delta Dunãrii,aluviuni nisipoase secundar sãrãturate.

Structura: Specia dominantã, Calama-grostis epigeios, este plantã mare, peste1 metru înãlþime, ºi alcãtuieºte stratul supe-rior al vegetaþiei împreunã cu: Artemisiatschernieviana, Holoschoenus vulgaris,Lythrum virgatum, Festuca arundinaceassp. orientalis. Stratul inferior este formatdin specii de talie mai micã, dintre care maireprezentative sunt: Apera spica venti ssp.maritima, Agrostis pontica, Carex distans,Sonchus arvensis, Teucrium scordium,Cynodon dactylon.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Calamagrostis epigeios, Artemisia tscher-nieviana, Holoschoenus vulgaris. Speciicaracteristice: Calamagrostis epigeios,Holoschoenus vulgaris. Alte speciiimportante: Inula salicina, Apera spicaventi ssp. maritima, Agrostis pontica, Bro-mus tectorum, Carex distans, Sonchusarvensis, Lythrum virgatum, Teucriumscordium, Cynodon dactylon, Potentillareptans, Festuca arundinacea ssp.orientalis.

Literaturã selectivã: Popescu, Sanda1976; Popescu, Sanda, Doltu 1980;Popescu, Sanda, Oroian 1997.

Redactat: A. Popescu.

R1611Comunitãþi vest-pontice cuPetasites spurius

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 16.12334 Pontic sand beachPetasites communitiesEUNIS: B1.4B12 Northwestern Pontic fixeddunesAsociaþii vegetale: Argusio – Petasitetumspuriae (Borza 1931 n.n.) Dihoru etNegrean 1976.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: – PAL.HAB: 16.22B123 North-WesternPontic Calamagrostis – Scirpus fixed dunesEUNIS: B1.4B12 Northwestern Ponticfixed dunesAsociaþii vegetale: Holoschoeno –Calamagrostetum epigeios Popescu etSanda 1978 (Syn.: Calamagrostetumepigeios Eggler 1933 subas. arenosumPopescu et Sanda 1976).

64

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 58: Habitatele Din Romania

Rãspândire: Nisipuri maritime în DeltaDunãrii: Sulina, Sfântu Gheorghe, Ciotic.

Suprafeþe: Aproximativ 10–15 ha, suprafaþaeste în creºtere deoarece Petasites esteîn continuã expansiune.

Staþiuni: Altitudine: 1–5 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 350–400 mm. Relief: Dunemaritime în curs de fixare. Roci: nispurimaritime. Soluri: nisipuri sãrãturate, de ori-gine marinã, umede în locurile depre-sionare ºi uscate pe dune.

Structura: Comunitãþile de Petasitesspurius sunt într-o continuã expansiuneîn Delta Dunãrii. Cele de la Sulina sedezvoltã pe dunele în formare ºi au caspecie codominantã Argusia sibirica curare exemplare de Secale sylvestre, Aperamaritima, Bromus tectorum. La Sfântu

Gheorghe ºi mai ales la Ciotic, Petasitesspurius dominã fitocenozele, iar Argusiasibirica lipseºte, fapt pentru care a fostseparatã subasociaþia petasitetosumspuriae Popescu et al. 1987.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Petasites spurius, Gypsophila trichotoma,Apera maritima. Specii caracteristice: Peta-sites spurius, Argusia sibirica. Alte speciiimportante: Secale sylvestre, Plantagoarenaria, Rumex dentatus ssp. halacsyi,Bromus tectorum.

Literaturã selectivã: Dihoru et Negrean1976; Popescu et al. 1998; Sanda, Popescu,Barabaº 1998.

Redactat: A. Popescu.

65

2.1. Comunitãþi litorale ºi halofile (1)

Page 59: Habitatele Din Romania

66

R2201Comunitãþi danubiene cu Chara tomentosa, Nitella gracilis,Nitellopsis obtusa ºiLychnothamnus barbatus

Rãspândire: Bazinele acvatice, perma-nente, din lunca Dunãrii, Dobrogea ºiDelta Dunãrii.

Suprafeþe: 2.000–4.000 m2 în deltã.

Staþiuni: Altitudine: 0,5–40 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 450–550 mm. Relief:bazine acvatice permanente, ºanþuri dedrenaj cu apã stagnantã sau foarte lincurgãtoare. Substrat: depozite aluviale,nisipuri, luturi, argile.

Structura: Speciile dominante sunt în tota-litate submerse, cu acoperire de 40–60%,dintre care mai reprezentative sunt: Nitella

gracilis, Chara brauni, Tolypella syncarpa,Lychnothamnus barbatus, Chara aspera,C. tomentosa, C. fragilis, C. vulgaris. Lasuprafaþa apei se dezvoltã, în puþineexemplare, specii natante, nefixate cumsunt: Lemna minor, L. trisulca, Spirodelapolyrhiza, Salvinia natans, Azolla caro-liniana. În zonele unde apa este puþinadâncã se întâlnesc speciile: Eleocharispalustris, Schoenoplectus palustris, Alismaplantago-aquatica, Butomus umbellatus,Phragmites australis.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Chara braunii, C. canescens, C. tomentosa,C. fragilis, Nitella gracilis, Tolypella syn-carpa. Specii caracteristice: Chara braunii,C. fragilis, Nitella gracilis, Tolypella pro-lifera. Alte specii importante: Tolypella syn-carpa, Lychnothamnus barbatus, Lemnaminor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza, Salvi-nia natans, Azolla caroliniana, Myriophyllumspicatum, Ceratophyllum demersum, Najasminor, N. maritima, Potamogeton pecti-natus, Utricularia vulgaris, Ranunculustrichophyllus.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1997;Ionescu Venera 1976, 1971; Sanda,Popescu, Stancu 2001.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3140 Hard oligo-mesotrophic waters with benthic vegetationof Chara spp.EMERALD: 22.44 Chandalier algaesubmerged carpetsCORINE: 22.441 Chara carpets; 22.442Nitella carpetsPAL.HAB: 22.441 Chara carpets; 22.442Nitella carpetsEUNIS: C1.141 Chara carpets; C1.142Nitella carpetsAsociaþii vegetale: Nitelletum gracilisCoriolan 1957, Charetum braunii Coriolan1957, Tolypelletum proliferae Krause1969, Lychnothamnetum barbati Ionescu-Þeculescu 1967.

2.2.1. Ape stãtãtoare dulcicole (22)

2.2. APE CONTINENTALE (NON-MARINE) (2)

Page 60: Habitatele Din Romania

R2202Comunitãþi danubiene cu Lemnaminor, L. trisulca, Spirodelapolyrhiza ºi Wolffia arrhiza

Rãspândire: Ape stagnante (bãlþi, iazuri,braþe moarte ale râurilor) din zona decâmpie ºi Delta Dunãrii.

Suprafeþe: 2–3.000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 10–200 m. Clima: T = 11–100C; P = 350–550 mm. Relief:microdepresiuni cu apã permanentã, lacuri,bãlþi. Substrat: depozite aluviale, nisipuri,argile, luturi.

Structura: Stratul natant este dominat deLemna minor, Spirodela polyrhiza, Lemnatrisulca, mai rar Lemna gibba ºi Wolffiaarrhiza. Uneori aceste fitocenoze apar inter-calat în ochiurile de Phragmites australis,Typha angustifolia, Schoenoplectuslacustris. Sunt fitocenoze heliofile, sãraceîn specii, dominante în lacuri ºi bãlþi eutrofe.În anii secetoºi, fitocenozele de Lemnarezistã ºi pe terenurile scurse, dar suficientde umede. Stratul submers este alcãtuitdin Ceratophyllum demersum, Myriophy-llum spicatum, Potamogeton crispus, P.pectinatus, P. pusillus mai rar Hippurisvulgaris. Dintre speciile de Phragmitetalia

apar izolat: Phragmites australis, Oenantheaquatica, Butomus umbellatus, Alismaplantago-aquatica.

Valoare conservativã: moderatã ºi mareîn habitatele unde este prezentã Aldro-vanda vesiculosa (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyr-hiza, Wolffia arrhiza. Specii caracteristice:Lemna minor, L. gibba, L. trisulca, Spiro-dela polyrhiza, Aldrovanda vesiculosa.Alte specii importante: Salvinia natans,Azolla caroliniana, Utricularia vulgaris,Myriophyllum spicatum, Ceratophyllumdemersum, Nymphoides peltata, Trapanatans, Phragmites australis, Typha lati-folia, T. angustifolia, Oenanthe aquatica,Sagittaria sagittifolia, Sparganium erectum.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1997;Nedelcu 1967, 1967; Popescu et al. 1984,1997.

Redactat: A. Popescu.

R2203Comunitãþi danubiene cu Salvinianatans, Marsilea quadrifolia, Azollacaroliniana ºi A. filiculoides

Rãspândire: Ape puþin adânci, din CâmpiaMunteniei, lunca ºi Delta Dunãrii, Câmpiavesticã (Timiº – Bega, Criº).

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3150 Natural eutrophiclackes with Magnopotamion orHydrocharition - type vegetationEMERALD: 22.415 Salvinia coversCORINE: 22.415 Salvinia corversPAL.HAB: 22.415 Salvinia coversEUNIS: C1.225 Flooating Salvinia natansmatsAsociaþii vegetale: Spirodelo – Salvinietumnatantis Slavniè 1965, Lemno – Azolletumcarolinianae Nedelcu 1967.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3150 Natural eutrophiclackes with Magnopotamion or Hydro-charition – type vegetationEMERALD: 22.41 Free-floating vegetationsCORINE: 22.411 Duckweed (Lemna,Spirodela, Wolffia) coversPAL.HAB: 22.411 Duckweed coversEUNIS: C1.221 Duckweed covers Asociaþii vegetale: Lemnetum minorisSoó 1927, Lemnetum gibbae Miyavaki etJ. Tx. 1960, Lemnetum trisulcae Knapp etStoffers 1962, Lemno – Spirodeletum W.Koch 1954, Wolffietum arrhizae Miyavakiet J. Tx. 1960, Spirodelo – AldrovandentumBorhidi et J. Komlodi 1959.

67

2.2. Ape continentale (non-marine) (2)

Page 61: Habitatele Din Romania

Staþiuni: Altitudine 10–200 m. Clima: T = 11–9,50C; P= 450–650 mm. Relief:bazine acvatice permanente, canale cu apafoarte slab curgãtoare. Substrat: depunerialuviale, nisipuri, luturi, argile.

Structura: Speciile de baza sunt: Salvinianatans, Azolla caroliniana, A. filiculoides,care dominã stratul natant. Fitocenozeleau dezvoltarea optimã în a doua parte asezonului de vegetaþie, când speciadominantã (Salvinia natans) realizeazã oacoperire de pânã la 90%. În sinuziasubmersã dominã în fitocenozele dinCâmpia Românã, Ceratophyllum demer-sum ºi Myriophyllum spicatum, iar în celedin Câmpia de Vest semnalãm prezenþaspeciilor: Najas minor, Hippuris vulgaris,Utricularia vulgaris. Aceste fitocenoze vinadesea în contact cu cele de: Lemno –Spirodeletum W. Koch 1954 ºi Lemno –Utricularietum Soó 1928, datoritã curenþilorde aer mai activi, care le deplaseazã dintr-oparte în alta.

Valoare conservativã: mare ºi foarte mareîn habitatele unde este prezentã speciaMarsilea quadrifolia (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salvinia natans, Azolla caroliniana, Lemnagibba, Wolffia arrhiza. Specii caracteristice:Azolla caroliniana, A. filiculoides, Salvinianatans, Spirodela polyrhiza. Alte speciiimportante: Ceratophyllum demersum,Utricularia vulgaris, Myriophyllum spicatum,Potamogeton pectinatus. Dintre speciilehelofile amintim ca exemplare izolate:Phragmites australis, Typha angustifolia,Sagittaria sagittifolia, Alisma plantago-aquatica.

Literaturã selectivã: Coldea 1997;Nedelcu 1967; Popescu et al. 1984, 1997;Sanda et al. 1994, 2001.

Redactat: A. Popescu.

R2204Comunitãþi danubiene cu Ricciafluitans ºi Ricciocarpus natans

Rãspândire: Canalele obturate dinCâmpia Munteniei (Comana, Mogoºoaia,Cãldãruºani), cu ape stagnante, adeseareofile, puþin profunde, semiumbrite, cutemperatura medie anualã de +10,50C.

Staþiuni: Altitudine: 50–75 m. Clima: T = 10,5-–100C; P = 550–600 mm. Relief:teren plan, microdepresiuni cu apã perma-nentã. Substrat: loess.

Structura: Speciile dominante sunt brio-fitele (hepatice) Riccia fluitans ºi Riccio-carpus natans, între care se intercaleazãAzolla caroliniana ºi Salvinia natans.Acestea formeazã fitocenoze de dimensiunireduse (2–5 m2) cantonate în ºanþuri cu apãpermanentã, braþe obturate ale râurilorde câmpie, sau intrânduri, puþin adânci,ale bazinelor din zona de câmpie. Stratulemers este dominat de speciile de Ricciafluitans ºi Ricciocarpus natans, însoþitede unele elemente foto-reofile, moderatacidofile cum sunt: Lemna minor, Spirodelapolyrhyza, Utricularia vulgaris, ceea ceindicã un stadiu incipient de colmatare ºidescompunere a substanþelor organiceacumulate. Dintre speciile helofile aparaccidental: Phragmites australis, Ranuncu-lus sceleratus, Glyceria fluitans ºi Catabrosa

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3150 Natural eutrophiclackes with Magnopotamion or Hydro-charition - type vegetationEMERALD: 22.4 Euhydrophytic communitiesCORINE: 22.41 Free floating vegetationPAL.HAB: 22.35 Central Eurasian amphi-bious communitiesEUNIS: C1.22 Free floating vegetation ofmesotrophic waterbodiesAsociaþii vegetale: Riccietum fluitantisSlavniè 1956 em. R.Tx 1974.

68

2.2. Ape continentale (non-marine) (2)

Page 62: Habitatele Din Romania

aquatica. Fitocenozele se prezintã rare-fiate, având o acoperire de circa 55–60%.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Riccia fluitans, Ricciocarpus natans, Lemnaminor. Specii caracteristice: Riccia fluitans,Ricciocarpus natans. Alte specii importante:Salvinia natans, Spirodela polyrhiza, Cera-tophyllum demersum, Utricularia vulga-ris, Myriophyllum spicatum, Potamogetonpectinatus.

Literaturã selectivã: Gehu et al. 1994;Nedelcu et al. 1976; Popescu et al. 1984.

Redactat: A. Popescu.

R2205Comunitãþi danubiene cuHydrocharis morsus-ranae,Stratiotes aloides ºi Utriculariavulgaris

Rãspândire: Lunca ºi Delta Dunãrii, Banat(Lugoj, Timiº – Bega), în ape ºi canale cuapã stãtãtoare sau foarte lin curgãtoare cudepuneri sau suspensii de material organic.

Staþiuni: Altitudine: de la 5 m în DeltaDunãrii pânã la 300 m în Banat. Clima:

T = 11–9,50C; P = 350–650 mm. Relief:bazine acvatice cu apã permanentã, adâncãde 40–50 cm. Substrat: depozite aluviale,nisipuri, argile.

Structura: Speciile de bazã sunt: Hydro-charis morsus-ranae, Stratiotes aloides,Salvinia natans, Marsilea quadrifolia,Utricularia vulgaris. Formeazã fitocenozecompacte, dar reduse ca dimensiuni înlocuri adãpostite, în ghioluri sau japºe lamarginea fâºiei de Phragmites australis ºiTypha latifolia, T. angustifolia. Stratul natanteste dominat de Hydrocharis morsus-ranaesau Stratiotes aloides, însoþite de o seriede specii ca: Spirodela polyrhiza, Lemnaminor, Wolffia arrhiza, Salvinia natans.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloi-des, Utricularia vulgaris. Specii caracte-ristice: Hydrocharis morsus-ranae, Stratio-tes aloides, Lemna minor, Utricularia vulga-ris. Alte specii importante: Trapa natans,Nuphar luteum, Salvinia natans, Vallisneriaspiralis, Najas minor, Myriophyllum spica-tum, Potamogeton crispus, P. pectinatus,Ceratophyllum demersum, Phragmitesaustralis, Butomus umbellatus, Alismaplantago-aqautica, Sagittaria sagittifolia,Polygonum amphibium.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1997;Nedelcu 1973; Popescu et al. 1984.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3150 Natural eutrophiclackes with Magnopotamion or Hydro-charition – type vegetationEMERALD: 22.4 Euhydrophyte communitiesCORINE: 22.412 Frogbit (Hydrocharismorsus-ranae) raftsPAL.HAB: 22.412 Frogbit rafts; 22.413water soldier raftsEUNIS: C1.222 Floating Hydrocharismorsus-ranae raftsAsociaþii vegetale: Hydrocharirtetummorsus-ranae Van Langendonck 1935,Stratiotetum aloidis Nowinski 1930, Lemno –Utricularietum vulgaris Soó (1928) 1947.

69

2.2. Ape continentale (non-marine) (2)

Page 63: Habitatele Din Romania

R2206Comunitãþi danubiene cuPotamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodeacanadensis ºi Najas marina

Rãspândire: Criºana, Banat, Oltenia,Muntenia, Dobrogea, Delta Dunãrii, înape permanente.

Suprafeþe: Circa 50–100 ha.

Staþiuni: Altitudine: 3–350 m. Clima: T = 11–9,50C; P = 350–650 mm. Relief:bazine acvatice (lacuri, bãlþi, canale decolectare a apelor). Substrat: depozitealuviale, nisipuri, luturi, argile.

Structura: Speciile dominante: Potamo-geton lucens, P. perfoliatus, P. gramineus,Elodea canadensis, Myriophyllum spica-tum, Ceratophyllum demersum, sedezvoltã în lacuri, bãlþi, canale de drenajcu ape stagnante sau lin curgãtoare,bogate în substanþe nutritive. În perioadade antezã, inflorescenþele apar la supra-faþa apei, favorizând instalarea unor speciinatante de mici dimensiuni: Lemna minor,Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azollacaroliniana, Spirodela polyrhiza. La sfârºi-tul sezonului vegetativ, întreaga vegetaþiese depune la fundul bazinelor, contribuindla colmatarea acestora.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Potamogeton gramineus, P. lucens, P. perfoliatus, Ceratophyllum demersum,Najas marina. Specii caracteristice: Pota-mogeton lucens, P. perfoliatus, P. grami-neus, Ceratophyllum demersum. Altespecii importante: Elodea canadensis,Ceratophyllum submersum, Hydrocharismorsus-ranae, Utricularia vulgaris, Vallisne-ria spiralis, Najas minor, Myriophyllumspicatum, Trapa natans, Nuphar luteum,Nymphaea alba, Polygonum amphibium,Lemna minor, L. trisulca, Salvinia natans,Azolla filiculoides.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1997;Nedelcu 1973; Pop, Cristea, Hodiºan 2002;Popescu et al. 1984; Sanda, Popescu,Stancu 2001.

Redactat: A. Popescu.

R2207Comunitãþi danubiene cu Nymphaeaalba, Trapa natans, Nuphar luteumºi Potamogeton natans

Rãspândire: Bazine acvatice cu ape stãtã-toare sau lin curgãtoare din sud-vestulþãrii, Lunca ºi Delta Dunãrii, Moldova, înluncile Siretului ºi Prutului.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3160 Natural dystrophiclakes and pondsEMERALD: 22.43 Rooted floating vegetationCORINE: 22.43 Rooted floating vegetationPAL.HAB: 22.43111 Nuphar bedsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Myriophyllo verticillati– Nupharetum luteae W. Koch 1926,Nymphaeetum albae Vollmar 1947,Nymphoidetum peltatae (Allorge 1922)Bellot 1951, Trapetum natantis V. Kárpati1963, Potametum natantis Soó 1927.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3150 Natural eutrophiclackes with Magnopotamion or Hydro-charition – type vegetationEMERALD: 22.43 Rooted floating vegetationCORINE: 22.421 Large pondweed(Potamogeton) bedsPAL.HAB: 22.421 Large pondweed bedsEUNIS: – Asociaþii vegetale: Alianþa Potamogetonionpectinati W. Koch 1926 Görs 1977,Potamogetonetum lucentis Hueck 1931,Potamogetonetum perfoliati Koch 1926,Potamogetonetum graminei (Koch 1926)Passarge 1964 em. Görs 1977, Elodeetumcanadensis Eggler 1933, Potamo –Ceratophylletum submersi Pop 1962.

70

2.2. Ape continentale (non-marine) (2)

Page 64: Habitatele Din Romania

Suprafeþe: 50–100 ha.

Staþiuni: În bazine acvatice cu apã perma-nentã. Altitudine: 5–150 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 350–450 mm. Substrat: Aluviunislab alcaline pânã la neutre.

Structura: Stratul natant este alcãtuit dinNymphaea alba, Trapa natans, Nymphoi-des peltata, Potamogeton natans. Sedezvoltã în ape puþin profunde (0,5–2 m),cu conþinut redus de substanþe nutritiveºi reacþie neutrã sau adesea alcalinã (pH = 7,5–8). Ocupau suprafeþe întinse înbãlþile Dunãrii, înainte de desecare. Înprezent, cele mai reprezentative fitocenozese gãsesc în Delta Dunãrii, unde ocupãsuprafeþe relativ mari. Stratul natant esteînsoþit frecvent de speciile alianþei Lemnionminoris. Stratul submers este format din:Myriophyllum verticillatum, Ceratophyllumdemersum, Potamogeton crispus, P. pecti-natus.

Valoare conservativã: mare. Nymphaea alba în comunitãþi danubiene

71

2.2. Ape continentale (non-marine) (2)

Comunitãþi danubiene cu Trapa natans ºi Nymphaea alba

Page 65: Habitatele Din Romania

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Potamogeton natans, Nupharluteum, Nymphaea alba, Nymphoidespeltata, Trapa natans. Specii caracte-ristice: Nymphaea alba, Nuphar luteum,Nymphoides peltata. Alte specii importante:Ceratophyllum demersum, Myriophyllumspicatum, Potamogeton crispus, P. pecti-natus, Hippuris vulgaris, Elodea cana-densis. La suprafaþa apei plutesc speciilecaracteristice alianþei Lemnion, cum sunt:Lemna minor, Wolffia arrhiza, Spirodelapolyrhiza precum ºi pteridofitele: Azollacaroliniana, Salvinia natans, Marsilea quadri-folia. Prin îndiguirea Dunãrii ºi asanareabãlþilor din lunca fluviului, vegetaþia acvaticãdin zonã s-a diminuat foarte mult, iar unelespecii au dispãrut aproape complet.

Literaturã selectivã: Grigore 1971;Nedelcu 1972; Popescu et al. 1984, 1997;ªtefan et al. 1995.

Redactat: A. Popescu.

R2208Comunitãþi danubiene cu Ranunculusaquatilis ºi Hottonia palustris

Rãspândire: Criºana, Banat, lunca ºi DeltaDunãrii, sudul Moldovei.

Suprafeþe: În bazinele cu apã perma-nentã 0,5–2 ha, în Delta Dunãrii supra-feþele sunt de 3–4 ha.

Staþiuni: Altitudine: 2(5)–250 m. Clima: T = 10,5–90C; P = 450–600 mm. Relief:bazine acvatice cu apã permanentã darnu mai adânci de 1–1,5 m. Substrat: alu-viuni luto-nisipoase.

Structura: Vegetaþia este alcãtuitã dinspecii acvatice submerse, dintre care maireprezentative sunt: Ranunculus aquatilis,Hottonia palustris, Myriophyllum verticilla-tum, Ceratophyllum demersum. La supra-faþa apei se dezvoltã speciile ce realizeazãstratul natant al fitocenozelor cu: Lemnaminor, L. trisulca, Hydrocharis morsuranae,Wolffia arrhiza, Salvinia natans, Spirodelapolyrhiza.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Ranunculus aquatilis, Hottonia palustris,Polygonum amphibium. Specii caracte-ristice: Ranunculus aquatilis, Hottoniapalustris. Alte specii importante: Potamo-geton natans, Ranunculus trichophyllus,Myriophyllum verticillatum, M. spicatum,Ceratophyllum demersum, Lemna minor,L. trisulca, Spirodela polyrhiza, Typhaangustifolia, Phragmites australis.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1997;Popescu A. et al. 1998; Sanda et al. 2001.

Redactat: A. Popescu.

R2209Comunitãþi terþiare relicte cuNymphaea lotus var. thermalis

1 Numai pentru habitatele din Bucureºti ºi Lacul Snagov.

Corespondenþe:NATURA 2000: 31A0* Transsylvanian hot-spring lotus beds; 31B0*Sacred lotus beds 1

EMERALD: –CORINE: – PAL.HAB: 22.43113 Transsylvanian hot-spring lotus bedsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Nymphaeetum lotusthermalis Borza (1931) 1963.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3260 Water courses ofplain to montane levels with theRanunculion fluitantis and Callitricho-Batrachio vegetationEMERALD: 22.43 Rooted floating vegetation CORINE: –PAL.HAB: 24.43 Mesotrophic rivervegetationEUNIS: C1.3411 Ranunculus communitiesin shallow waterAsociaþii vegetale: Ranunculetum aquatilisSauer 1947, Gehu 1961, Hottonietumpalustris R.Tx 1937.

72

2.2. Ape continentale (non-marine) (2)

Page 66: Habitatele Din Romania

Rãspândire: Judeþul Bihor, Bãile Felix în apele Pârâului Peþea, Bucureºti, LaculSnagov.

Suprafeþe: 700–800 m2 (1000).

Staþiuni: Altitudine: 150 m. Clima: T = 9,50C;P = 600–700 mm. Relief: bazine cu apãtermalã 20–300C în lacul ºi pârâul Peþea –Bãile Felix – Oradea. Substrat: aluviunirecente, neutre sau bazice (pH – 7,5–8).

Structura: Cenozele termofile edificatede Nymphaea lotus var. thermalis sedezvoltã în apele calde, cu temperaturãde 20–300C. Specia dominantã Nymphaealotus var. thermalis este consideratã relictterþiar ºi reprezintã „o oazã tropicalã înmijlocul unei vegetaþii eurosiberiene” (Borza1963). În componenþa fitocenozei mai parti-cipã: Ceratophyllum demersum, Sparga-nium erectum, ssp. neglectum, Butomusumbellatus, Alisma plantago-aquatica, ºiexemplare rare de Phragmites australis.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Nymphaea lotus var. thermalis. Speciicaracteristice: Nymphaea lotus var. therma-lis. Alte specii importante: Ceratophyllumdemersum, Butomus umbellatus, Sparga-nium erectum ssp. neglectum, Alismaplantago-aquatica, Phragmites australis.În cadrul fitocenozelor de Nymphaea aumai fost introduse unele specii tropicale,care au devenit concurente periculoasepentru nufãr. Din aceastã categorie menþio-nãm: Myriophyllum brasiliense, Pistia stra-tiotes, Nelumbo nucifera (31A0*). Nelumbonucifera (lotus indian) de la Snagov ºiBucureºti s-a aclimatizat ºi formeazã fito-cenoze relativ întinse pe lacurile din loca-litãþile menþionate (31B0*). Specii ende-mice: Nymphaea lotus var. thermalis.

Literaturã selectivã: Borza 1963; Sanda,Popescu, Stancu 2001.

Redactat: A. Popescu.

73

2.2. Ape continentale (non-marine) (2)

Comunitate terþiarã relictã cu Nymphaea lotus var. thermalis

Page 67: Habitatele Din Romania

R2210Comunitãþi danubiene cuBolboschoenus maritimus ºiSchoenoplectus tabernaemontani

Rãspândire: În luncile râurilor de câmpiedin întreaga þarã: Transilvania, Banat,Oltenia, Muntenia, Moldova, Dobrogea ºiDelta Dunãrii.

Suprafeþe: De la 100 m2 pânã la 2–3 ha (înDelta Dunãrii), totalizând peste 150–200 ha.

Staþiuni: Altitudine: 10–300 m (înTransilvania). Clima: T = 11–9,50C; P = 350–700 mm. Relief: teren plan sau foarte slabînclinat. Substrat: aluviuni, nisipuri. Soluri:gleiosoluri slab sãrãturate, cu exces de umi-ditate în prima parte a sezonului de vegetaþie.

Structura: Etajul superior este alcãtuit,în cea mai mare parte, de Bolboschoenusmaritimus la care se mai adaugã: Schoeno-plectus tabernaemontani, Schoenoplectustriqueter, Carex riparia, Phragmites austra-lis, Alisma plantago-aquatica, Lycopuseuropaeus, Stachys palustris, Butomusumbellatus, Glyceria maxima, Rorippaamphibia, Veronica anagalis-aquatica,Ranunculus sceleratus, Aster tripolium.Acest etaj are înãlþimea de 40–50 cm ºiacoperirea de 75–90%. Etajul inferior estecompus din specii de talie micã, cu rolimportant în structura fitocenozelor. Celemai frecvente plante din aceastã cate-gorie sunt: Potentilla reptans, Agrostisstolonifera, Ranunculus repens, Juncusgerardi, Eleocharis palustris, Galiumpalustre. În zonele cu concentraþie mare

de sãruri apar plantele halofile: Suaedamaritima (pannonica), Suaeda splendens,Spergularia maritima, Aeluropus littoralis,Crypsis aculeata, Eleocharis uniglumis,Carex distans.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Bolboschoenus maritimus, Schoenoplectustabernaemontani, Aster tripolium. Speciicaracteristice: Bolboschoenus maritimus,Schoenoplectus tabernaemontani, Astertripolium. Alte specii importante: Teucriumscordium, Schoenoplectus triqueter, Carexriparia, Agrostis stolonifera, precum ºi uneleplante halofile ca: Spergularia maritima,Crypsis aculeatus, Aeluropus littoralis,Suaeda maritima, Junus gerardi, Phragmi-tes australis, Eleocharis palustris, Menthaaquatica, Galium palustre, Lycopus euro-paeus, Oenanthe aquatica, Stachyspalustris.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1997;Nedelcu 1973; Pop 1968; Popescu, Sanda1977; Popescu, Sanda, Doltu, Nedelcu1972, 1984.

Redactat: A. Popescu.

R2211Comunitãþi danubiene cuCyperus fuscus ºi C. flavescens

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3130 Oligotrophic to meso-trophic standing waters with vegetation ofthe Littorelletea uniflorae and/or Isoeto-NanojunceteaEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 22.32. Euro-Siberian dwarfannual amphibians swardsEUNIS: C3.51 Euro-Siberian dwarf annualamphibians swardsAsociaþii vegetale: Cyperetum flavescentiKoch ex Aichinger 1933, Juncetum bufoniiFelföld 1942, Cypero – LimoselletumKornek 1960.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: 22.3 Amphibious communitiesPAL.HAB: 22.353 Ponto-Pannonic halo-nitrophile amphibious communitiesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Bolboschoenetummaritimi Eggler 1933, Schoenoplectetumtabernaemontani Soó 1947.

74

2.2. Ape continentale (non-marine) (2)

Page 68: Habitatele Din Romania

Rãspândire: Banat, Muntenia, Lunca ºiDelta Dunãrii.

Suprafeþe: În funcþie de dimensiunile bazi-nelor acvatice, acestea ocupã suprafeþede la 200–500 m2, pânã la mai multe ha.

Staþiuni: Altitudine: 50–350 m. Clima: T = 10,5–90C; P = 350–550 mm; Relief:teren plan sau foarte uºor înclinat.Substrat: depozite aluviale, luto-nisipoaseprofunde. Soluri: aluviosoluri, uneori slabsalinizate.

Structura: Vegetaþia realizeazã un singurstrat ºi este alcãtuit din: Cyperus fuscus,C. flavescens, Gnaphalium uliginosum,Isolepis supina, Lindernia procumbens,Elatine triandra, Juncus bufonius, Limosellaaquatica, Lythrum hyssopifolium, Cyperusmichelianus. Pe terenurile cu acumulãri desãruri (cum este cazul luncii Cãlmãþuiuluila Buzãu) se dezvoltã masiv Myosurusminimus, Centaurium pulchellum, Ranuncu-lus pedatus, Trifolium fragiferum.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþia floristicã: Specii edificatoare:Cyperus flavescens, Juncus bufonius,Lindernia procumbens. Specii caracte-ristice: Juncus bufonius, Cyperus flaves-cens, Lindernia procumbens, Ranunculuslateriflorus. Alte specii importante: Cyperusmichelianus, Cyperus glomeratus, Centun-cus (Anagallis) minimus, Eleocharis acicu-laris, Isolepis supina, Elatine triandra, Gna-phalium uliginosum, Gypsophila muralis,Juncus compressus, Potentilla supina.

Literaturã selectivã: Cârþu 1973; Coldeaet al. 1997; Drãgulescu 1995; Grigore 1971;Mititelu et Barabaº 1972; Pop 1968.

Redactat: A. Popescu.

R2212Comunitãþi danubiene cuRanunculus lateriflorus, Radiolalinoides ºi Lindernia procumbens

Rãspândire: Câmpia Banatului, CâmpiaRomânã, Lunca Dunãrii, Delta Dunãrii.

Suprafeþe: De la 200–300 m2 pânã la4–5 ha.

Staþiuni: Altitudine: 100–300 m. Climã:continentalã. T = 11–90C; P = 350–550 mm;Relief: microdepresiuni pe terenuri plane.Roci: depozite loesoide, luturi, argile. Sol:brun de pãdure levigat, cernoziom levigatuneori sãrãturat (solodii).

Structura: Vegetaþia anualã ocupã repedeterenurile eliberate de apã. Speciile celemai fidele sunt: Gypsophila muralis,Radiola linoides, Centaurium pulchellum,Juncus bufonius, Ranunculus lateriflorus,Eleocharis carniolica, Isolepis supina,Lindernia procumbens, Pulicaria vulgaris,Heleochloa alopecuroides, Elatine alsi-nastrum, Peplis portula. În marea lor majo-ritate, speciile sunt plante anuale ºi reali-zeazã un singur strat.

Valoare conservativã: mare ºi foartemare în habitatele unde este prezentãspecia Caldesia parnasifolia (DH2).

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3130 Oligotrophic tomesotrophic standing waters withvegetation of the Littorelletea unifloraeand/or Isoeto-NanojunceteaEMERALD: – CORINE: –PAL.HAB: 22.32. Euro-Siberian dwarfannual amphibians swardsEUNIS: C3.51 Euro-Siberian dwarfannual amphibians swards Asociaþii vegetale: Limoselleto –Ranunculetum lateriflori Pop (1962) 1968,Gypsophileto muralis – Radioletumlinoides Mititelu et al. 1973.

75

2.2. Ape continentale (non-marine) (2)

Page 69: Habitatele Din Romania

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Ranunculus lateriflorus, Lindernia pro-cumbens, Radiola linoides. Specii caracte-ristice: Limosella aquatica, Ranunculuslateriflorus, Gypsophila muralis, Radiolalinoides. Alte specii importante: Caldesiaparnasitolia, Heleochloa alopecuroides,Lythrum thymifolia, Centaurium pulchellum,Junucs bufonius, Mentha pulegium, Isolepissupina, Cyperus michelianus, Eleocharispalustris, Trifolium fragiferum.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1997;Drãgulescu 1995; Grigore 1971; Pop 1968;Popescu et al. 1984; Sanda, Popescu,Stancu 2001.

Redactat: A. Popescu.

R2213Comunitãþi danubiene cu Eleocharisacicularis ºi Littorella uniflora

Rãspândire: Câmpia Criºurilor, Timiº-Bega,Muntenia, lunca Siretului, Delta Dunãrii.

Suprafeþe: Circa 10–15 ha.

Staþiuni: Altitudine: 10–250 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 350–550 mm; Relief:teren plan. Substrat: depozite aluviale,luto-argiloase, nisipoase. Soluri: luvosoluri,gleiosoluri, aluviosoluri.

Structura: Specia dominantã esteEleocharis acicularis, alãturi de care sedezvoltã: Juncus bulbosus, Hypericumhumifusum, Eleocharis carniolica,Ranunculus flammula, iar în locurile cuapã permanentã apare, în cantitateapreciabilã, Marsilea quadrifolia. În DeltaDunãrii fitocenozele au în compoziþiespeciile: Mentha pulegium, Gnaphaliumuliginosum, Cyperus fuscus, Potentillasupina, Pulicaria vulgaris, Potentilla reptans.Ocupã suprafeþe restrânse în jurul bazi-nelor acvatice, temporar inundate (3–4 lunipe an). Aria principalã de distribuþie a acestuitip de vegetaþie este în zona subconti-nentalã a Europei Centrale ºi de Est(Pietsch 1966, Patt 1995).

Valoare conservativã: mare ºi foartemare în habitatele unde este prezentãspecia Marsilea quadrifolia (DH2).

Compoziþia floristicã: Specii edificatoare:Eleocharis acicularis, Cyperus flavescens.Specii caracteristice: Eleocharis acicularis,Peplis portula. Alte specii importante: Ela-tine alsinastrum, Lindernia procumbens,Cyperus hamulosus, Junucus bufonius,Lythrum hyssopifolium, Mentha pulegium.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1966;Coldea et al. 1997; Popescu, Sanda etStancu 2001.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3130 Oligotrophic tomesotrophic standing waters withvegetation of the Littorelletea unifloraeand/or Isoeto-NanojunceteaEMERALD: 22.32 Euro-Siberian dwarfannual amphibians swardsCORINE: –PAL.HAB: 22.32 Euro-Siberian dwarfannual amphibians swardsEUNIS: C3.44 Eleocharis acicularis bedsAsociaþii vegetale: Eleocharidetum acicu-laris W. Koch 1926 emend. Oberd. 1957.

76

2.2. Ape continentale (non-marine) (2)

Page 70: Habitatele Din Romania

77

2.2. Ape continentale (non-marine) (2)

R2301Comunitãþi vest-pontice cuRuppia maritima

Rãspândire: Litoralul Mãrii Negre (Midia,Agigea, Mangalia), Transilvania (Someºeni-Cluj, Turda, Ocna Sibiului).

Suprafeþe: 50–250 m2.

Staþiuni: Altitudine: 0–200 m. Clima: T = 110C; P = 400–450 mm. Relief: ochiuride apã sãratã. Substrat: depozite salifere,nisipuri maritime sãrãturate.

Structura: Speciile dominante Ruppia mari-tima, Zannichellia palustris, Potamogetonpusillus, Zostera nolti se dezvoltã în apesalmastre, puþin adânci, microdepresiunidin lungul litoralului, cu substrat formatdin nisipuri fine în amestec cu argile.Fitocenozele sunt sãrace, în afarã despeciile edificatoare ºi dominante s-au maigãsit: Najas minor, Potamogeton pecti-natus ºi foarte rar exemplare de Bolbo-schoenus maritimus, Phragmites australis,Heleocharis uniglumis. Amenajarea plajelorºi construcþia combinatului de la Midia –Nãvodari au dus la reducerea sau chiarla dispariþia acestor fitocenoze.

1 Pentru habitatele de pe litoralul Mãrii Negre.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Ruppia maritima, Zannichellia pedicelata,Potamogeton pectinatus. Specii caracte-ristice: Ruppia maritima, Potamogetonpectinatus. Alte specii importante: Zanni-chellia palustris, Najas minor, Bolbo-schoenus maritimus, Ranunculus baudotii.

Literaturã selectivã: Drãgulescu 1995;Prodan 1939; Todor 1948.

Redactat: A. Popescu.

R2302Comunitãþi ponto-panonice cu Zannichellia palustris ºiZ. pedicellata

Rãspândire: Sporadic în Banat (interfluviulTimiº-Bega), Oltenia (Slatina), Transilvania(Bãile Sãrate Turda), Moldova (ValeaBârladului), Dobrogea (Midia – Nãvodari).

Suprafeþe: Ocupã suprafeþe mici de50–250 m2, totalizând 4–5 ha.

Staþiuni: Altitudine: 0–250 m. Clima: T = 10,5–90C; P = 350–600 mm. Relief:

Corespondenþe:

NATURA 2000: –MERALD: –CORINE: 23.211 Tasselweed communitiesPAL.HAB: 23.113 Ponto-Pannonic salt lakesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Zannichellietumpalustris Lang 1967, Zannichellietumpedicellatae Nordh. 1954 em. Pott 1992.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 1150*Costal lagoons 1

EMERALD: –CORINE: 23.211 Tasselweed communitiesPAL.HAB: –EUNIS: –Asociaþii vegetale: Ruppietum maritimae(Hacquette 1927) Iversen 1934.

2.2.2. Ape stãtãtoare saline ºi salmastre (23)

Page 71: Habitatele Din Romania

Mici ochiuri de apã sãratã. Substrat: depo-zite salifere, nisipuri maritime (pe litoral).

Structura: Fitocenozele sunt realizatede specii hidrofile, submerse dintre caresemnalãm: Zannichellia palustris, Z. pedi-cellata, Potamogeton trichodes, Najasminor, Myriophyllum spicatum, Potamo-geton pectinatum, P. pusillus, Ranuncu-lus trichophyllus. Speciile palustre suntpuþine la numãr ºi cu puþini indivizi(Phragmites australis, Butomus umbe-llatus, Alisma plantago-aquatica, A. lanceo-latum, Oenanthe aquatica).

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Zannichellia palustris, Z. pedicellata,Potamogeton pectinatus, Najas minor.Specii caracteristice: Zannichellia palustris,Z. pedicellata. Alte specii importante: Najasminor, Potamogeton trichodes, Myrio-phyllum spicatum, Potamogeton pusillus,Ranunculus trichophyllus, Lemna minor,Salvinia natans, Spirodela polyrhiza,Sagittaria sagittifolia, Alisma lanceolatum.

Literaturã selectivã: Dobrescu 1970;Grigore 1971; Mititelu et Barabaº 1972;Soran 1956; Pop, Cristea, Hodiºan 2002;Todor 1948.

Redactat: A. Popescu.

R2303Comunitãþi ponto-sarmatice cuNajas marina

Rãspândire: Criºana (Câmpia Criºurilor),Câmpia Munteniei, Dobrogea, DeltaDunãrii.

Suprafeþe: 20–30 ha.

Staþiuni: Altitudine: 0–200 m. Clima: T = 10,5–90C; P = 450–500 mm. Relief:Bazine cu ape sãrate de mici dimensiuni.Substrat: depozite aluviale, nisipuri mari-time (Delta Dunãrii). Soluri: aluviuni slabsãrãturate (pH = 7,3–8).

Structura: Specia dominantã Najasmarina, este o plantã hidrofilã, submersã,fixatã de substrat, care se dezvoltã înape puþin adânci (50–100 cm). În cadrulfitocenozelor se mai dezvoltã speciile:Ceratophyllum demersum, Myriophyllumverticillatum, Potamogeton crispus, P. pectinatus. Dintre speciile natante maiimportante sunt: Lemna minor, L. trisulca,Salvinia natans, Spirodela polyrhiza. Speciipalustre mai frecvente sunt: Phragmitesaustralis, Butomus umbellatus, Typha lati-folia, Sparganium erectum.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Najas marina, Ceratophyllum demersum.Specii caracteristice: Najas marina. Altespecii importante: Ceratophyllum submer-sum, Hydrocaris morsus-ranae, Najasminor, Schoenoplectus lacustris.

Literaturã selectivã: Popescu et. al. 1984;Nedelcu et al. 1986; Pop 1968.

Redactat: A. Popescu.Corespondenþe:

NATURA 2000: 1160 Large shallow inletsand baysEMERALD: –CORINE: 23.211 Tasselweed communitiesPAL.HAB: 23.211 Athalassic tasselweedcommunitiesEUNIS: – Asociaþii vegetale: Najadetum marinaeFukarek 1961.

78

2.2. Ape continentale (non-marine) (2)

Page 72: Habitatele Din Romania

R3101Tufãriºuri pitice sud-est carpaticede azalee (Loiseleuria procumbens)

Rãspândire: Carpaþii Orientali, CarpaþiiMeridionali, în etajul alpin.

Suprafeþe: suprafeþe reduse, mozaicate,însumând < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 2000–2200 m. Climã:T = 0,0– -1,40C, P = 1350–1450 mm. Relief:platouri, culmi domoale, însorite, expusela vânt. Roci: silicioase, gresii, rar conglo-merate. Soluri: podzoluri scheletice sauprepodzol, sãrace în substanþe nutritive(V = 8–20%), foarte acide (pH = 4–4,5).

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii oligoterme, xerofile, oligotrofe,acidofile. Specia edificatoare Loiseleuriaprocumbens are tulpini repente aºa încâtstratul arbustiv este redus ca înãlþime la10 cm. Speciile de graminee dominante,Festuca supina, Nardus stricta, Agrostisrupestris se înalþã deasupra lui la 10–15 cm.Stratul ierburilor este completat de Potentilla

ternata, Campanula alpina, Phyteumaconfusum, Hieracium alpinum, Geummontanum, Ligusticum mutellina. Stratulmuºchilor ºi lichenilor este completat despecii cu flori, însã cu tulpini scurte, precumPrimula minima; dominanþi sunt licheniiCetraria islandica ºi Thamnolia vermicularis;el se înalþã la 5 cm. Acoperirea fitocenozeieste variabilã, între 35–85%.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Loiseleuria procumbens. Specii caracte-ristice: Cetraria islandica, Loiseleuriaprocumbens. Alte specii importante: Carexcurvula, Oreochloa disticha, Campanulaalpina, Festuca supina, Primula minima,Avenula versicolor, Phyteuma confusum,Luzula spicata, Sesleria coerulans, Seneciocarpaticus, Arenaria alpina, Vacciniumgaultherioides, Empetrum nigrum spp.hermaphroditum, Thamnolia vermicularis,Vaccinium vitis-idaea, Vaccinium myrtillus,Rhododendron myrtifolium, Anthemiscarpatica, Hieracium alpinum, Juncus trifi-dus, Pulsatilla alba, Minuartia sedoides,Potentilla ternata, Antennaria dioica, Geummontanum, Ligusticum mutellina, Poaalpina, Phleum alpinum, Nardus stricta,Agrostis rupestris.

Valoare conservativã: mare, arealele fiindreduse, distribuite în condiþii de viaþã difi-cile de supravieþuire.

Literaturã selectivã: Coldea 1990; Puºcaruet al. 1956; Ghiºa 1940; Puºcaru-Soroceanuet al. 1981; Borza 1934; Resmeriþã 1982;Csürös 1956; Buia et al. 1962; Boºcaiu1971; Popescu G. et al. 2001.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 4060 Alpine and BorealheathsEMERALD: 31 Temperate heath and scrub31.4 Alpine and Boreal heathsCORINE: 31.411 Loiseleuria heathsPAL.HAB: 31.4113 Carpathian dwarf azaleaheathsEUNIS: F2.211 Alpide dwarf azalea heathsAsociaþii vegetale: Cetrario - Loiseleurietumprocumbentis Br.-Bl. et al.1939. Syn. (Loise-leurietum procumbentis Puºcaru et al.1956).

79

2.3.1. Lande ºi tufãriºuri temperate (31)

2.3. TUFÃRIºURI ºI PAJIºTI (3)

Page 73: Habitatele Din Romania

R3102Tufãriºuri sud-est carpatice deSalix hastata

Rãspândire: Carpaþii Orientali (MunþiiRodnei) ºi Carpaþii Meridionali (MunþiiParâng), în etajul subalpin.

Suprafeþe: suprafeþe mici, cca. 100 m2,distribuite mozaicat cu alte tufãriºuri piticeºi pajiºti. Total < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1700–1960 în nord ºipeste 1900 pânã la 2200 m în sud, panteînclinate. Climã: T = 1,0– 0,00C; P = 1300–1400 mm. Versanþi nordici, poliþe saujgheaburi, stâncãrii umede, mai ales pecalcare. Soluri: superficiale, cu mult mate-rial schelet, pe grohotiºuri, cu o aciditateslabã sau chiar neutrã.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii oligoterme, higrofile, calcifile. Estealcãtuitã din douã straturi: cel superior estedominat de specia arbustiv-subarbustivãSalix hastata, care realizeazã o acoperirede 80–100%; stratul al doilea este formatdin ierburi, graminee în cea mai mareparte (Trisetum fuscum, Nardus stricta,Festuca supina, Festuca picta sau Calama-grostis villosa) dar ºi diverse dicotiledonate.Specia edificatoare nu depãºeºte 1,5 mînãlþime, are rãdãcini puternice cu carefixeazã terenurile pe care se instaleazã,având un rol antierozional bine cunoscut.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix hastata, Trisetum fuscum, Nardusstricta. Specii caracteristice: Salix hastata,Trisetum fuscum. Alte specii importante:Calamagrostis villosa, Campanula abietina,Hypericum richeri ssp. grisebachii, Festucapicta, Adenostyles alliariae, Heracleumpalmatum, Aconitum tauricum, Achilleadistans, Leucanthemum waldsteinii, Rumexalpestris, Veratrum album, Chaerophyllumhirsutum, Senecio subalpinus, Geraniumsylvaticum, Viola biflora, Nardus stricta,Festuca supina. Specii endemice: Trisetumfuscum, Heracleum carpaticum.

Valoare conservativã: mare; habitatul esterar întâlnit în România. Cuprinde speciiendemice, subendemice ºi rare.

Literaturã selectivã: Coldea 1990, 1991;Buia et al. 1962.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3103Tufãriºuri sud-est carpatice deSalix bicolor

Rãspândire: intrazonal, Carpaþii Meridionali(Valea Sebeºului, la Tãrtãrãu, Oaºa), înetajul boreal.

Suprafeþe: restrânse; total < 10 ha.

Staþiune: Altitudine: 1350–1400 m. Clima:T = 3,50C, P = 1050 mm. Relief: vale

Corespondenþe:

NATURA 2000: 4080 Sub-Arctic Salixspp. scrubEMERALD: 31 Temperate heaths and scrubCORINE: 31.622 Subarctic willow brush PAL.HAB: 31.62153 Hercynio-CarpathianSilesian wilow brush EUNIS: F2.3215 Hercynio-CarpathianSilesian wilow brushAsociaþii vegetale: Salicetum bicoloris(Borza 1959 n.n.) Popescu et al. 1986.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 4080 Sub-Arctic Salixspp. scrubEMERALD: 31.4 Alpine and Boreal heathsCORINE: 31.62 Willow (Salix) brushPAL.HAB: 31.62153 Hercynio-Carpathiansmall willow brushEUNIS: F2.3215 Hercynio-Carpathianwillow brushAsociaþii vegetale: Triseto fusci –Salicetum hastatae Coldea (1986) 1990(Syn. Salicetum hastatae Buia et al. 1962).

80

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Page 74: Habitatele Din Romania

montanã, depresionarã, structuratã camlaºtinã. Roci: cristaline, gneisuri-grani-togneisuri, erodate de râu ºi transformateîn aluviuni. Soluri: turbosoluri, pe marginede râu, cu aciditate moderatã (pH = 6,5).

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii de mlaºtini oligotrofe. Specia domi-nantã Salix bicolor este relictarã, rarã înCarpaþii româneºti ºi formeazã un tufãriºîn mlaºtinã. Stratul arbuºtilor este practicmonodominant, cu participare mult mairedusã ºi sporadicã a lui Salix cinerea, cuacoperire de 60–85%. Înãlþimea stratului,cuprinsã în medie între 1,2–1,5 m. Stratulierburilor este variabil ca acoperire (30–80%),cu înãlþime cuprinsã între 30–80 cm, înmedie. Diversitatea este mai redusã decâtîn alte mlaºtini, dar dominã Agrostis canina,Deschampsia caespitosa, Carex echinata,Nardus stricta, Valeriana simplicifolia ºiFilipendula ulmaria, Scirpus sylvaticus,Cardamine pratensis, Cirsium rivulare,Geum rivale.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix bicolor. Specii caracteristice: Salixbicolor. Alte specii importante: Salix cine-rea, Carex echinata, Carex fusca, Agrostiscanina, Eriophorum vaginatum, Luzulasudetica, Sphagnum magellanicum, Vale-riana simplicifolia, Pedicularis palustris,Geum rivale, Scirpus sylvaticus, Cirsiumrivulare, Juncus conglomeratus, Calthapalustris, Polygonum bistorta, Cardamineimpatiens, Myosotis scorpioides, Filipendulaulmaria, Galium palustre, Carex rostrata,Epilobium nutans, Senecio subalpinus,Deschampsia caespitosa, Nardus stricta,Cardamine pratensis.

Valoare conservativã: mare, habitatul esterar în România ºi include specii relictare(Salix bicolor).

Literaturã selectivã: Popescu A. et al.1986; Borza A. 1959.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3104Tufãriºuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendronmyrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus)

Rãspândire: Carpaþii Orientali (MunþiiMaramureºului, Munþii Rodnei, MunþiiCãlimani, Munþii Bistriþei, Munþii PiatraMare, Muntele Postãvarul) ºi CarpaþiiMeridionali (Munþii Piatra Craiului, MunþiiBucegi, Munþii Sebeºului, Munþii Retezat,Munþii Fãgãraº, Munþii Parâng, MunþiiIezer-Pãpuºa, Cãpãþânii, Valea Olteþului,Þarcu, Godeanu, Cernei, Munþii Semenic),în etajul subalpin ºi alpin.

Suprafeþe: întinse > 10.000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1800–2400 m. Clima:T = 1,0– -2,00C, P = 1300–1450 mm, zonevântuite. Relief: versanþi, coame montanecu expoziþii N ºi NE ºi înclinaþii medii-mari.Roci: silicioase dar ºi conglomerate cucalcare. Soluri: superficiale, scheletice, lito-soluri, rankere ºi criptopodzoluri, humosio-soluri (sub fitocenozele instalate secundar),reacþie puternic acidã pânã la acidã (pH = 4,7–5,0), oligobazice (V = 20–25%).

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii alpine, circumpolare ºi boreale, eco-logic fiind oligoterme, mezo-xerofile, mode-

Corespondenþe:

NATURA 2000: 4060 Alpine and BorealheathsEMERALD: 31.424 Carpathian Kotschy’salpenrose heathsCORINE: 31.4 Alpine and Boreal heathsPAL.HAB: 31.424 Carpathian Kotschy’salpenrose heathsEUNIS: F2.224 Carpathian Rhododendronkotschyi heathsAsociaþii vegetale: Rhododendro myrtifolii –Vaccinietum Borza (1955) 1959 em.Boºcaiu 1971 (Syn.: Rhodoretum kotschyiauct. rom., Rhodoreto – Juncetum trifidiResmeriþã 1974 – saxifragetosumpanniculatae Horeanu et Viþalariu 1991).

81

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Page 75: Habitatele Din Romania

rat pânã la puternic acidofile. Fitocenozaeste primarã, dar se extinde ca vegetaþiesecundarã atât în jnepeniºurile ºi molidi-ºurile defriºate cât ºi în pajiºtile alpinedegradate. Stratul subarbustiv este dominatde Rhododendron myrtifolium (Rh. kotschy),Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea,Vaccinium gaultherioides. Înãlþimea stratuluieste20–40 cm. Acoperirea 80–100%. Stratulierburilor nu este distinct, se întrepãtrundecu cel al subarbuºtilor fiind dominante spe-ciile Nardus stricta, Anthoxanthum odora-tum, Luzula luzuloides. Biomasa stratuluiarbustiv este de 10,11 t.s.u./ ha iar a stra-tului ierburilor este de 2,51 t.s.u./ ha. Stratulmuscinal se ridicã la 5 cm înãlþime, fiindprezente speciile Dicranum scoparium,Hylocomyum splendens, Polytrichum juni-perinum. La acest nivel se dezvoltã ºi unelespecii de dicotiledonate, precum: Potentillaternata, Homogyne alpina, Loiseleuriaprocumbens, Geum montanum.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Rhododendron myrtifolium (Rh. kotschy),Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea.

Specii caracteristice: Rhododendron myrti-folium, Vaccinium myrtillus, Saxifraga pani-culata, Campanula kladniana, Vacciniumgaultherioides. Alte specii importante:Bruckenthalia spiculifolia, Pinus mugo,Juniperus sibirica, Campanula abietina,Campanula serrata, Potentilla ternata,Pinus cembra, Loiseleuria procumbens,Carex atrata, Avenula versicolor, Piceaabies, Homogyne alpina, Luzula sylvatica,Soldanella hungarica ssp. major, Cala-magrostis villosa, Lonicera caerulea,Oxalis acetosella, Deschampsia flexuosa,Melampyrum sylvaticum, Huperzia selago,Lycopodium annotinum, Nardus stricta,Anthoxanthum odoratum, Luzula luzuloides,Geum montanum, Dicranum scoparium,Hylocomyum splendens, Polytrichum juni-perinum. Specii endemice: Melampyrumsaxuosum.

Valoare conservativã: mare, habitate peri-clitate de numeroase impacturi negativeantropice.

82

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Tufãriºuri pitice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) ºi afin (Vaccinium myrtillus)

Page 76: Habitatele Din Romania

Literaturã selectivã: Resmeriþã 1982;Coldea 1990; Mititelu et al. 1986; Puºcaruet al. 1956; Beldie 1967; Buiculescu 1972;Sanda et al. 1977; Borza 1959; Coldea1991; Popescu G. et al. 2001; Buia et al.1962; Alexiu 1998; Mihãilescu 2001;Resmeriþã 1978; Horeanu et Viþalariu 1991;Sanda et Popescu 1988; Pãun et PopescuG.,1975; Boºcaiu 1971; Chifu et al. 1989;Resmeriþã et Raþiu 1983; Sanda et Popescu1988; Coldea et Pânzaru 1986; Puºcaru-Soroceanu E. et al. 1981.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3105Tufãriºuri sud-est carpatice dejneapãn (Pinus mugo) cu smirdar(Rhododendron myrtifolium)

Rãspândire: Carpaþii Orientali, CarpaþiiMeridionali, Carpaþii Occidentali, în etajulsubalpin.

Suprafeþe: Total > 50.000 ha.

Staþiuni: Altitudine 1350–2000 m în nordºi 1600–2250 m în restul Carpaþilor.Clima: T = 3,0– -0,20C în nord, 2,2–0,00Cîn sud, P = 1250–1425 mm anual. Relief:versanþi puternic înclinaþi, circuri glaciare,

2 vicariantã la 4070 din Directiva Habitate.

platouri vânturate. Roci: ºisturi cristaline,roci eruptive, conglomerate, calcare.Soluri: humosiosoluri, prepodzol, podzol,superficiale, cu schelet bogat, cu reacþieacidã (pH = 4,1–4,8), oligobazice (13–19%).

Structura: Fitocenoza edificatã de Pinusmugo este tipicã pentru etajul subalpin alCarpaþilor româneºti, iar elementelecarpato-balcanice o diferenþiazã de celesimilare (vicariante din Alpi). Acoperireageneralã este de 90–100%. Speciile suntoligoterme, higrofile, oligotrofe, acidofile.Stratul arbuºtilor este compus din Pinusmugo, în general monodominant, dar potapãrea sporadic, Alnus viridis, Salix sile-siaca, Ribes petraeum, Juniperus sibirica,iar la limita inferioarã, în rariºti, se dezvoltãºi exemplare subdezvoltate de arbori (Pinuscembra, Picea abies, Sorbus aucuparia).Stratul de jneapãn este de regulã compact,cu densitãþi mari (2200 tufe/ha, cu 9 ramurila tufã în medie), cu înãlþime de 2–2,5 (3,0) mla altitudini mai coborâte (1600 m) ºi devinetot mai scund, ajungând la 0,40 m la alti-tudini de peste 2200 m. Productivitateastratului arbuºtilor variazã, în medie, între6,6 t–11 t / an / ha material vegetal uscatºi au o biomasã totalã de 74,5 t / ha.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor este edifi-cat de Rhododendron myrtifolium, cu domi-nanþã mare fiind ºi Vaccinium myrtillus,Deschampsia flexuosa, Homogyne alpina,Luzula luzuloides, Luzula sylvatica, Oxalisacetosella, Calamagrostis villosa. Acope-rirea stratului este de 30–60%, având oînãlþime de 25–30 cm. Stratul muscinaleste prezent aproape totdeauna, are oacoperire variabilã, între 30–80% ºi estealcãtuit mai ales din speciile Pleuroziumschreberi, Hylocomium splendens, Polytri-chum juniperinum, Dicranum scoparium.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium.Specii caracteristice: Pinus mugo, Rhodo-dendron myrtifolium, Calamagrostis villosa.Alte specii importante: Juniperus sibirica,Campanula abietina, Pinus cembra, Salixsilesiaca, Ribes petraeum, Vaccinium vitis-

Corespondenþe:NATURA 2000: 4070*Bushes with Pinusmugo and Rhododendron myrtifolium 2

EMERALD: 31.4 Alpine and Boreal heathsCORINE: –PAL.HAB: 31.561 Subalpine mountain pinescrub and 31.562 Carpathian alpenrosemountain pine scrubEUNIS: F2.46 Carpathian Pinus mugo scrub;F2.461+F2.462Asociaþii vegetale: Rhododendro myrtifolii-Pinetum mugi Borza 1959, em. Coldea 1995(Syn.: Pinetum mugi carpaticum auct.rom., Calamagrostio villosae – Pinetummugi Sanda et Popescu 2002).

83

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Page 77: Habitatele Din Romania

idaea, Vaccinium myrtillus, Silene nivalis,Hieracium alpinum, Poa media, Leucanthe-mum waldsteinii, Cicerbita alpina, Dryopte-ris carthusiana ssp. dilatata, Melampy-rum sylvaticum, Alnus viridis, Picea abies,Sorbus aucuparia, Deschampsia flexuosa,Homogyne alpina, Luzula luzuloides, Luzulasylvatica, Oxalis acetosella, Pleuroziumschreberi, Hylocomium splendens, Polytri-chum juniperinum, Dicranum scoparium.Specii endemice: Silene nivalis (Lychnisnivalis).

Valoare conservativã: mare, habitatelesunt periclitate antropic, Pinus mugo fiindo specie ocrotitã în România.

Literaturã selectivã: Resmeriþã 1978;Coldea et Pânzaru 1986; Coldea 1985,1990; Resmeriþã 1982; Sanda et Popescu1993; Alexiu 1998; Puºcaru-Soroceanu E.et al. 1981; Boºcaiu 1971; Resmeriþã 1970;Dobrescu et al. 1989; Chifu et al. 1989;Pãun et Popescu G. 1971; Buia et al. 1962.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3106Tufãriºuri sud-est carpatice dejneapãn (Pinus mugo) în mlaºtinioligotrofe de Sphagnum

Rãspândire: Carpaþii Orientali (MunþiiGutâi), Carpaþii Occidentali (Munþii Gilãu,Munþii Bihor), în mlaºtinile din etajul boreal,reprezentând limita esticã în Europa,Tinovul Molhaºul Mare de la Izbuc.

Suprafeþe: 1400 ha în mlaºtinile oligo-mezooligotrofe.

Staþiuni: Altitudine: 1000–1050 m. Clima:T = 5,00C, P = 1000–1050 mm. Relief: zonemontane depresionare. Roci: magmatice,gresii ºi conglomerate, acide. Soluri: histio-soluri (2-6 m grosime), oligotrofe-mezotrofeºi aciditate ridicatã (pH = 3,8–4,5).

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii boreale, oligotrofe, mezo-oligoterme,higrofite–mezo-higrofite, acidofile. Stratularbuºtilor este edificat de Pinus mugomonodominant, ºi prin aceasta se deose-beºte de jnepeniºurile similare din Europa;este însoþit de specii subarbustive la 30-40 cm înãlþime, mai abundent fiindVaccinium myrtillus, urmat de Vacciniumvitis-idaea, alte ericacee prezente fiindspeciile relictare Oxycoccus microcarpus,Empetrum nigrum, Andromeda polyfolia,Oxycoccus palustris. Stratul ierburilor estereprezentat de Eriophorum vaginatum,Carex pauciflora, Melampyrum silva-ticum. Stratul muscinal este dominat de

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 31.562 Sphagnetum mountainpine scrubEUNIS: –Asociaþii vegetale: Pino mugo –Sphagnetum Kästner et Flössner 1933 (Syn.:Vaccinio – Pinetum mugi sphagnetosumPop et al. 1987 non Hadác 1956).

Tufãriº de jneapãn (Pinus mugo)

84

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Page 78: Habitatele Din Romania

85

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Tufãriºuri de jneapãn (Pinus mugo) în mlaºtini oligotrofe

Tufãriºuri sud-est carpatice de Bruckenthalia spiculifolia

Page 79: Habitatele Din Romania

86

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Sphagnum russowii ºi Sphagnum capilli-folium alãturi de care se dezvoltã Polytri-chum strictum.Compoziþia floristicã a fitocenozei este maisãracã decât a celor asemãnãtoare, dinEuropa centralã, cuprinzând însã câtevaspecii relictare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Pinus mugo. Specii caracteristice: Pinusmugo, Vaccinium vitis-idaea, Empetrumnigrum, Melampyrum sylvaticum, Sphagnummagellanicum, Sphagnum russowii, Poly-trichum strictum, Vaccinium myrtillus. Altespecii importante: Oxycoccus microcarpus,Empetrum nigrum, Andromeda polyfolia,Oxycoccus palustris, Eriophorum vaginatum,Carex pauciflora, Sphagnum capillifolium.

Valoare conservativã: mare, habitate rare,cuprinzând specii relicte.

Literaturã selectivã: Pop et al. 1987.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3107Tufãriºuri sud-est carpatice decoacãzã (Bruckenthaliaspiculifolia) ºi ienupãr pitic(Juniperus sibirica)

Rãspândire: Carpaþii Meridionali, în etajulsubalpin.

Suprafeþe: mici. Total < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1600–1800 m. Clima:T = 1,7–1,30C, P = 1150–1250 mm. Relief:versanþi montani sudici, însoriþi. Roci: sili-cioase ºi calcaroase. Soluri: humosiosoluriºi litosoluri, bogate în schelet, cu o reacþieacidã.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii arcto-alpine ºi circumpolare în maremãsurã, cu cerinþe ecologice mai termofiledecât alte juniperete, xero-mezofile, oligo-trofe, acidofile. Speciile edificatoare tufãri-ºului se distribuie conform exigenþelorbiologice, Bruckenthalia fiind o heliofilã,bordeazã latura sudicã a tufãriºului formatde Juniperus sibirica ºi lipseºte din zoneleumbrite. Stratul de Juniperus se înalþã pânãla 50 cm în timp ce Bruckenthalia rãmânela 15–20 cm. Alte specii dominante suntsubarbuºtii Vaccinium myrtillus, Vacciniumvitis-idaea ºi ierburile Nardus stricta, Geummontanum. Caracterul microterm al acesteicenoze faþã de cel al molidiºurilor (pe carede multe ori le succed) este ilustrat deprezenþa speciilor alpine (Vacciniumgaultherioides, Festuca supina, Potentillaternata).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Bruckenthalia spiculifolia. Specii caracte-ristice: Bruckenthalia spiculifolia, Juniperussibirica. Alte specii importante: Campanulaabietina, Campanula serrata, Potentillaternata, Thymus balcanus, Pinus mugo,Picea abies, Vaccinium myrtillus, Vacci-nium vitis-idaea, Homogyne alpina, Luzulasylvatica, Betula pendula, Soldanella major,Deschampsia flexuosa, Calamagrostisvillosa, Rhododendron myrtifolium, Polytri-chum juniperinum, Alnus viridis, Athyriumalpestre, Veratrum album, Viola biflora,Achillea distans, Poa alpina, Rumex arifo-lius, Phleum alpinum ssp. commutatum,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 4060 Alpine and BorealheathsEMERALD: 31.46 Bruckenthalia heathsCORINE: 31.46 Bruckenthalia heathsPAL.HAB: 31.4632 Carpathian BruckenthaliaheathsEUNIS: F2.2632 Carpathian BruckenthaliaheathsAsociaþii vegetale: Junipero – Bruckentha-lietum Horv. 1936 (Syn.: Juniperetumintermediae Nyár. 1956 n.n., Bruckentha-lietum spiculifoliae Buia et al. 1962 p.p.,as. Bruckenthalia spiculifolia cu Antennariadioica ªerbãnescu 1961, as. Nardusstricta cu Bruckenthalia spiculifoliaªerbãnescu 1961).

Page 80: Habitatele Din Romania

87

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Nardus stricta, Geum montanum, Vacci-nium gaultherioides, Festuca supina.

Valoare conservativã: mare; habitatepuþin rãspândite, protejate Emerald.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971; Coldeaet Pop 1988; Drãgulescu 1995; Buia et al.1962; Buiculescu 1972; ªerbãnescu 1961;Popescu G. et al. 2001, Coldea 1991.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3108Tufãriºuri sud-est carpatice deienupãr pitic (Juniperus sibirica)

Rãspândire: Carpaþii Orientali, CarpaþiiMeridionali, Carpaþii Occidentali, etajulsubalpin ºi boreal.

Suprafeþe: câteva sute de ha mãsurate înGârbova. Total > 1000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1650–2000 m. Climã:T = 1,6–0,00C, P = 1250–1400 mm. Relief:versanþi însoriþi dar ºi cu expoziþie nordicã,cu înclinaþie medie ºi mare. Roci: sili-cioase, dar ºi pe calcare. Soluri: rankere ºirendzine, pe grohotiºuri cu reacþie acidã-neutrã (pH = 5,5–6,6) dar secundar, peprepodzoluri scheletice.

Structura: Fitocenoza este edificatã maiales de specii arcto-alpine ºi circumpolare,speciile carpatice fiind bine reprezentate.Sunt specii oligoterme, mezo-xerofile, oligo-trofe, acidifile. Edificatorul fitocenozei esteJuniperus sibirica (J. nana), care realizeazãasociaþii primare în etajul subalpin, dar seinstaleazã ºi secundar, dupã defriºareamolidiºurilor, în etajul boreal. Stratularbustiv are o acoperire de 80–100%, celal ierburilor ºi semiarbuºtilor 10–15% ºi sediferenþiazã un strat muscinal de 5–15%.Stratul arbustiv este dominat de Juniperussibirica însoþit sporadic de Pinus mugo,Alnus viridis, Betula pendula, Pinus cembra,Picea abies. Înãlþimea stratului este de50–60 cm, deasupra cãruia se ridicã spe-ciile de arbori. În Munþii Cãlimani, biomasastratului arbustiv ajunge la 13,21 t ha s.u.Stratul ierburilor ºi semiarbuºtilor estedominat de: Vaccinium myrtillus, Vacci-nium vitis-idaea, Deschampsia caespitosa,Luzula sylvatica, Luzula luzuloides, Festucasupina, Nardus stricta; se diferenþiazã lamicã înãlþime sub cel dominant. Stratulmuscinal este alcãtuit din: Dicranum scopa-rium, Hylocomium splendens, Polytrichumjuniperinum, Pleurozium schreberii. Bio-masa ajunge, la stratul subarbustiv, la valorimedii de 1,23 t ºi se apreciazã cã ea repre-zintã 15% din biomasa jnepeniºurilor dinzonã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Juniperus sibirica (J. nana, J. communisssp. nana). Specii caracteristice: Campa-nula abietina. Alte specii importante:Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum,Potentilla ternata, Bruckenthalia spicu-lifolia, Rhododendron myrtifolium, Pinuscembra, Campanula serrata, Pinus mugo,Vaccinium gaultherioides, Loiseleuriaprocumbens, Carex atrata, Picea abies,Luzula sylvatica, Calamagrostis villosa,Cicerbita alpina, Homogyne alpina,Soldanella hungarica ssp. major, Orthiliasecunda, Leucanthemum waldsteinii,Lonicera caerulea, Vaccinium myrtillus,Vaccinium vitis-idaea, Oxalis acetosella,Deschampsia flexuosa, Melampyrum

Corespondenþe:

NATURA 2000: 4060 Alpine and BorealheathsEMERALD: 31.4 Alpine and Boreal heathsCORINE: 31.431 Juniperus nana scrubPAL.HAB: 31.431 Mountain Juniperusnana scrubEUNIS: F2.231 Mountain Juniperus nanascrubAsociaþii vegetale: Campanulo abietinae– Juniperetum Simon 1966 (Syn.: Junipe-retum nanae Soó 1928, Juniperetumsibiricae Raþiu 1965 Vaccinio-Juniperetumcommunis Kovács 1979, Junipereto-Vaccinietum Puºcaru et al. 1956 n.n.).

Page 81: Habitatele Din Romania

88

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

sylvaticum, Huperzia selago, Lycopodiumannotinum, Alnus viridis, Betula pendula,Picea abies, Deschampsia caespitosa,Luzula luzuloides, Festuca supina, Nardusstricta, Dicranum scoparium, Hylocomiumsplendens, Polytrichum juniperinum,Pleurozium schreberii. Specii endemice:Melampyrum saxosum.

Valoare conservativã: mare, habitatelesunt periclitate antropic ºi protejate prinNatura 2000.

Literaturã selectivã: Todor et Culicã 1967;Mititelu et al. 1986; Dihoru 1975; Sandaet al. 1977; Buiculescu 1972; Buia et al.1962; Coldea et Pop 1988; Boºcaiu1971; Simon 1966; Raþiu 1965; Csürös etal. 1962; Raþiu et Gergely 1970; Resmeriþã1970; Mihãilescu 2001; Alexiu 1998;Puºcaru-Soroceanu et al. 1981; Dobrescuet al. 1989; Coldea et Pânzaru 1986; Chifuet al. 1989; Kovács A. 1979; Resmeriþã1982; Coldea 1991.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3109Tufãriºuri sud-est carpatice devuietoare (Empetrum nigrum ssp.hermaphroditum) cu afin vânãt(Vaccinium gaultherioides)

Rãspândire: Carpaþii Orientali ºi CarpaþiiMeridionali, rar în Carpaþii Occidentali, înetajul alpin ºi subalpin.

Suprafeþe: restrânse la câteva zeci de metriîntre iuniperete alpine. Total: < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1650–2100 m. Climã:T = 1,6– -0,50C, P = 1250–1400 mm.Relief: vârfuri înalte, culmi, versanþi mijlo-ciu înclinaþi, umbriþi, expuºi la vânt puternicºi rece. Roci: silicioase. Soluri: ranker,regosol, sãrace în humus, foarte acide(pH = 4,4–4,7), cu umiditate mare. Pe solu-rile cu umiditate mai scãzutã se schimbãvarianta de compoziþie floristicã.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii oligoterme, mezo-xerofile, acide.Specia caracteristicã Empetrum nigrumssp. hermaphroditum formeazã fitocenozatipicã în locuri umede, în special în CarpaþiiOrientali, în timp ce în cei Meridionali, fito-cenoza este dominatã numai de Vacciniumgaultherioides, asociatã cu Vacciniummyrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Structuraverticalã a fitocenozei este alcãtuitãdintr-un etaj superior – al lui Juniperussibirica cu rãspândire redusã, dar care oînalþã pânã la 70–80 cm. Stratul de tufãriºcaracteristic, cu Empetrum ºi Vacciniumgaultherioides, Vaccinium myrtillus, Vacci-nium vitis-idaea, Rhododendron myrtifoliumse ridicã la 25–30 cm. Aici se încadreazãºi ierburile mai abundent rãspândite, careprovin din pajiºtile vecine Oreochloa disti-cha, Festuca supina, Agrostis rupestris,Juncus trifidus, Deschampsia flexuosa. Lasuprafaþa solului, la 10–15 cm, se înalþãmuºchi (Polytrichum alpinum, Dicranumscoparium) ºi mai ales licheni (Cetrariaislandica, Thamnolia vermicularis) alãturide unele dicotiledonate ca Primula minimaºi Antennaria dioica.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Vaccinium gaultherioides, Vacciniumvitis-idaea, Vaccinium myrtillus, Empetrum

Corespondenþe:

NATURA 2000: 4060 Alpine and BorealheathEMERALD: 31: Temperate heath andscrub; 31.4 Alpine and Boreal heathsCORINE: 31.44 Empetrum – Vacciniumheaths; 31.412 Alpine Vaccinium heathsPAL.HAB: 31.4122 Carpathian dwarf(Vaccinium) wind heathsEUNIS: F2.24 Alpigenic high mountain(Empetrum – Vaccinium) heathsAsociaþii vegetale: Empetro – Vaccinietumgaultherioidis Br.-Bl. 1926 (Syn.: Cetrario –Vaccinietum gaultherioidis austro-carpaticumBoºcaiu 1971).

Page 82: Habitatele Din Romania

89

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

nigrum ssp. hermaphroditum (Empetrumhermaphroditum). Specii caracteristice +dif.subass.: Vaccinium gaultherioides,Cetraria islandica, Thamnolia vermicularis,Vaccinium vitis-idaea, Vaccinium myrtillus.Alte specii importante: Oreochloa disticha,Potentilla ternata, Campanula alpina,Festuca supina, Primula minima, Avenulaversicolor, Agrostis rupestris, Phyteumaconfusum, Hieracium alpinum, Juncustrifidus, Pulsatilla alba, Antennaria dioica,Geum montanum, Ligusticum mutellina,Poa alpina, Festuca nigrescens, Juniperussibirica, Rhododendron myrtifolium,Deschampsia flexuosa, Polytrichum alpi-num, Dicranum scoparium, Cetrariaislandica, Thamnolia vermicularis.

Valoare conservativã: foarte mare,arealele fiind foarte reduse, în condiþii deviaþã dificile de supravieþuire.

Literaturã selectivã: Coldea 1990; Vicolet al. 1967; Dihoru 1975; Resmeriþã 1974;Boºcaiu 1971; Sârbu et al.1999; ªtefanet al. 1999; Resmeriþã 1976; Horeanu etViþalariu 1991; Dobrescu et al. 1989;Popescu G. et al. 2001; Resmeriþã 1982.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3110Tufãriºuri sud-est carpatice deanin verde (Alnus viridis)

Rãspândire: Carpaþii Orientali, CarpaþiiMeridionali, în etajul subalpin-boreal, intra-zonal.

Suprafeþe: 10–100 ha.

Staþiuni: Altitudine: (1200) 1400–1950 m.Climã: T = 3,2–0,00C, P = 1100–1400 m.Relief: vâlcele, jgheaburi deschise, circuriglaciare, hornuri umede, margini decascade, cursuri repezi cu înclinaþiemijlocie-mare (35–650). Roci: calcaroase,dar ºi acide, gresii, conglomerate. Soluri:protorankere, superficiale ºi permanentumede.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii alpine ºi boreale ºi este diferenþiatã,de cele din Alpi, prin megaforbiete carpatice(elemente carpatice de buruieniºuri). Stratularbuºtilor este dominat de Alnus viridis(A. alnobetula) ºi Salix silesiaca sporadicpãtrunzând Pinus mugo ºi Rosa pendulina.Distribuþia lui este limitatã la 2–3 m de-alungul firului de apã, realizând 65–75%acoperire. Înãlþimea stratului nu depãºeºte3 m. Stratul ierburilor este bine dezvoltat,substratificat, între 1,5–0,30 m, alcãtuit dinabundenþã de speciile de buruieniºuri:Adenostyles alliariae, Doronicum austria-cum, Heracleum palmatum, Leucanthe-mum waldsteinii, Luzula luzuloides,Rubus idaeus, Deschampsia caespitosa,Poa nemoralis, Chaerophyllum hirsutum,Rumex alpestris.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Alnus viridis (A. alnobetula), Salix silesiaca,Salix caprea. Specii caracteristice: Alnusviridis (A. alnobetula), Salix silesiaca. Altespecii importante: Adenostyles alliariae,Rumex arifolius, Aconitum tauricum, Rosapendulina, Phleum alpinum, Achilleadistans, Leucanthemum waldsteinii,Festuca pratensis ssp. apennina, Aconi-tum toxicum, Saxifraga heucherifolia,Carduus personatus, Senecio subalpinus,Cirsium waldsteinii, Rumex alpestris,Veratrum album, Senecio nemorensis,Chaerophyllum hirsutum, Doronicumaustriacum, Calamagrostis villosa, Campa-nula abietina, Hypericum richerii ssp.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.4 Alpine and Boreal heathsCORINE: 31.611 Alpine green alder scrubPAL.HAB: 31.62152 Hercynio – CarpathianSilesian willow brushEUNIS: F2.3112 Carpathian green alderscrubAsociaþii vegetale: Salici – Alnetumviridis Colic et al. 1962. (Syn.: Alnetumviridis austro-carpaticum Borza 1959).

Page 83: Habitatele Din Romania

90

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

grisebachii, Phyteuma wagneri, Geraniumsylvaticum, Athyrium distentifolium, Violabiflora, Ranunculus platanifolius,Deschampsia caespitosa, Myosotis sylva-tica, Valeriana sambucifolia, Cicerbitaalpina, Polygonatum verticillatum, Vale-riana tripteris, Calamagrostis arundinacea,Pinus mugo, Rosa pendulina, Luzula luzu-loides, Rubus idaeus, Poa nemoralis,Chaerophyllum hirsutum, Rumex alpestris.Specii endemice: Trisetum fuscum, Hera-cleum palmatum, Pulmonaria filarskyana.

Valoare conservativã: moderatã; poateînregistra specii endemice ºi subendemice.

Literaturã selectivã: Resmeriþã 1982;Coldea 1990, 1991; Coldea et Kovács1969; Dihoru 1975; Buiculescu 1972; Humlet al. 1979; Buia et al. 1962; Borza 1959;Boºcaiu 1971; Dobrescu et al. 1989; Sanda,Popescu 1988; Alexiu 1998.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3111Tufãriºuri sud-est carpatice deafin (Vaccinium myrtillus)

Rãspândire: Carpaþii Orientali, CarpaþiiMeridionali în etajul subalpin ºi boreal.

Suprafeþe: mari; Total > 50.000 ha.

Staþiuni: Altitudine 1650–1900 m. Climã:T = 1,6–0,50C, P = 1250–1400 mm. Relief:versanþi montani semiînsoriþi, cu înclinaremoderatã-mare (25–600). Roci: silicioase ºicalcaroase – conglomerate. Soluri: rankere,litosoluri, podzoluri alpine, criptopodzoluri,cu aciditate mare (pH = 4,6–5,4).

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii arcto-alpine, circumpolare ºiboreale, oligoterme, oligotrofe, acidofile,cu exigenþe hidrice variabile. Fitocenozaeste probabil secundarã, dar cu marestabilitate cenoticã instalându-se în urmadefriºãrii jnepeniºurilor sau a molidiºurilor.Au întotdeauna acoperire mare (85–100%).Stratul subarbustiv este dominat deVaccinium myrtillus uneori fiind chiarmonodominant, la limita inferioarã dealtitudine a fitocenozei având un aspectmonoton. În general, mai apar în numãrmai mare exemplare de Vaccinium vitis-idaea, Rhododendron myrtifolium, Juni-perus sibirica, Bruckenthalia spiculifolia.Înãlþimea stratului este de 25–30 cm.Stratul ierburilor cu înãlþime mijlocie estedominat de: Nardus stricta, Festucasupina, Luzula luzuloides, Deschampsiaflexuosa. Stratul inferior, de 5–10 cm estealcãtuit din exemplare de Potentilla ternata,Geum montanum, specii de licheni ºimuºchi (Hylocomium splendens, Polytri-chum juniperinum, Pleurozium schreberii).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Specii caracteristice: Campanulaabietina, Vaccinium myrtillus, Vacciniumvitis-idaea. Alte specii importante: Pinusmugo, Juniperus sibirica, Campanulaserrata, Potentilla ternata, Bruckenthaliaspiculifolia, Rhododendron myrtifolium,Vaccinium gaultherioides, Loiseleuriaprocumbens, Luzula luzuloides var.erythranthema, Cruciata glabra, Juniperuscommunis, Genista oligosperma, Thymuspraecox, Empetrum nigrum, Picea abies,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 4060 Alpine and BorealheathsEMERALD: 31.4 Alpine and Boreal heathsCORINE: 31.412 Alpine Vaccinium heathsPAL.HAB: 31.4122 Carpathian dwarfVaccinium wind heathsEUNIS: F2.2122 Carpathian dwarf(Vaccinium) wind heathsAsociaþii vegetale: Campanulo abietinae– Vaccinietum (Buia et al. 1962) Boºcaiu1971 (Syn.: Vaccinietum myrtilli Buia et al.1962, Junceto trifidi – Vaccinietum myrtilliResmeriþã 1976. Melampyro saxosi –Vaccinietum myrtilli Coldea 1990).

Page 84: Habitatele Din Romania

91

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Homogyne alpina, Luzula sylvatica, Solda-nella hungarica ssp. major, Calamagrostisvillosa, Sorbus aucuparia, Oxalis aceto-sella, Melampyrum sylvaticum, Nardusstricta, Festuca supina, Deschampsiaflexuosa, Geum montanum, Hylocomiumsplendens, Polytrichum juniperinum,Pleurozium schreberii. Specii endemice:Melampyrum saxosum.

Valoare conservativã: redusã, habitateextinse primar ºi secundar.

Literaturã selectivã: Raþiu et Moldovan1974; Resmeriþã 1976; Coldea 1990;Vicol et al. 1971; Raclaru 1967; Todor etCulicã 1967; Dihoru 1975; Buiculescu 1975;Buia et al. 1962; Resmeriþã 1970; Raþiu1965; Popescu G. et al. 2001; Dobrescuet al. 1989; Sanda et Popescu 1988; Coldea1991.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3112Tufãriºuri sud-est carpatice deafin (Vaccinium myrtillus) cuiarbã neagrã (Calluna vulgaris)

Rãspândire: Carpaþii Occidentali, rarCarpaþii Orientali, în etajul fagului ºi moli-dului.

Suprafeþe: restrânse, < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 600–1750 m. Climã:T = 7,5–1,80C, P = 1300 mm. Relief:versanþi moderat înclinaþi, coame. Roci:silicioase, acidofile. Soluri: tip distri-cambosol, bogat în humus (3,3–9,8%),foarte acid (pH = 4,4–5,1).

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii oligo-mezoterme, xeromezofile,oligotrofe, acidofile. Specia edificatoareCalluna vulgaris este de regulã pionierã,realizeazã o acoperire variabilã, de la35–75% ºi ajunge la o înãlþime între 20–100 cm. Se asociazã în Carpaþi, alãturide Vaccinium myrtillus ºi Vaccinium vitis-idaea, cu specii carpato-balcanice(Bruckenthalia spiculifolia, Campanulaabietina, Campanula serrata, Scorzonerarosea ºi Viola declinata) ºi, ca urmare,formeazã o grupare vegetalã diferitã de

Corespondenþe:

NATURA 2000: 4030 European dry heathsEMERALD: 31.2 European dry heathsCORINE: 31.2 Dry heathsPAL.HAB: 31.2162 Montane easternCarpathian bilberry-ling heaths; EUNIS: F4.2162 Montane easternCarpathian bilberry-ling heathsAsociaþii vegetale: Vaccinio – Callunetumvulgaris Bük. 1942. (Syn.: Nardo –Callunetum Csürös 1964, Agrosteto –Calllunetum Resmeriþã et Csürös 1966,Arnica montana – Calluna vulgaris ass.Ghiºa et al. 1970).

Tufãriº de afin (Vaccinium myrtillus)

Page 85: Habitatele Din Romania

92

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

cea central europeanã – subas. bruckenta-lietosum. Speciile dominante de ierburisunt: Nardus stricta, Festuca rubra, Antho-xanthum odoratum, Agrostis capillaris,Luzula luzuloides. Se mai asociazã tuferare de Juniperus sibirica ºi câteva dicoti-ledonate ierbacee (Lotus corniculatus,Hieracium pilosella, Potentilla erecta, Hype-ricum maculatum, Veronica officinalis).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Calluna vulgaris, Vaccinium myrtillus,Vaccinium vitis-idaea. Specii caracte-ristice+ dif. subass.: Vaccinium myrtillus,Vaccinium vitis-idaea, Bruckenthalia spicu-lifolia, Campanula abietina, Campanulaserrata, Scorzonera rosea, Viola declinata.Alte specii importante: Gentiana kochiana,Leucorchis albida, Hypochaeris uniflora,Genistella (Genista) sagittalis, Cytisusnigricans, Lycopodium clavatum, Nardusstricta, Antennaria dioica, Carex ovalis,Euphrasia stricta, Hieracium pilosella,Potentilla erecta, Thymus pulegioides,Alchemilla glaucescens, Carex pallescens,Danthonia decumbens, Hypericum macu-latum, Arnica montana, Luzula campestris,Alchemilla flabellata, Polygala vulgaris,Hieracium lactucella, Festuca tenuifolia,Festuca rubra, Anthoxanthum odoratum,Agrostis capillaris, Luzula luzuloides.

Valoare conservativã: moderatã, arealelefiind relativ reduse, în condiþii de viaþãdificile de supravieþuire.

Literaturã selectivã: Csürös et Csürös-Káptalan 1968; ªtefan et al. 1999; Sârbuet al. 1999; Ghiºa et al. 1970; Hodiºan 1969;Hodiºan 1968; Pop 1976; Resmeriþã etCsürös 1966; Csürös 1964; Pop et al.1969; Resmeriþã 1970; Raþiu et Cristea1980, Coldea 1991.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3113Tufãriºuri sud-est carpatice desoc roºu (Sambucus racemosa)

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8 Western Eurasian thicketsCORINE: 31.872 Shrubby clearing(Sambuco-Salicion)PAL.HAB: 31.8B131 Peri-Pannonichawthorn-blackthorn scrub EUNIS: –Asociaþii vegetale: Sambucetumracemosae (Noirfalise 1944) Oberd. 1967(Syn.: Senecio fuchsii – Sambucetumracemosi Noirfalise1949, Salicetumcapreae Schreier 1955, Salici capreae –Sambucetum racemosae (Soó 1960)Kovács 1961).

Tufãriº de iarbã neagrã (Calluna vulgaris)

Page 86: Habitatele Din Romania

93

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Rãspândire: Carpaþii Orientali, CarpaþiiMeridionali, Carpaþii Occidentali, în etajulnemoral al fagului.

Suprafeþe: reduse, în ochiuri de pãdure;total < 10 ha.

Staþiuni: Altitudinea: 800–1200 m. Clima:T= 6,5–4,50C, P = 850–1100 mm. Relief:versanþi montani semiumbriþi ºi umbriþi.Roci: conglomerate calcaroase, roci sili-cioase. Soluri: eutricambosoluri, luvosoluricu umiditate moderatã-mare ºi troficitateridicatã, cu mult material organic îndescompunere.

Structura: Fitocenoza se instaleazãsecundar, dupã tãierea pãdurilor de fagºi fag în amestec, dar numai dupãstadiile incipiente de succesiune, în careare loc descompunerea materialuluilemnos rãmas pe sol. Stratul arbuºtiloreste dominat de Sambucus racemosa,însoþit de Salix caprea dar sporadic aparSambucus nigra, Salix silesiaca, Betulapendula, Sorbus aucuparia. Înãlþimea stra-tului este de 4–5 m. Acoperirea variazã,dupã stadiul de evoluþie, între 60–90%.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor pãstreazãîn bunã mãsurã flora forestierã anterioarã,Senecio fuchsii devenind caracteristicãasociaþiei. Cu dominanþã mare sunt pre-zente speciile: Calamagrostis arundinacea,Rubus hirtus, Rubus idaeus, Fragariavesca, Urtica dioica, Impatiens noli-tangere,Luzula luzuloides ºi numeroase ferigi.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Sambucus racemosa. Specii caracteristice:Senecio fuchsii, Salix caprea, Sambucusracemosa. Alte specii importante: Sorbusaucuparia, Calamagrostis arundinacea,Gnaphalium sylvaticum, Rumex acetosella,Galeopsis speciosa, Bromus ramosus,Hypericum hirsutum, Cirsium vulgare,Stachys sylvatica, Betula pendula,Chamaenerion angustifolium, Fragariavesca, Rubus idaeus, Myosotis arvensis,Centaurium erythraea, Verbascum thapsus,Rubus hirtus, Salix silesiaca, Sambucusnigra, Urtica dioica, Impatiens noli-tangere,Luzula luzuloides.

Valoare conservativã: redusã, stadiisuccesionale antropizate.

Literaturã selectivã: Resmeriþã 1970;Raþiu et Resmeriþã 1972; Drãgulescu1995; Raþiu et Gergely 1985; Parascanet Danciu 1975; Raþiu 1970; Pascal etMititelu 1971; Sârbu et al. 1997; Sandaet al. 1977; Sãmãrghiþan 2001; Popescuet al. 1997; Sanda et Popescu 1988;Coldea 1991.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3114Tãieturi de pãdure cu zmeur(Rubus idaeus)

Rãspândire: În toþi Carpaþii României, înetajul nemoral, al pãdurilor de fag.

Suprafeþe: > 100 ha.

Staþiuni: Altitudinea: 700–1400 m.Clima: T medie anualã = 7–3,50C,P anuale = 800–1200 mm. Relief: pantemediu – înclinate. Roci: diverse, ºisturicristaline, marne-argiloase, gresii, gresiicalcaroase marne. Soluri: districambosoluri,eutricambosoluri, criptopodzoluri, profundesau cu schelet slab, cu regim hidric normal,cu perioadã de vegetaþie de 150 zile anual.

Structura: Fitocenoza se instaleazã înlocul pãdurilor tãiate ras ºi reprezintã unstadiu de succesiune normalã spre pãdureade fag, indiferent ce specii forestiere sunt

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8 Western Eurasian thicketsCORINE: 31.872 Shrubby clearings(Sambuco-Salicion)PAL.HAB: –EUNIS: –Asociaþii vegetale: Fragario – Rubetum(Pfeiffer 1936) Siss. 1946 (Syn.: fit.Impatiens noli-tangere Dihoru 1975).

Page 87: Habitatele Din Romania

94

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

plantate. Acoperirea fitocenozei este de100%, dar stratificarea ei este foarte diferitã,dupã vârsta comunitãþii constituite. Tufelede Rubus au dominanþa cea mai mare ºi oacoperire de 60–70%, ajungând la 1–1,5 mînãlþime. La aceastã înãlþime ajung ºipâlcurile dense de Chamaenerion angusti-folium. Speciile lemnoase de Sambucus,Salix caprea sunt sporadice, dar ajung laînãlþimi mai mari, de peste 2 m. Stratul infe-rior are cea mai mare acoperire, 80–90%,alãturi de Fragaria vesca, situatã în jurulbuturugilor, abundând gramineele: Poanemoralis, Calamagrostis arundinacea,Calamagrostis epigeios, Agrostis capillaris,dar ºi juncacee sau ciperacee: Luzula luzu-loides, Carex sylvatica.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Rubus idaeus. Specii caracteristice:Rubus idaeus, Fragaria vesca. Alte speciiimportante: Sambucus racemosa, Salixcaprea, Rubus candicans, Sorbus aucu-paria, Betula pendula, Galeopsis speciosa,Calamagrostis arundinacea, Seneciofuchsii, Rubus hirtus, Atropa bella-donna,Rubus suberectus, Rubus plicatus, Rubusradula, Populus tremula (juv.), Chamae-nerion angustifolium, Stachys alpina,Brachypodium sylvaticum, Hypericumhirsutum, Gnaphalium sylvaticum, Urticadioica, Calamagrostis epigeios, Seneciosylvaticus, Achillea stricta, Cirsium vulgare,Carex sylvatica, Sambucus ebulus, Torilisjaponica, Eupatorium cannabinum, Poanemoralis, Agrostis capillaris, Luzulaluzuloides.

Valoare conservativã: redusã, stadiisuccesionale antropice.

Literaturã selectivã: Raþiu et Gergely1979; Coldea 1990; Pascal et Mititelu1971; Dihoru 1975; Parascan et Danciu1975; Sanda et al. 1977; Raþiu et Gergely1976; Raþiu et Gergely 1972; Sãmãrghiþan2001; Oroian 1998; Zanoschi 1974; ªtefanet al. 1997; Raþiu et Resmeriþã 1972.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3115Tufãriºuri sud-est carpatice decetinã cu negi (Juniperus sabina)

Rãspândire: Carpaþii Occidentali (MunþiiTrascãu, Munþele Mare, Scãriþa-Belioara,Râmeþ).

Suprafeþe: Total < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 600–1100 m. Clima:T = 7,5–4,50C, P = 800–1000 mm. Relief:versanþi montani cu expoziþie însoritã (S).Roci: grohotiºuri calcaroase. Soluri: lito-soluri, rendzine puþin evoluate.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii eurasiatice, mai numeroase sudice,cu elemente xero-mezofile, mezoterme-termofile, neutrofile-calcicole. Stratularbuºtilor este dominat de Juniperus sabina,specie caracteristicã, ce realizeazã o aco-perire variabilã de 60–80%. O participaresemnificativã mai are Rhamnus catharticus,Fraxinus ornus, Juniperus communis ºi,sporadic apar Picea abies, Larix decidua.Stratul ierburilor este foarte divers, domi-nat de vegetaþie saxicolã – cu frecvenþã maimare fiind Teucrium chamaedrys, Cytisusnigricans, Carex humilis, Vincetoxicumhirundinaria, Cardaminopsis arenosa,Thymus comosus, Helictotrichon decorum,Sesleria rigida, Asplenium ruta-muraria,Teucrium montanum.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Juniperus sabina. Specii caracteristice:Juniperus sabina. Alte specii importante:Sesleria rigida, Rhamnus saxatilis ssp.tinctoria, Juniperus communis, Chamae-

Corespondenþe:

NATURA 2000: - EMERALD: 31.4 Alpine and Boreal heathCORINE: 31.43 Dwarf Juniper scrubPAL.HAB: 31.4325 Carpatho – BalkanicJuniperus sabina scrubEUNIS: F2.2325 Carpatho – BalkanicJuniperus sabina scrubAsociaþii vegetale: Juniperetum sabinaeCsürös 1958.

Page 88: Habitatele Din Romania

95

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

cytisus hirsutus, Laserpitium latifolium,Teucrium chamaedrys, Helianthemumnummularium ssp. obscurum, Cytisusnigricans, Carex humilis, Centaureatriumfetti, Stachys recta, Helianthemumcanum, Cornus mas, Fraxinus ornus,Rhamnus catharticus, Cardaminopsisarenosa, Brachypodium pinnatum, Erysi-mum pannonicum, Fraxinus excelsior,Picea abies, Larix decidua, Biscutellalaevigata, Asplenium ruta-muraria, Teu-crium montanum, Vincetoxicum hirundi-naria. Specii endemice: Thymus como-sus, Dianthus spiculifolius, Helictotrichondecorum.

Valoare conservativã: mare; habitate mairare, incluzând specii endemice.

Literaturã selectivã: Csürös 1958; ªuteu1970; Coldea 1991.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3116Tufãriºuri sud-est carpatice decununiþã (Spiraea chamaedryfolia)

Rãspândire: Carpaþii Occidentali (Cionca– Munþii Gilãu, Munþii Vlãdeasa), în etajulnemoral al fagului.

Suprafeþe: < 10 ha.

Staþiuni: Altitudinea 800–900 m. Clima:T = 6,5–6,00C, P = 850–950 mm. Relief:

versanþi stâncoºi cu înclinaþie mare (40–500)ºi expoziþie însoritã sau din contra, umbritã.Roci: conglomerate, în blocuri foarte mari.Soluri: superficiale, formate între blocuridispersate sau grohotiºuri.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii sciofile, heliofile, saxicole, xero-mezo-file, dupã biotop ºi caracteristice pãdurilorde foioase ºi amestecuri cu rãºinoase.Stratul arbustiv este dominat de Spiraeachamaedryfolia alãturi de care se maidezvoltã Lonicera xylosteum, Lonicera nigra,Rosa pendulina, Salix silesiaca, Salixcaprea, Corylus avellana ºi sporadicspecii de arbori în stadii tinere, precumBetula pendula, Fagus sylvatica, Piceaabies. Stratul ierburilor este dominat deCalamagrostis arundinacea, Poa nemo-ralis, alãturi de care mai frecvent aparAngelica sylvestris, Lunaria rediviva,Campanula rapunculoides ºi specii deferigi (Dryopteris robertiana, Polystichumsetiferum, Athyrium filix-femina, Dryopterisfilix mas). Acoperirea covorului vegetalajunge la 100%.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Spiraea chamaedryfolia, Loniceraxylosteum, Rosa pendulina. Specii caracte-ristice: Spiraea chamaedryfolia, Calama-grostis arundinacea. Alte specii importante:Digitalis grandiflora, Solidago virgaurea,Poa nemoralis, Sedum telephium, Sedummaximum, Epilobium collinum, Carlinavulgaris, Fragaria vesca, Glechoma hirsuta,Dryopteris filix mas, Campanula rapuncu-loides, Luzula luzuloides, Pulmonaria rubra,Symphytum cordatum, Lonicera nigra, Salixsilesiaca, Salix caprea, Corylus avellana,Betula pendula, Fagus sylvatica, Piceaabies, Angelica sylvestris, Lunaria rediviva,Dryopteris robertiana, Polystichum seti-ferum, Athyrium filix-femina.

Valoare conservativã: moderatã, habitatecu areal restrâns.

Literaturã selectivã: Resmeriþã 1970;Resmeriþã, Csürös 1966.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8B1 South-easterndeciduous thicketsCORINE: 31.8B South-eastern sub-Mediterranean deciduous thickets(schibljak) sau 31.8B1 Central Europeansub-Mediterranean deciduous thicketsPAL.HAB: 31.8B142 Carpathian elm-leavedSpiraea thicketsEUNIS: F3.17 Corylus thicketsAsociaþii vegetale: Calamagrosteto – Spi-reetum ulmifoliae Resmeriþã, Csürös 1966.

Page 89: Habitatele Din Romania

96

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3117Tufãriºuri sud-est carpatice dealun (Corylus avellana) cu cununiþã(Spiraea chamaedryfolia)

Rãspândire: Carpaþii Orientali, CarpaþiiMeridionali, Carpaþii Occidentali, în etajulfagului.

Suprafeþe: 10–100 ha.

Staþiuni: Altitudine: 800–1000 m. Climã:T = 6,5–5,50C; P = 850–1000 mm. Relief:versanþi stâncoºi, însoriþi sau mai umbriþi(SE, E). Roci: calcaroase, („gresie de Siriu”calcaroasã, cenuºie). Soluri: superficiale,cu roca mamã la zi, bolovãnoase.

Structura: Fitocenoza este instalatãprimar ºi este edificatã de specii eura-siatice, europene, mezotermofile, mezofile,saxicole ºi forestiere. Stratul arbuºtilor esteluxuriant, edificat de Corylus avellanaintens dominant, însoþit de Spiraeachamaedryfolia ºi exemplare sporadicede Fraxinus excelsior, Tilia cordata, Ribesuva-crispa, Rosa pendulina. O variantãfloristicã regionalã este codominanþa luiEvonymus verrucosus alãturi de Corylusavellana, pe aceleaºi pante stâncoasedar cu orientare NE. Stratul ierburilor estecompus din graminee mai frecvente, ca:Poa nemoralis, Calamagrostis arundinaceadar ºi Festuca rupicola ssp. saxatilis,Brachypodium pinnatum, ferigi: Asple-nium trichomanes, pe stânci, Athyriumfilix-femina, Dryopteris filix-mas, alãturi de

alte specii din flora de mull, Pulmonariarubra, Mercurialis perennis, Geraniumrobertianum, Urtica dioica.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Corylus avellana, Spiraea chamaedryfolia,Poa nemoralis, Calamagrostis arundinacea.Specii caracteristice: Corylus avellana,Spiraea chamaedryfolia. Alte speciiimportante: Spiraea crenata, Spiraeamedia, Rosa pimpinellifolia, Ulmus glabra,Salix silesiaca, Tilia cordata, Acer pseudo-platanus, Fraxinus excelsior, Rosa pendu-lina, Sambucus nigra, Sorbus aucuparia,Rubus idaeus, Senecio nemorensis ssp.fuchsii, Galeopsis speciosa, Ribes uva-crispa, Evonymus verrucosus, Festucarupicola ssp. saxatilis, Brachypodium pinna-tum, Asplenium trichomanes, Athyriumfilix-femina, Dryopteris filix-mas, Pulmonariarubra, Mercurialis perennis, Geraniumrobertianum, Urtica dioica.

Valoare conservativã: mare, habitaterestrânse ca areal, situate pe stâncãrii încurs de solificare, instalate primar.

Literaturã selectivã: Dihoru 1975;Drãgulescu 1995; Hodiºan 1979; Csürös-Káptalan M. 1962; Gergely I. 1962.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3118Tufãriºuri sud-est carpatice detaulã (Spiraea crenata)

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8B1 South-eastern deci-duous thicketsCORINE: 31.8B South-eastern sub-Mediterranean deciduous thickets (schibljak)PAL.HAB: 31.8B14 East Carpathianmontane thicketsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Spireetum crenataeMorariu et Ularu 1981.

Corespondenþe:

NATURA 2000: -EMERALD: 31.8 Western Eurasian thicketsCORINE: 31.8C Hazel thicketsPAL.HAB: 31.8C4 Subcontinental hazelthicketsEUNIS: F3.174 Subcontinental hazelthicketsAsociaþii vegetale: Spiraeo – CoryletumUjv. 1944. (Syn.: Corylo – Tilietum Vida1959, Corylo – Euonymetum verrucosaeDihoru 1975).

Page 90: Habitatele Din Romania

97

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Rãspândire: Carpaþii Meridionali (TâmpaColþii Corbului Mari – Braºov), etajulgorunului, într-un ochi de stepã. Speciacitatã ºi în judeþele Cluj, Gorj, Tulcea.

Suprafeþe: reduse. Total: sub 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 750–860 m. Climã: T = 6,5–6,00C, P = 850–900 mm. Relief:versanþi stâncoºi, cu înclinaþie mijlocie-mare(20–400) ºi expoziþie însoritã (S-SV-V). Roci:calcaroase. Soluri: rendzinice, humifere,cu reacþie neutrã – slab alcalinã, cu trofi-citate moderatã.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii europene, sudice, mediteraneene-pontice, iar cele dacice ºi balcanice suntnumeroase (14%). Sub aspect ecologicsunt specii termofile-mezoterme, mezo-xerofile ºi xerofile, calcifile. Stratul arbuºtiloreste realizat de Spiraea crenata ca speciedominantã ºi de recunoaºtere, însoþitãmai abundent de Rosa pimpinellifolia,Rhamnus tinctoria, Evonymus verrucosus,Ligustrum vulgare, celelalte mezofile fiindsufocate de edificator. Înãlþimea stratuluieste de 1–1,2 m. Stratul ierburilor ºi sub-arbuºtilor este foarte divers ºi multi-stratificat, cel puþin la 0,8–1 m înãlþime ºipânã la 0,4–0,6 m. Sunt dominanteCalamintha clinopodium, Cytisus hirsutus,Genista tinctoria, Geranium robertianum,Cynanchum vincetoxicum, Galium mollugo,Phleum montanum, Arrhenatherum elatius,Seseli varium, Teucrium chamaedrys,Anthemis tinctoria, Ajuga genevensis.Acoperirea cu vegetaþie este maximã, de100%, cu unele excepþii ce ajung la 80%.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Spiraea crenata. Specii caracteristice:Spiraea crenata, Rosa pimpinellifolia,Carduus candicans, Jurinea nevelis, Asteramellus. Alte specii importante: Rosacanina, Rhamnus tinctoria, Evonymusverrucosus, Ligustrum vulgare, Prunusspinosa, Viburnum lantana, Evonymuseuropaeus, Crataegus monogyna, Berberisvulgaris, Corylus avellana, Cotoneaster

integerrimus, Cornus sanguinea, Cytisushirsutus, Fraxinus ornus, Sedum maximum,Genista tinctoria, Malus sylvestris, Pyruspyraster, Betonica officinalis, Brachy-podium sylvaticum, Euphorbia epithy-moides, Geranium sanguineum, Fragariaviridis, Hypericum perforatum, Calaminthaclinopodium, Cynanchum vincetoxicum,Potentilla thuringiaca, Peucedanum oreose-linum, Geranium robertianum, Galiummollugo, Phleum montanum, Arrhena-therum elatius, Seseli varium, Teucriumchamaedrys, Anthemis tinctoria, Ajugagenevensis.

Valoare conservativã: foarte mare; habitatrar, edificat de Spiraea crenata, specie rarã,cu areal în curs de restrângere.

Literaturã selectivã: Morariu et Ularu1981.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3119Tufãriºuri de alun (Corylus avellana)

Rãspândire: În toþi Carpaþii României, înetajul nemoral, al pãdurilor de gorun-fag.

Suprafeþe: > 100 ha.

Staþiuni: Altitudine: 600–1000 m. Clima:T = 7,5–5,30C, P = 800–1000 mm. Relief:versanþi cu înclinare mijlocie din zonacolinarã ºi montanã, mai ales în S. Roci:

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8 Western Eurasian thicketsCORINE: 31.8C Hazel thicketsPAL.HAB: 31.8C4 Subcontinental hazelthicketsEUNIS: F3.174 Subcontinental hazelthicketsAsociaþii vegetale: Coryletum avellanaeSoó 1927 (Syn.: Rubo-Coryletum auct.rom. non Oberd. 1957).

Page 91: Habitatele Din Romania

98

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

calcaroase sau acide. Soluri: eutricambo-soluri, districambosoluri, criptopodzol, curegim hidric normal.

Structura: Fitocenozele se instaleazã înmod secundar, dupã tãierea pãdurilor degorun, spre limita cu pãdurile de fag ºi înfãgete, dar ºi la liziera pãdurii sau întreculturi. Speciile componente sunt, în majo-ritate, eurasiatice, continental-europene,mezotermofile, mezofile, eutrofe, slabacidofile. Stratul arbustiv este dominatde Corylus avellana în cea mai maremãsurã, alãturi de el întâlnindu-seCrataegus monogyna, Rosa canina sauPrunus spinosa, Frangula alnus sauAlnus glutinosa, Alnus incana, Populustremula, cu participare redusã ºi dife-renþiate dupã alte caracteristici staþio-nale. Înãlþimea tufãriºului ajunge pânã la5–6 m, densitatea mare a tufelor în stadiulde maturitate a fitocenozei creând o acope-rire de 90–100%; în stadii intermediare,stratul ierburilor, alcãtuit din speciiforestiere (Brachypodium sylvaticum,

Poa nemoralis, Melampyrum bihariense,Mellitis grandiflora, Digitalis grandiflora,Salvia glutinosa, Cynanchum vinceto-xicum, Aegopodium podagraria) comple-teazã suprafeþele libere dintre tufe.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Corylus avellana. Specii caracteristice:Corylus avellana. Alte specii importante:Crataegus monogyna, Rosa canina,Evonymus europaeus, Viburnum opulus,Frangula alnus, Festuca gigantea, Stellarianemorum, Geranium phaeum, Anthriscussylvestris, Acer campestre, Brachypodiumsylvaticum, Galium schultesii, Geumurbanum, Aegopodium podagraria, Urticadioica, Clinopodium vulgare, Vicia sylva-tica, Stachys officinalis, Prunus spinosa,Alnus glutinosa, Alnus incana, Populustremula, Dactylis glomerata, Poa nemo-ralis, Melampyrum bihariense, Mellitisgrandiflora, Digitalis grandiflora, Salviaglutinosa, Cynanchum vincetoxicum,Aegopodium podagraria.

Tufãriº de alun (Corylus avellana)

Page 92: Habitatele Din Romania

99

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Valoare conservativã: redusã, stadiisuccesionale antropizate.

Literaturã selectivã: Raþiu et Gergely1979; Drãgulescu 1995; Sãmãrghiþan2001, Borza 1959.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3120Tufãriºuri de soc negru(Sambucus nigra)

Rãspândire: Carpaþii Meridionali (DealulCetãþii Lempeº, Valea Prahovei – PiciorulPietrei Arse, în etajul nemoral).

Suprafeþe: ochiuri de 500–1000 m2, înluminiºuri. Total < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 500–800 m. Climã: T = 7,5–6,00C, P = 750–850 mm. Relief:versanþi colinari cu expoziþie SE. Roci:acide sau calcaroase. Soluri: eutricambo-soluri, umiditate alternativã.

Structura: Speciile nemorale europene-eurasiatice edificã asociaþia, având uncaracter mezoterm-mezofil. Stratul arbustiveste dominat masiv de Sambucus nigra;ajunge la 6 m înãlþime ºi realizeazã oacoperire de 90%. Stratul ierbos este alcã-tuit din: Galium odoratum, Helleboruspurpurascens, Viola mirabilis, Aegopodiumpodagraria, Galeopsis tetrahit, Stachys

sylvatica, Ballota nigra, Urtica dioica, cuo stratificare pe înãlþime între 25–60 cm.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Sambucus nigra. Specii caracteristice:Sambucus nigra. Alte specii importante:Clematis vitalba, Polygonatum latifolium,Alliaria petiolata, Viola mirabilis, Helleboruspurpurascens, Galium odoratum, Stachyssylvatica, Glechoma hederacea, Aego-podium podagraria, Urtica dioica, Nepetacataria, Galeopsis tetrahit, Ballota nigra,Galium aparine, Arctium tomentosum.

Valoare conservativã: redusã, stadiisuccesionale antropizate.

Literaturã selectivã: Popescu A. et al.2000; Paucã-Comãnescu 2005 inedit.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3121Tufãriºuri ponto-panonice deporumbar (Prunus spinosa) ºi salbãmoale (Evonymus europaeus)

Rãspândire: În Subcarpaþii ºi PodiºurileMoldovei, Munteniei, Podiºul ºi DepresiunileTransilvaniei (Þara Oaºului), Dealul Cetãþii– Lempeº (Jud. Braºov), instalatã uneoride-a lungul râurilor din zona colinarã,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 40A0* Subcontinentalperi-Pannonic scrubEMERALD: 31.8B1 Pannonic and sub-Pannonic thicketsCORINE: 31.8B South-eastern sub-Mediterranean deciduous thicketsPAL.HAB: 31.8B131 Peri-Pannonichawthorn-blackthorn scrub EUNIS: F3.112 Blackthorn-privet scrubAsociaþii vegetale: Euonymo –Prunetum spinosae (Hueck 1931) Tx.1952 em. Pass. et Hoffim. 1968 (Syn.:Pteridio – Crataegetum monogynaeRaåiu et Gergely 1979).

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8 Western Eurasian thicketsCORINE: 31.872 Shrubby clearings(Sambuco-Salicion)PAL.HAB: 31.8B131 Peri-Pannonichawthorn-blackthorn scrub EUNIS: F3.24 Subcontinental andcontinental deciduous thicketsAsociaþii vegetale: Sambucetum nigraeOberd. et al. 1967, Sambucetum nigraeauct. rom. non Moor 1967.

Page 93: Habitatele Din Romania

100

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

secundar în locul pãdurilor de gorun (Q. petraea) sau carpineto-gorunetelor.

Suprafeþe: Mai puþin extins ca Pruno-Crataegetum de silvostepã. Total < 100 ha.

Staþiuni: Altitudinea 300–800 m. Clima:T = 8,5–6,00C, P = 650–850 mm anual cudiferenþe de la E spre V. Relief: versanþicu înclinare medie. Roci: vulcanice ºimetamorfice. Soluri: luvosoluri.

Structura: Fitocenoza se dezvoltãsecundar, dupã defriºarea pãdurilor zonale(Quercus petraea, Carpinus betulus), decele mai multe ori speciile edificatoare fiindcele care au alcãtuit stratul subarbustival pãdurii: Crataegus monogyna, Rosacanina, Cornus sanguinea, Evonymusverrucosus, Ligustrum vulgare, Viburnumlantana. Prunus spinosa, deºi prezent, estemai puþin cantitativ ºi este reprezentat despecia tipicã. Speciile din aceastã fito-cenozã sunt mai ales eurasiatice, europene,central europene. Sub aspect ecologicsunt mezoterme, moderat acidofile iarafinitãþile pentru factorul hidric, se modi-ficã dupã cum tufãriºul se dezvoltã în parteainferioarã sau cea mediu-superioarã apantei, deci variazã de la cele mezofile lacele mezo-xerofile. Înãlþimea stratuluiarbustiv depãºeºte 3 m dar acoperirea luieste redusã, 40–45%, lãsând posibilitateadezvoltãrii unui strat al ierburilor bine înche-gat. Stratul arbustiv cuprinde frecventspeciile de arbori în stadiul de nuieliº,Alnus glutinosa în zonele mai umede ºiBetula pendula în zonele mai uscate ºimult tãiate de localnici. Stratul ierburilor,cu acoperire de 100%, este alcãtuit domi-nant din graminee (Festuca rubra, Agrostiscapillaris, Vulpia myuros), diversificat demulte dicotiledonate, dar cu participareredusã; local se dezvoltã pâlcuri alcã-tuite de feriga Pteridium aquilinum, cepoate ocupa pânã la câþiva metri pãtraþifiecare pâlc ºi se ridicã deasupra stra-tului de ierburi pânã la 1,5 m. Adeseori,un strat intermediar ca înãlþime, bine extinsîn suprafaþã, formeazã tufele subarbustivede Rubus idaeus ºi Rubus hirtus.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Prunus spinosa, Crataegus monogyna.Specii caracteristice: Crataegus mono-gyna, Evonymus verrucosus, Betulapendula, Prunus spinosa, Rosa canina,Cornus sanguinea, Cytisus nigricans, Alnusglutinosa, Pteridium aquilinum, Hype-ricum perforatum, Betonica officinalis,Ligustrum vulgare, Viburnum lantana,Clematis vitalba. Alte specii importante:Carpinus betulus, Rubus idaeus, Rubushirtus, Galium verum, Fragaria vesca,Myosotis sylvatica, Hieracium umbellatum,Dianthus armeria, Q. petraea, Festucarubra, Agrostis capillaris, Vulpia myuros.

Valoare conservativã: redusã, habitatulse reface dintr-o structurã de tufãriº,protejat Emerald, într-una forestierã.

Literaturã selectivã: Raþiu et Gergely1979; Popescu et Sanda 2000.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3122Tufãriºuri ponto-panonice deporumbar (Prunus spinosa) ºipãducel (Crataegus monogyna)

Rãspândire: Podiºurile Dobrogei deNord ºi Sud, câmpia ºi podiºurile din

Corespondenþe:

NATURA 2000: 40A0* Subcontinentalperi-Pannonic scrubEMERALD: 31.8B1 Pannonic and sub-Pannonic thicketsCORINE: 31.8B3 South-eastern sub-MediterraneanPAL.HAB: 31.8B131 Peri-Pannonichawthorn-blackthorn scrub EUNIS: F3.241 Central Europeansubcontinental thicketsAsociaþii vegetale: Pruno spinosae –Crataegetum Soó (1927) 1931 (Syn.:Prunetum moldavicae Dihoru (1969)1970, Rubo caesii – Prunetum spinosaeRaþiu et Gergely 1979).

Page 94: Habitatele Din Romania

101

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Moldova de Nord ºi Sud, Þara Oaºului,Câmpia ºi Podiºul Transilvaniei, CâmpiaRomânã, în silvostepã ºi zona pãdurilorde stejari de câmpie.

Suprafeþe: fâºii de tufãriºuri, de la 200–500 m2, alternând cu pãduri ºi tere-nuri agricole sau pajiºti uscate, totalizândcele mai mari suprafeþe ale vegetaþiei detufãriºuri. Total > 10.000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 40–500 m. Clima: T = 10,5–7,50C, P = 400–800 mm anual.Relief: depresiuni mici în câmpie, panteînsorite cu înclinare redusã. Roci: de obiceipe depozite de loess dar ºi pe locuripietroase marne, gresii. Solurile: de tipurivariate, în general profunde, neutre sau slabacide-alcaline, cernoziomuri în silvostepã,sau eutricambosoluri, cu hidratare defi-citarã, mai ales la sfârºitul verii.

Structura: Fitocenozele se instaleazã,de obicei, pe locurile defriºate, chiar ºi însilvostepã, în locul pãdurilor de stejar(Quercus pubescens, Q. pedunculiflora,Q. robur) ºi atunci rãmân cu compoziþiadin pãdure. Ele se formeazã ºi pe tere-nuri bãtãtorite, între culturi, în crovuri saude-a lungul pâraielor temporare sau lamarginea pãdurilor. Speciile sunt, înmajoritate, eurasiatice, cu elemente mainumeroase sudice, în special în Dobrogea;sunt termofile, xerofile, mezotrofe. Stratularbuºtilor este dominat de speciile caracte-ristice ordinului ºi alianþei (Prunus spinosaºi Crataegus monogyna), deosebit dedense, realizând aspectul unui desiº denepãtruns, cu o acoperire de 100%.Diversitatea stratului este mare ºi variazãmult din zona de silvostepã, unde pot apareJasminum fruticans, Amygdalus nanasau Prunus fruticosa, alãturi de Prunusspinosa var. dasyphylla spre cele depãduri de câmpie ºi chiar de luncã, undese dezvoltã Evonymus verrucosus, Evo-nymus europaea, Rosa canina, Cornussanguinea sau Cornus mas, Rhammuscathartica sau Ligustrum vulgare. Înãlþimeastratului arbustiv ajunge de regulã la 1,5–2 m în silvostepã dar, se ridicã ºi

pânã la 3,5–4 m în zonele mai umede dinCâmpia Românã. Productivitatea stratuluiarbustiv este de 3,66 t/ha/an materialvegetal, iar biomasa suprateranã este de74,5 t/ha. Stratul ierburilor este maidezvoltat spre limitele tufãriºurilor, dato-ritã umbririi mari interioare ºi este compusatât din specii de pãdure: Vicia tenuifolia,Bromus inermis, Origanum vulgare, Aspa-ragus verticillata, cât ºi din specii de pajiºte:Festuca valesiaca, Poa angustifolia, Poabulbosa, Dactylis glomerata, Agropyronrepens, Agrimonia eupatoria, Phleumphleoides, Teucrium chamaedrys, Cala-mintha clinopodium.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Prunus spinosa, Crataegus mono-gyna. Specii caracteristice: Prunus spi-nosa, Crataegus monogyna. Alte speciiimportante: Rubus caesius, Rosa canina,Evonymus verrucosus, Pyrus pyraster,Ligustrum vulgare, Rhamnus cathartica,Humulus lupulus, Clematis vitalba, Cornussanguinea, Evonymus europaeus, Rosagallica, Veronica chamaedrys, Plantagomedia, Jasminum fruticans, Amygdalusnana, Prunus fruticosa, Cornus mas, Viciatenuifolia, Bromus inermis, Origanumvulgare, Asparagus verticilatus, Festucavalesiaca, Poa angustifolia, Poa bulbosa,Dactylis glomerata, Agropyron repens,Agrimonia eupatoria, Phleum phleoides,Teucrium chamaedrys, Calamintha clino-podium.

Valoare conservativã: moderatã, habitateprioritare Emerald.

Literaturã selectivã: Mihai 1971; Burdujaet Horeanu 1969; Popescu et al.1984;Pãun 1966; Schneider-Binder 1972;Sãmãrghiþan 2001; Pop et al 1978; Raþiuet Gergely 1979; Horeanu 1981; Horeanuet Horeanu G. 1981; Mihai 1971; Popescuet Sanda 2000; Dihoru et al. 1970, 1973;Aniþei L. 2001; Borza 1959; Paucã-Comãnescu et al. 2004.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

Page 95: Habitatele Din Romania

102

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3123Tufãriºuri sud-est carpatice de liliac(Syringa vulgaris) cu Genista radiata

Rãspândire: Podiºul Mehedinþi, PiatraCloºanilor, în etajul fagului.

Suprafeþe: 20 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1100–1350 m. Clima:T = 4,2–3,40C, P = 900–1200 mm, modifi-catã de curenþii calzi de la vest. Relief:

versanþi stâncoºi cu înclinaþie mare-mode-ratã. Roci: calcare cenuºii. Soluri: rendzinãnegricioasã, adesea numai în crãpãturilestâncilor, neutru-slab alcalin (pH = 6–7,5).

Structura: Fitocenoza este un fragmentde vegetaþie submediteraneanã, edificatãde specii majoritar sudice ºi sud-estice(44%), dacice ºi subendemice (7%), termo-file, xerofile calcifile situate la altitudinemare pentru acestea. Stratul arbuºtilor estecompus din Syringa vulgaris de înãlþimefoarte micã, nu depãºeºte 1 m, împreunãcu Cotinus coggyria, Cotoneaster nebro-densis, Sorbus borbasii, Fraxinus ornusºi din subarbuºti de 20–40 cm: Genista(Cytisanthus) radiata, Daphne blagayana,Daphne mezereum, Teucrium montanum,Teucrium chamaedrys. Stratul ierburiloreste foarte divers, alcãtuit din aproape 80de specii, mai abundente fiind unele speciide stâncãrie: Draba lasiocarpa, Silenesaxifraga, Cerastium banaticum, Geraniummacrorrhizum. O notã aparte aduc spe-

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8B South-eastern deciduousthicketsCORINE: 31.8B3 Greek sub-Mediterraneandeciduous thicketsPAL.HAB: 31.8B322 Danubian lilac thicketsEUNIS: F3.2432 Moesian liliac thicketsAsociaþii vegetale: Syringo – Genistetumradiatae Maloº 1972.

Tufãriº de porumbar (Prunus spinosa) ºi pãducel (Crataegus monogyna)

Page 96: Habitatele Din Romania

103

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

ciile xerofile: Stipa pulcherrima, Bromusfibrosus, Festuca xanthina. Fitocenozaîn ansamblu realizeazã o acoperire mare,de 70–90%.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Syringa vulgaris, Genista radiata. Speciicaracteristice: Syringa vulgaris, Genistaradiata, Dianthus henteri, Cotinus coggyria,Daphne blagayana, Thesium bavarum.Alte specii importante: Cotoneaster nebro-densis, Sorbus borbasii, Fraxinus ornus,Daphne mezereum, Teucrium montanum,Teucrium chamaedrys, Draba lasiocarpa,Silene saxifraga, Cerastium banaticum,Geranium macrorrhizum, Stipa pulche-rrima, Bromus fibrosus, Festuca xanthina.Specii endemice: Dianthus henteri, Atha-manta hungarica, Primula auricula ssp.serratifolia.

Valoare conservativã: foarte mare;habitat puþin extins, probabil endemic ºiincluzând câteva specii endemice ºi deo-sebit de rare.

Literaturã selectivã: Maloº 1972.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3124Tufãriºuri sud-est carpatice deliliac (Syringa vulgaris) cuAsplenium-ruta-muraria

Rãspândire: Carpaþii Occidentali ºiSubcarpaþii Meridionali:

Suprafeþe: reduse. Total < 100 ha.

Staþiuni: Altitudine: 200–1100 m. Clima:T = 10,0-–5,00C, P = 650–1050 mm,conform climatului general sunt puternicmodificate de microclimat, în special închei, prin orientarea lor vesticã sau sud-vesticã ºi prin producerea inversiunilortermice. Relief: versanþi abrupþi, pereþiverticali stâncoºi, cu orientare S, SV, SE,de-a lungul apelor. Roci: calcare. Soluri:roca mamã la suprafaþã reprezintã caracte-ristica staþiunii, lipsa solului totalã sauapariþia între stânci a unor protorendzineîn proporþie foarte redusã.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii eurasiatice, europene, cu numeroaseelemente sudice, subtermofile, mezo-xerofile, calcifile. Cu tot caracterul ei relictar,este o fitocenozã cu aspect pionier, dato-rat compoziþiei floristice. Fitocenoza sedezvoltã ca un tufãriº (deºi edificatorii potcreºte în alte habitate ca arbori) fiind domi-nat de tufe rãzleþe de Syringa vulgaris,Fraxinus ornus, Cotinus coggygria ºi Carpi-nus orientalis. Înãlþimea stratului este de2–3 m, cu acoperire de 40–60%. Stratulierburilor este caracteristic stâncãriilorcalcaroase, expuse prelungit la soare, ca:Ceterach officinarum, Draba lasiocarpa,Sesleria filifolia, Cephalaria laevigata,Helianthemum canum.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Syringa vulgaris, Fraxinus ornus, Carpi-nus orientalis. Specii caracteristice: Syringavulgaris, Silene petraea, Micromeriapulegium, Asplenium ruta-muraria, Moeh-ringia muscosa, Ceterach officinarum,Sorbus borbasii, Sesleria filifolia, Fraxinusornus, Cotinus coggyria. Alte speciiimportante: Draba lasiocarpa, Cephalarialaevigata, Helianthemum canum. Speciiendemice: Sorbus borbasii, Micromeriapulegium.

Valoare conservativã: mare; habitate rareîn România cu specii subendemice ºi rare.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8B South-easterndeciduous thicketsCORINE: 31.8B3 Greek sub-Mediterranean deciduous thicketsPAL.HAB: 31.8B322 Danubian lilac thicketsEUNIS: F3.2432 Moesian liliac thicketsAsociaþii vegetale: Asplenio – Syringetumvulgaris Jakucs et Vida 1959.

Page 97: Habitatele Din Romania

104

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Literaturã selectivã: Schrött 1972; Boºcaiu1971; Roman N. 1974; Mãgãlie 1970.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3125Tufãriºuri sud-est carpatice deSorbus dacica

Rãspândire: Carpaþii Occidentali (MunþiiTrascãu – Piatra Pleºoii), etajul fagului.Specia mai este citatã în România ºi dinMunþii Bihor, Muntele Mare, Munþii Metaliferiprecum ºi din Carpaþii Meridionali (MunþiiMehedinþi ºi Vâlcan).

Suprafeþe: foarte restrânse, < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine 1100 m. Climã: T = 5,00C;P = 900 mm. Relief: versanþi montani cuînclinaþie mare, expoziþie S ºi SV, intensînsorite. Roci: grohotiºuri calcaroase, crista-line, mobile, fixate sub acþiunea tufãri-ºului. Soluri: rendzine humifere cu multschelet, intercalate cu stâncãrii calcaroase.

Structura: Fitocenoza instalatã într-ozonã de pãduri xerofile este edificatã deSorbus dacica, cu habitus de arbust; estespecie endemicã, subtermofilã, xerofilã,calcifilã. Stratul arbustiv este bine dezvoltat,cu acoperire de 40%. Codominant esteCorylus avellana dar sporadic apar ºiindivizi de Fagus sylvatica, Sorbus aucu-paria, Acer pseudoplatanus, toþi de talie

scundã, slab conformaþi ºi cu vârfurileuscate. Înãlþimea stratului de arbuºtivariazã între 3–6 m, dar vârfurile lor suntuscate, fenomen tipic pentru toate forma-þiunile lemnoase dezvoltate în zonã, pestâncãrii. Atragene alpina este prezentã,ca singura specie de lianã din aceastãfitocenozã. Stratul ierburilor este binedezvoltat, dominat de Carex humilis înso-þit de numeroase specii de pajiºti ºi pãduride stâncãrie (Carex digitata, Sesleria rigida,Coronilla varia, Campanula rapuncu-loides, Iris ruthenica, Valeriana tripteris.Acoperirea stratului ierburilor este de 60%.Cele mai importante sunt însã compo-nentele endemice (Sorbus dacica ºi Aquile-gia nigricans ssp. subscaposa, Helicto-trichon decorum, Viola joói, Thymuscomosus) ºi cele subendemice (dacice),ca Sesleria rigida, Aconitum moldavicum,Melampyrum bihariense; acestea dau uncaracter local, endemic tufãriºului, el fiinddiferit de toate celelalte asociaþii lemnoasede stâncãrii.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Sorbus dacica, Corylus avellana. Speciicaracteristice: Sorbus dacica, Carexhumilis, Corylus avellana, Sesleria rigida,Sorbus aucuparia. Alte specii importante:Fagus sylvatica, Acer pseudoplatanus,Atragene alpina, Carex digitata, Coronillavaria, Campanula rapunculoides, Iris ruthe-nica, Valeriana tripteris, Aconitum molda-vicum, Melampyrum bihariense. Speciiendemice: Sorbus dacica, Aquilegia nigri-cans ssp. subscaposa, Viola joói, Thymuscomosus, Helictotrichon decorum.

Valoare conservativã: foarte mare;habitat endemic, rar ºi incluzând unnumãr important de specii endemice ºisubendemice.

Literaturã selectivã: Gergely 1962.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8B South-eastern deciduousthicketsCORINE: 31.8B South-eastern deciduousthicketsPAL.HAB: 31.8B141 Dacian service treethicketsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Cariceto humilis –Sorbetum dacicae Gergely 1962.

Page 98: Habitatele Din Romania

105

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3126Tufãriºuri sud-est carpatice demojdrean (Fraxinus ornus)

Rãspândire: Carpaþii Occidentali, lalimita între etajul gorunului / fagului.

Suprafeþe: Total < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 450–640 m. Climã: T = 8,0–7,20C, P = 750–825 mm. Relief:versanþi montani cu înclinaþie mare(30–800), expoziþie sudicã, SE, SV. Roci:calcaroase. Soluri: rendzine, pe stânci demãrimi variabile, cu grosimi reduse,uneori chiar absent, bogate în humus.

Structura: Fitocenoza este edificatã deun relict terþiar mediteranean Fraxinusornus, iar celelalte specii sunt eurasiatice,europene, cu multe specii sudice (26,6%),termofile, mezo-xerofile, calcifile. Stratulsuperior este dominat de Fraxinus ornus(cunoscut în alte asociaþii numai în pro-porþii mai reduse) fiind însoþit constant deCornus sanguinea ºi sporadic de Crataegusmonogyna, Rosa canina, Evonymus verru-cosus. Înãlþimea stratului variazã între5–8 m, coroanele exemplarelor componentefiind rãsfirate, cu numeroase ramuri. Habi-tusul lor este arborescent. Stratul ierbu-rilor este bogat în specii (49, dintre care31 sunt rare). Acoperirea stratului estevariabilã între 15–65%, mai frecvent fiind

întâlnite cele de stâncãrie: Asplenium tricho-manes, Phyllitis scolopendrium, Polypo-dium vulgare, Fagopyrum convolvulus,Arabis turrita, Cardaminopsis arenosa,Sedum maximum, dar ºi unele speciinemorale, Lathyrus venetus, Geraniumrobertianum.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fraxinus ornus. Specii caracteristice:Cornus mas, Fraxinus ornus. Alte speciiimportante: Syringa vulgaris, Scabiosabanatica, Campanula grossekii, Campa-nula divergens, Cotinus coggygria, Evo-nymus latifolia, Rhamnus tinctoria, Sileneitalica, Piptatherum virescens, Evonymusverrucosus, Crataegus monogyna, Quercuscerris, Polygonatum odoratum, Primulaveris, Melittis melissophyllum, Sedummaximum, Lychnis coronaria, Cynanchumvincetoxicum, Aremonia agrimonioides,Poa nemoralis, Brachypodium sylvaticum,Lithospermum purpureocaeruleum, Campa-nula persicifolia, Galium schultesii, Tiliacordata, Tilia platyphyllos, Corylus avellana,Sorbus torminalis, Staphylea pinnata,Clematis vitalba, Hedera helix, Melicauniflora, Dentaria bulbifera, Carex sylva-tica, Galium mollugo, Orchis masculassp. signifera, Geranium robertianum,Isopyrum thalictroides, Lathyrus vernus,Mercurialis perennis, Lamium galeobdolon,Phyllitis scolopendrium, Mycelis muralis,Galanthus nivalis, Melica nutans, Carexbrevicollis, Cornus sanguinea, Rosacanina, Asplenium trichomanes, Polypo-dium vulgare, Fagopyrum convolvulus,Arabis turrita, Cardaminopsis arenosa.

Valoare conservativã: mare, habitat rar.

Literaturã selectivã: Pop et Hodiºan 1964;Peia 1978.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 31.8B South-eastern deciduousthicketsCORINE: 31.8B South-eastern sub-Mediterranean deciduous thickets (schibljak)PAL.HAB: 31.8B Balkano – Hellenicdeciduous thicketsEUNIS: F3.2431 Moesian oriental hornbeamthicketsAsociaþii vegetale: Corno – Fraxinetum orniPop et Hodiºan 1964.

Page 99: Habitatele Din Romania

106

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3127Tufãriºuri sud-est carpatice deliliac (Syringa vulgaris) ºimojdrean (Fraxinus ornus)

Rãspândire: Carpaþii Occidentali ºiSubcarpaþii Meridionali, Defileul Dunãrii.

Suprafeþe: restrânse, 10–100 ha.

Staþiuni: Altitudine 200–1105 m. Climã:T = 10,0–5,00C, P = 650–1050 mm, modifi-catã microclimatic, în sensul creºteriitemperaturii ºi uscãciunii aerului. Relief:baza versanþilor sau pe platouri, imediatdeasupra lor. Roci: calcare, marno-calcareintercalate, gresii calcaroase. Soluri: prelu-vosol sau terra rosa tip rendzinã, în stratsubþire dar continuu, cu mult schelet.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii majoritar meridionale, xerotermofile,calcifile ºi numeroase specii endemice.Edificatorii sunt Syringa vulgaris, Fraxinusornus, Carpinus orientalis, alãturi de caremai apar Sorbus aria, Sorbus cretica,Viburnum lantana, în stratul arbustiv. Înunele fitocenoze apare Crataegus mono-gyna sau Juniperus communis cuabundenþã sporitã, fiind considerate codo-minante, uneori faciesuri aparte. Deasuprastratului arbustiv sunt exemplare rãzleþeºi relativ scunde de Corylus colurna, Tiliatomentosa, Quercus dalechampii ºiJunglans regia – spontan. Înãlþimea variazã

între 6–8 m. Sub acestea se dezvoltã unstrat arbustiv scund, dominat îndeosebide Cotinus coggygria. Stratul ierburilorcuprinde numeroase specii, frecvente fiindHelleborus odorus, Melittis melissophyllum,Lithospermum purpureocaeruleum, Satu-reja kitaibelii, Physocaulis nodosa, Festucavalesiaca, Brachypodium pinnatum, Galiumerectum. Acoperirea vegetaþiei este variabilãdar în general redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Syringa vulgaris, Fraxinus ornus, Carpi-nus orientalis. Specii caracteristice: Fraxi-nus ornus, Syringa vulgaris, Cotinuscoggygria. Alte specii importante: Cytisusciliatus, Quercus cerris, Stachys recta,Silene otites, Campanula alpina, Hype-ricum perforatum, Campanula sibiricassp. divergens, Ceterach officinarum,Dianthus giganteus, Tamus communis,Evonymus latifolia, Coronilla emerus,Cotoneaster nebrodensis, Acer monspe-ssulanum, Myrrhoides nodosa, Erysimumsaxosum, Fritillaria montana, Echinopsbanaticus, Coronilla varia, Fragaria viridis,Anthemis tinctoria, Cytisus nigricans,Valeriana officinalis, Viola hirta, Asteramellus, Sorbus aria, Sorbus cretica,Viburnum lantana, Crataegus monogyna,Juniperus communis, Corylus colurna,Tilia tomentosa, Quercus dalechampii,Junglans regia, Helleborus odorus, Melittismelissophyllum, Lithospermum purpureo-caeruleum, Satureja kitaibelii, Physocaulisnodosa, Festuca valesiaca, Brachypodiumpinnatum, Galium erectum. Specii ende-mice: Sorbus borbasii, Dianthus banaticus,Dianthus kitaibelii.

Valoare conservativã: mare, habitatulcuprinde specii endemice de Dianthus.

Literaturã selectivã: Boºcaiu et al. 1971;Resmeriþã 1972; Sanda et Popescu 1972;Roman 1974; Sanda et Popescu 1991;Pãun et al. 1970; Hodiºan 1976; ªuteu etFaur 1976; Peia 1981; Peia 1978; Boºcaiu1971; Bujorean et al.1975.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 31.8B South-easterndeciduous thicketsCORINE: 31.8B South-eastern sub-Mediterranean deciduous thicketsPAL.HAB: 31.8B3222 Lilac manna ashthicketsEUNIS: F3.2431 Moesian oriental hornbeamthicketsAsociaþii vegetale: Syringo – Fraxinetumorni Borza 1958 em. Resmeriþã 1972(Syn.: Syringeto – Fraxinetum ornicoryletosum colurnae Borza 1958).

Page 100: Habitatele Din Romania

107

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3128Tufãriºuri balcanice de pãliur(Paliurus spina-christi)

Rãspândire: Podiºul Dobrogei de Nord,Podiºul Dobrogei de Sud, Câmpia Aradului,Mehedinþi, Câmpia Burnazului, în silvostepã.

Suprafeþe: restrânse la 20–200 m2

alternând cu vegetaþie forestierã ºi pajiºtistepice; < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 30–300 m. Climã: T = 10,70C, P = 420 mm cu amplitudinetermicã anualã mai redusã. Roci: calca-roase. Relief: câmpie sau podiº pe coasteabrupte ºi însorite între vãi. Soluri: cerno-ziomuri superficiale, rendzine.

Structura: Fitocenoza este dominatã deelemente submeditaraneene, pontice ºibalcanice, termofile, xerofile, neutrofile.Stratul arbustiv este alcãtuit din Paliurusspina-christi alãturi de care se dezvoltãCerasus mahaleb, Ligustrum vulgare,Pyrus pyraster, Ulmus minor sau Cornusmas, ajungând la 1,5–2 m înãlþime. Spe-ciile ierboase sunt cu deosebire cele depajiºti stepice, mai rar de rariºti de pãduri,dar edificatoare sunt Bothriochloa ischae-mum, Koeleria gracilis, Satureja caerulea,Teucrium chamaedrys, Teucrium polium;

caracteristice sunt tufele de Asphodelinelutea ºi Paeonia peregrina.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Paliurus spina-christi, Ligustrum vulgare,Cornus mas. Specii caracteristice:Asphodeline lutea, Paliurus spina-christi.Alte specii importante: Jasminum fruticans,Crataegus monogyna, Asparagus vertici-llatus, Salvia ringens, Genista sessilifolia,Opopanax bulgaricus, Achillea clypeolata,Carpinus orientalis, Cerasus mahaleb,Fraxinus ornus, Cotinus coggygria, Ononiscolumnae, Coronilla scorpioides, Achilleacoarctata, Cytisus nigricans, Dianthusgiganteus, Silene otites, Paeonia peregrina,Orchis simia, Carex hallerana, Pyruselaeagrifolia, Pyrus pyraster, Ulmusminor, Bothriochloa ischaemum, Koeleriagracilis, Satureja caerulea, Teucriumchamaedrys, Teucrium polium, Paeoniaperegrina.

Valoare conservativã: mare; habitat rarîn România, periclitat, incluzând speciirare ºi ocrotite în România.

Literaturã selectivã: Cristurean etÞeculescu 1970; Dihoru 1970.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3129Tufãriºuri balcanice de iasmin(Jasminum fruticans)

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8B South-eastern deciduousthicketsCORINE: 31.8B3 Greek sub-Mediterraneandeciduous thicketsPAL.HAB: 31.8B3 Balkano-Hellenicdeciduous thickets; 31.8B731 WesternPontic jasmine scrub (1996)EUNIS: F3.243 Balkano-Hellenic deciduousthicketsAsociaþii vegetale: Rhamno catharticae –Jasminetum fruticantis (Mihai et al. 1964)Mititelu et al. 1993.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8B South-eastern deciduousthicketsCORINE: 31.8B3 Greek sub-Mediterraneandeciduous thicketsPAL.HAB: 31.8B33 Moesian Christ’sthorn brush; 318B732 Thracian Christ’sthorn brush (1996)EUNIS: F3.2433 Moesian Christ’s thornbrushAsociaþii vegetale: Asphodelino luteae –Paliuretum Sanda, Popescu 1999 (Syn.:Paliureto-Crataegetum monogynaeCristureanu et Þeculescu (1968) 1970,Paliuretum spinae-christi (Borza 1931)Dihoru (1969) 1970, Asphodelinetumluteae Dihoru 1970).

Page 101: Habitatele Din Romania

108

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Rãspândire: Podiºul Dobrogean de Nord,Podiºul Casimcea, Dobrogea de Sud, însilvostepã.

Suprafeþe: 50–100 m2, fragmentar distri-buitã în zone de câmpie ºi podiºuri joase;< 10 ha.

Staþiuni: Altitudine 50–100 m. Climã: T = 10,70C; P = 400 mm. Relief: pantestâncoase, însorite, cu expoziþie sudicã,cu înclinaþie mare. Roci: calcare. Soluri:cernoziomuri, uneori superficiale pe rocãla zi.

Structura: Fitocenoza este alcãtuitã,îndeosebi, din specii mediteraneene,pontice ºi balcanice, xerofile, termofile,calcifile. Se diferenþiazã în douã straturi.Tufele de Jasminum fruticans ajungândla înãlþimi de 1,5–3 m, sunt însoþite deCrataegus monogyna, Rhamnus cathartica,Cornus mas, Rosa canina. Diversitateastratului de arbuºti este mare ºi includespecii de arbori tipici pentru pãdurile desilvostepã, dar cu înãlþimi mai reduse(Fraxinus ornus, Carpinus orientalis).Stratul ierburilor este dominat de speciilede graminee stepice dar ºi de speciile destâncãrii ºi pãdure (Chrysopogon gryllus,Asparagus verticillatus, Lithospermumpurpurocaeruleum).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Jasminum fruticans, Crataegus monogyna,Rosa canina. Specii caracteristice: Jasmi-num fruticans, Rhamnus cathartica,Rhamnus tinctoria. Alte specii importante:Lithospermum purpurocaeruleum, Carpi-nus orientalis, Cotinus coggygria, Fraxi-nus ornus, Piptatherum virescens, Ajugalaxmanni, Asparagus verticilatus,Convolvulus cantabrica, Chrysopogongryllus, Dictamnus albus, Ferulagomeoides, Lychnis coronaria, Cerasusmahaleb, Quercus cerris, Quercuspubescens, Scutellaria altissima, Tamuscommunis, Tragopogon dubius, Acer

tataricum, Cornus mas, Evonymus verru-cosus, Cornus sanguinea, Crataegusmonogyna, Ligustrum vulgare, Pyruspyraster, Tanacetum corymbosum, Tiliatomentosa, Ulmus minor, Fraxinus ornus.

Valoare conservativã: mare; habitat rarîn România, periclitat.

Literaturã selectivã: Mihai et al. 1994;Arcuº 1998.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3130Tufãriºuri ponto-panonice deviºinel (Cerasus fruticosa)

Rãspândire: Podiºurile Moldovei de Nordºi Centrale, Podiºul Transilvaniei ºi depre-siunile intramontane (Ciuc, Covasna,Braºov), Podiºurile Dobrogei de Nord,Bãrãganul Mostiºtei, Câmpia Gãvanu-Burdea, Câmpia Banatului, Aradului, însilvostepã ºi stepã.

Suprafeþe: fragmentare 100–200 m2, înmargini de pãdure, culturi agricole, pajiºtiuscate. Total < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 200–300 m. Clima: T = 9,8–8,60C, P = 450–500 mm, secetã

Corespondenþe:

NATURA 2000: 40A0* Subcontinentalperi-Pannonic scrubEMERALD: !31.8B1 Pannonic and sub-Pannonic thicketsCORINE: 31.8B1 Central European sub-Mediterranean deciduous thicketsPAL.HAB: 31.8B121 Peri-Pannonic groundcherry scrubEUNIS: F3.241 Central Europeansubcontinental thicketsAsociaþii vegetale: Crataego –Cerasetum (Prunetum) fruticosae Soó(1921) 1951.

Page 102: Habitatele Din Romania

109

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

prelungitã (80 zile). Relief: pante cu expo-ziþie SE, SV, cu înclinaþie micã (5–100).Roci: loessuri. Soluri: cernoziomuri.

Structura: Fitocenoza este alcãtuitã dinspecii sudice, termofile, xerofile. Stratularbustiv este dominat de Prunus fruticosa,Prunus spinosa var. dasyphylla ºi însoþitîn mai micã mãsurã de Crataegus mono-gyna, Rosa canina. Înãlþimea stratuluieste de 180–220 cm ºi acoperirea ajunge la90–95%. Stratul ierburilor este alcãtuit dingraminee diverse, cel mai bine reprezentatecantitativ fiind Elymus repens, E. hispida,Dactylis glomerata, Bromus inermis. Altespecii de ierburi mai numeroase suntTeucrium chamaedrys, Inula britannica,Vicia cracca, Asparagus tenuifolius.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Cerasus fruticosa, Prunus spinosa var.dasyphylla. Specii caracteristice: Cerasusfruticosa, Prunus spinosa var. dasyphylla.Alte specii importante: Crataegus mono-gyna, Rosa canina, Cornus mas, Cala-mintha clinopodium, Origanum vulgare,Teucrium chamaedrys, Coronilla varia,Amygdalus nana, Vicia cracca ssp. tenui-folia, Galium mollugo, Nonea pulla, Evony-mus verrucosus, Ligustrum vulgare,Rhamnus cathartica, Bromus inermis,Agrimonia eupatoria, Asparagus tenui-folius, Thalictrum minus, Elymus repens,E. hispida, Dactylis glomerata, Inula brita-nnica, Asparagus tenuifolius.

Valoare conservativã: mare; habitat rarîn România, periclitat, protejat Emerald.

Literaturã selectivã: Horeanu et HoreanuG. 1981; Dobrescu et al. 1969; Dobrescu1969; Schneider-Binder Erika 1972; MititeluD. 1975; Sanda et al 1980.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3131Tufãriºuri ponto-panonice demigdal pitic (Amygdalus nana)

Rãspândire: Podiºurile Moldovei deNord, Podiºurile Moldovei de Sud, PodiºulDobrogei de Nord, Podiºul Dobrogei deSud, Bãrãganul Mostiºtei, PiemontulOlteþului, Câmpia ºi SubcarpaþiiTransilvaniei, Depresiunea Fãgãraº,Depresiunea Braºov, DepresiuneaSibiului, în zona de silvostepã ºi a pãdu-rilor de stejar.

Suprafeþe: 100–300 m2, fragmentar întrealte tufãriºuri. Total < 100 ha.

Staþiuni: Altitudine de la cca 200 m înpodiºul Moldovei ºi pânã la 500 m înCâmpia Transilvaniei ºi Subcarpaþi sauzone de podiºuri joase. Clima: T =10,0–8,60C, P = 450–500 mm (500–600)anual cu secetã circa 85 de zile. Relief:fragmentat, cu versanþi înclinaþii pânã la350. Roci: marne argiloase. Soluri: carbo-natate, cernoziomuri carbonatice.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii sudice, termofile, xerofile. Stratularbuºtilor este dominat de Amygdalusnana (Prunus tenella), cu înãlþimi mici de

Corespondenþe:

NATURA 2000: 40A0* Subcontinentalperi-Pannonic scrubEMERALD: !31.8B1 Pannonic and sub-Pannonic thicketsCORINE: 31.8B1 Central European sub-Mediterranean deciduous thicketsPAL.HAB: 31.8B122 Peri-Pannonic dwarfalmond scrubEUNIS: F3.241 Central European subconti-nental thicketsAsociaþii vegetale: Prunetum tenellae Soó1946 (Syn.: Prunetum nanae Borza 1931,Amygdaletum nanae Soó (1927) 1959).

Page 103: Habitatele Din Romania

110

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

50–60 cm, ajungând în unele zone pânãla 1,5 m, fiind însoþit de Prunus spinosa,Crataegus monogyna. Acoperirea cu vege-taþie ajunge la 90–100%. Stratul ierboseste alcãtuit din numeroase graminee,cu dominanþã mare fiind Bromus inermis,Elymus repens, Elymus hispidus, Festucavalesiaca, Teucrium chamaedrys, Medi-cago falcata, Dactylis glomerata.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Amygdalus nana (Prunus tenella = Prunusnana). Specii caracteristice: Amygdalusnana (Prunus tenella = Prunus nana).Alte specii importante: Prunus spinosa,Crataegus monogyna, Pyrus pyraster,Rhamnus tinctoria, Rosa canina, Rosadumetorum, Linaria genistifolia, Verbascumlychnitis, Fragaria viridis, Thalictrum minus,Geranium sanguineum, Iris hungarica,Medicago falcata, Alyssum murale,Dictamnus albus, Cynanchum vince-toxicum, Nepeta pannonica, Trifoliumalpestre, Cytisus albus, Hypericum perfo-ratum, Inula hirta, Potentilla thuringiaca,Carex michelii, Origanum vulgare, Veronicateucrium, Vicia tenuifolia, Cytisus austria-cus, Bupleurum falcatum, Aster amellus,Bromus inermis, Elymus repens, Elymushispidus, Festuca valesiaca, Teucriumchamaedrys, Dactylis glomerata.

Valoare conservativã: mare; habitate rare,periclitate, incluse în protecþia Emerald.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1998;Danciu 1970; Schneider-Binder Erika 1972;Raþiu et al. 1966; Horeanu et Horeanu G.1981; ªuteu 1975; Roman 1994; Sârbu etal. 1995; Popescu et Sanda 2000; Borza1959; Cristea et al. 1998.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3132Tufãriºuri ponto-sarmantice deCaragana frutex

Rãspândire: în Dobrogea de Nord,Podiºul Babadag, în rariºtile de pãduri deQuercus pubescens Podiºul Dobrogeide Sud – Adam Clisi, Medgidia; CâmpiaBuzãului – Galbenu; Podiºul Covurluiului– Murgeni, Zapodeni; Podiºul CentralMoldovenesc – (Vaslui-Mânjeºti, ªtefancel Mare, Tanacu, Crasna); CâmpiaMoldovei – (Iaºi-Valea Lungã, Holboca);Subcarpaþii Moldovei Humuleºti (jud.Neamþ); Podiºul Sucevei – CâmpulungMoldovenesc, Depresiunea Rãdãuþi.

Suprafeþe: extrem de reduse. Total < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 200–300 m. Clima: T = 10,70C, P = 420 mm. Relief: versanþislab înclinaþi, platouri. Roci: calcaroase,depozite de loess. Soluri: rendzine,kastanoziomuri.

Structura: Fitocenoza este edificatã deCaragana frutex, specie arbustivã xero-termã, termofilã, continentalã. Înãlþimeaarbuºtilor ajunge pânã la un metru. Stratulierburilor este alcãtuit din speciile caracte-ristice pajiºtilor uscate alãturi de numeroasespecii din Chenopodietea – Secalietea.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Caragana frutex. Specii caracteristice:

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.8B South-eastern deciduousthicketsCORINE: 31.8B121 Central Europeansub-Mediterranean deciduous thicketsPAL.HAB: 31.8B712 Ponto-SarmaticCaragana steppe brushEUNIS: F3.2471 Ponto-Sarmatic steppebrushAsociaþii vegetale: Caragana frutexDihoru et al 1970.

Page 104: Habitatele Din Romania

111

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Caragana frutex. Alte specii importante:Orlaya grandiflora, Veronica jacquini,Bromus inermis.

Valoare conservativã: foarte mare; habitatextrem de rar, periclitat de lucrãrile agricole.

Literaturã selectivã: Dihoru et al 1970.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3133Tufãriºuri de cãtinã albã(Hippophaë rhamnoides)

Rãspândire: Subcarpaþii Moldovei ºiMunteniei (între Olt ºi Bistriþa) din etajulnemoral pânã în zona silvostepei (în est).

Suprafeþe: 800 ha în Subcarpaþii decurburã (natural ºi plantat) ºi mai puþin înrest. Total > 1000 ha.

Staþiuni: Altitudine 150–900 m. Clima: T = 10,5–5,50C ºi P = 600–850 mmanual, cu perioadã lungã de strãlucire asoarelui. Relief: colinar, cu fragmentarelongitudinalã ºi transversalã, înclinareapantei moderatã-mare ºi expoziþiavariabilã. Roci: psamito-pelitice, cusuccesiune de marne, argile nisipoase,nisipuri. Soluri: adesea puternic erodate,eutricambosoluri, preluvosoluri, luvosoluri,rar pseudorendzine cu orizontul A distrus.

Structura: Fitocenoza este instalatãsecundar, dupã defriºarea pãdurilor de fag,gorun sau amestecuri, este edificatã despecii nemorale, mezoterme, mezofile darºi mezoxerofile, suportã solurile erodate,fãrã orizont organic. Hippophaë rhamnoi-des, specia caracteristicã ºi edificatoareare sistemul radicular superficial, dar extinsºi în simbiozã (nodozitãþi). Stratul de arbuºti,în fitocenoza maturã, este dominat de speciacaracteristicã ºi edificatoare, alãturi de care,Crataegus monogyna ºi Rosa canina, suntbine reprezentate; mai apar Frangula alnus,Rhamnus tinctoria, Cornus sanguinea, Evo-nymus verrucosus dar ºi puieþi ºi nuieliºde la speciile de arbori ce au format pãdu-rile zonale. În stadii evoluate, când arboriidepãºesc ca înãlþime stratul de arbuºti,eliminã pe Hippophaë rhamnoides, deose-bit de exigentã la prezenþa iluminãrii solareputernice. Acoperirea stratului este de75–100%, cu desiºuri greu de strãbãtut(1,8–2,2 tufe/100 m2, fiecare cu 8–12 rami-ficaþii) ajungând la 3,5 m înãlþime. Stratulierburilor este dominat de unele speciiforestiere rãmase pe sol, dar ºi de celedin pajiºti uscate colinare: Poa angustifolia,Festuca rupicola, Carex humilis, Bothrio-chloa ischaemum, Dorycnium herba-ceum, Elymus repens, Origanum vulgare,Euphorbia amygdaloides, Tussilago farfara.Acoperirea stratului este de 15–20%.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Hippophaë rhamnoides, Cytisus nigri-cans. Specii caracteristice: Hippophaërhamnoides, Calamagrostis epigeios,Cytisus nigricans. Alte specii importante:Prunus spinosa, Crataegus monogyna,Rosa canina, Origanum vulgare, Ligustrumvulgare, Rhamnus cathartica, Clematisvitalba, Calamintha clinopodium, Coronillavaria, Quercus petraea, Acer campestre,Brachypodium pinnatum, Carex humilis,Lithospermum purpureocaeruleum, Fagus

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31.1 European wet heathsCORINE: 31.8F Mixed scrub woodland PAL.HAB: 31.8B722 Ponto-Sarmatic seabuckthornEUNIS: –Asociaþii vegetale: Hippophaëtum rhamno-ides Borza 1931 (Syn.: Hippophaëtum Issler1924).

Page 105: Habitatele Din Romania

112

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

sylvatica (juv.), Frangula alnus, Carpinusbetulus (juv.), Poa nemoralis, Violareichenbachiana, Cornus sanguinea,Evonymus verrucosus, Festuca rupicola,Bothriochloa ischaemum, Dorycniumherbaceum, Elymus repens, Euphorbiaamygdaloides, Poa angustifolia, Rhamnustinctoria, Tussilago farfara.

Valoare conservativã: redusã, stadii succe-sionale, uneori plantaþii cu rol antierozional.

Literaturã selectivã: N. ªtefan 1986;Parascan, Danciu 1975.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

Tufãriº de cãtinã albã (Hippophaë rhamnoides) pe terenuri degradate

Page 106: Habitatele Din Romania

113

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3401Pajiºti sud-est carpatice deAsperula capitata ºi Sesleria rigida

Rãspândire: Carpaþii Meridionali: MuntelePostãvaru, Mãgura Codlei, Munþii Leaota,Cheile Rudãriþei, Cheile Dâmboviþei, MunþiiBucegi, Munþii Piatra Craiului, Munþii Lotru,Valea Cãlineºti, Munþii Þarcu-Godeanu,Carpaþii Occidentali: Munþii Apuseni,Munþii Trascãu, Cheile Ordâncuºii,Cheile Crãciuneºti, Cheile Bulzeºti,Cheile Feneºului, Cheile Turului, Gilãu,Metaliferi, Munþii Bihorului, Munþii Scãriþa-Belioara, Cheile Runcu, Valea Someºului;în regiunea montanã.

Suprafeþe: de ordinul 100–500 ha.

Staþiuni: Altitudine: 450–1550 m. Clima:T = 7,8–30C; P = 800–1200 mm. Relief: seîntâlnesc frecvent pe rocile calcaroaseumbroase ºi semi-umbroase ºi semi-umbroase din etajul montan. Soluri:rendzine bogate în schelet ºi cu reacþiebazicã (pH = 7,3–8).

Structura: Cenozele sunt edificate deSesleria rigida ssp. rigida ºi Asperula capi-tala, element carpato-balcanic, ºi caracte-rizeazã aceste fitocenoze. Dintre speciileînsoþitoare sunt bine reprezentate ele-mentele caracteristice alianþei Seslerionrigidae Zól. 1939. Ca subasociaþii regio-nale sunt citate: prebiharicum (Csûrös,1958), samusense (Simon, 1965), olteni-cum (Ciurchea, 1970), buricium (Zólyomi,1939), biharicum (Csûrös, 1963), transsilva-nicum (Zólyomi, 1939, 1966), bucegicum(Beldie 1967).

Valoare conservativã: mare, habitatendemic.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Sesleria rigida, Asperula capitata. Speciicaracteristice: Asperula capitata, Sesleriarigida. Alte specii importante: Alyssumrepens, Saponaria bellidifolia, Centaureatriumfetii, Anthericum ramosum, Pediculariscomosa ssp. campestris, Helictotrichondecorum, Festuca xanthina, Saxifragamarginata, Bupleurum falcatum, Centaureaatropurpurea, Stipa eriocaulis, Dianthuspetraeus, Edrainthus graminifolius, Conio-selinum tataricum, Cnidium silaifolium,Seseli gracile, Seseli rigidum, Primulacolumnae, Aconitum anthora. Specii ende-mice: Dianthus spiculifolius, Thymuscomosus, Viola jooi.

Literaturã selectivã: Gergely 1957;Diaconescu F. 1973; Fink 1977; Boºcaiu1971; Gergely 1967; Raþiu et al. 1984;Pop 1971; Pop et Hodiºan 1967; Csürös-Káptalan 1962; Coldea 1974; Pop et al.1964; Morariu et al. 1967; Alexiu 1998;Sanda et al. 1996; Mihãilescu S. 2001;Coldea 1990, 1991; Coldea et al. 1997;Sanda et al. 2001; Sanda 2002.

Redactat: Simona Mihãilescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6170 Alpine and subalpinecalcareous grasslandsEMERALD: –CORINE: 36.4 Alpine and subalpine calci-philous grasslandsPAL.HAB 1999: 36.43921 East CarpathianSesleria-evergreen sedge grasslandsEUNIS: E4.4392 East Carpathian calciphilestepped grasslandsAsociaþii vegetale: Asperulo capitatae –Seslerietum rigidae (Zólyomi 1939)Coldea 1991 (Syn.: Seslerietum rigidaepraebiharicum Zólyomi 1939, Asplenio –Seslerietum rigidae Csürös 1958, Alysso – Seslerietum rigidae Csürös etal. 1958).

2.3.2. Stepe ºi pajiºti xerice calcicole (34)

Page 107: Habitatele Din Romania

114

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3402Pajiºti sud-est carpatice deHelictotrichon decorum

Rãspândire: Carpaþii Orientali: SuhardulMic, lângã Lacul Roºu. Carpaþii Meridionali:Muntele Postãvaru. Carpaþii Occidentali:Muntele Scãriþa-Belioara, Cheile Întregalde-Piatra Caprei, Cheile Runcu, Cheile Feneº,Cheile Râmeþ, Muntele Trascãu; în regiu-nea colinarã ºi montanã.

Suprafeþe: restrânse, de ordinul a 100 ha.

Staþiuni: Altitudine: 500–1350 m. Clima:T = 7,3–3,50C; P = 800–1150 mm. Relief:stânci, versanþi însoriþi. Substrat: calcaros.Soluri: rendzine superficial, cu o reacþiebazicã (pH = 7–8).

Structura: Habitat mezo-heliofil. Stratulierbos: grupãrile cu Helictorichon decorumprezintã un numãr mare de specii mezo-file. În compoziþia floristicã a asociaþiei sedisting numeroase endemite, precum ºiunele specii rare ca: Saponaria bellidifoliaºi Dracocephalum austriacum. Sunt distinseurmãtoarele subasociaþii: caricetosum humi-lis Csûrös 1958; seslerietosum rigidaeCsûrös 1958; melicetosum flavescentisZólyomi 1939.

Valoare conservativã: mare, habitatendemic.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Helictotrichon decorum. Specii caracte-

ristice: Helictotrichon decorum. Alte speciiimportante: Asperula capitata, Alyssumrepens, Anthericum ramosum, Pediculariscomosa ssp. campestris, Saponaria belli-difolia, Sesleria rigida, Seseli gracile, Seselirigidum, Primula veris ssp. columane, Aconi-tum anthora, Centaurea atropurpurea, Stipaeriocaulis, Erysimum witmannii, Centaureareichenbachii, Phyteuma orbiculare, Asteralpinus, Ranunculus oreophilus, Carduusglaucus, Acinos alpinus, Minuartia verna,Biscutella laevigata, Myosotis alpestris.Specii endemice: Centaurea pinnatifida,Dianthus spiculifolius, Thymus comosus,Viola jooi.

Literaturã selectivã: Csürös 1958; Pop I.et al. 1960, 1964; Hodiºan 1965; ªuteu1968; Gergely 1967; Fink 1977; Coldea1991; Coldea et al. 1997; Sanda et al.2001; Sanda 2002.

Redactat: Simona Mihãilescu.

R3403Pajiºti daco-getice de Festucapallens ºi Melica ciliata

Rãspândire: Colinele din Transilvania,Muntenia, Moldova.

Suprafeþe: 40–50 ha.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6190 Rupicolous pannonicgrasslandsEMERALD: 34.3 Dense perennial grasslandsand middle European steppesCORINE: 34.35 Pale fescue (Festucapallens) grasslandsPAL.HAB: 34.35223 Pre-Dacic pale fescuegrasslandsEUNIS: E1.1133 Melica ciliata rock debrisswardsAsociaþii vegetale: Asplenio rutae-murariae – Melicetum ciliatae Soó 1962,Seseli gracile – Festucetum pallentis(Soó 1959) Coldea 1991, Melico –Phleetum montani Boºcaiu 1966.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6170 Alpine and subalpinecalcareous grasslandsEMERALD: – CORINE: 34 Dry calcareous grasslandsand steppesPAL.HAB 1999: 34.3512 East CarpathianSesleria rigida grasslands; 34.35122Apuseni Helictotrichon grasslandsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Helictotrichetum decoriDomin 1932.

Page 108: Habitatele Din Romania

115

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Staþiuni: Altitudine: 500–800 m. Clima: T = 7,3–60C; P = 750–900 mm. Relief:versanþi moderat înclinaþi pânã la puternicînclinaþi, cu expoziþie sudicã, sud-esticã,sud-vesticã. Roci: calcare, bolovãniºuricalcaroase. Soluri: rendzine superficiale,bogate în humus.

Structura: Fitocenozele sunt bine structu-rate, etajul superior, înalt de 35–40 cm,fiind alcãtuit din: Festuca pallens, Stipapulcherrima, Melica ciliata, Vincetoxicumhirundinacea, Linum tenuifolium, Artemisiacampestris, Jurinea mollis, Erysimum odo-ratum, Galium album, Genista januensisvar. spathulata. Etajul mijlociu de 10–15 cmînãlþime este realizat de: Teucrium monta-num, Acinos arvensis, Teucrium chamae-drys, Cruciata glabra, Cystopteris fragilis.Prezenþa a numeroase plante scunde presu-pune existenþa unui etaj inferior care nudepãºeºte 10 cm înãlþime ºi este format din:Asplenium ruta-muraria, A. septentrionale,A. trichomanes, Moehringia muscosa,Sedum hispanicum, Thymus comosus.

Valoare conservativã: moderatã, în gene-ral ºi mare în habitatele unde este prezentãspecia Ferula sadleriana (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca pallens, Melica ciliata, Phleummontanum. Speciile caracteristice: Festucapallens, Stipa joannis, Melica ciliata,Phleum montanum, Seseli gracile. Altespecii importante: Ferula sadlerianaHelianthemum nummularium, Cardami-nopsis arenosa, Stachys recta, Jurineamollis, Veronica austriaca ssp. jacquinii,Peucedanum oreoselinum, Vincetoxicumhirundinaria, Poa pannonica ssp. scabra,Genista januensis var. spatulata, Festucarupicola. Frecvente sunt speciile saxicolescunde cum sunt: Asplenium trichomanes,A. septentrionale, A. ruta-muraria, Cystopte-ris fragilis, Sedum hispanicum, Acinosarvensis, etc. Specii rare: În fitocenozele

din Defileul Oltului este prezentã speciacarpato-balcanicã Veronica bachofenii, caredã o notã caracteristicã acestora.

Literaturã selectivã: Coldea 1991;Popescu, Sanda 1992.

Redactat: A. Popescu.

R3404Pajiºti ponto-panonice de Festucarupicola ºi Koeleria macrantha

Rãspândire: Subzona pãdurilor de gorunºi gorun cu fag din Moldova, Muntenia,Dobrogea, Oltenia, Banat ºi Transilvania.

Suprafeþe: Ocupã circa 230.000 ha(Puºcaru-Soroceanu 1963).

Staþiuni: Altitudine: 300–800 m. Clima: T = 9–60C; P = 700–850 mm. Relief: platouri,terase ºi pante moderate cu expoziþievesticã ºi sud-vesticã. Roci: marne ºi argile.Soluri: eutrisambosoluri, slab acide, defici-tare în umiditate.

Structura: Majoritatea speciilor dominantesunt plante de talie mijlocie, cu înãlþimeade 35–45 cm. Plantele specifice acestui tipde vegetaþie sunt: Festuca rupicola, F. vale-siaca, Botriochloa ischaemum, Cynosuruscristatus, Brachypodium pinnatum, Agro-pyron repens, Luzula campestris, Medi-cago falcata, Onobrychis viciifolia, Vicia

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6250 Pannonic loesssteppesEMERALD: 34.9 Continental steppesCORINE: – PAL.HAB: 34.911 Pannonic loess steppesEUNIS: E1.2C1 Pannonic loess steppesAsociaþii vegetale: Festucetum rupicolaeBurduja et al. 1956, Salvio nutanti-nemorosae-Festucetum rupicolae Zólyomi 1958.

Page 109: Habitatele Din Romania

116

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

angustifolia, V. cracca, Trifolium monta-num, Euphorbia cyparissias, Potentillaargentea, Eryngium campestre, Leontodonhispidus, Dorycnium herbaceum, Lathyrusnissolia, Achillea setacea, Artemisia austri-aca, Hypericum perforatum, Chamaecy-tisus austriacus. Plantele de talie micã(5–15 cm) sunt destul de frecvente ºiformeazã etajul inferior, bine individualizat.Din aceastã categorie menþionãm speciile:Medicago minima, M. lupulina, Trifoliumcampestre, Prunella vulgaris, P. laciniata,Alyssum desertorum, Viola arvensis, Scle-ranthus annuus, Fragaria viridis.

Valoare conservativã: redusã în gene-ral, ºi mare în habitatele unde sunt prezente:Potentilla emilii-popii, Dracocephalumaustriacum, Pulsatilla patens ºi Thesiumebracteatum, toate incluse în DH2.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca rupicola, F. valesiaca, Cynosuruscristatus. Specii caracteristice: Festuca rupi-cola, Salvia nemorosa, S. nutans. Alte speciiimportante: Achillea collina, A. setacea,Onobrychis viciifolia, Botriochloa ischae-mum, Medicago minima, Medicago orbicu-laris, M. rigidula, Orlaya grandiflora, Koeleriamacrantha, Poa angustifolia, Achillea mille-folium, Lolium perenne, Cynodon dactylon,Salsola ruthenica, Eryngium campestre,Euphorbia cyparissias, Poa bulbosa,Bromus hordeaceus, Dorycnium herba-ceum. Specii rare: Potentilla emilii-popii(Dobrogea de Sud – Hagieni), Dracoce-phalum austriacum (Transilvania: jud.Braºov ºi Cluj), Pulsatilla patens (jude-þele Cluj, Mureº, Suceava) ºi Thesiumebracteatum (în asociaþia Salvio nutanti-nemorosae – Festum rupicolae, înjudeþele Cluj ºi Bistriþa-Nãsãud).

Literaturã selectivã: Popescu, Sanda1992; Puºcaru-Soroceanu 1963; Sanda,Popescu, Stancu 2001.

Redactat: A. Popescu.

R3405Pajiºti sud-est carpatice deSesleria heufleriana ºiHelianthemum canum

Rãspândire: Zona colinarã din vestulOlteniei, Banat, Munþii Apuseni, MunþiiBârsei.

Suprafeþe: 10–20 ha.

Staþiuni: Altitudine: 250–700 m. Clima: T = 9,0–6,00C; P = 650–800 mm. Relief:versanþi abrupþi, pante puternic înclinatecu expoziþii diferite. Roci: calcare din zonacolinarã ºi etajul montan inferior. Soluri:rendzine levigate, superficiale, bogate înschelet, cu reacþie bazicã.

Structura: Pajiºtile de stâncãrii calcaroasesunt alcãtuite din specii saxicole ce sedezvoltã în crãpãturi de stânci, poliþe,terenuri calcaroase. Principalele speciicomponente sunt: Sesleria heufleriana,Alyssum petraeum, Athamantha turbithssp. hungarica, Helictotrichon decorum,Campanula divergens, Dianthus spiculi-folius, Seseli libanotis, Minuartia setaceassp. banatica, Poa nemoralis, Peucedanumaustriacum, Thymus comosus. Mareamajoritate a speciilor sunt de talie medie30–45 cm ºi formeazã un singur etaj.Cele câteva specii repente, cum sunt:Alyssum repens ssp. transsilvanicum, Thy-mus comosus, Euphrasia salisburgenis,Draba lasiocarpa, sunt rare ºi nu întocmescun etaj.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6190 Rupicolous pannonicgrasslandsEMERALD: 34.3 Dense perennial grasslandsand middle European steppesCORINE: –PAL.HAB: 34.3512 East Carpathian Sesleriarigida grasslandsEUNIS: E1.2912 East Carpathian Sesleriarigida grasslandsAsociaþii vegetale: Helianthemo cani –Seslerietum heuflerianae (Borza 1959)Popescu et Sanda 1992.

Page 110: Habitatele Din Romania

117

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Sesleria heufleriana, Helictotrichon deco-rum, Helianthemum canum. Specii caracte-ristice: Sesleria heufleriana, Helictotrichondecorum. Alte specii importante: Dianthusspiculifolius, Cerastium arvense ssp. calci-colam Moehringia muscosa, Saxifraga pani-culata, Biscutella laevigata, Draba lasio-carpa, Alyssum repens ssp. transsilvanicus,Helianthemum nummularium, Bupleurumdiversifolium, Pedicularis comosa ssp.campestris, Centaurea pinnatifida, Poanemoralis. Specii endemice ºi rare: în fito-cenozele din Banat ºi din Munþii Apusenise întâlnesc unele elemente endemicesau rare, cum sunt Dianthus spiculifolius,Primula auricula ssp. serratifolia, Seseligracile, S. rigidum, Viola joói, Asperulacapitata precum ºi Saponaria bellidifolia,Dracocephalum austriacum, Athamanthaturbith ssp. hungarica.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971; Coldea1991; Sanda, Popescu, Doltu 1977.

Redactat: A. Popescu.

R3406Pajiºti daco-sarmatice de Carexhumilis, Stipa joannis ºiBrachypodium pinnatum

Rãspândire: Transilvania, pe calcarele dinMunþii Apuseni, Cheile Turzii, Dealurile

Bistriþei, Dealul Cetãþii-Lempeº (Braºov),Râpa Roºie (Alba), Dealurile Sibiului.

Suprafeþe: pajiºti, pe suprafeþe de 5–10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 300–650 m. Clima: T = 8–6,50C; P = 750–850 mm. Relief:versanþi slab ºi mediu înclinaþi cu expoziþiesudicã, sud-esticã. Roci: calcare, groho-tiºuri calcaroase fixate. Soluri: faeozio-muri, deficitare în umiditate.

Structura: Specia dominantã Brachy-podium pinnatum realizeazã etajul superioral fitocenozelor, împreunã cu puþineplante însoþitoare, dintre care mai repre-zentative sunt: Stipa joannis, Salvia nutans,Centaurea atropurpurea, Salvia transsilva-nica, Leucanthemum vulgare, Briza media,Koeleria macrantha, Salvia pratensis. Etajulmijlociu este mai bogat în specii ºi estealcãtuit din: Festuca valesiaca, Trifoliummontanum, Danthonia alpina, Dorycniumpentaphyllum ssp. herbaceum, Lotuscorniculatus, Astragalus monspessulanus,Linum flavum, Polygala major, Achillea mille-folium, A. pannonica. Etajul inferior esteprezent, dar puþine plante intrã în compo-nenþa sa, dintre care amintim: Trifoliumcampestre, Potentilla arenaria, Chama-espartium sagittale, Thymus glabrescensºi Carex humilis, care devine dominantãîn cadrul etajului din care face parte.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Brachypodium pinnatum, Carex humilis,Stipa joannis. Specii caracteristice: Carexhumilis, Thymus comosus, Stipa joannis,Chrysopogon gryllus. Alte specii importante:Briza media, Chamaespartium sagittale,Dorycnium pentaphyllum ssp. herbaceum,Linum flavum, Polygala major, Salvia pra-tensis, S. austriaca, Thymus glabrescens,Asperula cynanchica, Potentilla arenaria,Peucedanum oreoselinum, Echium russi-cum, Inula ensifolia, Festuca valesiaca,Lotus corniculatus, Koeleria macrantha.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 34.9 Continental steppesCORINE: –PAL.HAB: 34.922 Sarmatic steppesEUNIS: E1.D2 Ponto-Sarmatic steppes Asociaþii vegetale: Thymo comosi-Caricetum humilis (Zolyomi 1931)Morariu et Danciu 1974, Carici humilis –Stipetum joannis Pop et Hodiºan 1985,Chrysopogono – Caricetum humilisZólyomi (1950) 1958.

Page 111: Habitatele Din Romania

118

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

În cadrul fitocenozelor, de pe DealulCetãþii-Lempeº (judeþul Braºov), aparelemente de silvostepã, dintre care menþio-nãm: Prunus tenella, Dictamnus albus,Helianthemum nummularium, Inula hirta.

Literaturã selectivã: Gergely 1970;Morariu, Danciu 1977; Popescu, Sanda1992; Puºcaru-Soroceanu 1963; Raþiu etal. 1969.

Redactat: A. Popescu.

R3407Pajiºti ponto-panonice de Stipastenophylla (S. tirsa) ºiDanthonia (provincialis) alpina

Rãspândire: Moldova, Muntenia (DealurileBuzãului), Transilvania (dealurile cu vege-taþie stepicã).

Suprafeþe: Aproximativ 200–300 ha.

Staþiuni: Altitudine: 400–600 m. Clima: T = 8–60C; P = 700–800 mm. Relief:versanþi moderaþi înclinaþi, platouri. Roci:loess în Moldova ºi Muntenia. Soluri: faeo-ziomuri, slab acide-neutre.

Structura: Plantele dominante sunt înaltede peste 1 m ºi alcãtuiesc etajul superior;dintre acestea mai importante sunt: Stipastenophylla, Agropyron intermedium,Ferulago sylvatica, Silene otites, Jurineamollis ssp. transsilvanica, Brachypodium

pinnatum. Etajul inferior este foarte binereprezentat ºi este alcãtuit de speciile:Festuca valesiaca, F. rupicola, Adonisvernalis, Fragaria viridis, Chamaecytisusalbus, Eryngium campestre, Veronica spi-cata, Campanula sibirica, Inula ensifolia.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Stipa stenophylla,Brachypodium pinnatum. Specii caracte-ristice: Stipa stenophylla, Danthonia alpina.Alte specii importante: Festuca valesiaca,F. rupicola, Carex humilis, Adonis vernalis,Polygala major, Echium rossicum, Stachysrecta, Campanula sibirica, Inula ensifolia,Onobrychis viciifolia, Dianthus carthusia-norum, Teucrium chamaedrys, Koeleriamacrantha, Euphorbia cyparissias, Galiumverum, Scabiosa ochroleuca.

Literaturã selectivã: Ciocârlan 1968;Csürös et al. 1953; Ghiºa 1941; Soó 1944.

Redactat: A. Popescu.

R3408Pajiºti dacice de Bromus erectus,Festuca rupicola ºi Koeleriamacrantha

Rãspândire: Câmpia Transilvaniei, PodiºulTârnavelor.

Suprafeþe: Circa 50–70 ha, în zoneleamintite.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 34.9 Continental steppesCORINE: 34.322 Middle European Bromuserectus dry grasslandPAL.HAB: 34.322 Middle European Bromuserectus dry grasslandEUNIS: –Asociaþii vegetale: Rhinantho rumelici –Brometum erecti Sanda et Popescu 1999(Syn.: Brometum erecti auct. rom.).

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 34.9211 Western Pontic Stipastenophylla steppesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Danthonio – Stipetumstenophyllae Ghiºa 1941, Stipetumstenophyllae Soó 1944.

Page 112: Habitatele Din Romania

119

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Staþiuni: Altitudine: 400–600 m. Clima: T = 8–60C; P = 700–800 mm. Relief:versanþi slab pânã la mediu înclinaþi, înso-riþi. Roci: calcare, pietriºuri acoperite cu unstrat gros de sol. Soluri: eutricambosoluri,preluvosoluri.

Structura: Numãrul de plante componenteeste relativ redus, dar densitatea speciiloreste mare, realizând acoperirea de 90–95%.Speciile dominante sunt: Bromus erectus,Asperula cynanchica, Coronilla varia,Carlina vulgaris, Medicago lupulina, Ono-brychis viciifolia, Pimpinella saxifraga, Linumtenuifolium, Trinia glauca, Knautia arvensis,Leucanthemum vulgare, Rhinanthus rume-licus, Trifolium pratense. Toate acestespecii, cu înãlþimea de pânã la 45–60, cmrealizeazã etajul superior al fitocenozelorde Bromus erectus. Etajul inferior, maislab reprezentat, este format din: Thymuspulegioides, Stellaria graminea, Medicagolupulina, Euphrasia rostkoviana, E. stricta,Hornungia petraea.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Bromus erectus, Festuca rupicola, Lotuscorniculatus. Specii caracteristice: Bromuserectus, Rhinanthus rumelicus. Alte speciiimportante: Festuca valesiaca, Brachy-podium pinnatum, Koeleria macrantha,Dactylis glomerata, Dorycnium herba-ceum, Lotus corniculatus, Anthylis vulne-raria, Trifolium montanum, Onobrychisviciifolia, Salvia pratensis, Dianthus carthu-sianorum, Achillea millefolium.

Literaturã selectivã: Pázmány 1971;Puºcaru-Soroceanu et al. 1963; Sanda,Popescu, Doltu 1976.

Redactat: A. Popescu.

R3409Pajiºti pontice de Stipa lessingiana,S. pulcherrima ºi S. joannis

Rãspândire: Transilvania (CâmpiaTransilvaniei, Podiºul Târnavelor, DealurileSibiului ºi Braºovului), Moldova (PodiºulCentral Moldovenesc). În Bãrãgan adispãrut aproape complet, dar se menþinepe Dealurile Buzãului.

Suprafeþe: Fragmente de vegetaþie, pedealurile impropii pentru agriculturã ºi peterenurile unde pãdurea a fost tãiatã.Suprafeþe reduse de la câteva sute demetri pãtraþi pânã la 2–3 ha. Ocupã, întotal, circa 50–60 ha în Transilvania, încelelalte regiuni fragmente de fitocenozeîn cadrul altor tipuri de vegetaþie stepicã.

Staþiuni: Altitudine: 300–750 m. Clima: T = 8,5–60C; P = 700–850 mm. Relief:pante domoale, coame late, cu solprofund ºi fertil, dar ºi pe pante abrupteunde apa se scurge repede. Roci:calcare pe dealurile din Transilvania,loess în Moldova. Soluri: erodosoluri,cernoziomuri erodate.

Structura: În cadrul fitocenozelor deStipa participã numeroase plante de taliemare cum sunt: Stipa joannis, S. capillata,S. lessingiana, S. pulcherrima, Brachy-podium pinnatum, Cephalaria uralensis,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 62C0* Ponto-SarmaticsteppesEMERALD: 34.9 Continental steppesCORINE: –PAL.HAB: 34.9213 Western Ponticfeathergrass steppesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Stipetum lessingia-nae Soó (1927 n.n.) 1947, Stipetumpulcherrimae Soó 1942.

Page 113: Habitatele Din Romania

120

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Salvia transsilvanica, Nepeta ucranica,Salvia austriaca, S. pratensis, Galium glau-cum, Jurinea mollis, Onobrychis viciifolia.Acestea întocmesc etajul superior cuînãlþimea de circa 100 cm. Etajul mijlociueste realizat de speciile cu talia de 40–50 cm,dintre care menþionãm: Festuca rupicola,F. valesiaca, Agropyron cristatum, Koeleriamacrantha, Danthonia alpina, Adonisvernalis, Potentilla argentea, Stachysrecta, Veronica austriaca ssp. jacquinii,Astragalus austriacus, Trifolium pratense,Inula ensifolia. Speciile scunde sunt pre-zente prin: Arenaria serpyllifolia, Medicagominima, Trifolium campestre, Teucrium cha-maedrys, Alyssum desertorum, A. alyssoi-des, Polygala major, Fragaria viridis, plantecare formeazã etajul inferior al vegetaþiei.

Valoare conservativã: moderatã, în gene-ral, ºi mare în habitatele cu Astragaluspeterfii (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Stipa lessingiana, S. joanis, S. pulcherrima,Cephalaria uralensis, Crambe tataria.Specii caracteristice: Stipa lessingiana,S. capillata, S. pulcherrima. Alte speciiimportante: Astragalus peterfii, Salviatranssilvanica, Nepeta ucranica, Centaureatrinervia, Scorzonera hispanica, Jurineasimonkaiana, Salvia nutans, Medicagofalcata, Serratula radiata. Acest tip de vege-taþie, stepicã, are în componenþã elementede silvostepã dintre care menþionãm: Prunustenella, P. fruticosa, Rosa pimpinelifolia,Dictamus albus, Aster linosyris, A. villosus,Peucedanum cervaria, Phleum phleoides,Inula ensifolia.

Literaturã selectivã: Ciocârlan 1968;Doniþã et al. 1992; Pop, Cristea, Hodiºan2002; Puºcaru-Soroceanu et al. 1963;Popescu et al., 1984.

Redactat: A. Popescu.

R3410Pajiºti daco-balcanice de Sesleriafilifolia

Rãspândire: Carpaþii Occidentali:Cazanele Dunãrii (Clisura Cazanelor),Cheile Caraºului, Cheile Miniºului,Beuºniþa-Cheile Nerei, Munþii Aninei,Valea Ciclovei (Banat).

Suprafeþe: mici, de ordinul 1–10 ha.

Staþiuni: Altitudini: 50–500 m. Clima: T = 10,9–7,50C; P = 575–770 mm. Relief:pereþii stâncoºi, abrupþi (50–550), panteînsorite înclinate. Substrat: calcaros. Soluri:rendzine bogate în schelet ºi cu o reacþieneutrã (pH = 6,6–7,3).

Structura: Habitatul are aspectul de tuferãzleþe, cu puþine specii în compoziþiafloristicã. Stratul ierbos: specia edificatoareºi caracteristicã, Sesleria filifolia, realizeazão acoperire variabilã de 10–65% ºi se aso-ciazã cu: Campanula divergens, Ceterachofficinarum, Galiu album, Saxifraga pani-culata, Dianthus spiculifolius, Alyssumsaxatile, Erysimum odoratum, Cerastiumarvense ssp. calcicolum. Speciile înso-þitoare ale asociaþiei sunt cele ce aparþinalianþelor Seslerion rigidae ºi Seslerio-Festucion pallentis. Dintre elementelecele mai interesante de la Porþile de Fier,întâlnite în cadrul fitocenozelor edificatede Sesleria filifolia, amintim speciile saxicoletermofile: Dianthus kitaibelii, Campanula

Corespondenþe:

NATURA 2000: 8210 Calcareous rockyslopes with chasmophytic vegetationEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB 1999: 36.439 Carpathiancalciphile stepped grasslandsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Seslerietum filifoliaeZólyomi 1939 (Syn.: Sesleria filifolia –Campanula crassipes ass. Domin 1932).

Page 114: Habitatele Din Romania

121

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

crassipes, Alyssum petraeum, Erysimumcomatum, Centaurea atropurpurea, Seseligracile, Melica ciliata, Ceterach officinarum,Sateureja kitaibelii. Se învecineazã cu gru-parea Campanuletum crassipedis.

Valoare conservativã: mare, habitatendemic.

Compoziþie floristicã: Specie edificatoare:Sesleria filifolia. Specii caracteristice:Sesleria filifolia. Alte specii: Seseli rigi-dum, Centaurea atropurpurea, Dianthuspetraeus, Athamantha turbith ssp. hunga-rica, Draba lasiocarpa, Cerastium bana-ticum, Cephalaria laevigata, Alyssumrepens, Campanula sibirica ssp. divergens,Sempervivum marmoreum, Helianthemumnummularium, Draba aizoon, Moehringiamuscosa, Saxifraga marginata, Acinosalpinus, Cerastium arvense ssp. calcicolum.Specii endemice: Campanula crassipes(subendemicã), Dianthus spiculifolius.

Literaturã selectivã: Zólyomi 1939;Schneider-Binder E. et al. 1970; Dihoru etal. 1973; Peia 1978; Coldea 1991; Schröttet Purdelea L. 1993; Coldea et al. 1997;Sanda et al. 1997, 2001; Sanda 2002.

Redactat: Simona Mihãilescu.

R3411Pajiºti daco-balcanice deChrysopogon gryllus ºiFestuca rupicola

Rãspândire: Muntenia, Moldova (PodiºulCentral Moldovenesc), Dobrogea (PodiºulBabadag), Transilvania (Podiºul Târnavelor).

Suprafeþe: Circa 350 ha, în toatã þara(Puºcaru-Soroceanu et al. 1963).

Staþiuni: Altitudine: 150–450 m. Clima: T = 10,5–80C; P = 550–650 mm. Relief:versanþi slab înclinaþi, platouri. Roci: loessîn Muntenia, Moldova ºi calcare înDobrogea. Soluri: cernoziomuri ciocolatii,faeoziomuri-cernoziomuri slab levigate, înMuntenia ºi Dobrogea ºi preluvosoluri înTransilvania.

Structura: Fitocenozele de Chrysopogonrealizeazã o vegetaþie înaltã la care parti-cipã: Chrysopogon gryllus, Centaureabiebersteinii, Onobrychis viciifolia, Chondri-lla juncea, Stachys recta, Elytrigia (Bromus)intermedia, Artemisia campestris, Sileneotites, Jurinea mollis, Salvia nutans, Cepha-laria uralensis, Knautia arvensis, Botriochloaischaemum. Aceºti taxoni sunt prezenþi înetajul superior, care depãºeºte 1 m înãlþime.Etajul mijlociu este, de asemenea, binereprezentat de speciile: Festuca valesiaca,Eryngium campestre, Leontodon asper,Lotus corniculatus, Linum flavum, Thesiumlinophyllon, Festuca rupicola, Campanulasibirica, Dorycnium herbaceum, Polygalamajor. În etajul inferior, sunt mai puþine speciidar care au un rol important în procesul deacoperire. Din aceastã categorie menþio-nãm: Thymus pannonicus, Lotus cornicu-latus, Potentilla arenaria, Vicia lathyroides,Viola arvensis, Cruciata pedemontana,Vinca herbacea, Carex humilis.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Thymus pannonicus, Chrysopogon gryllus,Onobrychis viciifolia. Specii caracteristice:Chrysopogon gryllus, Thymus pannonicus.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 34.5 Mediterranian sericgrasslandsCORINE: –PAL.HAB: 34.751 Lowland savoryChrysopogon dry grasslandsEUNIS: E.1551 Lowland – savory –Chrysopogon dry grasslandsAsociaþii vegetale: Thymio pannonici – Chrysopogonetum grylli Doniþã et al. 1992.

Page 115: Habitatele Din Romania

122

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Alte specii importante: Thesium linophyllon,Senecio jacobea, Asperula cynanchica,Stachys recta, Artemisia campestris,Scabiosa ochroleuca, Knautia arvensis,Salvia nutans, Vinca herbacea, Adonisvernalis, Trifolium montanum, Hype-ricum elegans, H. perforatum, Trifoliumcampestre, Coronilla varia. Aceste fito-cenoze se deosebesc, de cele din Banatºi vestul Olteniei, prin lipsa speciilor illiriceºi prezenþa a numeroase elemente pontice.

Literaturã selectivã: Csürös, Niedermaier1966; Doniþã et al. 1992; Popescu et al.1984.

Redactat: A. Popescu.

R3412Pajiºti carpato-balcanice deFestuca pseudodalmatica ºiAethionema saxatilis

Rãspândire: Dealurile calcaroase din sudulBanatului, vestul Olteniei ºi Defileul Oltului.

Suprafeþe: ocupã suprafeþe de 10–15 ha,terenurile folosite ca pãºune din zonamenþionatã.

Staþiuni: Altitudine: 200–450 m. Clima: T = 10–80C; P = 600–750 mm. Relief: panteabrupte. Roci: depozite calcaroase. Soluri:

superficiale, foarte uscate, uºor pânã lamediu degradate.

Structura: Speciile dominante: Stipa erio-caulis, Erysimum comatum, Stachys nites,Astragalus onobrychis var. banaticum,Festuca pseudodalmatica, Melica ciliata,realizeazã etajul superior cu acoperiremedie de 60–75%. La Porþile de Fier, încadrul etajului superior, se dezvoltã, înbune condiþii, specia endemicã Stipadanubialis, caracteristicã regionalã aacestui tip de vegetaþie. Etajul inferioreste format din taxoni ce nu depãºesc20–25 cm, dintre care menþionãm: Alyssumpulvinare, Gypsophila glomerata, Fumanaprocumbens, Cerastium banaticum, Thy-mus pannonicus, Dorycnium herbaceum,Sedum album, S. hispanicum.

Valoare conservativã: moderatã ºi mare,în habitatele unde este prezentã speciaStipa danubialis (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca pseudodalmatica, Stipa eriocaulis,Cerastium banaticum, Melica ciliata. Speciicaracteristice: Festuca psedudodalmatica,Stipa eriocaulis, Cerastium banaticum,Erysimum comatum, Fumana procumbens.Alte specii importante: Onobrychis alba,Alyssum pulvinare, Convolvulus cantabrica,Anthericum ramosum, Orlaya grandi-flora, Astragalus onobrychis, Sideritesmontana, Valerianella coronata, Jurineaglycacantha, Minuartia glomerata, Crupinavulgaris, Teucrium montanum, Koeleriamacrantha, Stachys nitens, Alyssumsaxatile, Centaurea atropurpurea. Speciirare: Fumana procumbens, Convolvuluscantabrica, Valerianella coronata, Cerastiumbanaticum, Ephedra distachya.

Literaturã selectivã: Popescu, ªtefureac1976; Roman 1974; Schneider-Binder 1971.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: –PAL.HAB: 34.35323 Transylvanian Festucapseudodalmatica rock grasslandsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Cerastio banatici –Festucetum pseudodalmaticae E. Schneider-Binder 1971, Erysimo comati – Stipetumeriocaulis E. Schneider-Binder 1970.

Page 116: Habitatele Din Romania

123

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3413Pajiºti panonic-balcanice de Festucarupicola ºi Cleistogene serotina

Rãspândire: Banat, Clisura Dunãrii,Câmpia Aradului.

Suprafeþe: Circa 40.000 ha (Puºcaru-Soroceanu 1963).

Staþiuni: Altitudine: 100–350 m. Clima: T = 9,5–80C; P = 600–750 mm. Relief: pantefoarte uºor înclinate, teren plan. Roci:depozite loessoide. Soluri: eutricambo-soluri, cernoziomuri, faeoziomuri, neutre,deficitare în umiditate.

Structura: Majoritatea speciilor dominantesunt plante de talie medie, înãlþimea fiindde 45–55 cm. Cele mai reprezentative sunt:Festuca rupicola, Cleistogene serotina,Stipa capillata, Botriochloa ischaemum,Veronica orchidea, Echium vulgare,Dianthus armeria, Asperula cynanchica,Chondrilla juncea, Festuca valesiaca,Nepeta nuda. Etajul inferior este mai slabreprezentat ºi la alcãtuirea lui participã:Dorycnium herbaceum, Inula oculus-christi,Thymus pannonicus, Medicago minima,Potentilla argentea.

Valoare conservativã: moderatã, îngeneral, dar mare în fitocenozele dinClisura Dunãrii unde este prezentã Tulipahungarica (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca rupicola, Cleistogene serotina,Festuca valesiaca. Specii caracteristice:Cleistogene serotina, Festuca rupicola,Dianthus armeria. Alte specii importante:Tulipa hungarica, Dorycnium herbaceum,Orlaya grandiflora, Lathyrus sphaericus,Ornithogalum comosum, Linum austriacum,Teucrium montanum, Melica ciliata, Poly-gala major, Linaria genistifolia, Alyssumalyssoides, Salvia pratensis, Scabiosaochroleuca, Medicago falcata, Achilleasetacea, Erodium cicutarium, Thymuscomosus, Eryngium campestre, Euphorbiacyparissias, Carduus acanthoides, Marru-bium vulgare, Agrostis capillaris, Onobry-chis viciifolia, Lotus corniculatus, Pimpinellasaxifraga, Achillea millefolium.

Literaturã selectivã: Doniþã et al. 1992;Popescu, Sanda 1992; Puºcaru-Soroceanuet al. 1963.

Redactat: A. Popescu.

R3414Pajiºti ponto-panonice deFestuca valesiaca

Rãspândire: În zonele de câmpie ºi de dealdin Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia,Dobrogea, Moldova. În Moldova ºiDobrogea sunt cele mai reprezentativefitocenoze ºi suprafeþele cele mai mari.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6240 *Subpannonic steppicgrasslandsEMERALD: 34.9 Continental steppicCORINE: 34.312 Central European steppesgrasslandsPAL.HAB: 34.911 Pannonic loess steppes;34.9211 Western Pontic thyme steppesEUNIS: – Asociaþii vegetale: Medicagini minimae –Festucetum valesiacae Wagner 1941.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6240 *Sub-Pannonic steppicgrasslandsEMERALD: 34.3 Dense perennial grasslandsand middle-European steppesCORINE: 34.31 Sub-Continental steppicgrasslandsPAL.HAB: 34.3162 Daco-Pannonicmeadows-steppesEUNIS: E1.2C1 Pannonic loess steppesAsociaþii vegetale: Cleistogeno –Festucetum rupicolae (Soó 1930)Zólyomi 1958 corr. Soó 1964.

Page 117: Habitatele Din Romania

124

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Suprafeþe: peste 150.000 ha (Puºcaru-Soroceanu 1963).

Staþiuni: Altitudine: 100–400 m. Clima: T = 11,5–80C; P = 400–650 mm.Relief: terenuri plane, versanþi slab pânãla mediu înclinaþi, cu expoziþii variate. Roci:loess, iar în zona colinarã, marne. Sol:cernoziom ciocolatiu, faeoziomuri mai rarpseudorendzine, deficitare în umiditate.

Structura: Acest tip de vegetaþie esterealizat de speciile: Festuca valesiaca,Agropyron cristatum, Stipa capillata, Botrio-chloa ischaemum, Koeleria macrantha,Melica ciliata, Phleum phleoides, Medi-cago falcata, Astragalus onobrychis, A.ponticus, Coronilla varia, Achillea setacea,Seseli tortuosum, Asperula cynanchica,Artemisia austriaca, Poa angustifolia. Toateaceste specii, precum ºi altele, mai puþinreprezentate, formeazã etajul superior înaltde 40–45 cm. Speciile scunde cum sunt:Alyssum desertorum, A. alyssoides,Potentilla arenaria, Medicago minima,Trifolium arvense, Arenaria serpyllifolia,Scleranthus annuus, Taraxacum serotinum,constituie etajul inferior al acestor pajiºti.

Valoare conservativã: redusã, în general,ºi mare în habitatele unde sunt prezentespeciile Galium moldavicum ºi Iris humilisssp. arenaria, menþionate în DH2.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca valesiaca, Medicago minima,Poa angustifolia. Speciile caracteristice:Festuca valesiaca, Medicago minima.Alte specii importante: Stipa capillata,Botriochloa ischaemum, Teucrium polium,Bombycilaena erecta, Phlomis pungens,Centaurea arenaria, C. rutifolia ssp. juri-neifolia, Inula ensifolia, Achillea setacea,Taraxacum serotinum. În fitocenozele dinDobrogea menþionãm speciile rare:Dianthus pallens, Medicago orbicularis,

Salvia aethiopis, Dianthus leptopetalus,Centaurea napulifera, Ranunculus illyricus.Specii rare: Galium moldavicum (în fito-cenozele din Moldova centralã) ºi Iris humi-lis ssp. arenaria (Carei – jud. Satu Mare;Cheile Turzii – jud. Cluj; Fãlciu – jud. Vaslui).

Literaturã selectivã: Burduja et al. 1956;Doniþã et al. 1992; Popescu, Sanda 1992;Puºcaru-Soroceanu et al. 1963.

Redactat: A. Popescu.

R3415Pajiºti ponto-balcanice deBotriochloa ischaemum ºiFestuca valesiaca

Rãspândire: Reprezintã pãºunile de ºesdin stepã ºi silvostepã ºi pe dealurile dinzona pãdurilor de stejar, din Dobrogea,Muntenia ºi sudul Moldovei.

Suprafeþe: 15–20.000 ha.

Staþiuni: Altitudini de 100–400 m, uneoriurcând pânã la 600–700 m (PlatformaCotmeana ºi Rucãr, judeþul Argeº).Clima: T = 11–70C; P = 400–800 mm. Relief: teren plan, coaste uºorînclinate pânã la moderat înclinate cu expo-ziþie sudicã, sud-esticã ºi sud-vesticã. Roci:substratul este calcaros în Dobrogea ºi

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 34.9 Continental steppesCORINE: –PAL.HAB: 34.951 Western AnatoliansteppesEUNIS: E1.222 Moesio-Carpathianandropogonid steppes Asociaþii vegetale: Botriochloetum(Andropogonetum) ischaemi (Krist. 1937)Pop 1977.

Page 118: Habitatele Din Romania

125

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

dealurile înalte ºi loess în Muntenia ºi sudulMoldovei. Soluri: castanoziomuri, cerno-ziomuri, faeoziomuri, eutricambosoluri.

Structura: Caracteristice sunt gramineelestepice, xerofile, care alcãtuiesc etajulsuperior de 50–65 cm ºi cu acoperirea de60–85%. Dintre aceste plante, nelipsiteîn cadrul fitocenozelor sunt: Botriochloaischaemum, Festuca valesiaca, Bromushordeaceus, Cleistogene serotina, Agro-pyron cristatum, A. repens, Chrysopogongryllus, Stipa capillata, S. lessingiana, Astra-galus onobrychis, Artemisia austriaca,Achillea setacea, Jurinea mollis. Plantelescunde alcãtuiesc etajul inferior, dintre carecele mai reprezentative sunt: Teucriumpolium, Trigonella monspeliaca, Medicagominima, M. lupulina, Trifolium arvense, Thy-mus zygoides, Galium humifusum, Minuartiaviscosa, Bombycilaena erecta, Cerato-carpus arenarius, Androsace maxima.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca valesiaca, Botriochloa ischaemum.Specii caracteristice: Botriochloa ischae-mum, Festuca valesiaca, F. rupicola. Altespecii importante: Taraxacum serotinum,Daucus guttatus, Galium humifusum, Arte-misia austriaca, Chrysopogon gryllus,Adonis vernalis, Veronica austriaca ssp.jacquinii, Salvia nutans, Inula oculus-christi,Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia, Teu-crium polium, Asperula cynanchica, Tara-xacum laevigatum, Eryngium campestre,Euphorbia seguierana, Galium humifusum,Achillea setacea, Potentilla argentea,Astragalus onobrychis, Trifolium campestre,Medicago lupulina, Cynodon dactylon,Kochia prostrata.

Literaturã selectivã: Dihoru, Doniþã 1970;Popescu, Sanda 1992; Puºcaru-Soroceanuet al. 1963.

Redactat: A. Popescu.

R3416Pajiºti balcanice de Festucacallieri, Sedum sartorianum ssp.hillebrandtii ºi Thymus zygoides

Rãspândire: Dobrogea de Nord, PodiºulCasimcei, Podiºul Babadag, MunþiiMãcinului.

Suprafeþe: Aproximativ 150–200 ha.

Staþiuni: Altitudine 250–350 m. Clima: T = 11–8,50C; P = 450–500 mm. Relief:pante domoale, pânã la moderat înclinate,cu expoziþii variate, mai puþin nordice. Roci:calcare (Podiºul Babadag ºi Casimcei),roci granitice ieºite la suprafaþã, depoziteloessoide în nord (Culmea Pricopanului).Soluri: castanoziomuri, faeoziomuri, cerno-ziomuri, deficitare în umiditate.

Structura: speciile dominante sunt dedimensiuni medii (35–45 cm) ºi realizeazão vegetaþie densã, acoperirea medie 90–95%. În zonele stâncoase, unde rocaiese la suprafaþã, acoperirea scade la60–70% sau chiar mai puþin. Speciile maifidele acestui tip de vegetaþie sunt: Festucacallieri, Stachys angustifolia, Potentillabornmuelleri, Silene compacta, Chryso-pogon gryllus, Achillea ochroleuca, A. coarctata, Linaria genistifolia, Inulaoculus-christi, Orlaya grandiflora, Alliumsaxatile, Ranunculus illyricus. Numeroaseleplante de talie micã realizeazã etajul infe-rior bine individualizat, contribuind activ laacoperirea generalã a fitocenozelor. Dintreaceste specii menþionãm: Minuartia glome-rata, Dianthus nardiformis, Psilurus aristatus,

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 34.9 Continental steppesCORINE: –PAL.HAB: 34.951 Western AnatoliansteppesEUNIS: – Asociaþii vegetale: Festucetum callieriªerbãnescu 1965 apud. Dihoru 1969.

Page 119: Habitatele Din Romania

126

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Iris pumila, Muscari racemosum, Herniariaglabra, Scleranthus perennis, Trifoliumarvense, Bombycilaena erecta, Cruciatapedemontana.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca callieri, Stachys angustifolia,Potentilla bornmuelleri, Allium saxatile.Specii caracteristice: Festuca callieri,Thymus zygoides, Sedum sartorianumssp. hillebrandtii, Dianthus nardiformis,Ornithogalum amphibolum, Sempervivumzelleborii, Scorzonera mollis. Alte speciiimportante: Potentilla bornmuelleri,Minuartia glomerata, Silene compacta,Psilurus aristatus, Achillea ochroleuca,Chrysopogon gryllus, Festuca rupicola, Irispumila, Achillea coarctata, Ranunculusillyricus. Majoritatea speciilor sunt planteperene (hemicriptofite ºi geofite), ceea cepresupune un stadiu avansat de evoluþieal fitocenozelor. Elementele eurasiaticesunt cele mai numeroase (23%), urmatede cele continentale (10%) ºi pontic-medite-raneene (14%).

Literaturã selectivã: Dihoru, Doniþã1970; Popescu, Sanda 1988; Puºcaru-Soroceanu E. et al. 1963; Sanda, Popescu,Stancu 2001.

Redactat: A. Popescu.

R3417Pajiºti balcanice de Thymuszygoides ºi Agropyron brandzae

Rãspândire: Dobrogea de Nord (MunþiiDobrogei, Podiºul Babadag ºi Casimcei).

Suprafeþe: 50–100 ha.

Staþiuni: Altitudine: 250–350 m. Clima: T = 10–8,50C; P = 450–500 mm. Relief:versanþi abrupþi ºi pante moderat înclinatecu expoziþie esticã, sudicã ºi vesticã. Roci:calcare, loess. Soluri: castanoziomuri, cerno-ziomuri, faeoziomuri, sãrace în umiditate.

Structura: Fitocenozele reprezintã unstadiu neîncheiat al vegetaþiei xerofile dinnordul Dobrogei, cu specii ponto-balcaniceºi taurice care populeazã dealurile pietroasedin aceastã provincie. Speciile cele maifrecvente sunt: Koeleria lobata, Agropyronbrandzae, Euphorbia nicaensis ssp. gla-reosa, Dianthus pseudarmeria, Potentillabornmuelleri, Pimpinella tragium ssp.lithophila, Satureja caerulea, Scorzoneramollis. Numeroase sunt speciile saxicolecare intrã în structura acestor fitocenoze,dar realizeazã o acoperire slabã, uneorinumai de 50–60%. Cele mai reprezentativeplante din aceastã categorie sunt: Alliumsaxatile, A. moschatum, Dianthus nardi-formis, Euphorbia myrsinites, Silenecompacta, Campanula romanica, Bupleu-rum apiculatum, Paeonia tenuifolia, Bufo-nia tenuifolia, Gypsophila glomerata,Achillea leptophylla. Speciile scunde (de5–10 cm) cresc, de regulã, prin crãpãturilerocilor ºi nu întocmesc un etaj al vegetaþiei.Dintre acestea menþionãm: Moehringiajankae, M. grisebachii, Paronychia cepha-lotes, Minuartia glomerata, Scleranthusperennis ssp. dichotomus, Ornithogalumamphibolum, Scutellaria orientalis var.pinnatifida, Crocus chrysanthus.

Valoare conservativã: moderatã ºimare, în habitatele unde sunt prezentespeciile: Moehringia jankae (DH2), Campa-nula romanica (DH2) ºi Paeonia tenui-tolia (DH4).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Thymus zygoides, Agropyron brandzae,

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 34.9 Continental steppesCORINE: – PAL.HAB: 34.951 Western AnatoliansteppesEUNIS: – Asociaþii vegetale: Agropyro – Thymetumzygoidi Dihoru (1969) 1970.

Page 120: Habitatele Din Romania

127

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Pimpinella tragium ssp. lithopilla. Speciicaracteristice: Thymus zygoides, Agropyronbrandzae, Koeleria lobata. Alte speciiimportante: Paeonia tenuitolia, Saturejacaerulea, Artemisa (caucasica) pseudo-montana, Alyssum montanum, Dianthuspseudarmeria, Minuartia adenotricha. Încadrul fitocenozelor, participã numeroasespecii din Clasa Festuco – Brometea ºiîn special din Ord. Festucion rupicolae,cum sunt: Sempervivum zeleborii, Teucriumpolium, Artemisia austriaca, Stipa capillata,Festuca valesiaca, Botriochloa ischaemum,Asperula tenella, Centaurea diffusa. Speciiendemice: Agropyron brandzae.

Literaturã selectivã: Dihoru, Doniþã 1970;Horeanu 1976.

Redactat: A. Popescu.

R3418Pajiºti ponto-panonice deAgropyron cristatum ºiKochia prostrata

Rãspândire: Dobrogea, Muntenia ºiestul Banatului.

Suprafeþe: 100–120 ha.

Staþiuni: Altitudine: 80–300 m. Clima: T = 11–8,50C; P = 350–450 mm. Relief:terenuri plane ºi pante uºor înclinate, peterasele înalte ale Ialomiþei. Roci: loess,

mai rar pe calcare (în Dobrogea). Soluri:castanoziomuri ºi cernoziomuri.

Structura: Dominante sunt speciile degraminee cu: Agropyron cristatum, Festucavalesiaca, Stipa capillata, Botriochloaischaemum, Agropyron intermedium,Onobrychis gracilis, Achillea coarctata,A, leptophylla, Asperula cynanchica,Jurinea mollis, Medicago falcata, Koeleriamacrantha, Linum austriacum. Toateaceste plante, de talie medie ºi mare,alcãtuiesc etajul superior al pajiºtei, cuacoperire mare (circa 60–80%). Speciilemai scunde (pânã la 25 cm) sunt destulde numeroase ºi au o acoperire de 10–15(20)%. Din aceastã categorie menþio-nãm: Medicago minima, Ranunculusillyricus, Kochia prostrata, Ceratocarpusarenarius, Coronilla varia, Galium humi-fusum, Alyssum desertorum, Taraxacumserotinum, Teucrium polium, Seselitortuosum.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Agropyron cristatum ssp. pectinatum,Festuca valesiaca, Kochia prostrata. Speciicaracteristice: Agropyron cristatum ssp.pectinatum, Kochia prostrata. Alte speciiimportante: Achillea setacea, Salvia nemo-rosa ssp. tesquicola, Festuca valesiaca,Stipa capillata, Melica ciliata, Poa angusti-folia, Astragalus onobrychis, Medicagofalcata, Coronilla varia, Asperula cynan-chica, Achillea coarctata, A. leptophylla,Euphorbia nicaeensis, Echium italicum,Onopordon tauricum, Sisymbrium orientale,Medicago falcata, Teucrium polium, Arte-misia austriaca. Specii endemice: Agro-pyron brandzae, Potentilla bornmuelleri,Ornithogalum amphibolum.

Literaturã selectivã: Dihoru, Doniþã1970; Popescu, Sanda 1992; Puºcaru-Soroceanu et al. 1963.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6250 *Pannonic loesssteppic grasslandsEMERALD: 34.9 Continental steppesCORINE: – PAL.HAB: 34.911 Pannonic loess steppes;34.9211 Western Pontic thyme steppesEUNIS: – Asociaþii vegetale: Agropyro-Kochietumprostratae Zólyomi (1957) 1958,Agropyretum pectiniforme (Prodan 1939)Dihoru 1970.

Page 121: Habitatele Din Romania

128

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3419Pajiºti vest-pontice de Stipaucrainica ºi Stipa dasyphilla

Rãspândire: Dobrogea (Basarabi, PodiºulBabadag).

Suprafeþe: Circa 5–10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 150–300 m. Clima:T = 11–8,50C; P = 450–500 mm. Relief:platouri, versanþi slab înclinaþi, cuexpoziþie sud-esticã, sud-vesticã. Roci:calcare, loess. Soluri: soluri rendzinice,cernoziomuri.

Structura: Vegetaþia este stratificatã, întrei etaje, rar unul dintre acestea fiind maipuþin nuanþat. Plantele înalte, de circa100 cm, sunt: Centaurea orientalis, Stipaucrainica, Dactylis glomerata, Chryso-pogon gryllus, Botriochloa ischaemum,Phlomis tuberosa, Ferulago meoides,Salvia aethiopis, Agropyron intermedium,Stipa pulcherrima, Dianthus pallens.Plantele de talie mijlocie 40–50 cm: Phleumphleoides, Euphorbia nicaeensis, Inulaensifolia, Marrubium peregrinum, Salvianemorosa ssp. tesquicola, Inula salicina,Jurinea mollis realizeazã cel de al doileaetaj. Bine reprezentate sunt ºi speciile detalie micã, acestea realizând al treilea etaj,uneori bine individualizat. Speciile maifrecvente în acest strat sunt: Thymusmarschallianus, Teucrium polium, T.chamaedrys, Linosyris villosa, Polygalamajor, Koeleria macrantha, Adonis vernalis.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Stipa ucrainica, Festuca valesiaca, Astra-galus ponticus. Specii caracteristice:Stipa ucrainica, S. dasyphylla. Alte speciiimportante: Stipa pulcherrima, S. capillata,Achillea clypeolata, Dianthus pallens, D.giganteus, Scorzonera mollis, Astragalusponticus, Adonis vernalis, Festuca vale-siaca, Crupina vulgaris, Salvia nutans,Ferulago meoides, Centaurea napulifera,Trinia multicaulis, Asperula cynanchica,Echinops ruthenicus, Euphorbia nicaeensisssp. nicaeensis, Ajuga laxmannii, Seselicampestre, Ranunculus illyricus, Astragalusasper, Koeleria macrantha, Phleum phleoi-des, Teucrium chamaedrys, Prunus tenella.

Bibliografie: Dihoru, Doniþã 1970; Popescu,Sanda 1992; Puºcaru-Soroceanu et al.1963.

Redactat: A. Popescu.

R3420Pajiºti vest-pontice de Poa bulbosa,Artemisia austriaca, Cynodondactylon ºi Poa angustifolia

Rãspândire: Estul Munteniei (Bãrãgan),Dobrogea, sudul Moldovei. Ocupã tere-nurile plane, dar ºi pantele uºor înclinate.

Suprafeþe: Reprezintã islazurile, de500–600 ha, cu vegetaþia degradatã.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 34.9 Continental steppesCORINE: –PAL.HAB: 34.921 Western Pontic steppesEUNIS: E1.2D1 Western Pontic steppesAsociaþii vegetale: Artemisio austriacae –Poëtum bulbosae Pop 1970, Cynodonto –Poëtum angustifoliae (Rapaics 1926) Soó1957.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 34.9 Continental steppesCORINE: – PAL.HAB: 34.9213 Western Ponticfeathergrass steppesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Astragalo ponticae –Stipetum ucrainicae (Dihoru 1969, 1970)Sanda, Popescu 1999 (Syn.: Stipo(ucrainicae) – Festucetum valesiacaeDihoru 1970).

Page 122: Habitatele Din Romania

129

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Staþiuni: Altitudine: 100–250 m, înSubcarpaþii Buzãului (Istriþa) altitudineacreºte la 500–600 m. Clima: T = 11–80C;P = 400–750 mm. Relief: teren plan, panteuºor înclinate pânã la moderat înclinate,însorite ºi deficitare în umiditate în timpulverii. Roci: loess, roci calcaroase sau grani-tice (în Dobrogea). Soluri: castanoziomuri,cernoziomuri, faeoziomuri. În luncile râurilormari (Ialomiþa, Buzãu, Siret) aluviosoluri.

Structura: Fitocenozele de Poa bulbosaalcãtuiesc o þelinã discontinua, subþire ºiau dezvoltarea maximã primãvara cândsolul are suficientã umiditate pentrudezvoltarea vegetaþiei. La începutul verii,specia caracteristicã intrã în repaus ºiapare, masiv, Artemisia austriaca, plantãxerofilã, care se menþine pânã toamna.Printre aceste douã plante caracteristiceºi dominante mai apar: Cynodon dactylon,Festuca pseudovaina, F. valesiaca, Agro-pyron cristatum, Lolium perenne, Bromustectorum, Medicago lupulina, M. minima,Poa angustifolia. Plantele însoþitoare suntnumeroase ºi aparþin vegetaþiei iniþialecare a existat pe aceste terenuri.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Artemisia austriaca, Cynodon dactylon, Poabulbosa, Poa angustifolia. Specii caracte-ristice: Artemisia austriaca, Cynodondactylon, Poa bulbosa, Poa angustifolia.Alte specii importante: Festuca valesiaca,F. pseudovina, Botriochloa ischaemum,Agropyron cristatum, Medicago falcata,M. lupulina, M. minima, Lotus corniculatus,Coronilla varia, Euphorbia nicaeensis, E. sequierana, Galium humifusum, Cerato-carpus arenarius.

Literaturã selectivã: Pop 1970; Popescu,Sanda, Doltu 1980; Puºcaru-Soroceanu1963; Sanda, Popescu, Stancu 2001.

Redactat: A. Popescu.

R3421Pajiºti ponto-balcanice deArtemisia lerchiana, Koelerialobata ºi Agropyron brandzae

Rãspândire: Dobrogea, Capul Doloºman.

Suprafeþe: Restrânse, pe faleza LaculuiRazelm, 4–5 ha.

Staþiuni: Terenuri uscate. Altitudine: 5–10 m. Clima: T = 110C; P = 400 mm.Relief: terenuri stâncoase, uºor înclinatepânã la moderat înclinate. Roci: calcaremarnoase, cenuºii. Soluri: cernoziomuri,castanoziomuri.

Structura: Habitat xerofil, puþin rãspânditla noi, cunoscut pânã în prezent din zonaPodiºului Babadag. Specia dominantã,Artemisia lerchiana, este însoþitã de speciilepontice: Agropyron brandzae, Koelerialobata, Euphorbia nicaeensis ssp. glareosa,Potentilla bornmuelleri, Astragalus pseudo-glaucus, Bupleurum apiculatum, Gonio-limon besserianum, Euphorbia sequierana,Festuca valesiaca, plante ce alcãtuiescetajul superior al vegetaþiei. Etajul inferioreste alcãtuit din speciile: Thymus zygoides,Ornithogalum amphibolum, Gagea callieri,Androsace maxima, Taraxacum seroti-num, Medicago minima, Taraxacum laevi-gatum, Erodium cicutarium, Minuartiaviscosa. Deºi numãrul speciilor compo-nente este mare, acestea realizeazã oacoperire de numai 45–50%, uneori chiarmai scãzutã.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 34.9 Continental steppesCORINE: – PAL.HAB: 34.923 Eastern Pontic steppesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Koelerio –Artemisietum lerchianae Dihoru 1970.

Page 123: Habitatele Din Romania

130

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Valoare conservativã: mare, în specialîn habitatele cu Centaurea jankae (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Artemisia lerchiana, Koeleria lobata,Agropyron brandzae. Specii caracteristice:Artemisia lerchiana, Koeleria lobata. Altespecii importante: Centaurea jankae, Astra-galus pseudoglaucus, Thymus zygoides,Goniolimon besserianum, Euphorbianicaeensis ssp. glareosa, Taraxacum

serotinum, Teucrium polium, Androsacemaxima, Euphorbia sequierana, Salvianutans, Festuca valesiaca, Echinopsruthenicus, Minuartia viscosa, Alyssumminutum. Specii endemice: Agropyronbrandzae, Ornithogalum amphibolum.

Literaturã selectivã: Dihoru et Doniþã1970.

Redactat: A. Popescu.

Page 124: Habitatele Din Romania

131

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3501Pajiºti balcanice de Chrysopogongryllus ºi Danthonia alpina

Rãspândire: Dealurile Olteniei, PodiºulMehedinþi, Banat.

Suprafeþe: 15–20 ha.

Staþiuni: Altitudine: 150–250(300)m.Clima: T = 10,5–8,50C; P = 550–650 mm.Relief: versanþi slab pânã la moderatînclinaþi, platouri. Roci: ºisturi cristaline ºignaisuri. Soluri: districambosoluri, cumult schelet, în microdepresiunile, undeprocesul de solificare a fost favorizat.

Structura: Specia caracteristicã Chryso-pogon gryllus este plantã de talie mare,care depãºeºte 1 m înãlþime ºi reali-zeazã, aproape singurã, etajul superioral fitocenozelor. Alãturi de specia domi-nantã mai apar, cu frecvenþã micã, speciile:Ferulago sylvatica, Dianthus giganteus,Verbascum phoeniceum, Campanularapunculoides, Crupina vulgaris. Nume-roase plante de talie mai micã realizeazã

etajul mijlociu al fitocenozelor. Dintreacestea, cele mai reprezentative sunt:Danthonia alpina, Cleistogene serotina,Achillea crithmifolia, Bromus riparius,Veronica austriaca ssp. jacquinii, Koeleriamacrantha, Asperula cynanchica, Stachysrecta, Medicago falcata, Filipendulavulgaris, Anthylis vulneraria, Briza media,Orlaya grandiflora, Convolvulus canta-brica, Verbascum lychnitis. În cadrul fito-cenozelor de Chrysopogon sunt ºi unelespecii de talie micã, plante care uneorirealizeazã etajul al treilea de vegetaþie. Înacest etaj, cele mai frecvente sunt spe-ciile: Trifolium campestre, T. arvense, Airacaryophyllea, Petrorhagia illirica ssp.haynaldiana, Thymus jankae, Valerianellapumila, Siderites montana, Fragaria viridis,Arenaria serpyllifolia, Alyssum alyssoides,Crepis sancta. Chyrysopogonetele dinBanat au în componenþã multe speciitermofile, balcanice ºi ilirice, favorizatefiind de climatul mai blând din regiune.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Chrysopogon gryllus, Koeleria macrantha,Danthonia alpina, Bromus riparius. Speciicaracteristice: Chrysopogon gryllus,Bromus riparius, Danthonia alpina. Altespecii importante: Dianthus giganteus,Ferulago sylvatica, Onobrychis alba,Stachys recta, Cephalaria uralensis,Festuca rupicola, Lotus corniculatus, Poly-gala major. Specii rare: Thymus jankae,Petrorhagia illirica ssp. haynaldiana.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1972; Doniþãet al. 1992; Roman 1974.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6190 Rupicolous pannonicgrasslandsEMERALD: 34.5 Mediterranian xericgrasslandsCORINE: 34.5 Mediterranian xericgrasslandsPAL.HAB: 34.752 Mountain savoryChrysopogon dry grasslands; 34.316EUNIS: E1.5532 Spurge ChrysopogongrasslandsAsociaþii vegetale: Danthonio –Chrysopogonetum grylle Boºcaiu (1970)1972, Campanulo ligulatae – Brometumriparii (Roman 1974) Sanda, Popescu 1999.

2.3.3. Pajiºti xerice silicicole (35)

Page 125: Habitatele Din Romania

132

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3502Pajiºti daco-balcanice deDasypyrum villosum, Trifoliumincarnatum ssp. molinerii ºiVentenata dubia

Rãspândire: Banat (Clisura Dunãrii),Transilvania (Munþii Apuseni, ValeaSomeºului), Dobrogea.

Suprafeþe: Ocupã terenuri de 2–3 hapânã la 10 ha în Dobrogea de Nord.

Staþiuni: Altitudine: 100–450 m. Clima: T = 10,5–80C; P = 400 mm în Dobrogea –750 mm (Transilvania). Relief: panteslab înclinate. Conuri de dejecþie aletorenþilor din zona colinarã ºi montaninferioarã. Roci: sfãrãmãturi de rocicalcaroase, ºisturi silicioase cu depunerialuviale de nisipuri, luturi, argile etc. Solul,în curs de fixare, cu acumulãri de mate-riale organice, provenite din spãlareapantelor de cãtre torenþi.

Structura: Vegetaþia este relativ bineînchegatã ºi este formatã din gramineeanuale ºi perene, ceea ce denotã ungrad evoluat de înþelenire. Principalelespecii sunt: Trifolium incarnatum ssp.molinerii, Ventenata dubia, Xeranthemumcylindraceum, Dasypyrum villosum,Aegilops cylindrica, Poa compressa,Festuca valesiaca, F. ovina, Hypericumperforatum, Scleranthus perennis, Trifoliumarvense, Erysimum cuspidatum, plantece alcãtuiesc stratul superior al vegetaþiei.

Speciile scunde, ce alcãtuiesc cel de aldoilea strat, sunt: Sedum acre, S. annuum,Scleranthus annuus, Thymus comosus,Vulpia myuros, Aira capillaris.

Valoarea conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Dasypyrum villorus, Trifolium incarnatumssp. molinerii, Ventenata dubia. Speciicaracteristice: Trifolium incarnatum ssp.molinerii, Dasypyrum villosum, Vulpiamyuros, Aira capillaris, Ventenata dubia.Alte aspecii importante: Rumex acetosella,Trifolium arvense, Medicago minima, Poabulbosa, Achillea collina, Melica ciliata, Aly-ssum petraeum, Sedum hispanicum, Poacompressa, Filago arvensis, Sedum acre.

Literaturã selectivã: Paucã 1941; Roman1974; Sanda, Popescu, Stancu 2001.

Redactat: A. Popescu.

R3503Comunitãþi daco-getice de Sedum acre, S. sexangulare ºiPetrorhagia saxifraga

Rãspândire: Pe coline din Transilvania,Banat, Oltenia.

Suprafeþe: Fitocenozele ocupã terenurirelativ restrânse de 1–3 ha.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 8230 Siliceous rock withpioneer vegetation of the Sedo-Scleranthionor of the Sedo albi-Veronicion dilleniiEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 34.1 Middle European pioneerswardsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Sedo – Petrorhagietumsaxifragae Roman 1974, Alysso petraei –Sedetum hispanici Schneider-Binder 1971.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 8230 Siliceous rock withpioneer vegetation of the Sedo-Scleranthionor of the Sedo albi-Veronicion dilleniiEMERALD: –CORINE: – PAL.HAB: 34.1 Middle European pioneerswardsEUNIS: – Asociaþii vegetale: Vulpio-Airetumcapillaris Paucã 1941, Ventenato dubiae –Xeranthemetum cyndraceum (Borza 1950)Sanda et Popescu 1988.

Page 126: Habitatele Din Romania

133

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Staþiuni: Altitudine: 80–250 m. Clima: T = 11–9,00C; P = 400–650 mm. Relief:versanþi slab înclinaþi, conuri de dejecþieale torenþilor din zona colinarã. Roci: pietri-ºuri dislocate ºi transportate de torenþi,nisipuri grosiere. Soluri: nisipuri, pietriºuriºi aluviuni luto-nisipoase în curs de fixare,periodic inundate de apele torenþilor.

Structura: Vegetaþia este realizatã, în princi-pal, din plante anuale cum sunt: Vulpiamyuros, Trifolium arvense, Scleranthusannuus, Sedum acre, Aira elegans, Filagoarvensis, Sagina procumbens, ºi perenePoa bulbosa, Alyssum petraeum, Petrorha-gia saxifraga. Acestea realizeazã etajulsuperior al vegetaþiei, care are 15–20 cmînãlþime. Cel de al doilea etaj, cel inferior,este foarte slab reprezentat ºi este formatdin: Sedum hispanicum, S. acre, Vero-nica verna, Thymus pulegioides, Erophila

verna, Syntrichia ruralis, Racomitriumcanescens etc.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Speciile edifica-toare: Petrorhagia saxifraga, Alyssumpetraeum, Sedum rubens. Specii caracte-ristice: Petrorhagia saxifraga, Sedumrubens, Alyssum petraeum, Sedum hispa-nicum. Alte specii importante: Trifoliumarvense, Scleranthus annus, Polycnemumarvense, Rumex acetosella, Medicagominima, Siderites montana, Saturejakitaibelii, Scabiosa columbaria, Jasionemontana, Crupina vulgaris, Hieracium pilo-sella, Alyssum desertorum, Silene conica.

Literaturã selectivã: Andrei, Popescu1967; Roman 1974; Schneider-Binder1971.

Redactat: A. Popescu.

Page 127: Habitatele Din Romania

134

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3601Pajiºti sud-est carpatice de rogozpitic (Kobresia myosuroides) ºiOxytropis carpatica

Rãspândire: Carpaþii Meridionali: MunþiiBucegi (Lãptici, Piatra Arsã, Cocora, vârfu-rile Baba Mare, Caraiman, Coºtila, Morarul,Bucºoiu, Omu, Obârºia, Bãtrâna), MunþiiPiatra Craiului, Munþii Fãgãraº, MunþiiRetezat (Piule); în etajele subalpin ºi alpin.

Suprafeþe: de ordinul a 100–200 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1850–2500 m. Clima:T = 1,0– -2,50C; P = 1300–1450 mm. Relief:creste ºi muchii, acolo unde zãpada estespulberatã de vânt din locuri puternicvântuite în timpul iernii. Substrat: calcare,gresii, conglomerate. Soluri: crude sau brunede înþelenire primarã, cu pH = 4,8–5,3.Profilul de sol prezintã orizonturi puþindiferenþiate.

Structura: Habitat alpin, care prezintãcel mai evoluat stadiu de înþelenire dinetajul alpin, fiind considerat ca un relictglaciar. Stratul ierbos: gruparea prezintãun caracter mezoxerofit, reflectat ºi prinlipsa oligotermelor care nu suportã uscã-ciunea. Speciile cele mai frecvente sunt:Festuca supina, Festuca glacialis, Sileneacaulis, Primula minima, Polygonum vivi-parum, Dryas octopetala, Agrostis rupestris,Festuca versicolor, Salix reticulata,Helianthemum alpestre, Pedicularis verti-cillata etc. Uneori habitatul se prezintãfragmentar, fiind localizatã insular înPotentillo chrysocraspedae – Festucetumairoidis. În Retezat a fost descrisã aso-ciaþia Oxytropido carpaticae – Onobry-chidetum transsilvanicae Täuber 1987, încare dominante sunt speciile: Onobrychistranssilvanica, Oxytropis carpatica.

Valoare conservativã: mare, habitatendemic.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Kobresia myosuroides (Elyna myosu-roides), Oxytropis carpatica. Speciicaracteristice: Kobresia myosuroides,Achillea schurii. Alte specii importante:Minuartia sedoides, Cerastium alpinumssp. lanatum, Erigeron uniflorus, Dianthusglacialis, Carex atrata, Oxytropis halleri,Minuartia gerardii, Potentilla crantzii, Carexrupestris, Astragalus alpinus, Minuartiaverna, Gentiana nivalis, Helianthemumalpestre, Minuartia verna, Leontopodiumalpinum, Pedicularis verticillata, Euphrasiasalisburgensis, Anthyllis alpestris, Poaalpina, Agrostis alpina. Specii endemice:Achillea schurii, Festuca bucegiensis,Onobrychis transsilvanica.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6170 Alpine and subalpinecalcareous grasslandsEMERALD: –CORINE: 36.42 Wind edge naked-rushswardsPAL.HAB 1999: 36.425 Carpathiannaked-rush swards EUNIS: E4.42 Wind edge (Kobresiamyosuroides) swardsAsociaþii vegetale: Oxytropido carpaticae –Elynetum (Puºcaru et al. 1956) Coldea1991(Syn. Elynetum myosuroidesPuºcaru et al. 1956; inclusiv Oxytropidocarpaticae – Elynetum festucetosumbucegiensis Coldea 1991); Oxytropidocarpaticae – Onobrychidetum transsilva-nicae Täuber 1987.

2.3.4. Pajiºti alpine ºi subalpine (36)

Page 128: Habitatele Din Romania

135

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Literaturã selectivã: Puºcaru et al.1956, Beldie 1967; Puºcaru-Soroceanuet al. 1981; Täuber 1987; Coldea 1991;Coldea et al. 1997; Sanda et al. 1977,2001; Sanda 2002.

Redactat: Simona Mihãilescu.

R3602Pajiºti sud-est carpatice decoarnã (Carex curvula) ºi Primula minima

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (vârfurile Pietrosul Mare, Rebra,Puzdra, Piatra Albã, Gãrgãlãu, Ineu, Ineuþ),Munþii Cãlimani, Munþii Suhard. CarpaþiiMeridionali: Munþii Bucegi, Munþii PiatraCraiului (Vf. Piscul Baciului), Munþii Iezer-Pãpuºa, Munþii Fãgãraº, Munþii Cibinului,Munþii Parâng, Munþii Retezat, Munþii Þarcu,Munþii Godeanu. Oltenia. Transilvania; înetajele subalpin ºi alpin.

Suprafeþe: foarte mari (de ordinul a1000–5000 ha).

Staþiuni: Altitudine: 1980–2500 m. Clima:T = 0,5– -2,50C; P = 1350–1450 mm. Relief:terenuri plane sau slab înclinate Substrat:gresii, conglomerate. Soluri: humosio-soluri puternic acide (pH = 4,2–4,4), cutroficitate redusã ºi cu regim chiono-higrofil;profilul solului este redus (10–20 cm).

Structura: Habitat primar, prezent înaproape toate masivele lanþului carpatic.Stratul ierbos: specia caracteristicã ºiedificatoare Carex curvula dominã masiv,având o acoperire cuprinsã între 65–85%.Primula minima are o prezenþã ridicatã,dar o acoperire redusã. Speciile fidelehabitatului sunt: Agrostis rupestris, Avenulaversicolor, Festuca supina (diferenþialãgeograficã), Juncus trifidus, Sesleriabielzii, Geum montanum, Ligusticummutellina, Hieracium alpinum, Potentillaternata. În habitat sunt prezente speciilerare: Armeria alpina ºi Dianthuis glacialisssp. gelidus.Au fost descrise urmãtoarele subasociaþii:bucegicum Puºcaru et al. 1956 din Bucegi;primuletosum minimae Evd. Puºcaru etal. 1977 din Fãgãraº; festucetosum supinaePuºcaru 1963 (Syn.: Cariceto-Festucetumsupinae Puºcaru et al. 1977) ºi seslerie-tosum coerulantis Evd. Puºcaru et D. Puºcaru 1969 din Fãgãraº ºi Cibin. Stratul muscinal este reprezentat de:Polytrichum alpinum, Polytrichum junipe-rinum, Racomitrium lanuginosum. Stratullichenilor: Cetraria islandica, Thamnoliavermicularis.

Valoare conservativã: redusã în general,mare în habitatele unde este prezentãspecia Pedicularis exaltata (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex curvula, Primula minima. Speciicaracteristice: Carex curvula, Oreochloadisticha, Potentilla ternata, Loiseleuria pro-cumbens. Alte specii importante: Pedicu-laris exaltata, Vaccinium vitis-idaea, Vacci-nium myrtillus, Campanula alpina, Phy-teuma confusum, Luzula spicata, Sesleriacoerulans, Senecio carpaticus, Hiera-cium alpinum, Pulsatilla alba, Minuartiasedoides, Vaccinium gaultherioides.

Literaturã selectivã: Borza 1934; Ghiºa1940; Safta 1943; Puºcaru et al. 1956; Buiaet al. 1959, 1962; Samoilã 1960; Csürös et

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 36.341 Carex curvula grasslandPAL.HAB. 1999: 36.3413 CarpathianCarex curvula grasslandsEUNIS: E4.34 Alpigenous acidophilousgrasslandAsociaþii vegetale: Primulo-Caricetumcurvulae Br.-Bl. 1926 em. Oberd.1957 (Syn.Caricetum curvulae Brockm.-Jer. 1907).

Page 129: Habitatele Din Romania

136

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

al. 1964; Resmeriþã 1974, 1981; Boºcaiu1971; Coldea et Pânzaru 1986; Alexiu1998; Mihãilescu S. 2001; Popescu G. etal. 2001; Coldea 1990, 1991; Coldea etal. 1997; Sanda et al. 1977, 2001; Sanda2002; Mihãilescu S. 2005 (ined.).

Redactat: Simona Mihãilescu.

R3603Pajiºti sud-est carpatice de pãrul porcului (Juncus trifidus) ºiOreochloa disticha

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Coasta Netedã, ºaua Gãrgãlãu-Galaþiu, vârfurile Pietrosul Mare, Momaia,Golgota, Buhãiescu, Anieºul Mare, Omul,Galaþiul, Ineu), Munþii Giumalãu, MunþiiCãlimani, Munþii Þibleº. Carpaþii Meridionali:Munþii Fãgãraº (vârfurile Zârna-Negoiu),Munþii Cibinului, Valea Sadului, MunþiiParâng, Munþii Retezat. Oltenia; în etajelesubalpin ºi alpin.

Suprafeþe: mari (de ordinul a 1000–2000 ha).

Staþiuni: Altitudine: 1800–2500 m. Clima:T = 1– -2,50C; P = 1300–1450 mm. Relief:

versanþi slab-puternic înclinaþi, cu expoziþiivariate, expuse vânturilor. Substrat: gresii,conglomerate. Soluri: humosiosoluri acide(pH = 4,2–4,5) ºi foarte sãrace în elementenutritive.

Structura: Habitat primar, cu caracterxerofil-oligoterm. Stratul ierbos: speciilecaracteristice ºi edificatoare Oreochloadisticha ºi Juncus trifidus se gãsesc, decele mai multe ori, în raporturi de codo-minanþã pe suprafeþele cu expoziþie nordicã,în timp ce pe platouri dominã Juncus trifi-dus, Oreochloa disticha fiind sporadicã.A fost descrisã subasociaþia: bucegicumBeldie 1967, care este mai sãracã în speciiºi se caracterizeazã prin lipsa specieiOreochloa disticha, iar din Fãgãraº au maifost descrise subasociaþiile festucetosumsupinae ºi festucetosum pictae E. Puºcaruet D. Puºcaru 1969. Stratul muscinal este reprezentat de: Poly-trichum alpinum, Polytrichum juniperinum,Dicranum scoparium. Stratul lichenilor:Cetraria islandica, Thamnolia vermicularis.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Oreochloa disticha, Juncus trifidus. Speciicaracteristice: Oreochloa disticha, Juncustrifidus Carex curvula, Potentilla ternata,Loiseleuria procumbens, Empetrum nigrumssp. hermafroditum. Alte specii importante:Vaccinium vitis-idaea, Vaccinium myrtillus,Campanula alpina, Festuca supina, Primulaminima, Agrostis rupestris, Avenula versi-color, Phyteuma confusum, Luzula spicata,Sesleria coerulans, Senecio carpaticus,Hieracium alpinum, Pulsatilla alba, Minuartiasedoides, Vaccinium gaultherioides.

Literaturã selectivã: Borza 1934; GhiºaE. 1940; Samoilã 1960, Buia et al. 1962;Resmeriþã 1974, 1976, 1982; Puºcaru-

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6150 Siliceous alpineand boreal grasslandEMERALD: –CORINE: 36.34 Crooked-sedge swardsand related communities PAL.HAB 1999: 36.3463 CarpathianJuncus trifidus swards, 36.34632 EasternCarpathian Juncus trifidus swardsEUNIS: E4.3463 Carpathian Juncustrifidus swardsAsociaþii vegetale: Oreochloo –Juncetum trifidi Szafer et al. 1927 (Syn.:Juncetum trifidi Buia et al. 1962;Rhododendro – Juncetum trifidiResmeriþã 1975; Junceto trifidi –Vaccinietum Resmeriþã 1975).

Page 130: Habitatele Din Romania

137

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Soroceanu et al. 1981; Resmeriþã et Raþiu1983; Coldea 1990, 1991; Coldea et al.1997; Sanda et al. 1977, 2001; Drãgulescu1995, Cristurean 2000; Popescu G. et al.

2001; Sanda 2002; Mihãilescu S. 2005(ined.).

Redactat: Simona Mihãilescu.

Pajiºte montanã de pãrul porcului (Juncus trifidus)

Page 131: Habitatele Din Romania

138

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3604Pajiºti sud-est carpatice depãruºcã (Festuca supina) ºiPotentilla ternata

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Faþa Cãtinului, Cobãºel, vârfurileRebra, Bãtrâna, Gardina, Galaþiul, Cormaia,Ciºa), Vârfu Goru (jud. Vrancea), MunteleSiriu. Carpaþii Meridionali: Munþii Bucegi(Lãptici, Piatra Arsã, Cocora, vârfurileBaba Mare, Caraiman, Coºtila, Morarul,Bucºoiu, Omu, Obârºia, Bãtrâna, Vf. cuDor, Furnica, Jepii Mari, Jepii Mici), MunteleGârbova, Munþii Iezer-Pãpuºa, MunþiiPiatra Craiului, Muntele Ciucaº, MunþiiFãgãraº, Munþii Parâng, Munþii Retezat,Munþii Þarcu, Munþii Godeanu, MunþiiCernei, Valea Sadului, Valea Sebeºului,Oltenia; în etajele subalpin ºi alpin.

Suprafeþe: restrânse (de ordinul a 150–200 ha).

Staþiuni: Altitudine: 1550–2500 m. Clima:T = 3,0– -2,50C; P = 800 mm. Relief: locuri

plane, versanþi ºi coame moderat înclinatepânã la repezi, uneori chiar pe grohotiºurifixate. Substrat: cristalin, mai rar calcaros.Soluri: spodisoluri sau humosiosoluri, puþinprofunde pânã la superficiale, foarte acidesau slab acide (pH = 4,1–4,5), adeseoribogate în humus, reavene pânã la uscate.

Structura: Habitat alpin, prezintã cel maievoluat stadiu de înþelenire din etajulalpin, fiind considerat ca un relict glaciar.Stratul ierbos: specia edificatoare Festucasupina (F. airoides) prezintã o acoperirefoarte mare. Prin practicarea pãºunatuluiintensiv, pajiºtile edificate de Festucasupina ºi Potentilla ternata (P. aurea ssp.chrysocraspeda), se degradeazã ºi evo-lueazã cãtre Nardetum strictae alpinumsau subalpinum. Au fost semnalate urmã-toarele subasociaþii: agrostidetosumrupestris Csûrös 1957, Beldie 1967 dinBucegi; poëtosum mediae Evd. Puºcaruet D. Puºcaru 1969 descrisã din MunþiiFãgãraº, nardetosum-cetrarietosum Borza1959, din Valea Sebeºului, nardetosumstrictae Puºcaru et al. 1956 din MunþiiFãgãraº ºi Munþii Rodnei, vaccinietosummyrtilli Puºcaru 1963 din Fãgãraº ºi Ciucaº,seslerietosum Puºcaru et al. 1956 ºijuncetosum Puºcaru et al. 1956 din Bucegi.La subasociaþia seslerietosum Puºcaruet al. 1956 se încadreazã, ca sinonimã,asociaþia. Seslerio(bielzii)-Juncetum trifidiBoºcaiu 1970. Stratul muscinal: Polytrichumalpinum, Polytrichum juniperinum. Stratullichenilor: Cetraria islandica, Thamnoliavermicularis.

Valoare conservativã: mare, habitatendemic, în special unde este prezentãspecia Iris aphylla ssp. hungarica (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Potentilla ternata (P. aurea ssp. chryso-craspeda), Festuca supina (F. airoides).Specii caracteristice: Potentilla ternata,Festuca supina. Alte specii importante: Irisaphylla ssp. hungarica, Primula minima,Sesleria coerulans, Phyteuma confusum,

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 36.34 Crooked-sedge swardsand related communities PAL.HAB 1999: 36.34322 EasternCarpathian Festuca airoides grasslandsEUNIS: E4.3432 Carpathian Festucaairoides grasslandsAsociaþii vegetale: Potentillochrysocraspedae-Festucetum airoidisBoºcaiu 1971(Syn.: Festucetum supinaeDomin 1933; Potentillo (tenatae) –Festucetum supinae Boºcaiu 1971;Antennario-Festucetum sudeticae Dihoru1975; As. Festuca supina-Nardus strictaªerbãnescu 1939; As. Festuca supinaPuºcaru et al. 1959; Festuca supina-Deschampsia flexuosa-Vaccinium myrtillusPuºcaru et al. 1959; Festuca supina-Festucarubra fallax Puºcaru et al. 1959; Festucetumsupinae Vicol et al. 1971; Festucetumsupinae subalpinae Sillinger 1933).

Page 132: Habitatele Din Romania

139

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Agrostis rupestris, Oreochloa disticha,Campanula alpina, Avenula versicolor,Carex curvula, Luzula spicata, Juncustrifidus, Poa media, Hieracium alpinum,Pulsatilla alba, Minuartia sedoides, Vacci-nium gaultherioides, Loiseleuria pro-cumbens, Campanula serrata, Antennariadioica, Campanula patula ssp. abietina,Geum montanum, Ligusticum mutellina,Viola declinata, Nardus stricta, Phleumalpinum, Festuca nigrescens, Poa alpina.

Literaturã selectivã: Puºcaru et al. 1956;Csürös et al. 1956; Buia et al. 1959,1962; Beldie 1967; Todor et Culicã 1967;Boºcaiu 1971; Resmeriþã 1974; Dihoru1975; Puºcaru-Soroceanu 1981; Resmeriþãet Raþiu 1983; Coldea 1990; Drãgulescu1995, Alexiu 1998; Coldea et al. 1997;Sanda et al. 1977, 2001; Popescu G. etal. 2001, Mihãilescu S. 2001; Sanda 2002;Mihãilescu S. 2004, 2005 (ined.).

Redactat: Simona Mihãilescu.

R3605Pajiºti sud-est carpatice de pãiuºcu colþi (Festuca versicolor) ºiSesleria rigida ssp. haynaldiana

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Corongiºul Mic, CorongiºulMare, Vf. Faþa Cãtinului, Vf. Mihãiasa).

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6170 Alpine andsubalpine calcareous grasslandsEMERALD: –CORINE: 36.4 Alpine and subalpinecalciphilous grasslandsPAL.HAB 1999: 36.43922 EastCarpathian Festuca versicolor grasslandsEUNIS: E4.4392 East Carpathiancalciphile stepped grasslandsAsociaþii vegetale: Seslerio –Festucetum versicoloris Beldie 1967(Syn.: Festucetum versicoloris Puºcaru etal. 1956; Festucetum versicoloristranssilvanicum Soó 1944).

Geum montanum în pajiºte de pãruºcã

Page 133: Habitatele Din Romania

140

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Carpaþii Meridionali: Munþii Bucegi (ColþiiObârºiei, vârfurile Baba Mare, Jepii Mari,Caraiman, Colþii Morarului, Strunga,Bucºoiu), Munþii Piatra Craiului, MunþiiFãgãraº, Munþii Retezat; în etajele subalpinºi alpin.

Suprafeþe: mari, de ordinul 500–1000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 2100–2500 m. Clima:T = -0,6– -2,50C; P = 1400–1450 mm. Relief:pante mai mult sau mai puþin înclinate,într-un microclimat caracterizat printr-oputernicã insolaþie, în locurile adãpostitede acþiunea intensã a vânturilor. Substrat:calcare, conglomerate calcaroase. Soluri:rendzine bogate în humus, amestecatecu sfãrâmãturi de calcar, care asigurãsaturaþia în carbonat de calciu, astfelîncât reacþia se menþine neutrã sau slabalcalinã (pH = 7–7,4).

Structura: Habitat primar. Stratul ierbos:dintre speciile care definesc habitatulmenþionãm: Helianthemum alpestre,Alyssum repens, Cerastium transsilvanicum,Dianthus tenuifolius, Oxytropis carpatica,Calamintha alpina ssp. baumgateni.A fost descrisã subasociaþia seslerietosumhaynaldianae Beldie 1967 (Syn.: Seslerio-Festucetum versicoloris calcicolum Beldie1967) care se recunoaºte prin prezenþaconstantã a speciilor Sesleria rigida ssp.haynaldiana ºi Carex sempervirens, la carese adaugã adesea Festuca saxatilis.

Valoare conservativã: mare, habitatendemic.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca versicolor, Sesleria rigida ssp.haynaldiana. Specii caracteristice: Festucaversicolor, Sesleria rigida ssp. haynaldiana,Cerastium transsilvanicum. Alte speciiimportante: Bupleurum falcatum ssp.cernuum, Carduus kerneri, Festuca ame-thystina, Potentilla crantzii, Androsacelactea, Sesleria bielzii, Helianthemumnummularium ssp. tomentosum, Festucasaxatilis, Asperula capitata, Biscutellalaevigata, Anthyllis alpestris, Aster alpinus,Campanula cochleariifolia, Carex semper-

virens, Cerastium alpinum, Minuartia verna,Nigritella nigra, Scabiosa lucida, Dryasoctopetala, Euphrasia salisburgensis,Festuca saxatilis, Festuca violacea, Galiumanisophyllon, Gypsophila petraea, Hiera-cium villosum, Pedicularis verticillata,Phyteuma orbiculare, Poa alpina, Seselilibanotis. Specii endemice: Achillea schurii,Cerastium transsilvanicum, Dianthus calli-zonus, Eritrichium nanum ssp. jankae,Dianthus spiculifolius, Dianthus tenuifolius,Koeleria transsilvanica, Linum perennessp. extraaxilare, Onobrychis transsilva-nica, Thlaspi dacicum, Thesium kerne-rianum, Thymus comosus, Thymus pulche-rrimus.

Literaturã selectivã: Puºcaru et al. 1956;Beldie 1967; Puºcaru-Soroceanu et al.1981; Coldea 1990, 1991, 1993; Coldeaet al. 1997; Sanda et al. 1997, 2001;Mihãilescu S. 2001; Sanda 2002.

Redactat: Simona Mihãilescu.

R3606Pajiºti sud-est carpatice de pãiuºde stânci (Festuca saxatilis)

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6170 Alpine andsubalpine calcareous grassland EMERALD: – CORINE: 36.4 Alpine and subalpinecalciphilous grasslandsPAL.HAB 1999: 36.43921 EastCarpathian sesleria-evergreen sedgegrasslands; 36.43924 East CarpathianFestuca flaccida grasslandsEUNIS: E4.4 Calcareous alpine andsubalpine grasslandsAsociaþii vegetale: Festucetum saxatilisDomin 1933 (Syn.: Festucetum saxatilisPuºcaru et al. 1956; Seslerio –Festucetum saxatilis Beldie 1967;Festucetum saxatilis subalpinum auct.roman.; Caricetum sempervirentis Beldie1967 p.p.); Festuco saxatilis – Trisetetum(macotrichum) Popescu et Sanda 1989;Festucetum flaccidae Coldea 1984.

Page 134: Habitatele Din Romania

141

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Vf. Saca, Corongiºul Mic,Corongiºul Mare, Nedeia Þãranului), MunþiiRarãu, Muntele Hãºmaºu Mare, MunteleSiriu. Carpaþii Meridionali: Munþii Bucegi,Munþii Ciucaº, Muntele Postãvarul, MunteleGârbova, Munþii Piatra Craiului, MunþiiFãgãraº, Munþii Retezat; Oltenia; în etajelesubalpin ºi alpin.

Suprafeþe: relativ mari (< 1000 ha).

Staþiuni: Altitudine: 1200–2300 m. Clima:T = 4,0– -2,50 C; P = 1100–1450 mm. Relief:stãnci calcaroase însorite. Substrat: stâncicalcaroase. Soluri: rendzine, superficiale,cu o reacþie slab acidã pânã la neutrã(pH = 6,4–6,8), uneori chiar slab bazicã.

Structura: Stratul ierbos: alãturi de speciacaracteristicã Festuca saxatilis, ca înso-þitoare ale grupãrii, amintim: Dianthustenuifolius, Carex sempervirens, Polygo-num viviparum, Sesleria rigida ssp.haynaldiana, Cruciata glabra, Scabiosalucida. Au fost semnalate urmãtoarelesubasociaþii: semperviretosum I. Pop1968; poëtosum nemoralis (Beldie 1967)I. Pop 1968 (Syn.: Festuca saxatilis – Poanemoralis Beldie 1967); seslerietosumbielzii I. Pop 1968; seslerietosum haynal-dianae I. Pop 1968 (Syn.: Seslerio-Festucetum saxatilis Beldie 1967). Cafaciesuri sunt citate urmãtoarele: carico-sum sempervirentis Pawl. 1936; sesle-rietosum coerulantis Raclaru 1967;caricosum montanae ªtefurac 1941;dryadetosum octopetalae ªtefurac 1941.Gruparea Festuco saxatilis – Trisetetum(macotrichum) Popescu et Sanda 1989 afost semnalatã din Munþii Piatra Craiului –Vf. Turnu. În cadrul asociaþiei dominã, deregulã, Trisetum macrotrichum, alãturi decare în afarã de Festuca rupicola ssp. saxa-tilis ca specie edificatoare. Se mai întâlnescnumeroºi taxoni caracteristici alianþeiFestuco saxatilis-Seslerion bielzii ca: Linumperenne ssp. extraaxilare, Festuca versi-color, Dianthus tenuifolius, Androsacealactaea, Carduus kerneri ºi Achillea schurii.

De asemenea, sunt bine reprezentate spe-ciile din Seslerietalia, care alcãtuiesc nucleulcentral al acestor fitocenoze.În gruparea Festuco saxatilis-Seslerionbielzii, în Munþii Rodnei (Corongiº, CoastaNetedã), a fost descrisã asociaþia Festu-cetum flaccidae care prezintã un numãrde specii comune cu Festucetum saxatilis,dar în care Festuca nitida ssp. flaccida estedominantã.

Valoare conservativã: mare, habitatendemic.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca saxatilis (F. rupicola ssp. saxatilis).Specii caracteristice: Festuca saxatilis,Festuca nitida ssp. flaccida, Dianthustenuifolius. Alte specii importante: Sesleriabielzii, Helianthemum nummularium ssp.tomentosum, Festuca flaccida, Festucaversicolor, Alyssum repens, Carduuskerneri, Festuca amethystine, Sesleriarigida ssp. haynaldiana, Primula elatiorssp. carpatica, Centaurea kotschyana,Cerastium arvense ssp. calcicolum,Potentilla crantzii, Poa rehmanii,Centaurea pinnatifida, Trisetum fuscum,Carex sempervirens, Phyteuma orbiculare,Bartsia alpina, Galium anisophyllon, Poly-gonum viviparum, Myosotis alpestris, Pedi-cularis verticillata, Hieracium villosum,Helianthemum nummularium ssp. grandi-florum, Carex atrata. Specii endemice:Dianthus spiculifolius, Dianthus tenuifolius,Koeleria transsilvanica, Linum perennessp. extraaxilare, Onobrychis transsilva-nica, Thlaspi dacicum, Thesium kerne-rianum Thymus pulcherrimus.

Literaturã selectivã: Puºcaru et al.1956; Beldie 1967; Raclaru 1967; Dihoru1975; Paucã et al. 1960; Fink 1977;Todor et Culicã 1967; Sanda et al. 1977;Puºcaru-Soroceanu et al. 1981; PopescuA. et Sanda 1989; Nechita et Mititelu 1996;Popescu G. et al. 2001; Coldea 1984,1990, 1991; Coldea et al. 1997; Sanda etal. 2001; Sanda 2002.

Redactat: Simona Mihãilescu.

Page 135: Habitatele Din Romania

R3607Pajiºti sud-est carpatice deFestuca amethystina ºi Dianthustenuifolius

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei, Munþii Rarãu, Muntele HãºmaºuMare, Piatra Singuraticã, Munþii Ciucului,Muntele Siriu. Carpaþii Meridionali: MunþiiBucegi, Munþii Fãgãraº; în etajele subalpinºi alpin.

Suprafeþe: (> 100 ha).

Staþiuni: Altitudine: 1500–2200 m. Clima:T = 3,2– -1,50 C; P = 1200–1450 mm. Relief:versanþii calcaroºi, însoriþi, pe pante încli-nate de 10–450. Substrat: calcaros. Soluri:rendzine cu pH = 5,8–7,5.

Structura: Habitat xerofil. Stratul ierbos:speciile caracteristice ºi dominante aleasociaþiei sunt endemite carpatice, Festucaamethystina ºi Dianthus tenuifolius, având,ca însoþitoare mai frecvente, pe: Poaviolacea, Poa nemoralis, Scorzonera rosea,Polygonum viviparum, Trifolium repens,Potentilla ternata, Bartsia alpina, Asteralpinus, Calamintha alpina, Festucaairoides, Agrostis rupestris. Biotopurileadãpostite de vânt, unde cantoneazãaceste fitocenoze, fac ca în compoziþialor cenoticã sã participe ºi specii comuneasociaþiilor caracteristice platourilor aco-perite cu un strat gros de zãpadã. Au fostdescrise faciesul cu Poa violacea ºifaciesul caricosum montanae Domin 1933 (Syn.: Cariceto-Festucetum amethystinaeA. Nyárády 1963).

Valoare conservativã: mare, habitatendemic.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca amethystina, Dianthus tenuifolius.Specii caracteristice: Festuca amethystina,Dianthus tenuifolius. Alte specii: Sesleriabielzii, Helianthemum nummularium ssp.tomentosum, Festuca saxatilis, Festucaversicolor, Alyssum repens, Carduus

Corespondenþe:

Natura 2000: 6170 Alpine and subalpinecalcareous grassland EMERALD: –CORINE: 36.43 Stepped and garlandgrasslandPAL.HAB 1999: 36.43923 East CarpathianFestuca amethystina grasslandsEUNIS: E4.4392 East Carpathian calciphilestepped grasslandsAsociaþii vegetale: Diantho tenuifolii –Festucetum amethystinae (Domin 1933)Coldea 1984 (Syn.: Festucetumamethystinae Puºcaru et al. 1956;Festucetum amethystinaetranssilvanicum Nyárády 1967).

Allium victorialis în pajiºti sud-est carpatice

142

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Page 136: Habitatele Din Romania

143

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

kerneri, Festuca amethystine, Sesleriarigida ssp. haynaldiana, Primula elatiorssp. carpatica, Centaurea kotschyana,Cerastium arvense ssp. calcicolum,Potentilla thuringiaca, Poa rehmanii.Specii endemice: Cerastium transsilva-nicum, Centaurea pinnatifida, Dianthusspiculifolius, Dianthus tenuifolius, Koeleriatranssilvanica, Linum perenne ssp. extra-axilare, Onobrychis transsilvanica, Thlaspidacicum, Thymus pulcherrimus.

Literaturã selectivã: Puºcaru et al.1956; Andrei M. 1963; Raclaru 1967;Beldie 1967; Dihoru 1975; Puºcaru-Soroceanu et al. 1981; Resmeriþã 1985;Nechita et Mititelu 1996; Coldea 1991;Coldea et al. 1997; Sanda et al. 2001;Sanda 2002.

Redactat: Simona Mihãilescu.

R3608Pajiºti sud-est carpatice deScorzonera rosea ºiFestuca nigrescens

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6230 * Species-rich Nardusgrasslands, in siliceous substrates inmountain areas (and submontan areas, inContinental Europe)EMERALD: –CORINE: 36.31 Alpic mat-grass swardsand related communitiesPAL.HAB 1999: 36.3172 EasternCarpathian mat-grass swards EUNIS: E4.31 Alpic Nardus stricta swardsand related communities; E4.3172Eastern Carpathian mat-grass swardsAsociaþii vegetale: Scorzonero roseae –Festucetum nigricantis (Puºcaru et al.1956) Coldea 1978 (Syn.: Festucetumrubrae fallax Puºcaru et al. 1956,Festucetum rubrae montanum Csürös etResmeriþã 1960).

Dianthus spiculifolius în comunitãþi de Festuca amethystina ºi Dianthus tenuifolius

Page 137: Habitatele Din Romania

144

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiMaramureºului, Munþii Rodnei, MunþiiCãlimani, Munþii Rarãu, Lãcãuþi-Izvoarele Putnei (Jud. Vrancea). CarpaþiiMeridionali: Munþii Bucegi, Munþii Gârbova,Munþii Iezer-Pãpuºa, Munþii Piatra Craiului,Munþii Fãgãraº, Munþii Retezat, MunþiiParâng. Oltenia. Carpaþii Occidentali:Pietrele Albe (Vlãdeasa); în regiuneamontanã ºi etajele subalpin ºi alpin.

Suprafeþe: 1000–2000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 900–2340 m. Clima:T = 6,0– -1,50C; P = 950–1450 mm. Relief:versanþi, platouri. Substrat: diferit. Soluri:disticambosoluri, cu profil scurt ºi saturateîn baze (20–25%) ºi pH = 4–4,5.

Structura: Habitat mesofil ºi mesohigrofil,de pajiºte secundarã dezvoltatã în urmadefriºãrii pãdurilor de molid. Stratul arbustiv– foarte redus; în pajiºti pãtrund speciiarbustive, dintre care: Vaccinium myrtillus,Vaccinium vitis-idaea. Stratul ierbos – domi-nant, speciile caracteristice Scorzonerarosea ºi Campanula abietina definesccaracterul regional al grupãrii. Speciaedificatoare Festuca nigrescens realizeazão acoperire cuprinsã între 35–85%. Înstructura floristicã sunt prezente numeroasespecii mezofile, caracteristice pentruArrhenatheretea. Specia Nardus strictaare o constanþã ridicatã ºi o acoperireîntre 5–10%. Au fost descrise subasociaþiatypicum, care este întâlnitã în etajul montansuperior, cu numeroase specii caracte-ristice pentru Caricetalia curvulae ºi sub-asociaþia festucetosum airoidis Coldea1987, prezentã în etajul subalpin, cu nume-roase specii microterme ºi cu diferenþialeleecologice Festuca supina, Agrostis rupestrisºi Avenula versicolor. Stratul muºchilor –redus, numãrul de specii este mic, menþio-nãm: Polytrichum commune, Polytrichumjuniperinum.

Valoare conservativã: moderatã; habi-tat endemic sud-est carpatic ºi prioritareuropean; mare numai în fitocenozeleunde este prezentã specia Tozzia carpa-thica (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Scorzonera rosea, Festuca nigrescens.Specii caracteristice: Scorzonera rosea,Festuca nigrescens, Viola declinata, Poamedia. Alte specii importante: Tozzia carpa-thica, Geum montanum, Potentilla ternata,Campanula serrata, Geum montanum,Ligusticum mutellina, Gentiana kochiana,Hieracium aurantiacum, Hipochoerisuniflora, Thymus balcanus, Antennariadioica, Carex ovalis, Euphrasia stricta,Hieracium pillosela, Potentilla erecta, Luzulasudetica, Thymus pulegioides, Alchemillaglaucescens, Danthonia decumbens,Hypericum umbellatum, Arnica montana,Luzula campestris, Alchemilla flabellata,Polygala vulgaris, Nigritella rubra.

Literaturã selectivã: Csürös et Resmeriþã1960; Csürös 1963; Buia et al. 1962; Raclaru1967; Puºcaru et al. 1956; Puºcaru-Soroceanu 1981; Todor et Culicã 1967;Sârbu I. et al. 1999; Alexiu 1998; MihãilescuS. 2001; Popescu G. et al. 2001; Coldea1987, 1990, 1991; Sanda et al. 2001; Sanda2002; Mihãilescu S. 2003–2005 (ined.).

Redactat: Simona Mihãilescu.

Nigritella rubra în pajiºte de Scorzonera rosea ºiFestuca nigrescens

Page 138: Habitatele Din Romania

145

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3609Pajiºti sud-est carpatice deþãpoºicã (Nardus stricta) ºi Viola declinata

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiMaramureºului, Munþii Rarãu, Lãcãuþi-Izvoarele Putnei (Jud. Vrancea); Vf. Goru(Jud. Vrancea), Muntele Siriu, MuntelePenteleu. Carpaþii Meridionali: Munþii Bucegi,Muntele Gârbova, Munþii Piatra Craiului,Munþii Iezer-Pãpuºa, Munþii Fãgãraº,Munþii Parâng, Munþii Retezat. Oltenia.Carpaþii Occidentali: Valea Feneºului,Valea Sebeºului, Vlãdeasa. Transilvania;în regiunea montanã ºi etajele subalpinºi alpin inferior.

Suprafeþe: 1000–2000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 800–2070 m. Clima:T = 6,0–00C; P = 900–1400 mm. Relief:platouri, versanþi, vãi ºi coaste domoalepânã la moderat înclinate. Substrat: acid.Soluri: spodisoluri cu profil scurt, sãraceîn baze (5–10%), slab aerate ºi acide pH = 3,6–4,5.

Structura: Habitat oligotrof, xerofil, acidofil.Stratul arbustiv – foarte redus; în pajiºtipãtrund specii arbustive, dintre care: Vacci-nium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Stratulierbos: specia caracteristicã carpato-balcanicã Viola declinata are o acoperireredusã, mai ales în grupãrile undeNardus stricta are o acoperire de pânã le95%, este monodominantã ºi numãrul despecii din compoziþia floristicã este foartemic. Specia Festuca nigrescens are oconstanþã ridicatã, dar cu o acoperire depânã la 5%. Au fost descrise subasociaþiiletypicum, care este întâlnitã în etajul montansuperior ºi festucetosum airoidis Coldea1987, prezentã în etajul subalpin, cunumeroase specii microterme ºi cu dife-renþialele ecologice. Stratul muºchiloreste redus, iar numãrul de specii mic;menþionãm: Polytrichum commune, Poly-trichum juniperinum, Dicranum scopa-rium, Pleurozium schreberi, Hylocomiumsplendens.

Valoare conservativã: moderatã; habi-tat prioritar european.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Viola declinata, Nardus stricta. Speciicaracteristice: Viola declinata, Nardusstricta, Scorzonera rosea, Poa media. Altespecii importante: Hieracium aurantiacum,Hypochoeris uniflora, Calluna vulgaris,Campanula serrata, Geum montanum,Ligusticum mutellina, Potentilla ternata,Campanula abietina, Leucorchis albida,Genista sagittalis, Festuca nigrescens,Antennaria dioica, Luzula campestris,Carex ovalis, Polygala vulgaris, Euphrasiastricta, Hieracium pilosella, Hieraciumlactucella, Potentilla erecta, Luzula sude-tica, Alchemilla glaucescens, Alchemillaflabellate, Carex pallescens, Danthoniadecumbens, Hypericum maculatum, Arnicamontana.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6230 * Species-rich Nardusgrasslands, in siliceous substrates inmountain areas (and submontan areas,in Continental Europe)EMERALD: –CORINE: 36.31 Alpic mat-grass swardsand related communitiesPAL.HAB 1999: 36.3172 EasternCarpathian mat-grass swards EUNIS: E4.31 Alpic Nardus stricta swardsand related communities; E4.3172Eastern Carpathian mat-grass swardsFitosociologie: Violo declinatae –Nardetum Simon 1966 (Syn.: Nardetumstrictae montanum Resmeriþã et Csürös1963, Nardetum strictae alpinum Buia etal. 1962, Nardetum alpigenum austro –carpaticum Borza 1959).

Page 139: Habitatele Din Romania

146

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Literaturã selectivã: Puºcaru et al.1956, Buia et al. 1959, 1962; Resmeriþã1963, Resmeriþã et al. 1963; Raclaru1967; Todor et Culicã 1967; Csürös etResmeriþã 1970; Dihoru 1975; Raclaru1967; Puºcaru-Soroceanu 1981; Hodiºan1968, Sârbu I. et al. 1999; Alexiu 1998;Mihãilescu S. 2001; Popescu G. et al. 2001;Coldea 1987, 1990, 1991; Sanda et al.1977, 2001; ªtefan N. et al. 1999; Sanda2002; Mihãilescu S. 2003–2005 (ined.).

Redactat: Simona Mihãilescu.

R3610Pajiºti sud-est carpatice de Poa media

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiMaramureºului, Munþii Rodnei (Faþa vf.Rebra, Vf. Puzdra, Buhãiescu, Vf. Puzdra,ªaua Anieº-Galaþiul, Cãldarea Gropile,Cãldarea Buhãiescu). Carpaþii Meridionali:Munþii Bucegi (Piatra Arsã), Munþii Fãgãraº,Munþii Retezat, Munþii Parâng; în etajulsubalpin.

Suprafeþe: mici (100 ha).

Staþiuni: Altitudine: 1800–2000 m. Clima:T = 0,7– -0,00C; P = 950–1450 mm. Relief:versanþi, platouri. Substrat: diferit. Soluri:humosiosoluri, bogate în substanþe nutri-tive ºi reacþie acidã pH = 5.

Structura: Habitat mesotrof. Stratularbustiv – foarte redus; în pajiºti pãtrundspecii arbustive, dintre care: Vaccinium uligi-nosum. Stratul ierbos-dominant. Speciacaracteristicã ºi edificatoare Poa mediaare o acoperire medie de 60% ºi prezintão constanþã ridicatã. Menþionãm prezenþaunor specii chiono-higrofile: Ranunculuscrenatus, Gnaphalium supinum. Grupãrilecu Poa media prezintã numeroase speciicaracteristice pentru Potentillo-Nardion ºiCaricetalia curvulae.

Valoare conservativã: moderatã.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: – CORINE: 36.31 Alpic mat-grass swardsand related communitiesPAL.HAB 1999: 36.3172 EasternCarpathian mat-grass swards EUNIS: E4.31 Alpic Nardus stricta swardsand related communitiesAsociaþii vegetale: Poëtum mediae Csüröset al. 1956.

Arnica montana în pajiºte de þãpoºicã (Nardusstricta) ºi Viola declinata

Page 140: Habitatele Din Romania

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Poa media. Specii caracteristice: Poamedia, Viola declinata. Alte specii: Nardusstricta, Agrostis rupestris, Avenula versi-color, Geum montanum, Potentilla ternata,Campanula serrata, Campanula abietina,Plantago atrata, Pedicularis verticillata,Leontodon croceus, Veronica alpine, Vero-nica officinalis, Alchemilla glabra, Cerastiumfontanum ssp. triviale, Cardaminopsis hallerissp. ovirensis, Euphrasia minima, Hypo-choeris uniflora, Vaccinium uliginosum,Alchemilla obtuse, Hieracium aurantiacum,Phleum alpinum ssp. commutatum, Antho-xantum odoratum, Alchemilla flabellate,Achillea stricta, Festuca nigrescens, Ante-nnaria dioica, Achillea distans, Alchemillaxanthochlora, Luzula multiflora, Leuchorisalbida, Hypericum richeri ssp. grisebachii.Specii endemice: Lychnis nivalis, Thlaspidacicum.

Literaturã selectivã: Csürös et al. 1956,Buia et al. 1962 Resmeriþã 1975, Puºcaru-Soroceanu et al. 1981, Sanda et Popescu1996; Coldea 1990, 1991; Coldea et al.1997; Sanda et al. 2001; Sanda 2002.

Redactat: Simona Mihãilescu.

R3611Pajiºti sud-est carpatice de coada iepurelui (Sesleria rigidassp. haynaldiana) ºi rogoz (Carex sempervirens)

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei, Munþii Rarãu, Muntele HãºmaºuMare. Carpaþii Meridionali: Munþii Bucegi,Munþii Piatra Craiului, Muntele Postãvarul,Munþii Ciucaº, Munþii Fãgãraº, MunþiiVâlcanului, Munþii Retezat, Munþii Þarcu,Munþii Godeanu. Carpaþii Occidentali:Munþii Cernei (Cheia Prisãcinei), PietreleAlbe (Vlãdeasa), Cheile Râmeþului, ColþiiTrascãului; în etajele subalpin ºi alpin.

Suprafeþe: 1000-2000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1500–2400 m. Clima:T = 2,5– -2,50C; P = 1200–1450 mm. Relief:stânci calcaroase, brâne, versanþi diferiþi,însoriþi sau cu expoziþie nordicã. Substrat:

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6170 Alpine and subalpinecalcareous grassland EMERALD: – CORINE: 36.4 Alpine and subalpinecalciphilous grassland PAL.HAB 1999: 36.43921 East Carpathiansesleria-evergreen sedge grasslandsEUNIS: E4.4392 East Carpathian calciphilestepped grasslandsAsociaþii vegetale: Seslerio haynaldianae– Caricetum sempervirentis Puºcaru et al.1956 (Syn.: Seslerietum haynaldianaesempervirentis Puºcaru et al. 1950,1956;Seslerietum rigidae retezaticum Csûröset al. 1956; Seslerietum rigidae biharicumCsûrös 1963, Resmeriþã 1965);Seslerio haynaldianae – Saxifragetumrochelianae Boºcaiu 1971 (Syn.: Seslerietumrigidae retezaticum Csürös 1956);Seslerio rigidae – Saxifragetum rochelianaeGergely 1967;Seslerio heuflerianae – Caricetumsempervirentis Coldea 1984 (Syn.:Seslerietum heuflerianae auct. rom.).

147

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Page 141: Habitatele Din Romania

148

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

calcaros. Soluri: rendzine, cu conþinut bogatde carbonat de calciu ºi grad ridicat desaturaþie în baze, cu o reacþie neutrã (pH = 6,8–7).

Structura: Habitat mezoterm-heliofil,compoziþia floristicã cuprinde un grupridicat de specii relictare termofile. Stratulierbos: în cadrul acestor grupãri dominãSesleria rigida ssp. haynaldiana ºi Carexsempervirens, alãturi de care, în diferitemasive muntoase, pot sã fie codominantealte specii precum: Saxifraga marginataºi Sesleria heufleriana. Speciile compo-nente, în majoritatea lor, sunt aceleaºi caºi la celelalte asociaþii din alianþa Festucosaxatilis-Seslerion bielzii, cu deosebire cã,alãturi de elementele caracteristice xerofileºi termofile, se întâlnesc ºi o seamã de speciimezofile cum sunt: Geranium coeruleatum,Astragalus frigidus, Centaurea pinna-tifida. Se remarcã prezenþa a numeroaseendemite carpatice în structura acestorfitocenoze.

– În Bucegi au fost descrise faciesurilecu: Festuca versicolor, Sesleria rigidassp. haynaldiana, Carex sempervirens,Festuca saxatilis, Poa violacea; ultimeledouã faciesuri sunt menþionate ºi dinMasivul Ciucaº.

– Grupãrile cu Saxifraga marginata careau fost identificate în Masivul Godeanuºi în bazinul superior al Motrului (MunþiiVâlcanului), constituie un omolog ceno-tic de altitudini mai mari al asociaþieiSeslerio rigidae-Saxifragetum rochelianaeGergely 1967. Nucleul central al grupã-rilor este constituit de specii caracte-ristice ordinului Seslerietalia, precum:Carex sempervirens, Galium aniso-phyllum, Saxifraga moschata, Dryas octo-petala, Helianthemum alpestre, Euphrasiasalisburgensis. Grupãrile de pe ValeaCernei prezintã numeroase specii dinalianþa Micromerion pulegii.

– Gruparea Seslerio heuflerianae-Caricetum sempervirentis vegeteazãîn Munþii Rodnei. Pe lângã cele douãspecii codominante, Sesleria heuflerianaºi Carex sempervirens, un rol important,în compoziþia floristicã a fitocenozelorrespective, îl deþin speciile daco-balcanicecaracteristice alianþei Festuco saxatilis-Seslerio bielzii.

Valoare conservativã: mare, habitatendemic.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Sesleria rigida ssp. haynaldiana, Carexsempervirens. Specii caracteristice: Sesle-ria rigida ssp. haynaldiana, Carex semper-virens, Saxifraga marginata, Sesleria heufle-riana. Alte specii importante: Dianthustenuifolius, Helianthemum nummulariumssp. tomentosum, Festuca saxatilis, Aly-ssum repens, Festuca amethystine, Primula

Trollius europaeus înpajiºte de coada iepurelui ºi rogoz

Page 142: Habitatele Din Romania

149

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

elatior ssp. carpatica, Centaurea kotschy-ana, Cerastium arvense ssp. calcicolum,Potentilla thuringiaca, Poa rehmanii,Anthyllis alpestris, Hedysarum hedysa-roides, Carduus kerneri, Alyssum repens,Geranium coerulatum, Calamintha alpinassp. baumgarteni, Bromus riparius ssp.barcensis, Trollius europaeus. Speciiendemice: Centaurea pinnatifida, Cerastiumtranssilvanicum, Dianthus spiculifolius,Dianthus tenuifolius, Koeleria transsilvanica,Linum perenne ssp. extraaxilare, Onobry-chis transsilvanica, Thlaspi dacicum, The-sium kernerianum Thymus pulcherrimus.

Literaturã selectivã: Puºcaru et al. 1956;Csürös et al. 1956; Paucã et al. 1960;Csürös 1963; Beldie 1967; Gergely 1967;Boºcaiu 1971; Fink 1977; Sanda et al.1977; Maloº 1977; Puºcaru-Soroceanuet al. 1981; Coldea 1984, 1990, 1991,1993; Coldea et al. 1997; Sanda et al.2001; Mihãilescu S. 2001; Sanda 2002;Mihãilescu S. 2004, 2005 (ined.).

Redactat: Simona Mihãilescu.

R3612Pajiºti sud-est carpatice de rogoz (Carex sempervirens) ºicoarnã mare (Sesleria bielzii)

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiMaramureº, Munþii Rodnei, Munþii Rarãu,Muntele Hãºmaºu Mare, Masivul Ceahlãu.Carpaþii Meridionali: Munþii Bucegi,Muntele Gârbova, Muntele Postãvaru,Munþii Piatra Craiului, Munþii Ciucaº,Munþii Fãgãraº, Munþii Cibin, MunþiiParâng, Munþii Vâlcanului, Munþii Þarcu;în etajele subalpin ºi alpin inferior.

Suprafeþe: mari, de ordinul 1000–2000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1650–2200 m. Clima:T = 2,0– -1,50C; P = 1200–1450 mm.Relief: stânci calcaroase însorite, în unelecazuri, umbrite. Substrat: calcaros. Soluri:soluri rankere, bogate în schelet, ade-seori slab înþelenite, cu pH = 5,8–7,5.

Structura: Habitat mozaicat, datorat neuni-formitãþii terenurilor pe care se dezvoltã.Stratul ierbos: speciile edificatoare ºi caracte-ristice sunt Carex sempervirens ºi Sesleriabielzii, alãturi de care, cu constanþã ridi-catã, se mai întâlnesc: Astragalus alpinus,Sausurea alpina, Cerastium transsilva-nicum, Androsace chamaejasme, Astra-galus frigidus, Bartschia alpina, Hedysarumhedysaroides, Biscutella laevigata. Încondiþii de umiditate ridicatã, în asociaþie seinfiltreazã adeseori elemente din Salicetumreticulatae. În Bucegi, la altitudini mai mari,se întâlneºte pe versanþii estici, dar mai alesîn locuri depresionale, unde formeazã facie-suri cu Trisetum fuscum sau cu Festucacarpatica.Gruparea Poo alpinae – Alyssetum repentisBeldie 1967 a fost descrisã din Bucegi ºireprezintã pajiºti mixte, pe grohotiºuri fixate,cu umiditate crescutã. Speciile Alyssumrepens ºi Poa alpina, prezintã o acoperiresemnificativã. Unele specii componenteale asociaþiei pot deveni dominante saucodominante, realizând faciesuri cealterneazã în mozaic. În evoluþie, habitatultinde cãtre pajiºtile ordinului Sesleriatalia.

Valoare conservativã: mare, habitatendemic.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Sesleria bielzii, Carex sempervirens.Specii caracteristice: Sesleria bielzii,Carex sempervirens, Dianthus tenuifolius,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6170 Alpine and subalpinecalcareous grassland EMERALD: –CORINE: 36.43 Stepped and garlandgrasslandPAL.HAB 1999: 36.43921 East Carpathiansesleria-evergreen sedge grasslandsEUNIS: E4.4392 East Carpathiancalciphile stepped grasslandsAsociaþii vegetale: Seslerio bielzii –Caricetum sempervirentis Puºcaru et al.1956 (Syn.: Seslerietum bielzii transsilva-nicum Borhidi 1956, 1958);Poo alpinae – Alyssetum repentis Beldie 1967.

Page 143: Habitatele Din Romania

150

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Cerastium transsilvanicum. Alte speciiimportante: Festuca versicolor, Festucaflaccida, Helianthemum nummulariumssp. tomentosum, Carduus kerneri,Festuca amethystine, Sesleria rigida ssp.haynaldiana, Primula elatior ssp. carpa-tica, Centaurea kotschyana, Cerastiumarvense ssp. calcicolum, Potentilla thu-ringiaca, Poa rehmanii, Centaurea pinna-tifida, Alyssum repens, Alchemilla palmata,Calamintha baumgarteni. Specii ende-mice: Anthemis carpatica ssp. pyrethri-formis, Cerastium transsilvanicum, Dianthusspiculifolius, Dianthus tenuifolius, Koeleriatranssilvanica, Linum perenne ssp.extraaxilare, Onobrychis transsilvanica,Thlaspi dacicum, Thesium kernerianumThymus pulcherrimus.

Literaturã selectivã: Puºcaru et al. 1956;Beldie 1967; Dihoru 1975; Paucã et al.1960; Fink 1977; Todor et Culicã 1967;Sanda et al. 1977; Puºcaru-Soroceanuet al. 1981; Raclaru 1967; Nechita etMititelu 1996; Popescu G. et al. 2001;Coldea 1990, 1991; Coldea et al. 1997;Sanda et al. 2001; Sanda 2002.

Redactat: Simona Mihãilescu.

R3613Pajiºti sud-est carpatice deFestuca carpatica, Carduuskerneri ºi Trisetum fuscum

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Turnu Roºu, Piatra Rea, CorongiºulMare, Vf. Negoiescu, Vf. Puzdrele, MunteleCailor). Carpaþii Meridionali: Munþii Bucegi;în regiunea montanã ºi etajul subalpin.

Suprafeþe: restrânse (100 ha).

Staþiuni: Altitudine: 1390–2200 m. Clima:T = 3,5– -1,50C; P = 1200–1450 mm. Relief:versanþi slab însoriþi. Substrat: groho-tiºuri calcaroase semifixate ºi fixate.Soluri: rendzine, reavãne, superficiale,cu pH = 6,7–7.

Structura: Pajiºtile mezo-xerofile edificatede Festuca carpatica se întâlnesc frecvent,pe mici suprafeþe, în toate zonele calcaroaseale Munþilor Rodnei. În compoziþia floristicãsunt foarte bine reprezentate speciile caracte-ristice pentru Festuco saxatilis – Seslerionbielzii ºi pentru ordinul Seslerietalia.

Valoare conservativã: mare, habitatendemic.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca carpatica. Specii caracteristice:Festuca carpatica, Carduus kerneri,Trisetum fuscum. Alte specii: Sesleriabielzii, Festuca saxatilis, Alyssum repens,Festuca amethystina, Sesleria rigida ssp.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6170 Alpine and subalpinecalcareous grassland EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB 1999: 37.8221 Carpathianfescue tall grass communities EUNIS: E4.4 Calcareous alpine andsubalpine grasslandAsociaþii vegetale: Cardo kerneri –Festucetum carpaticae (Puºcaru et al.1956) Coldea 1990 (Syn.: Festucetumcarpaticae Puºcaru et al. 1956).

Anthemis carpatica ssp. pyrethriformis înpajiºte de rogoz ºi coarnã mare

Page 144: Habitatele Din Romania

151

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

haynaldiana, Primula elatior ssp. carpa-tica, Centaurea kotschyana, Bupleurumdiversifolium, Poa rehmanii, Bartsia alpina,Carex sempervirens, Galium anisophyllon,Phyteuma orbiculare, Polygonum vivipa-rum, Ranunculus oreophilus, Myosostisalpestris, Pedicularis verticillata, Biscutellalaevigata, Scabiosa lucida, Hieracium villo-sum, Anemone narcissiflora, Helianthemumnummularium ssp. grandiflorum, Hedy-sarum hedysaroides, Ranunculus thora,Astragalus frigidus, Crepis jacquinii,Sausurea discolor. Specii endemice:Cerastium transsilvanicum, Linum perennessp. extraaxilare, Thymus pulcherrimus.

Literaturã selectivã: Puºcaru et al. 1956;Beldie 1967; Coldea 1990, 1991; Coldea etal. 1997; Sanda et al. 2001; Sanda 2002.

Redactat: Simona Mihãilescu.

R3614Pajiºti sud-est carpatice deFestuca xanthina

Rãspândire: Carpaþii Meridionali: MunþiiRetezat (Valea Scorotei, Valea Jiului),Munþii Þarcu-Godeanu, Munþii Cernei,Piatra Cloºani; în regiunea montanã ºietajul subalpin.

Suprafeþe: restrânsã (100 ha).

Staþiuni: Altitudine: 450–1700 m. Clima:T = 8–1,50C; P = 800 mm. Relief: creste

ºi versanþi abrupþi. Substrat: conglomeratcalcaros. Soluri: rendzine, cu humus detip mull.

Structura: Fitocenoze xerofile a cãror speciicaracteristice, pentru alianþa Seslerion rigi-dae, conferã acestor grupãri particula-ritãþile floristice distincte faþã de grupareadescrisã din estul Serbiei: Festucetumxanthino-variae.

Valoare conservativã: habitat endemic.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca xanthina. Specii caracteristice:Festuca xanthina. Alte specii importante:Asperula capitata, Alyssum repens, Sesleriarigida, Seseli gracile, Seseli rigidum,Saxifraga marginata, Primula veris ssp.columnae, Dianthus petraeus, Erysimumwitmannii, Athamantha turbith ssp. hunga-rica, Draba lasiocarpa, Scrophulariaheterophylla ssp. laciniata, Phyteumaorbiculare, Aster alpinus, Ranunculusoreophilus, Carduus glaucus, Centaureapinnatifida, Minuartia verna, Biscutella laevi-gata, Myosotis alpestris. Specii endemice:Thymus comosus, Viola jooi.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971;Maloº 1973; Coldea 1991, 1993; Coldea etal. 1997; Sanda et al. 2001; Sanda 2002.

Redactat: Simona Mihãilescu.

R3615Tufãriºuri pitice sud-est carpaticede sãlcii alpine (Salix herbacea)

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 36.1112 Alpine acid dwarf willowsnow-patch communities;PAL.HAB 1999: 36.1112 Alpic acid dwarfwillow snow-patch communitiesEUNIS: F2.111 Alpic acid dwarf willow snowpatch communitiesAsociaþii vegetale: Salicetum herbaceaeBr.-Bl. 1913.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6170 Alpine and subalpinecalcareous grassland EMERALD: 34.3 Dense perennialgrasslands and middle European steppesCORINE: –PAL.HAB 1999: 34.35123 South CarpathianFestuca xanthina grasslandsEUNIS: E4.4 Calcareous alpine andsubalpine grasslandAsociaþii vegetale: Festucetum xanthinaeBoºcaiu 1971.

Page 145: Habitatele Din Romania

152

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Rãspândire: Carpaþii Orientali, CarpatiiMeridionali, în etajul alpin.

Suprafeþe: total < 10 ha, areale de 20–200 m2 dispuse mozaicat între pajiºtilealpine.

Staþiuni: Altitudine 1900–2500 m. Climã:T = 0,3– -2,50C, P = 1350–1450 mm, cuzãpezi prelungite pânã la 10 luni pe an.Relief: crio-nival, versanþi N ºi NE, terenuridepresionare pe culmi ºi platouri cu apestagnante din topirea zãpezii. Roci: acide,variate, mai ales gresii ºi conglomerate fãrãcalcar la suprafaþã. Soluri: humosiosoluri,puternic acide, puþin evoluate, cu multschelet ºi hidratare în exces.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii arcto-alpine ºi circumpolare, chiono-higrofile, specia edificatoare Salix herbaceafiind subarbust repent, cu tulpinile chiarîngropate, la suprafaþã ieºind numai rami-ficaþiile anuale cu frunze ºi amenþi. Suntpuþine specii însoþitoare dar toate au unrol important, în consolidarea terenului, pecare vegetaþia va evolua spre pajiºtile cuCarex curvula ºi Kobresia myosuroides.Speciile însoþitoare sunt mai înalte, dar nudepãºesc 10 cm, iar muºchii nu formeazã unstrat distinct ca înãlþime, faþã de cormofite.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix herbacea, Juncus trifidus, Festucasupina, Agrostis rupestris. Specii caracte-ristice: Salix herbacea. Alte specii importante:Polytrichum sexangulare, Soldanella pusilla,Soldanella hungarica ssp. hungarica, Poasupina, Luzula alpinopilosa, Gnaphaliumsupinum, Ranunculus crenatus, Kiaeriastarkei, Plantago gentianoides, Chrysanthe-mum alpinum, Sedum alpestre, Cerastiumcerastoides, Veronica alpina, Primulaminima, Kobresia myosuroides, Minuartiasedoides, Lophozia wentzelii, Carexcurvula. Specii endemice: Poa graniticassp. disparilis.

Valoare conservativã: mare, arealelefiind reduse, în condiþii de viaþã dificile desupravieþuire.

Literaturã selectivã: Puºcaru et al.1956; Buia et al 1964; Boºcaiu 1971;Puºcaru-Soroceanu E. et al. 1981; Coldea1990, 1991, 1997; Alexiu 1998; Resmeriþa1982; Sanda 2001.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3616Tufãriºuri pitice sud-est carpaticede sãlcii alpine (Salix retusa, S. reticulata)

Rãspândire: Carpaþii Meridionali (MunþiiBucegi, Munþii Fãgãraº), în etajul alpin.

Salix retusa în tufãriºuri pitice de sãlcii alpine

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 36.122 Calcareous espalierwillow snow-patch communitiesPAL.HAB: 36.12211 Alpide (Salix retusa,S. reticulata) snowbed communitiesEUNIS: ( F2.1211)Asociaþii vegetale: Salicetum retuso-reticulatae Br.-Bl. 1926 (Syn.: Salicetumretusae Buia et al. 1962; Salicetumreticulatae Puºcaru et al. 1956).

Page 146: Habitatele Din Romania

153

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Suprafeþe: mozaicat, între pajiºti alpine,(< 10 ha).

Staþiuni: Altitudine 1800–2400. Clima: T = 1,0– -2,50C, P = 1250–1400 mm. Relief:versanþi N, sau NV, pante înclinate (45–850),rar platou, acoperite îndelung cu zãpadã.Roci: calcare jurasice, conglomerate. Soluri:protorendzine cu mult schelet, superficiale,bogate în humus, slab acide sau alcaline(pH = 6,7–7,3).

Structura: Fitocenozã pionierã, edificatãde specii arcto-alpine ºi circumpolare oligo-terme, chionofile. Speciile edificatoare suntSalix retusa ºi Salix reticulata asociateechilibrat sau, în alte habitate, Salix retusadominã împreunã cu Dryas octopetala.În diferitele variante, dintre speciile de

ierburi se asociazã, ca specii diferenþialeºi dominante, fie Sesleria rigida ssp.haynaldiana, Bartsia alpina ºi Anemonenarcissiflora fie Saxifraga oppositifolia ºiAchillea schurii. Notãm între speciile cureprezentare cantitativã superioarã peCarex sempervirens, Festuca supina, Poly-gonum viviparum, Armeria alpina, Sileneacaulis, Primula minima, Saxifraga aizoides,Saxifraga androsacea, Saxifraga pani-culata, Rhododendron myrtifolium. Acope-rirea vegetaþiei variazã între 75–100%.Înãlþimea vegetaþiei variazã între 5–10 cm.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix retusa, Salix reticulata, Silene acaulis,Pedicularis oederi, Primula minima, Violaalpina. Specii caracteristice + dif.subass.:Salix retusa, Salix reticulata, Saxifraga

Tufãriºuri pitice de sãlcii alpine (Salix reticulata)

Page 147: Habitatele Din Romania

154

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

oppositifolia, Achillea schurii. Alte speciiimportante: Soldanella pusilla, Dryas octo-petala, Anemone narcissiflora, Lloydia sero-tina, Saxifraga aizoides, Salix herbacea,Sedum alpestre, Saxifraga androsacea,Draba fladnitzensis, Saxifraga paniculata,Rhododendron myrtifolium, Sesleria rigidassp. haynaldiana, Bartsia alpina, Saxifragaoppositifolia, Carex sempervirens, Festucasupina, Polygonum viviparum, Armeriaalpina. Specii endemice: Achillea schurii,Cerastium transsilvanicum, Dianthusgelidus.

Valoare conservativã: mare; inha-biteazã specii endemice ºi multe speciirare.

Literaturã selectivã: Beldie 1967; Voik1979; Schneider-Binder et Voik 1979;Puºcaru-Soroceanu et al. 1981; Puºcaruet al. 1956; Csürös 1957; Resmeriþã 1976.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3617Tufãriºuri pitice de arginþicã(Dryas octopetala)

Rãspândire: Carpaþii Orientali, CarpaþiiMeridionali, în etajul subalpin ºi alpin.

Suprafeþe: suprafeþe restrânse (100–200 m2), mozaicat distribuite între pajiºti,total < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine 1700–2200. Climã: T = 1,5–0,00C, P = 1250–1400 mm, multtimp înzãpezite, vânt puternic, frecvent.Relief: coame ºi versanþi cu înclinaþiemoderatã-mare, expoziþie mai ales nordicã.Roci: calcaroase, conglomerate. Soluri:de tip rendzinic, superficiale, bogate înhumus, cu reacþie neutrã (6,6–7) sauslab acidã, uneori se instaleazã direct pestâncãrii – în crãpãturi.

Structura: Asociaþii cu caracter saxicol,dominate de specii arcto-alpine ºi circumpo-lare, oligoterme, neutrofile, chionofile,calcifile. Stratificarea este foarte redusã,întreaga fitocenozã fiind adãpostitã lasuprafaþa solului, 10–15 cm înãlþime. Ierbu-rile se înalþã, de regulã, deasupra tufãri-ºurilor de Dryas octopetala, ce se întindcât mai aproape de sol sau stâncãrii, cuabundenþã mai mare fiind Sesleria coeru-lans, Poa molinerii ssp. glacialis, Achilleaschurii, Polygonum viviparum, Leontodonmontanus ssp. pseudotaraxacii, Pedicu-laris verticillata, Ranunculus oreophilus,Primula minima, Saxifraga aizoides.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Dryas octopetala, Sesleria coerulans, Poamolinerii ssp. glacialis. Specii caracteristice:Dryas octopetala. Alte specii importante:Salix reticulata, Luzula alpinopilosa, Sesleriarigida ssp. haynaldiana, Bartsia alpina,Anemone narcissiflora, Lloydia serotina,Achillea schurii, Saxifraga aizoides,Saxifraga oppositifolia, Saxifraga andro-sacea, Polygonum viviparum, Pedicularisverticillata, Ranunculus oreophilus, Primulaminima. Specii endemice: Achillea schurii,Leontodon montanus ssp. pseudota-raxacii, Poa molinerii ssp. glacialis.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 4060 Alpine and BorealheathsEMERALD: 31.4 Alpine and boreal heathsCORINE: 31.491 High montane Dryas matsPAL.HAB: 31.49152 South-easternCarpathian Dryas matsEUNIS: F2.2915 Carpatho-BalkanideDryas matsAsociaþii vegetale: Dryadetum octo-petalae Csürös et al.1956 (Syn.: Salixreticulata – Dryas octopetala ass. Beldie1967, Achilleo schurii – Dryadetum (Beldie1967) Coldea 1984),Salicetum retuso-reticulatae Br.-Bl. 1926,Dryadetum octopetalae Br.-Bl. 1926(dupã Puºcaru,1969).

Page 148: Habitatele Din Romania

155

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Valoare conservativã: mare, cuprinzândspecii endemice ºi rare.

Literaturã selectivã: Voik 1976; Boºcaiu1971; Sanda et al. 1977; Schneider-Binder

et Voik 1979; Mihãilescu 2001; Nechita2000; Pãun et Popescu G. 1978; Coldea1990, 1991; Beldie 1967.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

Tufãriº alpin de arginþicã (Dryas octopetala)

Page 149: Habitatele Din Romania

156

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3618Tufãriºuri pitice sud-est carpaticede sãlcii endemice (Salixkitaibeliana) cu degetãruþ(Soldanella hungarica)

Rãspândire: Carpaþii Orientali (MunþiiRodnei) în etajul alpin.

Suprafeþe: suprafeþe restrânse, mozaicate,total < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine 1900–2300 m. Clima:T = 0,5– -2,00C, P = 1350–1450 mm, acope-rire prelungitã cu zãpadã. Relief: terenuriplane, poliþe la baza stâncilor, expoziþiiumbrite. Roci: calcare. Soluri: litosoluriorganice, protorendzine, cu conþinut orga-nic redus, cu aciditate slabã.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii arcto-alpine ºi circumpolare, oligo-terme, chionofile, calcifile. Speciile edifica-toare ºi caracteristice Salix kitaibeliana ºiSoldanella hungarica ssp. hungarica suntendemice în Carpaþi. Un rol dominant înalcãtuirea vegetaþiei îl au Luzula alpino-pilosa, Oreochloa disticha, Avenula versi-color, Festuca supina, Carex atrata, Polygo-num viviparum, Campanula alpina, Violaalpina, Veronica baumgartenii, Primulaminima, Rhodiola rosea. Muºchii participãîn structura asociaþiei prin câteva specii,mai abundente fiind Polytrichum alpinum,Rhitidiadelphus triquetrus. Sporadic maiapar în fitocenozã speciile endemice Poagranitica ssp. disparilis ºi Silene nivalis, caremãresc caracterul endemic al întregii gru-pãri vegetale pentru Carpaþii de est. Covorul

vegetal are o acoperire mare, între 85–100%iar înãlþimea lui nu depãºeºte 10–15 cm.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix kitaibeliana. Specii caracteristice +dif.subass.: Salix kitaibeliana (Salix retusavar. kitaibeliana), Soldanella hungarica ssp.hungarica, Dryas octopetala, Saxifragaaizoides. Alte specii importante: Saxifragaandrosacea, Salix herbacea, Luzula alpi-nopilosa, Silene nivalis, Doronicum clusii,Veronica baumgartenii, Saxifraga carpa-thica, Saxifraga pedemontana ssp. cymosa,Anthemis carpatica, Oreochloa disticha,Avenula versicolor, Festuca supina, Carexatrata, Polygonum viviparum, Campanulaalpina, Viola alpina, Primula minima, Rho-diola rosea. Specii endemice: Salix kitaibe-liana, Soldanella hungarica ssp. hunga-rica, Poa granitica ssp. disparilis, Silenenivalis.

Valoare conservativã: foarte mare, habitatendemic în Carpaþii Orientali, cuprinzândºi alte specii endemice.

Literaturã selectivã: Coldea 1985, 1991,1997.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R3619Tufãriºuri pitice sud-est carpatice desãlcii endemice (Salix kitaibeliana)cu degetãruþ alpin (Soldanella pusilla)

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 36.12 Calcareous snow-patchcommunitiesPAL.HAB: 36 12212 Carpathian Salixkitaibeliana snowbed communitiesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Soldanello pusillae –Salicetum kitaibelianae (Boºcaiu 1971)Coldea 1993 (Syn.: Anemono – Salicetumretusae Boºcaiu 1971 non Horv. 1919).

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 36.12 Calcareous snow-patchcommunitiesPAL.HAB: 36.12212 Carpathian Salixkitaibeliana snowbed communitiesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Soldanello hungaricae –Salicetum kitaibelianae Coldea 1985.

Page 150: Habitatele Din Romania

157

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Rãspândire: Carpaþii Meridionali (MunþiiRetezat, Fãgãraº, Þarcu, Godeanu), înetajul alpin – vicariantã cu habitatul dinCarpaþii Orientali, Soldanello hungaricae –Salicetum kitaibelianae.

Suprafeþe: restrânse la zeci-sute m2,rãspândite în mozaic printre pajiºti; total< 10 ha.

Staþiuni: Altitudine 1850–2300 m. Clima:T = 1,0– -1,70C, P = 1350–1400 mm, cuzãpadã persistentã, 10 luni pe an. Relief:terenuri plane, brâne, poliþe cu orientareN, NV. Roci: calcare masive, grego-calcarecretacice. Soluri: rendzine, protorendzine,cu humus mult, regim hidric excedentar,provenind în special din topirea zãpezii.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii arcto-alpine, circumpolare, cucaracter oligoterm, chionofil, calcifil. Esteendemicã în Carpaþii Meridionali ºi vica-riantã cu Soldanello hungaricae-Salicetumkitaibelianae din Carpaþii Orientali. Edifica-toare a fitocenozei ºi dominantã este Salixkitaibeliana (endemit carpatic), care reali-zeazã o acoperire de 30–65%; Soldanellapusilla este caracteristicã, dar puþin repre-zentatã cantitativ. Sunt prezente, cu odominanþã mai bunã, Oreochloa disticha,Polygonum viviparum, Bartsia alpina,

Ranunculus oreophilus, Rhodiola rosea,Myosotis alpestris, Silene acaulis, Primulaminima, Carex atrata ºi Dryas octopetala.Înãlþimea covorului vegetal nu depãºeºte20 cm.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix kitaibeliana (Salix retusa var. kitaibe-liana). Specii caracteristice + dif.subass.:Salix kitaibeliana (Salix retusa var. kitaibe-liana), Soldanella pusilla, Dryas octopetala,Sesleria rigida ssp. haynaldiana, Bartsiaalpina, Anemone narcissiflora, Lloydia sero-tina, Saxifraga aizoides, Saxifraga oppo-sitifolia, Soldanella hungarica, Salix kitaibe-liana, Oreochloa disticha, Polygonum vivi-parum, Ranunculus oreophilus, Rhodiolarosea, Myosotis alpestris, Silene acaulis,Primula minima, Carex atrata. Alte speciiimportante: Saxifraga androsacea, Salixherbacea, Luzula alpinopilosa, Veronicaalpina. Specii endemice: Salix kitaibeliana.

Valoare conservativã: foarte mare,habitat endemic, vicariant cu Soldanellohungaricae-Salicetum kitaibelianae.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971; Voik1976; Coldea 1993.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

Page 151: Habitatele Din Romania

158

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3701Comunitãþi sud-est carpatice deburuieniºuri înalte cu Aconitumtauricum

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (circurile Pietrosul, Buhãescu).Carpaþii Meridionali: Munþii Iezer- Pãpuºa,Munþii Retezat, Munþii Þarcu-Godeanu; înetajele subalpin ºi alpin.

Suprafeþe: restrânse, de ordinul a 10–50 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1600–2260 m. Clima:T = 2,0– -1,50C; P = 1325–1450 mm.Relief: în lungul izvoarelor ºi de-a lungulpâraielor de pe coastele însorite sau dinperimetrul circurilor glaciare. Substrat:acid. Soluri: rendzine, litosol, foliosoluribogate în nitraþi.

Structura: Stratul ierbos: alãturi de speciileedificatoare ºi caracteristice Aconitum tauri-cum ºi Saxifraga heucherifolia sunt pre-zente numeroase specii din Adenostylion

ºi Adenostiletalia alliariae. Extinderea aso-ciaþiei este adeseori condiþionatã zoo-antropogen prin îmbogãþirea substratuluiîn resurse azotoase provenite din dejecþiileoilor care se adapã. A fost semnalatãsubasociaþia retezatense ºi faciesul cuHeracleum palmatum.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Aconitum tauricum, Saxifraga heuche-rifolia. Specii caracteristice: Aconitumtauricum, Saxifraga heucherifolia. Altespecii importante: Adenostyles alliariae,Heracleum sphondylium ssp. transsilva-nicum, Phleum alpinum, Achillea distans,Leucanthemum waldsteinii, Rumexalpestris, Stellaria nemorum, Seneciosubalpinus, Veratrum album, Senecionemorensis, Chaerophyllum hirsutum,Doronicum austriacum, Pulmonariafilarszkyana, Carduus personata, Gera-nium sylvaticum, Athyrium distentifolium,Viola biflora, Myosotis sylvatica, Miliumeffusum, Chrysosplenium oppositifolium.

Literaturã selectivã: Borza A. 1934;Boºcaiu 1971; Coldea 1990, 1991; Coldeaet al. 1997; Alexiu 1998; Sanda et al.2001; Sanda 2002.

Redactat: Simona Mihãilescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6430 Hydrophilous tallherb fringe communities of plain and ofthe montane to alpine levelsEMERALD: –CORINE: 37.8 Subalpine and alpine tallherbs communitiesPAL.HAB 1999: 37.81432 East Carpathianmonkshood communities EUNIS: E5.5143 Carpathian monkshoodcommunitiesAsociaþii vegetale: Aconietum taurici Borza1934 ex Coldea 1990 (Syn.: Aconietumtaurici retezetense Borza 1934).

2.3.5. Pajiºti umede ºi comunitãþi de ierburiînalte (buruieniºuri) (37)

Page 152: Habitatele Din Romania

159

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3702Comunitãþi sud-est carpatice deburuieniºuri înalte cu Adenostylesalliariae ºi Doronicum austriacum

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei. Carpaþii Meridionali: Munþii Fãgãraº,Munþii Þarcu, Munþii Godeanu. CarpaþiiOccidentali: Semenic, Valea Sebeºului;Valea Zârnei–Valea Drãganului; în regiuneamontanã, etajele subalpin ºi alpin.

Suprafeþe: restrânse, de ordinul a 100–200 ha.

Staþiuni: Altitudine: 900–2200 m. Clima:T = 5,4– -1,00C; P = 950–1450 mm. Relief:vãi abrupte, jgheaburi ºi hornuri umbrite,uneori la marginea pâraielor. Substrat:diferit. Soluri: coluviale umede, bogate înpietriº ºi bolovãniº fixat.

Structura: Stratul arbustiv este redus;menþionãm: Alnus viridis, Salix silesiaca.Stratul ierbos este dominant, specia Doro-nicum austriacum prezintã o frecvenþãmare, mai sunt prezente numeroaseelemente carpatice ºi dacice ca: Hera-cleum carpaticum, Heracleum sphondy-lium ssp. transsilvanicum, Poa delyii,Phyteuma vagneri, Achillea distans,care definesc aceste grupãri regionale,diferenþiindu-le de Adenostylo-Cicerbi-cetum Br.-Bl. 1950 din Alpi. Stratulmuºchilor este redus, numãrul de spe-cii fiind mic; menþionãm: Polytrichumcommune.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6430 Hydrophilous tallherb fringe communities of plain and ofthe montane to alpine levelsEMERALD: – CORINE: 37.8 Subalpine and alpine tallherbs communitiesPAL.HAB 1999: 37.8141 CarpathianAdenostyles communitiesEUNIS: E5.5141 Carpathian AdenostylescommunitiesAsociaþii vegetale: Adenostylo-Doronicetumaustriaci Horvat 1956 (Syn.: Adenostyletumalliariae banaticum Borza 1946).

Buruieniºuri înalte cu Adenostyles alliariae

Page 153: Habitatele Din Romania

160

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Adenostyles alliariae, Doronicum austria-cum. Specii caracteristice: Adenostylesalliariae, Doronicum austriacum. Altespecii importante: Aconitum tauricum,Calamagrostis villosa, Campanula abietina,Hypericum richeri ssp. grisebachii, Festucapicta, Achillea distans, Leucanthemumwaldsteinii, Rumex alpestris, Veratrumalbum, Senecio nemorensis, Chaero-phyllum hirsutum, Myosotis sylvatica,Milium effusum, Pulmonaria filarszkyana,Carduus personata, Stellaria nemorum,Cirsium waldsteinii, Saxifraga heucherifolia,Aconitum toxicum, Tozzia alpina, Gera-nium sylvaticum, Athyrium distentifolium,Viola biflora, Ranunculus platanifolius,Cicerbita alpina. Specii endemice: Hera-cleum carpaticum (subendemic).

Literaturã selectivã: Borza 1946, 1959;Raþiu et Gergely 1969; Boºcaiu 1971; Humlet al. 1979; Raþiu et al. 1983; Coldea 1990,1991; Coldea et al. 1997; Sanda et al. 2001;Sanda 2002; Mihãilescu S. 2005 (ined.).

Redactat: Simona Mihãilescu.

R3703Comunitãþi sud-est carpatice deburuieniºuri înalte cu Cirsiumwaldsteinii ºi Heracleumsphondylium ssp. transilvanicum

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei. Carpaþii Meridionali: Munþii Fãgãraº,Munþii Þarcu, Munþii Godeanu. CarpaþiiOccidentali: Semenic, Valea Sebeºului;Valea Zârnei – Valea Drãganului; în regiu-nea montanã ºi etajul subalpin.

Suprafeþe: restrânse, de ordinul a 10–100 ha.

Staþiuni: Altitudine: 900–2000 m. Clima:T = 5,4–0,00C; P = 900–1425 mm. Relief:vãi abrupte, jgheaburi ºi hornuri umbritesau bolovãniºurile fixate. Substrat: diferit.Soluri: rendzine superficiale, scheleto-pietroase coluvionate cu humus.

Structura: Stratul arbustiv este redus;menþionãm: Alnus viridis, Salix silesiaca.Stratul ierbos: speciile caracteristice ºiedificatore, Heracleum sphondylium ssp.transsilvanicum ºi Cirsium waldstenii, permitdiferenþierea acestor grupãri de cele dinCarpaþii Nordici. Gruparea prezintã maxi-mum de extindere în etajele montan superiorºi subalpin, pe alocuri coborând ºi în etajulmontan mijlociu unde se interfereazã cuTelekio speciosae-Petasitetum albae.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Heracleum sphondylium ssp. transsilva-nicum, Cirsium waldsteinii. Specii caracte-ristice: Heracleum sphondylium ssp.transsilvanicum, Cirsium waldsteinii. Altespecii: Adenostyles alliariae, Aconitumtauricum, Doronicum austriacum, Campa-nula abietina, Hypericum richeri ssp. grise-bachii, Festuca pratensis ssp. apennina,Achillea distans, Leucanthemum waldsteinii,Rumex alpestris, Veratrum album, Senecionemorensis, Polygonatum verticillatum,Myosotis sylvatica, Pulmonaria filarszkyana,Carduus personata, Stellaria nemorum,Saxifraga heucherifolia, Aconitum toxicum,Geranium sylvaticum, Athyrium distenti-folium, Myosotis sylvatica, Viola biflora,Ranunculus platanifolius, Cicerbita alpina,Milium effusum, Valeriana sambucifolia.

Corespondenþe:NATURA 2000: 6430 Hydrophilous tallherb fringe communities of plain and ofthe montane to alpine levelsEMERALD: – CORINE: 37.8 Subalpine and alpine tallherbs communitiesPAL.HAB 1999: 37.814 Carpathian tallherb communitiesEUNIS: E5.514 Carpathian tall herbcommunitiesAsociaþii vegetale: Cirsio waldsteinii –Heracleetum transsilvanici Pawl. et Walas1949 (Syn.: Cardueto-Heracleetum palmatiBeldie 1967 Heracleetum palmati auct. rom.).

Page 154: Habitatele Din Romania

161

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Literaturã selectivã: Puºcaru et al. 1956;Beldie 1967; Raþiu et Gergely I. 1969;Boºcaiu 1971; Fink 1977; Puºcaru-Soroceanu et al. 1981; Coldea 1990, 1991;Coldea et al. 1997; Sanda et al. 2001;Sanda 2002.

Redactat: Simona Mihãilescu.

R3704Comunitãþi sud-est carpatice deburuieniºuri înalte cu Seneciosubalpinus ºi ºtevia stânelor(Rumex alpinus)

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei, Bistriþa Aurie, Munþii Ceahlãu,Muntele Coza (Munþii Vrancei), MunteleSiriu, Defileul Mureºului, Valea Gurghiului.Carpaþii Meridionali: Munþii Piatra Craiului,Muntele Gârbova, Munþii Iezer-Pãpuºa,Munþii Fãgãraº, Munþii Parâng, MunþiiRetezat, Valea Olteþului. Carpaþii Occidentali:Valea Sebeºului, Valea Zârnei; în regiuneamontanã ºi etajul subalpin.

Suprafeþe: mari, de ordinul a 1000–5000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 1000–2000 m. Clima:T = 4,5–0,00C; P = 980–1425 mm. Relief:

terenuri plate. Substrat: diferit. Soluri: bogateîn nitraþi.

Structura: Stratul ierbos: grupãri dominatemasiv de Rumex alpinus ºi Urtica dioicaau o acoperire de 65–85% ºi invadeazãpajiºtile puternic îngrãºate prin târlire îndecurs de mulþi ani, unde vegetaþia estedistrusã prin cãlcare ºi acumulare de gunoide grajd. În fitocenozele de Rumex alpinusparticipã un numãr redus de specii, îngeneral nitrofile, dintre care amintim:Uritica dioica, Poa supina, Capsella bursa-pastoris, precum ºi unele specii din pajiºtilemontane din regiune. Pe baza speciei dife-renþiale Galeopsis speciosa, a fost semna-latã varianta regionalã sebesiense.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Senecio subalpinus, Rumex alpinus. Speciicaracteristice: Senecio subalpinus, Seneciorupestris, Rumex obtusifolia. Alte speciiimportante: Poa supina, Veratrum albumssp. lobelianum, Chenopodium bonus-henricus, Lamium maculatum, Glechomahederacea, Geum urbanum, Plantagomajor, Poa annua, Cherophyllum hirsutum,Carduus personata, Poa trivialis, Galeopsistetrahit, Silene alba, Geranium phaeum,Achillea distans.

Literaturã selectivã: Borza 1959; Buia etal. 1962; Csürös et al. 1964; Todor et Culicã1967; Raþiu et Gergely 1969; Pascal etMititelu 1971; Vicol et al. 1971; Zanoschi1974; Dihoru 1975; Pãun et Popescu G.1975; Puºcaru-Soroceanu et al. 1981;Coldea 1990, 1991; Alexiu 1996, Coldeaet al. 1997; Oroian S. 1998; Sanda et al.1977, 2001; Sãmãrghiþan M. 2001; Sanda2002.

Redactat: Simona Mihãilescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6430 Hydrophilous tallherb fringe communities of plain and ofthe montane to alpine levelsEMERALD: – CORINE: 37.88 Alpine dock communities PAL.HAB 1999: 37.88 Alpine dockcommunitiesEUNIS: E5.58 Alpine Rumex communitiesAsociaþii vegetale: Senecioni-Rumicetumalpini Horv. 1919 em. Coldea (1986) 1990(Syn.: Rumicetum alpini auct. rom.; Urticodioicae – Rumicetum alpini (ªerbãnescu1939, Todor et Culicã 1967) corr. Oltean etDihoru 1986; Chenopodietum subalpinumBr.-Bl. 1944).

Page 155: Habitatele Din Romania

162

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3705Comunitãþi sud-est carpatice deburuieniºuri înalte cu Rumexobtusifolia ºi Urtica dioica

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Valea Bila), Muntele Siriu. Timiº-Bega; în etajul montan.

Suprafeþe: (facem menþiunea cã grupareaa fost puþin menþionatã în literaturã, eaputând ocupa suprafeþe foarte mari înperimetrul stânelor, în multe masive).

Staþiuni: tãieturi de pãdure, în lungulvãilor, stâni. Altitudine: 950–1450 m. Clima:T = 4,7–3,50 C; P = 950–1200 mm. Relief:vãi, terenuri plane. Substrat: diferit. Soluri:foliosoluri foarte bogate în nitraþi.

Structura: Asociaþia nitrofilã semnalatãse dezvoltã pe terenuri, unde se acumu-leazã material organic, iar antropogen,pe terenurile de lângã sate, unde se acumu-leazã material provenit din bãlegarul dela animale. La alcãtuirea asociaþiei parti-cipã, în general, un grup mare de speciinitrofile. Se diferenþiazã dupã G. Dihoru(1975), douã variante, una în lungulvãilor ºi una pe lângã stâni ºi oboare,caracterizate prin prezenþa unor speciitotal diferenþiate ecologic.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Rumex obtusifolius ssp. subalpinus. Speciicaracteristice: Rumex obtusifolius ssp.subalpinus. Alte specii importante: Urticadioica, Carduus personata, Chenopodiumbonus-henricus, Poa supina, Veronicachamaedrys, Cirsium oleraceum, Geumurbanum, Poa trivialis, Geranium robertia-num, Senecio nemorensis, Stellarianemorum, Carduus acanthoides, Cirsiumboujartii, Malva neglecta, Scrophulariascopolii, Stellaria media, Cuscuta euro-paea, Capsella bursa-pastoris, Geraniumpusillum, Taraxacum officinale, Plantagomajor, Polygonum aviculare, Trifoliumrepens.

Literaturã selectivã: Grigore 1968; Dihoru1975; Coldea 1985, 1991; Sanda et al.2001; Sanda 2002.

Redactat: Simona Mihãilescu.

R3706Comunitãþi sud-est carpatice deburuieniºuri înalte cu Petasiteskablikianus

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6430 Hydrophilous tallherb fringe communities of plain and ofthe montane to alpine levelsEMERALD: – CORINE: 37 Humid grasslands and tallherbs communitiesPAL.HAB 1999: 37.81442 Carpathianglabrous butterbur communities EUNIS: E5.5144 Carpathian butterburcommunitiesAsociaþii vegetale: Petasitetum kablikianiSzafer, Kulcz. et Pawl. 1926 (Syn.: Peta-sitetum glabrati Morariu 1943).

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6430 Hydrophilous tallherb fringe communities of plain and ofthe montane to alpine levelsEMERALD: –CORINE: 37.88 Alpine dock communities PAL.HAB 1999: 37.88 Alpine dock commu-nitiesEUNIS: E5.58 Alpine Rumex communitiesAsociaþii vegetale: Rumici obtusifoliae –Urticetum dioicae Korna 1968 (Syn.: Rumi-cetum obtusifolii auct. rom., Urtica dioica-Rumex obtusifolius Anghel et al. 1965).

Page 156: Habitatele Din Romania

163

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei, Bistriþa Aurie, Bazinul Tazlãului,Muntele Siriu, Cheile Tiºiþei; în etajul montan.

Suprafeþe: mari, de ordinul a 1000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 800–1280 m. Clima:T = 5,8–4,50C; P = 900–1200 mm. Relief:vãi intramontane, de-a lungul pâraielor.Substrat: diferit. Soluri: foliosoluri cu depu-neri de pietriº ºi prundiº.

Structura: Stratul ierbos: specia caracte-risticã ºi edificatoare Petasites kablikianusrealizeazã uneori o acoperire de 70–90%(Munþii Rodnei). Prezintã în compoziþiafloristicã numeroase specii higrofile caracte-ristice pentru Adenostyletalia: Stellarianemorum, Carduus personata, Chaero-phyllum hirsutum. Cenozele higrofile cuPetasites kablikianus alcãtuiesc enclavecu extinderi mai reduse de-a lungul vãilormontane, în etajul fãgetelor, printre ceno-zele de Petasito-Cicerbicetum cu care seaflã în mozaic.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Petasites kablikianus. Specii caracte-ristice: Petasites kablikianus. Alte speciiimportante: Petasites hybridus, Telekiaspeciosa, Petasites albus, Geraniumrobertianum, Lamium maculatum, Gle-choma hederacea, Geum urbanum,Anthriscus sylvestris, Silene dioica, Cru-ciata laevipes, Galium aparine, Urticadioica, Aegopodium podagraria, Eupa-torium cannabinum, Poa trivialis, Gera-nium phaeum, Achillea distans, Rumexobtusifolius, Rumex alpinus, Seneciosubalpinus, Heracleum sphondylium.

Literaturã selectivã: Nyárády A. (1968)1969; Pascal et Mititelu 1971; Dihoru 1975;ªtefan et al. 1997; Coldea 1990, 1991;Coldea et al. 1997; Sanda et al. 2001;Sanda 2002.

Redactat: Simona Mihãilescu.

R3707Comunitãþi sud-est carpatice deburuieniºuri înalte cu Telekiaspeciosa ºi Petasites hybridus

Rãspândire: Carpaþii Orientali: Maramureº,Munþii Rodnei, Bistriþa Aurie, BazinulBistriþei, Munþii Ceahlãu, Munþii Baraolt,Muntele Siriu, Valea Mraconiei, ValeaGurghiului, Defileul Mureºului, MunþiiHarghita (Pârâul), Valea Chirui, HarghitaBãi, Cabana Mãdãraº, Mohoº, PãdureaHoghiz. Carpaþii Meridionali: Munþii Bucegi,Munþii Piatra Craiului, Muntele Postãvaru,Munþii Iezer-Pãpuºa, Valea Oltului. CarpaþiiOccidentali: Valea Galbenã-Padiº, ValeaIadului, Stâna de Vale, Defileul CriºuluiRepede, Valea Sebiºelului, Valea Feneºului;în etajul montan mijlociu.

Suprafeþe: de ordinul a 100–500 ha.

Staþiuni: semiumbrite, în care sunt condi-þii de pronunþatã umiditate atmosfericã ºi în sol. Altitudine: 550–1100 m. Clima: T = 7,3,0–5,10C; P = 800–1100 mm. Relief:vãi, în lungul ºi pe flancurile pâraielor saua depresiunilor largi din pãdure. Substrat:

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6430 Hydrophilous tallherb fringe communities of plain and ofthe montane to alpine levelsEMERALD: – CORINE: 37 Humid grasslands and tallherbs communitiesPAL.HAB 1999: 37.8144 Carpathianbutterbur communities; 37.81441Carpathian white butterbur communities EUNIS: E5.5144 Carpathian butterburcommunitiesAsociaþii vegetale: Telekio-Petasitetumhybridi (Morariu 1967) Resmeriåã et Raþiu1974 (Syn.: Petasitetum hybridi auct. rom.;Aegopodio-Petasitetum hybridi auct. rom.;Telekio-Petasitetum albae Beldie 1967;Petasitetum albae Dihoru 1975; Petasiteto-Telekietum speciosae Morariu 1967) Telekio –Filipenduletum Coldea 1996; Telekiospeciosae – Aruncetum dioici Oroian 1998.

Page 157: Habitatele Din Romania

diferit. Soluri: rendzine, soluri coluvionateºi bogate în humus.

Structura: Asociaþia cuprinde buruieniºuricaracterizate prin prezenþa constantã ºiadesea abundentã a speciei Telekia spe-ciosa, care formeazã pâlcuri constante.Stratul ierbos: dintre speciile codominanteamintim: Filipendula ulmaria, Petasitesalbus, Chaerophyllum hirsutum. Au fostdescrise subasociaþiile typicum Coldea1990 ºi petasitetosum albae (Beldie 1967)Coldea 1990. În Siriu, dintre speciile caracte-ristice grupãrilor menþionãm: Prenanthespurpurea, Silene heuffelii, Aconitum toxi-cum, Impatiens noli-tangere, iar pe ValeaCrãpãtura, la baza versantului spre BârsaTãmaºului (Masivul Piatra Craiului), menþio-nãm: Cardamine amara, Stellaria nemorum,Chaeropyllum hirsutum, Cirsium oleraceum,Caltha laeta.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Telekia speciosa, Petasites hybridus. Speciicaracteristice: Telekia speciosa, Petasiteshybridus, Petasites albus, Filipendulaulmaria. Alte specii importante: Aruncusdioicus, Equisetum maximum, Cirsiumoleraceum, Scrophularia alata, Chaero-phyllum cicutaria, Impatiens noli-tangere,Pulmoraria rubra, Hypericum acutum,Orobanche fava, Anthriscus nitida, Symphy-tum officinale, Carduus personata, Rumexobtusifoius, Alliaria petiolata, Urica dioica,Aegopodium podagraria, Geranium robertia-num, Galium aparine, Lamium maculatum,Mycelis muralis, Chelidonium majus,Glechoma hederacea, Chaerophyllumaromaticum, Geum urbanum, Campanularapunculoides, Carduus crispus, Anthriscussylvestris, Rubus caesius, Silene dioica,Cruciata laevipes, Eupatorium cannabinum,Poa trivialis, Galeopsis tetrahit, Silene alba,Geranium phaeum, Achillea distans, Hera-cleum sphondylium, Heracleum sphondy-lium ssp. transsilvanicum, Myosotis scorpioi-des, Scirpus sylvaticus.

Literaturã selectivã: Raþiu I. 1965; HodiºanI. 1966; Beldie 1967; Pop I. et al. 1968;Pascal et Mititelu 1971; Danciu 1973; Dihoruet al. 1973; Zanoschi V. 1974; Resmeriþãet Raþiu I. 1974; Dihoru 1975; Raþiu etGergely 1976; Fink F. 1977; Raþiu et al.1966, 1983, 1984; Popescu G. 1981;Coldea 1990, 1991; Alexiu 1996; Coldeaet al. 1997, 1997a; Oroian S. 1996, 1998;Sãmãrghiþan M. 2001; Sanda et al. 1973,2001; Sanda 2002.

Redactat: Simona Mihãilescu.

Buruieniºuri înalte cu Petasites hybridus

164

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Page 158: Habitatele Din Romania

165

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3708Comunitãþi daco-getice cuAngelica sylvestris, Crepispaludosa ºi Scirpus sylvaticus

Rãspândire: În zona colinarã ºi în etajulmontan inferior din toatã þara.

Suprafeþe: Formeazã fâºii de lãþimivariabile în vãile umede ºi difuz luminatedin etajele amintite.

Staþiuni: Altitudine: 350–700 m. Clima: T = 8–70C; P = 650–800 mm. Relief:versanþii vãilor, în apropiere de firul vãiisau al ochiurilor de apã din lungulacestora. Soluri: aluviale, pseudo-gleice,bogate în substanþe nutritive.

Structura: Speciile de bazã sunt planteînalte, cunoscute ºi sub numele de buru-ieni din vãile de munte, dintre care maireprezentative sunt: Cirsium oleraceum,Angelica sylvestris, Cirsium rivularis, Fili-pendula ulmaria. Aceste plante reali-zeazã etajul superior, care depãºeºte 1 m înãlþime ºi densitate mare (65–75%).Etajul inferior este format din specii de taliemijlocie ºi micã, dintre care semnalãm:Caltha laeta, Geranium palustre, Crepispaludosa, Myosotis scorpioides, Menthalongifolia, Scirpus sylvaticus, Equisetumpalustre, Ranunculus acris, R. repens,Lychnis flos-cuculi.

Valoare conservativã: redusã, mare doarîn habitatele unde este prezentã speciaLigularia sibirica (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Angelica sylvestris, Cirsium oleraceum,Geranium palustre, Scirpus sylvaticus.Specii caracteristice: Scirpus sylvaticus,Angelica sylvestris, Cirsium oleraceum. Altespecii importante: Angelica archangelica,Crepis paludosa, Juncus articulatus. Speciirare: Ligularia sibirica, Polemonium caeru-leum, Trolius europaeus.

Literaturã selectivã: Cârþu 1972; Coldea1995-1996; Drãgulescu 1995; Sanda,Popescu, Stancu 2001.

Redactat: A. Popescu.

Angelica archangelica în comunitãþi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa

ºi Scirpus sylvaticus

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 37.7 Humid tall fringesCORINE: 37.211 Cobbage thistle (Cirsiumoleraceum) meadowsPAL.HAB: 37.814 Carpathian herb commu-nitiesEUNIS: E5.5143 Carpathian monk shoadcommunitiesAsociaþii vegetale: Angelico – Cirsietumoleracei R. Tx. 1937, Scirpetum sylvaticiRalski 1931emend. Schwich 1944.

Page 159: Habitatele Din Romania

166

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3709Comunitãþi danubiene cu Juncus effusus, J. inflexus ºiAgrostis canina

Rãspândire: Zona colinarã din întreagaþarã, în locuri cu exces de umiditate ºiperiodic inundate.

Suprafeþe: De la 500–600 m pânã la1–2 ha.

Staþiuni: Altitudine: 350–700 m. Clima:T = 9–70C; P = 650–750 mm. Relief: tere-nuri plane sau uºor concave, cu acumu-lãri de material organic. Roci: depozitealuviale. Soluri: aluviale, gleice sau pseudo-gleice, afânate, reavãne ºi umede.

Structura: Fitocenozele, dominate deJuncus inflexus ºi J. effusus, realizeazãetajul superior de 70–100 cm înãlþime ºicu acoperirea de 75–80%. Alãturi de speciiledominante mai apar: Mentha longifolia,Alopecurus pratensis, Carex vulpina. Înmicrodepresiunile cu apã în exces sedezvoltã masiv Agrostis canina, iar în jurulizvoarelor, unde solul este permanentumed, dominã Deschampsia caespitosaºi uneori Calamagrostis epigeios, Lythrumsalicaria, Symphytum officinale. Etajulinferior este format din specii scunde darcu densitate mare, dintre care mai repre-zentative sunt: Agrostis stolonifera, Lotuscorniculatus, Gratiola officinale, Galiumpalustre, Potentilla reptans, Ranunculusrepens, Medicago lupulina, Carex hirta,Prunella vulgaris, Taraxacum officinale.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Juncus inflexus, J. effusus, Mentha longi-folia, Agrostis canina. Specii caracteristice:Juncus inflexus, J. effusus, Agrostis canina,Alopecurus pratensis, Rumex crispus,Festuca arundinacea, Carex hirta, Loliumperenne. Alte specii importante: Medicagolupulina, Ranunculus acris, R. sardous,Alopecurus geniculatus, Juncus articu-latus, Poa trivialis, P. palustris, Lysimachianummularia, Trifolium fragiferum, Potentillareptans, Gratiola officinale. Pe terenuriledin jurul izvoarelor, unde bãlteºte apapermanent, se dezvoltã abundent: Poatrivialis, Agrostis stolonifera, Oenanthesilaifolia, Stachys officinalis.

Literaturã selectivã: Pop et al. 2002;Sanda, Popescu, Stancu 2001; Todor,Gergely, Bârcã 1971

Redactat: A. Popescu.

R3710Pajiºti dacice de Molinia caerulea

Rãspândire: Banat (Caransebeº),Transilvania (Haþeg, Poiana Rusacã,Fãgãraº, Braºov), Depresiunile intra-montane din bazinul Oltului superior,Bazinul Giurgeului, Moldova.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6410 Molinia meadowson calcareous, peaty or clayey-siltladensoils (Molinion caeruleae)EMERALD: 37.3 Oligotrophic humidgrasslandsCORINE: 37.31 Purple moograss meadows PAL.HAB: 37.312 Acid purple moorgrassmeadowsEUNIS: E3.511 Calcidine purple moorgrossmeadowsAsociaþii vegetale: Junco-MolinietumPreising 1951, Peucedano rocheliani –Molinietum coeruleae Boºcaiu 1965,Molinio – Salicetum rosmarinifoliaeMagyar ex Soó 1933.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: –CORINE: – PAL.HAB: 37.263 Danubio-Panonic riverineand humid meadowsEUNIS: E3.4624 Eastern Carpathian raftrush meadowsAsociaþii vegetale: Junco – Menthetumlongifoliae Lohm. 1953, Agrostetum caninaeHarg. 1942, Juncetum effusi Soó (1931) 1949.

Page 160: Habitatele Din Romania

167

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

Suprafeþe: ocupã suprafeþe de 2–4 ha,uneori ajungând la 10–15 ha (DepresiuneaVad, jud. Braºov).

Staþiuni: Altitudine: 300–450(500) m. Clima:T = 9–80C; P = 700–850 mm. Relief: depre-siuni, cu pante foarte uºor înclinate, cuexpoziþii variate. Roci: depozite luto-argiloase. Soluri: brune luvice, brunacide de pantã, pe terenurile plate soluriturboase sau gleice cu conþinut ridicat desubstanþe nutritive ºi umiditate în exces.

Structura: în cadrul fitocenozelor participã,în numãr mare, plante de talie înaltã cedepãºesc 1 m înãlþime. Din aceastã cate-gorie menþionãm: Molinia caerulea, Serra-tula tinctoria, Juncus conglomeratus, Ange-lica sylvestris, Cirsium rivulare, iar în mlaºti-nile de la Sâncrãieni (jud. Harghita), Lozna-Dersca (jud. Botoºani) ºi Vad (jud. Braºov)apare în masã Salix rosmarinifolia. Etajulmijlociu al fitocenozelor este realizat de:Succisa pratensis, Trolius europaeus, Lychnisflos-cuculi, Dianthus superbus, Carex ova-

Molinia caerulea ºi Peucedaum rochelianum în pajiºti dacice de Molinia caerulea

Page 161: Habitatele Din Romania

168

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

lis, Lathyrus pratensis, Parnassia palustris,Galium uliginosum, Juncus articulatus.În Delta Dunãrii, la Letea, Molinia caeruleassp. euxina realizeazã fitocenoze pe supra-feþe de 300–500 m2, cu o compoziþie flo-risticã diferitã de cea a molinietelor din þarã.Speciile care au fost semnalate în acestefitocenoze sunt: Molinia caerulea ssp. euxina,Vicia biennis, Cirsium alatum, Holoschoenusvulgaris, Saccharum strictum (Erianthusappressus), ultima fiind specie rarã în floraRomâniei.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Molinia caerulea, Juncus artatus, Serratulatinctoria. Specii caracteristice: Molinia caeru-lea, Peucedanum rochelianum, Juncusconglomeratus ºi Salix rosmarinifolia, dife-renþialã localã. Alte specii importante: Ange-lica sylvetris, Cirsium rivulare, Succisia pra-tensis, Stachys officinalis, Gentiana pneu-monanthe, Galium boreale, Carex ovalis,Parnassia palustris, Lathyrus pratensis,Gladiolus imbricatus, Stellaria graminea.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1965; Dihoru,Negrean 1976; Mititelu, Elékes 1989.

Redactat: A. Popescu.

R3711Pajiºti dacice de Nardus stricta ºiMolinia caerulea

Rãspândire: Maramureº (Þara Oaºului),Transilvania (Depresiunea Vad).

Suprafeþe: Aproximativ 20–25 ha.

Staþiuni: Altitudine: 350–400 m. Clima: T = 8–70C; P = 700–800 mm. Relief: depre-siuni cu pante slab înclinate. Substrat acid.Soluri: luvosoluri gleice.

Structura: Speciile dominante sunt celece realizeazã etajul superior înalt de 35–40 cm, dintre cele mai reprezentativesunt: Nardus stricta, Festuca rubra, Carexpallescens, C. ovalis, Stachys officinalis,Agrostis capillaris, A. stolonifera, Moliniacoerulea, Gentiana pneumonathe, Achilleaptarmica, Juncus conglomeratus. Etajulinferior este realizat de: Hypericum macu-latum, Potentilla erecta, Lysimachia nummu-laria. Stratul muscinal este prezent prinexemplare numeroase de Polytrichumcommune.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Molinia caerulea, Nardus stricta, Dantho-nia decumbens, Juncus glaucus. Speciicaracteristice: Molinia coerulea, Peuce-danum rochelianum, Juncus inflexus. Altespecii importante: Luzula campestris,Stachys officinalis, Hypochoeris radicata,Ranunculus flammula, Juncus conglo-meratus, Succisa pratensis, Serratulatinctoria, Lychnis flos-cuculi, Rhinanthusglaber, Solidago virgaurea, Campanulapatula, Deschampsia caespitosa, Agrostisstolonifera, Lysimachia vulgaris.

Literaturã selectivã: Buia 1963; Gergely,Raþiu 1980; Gergely, Raþiu, Moldovan 1977.

Redactat: A. Popescu.

* În acest caz nu s-a folosit codul PAL.HAB-36 pentru habitatul descris.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6410 Molinia meadowson calcareous, peaty or clayey-siltladensoils (Molinion caeruleae)EMERALD: – CORINE: 37.312 Acid purple moorgrassmeadowsPAL.HAB*: 37.312 Acid purple moorgrassmeadowsEUNIS: E3.512 Acidoclin purple moorgrassmeadowsAsociaþii vegetale: Nardo-MolinietumGergely 1958.

Page 162: Habitatele Din Romania

169

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3712Comunitãþi dacice cuDeschampsia caespitosa ºiAgrostis stolonifera

Rãspândire: Transilvania, iar în Oltenia,Muntenia ºi Moldova, numai în zonacolinarã.

Suprafeþe: Peste 100 ha în Transilvania,în rest suprafeþe mici.

Staþiuni: Altitudine 300–700 m. Clima: T = 8–6,50C; P = 700–800 mm. Relief: terenfoarte uºor înclinat sau plan, cu exces deumiditate. Roci: depuneri aluviale, glei.Soluri: gleiosoluri, soluri aluviale.

Structura: Specia caracteristicã aremare putere de extindere ºi realizeazã oacoperire de 90–95(100)%. Alãturi despecia dominantã, se mai dezvoltã: Agrostisstolonifera, Alopecurus pratensis, Juncusinflexus, J. conglomeratus, Briza media,Dactylis glomerata, Festuca pratensis,Poa trivialis care alcãtuiesc stratul superioral vegetaþiei. Stratul inferior, bine dezvoltat,este realizat de speciile: Juncus articulatus,Equisetum palustre, Trifolium hybridum,Myosotis scorpioides, Luzula campestris,Lathyrus pratensis, Trifolium pratense, T. repens, Stellaria graminea, Rhinanthusangustifolius, Taraxacum officinale,Carum carvi.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Deschampsia caespitosa, Agrostis stolo-nifera, Juncus conglomeratus. Speciicaracteristice: Deschampsia caespitosa,Agrostis stolonifera, Juncus conglome-ratus. Alte specii importante: Phleum pra-tense, Festuca pratensis, Poa trivialis, P.palustris, Ranunculus acris, Alopecuruspratensis, Trifolium pratense, Briza media,Lathyrus pratensis, Cynosurus cristatus,Holcus lanatus, Cirsium canum.

Literaturã selectivã: Pop 2002; Sanda,Popescu, Stancu 2001.

Redactat: A. Popescu.

Comunitate dacicã cu Deschampsia caespitosa

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 37.2 Eutrophic humid grasslandsCORINE: –PAL.HAB: 37.263 Danubio-Pannonic riverineand humid meadowsEUNIS: E2.233 Carpathian submontanehay meadows Asociaþii vegetale: Agrostio stoloniferae –Deschampsietum caespitosae Ujvarosi 1947.

Page 163: Habitatele Din Romania

170

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3713Pajiºti antropice de Juncus tenuisºi Trifolium repens

Rãspândire: Luncile râurilor ºi pe teraseleacestora, pe terenuri plane sau foarteuºor înclinate din Transilvania, Muntenia,Moldova.

Suprafeþe: cca 25–30 ha.

Staþiuni: Altitudine: 100–500 m. Clima: T = 10,5–7,50C; P = 600–800 mm; Roci:depozite luto-argiloase; Soluri: luvosolurislab gleizate, uneori slab sãrãturate.

Structura: Vegetaþia nu depãºeºte 30 cmºi este realizatã în principal din speciile:Juncus tenuis, Juncus inflexus, Ranunculusrepens, Rumex crispus, Centaurium ery-threa, Alopecurus aequalis. Etajul inferioreste bine reprezentat de speciile: Trifoliumrepens, Potentilla anserina, Prunella vulga-ris, Juncus bufonius, Taraxacum officinale,Plantago major.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Juncus tenuis, Lolium perenne, Juncusbufonius. Specii caracteristice: Juncustenuis, J. bufonius, Plantago major. Altespecii importante: Juncus inflexus,Centaurium erythraea, Bellis perennis,Veronica serpyllifolia, Trifolium repens,Taraxacum officinale, Agrostis capillaris,Poa pratensis, Trifolium repens, Rumexcrispus, Potentilla anserina, Carex ovalis,

Ranunculus acris, Holcus lanatus, Festucapratensis, Trifolium dubium, Plantagomedia, Sagina procumbens.

Literaturã selectivã: Drãgulescu 1995;Sanda, Popescu, Barabaº 1997.

Redactat: A. Popescu.

R3714Comunitãþi daco-getice cuFilipendula ulmaria, Geraniumpalustre ºi Chaerophyllum hirsutum

Rãspândire: Locuri umede, din lungulvãilor colinare ºi montan inferioare, dinTransilvania, Muntenia, Moldova.

Suprafeþe: De la 200–500 m2 pânã la4–5 ha în terenurile înmlãºtinate.

Staþiuni: Altitudine: 500–800 m. Clima:T = 7,5–6,00C; P = 700–950 mm. Roci:silicioase, marne ºi bolovãniºuri aduse detorenþi. Soluri: aluviale, gleice ºi pseudo-gleice, bogate în umiditate ºi substanþenutritive.

Structura: Specia caracteristicã ºi domi-nantã, Filipendula ulmaria, este o plantãde talie mare, care atinge 1,5–2 m. Aceastarealizeazã etajul superior, în amestec cu:Lythrum salicaria, Valeriana officinalis, Tele-kia speciosa, Chaerophyllum hirsutum,Epilobium parviflorum. Etajul inferior este

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6430 Hydrophilous tallherb fringes communitiesEMERALD: 37.7 Humid tall herb fringesCORINE: –PAL.HAB: 37.716 Continental mixed riverinescreensEUNIS: E5.414 Continental river bank tall-berb communities domineted by (Filipendula)Asociaþii vegetale: Filipendulo –Geranietum palustris W. Koch 1926,Chaerophyllo hirsuti – FilipenduletumNiemann et al. 1973.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: – PAL.HAB: 37.263 Danubio-Pannonicriverine and humid meadowsEUNIS: E3.462 Peri-Pannonic humidmeadowsAsociaþii vegetale: Juncetum tenuis(Diemont, Siss. et Westhoff 1940)Schwik. 1944.

Page 164: Habitatele Din Romania

171

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

realizat de plante mai scunde, cum sunt:Mentha longifolia, Crepis paludosa, Scirpussylvaticus, Geranium palustre, Equise-tum palustre, Caltha palustris, Myosotisscorpioides.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Filipendula ulmaria, Chaerophyllum hirsu-tum, Telekia speciosa. Specii caracteristice:Filipendula ulmaria, Geranium palustre,Chaerophylum hirsutum, Telekia speciosa.Alte specii importante: Crisium canum, C.oleraceum, Scirpus sylvaticus, Deschampsiacaespitosa, Impatiens noli-tangere, Agrostisstolonifera, Equisetum palustre, Lychnisflos-cuculi, Lysimachia vulgaris.

Literaturã selectivã: Coldea 1995-1996;Drãgulescu 1995; Sanda, Popescu,Barabaº 1997.

Redactat: A. Popescu.

R3715Pajiºti danubian-panonice deAgrostis stolonifera

Rãspândire: Zonele de câmpie ºi colinaredin Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia,Moldova, Dobrogea.

Suprafeþe: În zonele joase, ocupã supra-feþe de sute de ha, realizând pajiºtile deluncã, cu valoare furajerã ridicatã.

Staþiuni: Altitudine cuprinse între 100–450(500) m; Clima: T = 9–7,50C; P = 550–700 mm. Relief: teren plan sau uºorînclinat cu expoziþii variate, dar preferã pecele sudice ºi sud-estice. Roci: depozitelutoase ºi nisipo-argiloase. Soluri: aluvio-soluri, gleiosoluri.

Structura: Specia caracteristicã, Agrostisstolonifera, realizeazã pajiºti pe supra-feþe întinse, în amestec cu: Alopecuruspratensis, Poa pratensis, Daucus carota,Poa trivialis, toate fiind specii de talie mijlo-cie, realizând etajul superior al fitoceno-zelor. În amestec cu acestea se dezvoltãabundent: Medicago lupulina, Trifoliumfragiferum, T. repens, Potentilla reptans,Lotus corniculatus, Ranunculus repens,Lysimachia nummularia, Rorippa sylvestris,care realizeazã etajul inferior al vegetaþiei.

Valoare conservativã: redusã, mare doarîn habitatele unde este prezentã speciaCypripedium calceolus (DH2) (Zamostea –jud. Suceava, Valea Tiºiþei – jud. Vrancea).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Agrostis stolonifera, Rorippa sylvestris,Trifolium fragiferum, Alopecurus pratensis,Festuca pratensis. Specii caracteristice:Alopecurus pratensis, Agrostis stolonifera,Festuca pratensis, Agropyron (Elymus)repens, Lolium perenne. Alte speciiimportante: Poa trivialis, Eleocharispalustris, Ranunculus acris, Trifoliumrepens, Potentilla reptans. În pajiºtile încare pãºunatul este intens se instaleazãºi se extind rapid speciile nefurajere cumsunt: Glycyrrhiza echinata, Galega offici-nalis, Rorippa austriaca, specii care indicãdegradarea pajiºtilor. Specii rare: Cypri-pendium calceolus.

Literaturã selectivã: Buia, Pãun, Safta,Pop 1960; Chifu, ªtefan, Mititelu 1971;Popescu et al. 1984; Rãvãruþ, Cãzãceanu,Turenschi 1956; Sanda, Popescu, Barabaº1997.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 37.263 Danubio-Pannonic riverineand humid meadowsEUNIS: E2.251 Ponto-Pannonic mesophillehayAsociaþii vegetale: Agrostetum stoloniferae(Ujvarosi 1941) Burduja 1956.

Page 165: Habitatele Din Romania

172

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3716Pajiºti danubiano-pontice de Poapratensis, Festuca pratensis ºiAlopecurus pratensis

Rãspândire: În luncile râurilor dinTransilvania, Banat, Oltenia, Muntenia,Dobrogea, Moldova.

Suprafeþe: De la 1–2 ha pânã la zeci deha, pe islazuri, în total circa 300–400 ha.

Staþiuni: Altitudine: 100–350(400) m.Clima: T = 9,5–80C; P = 550–700 mm.Relief: teren plan, pante foarte slab încli-nate, terasele râurilor din câmpie. Roci:depozite aluviale, nisipuri, luturi, fertile ºibine aprovizionate cu umiditate, tot timpulanului. Soluri: eutricambosoluri, uºoare,humico-gleice, gleiosoluri.

Structura: Speciile dominante realizeazãetajul superior al vegetaþiei care atingeînãlþimea de 35–40(45) cm, dintre care

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6510 Lowland hay meadows(Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)EMERALD: 37.2 Eutrophic humidCORINE: – PAL.HAB: 37.263 Danubio-Pannonicriverine and humid meadowsEUNIS: E2.251 Ponto-Pannonic mesophillehayAsociaþii vegetale: Poetum pratensis Rãv.,Cãzac. et Turenschi 1956, Ranunculorepentis – Alopecuretum pratensis Ellmauer1933, Agrostideto-Festucetum pratensisSoó 1949.

Festuca pratensis în pajiºti danubian-panonice de Agrostis stolonifera

Page 166: Habitatele Din Romania

173

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

mai reprezentative sunt: Poa pratensis,Festuca pratensis, Dactylis glomerata,Agropyron repens, Agrostis stolonifera,Alopecurus pratensis, Juncus effusus,Trifolium pratense. Etajul inferior este binereprezentat de speciile: Lotus corniculatus,Trifolium repens, Ranunculus repens, R.acris, Carex hirta, Lysimachia nummularia,Potentilla reptans, Galium palustre. Pelãcoviºtile slab salinizate, din Moldova(Lunca Prutului) ºi din Dobrogea (GrindulLupilor) apare în cantitate apreciabilã Alope-curus (ventricosus) arundinaceus.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Poa pratensis, Festuca pratensis. Speciicaracteristice: Festuca pratensis, Alope-curus pratensis, Poa pratensis. Altespecii importante: Poa palustris, Galiumpalustre, Juncus effusus, Holcus lanatus,Agrostis capillaris, Briza media, Tara-xacum officinale, Leucanthemum vulgare,Stellaria graminea.

Literaturã selectivã: Drãgulescu 1995;Popescu, Sanda, Doltu, Nedelcu 1984;Turenschi 1966.

Redactat: A. Popescu.

Page 167: Habitatele Din Romania

174

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3801Pajiºti sud-est carpatice de Trisetumflavescens ºi Alchemilla vulgaris

Rãspândire: Etajele montan inferior ºimijlociu ale Carpaþilor din România (Sud-Estici).

Suprafeþe: Aproximativ 10.000–12.000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 650–800 m. Clima:T = 7–60C; P = 700–800 mm. Relief:versanþi puþin înclinaþi cu expoziþie nordicãsau nord-esticã. Roci: ºisturi, conglo-merate. Soluri: eutricambosoluri, bogateîn substanþe nutritive ºi moderat umede,neutre pânã la slab acide.

Structura: Fitocenozele de Trisetumflavescens au în compoziþie numeroasespecii de talie mare (60–80 cm), cu oacoperire de 80–95%. Alãturi de speciadominantã se dezvoltã frecvent: Agrostiscapillaris, Phleum montanum, Cynosuruscristatus, Festuca pratensis, Arrhenatherumelatius, Onobrychis viciifolia, Leucanthe-mum vulgaris, Knautia arvensis, Campanulaglomerata. Toate acestea sunt prezente

în etajul superior care este bine structurat.Cel de al doilea etaj este alcãtuit din plantede 20–35 cm înãlþime, dintre care maireprezentative sunt: Trifolium pratense,Anthyllis vulneraria, Lotus corniculatus,Luzula campestris, Gymnadenia conopsea,Carum carvi, Trifolium campestre, T. monta-num, Cerastium holosteoides.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Trisetum flavescens, Cerastium holosteoi-des, Anthoxanthum odoratum, Briza media,Dactylis glomerata, Festuca pratensis.Specii caracteristice: Trisetum flavescens,Cerastium holosteoides. Alte speciiimportante: Agrostis capillaris, Poa pra-tensis, Trifolium pratensis, Onobrychisviciifolia, Lotus corniculatus, Rumex ace-tosa, Polygonum bistorta, Holcus lanatus,Leucanthemum vulgare, Daucus carota,Achillea millefolium, Silene vulgaris,Hypochaeris uniflora, Dianthus carthusia-norum, Leontodon autumnalis.

Literaturã selectivã: Beldie 1967; Puºcaru-Soroceanu et al. 1963; Sanda, Popescu1991.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6520 Mountain hay meadowsEMERALD: !38.25 Continental meadowsCORINE: 38.3 Montan hay meadowsPAL.HAB: 38.2333 Eastern Carpathianyellow oatgrass meadowsEUNIS: E2.2333 Eastern Carpathian yellowoatgrass meadowsAsociaþii vegetale: Cerastio holosteoidis –Trisetum flavescenti Sanda et Popescu2001 (Poo – Trisetum flavescetis auct. rom.non Knapp 1951), Trisetetum flavescentis(Schröter) Brockmann 1907.

2.3.6. Pajiºti mezofile (38)

Page 168: Habitatele Din Romania

175

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

R3802Pajiºti daco-getice deArrhenatherum elatius

Rãspândire: Etajele colinar ºi montan infe-rior din toatã þara.

Suprafeþe: 15.000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 350–700 m. Clima: T = 9–6,50C; P = 600–800 mm. Relief:versanþi slab ºi mediu înclinaþi, expoziþiesudicã ºi sud-esticã. Roci: ºisturi cristalineºi mai rar calcare ºi gresii. Soluri: bruneluvice, moderate în humus, brun-montaneslab acid, fertile.

Structura: stratul superior este format din:Arrhenatherum elatius, Dactylis glomerata,Festuca pratensis, Salvia nemorosa,Onobrychis viciifolia, Trifolium pratense,Alopecurus pratense. Înãlþimea acestuietaj ajunge la 80–100 cm ºi realizeazã oacoperire mare (peste 70%). Cel de aldoilea etaj, este format din plante de talie maimicã, dintre care cele mai reprezentativesunt: Medicago lupulina, Agrostis stoloni-fera, Trifolium repens, Lotus corniculatus,Campanula patula. În pajiºtile din sud-vestul þãrii (Oltenia, Banat) apare destulde frecvent specia Moenchia mantica,plantã mai puþin rãspânditã în flora þãrii.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Arrhenatherum elatioris, Dactylis glome-

rata, Lotus corniculatus. Specii caracte-ristice: Arrhenatherum elatioris, Cerastiumholosteoides, Trisetum flavescens. Altespecii importante: Trifolium pratense, Ono-brychis viciifolia, Leontodon autumnalis,Lolium perenne, Phleum pratense.

Literaturã selectivã: Chifu 1995; Doniþã etal. 1992; Sanda, Popescu, Stancu 2001.

Redactat: A. Popescu.

R3803Pajiºti sud-est carpatice de Agrostiscapillaris ºi Festuca rubra

Rãspândire: Dealurile subcarpatice,Podiºul Mehedinþi, Podiºul Transilvaniei,Depresiunea Dornelor, Obcinele Moldovei.

Suprafeþe: Pajiºti pe 400–500 ha.

Staþiuni: Altitudine: 350–700 m. Clima:T = 8–6,50C; P = 700–800 mm. Relief:versanþi slab înclinaþi, expoziþii sudice,estice. Roci: silicioase, pietriºuri. Soluri:districambosoluri, luvosoluri.

Structura: Speciile caracteristice sunt ºidominante, realizând etajul superior de30–40 cm înãlþime, care este alcãtuit din:Agrostis capillaris, Festuca rubra, Antho-xanthum odoratum, Poa pratensis, Rumexacetosella, Campanula patula, Leucanthe-

Corespondenþe:

NATURA 2000: – EMERALD: 37.2 Eutrophic humidegrasslandsCORINE: 35.12 Agrostis – FestucagrasslandsPAL.HAB: 38. 2323 Eastern Carpathianyellow oatgrass meadows EUNIS: E1.721 Nemoral Agrostis –Festuca grasslandsAsociaþii vegetale: Festuco rubrae –Agrostetum capillaris Horvat 1951.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 6510 Lowland hay meadows(Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)EMERALD: 38.2 Lawlands humid grasslandsCORINE: –PAL.HAB: 38.233 Carpathian submontanehay meadowsEUNIS: E2.233 Carpathian submontanehay meadowsAsociaþii vegetale: Arrhenatherum elatiorisBr,-Bl. ex Scherrer 1925.

Page 169: Habitatele Din Romania

176

2.3. Tufãriºuri ºi pajiºti (3)

mum vulgare, Pimpinella saxifraga, Hypo-choeris radicata, Knautia arvensis, Cyno-surus cristatus. Speciile mai scunde reali-zeazã stratul inferior ºi dintre acesteamenþionãm: Carlina acaulis, Trifoliumcampestre, Luzula campestris, Carum carvi,Lotus corniculatus, Achillea millefolium,Carex ovalis, Trifolium repens, Medicagolupulina. Fitocenozele au acoperire de90–95% ºi realizeazã cele mai întinsepajiºti din zonele colinarã ºi montanã.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Festuca rubra, Agrostis capillaris, Cynosuruscristatus. Specii caracteristice: Festucarubra, Agrostis capillaris, Lotus corniculatus.Alte specii importante: Cynosurus cristatus,Dactylis glomerata, Daucus carota, Pimi-nella saxifraga, Anthoxanthum odoratum,Cerastium holosteoides, Holcus lanatus,Lotus corniculatus, Trifolium pratense, Brizamedia, Carex pallescens.

Literaturã selectivã: Burduja et al. 1973;Chifu et al. 1982; Puºcaru-Soroceanu 1963.

Redactat: A. Popescu.

R3804Pajiºti daco-getice de Agrostis capillaris ºiAnthoxanthum odoratum

Rãspândire: Subcarpaþii Getici, SubcarpaþiiMoldavi, Podiºul Transilvaniei.

Suprafeþe: 500–600 ha.

Staþiuni: Altitudine: 300–700 m. Clima: T = 9,0–70C; P = 650–750 mm. Relief: pantemoderat înclinate, platouri. Substrat: slab-moderat acid. Soluri: eutricambosoluri,districambosoluri, aluviosoluri.

Structura: Speciile dominante Agrostiscapillaris, Anthoxanthum odoratum, Cyno-surus cristatus alcãtuiec etajul superioral vegetaþiei. Alãturi de taxonii menþionaþimai semnalãm: Phleum pratense, Campa-nula patula, Leucanthemum vulgare, Dacty-lis glomerata, Daucus carota, Pimpimellasaxifraga, Trisetum flavescens, Lotuscorniculatus. Etajul inferior este formatdin numeroase specii dintre care mai repre-zentative sunt: Trifolium repens, T. dubium,Euphorbia stricta, Pimpinella saxifraga,Cerastium fontanum, Polygala vulgaris,Rhinanthus minor, Trifolium campestre.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Agrostis capillaris, Anthoxanthum odora-tum, Cynosurus cristatus, Lolium perenne.Specii caracteristice: Agrostis capillaris,Anthoxanthim odoratum, Luzula campestris.Alte specii importante: Heracleum sphondy-lium, Knautia arvensis, Galium mollugo,Pastinaca sativa, Achillea millefolium,Festuca pratensis, Stellaria graminea,Filipendula vulgaris, Briza media, Linumcatharticum, Trifolium pratense.

Literaturã selectivã: Chifu et al. 1978;Hodiºan 1968; Mititelu et al. 1972;Puºcaru-Soroceanu 1963.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 37.2 Eutrophic humidegrasslandsCORINE: 35.12 Agrostis – FestucagrasslandsPAL.HAB: 38.233 Carpathian submontanehay meadows EUNIS: E1.721 Nemoral Agrostis – FestucagrasslandsAsociaþii vegetale: Anthoxantho –Agrostetum capillare Silinger 1933.

Page 170: Habitatele Din Romania

177

R4101Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagussylvatica) ºi brad (Abies alba) cuPulmonaria rubra

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,în etajul nemoral, îndeosebi în CarpaþiiOrientali.

Suprafeþe: circa 520.000 ha, din care375.000 în Carpaþii Orientali, 112.000 înCarpaþii Meridionali, 33.000 în CarpaþiiOccidentali.

Staþiuni: Altitudini: (600) 900–1300 (1400) m.Climã: T = 5,3–3,60C, P = 750–950 mm.Relief: versanþi cu înclinãri medii ºi expo-ziþii diferite, platouri, culmi. Roci: variate,în special fliº, conglomerate, ºisturicristaline. Soluri de tip eutricambosol,luvosol, districambosol mijlociu-profunde

pânã la profunde, slab scheletice, moderat –slab acide, mezo eubazice, jilave.

Structura: Fitocenoze edificate de speciiboreale ºi nemorale, oligo-mezoterme,mezofite, oligo-mezotrofe. Stratul arborilorcompus din molid (Picea abies), fag (Fagussylvatica ssp. sylvatica), brad (Abies alba),frecvent cu exemplare de paltin de munte(Acer pseudoplatanus), ulm de munte(Ulmus glabra); are acoperire de 90–100%ºi înãlþimi de 30–35 m pentru molid ºibrad, 25–30 pentru fag la 100 de ani.

Amestec de fag (Fagus sylvatica) ºi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forest(Symphylo-Fagion)EMERALD: –CORINE: –PAL. HAB: 41.1123. Dacian neutrophilebeech fir forestEUNIS: G4.6. Mixed – Abies-Picea-Fagus-woodlandsAsociaþii vegetale: Pulmonario rubrae –Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987Tipuri de ecosisteme: 2316 Molideto-fãgeto-brãdet cu Oxalis-Dentaria-Asperula;2216 Molideto-brãdet cu Oxalis-Dentaria-Asperula; 2327 Molideto-fãgeto-brãdet cuRubus hirtus.

2.4. PÃDURI (4)

2.4.1. Pãduri temperate de foioase cu frunze cãzãtoare (41)

Page 171: Habitatele Din Romania

Stratul arbuºtilor este slab dezvoltat, curare exemplare de Sambucus racemosa,Lonicera xylosteum, Ribes petraeum,Daphne mezereum, Rosa pendulina. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor: dezvoltat variabilîn funcþie de luminã, format din specii aleflorei de mull (Dentaria glandulosa, Galiumodoratum, Rubus hirtus), local ºi puþinespecii acidofile (Calamagrostis arundinacea,Luzula luzuloides). Stratul muºchilor repre-zentat prin perniþe disperse de Eurynchiumstriatum, Hylocomium splendens, Dicranumscoparium º.a.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica,Abies alba. Specii caracteristice: Pulmo-naria rubra, Symphytum cordatum, Dentariaglandulosa. Alte specii importante: Actaeaspicata, Carex sylvatica, Geranium robertia-num, Lamium galebdolon, Mercurialis pere-nnis, Oxalis acetosella, Polygonatum multi-florum, Rubus idaeus, Salvia glutinosa,Sanicula europaea, Senecio nemorensis,Stachys sylvatica; în locuri umede, primã-vara: Allium ursinum; vara: Cardamine impa-tiens, Circaea lutetiana, Carex pendula,Impatiens noli-tangere; pe versanþii umbriþiºi în staþiuni mai umede poate dominaRubus hirtus.

Literaturã selectivã: Coldea 1991; Doniþãet al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4102Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagussylvatica) ºi brad (Abies alba) cuHieracium rotundatum

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti, înetajul nemoral.

Suprafeþe: circa 220.000 ha, (100.000 haîn Carpaþii Meridionali, 90.000 ha înCarpaþii Orientali, 30.000 ha în CarpaþiiOccidentali).

Staþiuni: Altitudini: 850–1400 m. Climã:T = 6,5–3,00C, P = 850–1000 mm. Relief:versanþi înclinaþi cu diferite expoziþii, creste,culmi. Soluri: de tip districambosol, cripto-podzol, prepodzol, mijlociu profunde –superficiale, ± scheletice, acide, oligo-bazice, umede.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene boreale ºi nemorale, oligo-mezoterme, mezofite, oligo-mezotrofe.Stratul arborilor compus din molid (Piceaabies), fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica),brad (Abies alba) în proporþii variate, cu rareexemplare de mesteacãn (Betula pendula),scoruº (Sorbus aucuparia), are acoperirede 80–90% ºi înãlþimi de 22–30 m pentrumolid ºi brad, 18–24 m pentru fag la 100 deani. Stratul arbuºtilor: cu rare exemplarede Ribes uva-crispa, Lonicera nigra º.a.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor: dezvoltatvariabil în funcþie de luminã, dominant de

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9110 Luzulo-Fagetumbeech forestEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 42.1323. Dacian acidophilebeech-fir forestEUNIS: G4.6. Mixed – Abies-Picea-Fagus-woodlandsAsociaþii vegetale: Hieracio rotundati –Fagetum (Soó 1962) Täuber 1987Tipuri de ecosisteme: 2344 Molideto-fãgeto-brãdet cu Calamagrostis-Luzula, 2236Molideto-brãdet cu Calamagrostis-Luzula.

178

2.4. Pãduri (4)

Page 172: Habitatele Din Romania

179

2.4. Pãduri (4)

specii acidofile (Calamagrostis arundi-nacea, Luzula luzuloides, Vaccinium myrti-llus). Stratul muºchilor: rare perniþe deHylocomium splendens, Eurynchiumstriatum, Dicranum scoparium.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylva-tica, Abies alba. Specii caracteristice: Hiera-cium rotundatum. Alte specii importante:Athyrium filix-femina, Digitalis grandiflora,Dryopteris filix-mas, Festuca drymeia,Galium odoratum, Galium schultesii,Lamium galeobdolon, Luzula luzuloides,Oxalis acetosella, Poa nemoralis, Pteri-dium aquilinum, Veronica officinalis, º.a.

Literaturã selectivã: Coldea 1991; Doniþãet al. 1990

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4103Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagussylvatica) ºi brad (Abies alba) cuLeucanthemum waldsteinii

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti, înjumãtatea superioarã a etajului nemoral.

Suprafeþe: reduse, dispersate între cele-lalte habitate cu pãduri de molid, fag ºi brad.

Staþiuni: Altitudini: 800–1400 m. Climã:T = 6,5–3,00C, P = 850–1000 mm. Relief:versanþi umezi cu diferite înclinãri ºi expo-ziþii, vâlcele umede, suprafeþe din preajmaizvoarelor. Roci: diferite. Soluri de tip distri-cambosol, mai mult sau mai puþin gleizate,mijlociu profunde acide, oligo-mezobazice,ude.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene boreale ºi nemorale, oligo-mezoterme, higrofite, oligo-mezotrofe.Stratul arborilor este compus din molid(Picea abies), fag (Fagus sylvatica ssp.sylvatica) ºi brad (Abies alba) în proporþiivariate, cu rare exemplare de paltin demunte (Acer pseudoplatanus) ºi ulm demunte (Ulmus glabra); are acoperire de90–100% ºi înãlþimi de 26–32 m pentrumolid ºi brad, 22–26 m pentru fag la 100 ani.Stratul arbuºtilor este slab dezvoltat,compus din exemplare rare de Sambucusracemosa, Sorbus aucuparia. Stratul ierbu-rilor ºi subarbuºtilor: de regulã puternicdezvoltat cu specii higrofile de tipul Myosotis– Leucanthemum.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylva-tica, Abies alba. Specii caracteristice:Leucanthemum waldsteinii, Pulmonariarubra, Symphytum cordatum. Alte speciiimportante: Athyrium filix-femina, Chry-sosplenium alternifolium, Circaea lutetiana,Deschampsia caespitosa, Doronicumaustriacum. Dryopteris dilatata, D. filix-mas,Equisetum sylvaticum, Epilobium monta-num, Lamium galeobodolon, Gymno-carpium dryopteris, Impatiens noli-tangere,Myosotis sylvatica, Oxalis acetosella, Parisquadrifolia, Rubus hirtus, Senecio nemo-rensis, Stellaria nemorum, Veronicaurticifolia º.a.

Literaturã selectivã: Soó 1964, Boºcaiu1971; Täuber 1987; Resmeriþã 1977;Coldea 1990, 1991; Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forest(Symphyto – Fagion)EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 41.1D213 Dacian Leucanthemumbeech forestEUNIS: G4.6. Mixed – Abies-Picea-Fagus-woodlandsAsociaþii vegetale: Leucanthemo waldsteinii– Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987Tipuri de ecosisteme: 2318 Molideto-fãgeto-brãdet cu Myosotis.

Page 173: Habitatele Din Romania

180

2.4. Pãduri (4)

R4104Pãduri sud-est carpatice de fag(Fagus sylvatica) ºi brad (Abiesalba) cu Pulmonaria rubra

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,mai frecvent în Carpaþii Orientali ºiMeridionali.

Suprafeþe: circa 285.000 ha, din care152.000 ha în Carpaþii Orientali, 115.000 haîn Carpaþii Meridionali, 18.000 ha în CarpaþiiOccidentali.

Staþiuni: Altitudini: 700–1200 m. Climã:T = 7,7–4,50C, P = 850–950 mm. Relief:versanþi mediu – slab înclinaþi cu expoziþiidiverse, platouri, culmi. Roci: fliº, conglo-merate, gresii calcaroase, roci eruptive ºimatamorfice intermediare ºi bazice.Soluri: de tip eutricambosol, luvisol, distri-cambosol, mijlociu profunde–profunde,slab scheletice, moderat–slab acide, mezo–eubazice, jilave.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene, oligo-mezoterme, mezofite,mezo-eutrofe. Stratul arborilor compusdin fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica),brad (Abies alba), în proporþiii diferite, cupuþine exemplare de paltin de munte(Acer pseudoplatanus), ulm de munte(Ulmus glabra), mai rar frasin (Fraxinusexcelsior), carpen (Carpinus betulus);

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forest(Symphyto-Fagion)EMERALD: 41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D212 Dacian Pulmonariarubra fir-beech forestEUNIS: G3.1123 Dacian neutrophilemountaine fir forestAsociaþii vegetale: Pulmonario rubrae –Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987Tipuri de ecosisteme: 2416 Fãgeto-brãdet cu Oxalis-Dentaria-Asperula, 2116Brãdet cu Oxalis-Dentaria-Asperula, 2427Fãgeto-brãdet cu Rubus hirtus.

Amestec de brad (Abies alba) ºi fag (Fagus sylvatica) cu Pulmonaria rubra

Page 174: Habitatele Din Romania

181

2.4. Pãduri (4)

are acoperire de 80–100% ºi înãlþimi de25–30 pentru brad, 22–30 m pentru fag la100 de ani. Local stratul arborilor poate fiformat aproape exclusiv din brad. Stratularbuºtilor este reprezentat prin puþineexemplare de Corylus avellana, Sambucusracemosa, S. nigra, Lonicera xylosteum,Daphne mezereum, Crataegus monogyna.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor: dezvoltatneuniform în funcþie de luminã, este compusdin specii ale florei de mull (Dentariaglandulosa, Galium odoratum, Asarumeuropaeum, Stellaria holostea, Rubushirtus). Stratul muºchilor: discontinuu ºislab dezvoltat, compus din Hylocomiumsplendens, Thuidium abietinum, Dicranumscoparium, Catharinea undulata º.a.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba.Specii caracteristice: Pulmonaria rubra,Symphytum cordatum, Dentaria glandu-losa. Alte specii importante: Adoxa moscha-

telina, Actaea spicata, Asarum europaeum,Bromus benekeni, Carex sylvatica, Dentariabulbifera, Euphorbia amygdaloides, Gera-nium phaeum, G. robertianum, Hordelymuseuropaeus (roci calcaroase), Lamiumgaleobdolon, Mercurialis perennis, Miliumeffusum, Oxalis acetosella, Paris quadri-folia, Polygonatum multiflorum, Rubusidaeus, Sanicula europaea, Salvia gluti-nosa, Senecio nemorensis, Stachyssylvatica; în locuri umede: Allium ursinum(primãvara), Cardamine impatiens, Carexremota, Circaea lutetiana, Impatiensnoli-tangere; pe versanþi umbriþi, cuumiditate ridicatã a aerului, poate devenidominantã Rubus hirtus; local pe formede relief convexe pot apare rare exemplarede Luzula luzuloides, Veronica officinalis,Majanthemum bifolium º.a.

Literaturã selectivã: Täuber 1987; Coldea1991; Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

Dentaria glandulosa în pãduri sud-est carpatice de fag ºi brad

Page 175: Habitatele Din Romania

182

2.4. Pãduri (4)

R4105Pãduri sud-est carpatice de fag(Fagus sylvatica) ºi brad (Abiesalba) cu Festuca drymeia

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,îndeosebi în Carpaþii Meridionali ºiOccidentali.

Suprafeþe: probabil apreciabile, darpuþin consemnate în amenajamente.

Staþiuni: Altitudini: 800–1300 m. Climã:T = 6,5–4,00C, P = 800–1000 mm. Relief:versanþi mediu – puternic înclinaþi, cu diverseexpoziþii, culmi. Roci: ºisturi cristaline,gneisuri, roci eruptive ºi sedimentare acide.Soluri: de tip districambosol, criptopodzol,luvisol, superficiale – mijlociu profunde,semischeletice pânã la scheletice acide –moderat acide, mezobazice jilave.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale, mezoterme, mezofile,mezotrofe. Stratul arborilor, compus dinfag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica) ºibrad (Abies alba), în proporþii diferite, curare exemplare de ulm de munte (Ulmusglabra), mesteacãn (Betula pendula),are acoperire de 80–90% ºi înãlþimii de24–28 m pentru brad ºi 20–25 m pentrufag la 100 de ani. Stratul arbuºtilor estereprezentat prin puþine exemplare deSorbus aucuparia, Sambucus racemosa.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor: dominatde Festuca drymeia, în covor compact

sau în petece de mãrimi diferite, în funcþiede luminã; participã ºi specii din flora de mull(Dentaria glandulosa, Galium odoratum),cu dezvoltare slabã ºi specii acidofile.Stratul muºchilor de regulã lipseºte.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba.Specii caracteristice: Festuca drymeia.Alte specii: Calamagrostis arundinacea,Carex pilosa, Euphorbia amygdaloides,Lamium galebdolon, Glechoma hirsuta,Hieracium rotundatum (rar), Lathyrusvernus, Luzula luzuloides, Oxalis aceto-sella, Poa nemoralis, Pulmonaria rubra,Rubus hirtus, Scrophularia nodosa,Vaccinium myrtillus, Viola reichenba-chiana º.a.

Literaturã selectivã: Morariu et al.1968; Coldea 1991; Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4106Pãduri sud-est carpatice de fag(Fagus sylvatica) ºi brad (Abiesalba) cu Hieracium rotundatum*

* În sudul Carpaþilor Meridionali se individualizeazã un tip de habitat de pãduri de fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca) cu Galium kitaibelianum.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9110 Luzulo-Fagetumbeech forestEMERALD: !41.1 Beech forests CORINE: –PAL.HAB: 41.1D11 Dacian woodrush-beech forestEUNIS: G3.1323. Dacian acidophilebeech – fir forestAsociaþii vegetale: Hieracio rotundati –Fagetum (Vida 1963) Täuber 1987(Deschampsio flexuosae – Fagetum Soó1962).Tipuri de ecosisteme: 3356 Fãget cu Vacci-nium, 2456 Fãgeto-brãdet cu Vaccinium.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9110 Luzulo-Fagetumbeech forestEMERALD: !41.1 Beech forests CORINE: -PAL.HAB: 41.1D54 South CarpathianFestuca drymeia beech forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Festuco drymeiae –Fagetum Morariu et al. 1968Tipuri de ecosisteme: 2436 Fãgeto-brãdet cu Festuca drymeia, 2136 Brãdetcu Festuca drymeia.

Page 176: Habitatele Din Romania

183

2.4. Pãduri (4)

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,în special în munþii formaþi din roci acide(Carpaþii Meridionali, Carpaþii OrientaliNordici, Carpaþii Occidentali), în etajulnemoral.

Suprafeþe: circa 143.000 ha, din care94.000 ha în Carpaþii Meridionali, 40.000 haîn Carpaþii Occidentali, 9.000 ha înCarpaþii Orientali.

Staþiuni: Altitudini: 800–1450 m. Climã:T = 6,0–3,50C, P = 1000–1300 mm. Relief:versanþi puternic înclinaþi cu expoziþiidiferite, creste culmi. Roci: acide – ºisturicristaline, granite, gneiºuri. Soluri: de tippodzol, criptopodzol, mijlociu profunde-superficiale, foarte acide, oligobazice, hidricechilibrate, oligotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene ºi boreale, mezoterme, mezo-file, oligotrofe. Stratul arborilor, compusdin fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica),exclusiv sau cu amestec de brad (Abiesalba), rar molid (Picea abies), mesteacãn(Betula pendula), scoruº (Sorbus aucu-paria, iar la dealuri ºi gorun (Quercuspetraea), pin silvestru (Pinus sylvestris),având acoperire de 70–80% ºi înãlþimide 15–25 m la 100 de ani. Stratul arbuºti-lor, lipseºte sau este reprezentat prinexemplare de Sorbus aucuparia. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor, dominat de speciiacidofile (Calamagrostis arundinacea,Luzula luzuloides ºi Vaccinium sp.), darºi cu exemplare slab dezvoltate din unelespecii de mull. Stratul muºchilor are odezvoltare redusã, fiind constituit din speciide Polytrichum.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica ssp. sylvatica. Speciicaracteristice: Hieracium rotundatum, caºi speciile subalianþei Calamagrostio –Fagion (Luzula luzuloides, Calamagrostisarundinacea, Veronica officinalis, Pteri-dium aquilinum, Blechnum spicant). Altespecii importante: Anthenaria dioica, Galium

odoratum, Athyrium filix-femina, Cruciataglabra, Dentaria glandulosa, Digitalisgrandiflora, Dryopteris filix-mas, Epilo-bium montanum, Fragaria vesca, Gentianaasclepiadea, Lamium galeobdolon, Oxa-lis acetosella, Poa nemoralis, Rubus hirtus,Vaccinium myrtillus, Veronica chamaedris,Viola reichenbachiana.

Literaturã selectivã: Beldie 1951; Soó1964; Täuber 1987; Coldea 1991; Doniþãet al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4107Pãduri sud-est carpatice de fag(Fagus sylvatica) ºi brad (Abiesalba) cu Vaccinium myrtillus

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti înetajul nemoral.

Suprafeþe: reduse, circa 30.000 ha (dincare 20.000 ha în Carpaþii Meridionali,10.000 ha în Carpaþii Occidentali, foarterar în Carpaþii Orientali).

Staþiuni: Altitudini: 700–1450 m, coboarãlocal ºi sub 700 m. Climã: T = 8,0–4,00C,P = 700–1200 mm. Relief: creste înguste,versanþi foarte înclinaþi, frecvent cu expo-ziþii umbrite. Roci: acide, ºisturi, granite,gneise silicioase. Soluri: de tip podzol, mijlo-ciu profunde-superficiale, foarte acide,oligobazice, hidric echilibrate, oligotrofice.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9110 Luzulo-Fagetumbeech forestEMERALD: !41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D14 Dacian bilberry –beech forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: –Tipuri de ecosisteme: 3356 Fãget cu Vacci-nium, 2456 Fãgeto-brãdet cu Vaccinium.

Page 177: Habitatele Din Romania

184

2.4. Pãduri (4)

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi boreale, mezo-oligoterme, mezofite, oligotrofe. Stratularborilor, compus exclusiv din fag (Fagussylvatica ssp. sylvatica) (pãduri între700–1400 m), fag ºi brad (Abies alba)(pãduri între 800–1250 m), cu rareexemplare de molid (la altitudini mai mari),cu exemplare de scoruº (Sorbus aucu-paria), mesteacãn (Betula pendula) iar laaltitudini mici ºi gorun (Quercus petraea)sau pin silvestru (Pinus sylvestris). Areacoperire mare (60–80%) ºi înãlþimi de15–20 m pentru fag ºi 17–25 m pentrubrad. Stratul arbuºtilor, de regulã, lipseºtesau este compus din rare exemplare deSorbus aucuparia. Stratul ierburilor ºisubarbuºtilor: dominat de Vaccinium myrti-llus, V. vitis idaea ºi specii din tipurile Cala-magrostis – Luzula.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:în principal Fagus sylvatica ssp. sylva-tica, în parte Abies alba. Specii caracte-ristice: –. Alte specii importante: Anthe-naria dioica, Calamagrostis arundinacea,Dechampsia flexuosa, Luzula luzuloides,Lycopodium selago, Oxalis acetosella,Brukenthalia spiculifolia, Saxifraga cunei-folia º.a.

Literaturã selectivã: Soó 1962; Täuber1987.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4108Pãduri sud-est carpatice de fag(Fagus sylvatica) ºi brad (Abiesalba) cu Leucanthemum waldsteinii

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,în etajul nemoral.

Suprafeþe: reduse, dispersate între cele-lalte pãduri.

Staþiuni: Altitudini: 800–1450 m. Climã:T = 7,0–4,00C, P = 800–1100 mm. Relief:denivelãri din care ies izvoare ºi micivâlcele umezite de apa izvoarelor. Roci:mai ales silicioase. Soluri: de tip gleiosol,stagnosol, acide – slab acide, mezobazice,ude (înmlãºtinate), mezotrofice.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forest(Symphyto – Fagion)EMERALD: 41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D213. Dacian Leucanthe-mum beech forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Leucanthemo waldsteinii– Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987Tipuri de ecosisteme: –

Fãget sud-est carpatic cu Vaccinium myrtillus

Page 178: Habitatele Din Romania

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene, boreale ºi carpatice oligo- ºimezoterme, higrofite, mezotrofe. Stratularborilor, compus din fag (Fagus sylvaticassp. sylvatica), mai rar brad (Abies alba),anin alb (Alnus incana), paltin de munte(Acer pseudoplatanus), mesteacãn (Betulapendula), are acoperire mare 70–80% ºiînãlþimi de 22–26 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, slab dezvoltat, cu rare exemplarede scoruº (Sorbus aucuparia), soc roºu(Sambucus racemosa), caprifoi (Loniceranigra). Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,relativ bine dezvoltat format din speciihigrofile (Myosotis sylvatica, Leucanthe-mum waldsteinii).

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica.Specii caracteristice: Leucanthemumwaldsteinii, Ranunculus carpaticus. Altespecii importante: Athyrium filix-femina,Dentaria glandulosa, Doronicum austria-cum, Dryopteris dilatata, D. filix-mas,Gymnocarpium dryopteris, Luzula sylva-tica, Oxalis acetosella, Rubus hirtus,Senecio nemorensis, Stellaria nemorum,Symphytum cordatum, Veronica urti-cifolia º.a.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971;Resmeriþã 1977; Täuber 1987; Coldea1990; Coldea 1991.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4109Pãduri sud-est carpatice de fag(Fagus sylvatica) cu Symphytumcordatum

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,în etajul nemoral.

Suprafeþe: circa 300.000 ha (80.000 înCarpaþii Meridionali, 100.000 în CarpaþiiOccidentali, 120.000 în Carpaþii Orientali).

Staþiuni: Altitudini: 700–1450 m. Climã:T = 7,5–4,00C, P = 800–1200 mm. Relief:versanþi cu înclinãri reduse – medii, cudiferite expoziþii, coame, platouri, funduride vãi. Roci: bazice, intermediare, raracide. Soluri: de tip eutricambosol, distri-cambosol, profunde-mijlociu profunde,slab-mediu acide, eu-mezobazice, umede,eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate despecii europene, mezoterme, mezofite,mezo-eutrofe. Stratul arborilor constituitexclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp.sylvatica), sau cu puþin amestec de paltinde munte (Acer pseudoplatanus), ulm demunte (Ulmus glabra), rar brad (Abies alba)sau molid (Picea abies); are acoperire mare(80–100%) ºi înãlþimi de 30–34 m la 100de ani. Stratul arbuºtilor lipseºte sau esteslab dezvoltat din cauza umbrei; rareexemplare de Daphne mezereum, Sambu-cus nigra, S. racemosa, Corylus avellana,Lonicera xylosteum, Spiraea chamaedri-

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forests(Symphyto – Fagion)EMERALD: !41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D211 Dacian Dentariaglandulosa beech forestEUNIS: G1.6D21. Dacian Symphytumbeech forestAsociaþii vegetale: Symphyto – FagetumVida 1959Tipuri de ecosisteme: 3316 Fãget cuOxalis-Dentaria-Asperula, 3327 Fãget cuRubus hirtus.

185

2.4. Pãduri (4)

Page 179: Habitatele Din Romania

186

2.4. Pãduri (4)

folia. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor:dezvoltat variabil, în funcþie de umbrire,poate lipsi în cazul stratului de arbori foarteînchis (fãgete nude); în general însã bogatîn specii ale „florei de mull” având ca ele-mente caracteristice speciile carpaticeSymphytum cordatum, Dentaria glandu-losa, Pulmonaria rubra; pe versanþii,umbriþi cu microclimã mai umedã, poatedomina Rubus hirtus.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica ssp. sylvatica. Speciicaracteristice: Symphytum cordatum,Pulmonaria rubra, Dentaria glandulosa.Alte specii importante: Actaea spicata,Anemone nemorosa, Galium odoratum,Athyrium filix-femina, Dentaria bulbifera,Dryopteris filix-mas, Epilobium monta-num, Euphorbia amygdaloides, Lamiumgaleobdolon, Geranium robertianum, Hepa-tica nobilis, H. transsilvanica, Mercurialisperennis, Mycelis muralis, Oxalis acetosella,Sanicula europaea, Stellaria nemorum º.a.

Literaturã selectivã: Beldie 1951; Vida1963; Morariu et al.1968; Boºcaiu 1971;Coldea 1991; Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4110Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,cu frecvenþã mare în Carpaþii Meridionaliºi Occidentali, în regiunea de munte ºi, înparte, pe dealurile înalte, în etajul nemoral.

Suprafeþe: circa 580.000 ha, din care280.000 ha în Carpaþii Meridionali,155.000 ha în Carpaþii Occidentali,145.000 ha în Carpaþii Orientali.

Staþiuni: Altitudini: 500–1200 m. Climã:T = 8,0–4,50C, P = 700–1100 mm. Relief:versanþi mediu – puternic înclinaþi cu expo-ziþii diferite, culmi. Roci: variate, ºisturi crista-line, conglomerate, gresii, chiar calcaroase,roci eruptive. Soluri: de tip districambo-sol, luvisol, slab – semischeletice, mediuprofunde, moderat acide, mezobazice,reavãne.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene-balcanice, mezoterme, mezofite,mezotrofe. Stratul arborilor, constituitexclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp.sylvatica la altitudini mari, ssp. moesiacala atitudini mici), sau cu puþin amestec depaltin de munte (Acer pseudoplatanus),brad (Abies alba) la altitudini mari, gorun(Quercus petraea), carpen (Carpinusbetulus), plop tremurãtor (Populus tremula),ulm (Ulmus glabra), cireº (Cerasus avium)

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9110 Luzulo-Fagetumbeech forestEMERALD: !41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D54. South CarpathianFestuca drymeia beech forestEUNIS: G1.6D54 South CarpathianFestuca drymeia beech forestAsociaþii vegetale: Festuco drymeiae –Fagetum Morariu et al. 1968Tipuri de ecosisteme: 3336 Fãget cuFestuca altissima, 4136 Fãget cuFestuca drymeia.

Fãget montan cu Dentaria glandulosa

Page 180: Habitatele Din Romania

187

2.4. Pãduri (4)

la altitudini mici; are acoperire ridicatã(80–90%) ºi înãlþimi de 23–28 m la 100 deani. Stratul arbuºtilor, relativ slab dezvoltat,cu exemplare de Sambucus racemosa,S. nigra, Corylus avellana, Crataegus mono-gyna, Evonymus europaea, Daphne meze-reum º.a. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor:dominat de Festuca drymeia ca strat aco-peritor pe suprafeþe mari sau în pâlcuride diferite dimensiuni; participã elementedin „flora de mull” ºi din flora acidofilã,mai rar Rubus hirtus.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica ssp. sylvatica, ssp.moesiaca. Specii caracteristice: Festucadrymeia. Alte specii importante: Galiumodoratum, Calamagrostis arundinacea,Carex pilosa, Dentaria bulbifera, Euphorbiaamygdaloides, Lamium galeobdolon,Lathyrus vernus, Luzula luzuloides, Poanemoralis, Pulmonaria obscura, Scrophu-laria nodosa, Viola reichenbachiana º.a.

Literaturã selectivã: Morariu et al.1968;Coldea 1991; Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.Fãget sud-est carpatic cu Festuca drymeia

Pãdure de fag (Fagus sylvatica) sud-est carpaticã cu Festuca drymeia

Page 181: Habitatele Din Romania

188

2.4. Pãduri (4)

R4111Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) ºi brad (Abies alba) cuCephalanthera damassonium

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,în etajul nemoral, în regiunea montanã ºide dealuri înalte, pe roci calcaroase (Bucegi,Piatra Craiului, Vulcan, Cernei, Retezat,Godeanu, Locvei, Codru Muma, PãdureaCraiului etc.).

Suprafeþe: circa 48.000 ha, din care20.000 ha în Carpaþii Meridionali ºi câte14.000 ha în Carpaþii Orientali ºi, respectiv,Occidentali.

Staþiuni: Altitudini: 800–1200 m. Climã:T = 7,0–5,50C, P = 850–1100 mm. Relief:versanþi cu înclinãri ºi expoziþii diferite, pla-touri. Roci: calcaroase, gresii calcaroase,marne. Soluri: rendzine tipice ºi cambice,terra-rossa, superficiale – mijlociu profunde,neutre-slab bazice, cu mull – moder euba-zice, în primãvara umede, vara reavãne.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene, nemorale, mezoterme, mezofite,eutrofe. Stratul arborilor, constituit exclu-siv din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica),sau cu amestec de brad (Abies alba), defrasin (Fraxinus excelsior), paltin de munte(Acer pseudoplatanus), sorb de câmp(Sorbus torminalis), carpen (Carpinus

betulus), local Fraxinus ornus, are acope-rire de 80–100%. În platoul calcaros alAninei (Carpaþii Occidentali) pe loculfãgetelor cu orhidee s-au format, prinextinderea bradului, promovatã de silvi-cultori, chiar pãduri de amestec de fag ºibrad sau pãduri de brad aproape pure,cu orhidee; are acoperire de 70–90% (pesoluri superficiale mai puþin) ºi atingeînãlþimi de 18–28 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, dezvoltat variabil, în funcþie deacoperirea arboretului, format din Daphnemezereum, Corylus avellana, Crataegusmonogyna, Cornus mas, Staphylea pinnata,Viburnum lantana, Cornus sanguinea º.a.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor: dezvoltatvariabil, conþine mai multe orhidee (tipulEpipactis, Cephalanthera) ºi multe speciiale „florei de mull” ºi unele specii sudice(Campanula persicifolia, Melittis melisso-phyllum).

Valoare conservativã: moderatã.

Pãdure de fag (Fagus sylvatica) cu Cephalantheradamassonium, pe grohotiºuri calcaroase

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9150 Medio-Europeanlimestone beech forest of theCephalanthero-FagionEMERALD: !41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D41 Dacian Epipactis beechforestEUNIS: G1.6D4 East Carpathian calciphilebeech forestAsociaþii vegetale: Carpino-Fagetumcephalanteriosum Coldea 1975Tipuri de ecosisteme: 3374 Fãget cuEpipactis-Cephalanthera.

Page 182: Habitatele Din Romania

189

2.4. Pãduri (4)

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica ssp. sylvatica ºi ssp.moesiaca. Specii caracteristice: Cepha-lanthera damassonium, C. rubra. Epipactismicrophylla. Alte specii importante: Ane-mone nemorosa, Asarum europaeum,Campanula ranunculoides, Carex pilosa,Cephalanthera longifolia, Epipactis helle-borine, E. atrorubens, Dentaria bulbifera,Euphorbia amygdaloides, Galium odora-tum, Hepatica nobilis, Lamium galebdolon,Lathyrus vernus, Mercurialis perennis,Pulmonaria officinalis, Sanicula europaea,Salvia glutinosa, Symphytum tuberosum,Viola reichenbachiana º.a.

Literaturã selectivã: Boºcaiu et al. 1966;Resmeriþã 1972; Coldea 1975; Coldea1991; Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4112Pãduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cuAremonia agrimonioides

Rãspândire: în munþii din sud–vestulRomâniei (Þarcu Godeanu, Semenic,Locvei, Almãj, Cernei), în etajul nemoral.

Suprafeþe: circa 70.000 ha.

Staþiuni: Altitudini: 700–1300 m. Climã:T = 7,5–4,50C, P = 1000–1300 mm. Relief:

versanþi cu diferite înclinãri ºi expoziþii, pla-touri, culmi. Roci: ºisturi, roci calcaroase.Soluri de tip districambosol, eutricambosol,profunde-mijlociu profunde, slab-mediuacide, mezobazice, umede, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene medii ºi balcanice, mezoterme,mezofile, mezo-eutrofe. Stratul arborilor,compus din fag (Fagus sylvatica ssp.moesiaca, ssp. sylvatica), exclusiv sau cuparticiparea frasinului (Fraxinus excelsior)ºi paltinului de munte (Acer pseudopla-tanus); are acoperire mare (80–100%) ºiînãlþimi de 25–30 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, slab dezvoltat, compus dinpuþine exemplare de Daphne mezereum,Corylus avellana, Sambucus nigra,Crataegus monogyna. Stratul ierburilorºi subarbuºtilor: slab dezvoltat, cu speciiale florei de mull. Pe versanþi umezidominã Rubus hirtus.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica ssp. moesiaca, ssp.sylvatica. Specii caracteristice: Aremoniaagrimonioides, Festuca drymeia. Altespecii importante: Anemone nemorosa,Asarum europaeum, Galium odoratum,Athyrium filix-femina, Circaea lutetiana,Dentaria bulbifera, Dryopteris filix-mas,Euphorbia amygdaloides, Geraniumrobertianum, Helleborus purpurascens,Hepatica nobilis, Lamium galebdolon,Moehringia trinervia, Oxalis acetosella,Potentilla micrantha, Pulmonaria offici-nalis, Salvia glutinosa, Sanicula europaea,Saxifraga heuffeli, Viola reichenba-chiana º.a.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971;Resmeriþã 1972; Coldea 1991.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91K0 Illyrian Fagus sylvaticaforest (Aremonio-Fagion)EMERALD: 41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D51 South CarpathianAremonia beech forestEUNIS: G1.6D51 South CarpathianAremonia beech forestAsociaþii vegetale: Aremonioagrimonioidi – Fagetum Boºcaiu 1971Tipuri de ecosisteme: –

Page 183: Habitatele Din Romania

190

2.4. Pãduri (4)

R4113Pãduri balcanice de fag (Fagussylvatica) cu Helleborus odorus

Rãspândire: în munþi ºi dealuri din sud-vestul României (Vâlcan, Mehedinþi,Cernei, Almãj, Locvei), în etajul nemoral.

Suprafeþe: reduse, câteva mii de ha.

Staþiuni: Altitudini: 500–1000 m. Climã:T = 9,0–6,00C, P = 890–1100 mm. Relief:versanþi cu înclinãri diferite ºi expoziþii înso-rite. Roci: ºisturi silicioase, molase, rocicalcaroase. Soluri: de tip districambosol,eutricambosol, profunde-mijlociu profunde,mediu acide, mezobazice, reavane-umede,mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene, balcanice, mezo-euterme, mezo-fite, mezotrofe. Stratul arborilor, compusexclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp.moesiaca, ssp. sylvatica) sau cu puþineexemplare de frasin (Fraxinus excelsior),sorb de câmp (Sorbus torminalis), carpen(Carpinus betulus); are acoperire de70–90% ºi înãlþimi de 25–30 m la 100 deani. Stratul arbuºtilor, slab dezvoltat, consti-tuit din Crataegus monogyna, Cornus mas,Corylus avellana, Viburnum lantana º.a.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor: dezvoltatvariabil, cu elemente acidofile ºi din florade mull ºi cu participarea de specii balca-nice (Helleborus odorus).

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica ssp. moesiaca ºi ssp.sylvatica. Specii caracteristice: Helle-borus odorus. Alte specii importante:Brachypodium sylvaticum, Dactylis poly-gama, Galium odoratum, Genista tinctoria,Lamium galebdolon, Luzula luzuloides,Poa nemoralis, Potentilla micrantha,Viola hirta, V. reichenbachiana º.a.

Literaturã selectivã: Schrött 1972; Peia1982.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91K0 Illyrian Fagussylvatica forest (Aremonio-Fagion)EMERALD: !41.1 Beech forests CORINE: –PAL.HAB: 41.1D53 South CarpathianHelleborus odorus beech forestEUNIS: G1.6D53 South CarpathianHeleborus odorus beech forestTipuri de ecosisteme: –

Fãget balcanic cu Aremonia agrimonioides

Page 184: Habitatele Din Romania

191

2.4. Pãduri (4)

R4114Pãduri balcanice mixte de fag (Fagus sylvatica) cu Ruscus aculeatus

Rãspândire: în munþii din sudul Banatuluiºi vestul Olteniei, în etajul nemoral, subetajulpãdurilor de fag ºi de amestec cu fag.

Suprafeþe: reduse, câteva mii de ha.

Staþiuni: Altitudini: 400–900 m. Climã: T = 9–70C, P = 900–1000 mm. Relief:versanþi cu diferite înclinãri ºi expoziþiimai mult însorite, mijlociu profunde-profunde, frecvent scheletice, slab acide,eubazice, hidric echilibrate, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciibalcanice. Stratul arborilor, compus, înetajul superior, de fag (Fagus sylvaticassp. moesiaca, F. orientalis) cu amestecde tei (Tilia tomentosa), iar în etajul inferiormojdrean (Fraxinus ornus), carpen (Carpi-nus betulus) uneori ºi cãrpiniþa (C. orientalis);are acoperire de 80–100% ºi înãlþimi de25–28 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,dezvoltat variabil, compus din Cornus mas,Crataegus monogyna, C. nigra, Rhamnuscathartica, Sorbus mougeotii, S. cretica,local Cotinus cogyria, Syringa vulgaris.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, cu multespecii submediteraneene (Piptatherumvirescens, Laser trilobum, Smyrnium perfo-liatum) etc.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica. Specii caracteristice:Ruscus aculeatus. Alte specii importante:Asperula taurina, Arabis hirsuta, A. turrita,Aremonia agrimonoides, Bupleurumpraealtum, Calamintha sylvatica, Carda-minopsis arenosa, Carex pilosa, Carexhallerana, Chamaecytisus ratisbonensis,Campanula persicifolia, Euphorbia poly-chroma, E. amygdaloides, Fritillaria tenella,Galium lucidum, G. odoratum, Genistatinctoria, Inula conyza, Knautsia drymeia,Lathyrus venetus, L. niger, Tanacetumcorymbosum, T. macrophyllum, Liliummartagon, Orchis simia, Ruscus aculeatus,R. hypoglossum.

Literaturã selectivã: Roman 1974.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4115Pãduri balcanice de fag (Fagussylvatica) cu Geraniummacrorrhizum

Rãspândire: în munþii din sudul Banatuluiºi vestul Olteniei, în etajul nemoral, subetajulpãdurilor de fag ºi de amestec de fag.

Suprafeþe: reduse, câteva mii de ha.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91K0 Illyrian Fagussylvatica forest (Aremonio-Fagion)EMERALD: !41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.4643 Dacian Geraniummacrorrhizum beech forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Geranio macrorrhizi –Fagetum (Borza 1933) Soó 1964Tipuri de ecosisteme: –

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91K0 Illyrian Fagussylvatica forest (Aremonio-Fagion)EMERALD: !41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D55 South CarpathianRuscus beech forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Fago-Ornetum Zolyomi(1954), Carpino–Fagetum Paucã 1941ssp. fagetosum orientalis Roman 1974Tipuri de ecosisteme: –

Page 185: Habitatele Din Romania

192

2.4. Pãduri (4)

Staþiuni: Altitudini = 400–900 m. Clima:T = 9–70C, P = 900–1000 mm. Relief:versanþi puternic înclinaþi, umbriþi. Roci:calcare. Soluri: de tip rendzinã, superficiale–mijlociu profunde, eubazice, relativumede, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciibalcanice. Stratul arborilor, compus, înetajul superior, din fag (Fagus sylvaticassp. moesiaca) cu exemplare de paltinde munte (Acer pseudoplatanus), frasin(Fraxinus excelsior), tei (Tilia platyphyllos),iar în etajul inferior mojdrean (Fraxinusornus), carpen (Carpinus betulus); areacoperire 70–90% ºi înãlþimi de 20–25 mla 100 de ani. Stratul arbuºtilor, slabdezvoltat, compus din Corylus avellana,Evonymus verrucosus, Crataegus mono-gyna. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,dominat de Geranium macrorrhizum, cuelemente din flora de mull (Galium odo-ratum, Asarum europaeum).

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica. Specii caracteristice: Gera-nium macrorrhizum. Alte specii importante:Aremonia agrimonioides, Arabis turrita,A. procurens, Asplenium trichomanes,Brachypodium sylvaticum, Cystopterisfragilis, Dactylis polygama, Dryopterisrobertiana, Doronicum columnae, Epipactisatrorubens, Geranium robertianum,Gymnocarpium robertiana, Helleborusodorus, Seseli libanotis, Lychnis coro-naria, Melittis melissophyllum, Mercurialisperennis, Peltaria alliacea, Poa nemoralis,Polystichum lobatum, Pulmonaria offici-nalis, Potentilla micrantha, Salvia glutinosa,Scutellaria altissima, Sedum maximum,Silene heuffeli, Saxifraga heuffeli, Violareichenbachiana º.a.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1971;Coldea 1991.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4116Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium

Rãspândire: în toþi munþii calcaroºi dinCarpaþii româneºti, în etajul nemoral, subeta-jul pãdurilor de fag ºi de amestec cu fag.

Suprafeþe: de ordinul a 10.000 ha mai alesîn Carpaþii Meridionali ºi Occidentali.

Staþiuni: Altitudini: 500–1200 m. Clima:T = 8–4,50C, P = 800–1200 mm. Relief:versanþi puternic – mediu înclinaþi,întotdeauna umbriþi. Roci: calcare. Soluri:de tip rendzinã, litosol, superficiale – mijlo-ciu profunde, scheletice, eubazice perma-nent umede, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din fag (Fagussylvatica) cu exemplare de paltin de munte(Acer pseudoplatanus), frasin (Fraxinusexcelsior), iar în etajul inferior pot apãreajugastru (Acer campestre), carpen (Carpi-nus betulus); are acoperire 60–80% ºiînãlþimi de 20–30 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, slab dezvoltat, compus dinRibes uva–crispa, Spiraea chamaedrifolia,Cornus sanguinea, Sambucus nigra,Daphne mezereum, Corylus avellana,Crataegus monogyna, Rosa pendulina,Evonymus europaeus. Stratul ierburilorºi subarbuºtilor, dominat de Phyllitis scolo-pendrium cu multe elemente din flora demull (Dentaria glandulosa, Galium odo-ratum, Asarum europaeum etc).

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forests(Symphyto – Fagion)EMERALD: 41.1 Beech forests CORINE: –PAL.HAB: 41.4641 Dacian Phyllitis beechravine forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Phyllitidi – FagetumVida (1959) 1963Tipuri de ecosisteme: –

Page 186: Habitatele Din Romania

193

2.4. Pãduri (4)

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica. Specii caracteristice:Phyllitis scolopendrium. Alte speciiimportante: Actaea spicata, Aconitummoldavicum, Asplenium trichomanes,Athyrium filix-femina, Brachypodiumsylvaticum, Campanula persicifolia, Carda-mine impatiens, Carex sylvatica, Cystopte-ris fragilis, Dentaria glandulosa, D.bulbifera, Lamium galebdolon, Geraniumphaeum, Helleborus purpurascens,Doronicum columnae, Dryopteris filix-mas, Euphorbia amygdaloides, Hepaticanobilis, H. transilvanica, Hordelymus euro-paeus, Isopyrum thalictroides, Liliummartagon, Lunaria rediviva, Moehringiamuscosa, Mercurialis perennis, Melicauniflora, Myosotis sylvatica, Oxalis aceto-sella, Polypodium vulgare, Polystichumaculeatum, Pulmonaria rubra, Poa nemo-ralis, Rubus hirtus, Salvia glutinosa,Sanicula europaea, Stachys sylvatica,Symphytum cordatum º.a.

Literaturã selectivã: Coldea 1991.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4117Pãduri sud-est carpatice de frasin(Fraxinus excelsior), paltin (Acerpseudoplatanus), ulm (Ulmusglabra) cu Lunaria rediviva

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,în cheile, vâlcelele ºi vãile înguste dinpartea inferioarã a munþilor, în etajulnemoral, subetajul pãdurilor de fag ºiamestec cu fag.

Suprafeþe: reduse, de ordinul a câtevamii de ha.

Staþiuni: Altitudini: 700–1000 m. Clima:T = 7–50C, P = 850–1000 mm. Relief: vãiînguste, umbrite, chei în masivele calca-roase. Roci: în general calcaroase, în parteºisturi. Soluri: în formare humifere, euba-zice, puþin profunde, umede, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din paltin demunte (Acer pseudoplatanus), ulm demunte (Ulmus glabra), frasin (Fraxinusexcelsior) cu puþine exemplare de fag(Fagus sylvatica ssp. sylvatica) uneoribrad (Abies alba), molid (Picea abies),iar în etajul inferior puþine exemplare dejugastru (Acer campestre), carpen (Carpi-nus betulus), anin negru (Alnus glutinosa);are acoperire 70–80% ºi înãlþimi de30–35 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,bine dezvoltat, compus din Sambucusnigra, Cornus sanguinea, Corylus ave-llana, Crataegus monogyna, Evonymuseuropaeus. Stratul ierburilor ºi sub-arbuºtilor, dominat de Lunaria rediviva,cu multe ferigi ºi specii ale florei de mull.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Acer pseudoplatanus, Ulmus glabra, Fraxi-nus excelsior. Specii caracteristice: Lunariarediviva. Alte specii importante: Athyriumfilix-femina, Circaea lutetiana, Cystopterisfragilis, Dentaria glandulosa, Dryopterisfilix-mas, Geranium robertianum, Helle-borus purpurascens, Impatiens noli-tangere, Lamium galebdolon, Mercurialisperennis, Moehringia muscosa, Polysti-chum setiferum, Primula columnae, Sani-cula europaea, Senecio neumorensis,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9180*Tilio-Acerionforests of slopes, screes and ravinesEMERALD: !41.4 Mixed ravine and slopeforestsCORINE: –PAL.HAB: 41.4642. Dacian ash-sycamoreravine beech forestEUNIS: G1.A464. Eastern Carpathianravine forestAsociaþii vegetale: Acereto-FraxinetumPaucã 1941Tipuri de ecosisteme: 3418 Frãsineto-pãltiniº cu Phyllitis-Lunaria.

Page 187: Habitatele Din Romania

194

2.4. Pãduri (4)

Salvia glutinosa, Silene heuffeli, Stellarianemorum, Stachys sylvatica, Bromusbenekenii º.a.

Literaturã selectivã: Paucã 1941; Doniþãet al. 1990; Sanda et al. 2001.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4118Pãduri dacice de fag (Fagussylvatica) ºi carpen (Carpinusbetulus) cu Dentaria bulbifera

Rãspândire: în toate dealurile peri- ºiintra carpatice, ca ºi în partea inferioarãa Carpaþilor, în etajul nemoral.

Suprafeþe: circa 585.000 ha, din care290.000 ha în dealurile vestice ºiCarpaþii Occidentali, 180.000 ha îndealurile ºi munþii Carpaþilor Meridionali,80.000 în dealurile ºi munþii CarpaþiiOrientali, 30.000 în PodiºulTransilvaniei.

Staþiuni: Altitudini: 300–800 (1000) m.Climã: T = 9,0–6,00C, P = 650–850 mm.Relief: la altitudini sub 700 m numai peversanþi umbriþi ºi vãi, chiar pe versanþiînsoriþi cu vechi alunecãri; la altitudinipeste 700 m, pe versanþi cu diferiteînclinãri ºi expoziþii, culmi, platouri. Roci:

în general molase (alternanþe de argile,nisipuri, pietriºuri), marne, gresii calca-roase, calcare, ºisturi (la munte). Soluri:de tip eutricambosol, luvosol, profunde,slab acide, eubazice, umede, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate despecii europene, nemorale ºi balcanice,mezoterme, mezofile, mezo-eutrofe.Stratul arborilor, compus exclusiv din fag(Fagus sylvatica ssp. moesiaca ºi ssp.sylvatica), sau cu amestec redus decarpen (Carpinus betulus), iar disemi-nat gorun (Quercus petraea), cireº (Cerasus avium), paltin de munte (Acerpseudoplatanus), sorb de câmp (Sorbustorminalis), ulm (Ulmus glabra, U.minor), frasin (Fraxinus excelsior), teipucios (Tilia cordata), iar în sud-vestul ºivestul României ºi cer (Quercus cerris)ºi gârniþã (Q. frainetto). În cazul cândproporþia speciilor de amestecdepãºeºte 50% se formeazã aºanumitele fãgete amestecate. Acoperirearealizatã de arboret este de 80–100%,iar înãlþimea atinsã de fag la 100 de anieste de 25–35 m. Stratul arbuºtilor, cudezvoltare variabilã, în funcþie deacoperirea realizatã de arboret, estecompus din Corylus avellana, Crataegusmonogyna, Evonymus europaeus,Staphylea pinnata, Cornus sanguinea,Sambucus nigra º.a. Stratul ierburilor ºisubarbuºtilor, cu dezvoltare variabilã,conþine specii din flora de mull (Galiumodoratum, Asarum europaeum, Stellariaholostea, Carex pilosa, Mercurialisperennis, Dentaria bulbifera).

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica ssp. moesiaca cu frecvenþamare, ssp. sylvatica cu frecvenþã mai micã,Carpinus betulus. Specii caracteristice:nu sunt; posibil Erythronium dens-canis,cât ºi speciile alianþei Lathyro – Carpinion(Carpinus betulus, Cerasus avium, Tiliacordata, Melampyrum bihariense, Dactylispolygama, Ranunculus auricomus, Stellariaholostea, Crocus heuffelianus, Lathyrus

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9130 Asperulo-Fagetumbeech forestsEMERALD: !41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D224. Dacian Dentariabulbifera beech forest EUNIS: –Asociaþii vegetale: Carpino-FagetumPaucã 1941Tipuri de ecosisteme: 4116 Fãget cuAsperula-Asarum-Stelaria, 4216 Fãget cucarpen cu Asperula-Asarum-Stellaria,4316 Fãget amestecat cu Asperula-Asarum-Stellaria.

Page 188: Habitatele Din Romania

195

2.4. Pãduri (4)

hallersteinii). Alte specii importante: domi-nantã primãvara este Dentaria bulbifera;cu frecvenþã mare se întâlnesc Anemoneranunculoides, A. nemorosa, Asarum euro-paeum, Galium odoratum, Carex sylvatica,Dactylis polygama, Lamium galeobdolon,Lathyrus vernus, Milium effusum, Mercu-rialis perennis, Primula vulgaris, Pulmo-naria oficinalis, Sanicula euopaea, Violareichenbachiana, precum ºi unele speciisud-europene (Melittis melissophyllum,Campanula persicifolia, Lathyrus niger),în locuri umede, primãvara, solul este aco-perit cu Allium ursinum.

Literaturã selectivã: Paucã 1941; Hodiºan1966; Ghiºa et al. 1971; Coldea 1975;Resmeriþã 1977: Coldea 1991; Doniþã etal. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4119Pãduri dacice de fag (Fagussylvatica) ºi carpen (Carpinusbetulus) cu Carex pilosa

Rãspândire: în toate dealurile peri- ºiintracarpatice ºi în partea inferioarã aCarpaþilor, în etajul nemoral.

Suprafeþe: circa 160.000 ha (22.000 îndealurile estice, 58.000 în dealurile vestice,

40.000 ha în Transilvania, restul în dealuriledin preajma Carpaþilor).

Staþiuni: Altitudini: 300–800 m. Climã: T = 9,0–6,00C, P = 600–750 mm. Relief:versanþi cu înclinãri mici ºi medii, cuexpoziþii diferite, platouri. Roci: molase(argile, nisipuri, pietriºuri), marne. Soluri:de tip luvosol, preluvosol, profunde, slabacide, eubazice, hidric echilibrate, custagnare temporarã de apã deasupraorizontului B, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi balcanice, mezo-terme, mezofile, mezo-eutrofe. Stratul arbo-rilor, compus din fag (Fagus sylvatica ssp.moesiaca, ssp. sylvatica), exclusiv saucu carpen (Carpinus betulus), mai rargorun (Quercus petraea s.l.), cer (Quercuscerris), frasin (Fraxinus excelsior), sorbde câmp (Sorbus torminalis), paltin decâmp (Acer platanoides), jugastru (Acercampestre), tei pucios (Tilia cordata), cireº(Prunus avium), plop tremurãtor (Populustremula), ulm (Ulmus glabra); are acoperirede 80–100% ºi înãlþimi de 25–30 m la100 de ani. Stratul arbuºtilor, dezvoltatvariabil, în funcþie de acoperirea arboretului,compus din Corylus avellana, Crataegusmonogyna, Cornus sanguinea, Ligustrumvulgare, Evonymus europaeus º.a. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor: dominat de Carexpilosa, cu elemente din flora de mull; învestul þãrii apare frecvent Aposeris foetida.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica ssp. moesiaca, ssp. sylva-tica, Carpinus betulus. Specii caracteristice:Carex pilosa, Galium schultesii. Alte speciiimportante: Anemone nemorosa, Asarumeuropaeum, Brachypodium sylvaticum,Campanula persicifolia, Carex digitata,C. sylvatica, Dactylis polygama, Dentariabulbifera, Euphorbia amygdaloides, Galiumodoratum, Lamium galebdolon, Lathyrusvernus, Melica uniflora, Poa nemoralis,Primula vulgaris, Pulmonaria officinalis,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forests(Symphyto – Fagion)EMERALD: 41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D221. Dacian Galiumschultesii beech-hornbeam forestEUNIS: G1.6D22. Dacian hairy sedgebeech/hornbeamAsociaþii vegetale: Carpino-FagetumPaucã 1941Tipuri de ecosisteme: 4125 Fãget cuCarex pilosa, 4225 Fãget cu carpen cuCarex pilosa.

Page 189: Habitatele Din Romania

196

2.4. Pãduri (4)

Ranunculus auricomus, Stellaria holostea,Viola reichenbachiana.

Literaturã selectivã: Beldie 1951; Ghiºaet al. 1971; Coldea 1975; Resmeriþã 1979;Coldea 1991; Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4120Pãduri moldave mixte de fag (Fagussylvatica) ºi tei argintiu (Tiliatomentosa) cu Carex brevicollis

Rãspândire: în Podiºul CentralMoldovenesc, în etajul nemoral, subetajulpãdurilor de gorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 25.000 ha.

Staþiuni: Altitudini: 200–400 m. Clima: T = 9,5–7,50C, P = 500–600 mm. Relief:versanþi slab – mediu înclinaþi, umbriþi, pla-touri. Roci: marne, gresii calcaroase, luturi.Soluri: de tip eutricambosol, faeoziom,profunde, slab acide, eubazice, hidric opti-male, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale, balcanice ºi cauca-ziene. Stratul arborilor, compus, în etajulsuperior, din fag (Fagus sylvatica ssp.moesiaca cu exemplare de F. orientalis,

F. taurica) ºi tei (Tilia tomentosa, T. platy-phyllos, T. cordata), cu exemplare de ulm(Ulmus glabra), frasin (Fraxinus excelsior,F. coriariaefolia), paltin (Acer platanoides),gorun (Quercus petraea), plop tremurãtor(Populus tremula), stejar pedunculat(Quercus robur), paltin (Acer pseudo-platanus), cireº (Prunus avium), iar înetajul inferior carpen (Carpinus betulus),jugastru (Acer campestre), sorb de câmp(Sorbus torminalis); are acoperire80–100% ºi înãlþimi de 25–30 m la 100de ani. Stratul arbuºtilor, slab dezvoltat,compus din Corylus avellana, Crataegusmonogyna, Ligustrum vulgare, Sambucusnigra, Cornus mas, C. sanguinea, Evony-mus verrucosus, Viburnum lantana; liane:Hedera helix. Stratul ierburilor ºi subarbuºti-lor, foarte bogat cu specii ale florei de mull(Galium odoratum, Asarum europaeum,Stellaria holostea etc.).

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Fagus sylvatica, Tilia tomentosa.Specii caracteristice: Corydalis cava ssp.marschaliana, Carex brevicollis. Alte speciiimportante: în flora vernalã: Allium ursi-num, Anemone nemorosa, A. ranuncu-loides, Corydalis solida, Isopyrum tha-lictroides, Dentaria glandulosa, D. bulbifera,D. quinquefolia; în flora estivalã: Athy-rium filix-femina, Ajuga reptans, Brachy-podium sylvaticum, Carex pilosa, C. sylva-tica, C. digitata, C. brevicollis, Circaealutetiana, Gymnocarpium robertianum,Glecoma hirsuta, Lamium galeobdolon,Lathyrus vernus, L. venetus, Mercurialisperennis, Platanthera bifolia, Paris quadri-folia, Pulmonaria officinalis, Salvia gluti-nosa, Sanicula europaea, Stachys sylva-tica, Stellaria media, Veronica chamaedris,Viola reichenbachiana º.a.

Literaturã selectivã: Dobrescu et Kovacs1973; Ivan et al. 1992; Sanda et al. 2001.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91V0 Dacian beech forests(Symphyto – Fagion)EMERALD: !41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D61 Moldavian Tilia –Corydalis beech forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Tilio-Corydali-FagetumDobrescu et Koracs 1973, Galio schultesii-Fagetum (Burduja et al. 1972) Chifu etªtefan 1994Tipuri de ecosisteme: 4316 Fãgetamestecat cu Asperula-Asarum-Stellaria.

Page 190: Habitatele Din Romania

197

2.4. Pãduri (4)

R4121Pãduri balcanice de fag (Fagussylvatica) ºi alun turcesc (Coryluscolurna) cu Knautia drymeia

Rãspândire: în puþine locuri din Banat(Muntele Domogled, Sasca Montanã) ºiPodiºul Mehedinþi, în etajul nemoral,subetajul pãdurilor de gorun ºi de amesteccu gorun.

Suprafeþe: câteva sute de ha.

Staþiuni: Altitudine: 200–500 m. Clima: T = 10,5–90C, P = 700–900 mm. Relief:versanþi, de la slab la puternic înclinaþi,umbriþi. Roci: calcare. Soluri: de tiprendzinã, eutricambosol profunde-mijlo-ciu profunde, slab acide-neutre, eubazice,hidric echilibrate, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi submediteraneene.Stratul arborilor, compus în etajul superiordin fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca),alun turcesc (Corylus colurna), tei (Tiliatomentosa), cu exemplare de frasin(Fraxinus excelsior), paltin de munte (Acerpseudoplatanus), iar, în etajul inferior, carpen(Carpinus betulus), mojdrean (Fraxinusornus), scoruº (Sorbus domestica); areacoperire de 80–100% ºi înãlþimi de25–30 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,slab dezvoltat cu exemplare de Cornusmas, Viburnum lantana, Ligustrum vulgare,Rosa pendulina, R. spinossima, Daphne

mezereum. Stratul ierburilor ºi subarbuºti-lor, dominat de speciile florei de mull ºispecii sudice.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica, Tilia tomentosa, Coryluscolurna. Specii caracteristice: Coryluscolurna. Alte specii importante: Asperulataurina, Asarum europaeum, Arabisturrita, Anthriscus sylvestris, Brachypodiumsylvaticum, Coronilla varia, Campanularapunculoides, C. persicifolia, Dactylispolygama, Dentaria bulbifera, Euphorbiaamygdaloides, Fritillaria orientalis, Knautiadrymeia, Lathyrus venetus, Melampyrumnemorosum, Melica uniflora, Moehringiatrinervia, Potentilla micrantha, Peltaria allia-cea, Poa nemoralis, Scutellaria altissima,Stellaria nemorum, Thalictrum aquilegi-folium, Viola reichenbachiana º.a.

Literaturã selectivã: Popescu et Samoilã1962.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4122Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) ºi gorun (Quercus petraea) cu Galium kitaibelianum

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 411D12. Dacian Galium kitaibe-lianum beech forestEUNIS: G1.6D12. Dacian Galiumkitaibelianum beech forestAsociaþii vegetale: Hieracio rotundati-Fagetum (Vida 1963) Täuber 1987 galieto-sum kitaibeliani; (Galio kitaibelianii-Querce-tum petraeae Sanda et Popescu 1999)Tipuri de ecosisteme: –

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91K0 Illyrian Fagus sylvaticaforest (Aremonio-Fagion)EMERALD: !41.1 Beech forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.1D52 South CarpathianCorylus colurna beech forestEUNIS: G1.6D52. South CarpathianCorylus colurna beech forestAsociaþii vegetale: Corylo colurnae-Fagetum(Jov. 1955) Borh. 1963Tipuri de ecosisteme: –

Page 191: Habitatele Din Romania

198

2.4. Pãduri (4)

Rãspândire: în Defileul Oltului ºi Jiului ºipe Muntele Cozia, în etajul nemoral,subetajul pãdurilor de fag ºi amestec cu fag.

Suprafeþe: reduse, câteva sute de ha.

Staþiuni: Altitudini 600–800 m. Clima: T = 8,5–70C, P = 800–850 mm. Relief:versanþi mediu-puternic înclinaþi cuexpoziþii diferite. Roci: gneise, ºisturicristaline. Soluri: de tip districambosol,mijlociu profunde-superficiale, scheletice,acide, mezo-oligobazice, hidric echili-brate, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi submediteraneene.Stratul arborilor, compus în etajul superiorde fag (Fagus sylvatica) sau gorun(Quercus petraea) ºi fag cu amestec detei (Tilia tomentosa, T. cordata) iar înetajul inferior carpen (Carpinus betulus);are acoperire de 70–90% ºi înãlþimi de20–25 m la 100 ani. Stratul arbuºtilor, slabdezvoltat. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,caracterizat prin prezenþa speciilor Galiumkitaibelianum, Galium bailloni, Veronicabachofeni.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Fagus sylvatica, Quercus petraea. Speciicaracteristice Galium kitaibelianum, Galiumbailloni. Alte specii importante: Aremoniaagrimonioides, Calamagrostis arundi-nacea, Deschampsia flexuosa, Luzulaluzuloides, Potentilla micrantha, Primulacolumnae º.a.

Literaturã selectivã: Sanda et al. 1970;Coldea et A. Pop 1988; Coldea 1991.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4123Pãduri dacice de gorun (Quercuspetraea), fag (Fagus sylvatica) ºicarpen (Carpinus betulus) cuCarex pilosa

Rãspândire: pe toate dealurile peri- ºiintracarpatice din sudul ºi estul þãrii, înetajul nemoral, subetajul pãdurilor de gorunºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 45.000 ha, mai ales însudul þãrii (35.000 ha).

Staþiuni: Altitudini: 300–800 m. Clima: T = 9–60C, P = 600–800 mm. Relief:versanþi cu înclinãri ºi expoziþii diferite,mai mult umbrite la altitudini mici. Roci:variate, molase, marne, depozite luto-argiloase. Soluri: de tip luvosol pseudo-gleizat, profunde-mijlociu profunde, slab-moderat acide, mezobazice, hidric echili-brate dar cu stagnãri temporare de apãdeasupra orizontului B, mezobazice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din gorun(Quercus petraea, ssp. petraea, ssp.polycarpa, ssp. dalechampii), exclusivsau în amestec cu fag (Fagus sylvaticassp. sylvatica, moesiaca), cu exemplare destejar pedunculat (Quercus robur), cireº(Prunus avium), tei (Tilia cordata rar T.tomentosa), în etajul inferior carpen (Carpi-nus betulus), jugastru (Acer campestre)º.a.; are acoperire 80–90% ºi înãlþimi de

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9170 Galio-Carpinetumoak-hornbeam forestsEMERALD: !41.2 Oak-hornbeam forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.2C14 Dacian Carex pilosa-oak-hornbeam forestEUNIS: G1.A166 Carpathian hairy sedgeoak-hornbeam forestAsociaþii vegetale: –Tipuri de ecosisteme: 5225 Gorunet cucarpen cu Carex pilosa, 4625 Goruneto-fãget cu Carex pilosa.

Page 192: Habitatele Din Romania

199

2.4. Pãduri (4)

20–27 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,dezvoltat variabil, în funcþie de umbrire,compus din Corylus avellana, Cornussanguinea, Crataegus monogyna, Evony-mus europaeus, E. verrucosus, Ligustrumvulgare, Rosa canina, uneori Acer tata-ricum. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor.dominat de Carex pilosa cu elemente aleflorei de mull (Galium odoratum, Asarumeuropaeum, Stellaria holostea).

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea (Fagus sylvatica). Speciicaracteristice: – . Alte specii importante:Ajuga reptans, Brachypodium sylva-ticum, Dactylis polygama, Euphorbiaamygdaloides, Genista tinctoria, Lamiumgaleobdolon, Lathyrus niger, L. venetus,Luzula luzuloides, Pulmonaria officinalis,Scrophularia nodosa, Stellaria holostea,Viola reichenbacjiana, Bromus bene-keni º.a.

Literaturã selectivã: Doniþã et al. 1992.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4124Pãduri dacice de gorun (Quercuspetraea), fag (Fagus sylvatica) ºicarpen (Carpinus betulus) cuLathyrus hallersteinii

Rãspândire: în toate dealurile peri- ºiintracarpatice din vestul ºi centrul þãrii, înetajul nemoral, subetajul pãdurilor degorun ºi de amestec cu gorun.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91G0 Pannonic woods withQuercus petraea and Carpinus betulusEMERALD: 41.2 Oak-hornbeam forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.2C12 Dacian Lathyrushallersteinii oak-hornbeam forestsEUNIS: G1.A1C1 Dacian oak-hornbeamforestAsociaþii vegetale: Lathyro hallersteinii-Carpinetum Coldea 1975Tipuri de ecosisteme: 5216 Gorunet cucarpen cu Asperula-Asarum-Stellaria, 4616Goruneto-fãget cu Asperula-Asarum-Stellaria.

Pãdure mixtã de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvica) ºi carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa

Page 193: Habitatele Din Romania

200

2.4. Pãduri (4)

Suprafeþe: circa 60.000 ha (din care47.000 în Podiºul Transilvaniei).

Staþiuni: Altitudini: 300–850 m. Clima: T = 9–60C, P = 600–800 mm. Relief:versanþi slab – mediu înclinaþi, cu expo-ziþii diferite, coame, platouri. Roci: variatemai ales molase, marne, gresii, calcaroase.Soluri: de tip eutricambosol, preluvosol,profunde, slab acide, eubazice, hidric opti-male, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din gorun(Quercus petraea, ssp. petraea, dale-champii), exclusiv sau cu amestec de fag(Fagus sylvatica ssp. sylvatica, ssp. moe-siaca) cu exemplare de cireº (Prunusavium), tei (Tilia cordata, T. platyphyllos,T. tomentosa), paltini (Acer pseudoplata-nus, A. platanoides), în etajul inferiorcarpen (Carpinus betulus), jugastru(Acer campestre), sorb de câmp (Sorbustorminalis), mãr (Malus sylvestris), pãr(Pyrus pyraster); are acoperire 80–100%ºi înãlþimi de 22–30 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, dezvoltat variabil, în funcþie de umbrã, compus din Corylus avellana,Crataegus monogyna, Evonymus euro-paeus, E. verrucosus, Cornus mas, C.sanguinea, Ligustrum vulgare, Staphyleapinnata, Sambucus nigra. Liane: Hederahelix, Clematis vitalba. Stratul ierburilorºi subarbuºtilor, cu specii ale florei de mull(Asarum europaeum, Galium odoratum,Stellaria holostea etc.).

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea (Fagus sylvatica). Speciicaracteristice: Lathyrus hallersteinii. Altespecii importante: Ajuga reptans, A. gene-vensis, Brachypodium sylvaticum, Bromusbenekeni, Convallaria majalis, Dactylispolygama, Dentaria bulbifera, Euphorbiaamygdaloides, Geranium robertianum,

Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus,L. niger, Milium effusum, Mercurialis pere-nnis, Melica uniflora, Sanicula europaea,Viola mirabilis, V. odorata, V. reichenba-chiana º.a.

Literaturã selectivã: Coldea 1975; Doniþãet al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4125Pãduri moldave mixte de gorun(Quercus petraea), fag (Fagussylvatica), tei (Tilia cordata) cuCarex pilosa

Rãspândire: în dealurile din nordul þãrii(Podiºul Sucevei, Dealurile Dorohoiului),în etajul nemoral, subetajul pãdurilor degorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 26.000 ha.

Staþiuni: Altitudini: 200–500 m. Clima: T = 9–80C, P = 600–700 mm. Relief:versanþi slab – mediu înclinaþi, cu diferiteexpoziþii, coame, platouri. Roci: marne,gresii calcaroase, depozite luto-argiloase.Soluri: de tip eutricambosol, faeoziom,luvosol, profunde, slab acide, eubazice,hidric optimale, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale. Stratul arborilor,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91Y0 Dacian oak-hornbeamforestsEMERALD: 41.2 Oak-hornbeam forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.2C4 Southern sarmaticoak-lime-hornbeam forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: –Tipuri de ecosisteme: –

Page 194: Habitatele Din Romania

201

2.4. Pãduri (4)

compus, în etajul superior, din gorun(Quercus petraea ssp. petraea), teipucios (Tilia cordata), frasin (Fraxinusexcelsior), paltini (Acer pseudoplatanus,A. platanoides), cireº (Prunus avium),plop tremurãtor (Populus tremula), ulm(Ulmus glabra), la altitudini mai mari cuparticipare însemnatã a fagului (Fagussylvatica ssp. sylvatica), iar în etajul inferiorcarpen (Carpinus betulus), sorb (Sorbustorminalis), jugastru (Acer campestre), mãr(Malus sylvestris), pãr (Pyrus pyraster).Stratul arborilor, discontinuu din cauzaumbrei, compus din Corylus avellana,Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Evony-mus europaeus, Staphyllea pinnata, Rosacanina. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,bogat în specii ale florei de mull (Galiumodoratum, Asarum europaeum, Stellariaholostea).

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea (Fagus sylvatica), Tiliacordata, Fraxinus excelsior, Carpinusbetulus. Specii caracteristice: – . Alte speciiimportante: flora vernalã: Anemone nemo-rosa, A. ranunculoides, Adoxa moscha-tellina, Allium ursinum, Corydalis cava, C. solida, Dentaria bulbifera, Galanthusnivalis, Ranunculus ficaria, Scilla bifolia;în flora estivalã: Ajuga reptans, Actaea spi-cata, Circaea lutetiana, Convallaria majalis,Carex pilosa, C. sylvatica, Dactylis poly-gama, Euphorbia amygdaloides, Lamiumgaleobdolon, Lathyrus vernus, Mercurialisperennis, Melica uniflora, Polygonatummultiflorum, Ranunculus auricomus, Pulmo-naria officinalis, Sanicula europaea, Stachyssylvatica, Salvia glutinosa, Viola mirabilis,V. odorata, V. reichenbachiana º.a.

Literaturã selectivã: Doniþã et al. 1990;Ivan et al. 1992.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4126Pãduri moldave mixte de gorun(Quercus petraea), fag (Fagussylvatica) ºi tei argintiu (Tiliatomentosa) cu Carex brevicollis

Rãspândire: Podiºurile din estul Românieiºi Subcarpaþii de Curburã, în etajul nemo-ral, subetajul pãdurilor de gorun ºi deamestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 60.000 ha.

Staþiuni: Altitudini: 200–500 m. Clima: T = 9–7,50C, P = 500–650 mm. Relief:versanþi slab – mediu înclinaþi, cu diferiteexpoziþii, vãi largi, platouri, culmi late.Roci: marne, gresii calcaroase depozitelutoargiloase. Soluri: de tip faeoziom (solcenuºiu), luvosol, eutricambosol, profunde,slab acide, eubazice, hidric echilibrate (cuposibile deficite vara), eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene, nemorale ºi caucaziene. Stratularborilor, compus, în etajul superior, dingorun (Quercus petraea ssp. petraea, dale-champii) frecvent ºi stejar pedunculat(Quercus robur), tei (Tilia tomentosa,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91Y0 Dacian oak-hornbeamforestsEMERALD: !41.2 Oak-hornbeam forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.2C22 Moldo-Munteniansessile oak-hornbeam forestEUNIS: G1.A1C2 Moldo-Muntenian oak-lime-hornbeam forestAsociaþii vegetale: Aro orientalis –Carpinetum (Dobrescu et Kovacs 1973)Täuber 1992Tipuri de ecosisteme: 5416 ºleau degorun (tei argintiu, carpen) cu Asperula-Asarum-Stellaria, 6416 ºleau de pedunculat(+ gorun), tei argintiu, carpen cu Asperula-Asarum-Stellaria.

Page 195: Habitatele Din Romania

202

2.4. Pãduri (4)

T. platyphyllos, T. cordata), frasini (Fraxinusexcelsior, F. coriariaefolia), paltini (Acerplatanoides, A. pseudoplatanus), cireº(Prunus avium), ulmi (Ulmus glabra, U. minor), la altitudini mai mare cu parti-ciparea fagului (Fagus sylvatica ssp. moe-siaca), iar în etajul inferior carpen (Carpinusbetulus), jugastru (Acer campestre), sorbde câmp (Sorbus torminalis), mãr (Malussylvestris), pãr (Pyrus pyraster), arþar tãtã-rãsc (Acer tataricum); are acoperire 80–90%ºi înãlþimi de 22–30 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, în general dezvoltat variabil,este compus din Cornus mas, C. sangui-nea, Corylus avellana, Sambucus nigra,Staphyllea pinnata, Crataegus monogynaº.a. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, domi-nat de flora de mull (Galium odoratum,Asarum europaeaum, Stellaria holostea),cu unele specii de rãspândire regionalã(Carex brevicollis, Dentaria quinquefolia).

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea (Fagus sylvatica), Tiliatomentosa, Fraxinus excelsior, Carpinusbetulus. Specii caracteristice: Carexbrevicollis, Dentaria quinquefolia. Altespecii importante: Allium ursinum, Arumorientale, Ajuga reptans, A. genevensis,Brachypodium sylvaticum, Carex sylvatica,C. pilosa, Dactylis polygama, Dentaria bulbi-fera, Euphorbia amygdaloides, Lathyrusvenetus, Mercurialis perennis, Melicauniflora, Polygonatum multiflorum, P. lati-folium, Ranunculus auricomus, Saniculaeuropaea, Scutellaria altissima, Stachyssylvatica, Salvia glutinosa, Scrophularianodosa, Viola mirabilis, V. hirta, V. odorata,V. reichenbachiana, Bromus benekeni.

Literaturã selectivã: Dobrescu et Kovacs1973; Doniþã et al. 1990; Ivan et al. 1992.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4127Pãduri dacice mixte de gorun (Quercus petraea),fag (Fagus sylvatica) ºi tei argintiu (Tilia tomentosa) cuErythronium dens-canis

Rãspândire: în dealurile pericarpaticesudice ºi vestice, în etajul nemoral, sub-etajul pãdurilor de gorun ºi de amesteccu gorun.

Suprafeþe: circa 160.000 ha, din care43.000 ha în sud, 55.000 ha în vest,62.000 ha Podiºul Transilvaniei.

Staþiuni: Altitudini: 300–800 m. Clima: T = 9,5–6,50C, P = 800–1000 mm. Relief:versanþi slab–mediu înclinaþi, cu expoziþiidiverse, funduri de vãi, coame, platouri.Roci: molase, marne, gresii calcaroase.Soluri: de tip eutricambosol, profunde, slabacide, eubazice, hidric optimale, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din gorun(Quercus petraea ssp. petraea, ssp. dale-champii), tei (Tilia tomentosa mai rar T. cordata, T. platyphyllos), frasin (Fraxinusexcelsior), cireº (Prunus avium), paltin(Acer platanoides, A. pseudoplatanus),

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91L0 Illyrian oak-hornbeamforest (Erytronio-Carpinion)EMERALD: !41.2 Oak-hornbeam forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.2C24 Dacic sesille oak-lime-hormbeam forestEUNIS: G1.A164 Peri-Carpathian lime-oak-hornbeam forestAsociaþii vegetale: –Tipuri de ecosisteme: 5461 ºleau degorun (tei argintiu, carpen) cu Asperula-Asarum-Stellaria, 4516 ºleau de gorun ºifag (tei argintiu, carpen) cu Asperula-Asarum-Stellaria.

Page 196: Habitatele Din Romania

203

2.4. Pãduri (4)

ulm (Ulmus glabra, U. minor) uneori ºistejar pedunculat (Q. robur), iar în etajulinferior carpen (Carpinus betulus), jugastru(Acer campestre), sorb de câmp (Sorbustorminalis), mãr (Malus sylvestris), pãr(Pyrus pyraster), la altitudini mai mariparticipã în proporþie destul de mare fag(mai ales Fagus sylvatica ssp. moesiaca);are acoperire 80–100% ºi înãlþimi de25–30 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,dezvoltat variabil, compus din Corylusavellana, Cornus mas, Cornus sanguinea,Evonymus europaeus, Staphylea pinnata,Rosa canina, Crataegus laevigata º.a.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, bogat înspecii aparþinând florei de mull (Asarumeuropaeum, Galium odoratum, Stellariaholostea).

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea, Fraxinus excelsior, Tiliatomentosa, Carpinus betulus (Fagus sylva-tica). Specii caracteristice: Erythroniumdens-canis, Aposeris foetida. Alte specii:în flora vernalã: Adoxa moschatelina, Ane-mone nemorosa, Allium ursinum, Cory-dalis cava, C. solida, Dentaria bulbifera,Galanthus nivalis, Isopyrum thalictroides,Scilla bifolia; în flora estivalã: Arum macu-latum, Ajuga reptans, A. genevensis,Asarum europaeum, Astragalus glycy-phyllos, Carex sylvatica, C. pilosa,Dactylis polygama, Euphorbia amygda-loides, Geranium robertianum, Lamiumgaleobdolon, Lathyrus vernus, L. venetus,Lilium martagon, Moehringia trinervia,Mercurialis perennis, Paris quadrifolia,Polygonatum multiflorum, P. latifolium,Pulmonaria officinalis, Sanicula europaea,Scrophularia nodosa º.a.

Literaturã selectivã: Doniþã et al. 1990;Ivan et al. 1992.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4128Pãduri geto-dacice de gorun (Quercus petraea) cuDentaria bulbifera

Rãspândire: în toate dealurile României,în special în Subcarpaþii ºi podiºurileMoldovei, în dealurile vestice, PodiºulTransilvaniei, în etajul nemoral, subetajulpãdurilor de gorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 196.000 ha, din care80.000 în centrul, 50.000 ha în estul, 36.000în vestul ºi 30.000 în sudul României.

Staþiuni: Altitudini: 200–700 m. Clima: T = 10,5–7,50C, P = 650–800 mm. Relief:versanþi slab-moderat înclinaþi, cu expo-ziþii diferite, mai mult umbrite, fundurilargi de vãi. Roci: molase, marne, gresii,depozite lutoase. Soluri: de tip eutri-cambosol, profunde, lutoase, eubazice,hidric optimale, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale. Stratul arborilor,compus în etajul superior din gorun(Quercus petraea ssp. petraea, ssp. dale-champii), exclusiv sau cu puþine exemplarede fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca,ssp. sylvatica), tei (Tilia cordata) în nord,toate speciile de tei în restul teritoriului,cireº (Prunus avium), stejar pedunculat(Quercus robur), cer, gârniþã (Quercuscerris, Q. frainetto), plop tremurãtor

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91Y0 Dacian oak-hornbeam forestsEMERALD: !41.2 Oak-hornbeam forestsCORINE: –PAL.HAB: –EUNIS: –Asociaþii vegetale: Dentario bulbiferae-Quercetum petrae Resmeriþã (1974) 1975Tipuri de ecosisteme: 5116 Gorunet cuAsperula-Asarum-Stellaria.

Page 197: Habitatele Din Romania

204

2.4. Pãduri (4)

(Populus tremula), ulmi (Ulmus glabra,U. minor), paltini (Acer pseudoplatanus,Acer platanoides), iar în etajul inferiorjugastrul (Acer campestre), sorb (Sorbustorminalis), pãr ºi mãr pãdureþ (Pyruspyraster, Malus sylvestris); are acoperirede 80–90% ºi înãlþimi de 20–30 m la 100de ani. Stratul arbuºtilor, slab dezvoltat,compus din Corylus avellana, Crataegusmonogyna, Evonymus europaeus, E.verrucosus, Cornus sanguinea, Sambucusnigra, Ligustrum vulgare, Rhamnuscathartica º.a. Stratul ierburilor ºisubarbuºtilor, bine dezvoltat, cu bogatãflorã de mull dominatã de Galium odora-tum, Asarum europaeum, Stellaria holostea.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea. Specii caracteristice: – .Alte specii importante: în flora vernalã,bogatã Corydalis cava, C. solida, Anemonenemorosa, A. ranunculoides, Allium ursi-num, Galanthus nivalis, Isopyrum thalictroi-des, Ficaria verna, Dentaria bulbifera,º.a., iar în flora estivalã, pe lângã speciiledominante, Ajuga reptans, A. genevensis,Brachypodium sylvaticum, Carex pilosa,C. sylvatica, Convallaria majalis, Campa-nula rapunculoides, Dactylis polygama,Lamium galebdolon, Lathyrus vernus, L. niger, Mercurialis perennis, Millium effu-sum, Paris quadrifolia, Sanicula europaea,Bromus benekeni º.a.

Literaturã selectivã: Resmeriþã (1974)1975; Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4129Pãduri dacice de gorun (Quercuspetraea) ºi fag (Fagus sylvatica)cu Festuca drymeia

Rãspândire: pe dealurile din toatã þara,în etajul nemoral, subetajul pãdurilor degorun ºi de amestec cu gorun, mai frecventîn sudul ºi vestul României.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !41.2 Oak-hornbeam forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.7A151. Getic pre-CarpathicFestuca drymeia oak forestEUNIS: G1.8713. Pre-Carpathian beech-sessile oak forestAsociaþii vegetale: Festuco drymeiae-Quercetum petraeae, Morariu et al. 1970Tipuri de ecosisteme: 5134 Gorunet cuLuzula luzuloides, 4636 Goruneto-fãgetcu Festuca drymeia, 4634 Goruneto-fãget cu Luzula luzuloides.

Pãdure dacicã de gorun (gorun ºi fag) cu Dentaria bulbifera

Page 198: Habitatele Din Romania

205

2.4. Pãduri (4)

Suprafeþe: circa 196.000 ha, din care59.000 ha în sud, 59.000 ha în vest ºi nord,78.000 ha în Transilvania.

Staþiuni: Altitudini: 300–700 m. Clima: T = 9–70C, P = 700–900 mm. Relief: versanþicu diferite înclinãri, de regulã repezi, expo-ziþii mai mult însorite. Roci: variate, în spe-cial silicioase. Soluri: de tip districambosolºi luvosol, mijlociu profunde, frecvent sche-letice, acide, mezobazice, hidric echilibrate,mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate despecii europene nemorale ºi balcanice.Stratul arborilor compus exclusiv dingorun (Quercus petraea ssp. polycarpa,ssp. dalechampii, ssp. petraea), sau cupuþin amestec de fag (Fagus sylvatica ssp.moesiaca), rar, carpen (Carpinus betulus),sorb de câmpie (Sorbus tominalis), cireº(Prunus avium); are acoperire 70–90% ºiînãlþimi de 20–25 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, de regulã slab dezvoltat, compusdin Crataegus monogyna, Cornus mas,C. sanguinea, Ligustrum vulgare º.a. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor, dominat deFestuca drymeia, în petece, mai mult saumai puþin întinse, ºi de Luzula luzuloides.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea (Fagus sylvatica). Speciicaracteristice: Festuca drymeia. Alte speciiimportante: Asperula odorata, Calama-grostis epigeios, Dentaria bulbifera,Euphorbia amygdaloides, Galium schulte-sii, Genista tinctoria, Glechoma hirsuta,Geum urbanum, Lamium galeobdolon,Melica uniflora, Poa nemoralis, Veronicaofficinalis, rar chiar Vaccinium myrtillus.

Literaturã selectivã: Morariu et al. 1970;Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4130Pãduri dacice de gorun (Quercuspetraea) ºi fag (Fagus sylvatica)cu Lembotropis nigricans

Rãspândire: în toatã þara, în etajulnemoral, subetajul pãdurilor de gorun ºide amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 60.000 ha, mai frecventîn Podiºul Getic ºi dealurile vestice.

Staþiuni: Altitudini: 300–700 m. Clima: T = 9–70C, P = 700–900 mm. Relief: versanþirepezi, de regulã însoriþi, creste. Roci:molase, gresii silicioase, alte roci acide.Soluri: de tip districambosol, criptopodzol,superficale–mijlocii profunde, frecventscheletice, acide, oligobazice, hidric defi-citare, oligotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din gorun(Quercus petraea ssp. polycarpa), exclu-siv sau în amestec cu fag (Fagus sylvaticassp. sylvatica), în etajul inferior rar jugastru(Acer campestre), pãr pãdureþ (Pyruspyraster), sorb (Sorbus torminalis); areacoperire 60–80% ºi înãlþimi de 20–28 mla 100 de ani. Stratul arbuºtilor, neuniformdezvoltat, compus din Crataegus mono-gyna, Rosa canina, Ligustrum vulgare,Evonymus verucosus. Stratul ierburilor ºi

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !41.5 Acidophilous oak forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.5731 Black broom-oak forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Cytiso – Quercetumpetraeae Paucã 1941, Querco petraeae –Fagetum Resmeriþã 1974Tipuri de ecosisteme: 5131 Gorunet cuCytisus-Genista 4634 Goruneto-fãget cuLuzula luzuloides.

Page 199: Habitatele Din Romania

206

2.4. Pãduri (4)

subarbuºtilor dominat de specii de Cytisus(C. nigricans, C. hirsutus), asociate cuLuzula luzuloides ºi alte specii acidofile.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea (Fagus sylvatica). Speciicaracteristice: Cytisus nigricans. Alte speciiimportante: Brachypodium sylvaticum,Dactylis polygama, Deschampsia fle-xuosa, Galium cruciata, Genista tinctoria,G. pilosa, Hieracium umbellatum, H. pilo-sella, Poa nemoralis, Veronica chamaedris,V. officinalis.

Literaturã selectivã: Paucã 1941;Resmeriþã 1974; Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4131Pãduri dacice de gorun (Quercuspetraea) ºi fag (Fagus sylvatica)cu Vaccinium-Calluna

Rãspândire: în puþine locuri din þarã(Dealurile Codrului, Dealurile Tazlãului),în etajul nemoral, subetajul pãdurilor degorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: suprafeþe punctuale, mici ºisuprafaþa totalã ocupatã redusã, deordinul a câteva mii de ha.

Staþiuni: Altitudini: 400–750 m. Clima: T = 8–70C, P = 700–900 mm. Relief: creste,versanþi repezi cu expoziþii diferite. Roci:gresii silicioase, alte roci foarte acide.Soluri: de tip podzol, criptopodzol, pre-podzol, superficiale pânã la mijlociu pro-funde, uneori scheletice, foarte acide, oligo-bazice, hidric echilibrate, oligotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi boreale. Stratul arbo-rilor, compus exclusiv din gorun (Quercuspetraea ssp. petraea ºi ssp. polycarpa),sau cu amestec de fag (Fagus sylvaticassp. sylvatica), rar mesteacãn (Betulapendula), uneori pin silvestru (Pinussylvestris); are acoperire 60–80% ºiînãlþimi de 15–18 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor de regulã lipseºte; rare exemplarede Sorbus aucuparia. Stratul ierburilor ºi

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !41.5 Acidophilous oak forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.571232 Dacian bilberry-sessile oak forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Vaccinio-Quercetumpetraeae Morariu et al. 1970Tipuri de ecosisteme: 5144 Gorunet cuVaccinium-Calluna.

Pãdure dacicã de gorun cu Lembotropis nigricans

Page 200: Habitatele Din Romania

207

2.4. Pãduri (4)

subarbuºtilor dominat de Vaccinium myrti-llus ºi Calluna vulgaris. Stratul muºchilorfragmentar, compus din Polytrichum sp. etc.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea (Fagus sylvatica). Speciicaracteristice: Calluna vulgaris. Altespecii importante: Anthennaria dioica,Bruckenthalia spiculifolia, Calamagrostisepigeios, Dactylis polygama, Deschampsiaflexuosa, Hieracium umbellatum, H. sabau-dum, Luzula luzuloides, L. pilosa, Majanthe-mum bifolium, Melampyrum pratense, Poanemoralis, Rumex acetosella, Veronicaofficinalis, Vaccinium vitis-idaea.

Literaturã selectivã: Morariu et al. 1970;Doniþã et al.1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4132Pãduri panonic-balcanice degorun (Quercus petraea) ºi cer(Q. cerris) (fag) (Fagus sylvatica)cu Melittis melissophyllum

Rãspândire: frecvent în dealurile ºimunþii joºi din partea de vest ºi de sud a

României, în etajul nemoral, subetajul pãdu-rilor de gorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 180.000 ha din care110.000 în vestul ºi 70.000 ha în sudulRomâniei.

Staþiuni: Altitudini 200–600 m. Clima: T = 10–7,50C, P = 700–900 mm. Relief:versanþi mediu-puternic înclinaþi cuexpoziþii mai frecvent însorite, culmi. Roci:molase, marne, gresii, tufuri vulcanice,andezite. Soluri: de tip preluvosol, mijlo-ciu profunde-profunde, în parte schele-tice, luto-argiloase, acide, mezobazice,hidric echilibrate, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi submediteraneene.Stratul arborilor, compus în etajul superiordin gorun (Quercus petraea ssp. polycarpa,dalechampii, ssp. petraea), ºi cer (Q. cerris)în proporþii diferite, exclusiv sau cu puþinamestec de tei (Tilia tomentosa), fag(Fagus sylvatica ssp. moesiaca), cireº(Prunus avium), paltin (Acer platanoides),iar în etajul inferior sorb de câmp (Sorbustorminalis), jugastru (Acer campestre),mojdrean (Fraxinus ornus), arþar tãtãrãsc(Acer tataricum), mãr ºi pãr pãdureþ (Malussylvestris, Pyrus pyraster); uneori ºi carpen;are acoperire de 0,7–0,8 ºi înãlþimi de20–30 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,în general variabil dezvoltat, compus dinCornus mas, Crataegus monogyna, C. laevi-gata, Evonymus verrucosus, E. europaeus,Ligustrum vulgare, Viburnum lantana. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor de tip Glechoma-Geum ºi Asperula-Asarum-Stellaria.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea, Q. cerris. Specii caracte-ristice: – . Alte specii importante: Ajugagenevensis, Brachypodium sylvaticum,Cruciata glabra, Chamaecytisus albus,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91M0 Pannonian – BalkanicTurkey oak – sessile oakEMERALD: !41.7 Thermophilous and supra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.7696 Pre-Carpathian Quercuscerris-Qercus petraea forestsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Quercetum petraeae-cerris Soó (1957) 1969Tipuri de ecosisteme: 7724 Goruneto-ceretcu Glechoma-Geum.

Page 201: Habitatele Din Romania

208

2.4. Pãduri (4)

Ch. austriacus, Campanula persicifolia,Carex pilosa, C. divulsa, Dactylispolygama, Digitalis grandiflora, Festucaheterophylla, Glechoma hirsuta, Lamiumgaleobdolon, Lathyrus niger, L. venetus,Lythospermum purpurocoeruleum, Lychniscoronaria, Luzula luzuloides, Melittismelissophyllum, Pulmonaria officinalis,Primula acaulis, Poa angustifolia, P. nemo-ralis, Potentilla micrantha, Sedum cepaea,Tamus communis, Veronica chamaedris,V. officinalis, Vicia cassubica, º.a.

Literaturã selectivã: Soó 1957; Doniþã etal. 1990; Ivan et al. 1992.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4133Pãduri balcanice de gorun (Quercuspetraea) cu Helleborus odorus

Rãspândire: în munþii ºi dealurile joasedin vestul Olteniei ºi sudul Banatului(Podiºul Mehedinþi, Munþii Almãj, Locvei,Dognecei), în etajul nemoral, subetajulpãdurilor de gorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: reduse, de ordinul câtorvamii de ha.

Staþiuni: Altitudini: 300–500 m. Clima: T = 10–90C, P = 800–900 mm. Relief:

versanþi mediu–puternic înclinaþi cu expo-ziþii însorite, culmi, platouri. Roci: calcare,pe alocuri ºisturi cristaline. Soluri: de tipluvosol, preluvosol mijlociu profunde-profunde, pe alocuri cu schelet, mezo-bazice, hidric echilibrate (cu posibile deficitevara), mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi balcanice. Stratularborilor compus exclusiv din gorun(Quercus petraea, ssp. polycarpa, ssp.dalechampii), sau cu puþin amestec detei (Tilia tomentosa, T. cordata), paltin (Acerpseudoplatanus), uneori fag (Fagus sylva-tica ssp. moesiaca), iar în etajul inferiorjugastru (Acer campestre), mojdrean(Fraxinus ornus), sorb de câmp (Sorbustorminalis), carpen (Carpinus betulus);are acoperire 70–90% ºi înãlþimi de20–25 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,bine dezvoltat, conþine Cornus mas,Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus,E. verrucosus. Stratul ierbos ºi subarbustivare ca specii reprezentative Aremoniaagrimoniodes ºi Helleborus odorus.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea. Specii caracteristice:Helleborus odorus. Alte specii importante:Galium odoratum, Asperula taurina, Brachy-podium sylvaticum, Carex pilosa, Dactylispolygama, Galium mollugo, Lathyrusvenetus, Tanacetum corymbosum,Lychnis coronaria, Lithospermum purpuro-coeruleum, Piptatherum virescens, Ruscusaculeatus, R. hypoglossum, Sedum maxi-mum, Tamus communis, Vincetoxicumhirundinaria, Viola hirta.

Literaturã selectivã: Hoborka 1980;Ivan et al. 1992.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91M0 Pannonian – BalkanicTurkey oak – sessile oakEMERALD: !41.7 Thermophilous and supra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.7H152 Getic-pre-CarpathicAremonia oak forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Aremonio-Quercetumpetraeae Hoborka 1980Tipuri de ecosisteme: –

Page 202: Habitatele Din Romania

209

2.4. Pãduri (4)

R4134Pãduri vest-pontice de gorun (Quercus petraea) cuMercurialis ovata

Rãspândire: în Dobrogea de Nord, lainterferenþa etajului submediteraneeancu cel nemoral, rar ºi în vestul þãrii(Podiºul Mehedinþi, Defileul Dunãrii).

Suprafeþe: restrânse, circa 10.000 ha.

Staþiuni: Altitudini: 200–450 m. Clima: T = 10–80C, P = 500–600 mm. Relief:versanþi mediu – puternic înclinaþi, înso-riþi, culmi. Roci: calcaroase ºi loessuri(Dobrogea). Soluri: de tip rendzinic saufaeoziomuri, mijlociu profunde, schele-tice, hidric deficitare, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate despecii europene balcanice ºi submedi-teraneene. Stratul arborilor, compus dingorun (Quercus petraea, ssp. polycarpa,ssp. dalechampii), mojdrean (Fraxinusornus), cãrpiniþã (Carpinus orientalis), la carese pot asocia frasini (Fraxinus excelsior iarF. coriariaefolia numai în Dobrogea), uneoritei (Tilia tomentosa), jugastru (Acercampestre); are acoperire de 40–70% ºiînãlþimi de 14–16 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, dezvoltat suficient, este compusmai ales din Cornus mas, Crataegus mono-gyna, Evonymus verrucosus, uneori ºiCotinus coggygria. Stratul ierburilor ºi

subarbuºtilor este format din speciisudice, cu frecvenþã mare a speciilorLithospernum purpurocaeruleum ºiMercurialis ovata (în Dobrogea).

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea ssp. polycarpa, ssp. dale-champii, Fraxinus ornus, Carpinusorientalis. Specii caracteristice: – . Altespecii importante: Asparagus tenuifolius,Brachypodium sylvaticum, Lathyrus niger,L. venetus, Melica uniflora, Myrrhoidesnodosa, Poa nemoralis, Polygonatum lati-folium, Potentilla micrantha, Piptatherumvirescens, Sedum maximum, Tamuscommunis (în vest), Viola hirta, Vinceto-xicum hirundinaria, Veronica chamaedris.

Literaturã selectivã: Dihoru et Doniþã1970; Ivan et al. 1992.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4135Pãduri vest–pontice mixte degorun (Quercus petraea),tei argintiu (Tilia tomentosa) ºicarpen (Carpinus betulus) cuCarpesium cernuum

Rãspândire: în sud-estul României, înspecial în Dobrogea de Nord, în etajul

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91Z0 Moesian Silver limewoodsEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 41.2C23 Western-Potic sessilleoak-hornbeam-ash forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Tilio tomentosae-Carpinetum betuli Doniþã 1968Tipuri de ecosisteme: –

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 41.76831 Dobrogean Paeonia-sessile oak forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Fraxino orni-Quercetumdalechampii Doniþã 1970, Orno-Quercetumpraemoesiacum Roman 1974Tipuri de ecosisteme: –

Page 203: Habitatele Din Romania

210

2.4. Pãduri (4)

nemoral, subetajul pãdurilor de gorun ºide amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 20.000 ha.

Staþiuni: Altitudini: 200–450 m. Clima: T = 10–90C, P = 500–600 mm. Relief:versanþi slab – mediu înclinaþi, de regulãumbriþi, platouri, vãi adãpostite. Roci: îngeneral loess ºi material aluvionat pe vãi.Soluri: de tip eutricambosol profunde, euba-zice, hidric echilibrate (reavãne), eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene ºi balcanice. Stratul arborilor,compus din gorun (Quercus petraea ssp.dalechampii, ssp. petraea), tei argintiu(Tilia tomentosa), carpen (Carpinusbetulus), frasin (Fraxinus excelsior), curare exemplare de stejar pedunculat(Quercus robur), Acer campestre, A. plata-noides, Ulmus glabra, Sorbus torminalis,Fraxinus ornus, Tilia cordata; are acope-rire de 80–90% ºi înãlþimi de 18–22 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor estefragmentar, mai dezvoltat în luminiºuri,compus din Cornus mas, Crataegus mono-gyna, C. pentagyna, Corylus avellana,Ligustrum vulgare, Viburnum lantana º.a.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, dezvoltatvariabil, are sinuzie vernalã sãracã (Scillabifolia, Corydalis solida, Dentaria bulbi-fera), iar în sinuzia de varã specii mezofile(Mercurialis perennis, Pulmonaria obscura,Ajuga reptans, Galium odoratum), dar ºispecii sudice xeromezofile (Scutellariaaltissima, Lithospermum purpurocoeru-leum, Mercurialis ovata, Viola suavis etc.).

Valoare conservativã: ridicatã.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Quercus petraea (ssp. div.), Tiliatomentosa, Carpinus betulus, Fraxinusexcelsior. Specii caracteristice: Carpe-sium cernuum, Crataegus pentagyna.

Alte specii importante: Arum orientale,Astragalus glycyphyllos, Brachypodiumsylvaticum, Bromus benekeni, Carex digi-tata, C. divulsa, Dactylis polygama, Geumurbanum, Glecoma hirsuta, Hedera helix,Lapsana communis, Melica uniflora, Poanemoralis, Polygonatum latifolium, Potenti-lla micrantha, Scrophularia nodosa, Violahirta, V. reichenbachiana.

Literaturã selectivã: Doniþã 1968; Sandaet al. 2001.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4136Pãduri vest-pontice mixte degorun (Quercus petraea), teiargintiu (Tilia tomentosa) ºicãrpiniþã (Carpinus orientalis) cuNectaroscordum siculum

Rãspândire: în sud-estul României, maiales în Dobrogea, în partea inferioarã aetajului nemoral, subetajului de pãduride gorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: restrânse, circa 6.000 ha.

Staþiuni: Altitudini: 200–450 m. Clima: T = 10–90C, P = 500–600 mm. Relief:versanþi cu diferite înclinãri ºi expoziþii, în

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91Z0 Moesian silver limewoodsEMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.76832 Dobrogean sessileoak-lime oriental hornbeam ash forestEUNIS: G1.7683 Dobrogean orientalhornbeam-lime-oak forestAsociaþii vegetale: Nectaroscordo-Tilietum tomentosae Doniþã 1970Tipuri de ecosisteme: –

Page 204: Habitatele Din Romania

funcþie de altitudine, în etajul pãdurilormezofile, pe versanþi umbriþi în etajul pãdu-rilor submediteranene. Roci: calcaroase,uneori acoperite cu un strat subþire de loess.Soluri: de tip faeoziom ºi eutricambosol,mijlociu profunde pânã la superficiale, deregulã scheletice, eubazice, hidric defi-citare, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate din speciibalcanice ºi europene. Stratul arborilor,compus din gorun (Quercus petraea ssp.dalechampii, ssp. petraea), tei (Tiliatomentosa, T. platyphyllos), frasini (Fraxi-nus excelsior, F. coriariaefolia, F. ornus),mai rar stejar brumãriu (Q. pedunculiflora),cãrpiniþa (Carpinus orientalis), Sorbustorminalis, Acer campestre; are acoperire80–85% ºi înãlþimi de 16–20 m la 100 deani. Stratul arbuºtilor, slab dezvoltat, estecompus din Cornus mas, Evonymus verru-cosus, Viburnum lantana º.a. Stratul ierbu-rilor ºi subarbuºtilor are în sinuzia vernalãNectaroscordum siculum ºi Paeoniaperegrina, iar în cea estivalã, relativ slabdezvoltatã, specii sudice (Mercurialis ovata,Lithospermum purpurocoeruleum, Pipta-therum virescens º.a.).

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea (toate subspeciile), Tiliatomentosa, Fraxinus excelsior. Speciicaracteristice: Nectaroscordum siculum.Alte specii: Arabis turrita, Arum orientale,Brachypodium silvaticum, Bromus bene-keni, Clinopodium vulgare, Dactylis poly-gama, Geum urbanum, Hedera helix,Glecoma hirsuta, Melica uniflora, Poanemoralis, Polygonatum latifolium, Potenti-lla micrantha, Vincetoxicum hirundinaria,Viola hirta.

Literaturã selectivã: Dihoru et Doniþã1970; Sanda et al. 2001.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4137Pãduri vest-pontice mixte degorun (Quercus petraea) ºi tei cufrunzã mare (Tilia platyphyllos)cu Galanthus plicatus

Rãspândire: numai în Dobrogea de Nord,în etajul nemoral, subetajul pãdurilor degorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: restrânse, circa 1.500 ha.

Staþiuni: Altitudini: 200–450 m. Clima: T = 10,5–90C, P = 500–600 mm. Relief:cumpene înguste, plane ºi treimea supe-rioarã a versanþilor umbriþi alãturaþi, puternicînclinaþi. Roci: gresii calcaroase. Soluri: detip rendzinã, superficiale, bogate în humusºi schelet calcaros, eubazice, hidric defi-citare în timpul verii, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciibalcanice ºi europene. Stratul arborilor,compus din gorun (Quercus petraea ssp.dalechampii), tei (Tilia platyphyllos, T.tomentosa), frasini (Fraxinus excelsior, F. coriariaefolia, F. ornus), cãrpiniþa (Carpi-nus orientalis), rar Sorbus torminalis, Acercampestre, Acer platanoides; are acoperireredusã (40–50%) ºi înãlþimi de 14–16 m la100 de ani. Stratul arbuºtilor, de regulãputernic dezvoltat (acoperire 15–40%),compus mai ales din Cornus mas, cu parti-ciparea speciilor Crataegus monogyna,Viburnum lantana, Evonymus verrucosusº.a. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, puternic

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91Z0 Moesian silver limewoodsEMERALD: !41.7 Thermophilous and supra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.76834 Western-Pontic sessileoak-lime-oriental hornbeam-Galanthus forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Galantho plicatae-Tilietum tomentosae Doniþã 1968Tipuri de ecosisteme: –

211

2.4. Pãduri (4)

Page 205: Habitatele Din Romania

212

2.4. Pãduri (4)

dezvoltat, primãvara (acoperire pânã la100%), constituit din Anthriscus cerefolium,Galanthus plicatus, Corydalis bulbosa,Allium rotundum, cu acoperire mai redusãîn timpul verii când stratul ierbos este consti-tuit din elemente ale florei de mull.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus dalechampii, Tilia platyphyllos,T. tomentosa, Carpinus orientalis, Fraxinusornus. Specii caracteristice: Galanthus pli-catus. Alte specii importante: Arabis turrita,Arum orientale, Brachypodium sylvaticum,Dactylis polygama, Galium aparine, Gle-coma hirsuta, Geum urbanum, Hederahelix, Melica uniflora, Mercurialis ovata,M. perennis, Nectaroscordum siculum,Piptatherum virescens, Poa nemoralis,Pulmonaria obscura, Veronica hede-rifolia, Vincetoxicum hirundinaria, Violahirta, V. reichenbachiana, V. suavis º.a.

Literaturã selectivã: Dihoru et Doniþã 1970.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4138Pãduri dacice de gorun (Quercuspetraea) ºi stejar pedunculat (Q. robur) cu Acer tataricum

Rãspândire: în Podiºul Transilvaniei,mai frecvent în centrul podiºului (CâmpiaTransilvaniei) ºi teritoriile înconjurãtoare,în etajul nemoral, subetajul pãdurilor degorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 35.000 ha.

Staþiuni: Altitudini: 300–500 m. Clima: T = 9–80C, P = 600–800 mm. Relief:versanþi slab – mediu înclinaþi cu expoziþiiîn general umbrite, culmi. Roci: marne,gresii, nisipuri, tufuri. Soluri: de tip eutri-cambosol, preluvosol, profunde, luto-argi-loase, eubazice, hidric echilibrate, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi continentale. Stratularborilor compus, în etajul superior, dinstejar pedunculat ºi gorun (Quercus robur,Q. petraea ssp. petraea, ssp. dalechampii),cu puþine exemplare de cireº (Prunusavium), frasin (Fraxinus excelsior), teipucios (Tilia cordata), paltini (Acer pseu-doplatanus, A. platanoides), iar în etajulinferior arþar tãtãresc (Acer tataricum), cuexemplare de jugastru (Acer campestre),carpen (Carpinus betulus), sorb de câmp(Sorbus torminalis), mãr ºi pãr pãdureþ(Malus sylestris ºi Pyrus pyraster); areacoperire de 80–90% ºi înãlþimi de20–25 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,bine dezvoltat, compus din Corylus ave-llana, Crataegus monogyna, Prunus spi-nosa, Rosa canina, Evonymus europaeus,E. verrucosus, Cornus sanguinea, Ligustrumvulgare, Sambucus nigra. Stratul ierbu-rilor ºi subarbuºtilor bine dezvoltat, de tipAsperula odorata – Asarum europaeum– Stellaria holostea.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus robur, Q. petraea. Specii caracte-ristice: Helleborus purpurascens. Altespecii importante: Ajuga reptans, Brachy-

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9160 Sub-Atlantic andmedio-European oak or oak-hornbeamforests of the Carpinium betuliEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 41.2C13 Dacian tatar mapleoak-hornbeam forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Aceri tatarico-Quercetum petraeae-roboris (Soó 1951)em. Zolyomi 1957Tipuri de ecosisteme: 6716 Goruneto-stejãret cu Asperula-Asarum-Stellaria.

Page 206: Habitatele Din Romania

podium sylvaticum, Carex michelii, C. divulsa, Iris pseudocyperus, Melampy-rum bihariense, Melica uniflora, Potentillaalba, Pulmonaria mollis, Viola reichenba-chiana.

Literaturã selectivã: Soó 1957; Zolyomi etal. 1957; Doniþã et al. 1990; Ivan et al. 1992.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4139Pãduri getice de stejar pedunculat(Quercus robur) ºi gorun (Q. petraea) cu Carex praecox

Rãspândire: în estul Podiºului Getic, întrePloieºti ºi Piteºti, în etajul nemoral, subetajulpãdurilor de gorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 75.000 ha.

Staþiuni: Altitudine 200–400 m. Clima: T = 10–90C, P = 600–700 mm. Relief: pie-monturi întinse plane, slab fragmentate.Roci: depozite de molase, cu conþinut ridi-cat de argilã. Soluri: de tip luvosol, profund,pseudogleizat în orizontul B, mezobazic,cu umiditate alternantã (umed primãvara,uscat vara), mezotrofic.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene, nemorale. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din stejar

pedunculat (Quercus robur), exclusivsau în amestec variabil cu gorun (Quercuspetraea), cu puþine exemplare de ulmi(Ulmus procera, U. minor), plop tremu-rãtor (Populus tremula), iar în etajul infe-rior arþar tãtãrãsc (Acer tataricum), jugastru(Acer campestre), pãr pãdureþ (Pyruspyraster); are o acoperire de 70–90% ºiînãlþimi de 20–28 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, dezvoltat variabil, compus dinCrataegus monogyna, Corylus avellana,Prunus spinosa, Ligustrum vulgare,Rhamnus cathartica, Frangula alnus,Viburnum lantana. Stratul ierburilor ºiarbuºtilor, bine dezvoltat dominat de Poaangustifolia, Carex praecox.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus robur (Q. petraea). Specii caracte-ristice: – . Alte specii: Agrostis stoloni-fera, Brachypodium sylvaticum, Carexcaryophillea, Carex divulsa, C. contigua,C. tomentosa, Calamagrostis epigeios,Dactylis polygama, Galium mollugo, G.cruciata, Glecoma hirsuta, Geum urbanum,Juncus effusus, Lysimachia nummularia,Lamium galeobdolon, Polygonatum lati-folium, Scrophularia nodosa, Veronicachamaedris, V. officinalis, º.a.

Literaturã selectivã: Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 41.57143 Pre-Carpathian Carexpraecox pedunculate oak forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: –Tipuri de ecosisteme: 6132 Stejãret depedunculat cu Poa-Carex praecox, 6732Goruneto-stejãret cu Poa-Carex praecox.

213

2.4. Pãduri (4)

Page 207: Habitatele Din Romania

214

2.4. Pãduri (4)

R4140Pãduri daco-balcanice de gorun(Quercus petraea), cer (Q. cerris)ºi tei argintiu (Tilia tomentosa) cuLychnis coronaria

Rãspândire: pe dealurile ºi munþii joºidin vestul Olteniei, Banat, Criºana, în etajulnemoral, subetajul pãdurilor de gorun ºiamestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 25.000 ha, din care15.000 în vestul în sudul României.

Staþiuni: Altitudini 300–600 m. Clima: T = 9,5–7,50C, P = 750–925 mm. Relief:versanþi cu diferite înclinãri ºi expoziþiimai mult însorite. Roci: ºisturi, calcare,tufuri, molase. Soluri: de tip preluvosol,luvosol, eutricambosol, profunde-mijlociuprofunde, lutoargiloase, slab acide, euba-zice, hidric echilibrate, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciibalcanice. Stratul arborilor, compus înetajul superior din gorun (Quercus petraeassp. polycarpa, ssp. dalechampii, ssp.petraea) ºi cer (Quercus cerris) în proporþiivariate, tei (Tilia tomentosa), mai rar gârniþa (Q. frainetto), fag (Fagus sylvatica ssp.

moesiaca), cireº (Prunus avium), tei (T. platyphyllos, T. cordata), iar în etajulinferior frecvent carpen (Carpinus betulus)ºi exemplare de arþar tãtãrãsc (Acer tata-ricum), sorb de câmp (Sorbus torminalis),mojdrean (Fraxinus ornus), jugastru (Acercampestre), pãr pãdureþ (Pyrus pyraster):are acoperire de 80–100% ºi înãlþimi de22–30 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,de regulã dezvoltat variabil, compus dinCornus mas, Cornus sanguinea, Cratae-gus monogyna, Evonymus verrucosus,Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Rosacanina, Viburnum lantana ºi altele. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor, dezvoltat variabil,cu specii nemorale ºi sudeuropene.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea, Q. cerris, Tilia tomentosa,Carpinus betulus. Specii caracteristice: – .Alte specii importante: Aremonia agrimo-nioides, Brachypodium sylvaticum, Campa-nula persicifolia, C. rapunculoides, Carexpilosa, Calamintha acinos, Dactylis poly-gama, Euphorbia amygdaloides, Fragariavesca, Glechoma hirsuta, Geum urbanum,Helleborus odorus (numai în sud), Hype-ricum perforatum, Lathyrus vernus, L. vene-tus, L. niger, Lychnis coronaria, Tanacetumcorymbosum, Lithospermum purpuro-coeruleum, Melica uniflora, Potentillamicrantha, Polygonatum latifolium, P.multiflorum, Poa nemoralis, Rubus hirtus,Ruscus aculeatus, Sedum cepaea, Ste-llaria holostea, Tamus communis, Trifoliummedium, Veronica chamaedris, Viola hirta,V. reichenbachiana, Vincetoxicum hirundi-naria.

Literaturã selectivã: Soó 1957; Hoborka1980; Doniþã et al. 1990; Ivan et al. 1992.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91M0 Pannonian – Balkanicturkey oak – sessile oak forestEMERALD: !41.7 Thermophilous and supra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.7696 Pre-Carpathian Quercuscerris-Q. petraea forestEUNIS: G1.7686 Pre-Carpathian Quercuscerris-Q. petraea forestAsociaþii vegetale: Tilio argenteae-Quercetum petraeae-cerris Soó 1957,Quercetum petraeae-cerris Soó (1957) 1969,tilietosum tomentosae Pop et Cristea 2000Tipuri de ecosisteme: –

Page 208: Habitatele Din Romania

215

2.4. Pãduri (4)

R4141Pãduri daco-balcanice de gorun (Quercus petraea) ºicastan (Castanea sativa) cuGenista tinctoria

Rãspândire: numai în nord, în vecinãtatealocalitãþii Baia Mare, ºi în sud, în vecinã-tatea localitãþilor Tismana-Horezu, în etajulnemoral, subetajul pãdurilor de gorun ºiamestec cu gorun.

Suprafeþe: câteva mii de ha.

Staþiuni: Altitudini 300–500 m. Clima T = 8–7,50C, P = 800–1000 mm, în nord,ºi 750–850 mm, în sud. Relief: versanþimoderat-puternic înclinaþi, însoriþi, însituaþii de adãpost creat de munþii înve-cinaþi. Roci: în general roci acide. Soluri:de tip luvosol, profunde, acide, mezobazicehidric echilibrate, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate din speciisubmediteraneene. Stratul arborilor compus,în etajul superior, din castan (Castaneasativa) ºi gorun (Quercus petraea ssp. dale-champii, ssp. petraea) în proporþii diferite,cu amestec de fag (Fagus sylvatica), paltinde munte (Acer pseudoplatanus), tei (Tiliaplatyphyllos, T. cordata, T. tomentosa însud), cireº (Prunus avium), plop tremurãtor(Populus tremula), mesteacãn (Betulapendula), iar în etajul inferior jugastru (Acercampestre), carpen (Carpinus betulus),sorb de câmp (Sorbus torminalis); are

acoperire de 80–100% ºi înãlþimi de 20–30 m la 100 de ani. În ultimii ani, în pãdu-rile cu castan de la Baia Mare s-au prodususcãri masive ale acestei specii din cauzainfectãrii cu Cryphonectria parasitica. Stratularbuºtilor, dezvoltat variabil, compus dinCornus mas, C. sanguinea, Corylus ave-llana, Crataegus monogyna, Evonymuseuropaeus, Ligustrum vulgare, Rosacanina, Viburnum opulus, º.a. Stratul ierbu-rilor ºi subarbuºtilor este constituit dinspecii acidofile.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: specii edificatoare:Castanea sativa, Quercus petraea. Speciicaracteristice: – . Alte specii importante:Genista tinctoria, Lysimachia punctata,Laserpitium prutenicum, Rubus hirtus, R.idaeus, Selinum carvifolia, Veronicaofficinalis, ca ºi speciile Calamagrostisepigeios ºi Luzula luzuloides º.a.

Literaturã selectivã: Sanda et al. 2001.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4142Pãduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea) ºi alun turcesc (Corylus colurna) cuPaeonia dahurica

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 41.7A153 Getic-pre-CarpathicCorylus colurna-sessile oak forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Orno-Quercetumpraemoesicum Roman 1974 subass.coryletosum colurnaeTipuri de ecosisteme: –

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9260 Castanea sativa woodsEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 41.57331 Pre-Carpathianchestnut-sessile oak forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Castaneo-QuercetumHorvat 1938Tipuri de ecosisteme: –

Page 209: Habitatele Din Romania

216

2.4. Pãduri (4)

Rãspândire: în Podiºul Mehedinþi ºi MunþiiAninei, în etajul nemoral, subetajul pãdu-rilor de gorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: reduse, câteva sute de ha.

Staþiuni: Altitudini 200–400 m. Clima: T = 11–9,50C, P = 750–850 mm. Relief:versanþi mediu-puternic înclinaþi, însoriþi.Roci: calcaroase. Soluri: de tip eutri-cambosol, luvosol, mijlocii-profunde cuschelet eubazic, hidric echilibrate, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene ºi caucaziene. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din gorun(Quercus petraea ssp. dalechampii, ssp.polycarpa), alun turcesc (Corylus colurna)ºi tei (Tilia tomentosa), iar în etajul inferiordin mojdrean (Fraxinus ornus), cãrpiniþã(Carpinus orientalis), carpen (C. betulus),jugastru (Acer campestre), sorbi (Sorbustorminalis, S. domestica), pãr (Pyruspyraster); are acoperire de 70–100% ºiînãlþimi de 20–25 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, bine dezvoltat, compus dinCornus mas, Crataegus monogyna. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor, cu multe speciisudice, submediteraneene ºi o serie despecii nemorale.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus petraea, Corylus colurna, Tiliatomentosa. Specii caracteristice: – . Altespecii importante: Arum orientale, Campa-nula persicifolia, Dactylis polygama, Geumurbanum, Glechoma hirsuta, Hordelymuseuropaeus, Lychnis coronaria, Lathyrusniger, L. venetus, Myrrhoides nodosa,Paeonia dahurica, Potentilla micrantha,Piptatherum virescens, Poa nemoralis,Tamus communis, Viola alba, º.a.

Literaturã selectivã: Roman 1974.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4143Pãduri dacice de stejarpedunculat (Quercus robur) cuMelampyrum bihariense

Rãspândire: pe dealurile din vestul,nordul ºi centrul României, în zona pãdu-rilor de stejar, subzona pãdurilor de stejarimezofili.

Suprafeþe: reduse, circa 10.000 ha.

Staþiuni: Altitudini: 200–500 m. Clima: T = 9–80C, P = 600–700 mm. Relief: pla-touri, versanþi slab – mediu înlinaþi cu dife-rite expoziþii, câmpii înalte. Roci: molase,luturi, argile. Soluri: eutricambosol, prelu-vosol, luvosol profund, luto-argiloase, euba-zice, hidric echilibrate, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din stejarpedunculat (Quercus robur), exclusivsau cu puþin amestec de gorun (Quercuspetraea), cireº (Prunus avium), frasin (Fraxi-nus excelsior), tei pucios (Tilia cordata),paltin de câmp (Acer platanoides), rarfag (Fagus sylvatica), iar în etajul inferior,carpen (Carpinus betulus), majoritar,jugastru (Acer campestre); are acoperire

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9160 Sub-Atlantic andmedio-European oak or oak-hornbeamforests of Carpinion betuliEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 41.2C11 Dacian Melampyrumbihariense oak-hornbeam forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Melampyro bihariense-Carpinetum (Borza 1941) Soó 1964 em.Coldea 1975Tipuri de ecosisteme: 6228 Stejãret cucarpen cu Melampyrum, 6225 Stejãret cucarpen cu Carex pilosa, 6216 Stejãret cucarpen cu Asperula-Asarum-Stellaria.

Page 210: Habitatele Din Romania

de 80–90% ºi înãlþimi de 25–32 m la 100de ani. Stratul arbuºtilor, slab dezvoltat dincauza umbririi de cãtre carpen, compusdin Crataegus monogyna, Evonymus verru-cosus, E. europaeus, Sambucus nigra,Ligustrum vulgare, Corylus avellana, înnord Lonicera xylosteum. Stratul ierburilorºi subarbuºtilor, slab dezvoltat, cu speciiale florei de mull (Asarum europaeum,Galium odoratum, Stellaria holostea).

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus robur, Carpinus betulus. Speciicaracteristice: Melampyrum bihariense.Alte specii importante: în flora vernalã:Anemone nemorosa, A. ranunculoides,Corydalis solida, Galanthus nivalis,Dentaria bulbifera, Scilla bifolia; în floraestivalã: Ajuga reptans, Aconitum molda-vicum, Brachypodium sylvaticum, Carexpilosa, C. sylvatica, Dactylis polygama,Euphorbia amygdaloides, E. carniolica,Galium mollugo, Geum urbanum, Helle-borus purpurascens, Hepatica transsilva-nica, Lathyrus transilvanicus, L. vernus,Lamium galeobdolon, Mercurialis perennis,Melica uniflora, Polygonatum latifolum,P. multiflorum, Ranunculus auricomus,Sanicula europaea, Stachys sylvatica,Stellaria media, Viola odorata, V. reichenba-chiana º.a.

Literaturã selectivã: Coldea 1975; Sandaet al. 2001.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4144Pãduri dacice de stejar pedunculat(Quercus robur) cu Molinia coerulea

Rãspândire: în puþine locuri din þarã, pepiemonturi ºi terase vechi (Baraolt,Gurghiu, Bistriþa, Tismana, Piemonturilevestice, Piemontul Getic (partea de est),în etajul nemoral, subetajul pãdurilor degorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 13.000 ha.

Staþiuni: Altitudini: 300–500 m. Climã: T = 9–80C, P = 600–750 mm. Relief: terasevechi în afara luncilor râurilor. Roci: molaseargiloase, argile. Soluri: de tip luvosol,pseudo-gleizat, profunde, mezobazice, cuumiditate alternantã, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene, nemorale. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din stejarpedunculat (Quercus robur, Q. x rosacea),exclusiv sau cu puþin amestec de carpen(Carpinus betulus), gorun (Q. petraea),mesteacãn (Betula pendula), ulm (Ulmusprocera), iar în etajul inferior Acercampestre, A. tataricum, Pyrus pyraster;are acoperire mare (70–90%) ºi înãlþimi de20–24 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,dezvoltat variabil, compus din Crataegusmonogyna, Corylus avellana, Ligustrum

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9160 Sub-Atlantic andmedio-European oak or oak-hornbeamforests of the Carpinion betuliEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: –EUNIS: 41.57143 Pre-Carpathic purplemoorgrass-pedunculate oak forestAsociaþii vegetale: Molinio-Quercetumroboris (Tx37) Scam et Pass 1959Tipuri de ecosisteme: 6132 Stejãret depedunculat cu Poa-Carex praecox.

217

2.4. Pãduri (4)

Page 211: Habitatele Din Romania

218

2.4. Pãduri (4)

vulgare, Frangula alnus, Evonymus euro-paeus, E. verrucosus. Rhamnus cathartica,Rosa canina º.a. Stratul ierburilor ºisubarbuºtilor, bine dezvoltat, dominat deCarex praecox, cu participarea specieiMolinia caerulea.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus robus (x Q. rosacea). Speciicaracteristice: – . Alte specii importante:Agrostis stolonifera.

Literaturã selectivã: Scamoni et Passarge1959; Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4145Pãduri panonice de stejarpedunculat (Quercus robur) cuCarex brizoides

Rãspândire: în câmpiile joase, inundabile,din vestul þãrii (Câmpia Timiºului, CâmpiaSomeºului etc.) în zona pãdurilor de stejar,subzona pãdurilor de stejar mezofili.

Suprafeþe: restrânse, circa 1.500 ha.

Staþiuni: Altitudini: 100–150 m. Climã: T = 10–9,50C, P = 700–800 mm. Relief:

câmpii plane, joase, frecvent, inundabile.Roci: aluviuni argiloase. Soluri: de tipgleiosol, profunde, grele, cu apã freaticãaproape de suprafaþã ºi, frecvent, din cauzainundaþiilor, cu apã temporar la supra-faþã, mezobazice, cu umiditate puternicalternantã (vara uscat – reavãn), mezo-trofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene. Stratul arborilor, compus dinstejar pedunculat (Quercus robur) exclusivsau cu puþin amestec de anin negru (Alnusglutinosa), plop tremurãtor (Populus tre-mula), carpen (Carpinus betulus), tei pucios(Tilia cordata), jugastru (Acer campestre),pãr (Pyrus pyraster); are acoperire de70–80% ºi înãlþimi de 20–25 m la 100 deani. Stratul arbuºtilor, dezvoltat variabil, estecompus din Frangula alnus, Viburnum opu-lus, Corylus avellana, Cornus sanguinea,Prunus spinosa, Rosa canina, Ligustrumvulgare º.a. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,puternic dezvoltat, acoperind uneori supra-feþe mari, este dominat de Agrostis stolo-nifera ºi Carex brizoides.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Quercus robur. Specii caracteristice:Carex brizoides. Alte specii: Ajuga reptans,Betonica officinalis, Dactylis polygama,Deschampsia caespitosa, Festucagigantea, Glecoma hederacea, Lysimachianummularia, L. vulgaris, Polyganum hidro-piper, Pulmonaria mollis, Rubus caesius,Scrophularia nodosa, Viola reichenba-chiana º.a.

Literaturã selectivã: Raþiu et al. 1977;Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 41.57142. Pre-Carpathianquaking sedge-pedunculate oak forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Carici brizoidi –Quercetum roboris Raþiu et al. 1977Tipuri de ecosisteme: 6133 Stejãret depedunculat cu Agrostis-Carex brizoides.

Page 212: Habitatele Din Romania

219

2.4. Pãduri (4)

R4146Pãduri-rariºti moldave de stejarpedunculat (Quercus robur) ºicireº (Prunus avium) cu Acertataricum

Rãspândire: în nord–estul României, îndepresiunea Jijia – Bahlui, în silvostepacu stejari mezofili.

Suprafeþe: reduse, câteva mii de ha.

Staþiuni: Altitudini: 100–200 m. Climã: T = 9,5–8,50C, P = 450–570 mm. Relief:versanþi slab–mediu înclinaþi cu expoziþiimai mult însorite, platouri, vãi largi. Roci:depozite luto-argiloase ºi loessoide. Soluri:de tip faeoziom (cernoziom cambic ºi argi-loiluvial), profunde, grele, slab acide-bazice,eubazice, hidric deficitare în timpul verii,eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi continentale. Stratularborilor poate fi închis sau poienit având, înetajul superior, stejar pedunculat (Quercusrobur) exclusiv sau cu puþin amestec degorun (Quercus petraea), frasin (Fraxinusexcelsior), cireº (Prunus avium), iar în etajulinferior dominã arþarul tãtãresc (Acer tata-ricum), jugastrul (Acer campestre), mãrul(Malus sylvestris), pãrul (Pyrus pyraster);are acoperire de 40–70% ºi înãlþimi de18–23 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,

foarte dezvoltat în poieni, dominat dePrunus spinosa, Crataegus monogyna,Evonymus verrucosus, E. europaeus,Sambucus nigra, Ligustrum vulgare,Viburnum lantana, Cornus sanguinea.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, cuLithospermum ºi Tanacetum corymbosum.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus robur. Specii caracteristice: – .Alte specii: Betonica officinalis, Bupleurumpraealtum, Brachypodum sylvaticum, Carexmichelii, Convallaria majalis, Dactylispolygama, Geum urbanum, Glecomahirsuta, Festuca rupicola, Iris variegata,Melica altissima, Nepeta cataria, Phlomistuberosa, Polygonatum latifolium, Vince-toxicum hirundinaria, Viola hirta º.a.

Literaturã selectivã: Zolyomii 1957; Doniþãet al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4147Pãduri danubiene mixte de stejarpedunculat (Quercus robur) ºi teiargintiu (Tilia tomentosa) cuScutellaria altissima

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91Z0 Moesian silver limewoodsEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 41.2C21 Moldo-Muntenianpedunculate oak-lime-hornbeam ash forestEUNIS: G1.A162 Mixed lime-oak-hornbeam forestAsociaþii vegetale: Ornithogalo-Tilio-Quercetum A. Dihoru 1976Tipuri de ecosisteme: 6414 ºleau depedunculat-tei argintiu-carpen cu Arum –Brachypodium, 6814 Cereto-stejãret cucarpen cu Arum-Brachypodium.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91I0*Euro-Siberian steppicwoods with Quercus sp.EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 41.7A224 Sarmatic Acertataricum-Quercus robur steppe woodsEUNIS: G1.7A12 Tartar maple steppeoak woodsAsociaþii vegetale: Aceri tatarico-Quercetum roboris Zolyomi 1957Tipuri de ecosisteme: 6111 Stejãret depedunculat cu Lithospermum.

Page 213: Habitatele Din Romania

220

2.4. Pãduri (4)

Rãspândire: Câmpia Dunãrii, PodiºulCentral Moldovenesc.

Suprafeþe: circa 50.000 ha.

Staþiuni: Altitudine 100–450 m. Climã: T = 9,5–8,50C, P = 550–700. Relief: câmpieplanã, platouri, versanþi slab înclinaþi.Substraturi: loessuri, marne, gresii calca-roase. Soluri: preluvosoluri, eutricambo-soluri, profunde, eubazice, slab acide,reavãn-umede, eutrofice.

Structura: fitocenoze edificate de speciieuropene ºi balcanice. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din stejarpedunculat (Quercus robur) sau/ºi cer(Quercus cerris) ºi frasin de luncã sau frasincomun (Fraxinus angustifolia, F. excelsior),în etajul mijlociu din tei (Tilia tomentosa,T. cordata, T. platyphyllos), ulm (Ulmusminor), paltin de câmp (Acer platanoides),sorb de câmp (Sorbus torminalis), iar înetajul inferior din carpen (Carpinus betu-lus), jugastru (Acer campestre), arþar tãtã-rãsc (Acer tataricum), mãr ºi pãr pãdureþ(Malus sylvestris, Pyrus pyraster); arbo-ret cu acoperire mare (80–100%) ºi arboride stejar de 25–33 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, compus din Cornus mas, C. sanguinea, Crataegus monogyna, C. pentagyna, Evonymus europaeus, E. verucosus, Corylus avellana, Staphyleapinnata, Viburmun lantana, Ligustrumvulgare. Stratul ierburilor ºi subarbuºtiloreste bogat în specii ale florei de mull cuelemente sudice.

Valoare conservativã: ridicatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus robur, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Tilia tomentosa, Carpinusbetulus. Specii caracteristice: Carpesiumcernuum, Ornithogalum flavescens, Scute-

llaria altissima. Alte specii importante:Brachypodium sylvaticum, Arum orientale,Dentaria bulbifera, Euphorbia amygda-loides, Geranium robertianum, Geumurbanum, Glechoma hirsuta, Lamiumgaleobdolon, Asperula odorata, A. taurina,Carex sylvatica, C. pilosa, Pulmonariaofficinalis, Mercurialis perennis; în locuriumede Allium ursinum, Aegopodum poda-graria, Stachys sylvatica, Salvia glutinosa,Circaea lutetiana, Festuca gigantea, Gera-nium phaeum, Scrophularia nodosa,Rubus caesius º.a.

Literaturã selectivã: Sanda et Popescu1971; A. Dihoru 1976; Doniþã ºi colab. 1992.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

Pãdure danubianã de stejar pedunculat ºi tei argintiu cu Scutellaria altissima

Page 214: Habitatele Din Romania

221

2.4. Pãduri (4)

R4148Pãduri panonice psamofile destejar pedunculat (Quercusrobur) cu Convallaria majalis

Rãspândire: pe nisipurile din nord-vestul României (Carei, Valea lui Mihai,Secuieni), în zona de silvostepã.

Suprafeþe: circa 2.500 ha.

Staþiuni: Altitudini de 100–130 m. Clima:T = 11,0–10,50C, P = 550–650 mm. Relief:interdune. Roci: nisipuri. Soluri: de tippsamosol, profund, mezobazic, umed,mezotrofic.

Structura: Fitocenoze edificate de speciinemorale. Stratul arborilor, compus înetajul superior din stejar pedunculat(Quercus robur), exclusiv sau cu rareexemplare de mesteacãn (Betula pendula),cireº (Prunus avium), ulm (Ulmus minor), iarîn etajul inferior jugastru (Acer campestre),arþar tãtãrãsc (Acer tataricum), mãrpãdureþ (Malus sylvestris); are acoperirede 70–100% ºi înãlþimi de 20–25 m la 100de ani. Stratul arbuºtilor, bine dezvoltat,compus din Corylus avellana, Crataegusmonogyna, Viburnum opulus, Prunus spi-nosa, Evonymus verrucosus º.a. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor, dominat primã-vara de Convallaria majalis, vara de Rubuscaesius.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus robur. Specii caracteristice:Convallaria majalis. Alte specii importante:Ajuga reptans, Brachypodium sylvaticum,Bupleurum falcatum, Carex pilosa, C. divulsa, Cruciata glabra, Dactylis poly-gama, Ficaria verna, Geranium robertia-num, Geum urbanum, Glechoma hede-racea, Lactuca quercina, Polygonatumlatifolium, P. multiflorum, Poa nemoralis,Pulmonaria mollis, Veronica chamaedris,Viola reichenbachiana º.a.

Literaturã selectivã: Soó 1957.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4149Pãduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cuPulmonaria mollis

Rãspândire: în Câmpia Românã, CâmpiaOraviþei, Podiºul Lipovei, Culoarul Mureºului,Câmpia Criºurilor, Podiºul Someºan, înetajul nemoral, subetajul pãdurilor de gorunºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 21.000 ha, din care15.000 ha în vestul ºi 6.000 ha în sudulRomâniei.

Staþiuni: Altitudini 100–300 m. Clima: T = 10,5–90C, P = 550–700 mm. Relief:

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91M0 Pannonian-Balkanic turkey oak-sessile oak woodsEMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.7697 Getic Pulmonaria mollis-Q. cerris forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Quercetum cerrisGeorgescu 1941Tipuri de ecosisteme: 7114 Ceret cuGlechoma-Geum.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9190 Old acidophilous oakwoods with Quercus robur on sandy plainsEMERALD: !41.5 Acidophilous oak forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.7A213 Pannonic sand steppeoak woodsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Convallario-Quercetumroboris Soó 1957Tipuri de ecosisteme: –

Page 215: Habitatele Din Romania

222

2.4. Pãduri (4)

versanþi cu diferite înclinãri ºi expoziþiimai mult însorite. Roci: variate, molase,marne, depozite luto-argiloase, localcalcare. Soluri: de tip preluvosol, luvosolprofunde-mijlociu profunde, luto-argi-loase, mezobazice, hidric echilibrate, cuposibile deficite vara, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciisubmediteraneene. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din cer (Quercuscerris), exclusiv sau cu amestec de gorun(Quercus petraea ssp. polycarpa), stejarpedunculat (Quercus robur), gârniþã (Q.frainetto) ºi rare exemplare de frasin(Fraxinus angustifolia, F. excelsior), tei(Tilia tomentosa), cireº (Prunus avium),paltin (Acer platanoides), plop tremurãtor(Populus tremula), chiar fag (Fagus sylva-tica ssp. moesiaca), iar în etajul inferiorarþar tãtãrãsc (Acer tataricum), jugastru(Acer campestre), pãr pãdureþ (Pyruspyraster), mãr pãdureþ (Malus sylvestris),sorb (Sorbus domestica), ulm (Ulmusminor, U. procera), mojdrean (Fraxinusornus); are o acoperire de 80–90% ºiînãlþimi de 20–30 m la 100 de ani. În Banat,sunt frecvente amestecurile de cer, gorun,gârniþã, stejar pedunculat (fag) în carecerul nu este dominant, ci este specieparticipantã în amestecul complex destejari. Stratul arbuºtilor, în general binedezvoltat, compus din Crataegus mono-gyna, Cornus mas, Evonymus verrucosus,E. europaeus, Prunus spinosa, Rosacanina, Ligustrum vulgare, Viburnumlantana, Corylus avellana. Stratul ierbu-rilor ºi subarbuºtilor, dezvoltat variabil areca dominante Glechoma hirsuta, Geumurbanum ºi multe specii termofile.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus cerris. Specii caracteristice: – .Alte specii importante: Ajuga genevensis,Arum orientale, Asparagus tenuifolius, Beto-nica officinalis, Brachypodium sylvaticum,Campanula rapunculoides, C. persicifolia,

Dactylis polygama, Euphorbia salicifolia,Fragaria vesca, F. viridis, Lathyrus niger,L. vernus, Lychnis coronaria, Tanacetumcorymbosum, Melica uniflora, Poly-gonatum latifolium, P. odoratum, Pulmo-naria mollis, Potentilla micrantha, Poanemoralis, Sedum maximum, Stellariaholostea, Veronica chamaedris, Viola hirta,V. alba, Vincetoxicum hirundinaria; în vestulþãrii local Ruscus aculeatus, R. hypo-glossum º.a.

Literaturã selectivã: Georgescu 1941;Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4150Pãduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Festuca heterophylla

Rãspândire: în câmpiile înalte din sudul ºivestul României, în zona pãdurilor de stejar,subzona pãdurilor de stejari termofili.

Suprafeþe: circa 45.000 ha, din care 30.000în vestul ºi 15.000 în sudul României.

Staþiuni: Altitudini 100–300 m. Clima: T = 10–90C, P = 600–750 mm. Relief:câmpie planã sau cu mici depresiuni,versanþi slab înclinaþi însoriþi. Roci: luturi

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91M0 Pannonian-Balkanicturkey oak-sessile oak woodsEMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.7691 Getic white cinquefoilQ. cerris forestEUNIS: G1.7691 Getic white cinquefoilQ. cerris forestAsociaþii vegetale: Quercetum cerrisGeorgescu 1941Tipuri de ecosisteme: 7135 Ceret cuGenista-Festuca heterophylla.

Page 216: Habitatele Din Romania

223

2.4. Pãduri (4)

ºi argile. Soluri: de tip preluvosol ºi luvosol,profunde, pseudogleizate în profunzime,argiloase, slab-mediu acide, mezobazice,hidric alternante (cu infiltrare mai dificilãa apei din ploi ºi din zãpezi ºi precipitaþiiºi deficite de apã vara), mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi submediteraneene.Stratul arborilor, compus în etajul superiorexclusiv din cer (Quercus cerris) sau cupuþin amestec de gorun (Quercus petraea),gârniþã (Q. frainetto), stejar pedunculat(Q. robur), plop tremurãtor (Populus tre-mula), cireº (Prunus avium), iar în etajulinferior din jugastru (Acer campestre),arþar tãtãrãsc (Acer tataricum), pãr pãdu-reþ (Pyrus pyraster), ulm (Ulmus procera,U. minor); are acoperire 70–90% ºiînãlþimi de 20–25 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, de regulã bine dezvoltat, compusdin Cornus mas, Crataegus monogyna,Ligustrum vulgare, Rosa canina, Evonymusverrucosus, Cornus sanguinea, Viburnumlantana. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,dezvoltat neuniform, cu Genista tinctoria,Festuca heterophylla, Poa angustifolia,Carex praecox.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Quercus cerris. Specii caracte-ristice: Festuca heterophylla. Alte speciiimportante: Ajuga reptans, Arum orientale,Campanula persicifolia, Carex caryophy-llea, C. tomentosa, Calamagrostis epi-geios, Centaurium umbellatum, Tanacetumcorymbosum, Dactylis polygama, Galiumcruciata, Glechoma hirsuta, G. hederacea,Galium mollugo, Lysimachia nummularia,Lathyrus niger, Lychnis coronaria, Melicauniflora, Polygonatum latifolium, Sedummaximum, Viola hirta, Viola alba.

Literaturã selectivã: Georgescu 1941;Doniþã et al. 1990; Ivan et al. 1992.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4151Pãduri balcanice mixte de cer (Quercus cerris) cuLithospermum purpurocoeruleum

Rãspândire: în masivul forestier dinDobrogea sud-vesticã ºi în Defileul Dunãrii,fragmentarã în sudul Munteniei ºi Olteniei,în zona pãdurilor de stejar, subzona pãdu-rilor de stejari termofili.

Suprafeþe: circa 6.000 ha.

Staþiuni: Altitudini: 100–300 m. Clima: T = 11–100C, P = 450–550 mm în Dobrogea,P = 750–800 mm în Defileul Dunãrii. Relief:versanþi cu înclinare medie ºi expoziþii dife-rite. Roci: calcare, loess. Soluri: de tipfaeoziom ºi maroniu de pãdure, eubazice,hidric deficitare, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene submediteraneene. Stratul arbo-rilor compus din cer (Quercus cerris),exclusiv sau cu amestec de stejar pufos(Q. pubescens), gârniþã (Q. frainetto),stejar brumãriu (Q. pedunculiflora) (înDobrogea), tei (Tilia tomentosa), mojdrean(Fraxinus ornus), cãrpiniþã (Carpinusorientalis), jugastru (Acer campestre), mãrºi pãr pãdureþ (Malus sylvestris, Pyruspyraster), are acoperire de 60–80% ºiînãlþimi 16–20 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, puternic dezvoltat, uneori

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91M0 Pannonian-Balkanicturkey oak-sessile oak forestsEMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.76812 Moesio-Danubianoriental hornbeam-Q. cerris forestEUNIS: G1.7682 Moesio-Danubianorientalis hornbeam-durmast oak forestAsociaþii vegetale: Quercertum farnetto-cerris Rudski 1944 subass. carpinetosumorientalis Jov 1956Tipuri de ecosisteme: 7111 Ceret cuLithospermum.

Page 217: Habitatele Din Romania

224

2.4. Pãduri (4)

compact, format din Cornus mas, Cotinuscoggygria, Crataegus monogyna, Ligustrumvulgare, Viburnum lantana, Prunus spinosaº.a. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, cureprezentanþi ai florei sudice de tipLithospermum purpurocoeruleum.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus cerris, Fraxinus ornus, Carpinusorientalis. Specii caracteristice: – . Altespecii importante: Ajuga genevensis, Aspa-ragus tenuifolius, Brachypodium sylva-ticum, Crocus flavus, Dactylis polygama,Doronicum hungaricum, Fragaria viridis,Geum urbanum, Lychnis coronaria,Mercurialis ovata, Paeonia peregrina (înDobrogea) Piptatherum virescens, Polygo-natum latifolium, Viola hirta, Potentillamicrantha; în poieni, Chrysopogon gryllus,Festuca valesiaca, Smyrnium perfoliatum,Sedum cepaea, Veronica chamaedris.

Literaturã selectivã: Doniþã et al. 1990;Ivan et al. 1992.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4152Pãduri dacice de cer (Quercuscerris) ºi carpen (Carpinusbetulus) cu Digitalis grandiflora

Rãspândire: pe dealuri ºi munþi joºi dinvestul României.

Suprafeþe: câteva mii de ha.

Staþiuni: Altitudini: 150–500 m. Climã:T = 10,5–90C, P = 700–800 mm. Relief:versanþi cu înclinãri ºi expoziþii diferite,mai mult umbrite. Roci: molase (nisipuri,pietriºuri, argile), calcaroase, loessuri.Soluri: de tip preluvosol, luvosol, eutri-cambosol, profunde, slab acide, eubazice,hidric echilibrate, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciinemorale ºi balcanice. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din cer (Quercuscerris), stejar pedunculat (Quercus robur),uneori gârniþã (Quercus frainetto), cireº(Prunus avium), ulm de munte (Ulmusglabra), tei (Tilia tomentosa, T. platyphyllos),iar în etajul inferior carpen (Carpinus betu-lus), abundent jugastru (Acer campestre),sorb de câmp (Sorbus torminalis), arþartãtãrãsc (Acer tataricum), mãr ºi pãr pãdu-reþ (Malus sylvestris, Pyrus pyraster); areacoperire de 90–100% ºi înãlþimi de 22–30 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,bine dezvoltat, compus din Corylusavellana, Cornus sanguinea, Evonymuseuropaeus, Crataegus monogyna, C. laevigata, Ligustrum vulgare, Cytisusnigricans, Prunus spinosa º.a. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor, bogat în speciinemorale ºi sudeuropene.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus cerris, Carpinus betulus. Speciicaracteristice: – . Alte specii importante:Anemone nemorosa, Aposeris foetida,Aremonia agrimoniodes, Asarum euro-paeum, Astragalus glycyphyllus, Brachy-podium sylvaticum, Carex montana, C. sylvatica, Clynopodium vulgare, Cruciataglabra, Campanula persicifolia, Dactylispolygama, Digitalis grandiflora, Dryopteris

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91M0 Pannonian-Balkanicturkey oak-sessile oak forestsEMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.2C322 Moesian Q. cerrisoak – hornbeam forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Carpino-Quercetumcerris Klika 1938 (Boºcaiu et al. 1969)Tipuri de ecosisteme: 7214 Ceret cucarpen cu Arum-Brachypodium, 6814Cereto-stejãret cu carpen cu Arum-Brachypodium.

Page 218: Habitatele Din Romania

225

2.4. Pãduri (4)

filix-mas, Euphorbia amygdaloides, Festucadrymeia, Fragaria viridis, Geum urbanum,Lathyrus niger, L. vernus, Luzula luzuloides,Melampyrum bihariense, Melica uniflora,Melittis melissophyllum, Mercurialis pere-nnis, Platanthera bifolia, Poa nemoralis,Potentilla micrantha, Rubus hirtus, Sedumcepaea, Silene viridiflora, Stellaria holostea,Symphytum tuberosum, Tanacetumcorymbosum, Trifolium medium, Violareichenbachiana, Vincetoxicum hirundi-naria º.a.

Literaturã selectivã: Pop et al. 2000;Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4153Pãduri danubian-balcanice de cer(Quercus cerris) ºi gârniþã (Q.frainetto) cu Crocus flavus

Rãspândire: în câmpiile înalte ºi pe dealu-rile joase din Muntenia, Oltenia ºi Banat,în zona pãdurilor de stejar, subzona pãdu-rilor de stejari termofili.

Suprafeþe: circa 105.000 ha din care 55.000în sudul ºi 50.000 în vestul României.

Staþiuni: Altitudini 100–300 m. Clima: T = 9,5–10,50C, P = 500–600 mm în sud,600–750 mm în vest. Relief: câmpii planesau cu depresiuni nu prea adânci, versanþislab înclinaþi, cu expoziþii mai mult înso-rite. Roci: loessoide, lutoase, luturi, argile.Soluri: de tip preluvosol (sol brun-roºcat),profunde, argiloase, mezobazice, cu umi-ditate alternantã (primãvara ude, varauscate), mezobazice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene submediteraneene balcaniceºi continentale. Stratul arborilor, compus,în etajul superior, din cer (Q. cerris) ºigârniþã (Q. frainetto) în proporþii variabile,rar cu amestec de stejar pedunculat(Quercus robur), gorun (Quercus petraea),

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9280 Quercus frainettowoodsEMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak forestsCORINE: –PAL.HAB: 41.7693 Getic CrocusQ. frainetto-Q. cerris forestEUNIS: G1.7693 Getic CrocusQ. frainetto-Q. cerris forestAsociaþii vegetale: Quercetum farnetto-cerris Georgescu 1945 Rudski 1949Tipuri de ecosisteme: 7414 Cereto-gârniþetcu Glechoma-Geum, 7432 Cereto-gârniþetcu Poa-Carex praecox, 7435 Cereto-gârniþetcu Genista-Festuca heterophylla.

Pãdure de cer (Quercus cerris) ºi carpen(Carpinus betulus) cu Digitalis grandiflora

Page 219: Habitatele Din Romania

226

2.4. Pãduri (4)

tei argintiu (Tilia tomentosa), frasin (Fraxi-nus angustifolia), iar în etajul inferiorpuþine exemplare de Pyrus pyraster, Acertataricum, Acer campestre, Ulmus procera;are acoperire de 70–90% ºi înãlþimi de20–28 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,dezvoltat variabil, compus mai ales dinCrataegus monogyna Ligustrum vulgare,Evonymus verrucosus, Rhamnus cathartica,Cornus mas, Prunus spinosa, Rosacanina. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,sãrac în specii vernale (Crocus flavus, Scillabifolia), cu compoziþii diferite în funcþiede conþinutul solului în argilã; pe solurimai puþin argiloase tip Glechoma-Geum,pe cele argiloase tip Poa angustifolia-Carex praecox sau Genista tinctoria-Festuca heterophylla.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus cerris, Q. frainetto. Specii caracte-ristice: Crocus flavus. Alte specii importante:Ajuga reptans, Betonica officinalis, Brachy-podium sylvaticum, Campanula persicifolia,Carex caryophillea, C. tomentosa, Clyno-podium vulgare, Calamagrostis epigeios,Centaurium umbellatum, Geum urbanum,Hieracium umbellatum, H. murorum,Lathyrus niger, Tanacetum corymbo-sum, Lithospermum purpureocoeruleum,Lychnis coronaria, Polygonatum latifolium,Sedum maximum, Veronica chamaedris,V. officinalis, Verbascum phlomoides, Violahirta, Vincetoxicum hirundinaria º.a

Literaturã selectivã: Popescu et al. 1989;Pop et al. 2000; Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4154Pãduri danubian-balcanice degârniþã (Quercus frainetto) cuFestuca heterophylla

Rãspândire: în Câmpia Dunãrii ºi încâmpiile ºi dealurile joase din sudulBanatului, în zona pãdurilor de stejari,subzona pãdurilor de stejari termofili.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9280 Quercus frainettowoodsEMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.76814 Danubian-balcanicFestuca heterophylla forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Quercetum frainettoPãun 1964Tipuri de ecosisteme: 7535 Gârniþet cuGenista-Festuca heterophylla, 7514Gârniþet cu Glecoma-Geum.

Pãdure danubian-balcanicã de cer ºi gârniþã cu Crocus flavus

Page 220: Habitatele Din Romania

227

2.4. Pãduri (4)

Suprafeþe: circa 27.000 ha concentratemai ales în jud. Argeº, Olt, Vâlcea, Dolj,Gorj, Mehedinþi, Caraº Severin.

Staþiuni: Altitudini: 100–300 m. Clima: T = 11–100C, P = 550–650 mm. Relief:câmpii înalte, platouri mai drenate, versanþislab-mediu înclinaþi cu diferite expoziþii.Roci: depozite luto-argiloase. Soluri: de tippreluvosol, luvosol, profunde, luto-argiloase,decarbonatate, slab-mediu acide, mezo-bazice, hidric echilibrate, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene balcanice ºi continentale. Stratularborilor, compus, în etajul superior, exclu-siv din gârniþã (Quercus frainetto) sau cupuþine exemplare de cer (Q. cerris), gorun(Q. petraea ssp. polycarpa), stejar peduncu-lat (Q. robur), tei (Tilia tomentosa), chiarfag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca), iarîn etajul inferior arþar tãtãrãsc (Acer tatari-cum), ulm (Ulmus minor, U. procera),jugastru (Acer campestre), pãr pãdureþ(Pyrus pyraster), mojdrean (Fraxinusornus); are acoperire de 60–80% ºiînãlþimi de 18–23 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, dezvoltat neuniform compusdin Crataegus monogyna, Ligustrumvulgare, Evonymus europaeus, E. verru-cosus, Rhamnus tinctoria, Cornus mas.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, dominatde Festuca heterophylla, Glechoma hirsuta,Geum urbanum.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus frainetto. Specii caracteristice: – .Alte specii importante: Astragalus glycy-phyllos, Betonica officinalis, Brachypodiumsylvaticum, Cytisus hirsutus, Campanulapersicifolia, Calamagrostis epigeios,Digitalis grandiflora, Dactylis polygama,Genista tinctoria, Galium mollugo, Hiera-

cium umbellatum, Helleborus odorus,Hypericum perforatum, Lathyrus venetus,L. niger, Lychnis coronaria, Tanacetumcorymbosum, Polygonatum latifolium,Potentilla micranthos, Sedum maximum,Veronica officinalis, V. chamaedris, Violahirta, V. suavis º.a.

Literaturã selectivã: Pãun 1966; Doniþãet al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4155Pãduri danubian-balcanice degârniþã (Quercus frainetto) ºi cer(Q. cerris) cu Carex praecox

Rãspândire: în câmpiile înalte din sudulRomâniei (Gãvanu-Burdea, Boian,Romanaþi, Podiºul Bãlãciþei), în zonapãdurilor de stejar, subzona pãdurilor destejari termofili.

Suprafeþe: circa 17.000 ha, exclusiv însudul României.

Staþiuni: Altitudini: 100–300 m. Clima: T = 10–10,50C, P = 500–600 mm. Relief:câmpii plane sau cu uºoare depresiuni, pla-

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9280 Quercus frainettowoodsEMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.7692 Getic early sedge Q. frainetto forestEUNIS: G1.7692 Getic early sedge Q. frainetto forestAsociaþii vegetale: Quercetum frainettoPãun 1964Tipuri de ecosisteme: 7532 Gârniþet cuPoa-Carex praecox.

Page 221: Habitatele Din Romania

228

2.4. Pãduri (4)

touri. Roci: argile, luturi prãfoase. Soluri:de tip alosol, planosol, vertosol, profunde,argiloase, slab-mediu acide, mezobazice,cu umiditate puternic alternantã (primãvaraºi dupã ploi ude, vara uscate, crãpateadânc), mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene balcanice ºi continentale. Stratularborilor, compus, în etajul superior, exclu-siv din gârniþã (Quercus frainetto) sau cupuþin amestec de cer (Quercus cerris),gorun (Q. petraea ssp. polycarpa), iar înetajul inferior rar arþar tãtãrãsc (Acer tatari-cum), jugastru (Acer campestre), pãrpãdureþ (Pyrus pyraster), are acoperirede 70–90% ºi înãlþimi de 17–20 m la 100de ani. Stratul arbuºtilor, slab dezvoltat,compus din Crataegus monogyna,Ligustrum vulgare, Evonymus verrucosus.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, dominatde speciile Carex praecox, Poa angustifolia.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus frainetto. Specii caracteristice:Carex praecox. Alte specii importante: înflora vernalã doar Scilla bifolia în flora esti-valã Asparagus tenuifolius, Brachypodiumsylvaticum, Carex caryophillea, Carexspicata, Calamagrostis epigeios, Dactylispolygama, Fragaria viridis, Galium mollugo,G. pseudoaristatum, Genista tinctoria,Glechoma hirsuta, Tanacetum corymbo-sum, Lathyrus niger, Lychnis coronaria,Polygonatum latifolium, Potentilla micrantha,Sedum cepaea, Vincetoxicum hirundinaria,Viola hirta, º.a.

Literaturã selectivã: Pãun 1966; Popescuet al. 1981; Doniþã et al. 1990; Ivan et al.1992.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4156Pãduri danubian-balcanice destejar brumãriu (Quercuspedunculiflora), cer (Q. cerris),gârniþã (Q. frainetto)(stejar pufos – Q. pubescens) cuAcer tataricum

Rãspândire: în centrul ºi vestul CâmpieiDunãrii, în zona de silvostepã, subzonasilvostepei cu pãduri termofile.

Suprafeþe: circa 16.000 ha, toate în sudulRomâniei.

Staþiuni: Altitudini: 20–100 m. Clima: T = 11,5–100C, P = 450–500 mm. Relief:câmpie planã sau cu mici depresiuni, vãilargi. Roci: depozite loessoide. Soluri: de tip faeoziom, profunde, neutre, euba-zice, hidric deficitare în timpul verii,eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene, submediteraneene ºi cauca-ziene. Stratul arborilor, compus, în etajulsuperior, din stejar brumãriu (Quercuspedunculiflora), în amestec cu cer (Quercuscerris), stejar pufos (Q. pubescens), uneoriºi gârniþa (Q. frainetto), iar în etajul inferiorulm (Ulmus minor, U. procera), arþar

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91I0*Euro-Siberian steppicwoods with Quercus spp.EMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.76223 Pontic Acer tataricum-Q. pedunculiflora-Q. cerris steppe woodsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Quercetumpedunculiflorae-cerris Morariu 1944Tipuri de ecosisteme: 7614 Stejãret debrumãriu-cer-gârniþã cu arþar tãtãrãsc ºiLithospermum.

Page 222: Habitatele Din Romania

229

2.4. Pãduri (4)

tãtãrãsc (Acer tataricum), jugastru (Acercampestre), pãr pãdureþ (Pyrus pyraster),mojdrean (Fraxinus ornus); are acoperirevariabilã, de la rariºte (30–50%) pânã lapãdure încheiatã (70–80%) ºi înãlþimi de10–16 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,puternic dezvoltat, compus din Crataegusmonogyna, C. pentagyna, Prunus spinosa,Rosa canina, Cornus mas, Evonymusverrucosus, E. europaeus, Rhamnuscatharticus, Ligustrum vulgare, Viburnumlantana, Cotinus coggygria, uneori desi-ºuri de Prunus fruticosa ºi P. tenella.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, dominatde Lithospermum purpurocoeruleum,Geum urbanum, Glechoma hirsuta, iar înpoieni de Festuca valesiaca, Stipa capi-llata, Chrysopogon gryllus.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus pedunculiflora, Quercus cerris,Quercus pubescens. Specii caracte-ristice: – . Alte specii importante: Asparagustenuifolius, A. officinalis, A. verticillatus,Betonica officinalis, Brachypodium sylva-ticum, Carex michelii, Coronilla varia,Dictamnus albus, Dactylis polygama, D.glomerata, Euphorbia polychroma, Fra-garia viridis, Filipendula vulgaris, Festucarupicola, Galium verum, Inula hirta, Tana-cetum corymbosum, Melica altissima,Nepeta panonica, Poa angustifolia,Potentilla argentea, Polygonatum latifo-lium, Paeonia peregrina (numai în estulteritoriului), Sedum maximum, Thalictrumminus, Teucrium chamaedris, Trifoliumalpestre, Vicia tenuifolia, Vincetoxicumhirundinaria, Viola hirta º.a.

Literaturã selectivã: Morariu 1944; Doniþãet al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4157Pãduri-rariºti danubian-vest-pontice de stejar brumãriu(Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum

Rãspândire: în estul Câmpiei Dunãrii, înDobrogea ºi sudul Moldovei, în zona desilvostepã, subzona silvostepei cu pãduride stejari termofili.

Suprafeþe: circa 49.000 ha din care31.000 ha în Câmpia Dunãrii, restul însudul Moldovei ºi în Dobrogea.

Staþiuni: Altitudini 15–200 m. Clima: T = 11–100C, P = 400–450 mm. Relief:câmpii plane sau cu depresiuni puþinadânci, în Dobrogea, vãi late, platouri, în Moldova de sud. Roci: depoziteloessoide. Soluri: de tip faeoziom (cerno-ziom cambic), profunde, bogate în humus,slab acide, eubazice, hidric deficitare întimpul verii, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene submediteranene ºi continentaledar ºi caucaziene. Stratul arborilor, deregulã, poienit, compus în etajul superiordin stejar brumãriu (Quercus peduncu-liflora) exclusiv sau cu puþin amestec de

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91I0*Euro-Siberian steppicwoods with Quercus spp.EMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.76221 Pontic A. tataricum –Q. pedunculiflora steppe woodsEUNIS: G1.7A12 Tartar maple steppeoak woods G1.7A12 Tartar maple steppeoak woodsAsociaþii vegetale: Quercetumpedunculiflorae Borza 1937Tipuri de ecosisteme: 8114 Stejãret de bru-mãriu cu arþar tãtãrãsc cu Glechoma-Geum.

Page 223: Habitatele Din Romania

230

2.4. Pãduri (4)

stejar pufos (Q. pubescens), iar în etajulinferior arþar tãtãrãsc (Acer tataricum)dominant, jugastru (Acer campestre), ulmi(Ulmus minor, U. procera), pãr (Pyruspyraster), în Dobrogea ºi Pyrus elaeagri-folia; are acoperire de 40–70% ºi înãlþimide 15–22 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,de regulã, puternic dezvoltat, compusCrataegus monogyna, Prunus spinosa,Viburnum lantana, Rhamnus cathartica,Ligustrum vulgare, Evonymus verrucosus,E. europaeus, Rosa canina, Sambucusnigra, local Cotinus coggygria; în poienipot apãrea pâlcuri de Prunus fruticosa, P. tenella. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,constituit atât din specii de pãdure (fiindfrecvente Geum urbanum, Glecomahirsuta), cât ºi din specii de stepã în poie-nile mai mari.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus pedunculiflora, Acer tataricum.Specii caracteristice: Doronicum hunga-ricum. Alte specii importante: de pãdure:Asparagus tenuifolius, A. verticillatus,Brachypodium sylvaticum, Carex michelli,C. tomentosa, Dactylis polygama, Paeoniaperegrina (în Dobrogea ºi Moldova desud): Polygonatum latifolium, Pulmonariamollis, Vincetoxicum hirundinaria, Veratrumnigrum, Viola hirta, V. jordanii, V. suavis;de pajiºte stepicã: Ajuga laxmanni,Achillea neilreichii, Asperula cynanchica,Centaurea stenolepis, Chrysopogon gryllus,Festuca rupicola, F. valesiaca, Fragariaviridis, Filipendula vulgaris, Koeleria pyra-midata, Phlomis tuberosa, Poa angusti-folia, Stipa joannis, S. capillata, S. pulche-rrima, Teucrium chamaedris, Vinca herba-cea, Viola suavis, V. hirta º.a.

Literaturã selectivã: Borza 1937; Doniþãet al. 1990; Ivan et al. 1992.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4158Pãduri danubian-vest-ponticemixte de stejar brumãriu (Quercuspedunculiflora) ºi tei argintiu(Tilia tomentosa) cu Viola jordanii

Rãspândire: numai în câmpiile ºi podi-ºurile din sud-estul României (CâmpiaDunãrii, Podiºul Dobrogei, Moldova desud), la limita interioarã a zonei de silvo-stepã, subzona silvostepei cu pãduri destejari termofili.

Suprafeþe: reduse, circa 3.000 ha.

Staþiuni: Altitudini: 150–400 m. Clima: T = 10,5–90C, P = 450–600 mm. Relief:versanþi slab înclinaþi, umbriþi, origini devãi largi, platouri. Roci: straturi groase deloess. Soluri: de tip faeziom, profunde-mijlociu profunde, bogate în humus,eubazice, hidric deficitare, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene submediteraneene ºi conti-nentale, dar ºi caucaziene. Stratul arborilor,compus din stejar brumãriu (Quercuspedunculiflora), tei argintiu (Tilia tomentosa),arþar tãtãrãsc (Acer tataricum), mojdrean(Fraxinus ornus), cãrpiniþã (Carpinusorientalis), cu exemplare de Acer campestre,Fraxinus excelsior, Sorbus torminalis,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91I0*Euro-Siberian steppicwoods with Quercus spp.EMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.76833 Dobrogean Q. peduncu-liflora lime – oriental hornbeam forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Querco pedunculiflorae-Tilietum tomentosae Doniþã 1970Tipuri de ecosisteme: 8211 ªleau destejar brumãriu-tei-cãrpiniþã cuLithospernum, 8214 ªleau de stejar bru-mãriu-tei argintiu-carpen cu Glecoma-Geum.

Page 224: Habitatele Din Romania

Ulmus procera ºi rar Carpinus betulus;are acoperire de 40–60% ºi înãlþimi de15–17 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilorde regulã bine dezvoltat (acoperire20–60%) ºi compus din Cornus mas,Crataegus monogyna, Corylus avellana,Ligustrum vulgare, Evonymus europaeusº.a. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,dezvoltat variabil, are în sinuzia vernalãspecii sudice (Arum orientalis, Myrroidesnodosa, Paeonia peregrina, Ornithogalumfimbriatum), iar cea de varã, pe lângãgraminee, unele specii mezofile (Pulmo-naria obscura, Viola reichenbachiana etc.).

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Quercus pedunculiflora, Tiliatomentosa. Specii caracteristice: – . Altespecii importante: Asparagus tenuifolius,Brachypodium sylvaticum, Bupleurumpraealtum, Clematis vitalba, Dactylispolygama, Geum urbanum, Lithospermumpurpurocoeruleum, Veratrum nigrum,Verbascum phoeniceum, Vincetoxicumhirundinaria, Viola jordanii, V. hirta, Bromusbenekeni º.a.

Literaturã selectivã: Dihoru ºi Doniþã 1970.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4159Pãduri ºi rariºti danubiene destejar brumãriu (Quercuspedunculiflora) ºi stejarpedunculat (Q. robur) cu Tulipabibersteiniana

Rãspândire: în câmpiile ºi dealurile joasedin sudul Moldovei ºi estul Munteniei, înzona de silvostepã, subzona silvostepeicu pãduri de stejari termofili.

Suprafeþe: restrânse, câteva sute de ha.

Staþiuni: Altitudini 50–200 m. Climã: T = 11–100C, P = 450–475 mm. Relief:câmpie planã sau cu mici depresiuni, vãilargi. Roci: depozite loessoide fine. Soluri:de tip faeoziom, profunde, luto-argiloase,slab acide, eubazice, hidric deficitare întimpul verii, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate din speciieuropene nemorale, caucaziene ºi conti-nentale. Stratul arborilor, compus în etajulsuperior din stejar brumãriu ºi stejarpedunculat (Quercus robur, Q. peduncu-liflora), iar în etajul inferior, arþar tãtãrãsc(Acer tataricum), ulm (Ulmus minor, U. procera), pãr pãdureþ (Pyrus pyraster),jugastru (Acer campestre); are acoperirevariabilã, în rariºte 20–40%, în pãdure60–80% ºi înãlþimi de 10–18 m la 100 deani. Stratul arbuºtilor bine dezvoltat, compusdin Crataegus monogyna, Prunus spinosa,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91I0*Euro-Siberian steppicwoods with Quercus spp.EMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.7A228. Danubian Q. pedunculiflora-Q. robur steppe woodsEUNIS: –Asociaþii vegetale: –Tipuri de ecosisteme: 8314 Stejãret depedunculat ºi brumãriu cu Glechoma-Geum.

231

2.4. Pãduri (4)

Page 225: Habitatele Din Romania

232

2.4. Pãduri (4)

Rhamnus cathartica, Evonymus euro-paeus, E. verrucosus, Ligustrum vulgare,Sambucus nigra, uneori Cornus mas.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, avândsub masiv ca specii frecvente, Glechomahirsuta, Geum urbanum ºi Lithospermumpurpurocoeruleum, iar în poieni petecede pajiºti stepice cu Festuca valesiaca,Stipa pennata, Phlomis tuberosa, Campa-nula sibirica.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus robur, Q. pedunculiflora. Speciicaracteristice: Tulipa bibersteiniana. Altespecii importante: sub pãdure: Ajugalaxmani, Arum orientale, Asparagus tenuifo-lius, Brachypodium sylvaticum, Betonicaofficinalis, Carex michelii, Dactylis polygama,D. glomerata, Doronicum hungaricum,Fragaria viridis, Heracleum sphondylium,Poa angustifolia, Polygonatum latifolium,Vincetoxicum hirundinaria, Viola hirta º.a.

Literaturã selectivã: Dobrescu et al. 1969;Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4160Pãduri-rariºti dacice de stejarpufos (Quercus pubescens) cuLithospermum purpurocoeruleum

Rãspândire: insular în dealurile ºi munþiijoºi din vestul ºi centrul României (MunþiiApuseni, Podiºul Târnavelor, PodiºulSecaºelor), în etajul nemoral, ambelesubetaje.

Suprafeþe: circa 1.000 ha în vestul ºicentrul României.

Staþiuni: Altitudini 400–1200 m. Clima: T = 8–4,50C, P = 650–900 mm. Relief:versanþi repezi cu expoziþii sudice, adeseacu roca la suprafaþã. Roci: calcaroase.Soluri: de tip rendzinã, superficiale pânãla mijlociu profunde scheletice, eubazice,hidric deficitare în timpul verii, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de spe-cii submediteraneene. Stratul arborilor,compus din stejari pufoºi (în specialQuercus pubescens, dar pe alocuri ºi Q. virgiliana), exclusiv sau cu puþin amestecde gorun (Q. petraea ssp. polycarpa), stejarpedunculat (Q. robur), arþar tãtãrãsc (Acertataricum), pãr pãdureþ (Pyrus pyraster),uneori cer (Q. cerris); are acoperireredusã (20–40%) în rariºte, 40–60% înpãdure ºi înãlþimi de 6–12 m la 100 deani. Stratul arbuºtilor, dezvoltat în grupealternând cu porþiuni de pajiºte, compusdin Cornus mas, C. sanguinea, Corylusavellana, Ligustrum vulgare, Crataegusmonogyna, Evonymus verrucosus, Prunusspinosa, Ramnus cathartica, Viburnumlantana, local Sorbus cretica, S. dacica,Rosa canina. Stratul ierburilor ºi subarbuºti-lor, constituit din specii de pãdure dar ºide pajiºte stepicã (Stipa sp., Carex humilis).

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus pubescens. Specii caracteristice:Carex humilis. Alte specii importante:Adonis vernalis, Allium montanum, Anthe-

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91H0 Pannonian woodswith Q. pubescensEMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.7373 Intra-Carpathian insularQuercus virgiliana woodsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Lithospermo-Quercetumauct. rom.Tipuri de ecosisteme: –

Page 226: Habitatele Din Romania

233

2.4. Pãduri (4)

ricum ramosum, Astragalus glycyphyllos,Brachypodium pinnatum, Calaminthaacinos, Dactylis glomerata, Dictamnusalbus, Doricnium herbaceum, Festucarupicola, Fragaria viridis, Galium verum,Galium mollugo, Iris pumila, I. ruthenica,Inula ensifolia, Leucanthemum corymbo-sum, Lathyrus niger, Linum flavum, Poaangustifolia, Pulmonaria molissima, Pulsa-tilla montana, Polygonatum odoratum,Trifolium alpestre, T. montanum, Sedummaximum, Seseli gracile, Stachys recta,Serratula tinctoria, Verbascum phlomoides,Vincetoxicum hirundinaria º.a.

Literaturã selectivã: Gergely 1960, 1962.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4161Pãduri-rariºti vest-pontice de stejarpufos (Quercus pubescens) cuGalium dasypodum

Rãspândire: numai în sud-estul României(Dobrogea, Moldova de sud), în zona desilvostepã, subzona silvostepei cu pãduride stejari termofili.

Suprafeþe: restrânse, circa 8.000 ha.

Staþiuni: Altitudine 100–200 m. Clima: T = 10,5–100C, P = 450–500 mm. Relief:versanþi cu înclinãri diferite, în generalmici, însoriþi, platouri. Roci: în generalcalcaroase, uneori ºi vulcanice sau ºisturiverzi. Soluri: de tip rendzinã, superficiale,semischeletice, bogate în humus, euba-zice, hidric puternic deficitare, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciisubmediteraneene. Stratul arborilor,compus, exclusiv, din stejar pufos (Quercuspubescens) sau cu rare exemplare dePyrus pyraster, P. elaeagrifolia, Fraxinusornus, Sorbus domestica, are acoperireredusã (20–50%) ºi înãlþimi de 8–10 m la100 de ani; frecvent este poienit, cu aso-ciaþii stepice în poieni. Stratul arbuºtilor,întotdeauna puternic dezvoltat, compusaproape exclusiv din Cotinus coggygria,cu acoperire pânã la 100%, dar local cupâlcuri mai înalte de Prunus spinosa ºiCrataegus monogyna. Stratul ierburilorºi subarbuºtilor, dezvoltat variabil, înfuncþie de acoperirea stratului arbuºtilor,compus din specii xerofile, sudice, pânãla începutul verii Paeonia peregrina, Vera-trum nigrum, vara Lithospermum purpuro-coeruleum, Asparagus verticillatus, Galiumdasypodum, Carex michelii.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus pubescens, Cotinus coggygria.Specii caracteristice: Galium dasypodum.Alte specii importante: Asparagus tenuifo-lius, Filipendula vulgaris, Lathyrus niger,Piptatherum virescens, Thalictrum minus,Vicia tenuifolia, Vinca herbacea, Vinceto-xicum hirundinaria, Bromus inermis º.a.

Literaturã selectivã: Dihoru et Doniþã 1970.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91AA Eastern white oakwoodsEMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.73724 Moesian Galiumdasypodium white oak woodsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Galio dasypodi-Quercetum pubescentis Doniþã 1970Tipuri de ecosisteme: 8771 Stejãret depufos cu scumpie cu Lithospermum.

Page 227: Habitatele Din Romania

234

2.4. Pãduri (4)

R4162Pãduri vest-pontice mixte destejar pufos (Quercus pubescens)cu Paeonia peregrina

Rãspândire: în Dobrogea, în etajul pãdu-rilor submediteraneene.

Suprafeþe: circa 6.000 ha.

Staþiuni: Altitidini: 100–250 m. Climã: T = 10,5–100C, P = 450–500 mm. Relief:platouri, versanþi slab înclinaþi, mai alesînsoriþi; în silvostepã extrazonal pe versanþiumbriþi. Roci: calcaroase ºi loess. Soluri:de tip rendzinã sau maroniu de pãdure,mijlociu profunde, scheletice, eubazice,hidric deficitare, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate dinspecii submediteranene. Stratul arborilor,compus din stejar pufos (Q. pubescens),sub care se gãseºte un etaj compact dinmojdrean (Fraxinus ornus) ºi cãrpiniþã(Carpinus orientalis), cu rare exemplarede tei (Tilia tomentosa), Acer campestre,Pyrus pyraster; are acoperire de 90–100%ºi înãlþimi de 10–12 m la 100 de ani. Stra-tul arbuºtilor bine dezvoltat (acoperire20–40%), format din Cornus mas, Crataegusmonogyna, Cotinus coggygria º.a. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor, foarte slabdezvoltat din cauza umbrei, constituit din

specii sudice (Paeonia peregrina,Lithospermum purpurocoeruleum, Carexhallerana, Piptatherum virescens º.a.).

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus pubescens, Fraxinus ornus,Carpinus orientalis. Specii caracteristice:Paeonia peregrina. Alte specii importante:Asparagus tenuifolius, A. verticillatus,Brachypodium sylvaticum, Carex michelii,Dactylis polygama, Geum urbanum, Fra-garia viridis, Tanacetum corymbosum,Melica uniflora, Mercurialis ovata, Poanemoralis, Polygonatum latifolium, Teu-crium chamaedris, Thlaspi perfoliatum,Veratrum nigrum, Vincetoxicum hirundi-naria, Vinca herbacea º.a.

Literaturã selectivã: Dihoru et Doniþã1970; Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4163Pãduri-rariºti balcanice de stejarpufos (Quercus pubescens) cuEchinops banaticus

Rãspândire: Defileul Dunãrii, în etajulnemoral, subetajul pãdurilor de gorun ºide amestec de gorun.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !41.7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.73726 Moesian Echinops-white oak woodsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Echinopo banatici-Quercetum pubescentis, Boºcaiu et al.1971. Cotino-Quercetum pubescentis Zol.et al. 1958, Acantho-Quercetumpubescentis Jakucs et Fekete 1958.Tipuri de ecosisteme: –

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91AA Eastern white oakwoodsEMERALD: !41,7 Thermophilous andsupra-Mediterranean oak woodsCORINE: –PAL.HAB: 41.73723 Moesian Paeoniaperegrina white oak woodsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Paeonio peregrinae-Carpinetum orientalis Doniþã 1970Tipuri de ecosisteme: 8271 Stejãret depufos cu cãrpiniþã ºi mojdrean cuMercurialis ovata.

Page 228: Habitatele Din Romania

235

2.4. Pãduri (4)

Suprafeþe: circa 1.000 ha.

Staþiuni: Altitudini: 100–200 m. Clima: T = 11,5–110C, P = 700–800 mm. Relief:versanþi în general puternic înclinaþi,stâncoºi, însoriþi. Roci: calcaroase. Soluri:de tip rendzinã ºi litosol, superficiale-mijlociu profunde, scheletice, slab acideeubazic, hidric deficitare vara, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de spe-cii submediteraneene. Stratul arborilor,compus în etajul superior din stejari pufoºi(Quercus pubescens, Q. virgiliana), cu puþingorun (Quercus petraea ssp. dalechampii,ssp. polycarpa), rar tei (Tilia tomentosa),gârniþã (Quercus frainetto), iar în etajulinferior din mojdrean (Fraxinus ornus),cãrpiniþã (Carpinus orientalis), sorb (Sorbusdomestica), are acoperire variabilã, derariºte (20–30%) sau de pãdure (40–80%)ºi înãlþimi pânã la 15 m la 100 de ani.Stratul arbuºtilor, bine dezvoltat, compusdin Cornus mas, Crataegus monogyna,Cotinus coggygria, Syringa vulgaris,Evonymus verrucosus, º.a. Stratul ierbu-rilor ºi subarbuºtilor, bogat în speciisubmediteraneene.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Quercus pubescens, Q. virgiliana.Specii caracteristice: Echinops bana-ticus, Acanthus longifolius. Alte speciiimportante: Achillea coarctata, Carexhallerana, Carduus candicans, Coronillaelegans, Dictamnus albus, Fragaria viridis,Geranium sanguineum, Hypericumperforatum, Laser trilobum, Lithospermumpurpurocoeruleum, Tanacetum corymbo-sum, Orchis simia, Potentilla micrantha,Polygonatum latifolium, Tamus commu-nis, Vincetoxicum hirundinaria º.a.

Literaturã selectivã: Jakucs 1961; Roman1974; Boºcaiu et al. 1971.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4164Pãduri balcanice de nuc (Junglansregia) ºi sâmbovinã (Celtis australis)cu Scutellaria pichleri

Rãspândire: în sudul Podiºului Mehedinþiºi în Defileul Dunãrii, în etajul nemoral,subetajul pãdurilor de gorun ºi de amesteccu gorun.

Suprafeþe: foarte restrânse, câteva zecide ha.

Staþiuni: Altitudini: 100–300 m. Climã: T = 11,5–10,50C, P = 750–800 mm. Relief:bolovãniºuri la baza pereþilor stâncoºi ºia versanþilor abrupþi. Roci: calcare. Soluri:de tip litosol, rendzinã, superficiale, sche-letice, eubazice, hidric optimale, eutro-fice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene submediteranene ºi cauca-ziene. Stratul arborilor, compus în etajulsuperior din sâmbovinã (Celtis australis)ºi nuc (Junglans regia), cu puþin amestecde tei (Tilia tomentosa, Tilia cordata), ulm(Ulmus minor), gorun (Quercus petraeassp. dalechampii), iar în etajul inferior, viºinturcesc (Prunus mahaleb), mojdrean(Fraxinus ornus), cãrpiniþã (Carpinusorientalis), carpen (Carpinus betulus),jugastru (Acer campestre); are acoperirede 70–90% ºi înãlþimi de 18–25 m la 100de ani. Stratul arbuºtilor, bine dezvoltat,

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 44.693 Balcanic Juglans – Celtisriverine forestEUNIS: G1.7C5 Celtis australis woodsAsociaþii vegetale: Celto-Juglandetumregiae Jov 1957 em Roman 1974Tipuri de ecosisteme: –

Page 229: Habitatele Din Romania

compus din Cornus mas, Syringa vulga-ris, Cotinus coggygria, Rhamnus tinctoria,º.a. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,dezvoltat, cu multe specii termofile-submediteraneene.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Celtis australis, Juglans regia. Speciicaracteristice: Scutellaria pichleri. Altespecii importante: Achillea crithmifolia,Alium fuscum, Arum orientale, Acanthuslongifolius, Brachypodium sylvaticum,Calamintha vulgaris, Campanula grossekii,Leucanthemum macrophyllum, Dactylispolygama, Ferulago heuffeli, Lythospermumpurpurocoeruleum, Lunaria annua,Myrrhoides nodosa, Melica uniflora, Parie-taria officinalis, Poa nemoralis, Rubustomentosus, Ruscus hypoglossum, Tamuscommunis, Symphytum tuberosum º.a.

Literaturã selectivã: Roman 1974.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4165Pãduri-rariºti de Betula pendula

Rãspândire: Carpaþii Meridionali: depre-siuni intramontane (Mestecãniºul de laReci – jud. Covasna).

Suprafeþe: restrânse (< 100 ha).

Staþiuni: Altitudine: 490–530 m. Clima: T = 7,50C; P = 750 mm. Relief: dune denisip care alterneazã cu teren plan.Substrat: nisipuri. Soluri: psamosoluri.pH = 5,8–7,5.

Structura: Habitat primar în care stratularborilor este bine dezvoltat, având oacoperire de pânã la 75%. Stratul ierboseste reprezentat prin specii cu caractermesotrof în pãdure ºi specii caracte-ristice pentru dunele de nisip înierbate,situate în rariºtile de pãdure. Sinuziaierboasã este dominatã de Festuca rupi-cola.

Valoare conservativã: mare, habitatendemic.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Betula pendula, Agrostis capillaris (A.tenuis). Specii caracteristice: Betulapendula, Festuca rupicola, Agrostis capi-llaris (A. tenuis). Alte specii: Medicagofalcata, Centaurea apiculata ssp. spinulosa,Cruciata pedemontana, Lolium perenne,Euphorbia cyparissias, Salvia nemorosa,Potentilla cinerea, Elymus repens, Koeleriamacrantha, Linum austriacum, Dianthuscartusianorum, Genista tinctoria, Helianthe-mum nummularium, Veronica prostata,Asperula cynanchica, Achillea collina,Sedum acre, Trifolium montanum, Sedumacre, Potentilla argentea, Thymus panno-nicus, Artemisia campestris, Carex caryo-phyllea.

Literaturã selectivã: Mihãilescu S. 2004(ined.).

Redactat: Simona Mihãilescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB 1999: 41.B37 Intra-Carpathiandune oak-birch woodsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Agrostis tenuis-Betuletum verrucosae Resmeriþã 1970Tipuri de ecosisteme: –

236

2.4. Pãduri (4)

Page 230: Habitatele Din Romania

237

2.4. Pãduri (4)

Pãdure-rariºte de mesteacãn (Betula pendula)

Page 231: Habitatele Din Romania

238

2.4. Pãduri (4)

R4201Rariºti sud-est carpatice de molid (Picea abies) ºi zâmbru (Pinus cembra) cuBruckenthalia spiculifolia

Rãspândire: În Carpaþii Meridionali (MunþiiParâng, Retezat, Strei, Fãgãraº), în parteainferioarã a etajului subalpin.

Suprafeþe: reduse, de ordinul sutelor de ha.

Staþiuni: Altitudini: 1600–1900 m. Clima: T = 2–00C; P= 1300–1400 mm; Relief:versanþi puternic–mediu înclinaþi, cuexpoziþii diferite, culmi, vãi largi, glaciare.Roci: ºisturi cristaline, gneisuri. Soluri detip podzol ºi prepodzol, superficiale–mijlociuprofunde, frecvent scheletice, foarte acide,oligobazice, umede.

Structura: Fitocenoze edificate de speciiboreale ºi carpato-balcanice, oligoterme,mezofite, oligotrofe. Stratul arborilor,reprezentat prin rariºti de arbori de molid(Picea abies), mai rar zâmbru (Pinuscembra), scoruº (Sorbus aucuparia), cuacoperire redusã (sub 60%) ºi înãlþimi de10–12 m, la altitudini de 1600–1750 m ºi

din ce în ce mai mici (pânã la 1 m) sprealtitudini mari; frecvent, arbori în grupede câteva exemplare. Stratul arbuºtilor,acoperã aproape în întregime suprafaþaºi este constituit mai ales din jneapãn(Pinus mugo), ienupãr pitic (Juniperussibirica), Salix silesiaca, Alnus viridis (peversanþi umezi). Stratul ierburilor ºisubarbuºtilor, bine dezvoltat, dominat deVaccinium myrtillus, cu participarea spe-ciilor V. vitis-idaea, Bruckenthalia spicu-lifolia, Campanula abietina, Dryopterisexpansa, Deschampsia flexuosa, Huperziasellago, Homogyne alpina, Soldanellahungarica, Luzula sylvatica, Calamagrostisvillosa, Viola declinata º.a.

Rariºte de molid (Picea abies) ºi zâmbru (Pinuscembra) cu Brukenthalia spiculifolia

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9420 Alpine Larix deciduaand/or Pinus cembra forestsEMERALD: !42.35 Carpathian larch andarolla forestsCORINE: –PAL.HAB: 42.21622 Carpathian subalpineBruckenthalia spruce forestEUNIS: G3.1B62 Eastern Carpathiansubalpine spruce forestAsociaþii vegetale: Bruckenthalio-PiceetumBorhidi 1969Tipuri de ecosisteme: –

2.4.2. Pãduri temperate de conifere (42)

Page 232: Habitatele Din Romania

239

2.4. Pãduri (4)

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: specii edificatoare:Picea abies, Pinus cembra, Larix decidua(local), Pinus mugo, Juniperus sibirica.Specii caracteristice: Bruckenthalia spicu-lifolia, Saxifraga cuneifolia. Alte speciiimportante: Anthenaria dioica, Festucanigrescens, Fragaria vesca, Luzula luzu-loides, Melampyrum sylvaticum, Oxalisacetosella, Potentilla chrysocraspeda etc.

Literaturã selectivã: Borhidi 1971; Coldeaet Pop 1988; Coldea 1991.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4202Rariºti sud-est carpatice de molid (Picea abies) ºi zâmbru (Pinus cembra) cuRhododendron myrtifollium

Rãspândire: În Carpaþii Orientali (MunþiiRodnei, Suhard, Cãlimani), în parteainferioarã a etajului subalpin.

Suprafeþe: reduse, de ordinul sutelor de ha.

Staþiuni: Altitudini: 1600–1850 m. Clima: T = 3–10C, P = 1100–1200 mm. Relief:

versanþi puternic–mediu înclinaþi, culmi,vãi largi, glaciare. Roca: ºisturi cristaline,andezite. Soluri de tip podzol, prepodzol,superficiale-mijlociu profunde, frecvent sche-letice, foarte acide, oligobazice, umede.

Structura: Fitocenoze edificate de speciiboreale ºi carpato-balcanice, oligoterme,mezofite, oligotrofe. Stratul arborilor,reprezentat prin rariºti de arbori de molid(Picea abies), mai rar zâmbru (Pinuscembra), scoruº (Sorbus aucuparia), cuacoperire redusã (sub 60%) ºi înãlþimi, dela 10–12 m, la altitudini de 1600–1700 mºi din ce în ce mai mici (pânã la 1 m) sprealtitudini mari; frecvent arbori în grupe decâteva exemplare. Stratul arbuºtilor aco-perã aproape în întregime suprafaþa ºieste constituit mai ales din jneapãn (Pinusmugo), ienupãr pitic (Juniperus sibirica),cu participarea speciilor Rhododendronmyrtifollium, Lonicera caerulea, Alnus viridis(pe versanþi umezi), Salix silesiaca, Ribespetraeum. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilorconstituit mai ales din Vaccinium myrti-llus, V. vitis-idaea, V. gaultherioides,Luzula sylvatica, Calamagrostis villosa,Deschampsia flexuosa, Homogyne alpina,Soldanella hungarica, Viola declinata º.a.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies, Pinus cembra, Pinus mugo,Juniperus sibirica. Specii caracteristice:Rhododendron myrtifollium. Alte speciiimportante: Athyrium distentifolium, Campa-nula abietina, Dryopteris expansa, Huperziasellago, Luzula luzuloides, Melampyrumsylvaticum, Oxalis acetosella, Rubusidaeus º.a.

Literaturã selectivã: Coldea et. Pânzaru1986; Mititelu et al. 1986; Coldea 1991.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9420 Alpine Larix deciduaand/or Pinus cembra forestsEMERALD: !42.35 Carpathian larch andarolla forestsCORINE: –PAL.HAB: 42.21621 Carpathian subalpineRhododendron spruce forestEUNIS: G3.1B62 Eastern Carpathiansubalpine spruce forestAsociaþii vegetale: Rhododendro myrtifolii–Piceetum Coldea et Pânzaru 1986Tipuri de ecosisteme: –

Page 233: Habitatele Din Romania

240

2.4. Pãduri (4)

R4203Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Soldanella hungarica

Rãspândire: Munþii Þibleº, Rodnei,Cãlimani, Ceahlãu, Harghitei, Penteleu,Ciucaº, Bucegi, Fãgãraº, Cãpãþãnii,Parâng, Lotrului, Cindrel, ªurianu, Retezat,Þarcu, Godeanu, Vlãdeasa, în etajul boreal.

Suprafaþa ocupatã: 43.000 ha (25.000în Carpaþii Meridionali, 11.000 în

Carpaþii Orientali, 7.000 în CarpaþiiOccidentali).

Staþiuni: Altitudini: 1500–1850 m. Clima:T = 3,0–1,50C; P = 900–1400 mm. Relief:creste, culmi, versanþi puternic înclinaþi,cu diferite expoziþii. Roci: silicioase ºi calca-roase. Soluri: prepodzol, podzol, cripto-podzol, andosol, superficiale-mijlociu pro-funde, foarte acide, oligobazice, umede.

Structura: Fitocenoze edificate de speciiboreale ºi carpato-balcanice, oligoterme,mezofite, oligotrofe. Stratul arborilor, compusexclusiv din molid (Picea abies), sau cupuþin amestec de scoruº (Sorbus aucu-paria), poate avea acoperire de 100% darspre golul alpin ºi de 60–80%, situaþie încare se pot gãsi tufe de jneapãn (Pinusmugo) sau ienupãr (Juniperus communis);atinge înãlþimi de 15–20 m la 100 de ani.Stratul arbuºtilor lipseºte sau este slabdezvoltat (Sorbus aucuparia arbustiv, Loni-cera nigra, Rubus idaeus, Rosa pendulinaº.a.). Stratul ierburilor ºi subarbustiv estedominat de Oxalis acetosella ºi Vacciniumsp. Stratul muºchilor bine dezvoltat cuPolytrichum sp.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9410 Acidophilous Piceaforests of the montane to alpine levels(Vaccinio-Piceetea)EMERALD: !42.21 Alpine and Carpathiansubalpine spruce forestCORINE: –PAL.HAB: 42.21626 Carpathian subalpineSoldanella spruce forestEUNIS: G3.1B62 Eastern Carpathiansubalpine spruce forestAsociaþii vegetale: Soldanello majori-Piceetum Coldea et Wagner 1998Tipuri de ecosisteme: Tipuri de eco-sisteme: 1136 Molidiº cu Oxalis-Soldanella,1157 Molidiº cu Vaccinium-Hylocomium.

Rariºte presubalpinã de molid ºi zâmbru cu Rhododendron myrtifollium

Page 234: Habitatele Din Romania

241

2.4. Pãduri (4)

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies. Specii caracteristice: Solda-nella hungarica ssp. major. Alte speciiimportante: Athyrtium distentifolium, Cala-magrostis villosa, Deschampsia caespitosa.Dryopteris expansa, Homogyne alpina,Gymnocarpium dryopteris, Luzula luzu-loides, L. sylvatica, Rumex alpinus, Rubusidaeus, Senecio nemorensis, Viola decli-nata º.a.

Literaturã selectivã: Coldea, Wagner 1998;Bândiu, Doniþã 1988; Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4204Pãduri ºi rariºti de larice (Larixdecidua) cu Saxifraga cuneifolia

Rãspândire: în Carpaþii Orientali (masivulCeahlãu), Meridionali (masivele Ciucaº,Bucegi, Lotrului) ºi Ocidentali (Vidolm).

Suprafeþe: de ordinul câtorva mii de ha.

Staþiuni: Altitudini: 1350–1850 m (Vidolm800 m); Climã: T = 2,5–1,50C, P = 900–1200 mm. Relief: versanþi înclinaþi – foarteînclinaþi cu expoziþii diverse, creste,stâncãrii. Roci: conglomerate calcaroase,calcare. Soluri: de tip litosol, superficiale –

mijlociu profunde, scheletice, mediu-slabacide.

Structura: Fitocenoze edificate de speciiboreale montane, oligoterme, mezofile,oligotrofe. Stratul arborilor, compus dinlarice (Larix decidua) exclusiv sau cuamestec de molid (Picea abies), zâmbru(Pinus cembra), rar, brad (Abies alba), fag(Fagus sylvatica), paltin de munte (Acerpseudoplatanus), acoperire de 70–90%(pãdure) la altitudini pânã la 1600–1750 m,sau micã, de 40–60% (rariºte) la altitudinimari peste 1750 m sau pe stâncãrii; arboriiau înãlþimi de 20–28 m la 100 de ani.Stratul arbuºtilor, bine dezvoltat, compusdin Juniperus sibirica, Salix silesiaca, Ribespetraeum, Sorbus aucuparia, mai rar Pinusmugo. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,dezvoltat variabil, compus din amestecde specii acidofile (Vaccinium myrtillus,V. vitis-idaea, Deschampsia flexuosa), darºi specii de buruieniºuri montane (Adeno-styles orientalis) ºi chiar specii de mull(Asperula odorata, Lamium galeobdolon).

Valoare conservativã: foarte mare.

Pãdure de larice (Larix decidua) ºi molid (Piceaabies) cu Saxifraga cuneifolia

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9420 Alpine Larix deciduaand/or Pinus cembra forestEMERALD: !42.35 Carpathian larch andarolla forestCORINE: –PAL.HAB: 42.3531 Eastern Carpathianlarch forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Saxifrago cuneifolii –Laricetum (Beldie 1967) Coldea 1991Tipuri de ecosisteme: 1454 Lariceto –molidiº cu Calamagrostis – Luzula, 1656Laricet presubalpin cu Vaccinium.

Page 235: Habitatele Din Romania

242

2.4. Pãduri (4)

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Larix decidua. Specii caracte-ristice: Saxifraga cuneifolia. Alte speciiimportante: Aquilegia transsilvanica,Athyrium distentifolium, Calamagrostisarundinacea, Campanula abietina, Carduuspersonata, Chrysanthemum rotundifolium,Dryopteris carthusianorum, Fragaria vesca,Homogyne alpina, Luzula luzuloides, L. sylvatica, Melampyrum sylvaticum,Moneses uniflora, Oxalis acetosella,Phleum alpinum, Poa nemoralis, Ranuncu-lus carpaticus, Rubus idaeus, Soldanellahungarica, Valeriana montana º.a. Stratulmuºchilor bine dezvoltat sub masiv, cuDicranum scoparium, Hylocomiumsplendens, Plagiochila asplenioides, Rhiti-diadelphus triquetrus º.a.

Literaturã selectivã: Beldie 1967; Coldea1991.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4205Pãduri sud-est carpatice de molid(Picea abies) cu Oxalis acetosella

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti, înetajul boreal.

Suprafeþe: circa 285.000 ha, din care220.000 în Carpaþii Orientali, 40.000 înCarpaþii Meridionali ºi 25.000 în CarpaþiiOccidentali.

Staþiuni: Altitudini: 1000–1300 m în CarpaþiOrientali, 1400–1600 m în CarpaþiiMeridionali. Climã: T = 3,0–5,00C,P = 900–950 mm în nord ºi 1000–1200 mmîn sud. Relief: versanþi cu înclinãri slabe-moderate pânã la puternice, cu expoziþiidiferite, coame. Roci: fliº marno-gresos,conglomerate, gresii calcaroase, ande-zite, tufuri andezitice, mai rar ºisturi sili-cioase. Soluri: districambisol (brun acid),Luvisol (brun luvic), andosol, profunde,acide-slab acide, mezobazice, umede.

Structura: Fitocenoze edificate de speciiboreale ºi carpatice, oligoterme, mezofite,mezo-eutrofe. Stratul arborilor, compusexclusiv din molid (Picea abies), sau curare exemplare de brad (Abies alba),paltin de munte (Acer pseudoplatanus),ulm de munte (Ulmus glabra), fag (Fagussylvatica), are acoperire mare (80–100%)ºi înãlþimi de 25–40 m. Stratul arbuºtilor,slab dezvoltat – exemplare rare de scoruº(Sorbus aucuparia), Sambucus racemosa,

Pãdure de molid (Picea abies) ºi brad (Abies alba)cu Oxalis acetosella

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9410 Acidophilous Piceaforests of the montane to alpine levels(Vaccinio-Piceetea)EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 42.21627 Carpathian Oxalisspruce forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Hieracio rotundati –Piceetum oxalidosum Pawl et Br. Bl. 1939Tipuri de ecosisteme: 1226 Molidiº cuOxalis-Dentaria-Asperula.

Page 236: Habitatele Din Romania

243

2.4. Pãduri (4)

Ribes petraeum, Lonicera nigra, Daphnemezereum, Rubus idaeus, Spiraea cha-maedrifolia etc. Stratul ierburilor ºi sub-arbuºtilor, neuniform, dezvoltat în pete,cu Oxalis acetosella, Dentaria glandu-losa, local cu Galium odoratum sau Cala-magrostis arundinacea.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies. Specii caracteristice: Hiera-cium rotundatum. Alte specii: Athyriumfilix-femina, Campanula abietina, Dryopte-ris filix-mas, Fragaria vesca, Lamiumgaleobdolon, Gentiana asclepiadea,Homogyne alpina, Luzula luzuloides,Mercurialis perennis, Rubus hirtus,Soldanella hungarica.

Literaturã selectivã: Coldea 1991; Doniþãet al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4206Pãduri sud-est carpatice de molid(Picea abies) ºi brad (Abies alba)cu Hieracium rotundatum

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,în etajul boreal.

Suprafeþe: circa 88.000 ha, mai frecventîn Carpaþii Meridionali (42.000 ha) ºiOrientali (31.000 ha), suprafeþe mai reduseîn Carpaþii Occidentali (15.000 ha).

Staþiuni: Altitudini: 1200–1600 m. Climã: T = 4,5–1,50C, P = 900–1000 mm în nord,1200–1400 mm în sud. Relief: creste, culmi,versanþi puternic înclinaþi, cu expoziþii dife-rite. Roci: silicioase. Soluri: prepodzol,podzol, criptopodzol, superficiale, sche-letice, puternic acide, oligobazice, umede.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene boreale ºi carpatice, oligoterme,mezofite, oligotrofe. Stratul arborilor,compus exclusiv din molid (Picea abies)sau, la altitudini mai mici, cu amestec debrad (Abies alba), scoruº (Sorbus aucu-paria); are acoperire mai redusã (50–80%),înãlþimi de 22–30 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor lipseºte sau este slab dezvoltat(exemplare rare de Sambucus racemosa,Lonicera nigra, Spiraea chamaedrifoliaetc.). Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,puternic dezvoltat, mai ales în golurile dinarboret, dominat de specii de Calama-grostis. Stratul muºchilor cu dezvoltarevariabilã este de tip Polytrichum.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies ºi Albies alba. Specii caracte-ristice: Hieracium rotundatum ºi speciilesubalianþei Soldanello–Picenion (Solda-nella hungarica ssp. major, Silene heuffeli).Alte specii importante: Athyrium filix-femina, Calamagrostis villosa, C. arundi-nacea, Campanula abietina, Deschampsiaflexuosa, Dryopteris filix-mas, Fragariavesca, Gentiana asclepiadea, Homogynealpina, Huperzia sellago, Luzula luzuloides,L. sylvatica, Lycopodium annotinum,Moneses uniflora, Oxalis acetosella,Polygonatum verticillatum, Senecionemorensis, Stellaria nemorum, Vacci-nium myrtillus (local poate deveni domi-nantã).

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9410 Acidophilous Piceaforests of the montane to alpine levels(Vaccinio-Piceetea)EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 42.21623 Carpathian highmontane Hieracium spruce forestEUNIS: G3.1B1 Bilberry spruce forestAsociaþii vegetale: Hieracio rotundato –Piceetum Pawl. et Br. Bl. 1939Tipuri de ecosisteme: 1234 Molidiº cuCalmagrostis – Luzula, 1256 Molidiº cuVaccinium, 3256 Molideto–brãdet cuCalamagrostis – Luzula.

Page 237: Habitatele Din Romania

244

2.4. Pãduri (4)

Literaturã selectivã: Coldea 1991; Doniþãet al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4207Pãduri sud-est carpatice de molid(Picea abies) ºi brad (Abies alba)cu Hylocomium splendens

Rãspândire: În toþi Carpaþii româneºti,în etajul boreal, mai frecvent în CarpaþiiOrientali, în partea inferioarã ºi mijlocie aetajului, mai putin frecvent în ceilalþi munþi,în partea mijlocie ºi superioarã a etajului.

Suprafeþe: circa 72.000 ha din care39.000 în Carpaþii Orientali, 32.000 ha înCarpaþii Meridionali, 1.000 ha în CarpaþiiOccidentali.

Staþiuni: Altitudini: 1000–1300 m în nord,1400–1800 m în sud. Climã: T = 4,4–3,50C,P = 900–950 mm în nord, 1000–1200 m însud. Relief: versanþi slab – mediu înclinaþi,mai frecvent umbriþi. Roci: ºiºturi crista-line, gresii silicioase, roci euptive acide ºiintermediare, mai rar fliº. Soluri: pre-podzoluri ºi podzoluri cu moder, uºoare,profunde – mijlociu profunde, slab pânã lasemischeletice, mezo-oligobazice, umede.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene boreale, oligoterme, mezofile-higrofile, oligotrofe. Stratul arborilor,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9410 Acidophilous Piceaforests of the montane to alpine levels(Vaccinio – Piceetea)EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 42.21627 Carpathian Hylocomiumspruce forestEUNIS: G3.1B1 Bilberry spruce forestAsociaþii vegetale: Hieracio rotundati –Piceetum hylocomiosum Pawl. et Br. Bl. 1939Tipuri de ecosisteme: 1247 Molidiº cuHylocomium, 2247 Molideto – brãdet cuHylocomium.

Pãdure de molid (Picea abies) cu muºchi verzi

Page 238: Habitatele Din Romania

compus exclusiv din molid (Picea abies),sau cu amestec de brad (Abies alba) ºirare exemplare de fag (Fagus sylvatica),mesteacãn (Betula pendula), are oacoperire de 70–100% ºi înãlþimi de24–32 m la 200 de ani. Stratul arbuºtilorlipseºte sub arborete dese ºi parþialdezvoltat sub cele mai puþin dese(Spiraea chamaedrifolia, Lonicera nigra,Rosa pendulina, Sorbus aucuparia):Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, slabdezvoltat, reprezentat prin exemplare rarede Luzula sylvatica, Oxalis acetosella,Soldanella hungarica, Vaccinium myrtillus.Stratul muºchilor, bine dezvoltat, gros(10 cm) acoperã în întregime solul domi-nat de Hylocomium sp.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies. Specii caracteristice: – . Altespecii importante: Lycopodium annotinum,Luzula sylvatica, L. luzuloides, Majanthe-mum bifolium. Specii de muºchi: Dicranumscoparium, Eurynchium striatum, Hyloco-mium splendens (dominant), Mniumpunctatum, Ptilium crista – castrensis, Poly-trichum commune, Thuidium tamariscinum.

Literaturã selectivã: Coldea 1991; Doniþãet al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4208Pãduri sud-est carpatice de molid(Picea abies) ºi brad (Abies alba)cu Luzula sylvatica

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,în etajul boreal, mai frecvent în CarpaþiiMeridionali.

Suprafeþe: circa 49.000 ha din care 10.000în Carpaþii Meridionali, 17.000 în CarpaþiiOrientali, 12.000 în Carpaþii Occidentali.

Staþiuni: Altitudini: 1300–1600 m în nord,1000–1200 m în sud. Climã: T = 4,0–2,00C,P = 900–1000 mm în nord, 1000–1200 mmîn sud. Relief: versanþi slab – moderat încli-naþi cu expoziþii diverse. Roci: roci acide(ºisturi silicioase, gnaisuri, granite). Soluri:prepodzoluri, podzoluri, cu moder fin, mijlo-ciu – submijlociu profunde, scheletice,uºoare, acide, oligobazice, permanentumede dar drenate.

Structura: Fitocenoze edificate de speciiboreale, oligoterme, mezofite, oligotrofe.Stratul arborilor, compus exclusiv dinmolid (Picea abies), sau cu amestec debrad (Abies alba), scoruº (Sorbus aucu-paria), are acoperire relativ mare (70–80%)ºi înãlþimi de 20–30 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor lipseºte sau este slab dezvoltatcu exemplare rare de Sambucus racemosa,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9410 Acidophilous Piceaforests of the montane to alpine levels(Vaccinio – Piceetea)EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 42.21628 Carpathian Luzulasylvatica spruce forestEUNIS: G3.1B1 Bilberry spruce forestAsociaþii vegetale: Hieracio rotundati –Piceetum Pawl. et Br. Bl. 1939 (Luzulosylvaticae – Piceetum Wraber 1953)Tipuri de ecosisteme: 1237 Molidiº cuLuzula sylvatica, 2237 Molideto-brãdet cuLuzula silvatica.

245

2.4. Pãduri (4)

Page 239: Habitatele Din Romania

246

2.4. Pãduri (4)

Rubus idaeus, Sorbus aucuparia. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor, de regulã binedezvoltat, dominat de Luzula sylvatica.Stratul muºchilor: variabil, în petece demãrimi diferite, nu acoperã complet solul,de tip Hylocomiun.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies. Specii caracteristice: Luzulasylvatica (dominantã), Hieracium rotunda-tum. Alte specii: Athyrium distentifolium,A. filix-femina, Campanula abietina,Deschampsia flexuosa, Dryopteris dila-tata, D. filix-mas, Homogyne alpina, Luzulaluzuloides, Moneses uniflora, Oxalis aceto-sella, Rubus idaeus, Senecio nemorensis,Soldanella hungarica, Vaccinium myrti-llus. Muºchi: Dicranum scoparium, Hylo-comium splendens, Pleurozium schreberi,Polytrichum juniperinum, P. commune,Rhitidiadelphus triquetrus.

Literaturã selectivã: Wraber 1962; Boºcaiu1971; Coldea 1991; Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4209Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cuLeucanthemum waldsteinii

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,în etajul boreal.

Suprafeþe: mici, pe lângã izvoare, pevâlcele umede.

Staþiuni: Altitudini: 1300–1750 m. Clima:T = 3,0–1,50C, P = 1000–1300 mm. Relief:denivelãri din care ies izvoare ºi micilevâlcele umezite de apa izvoarelor. Roci:mai ales roci silicioase. Soluri: de tip gleisol,stagnosol, acide-slab acide, mezobazice,ude (înmlãºtinate).

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene boreale ºi nemorale, carpatice,oligoterme, higrofite, mezotrofe. Stratularborilor compus exclusiv din molid (Piceaabies), sau în amestec cu fag (Fagus sylva-tica ssp. sylvatica), cu rare exemplare deanin alb (Alnus incana), brad (Abies alba),paltin de munte (Acer pseudoplatanus),are acoperire mai redusã (70%) ºi înãlþimide 21–32 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,slab dezvoltat (Sambucus racemosa).Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, puternicdezvoltat de tip Leucanthemum waldsteinii,Myosotis sylvatica.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies (Picea abies ºi Fagus sylva-tica ssp. sylvatica). Specii caracteristice:Leucanthemum waldsteinii, Ranunculuscarpaticus. Alte specii importante: Aconitumtoxicum, Adenostyles kerneri, Athyriumdistentifolium, A. filix-femina, Campanulaabietina, Chrysosplenium alternifolium,Doronicum austriacum, Dryopteris dila-tata, Oxalis acetosella, Paris quadrifolia,Senecio nemorensis. Stellaria nemorum.Symphytum cordatum, Veronica urti-caefolia, Valeriana tripteris, Vacciniummyrtillus º.a.

Literaturã selectivã: Coldea 1991; Raþiu1967; Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 42.21625 Carpathian Leucanthe-mum high mountaine spruce forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Leucanthemowaldsteinii – Piceetum Krajna 1933Tipuri de ecosisteme: 1218 Molidiº cuMyosotis, 1227 Molidiº cu Chrysanthemumrotundifolium.

Page 240: Habitatele Din Romania

247

2.4. Pãduri (4)

R4210Pãduri sud-est carpatice de molid cu Sphagnum sp.

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti, înetajul boreal.

Suprafeþe: circa 6.000 ha, mai frecventîn Carpaþii Orientali (4.000 ha), restul înMunþii Apuseni.

Staþiuni: Altitudini: 800–1500 m. Climã:T = 5,8–2,60C, P = 800–1300 mm. Relief:versanþi cu pante medii-mici, depresiuni,terase. Roci: variate, în general acide.Soluri: turbosoluri, foarte acide, extremoligobazice, umede-ude (înmlãºtinate).

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene boreale, oligoterme, higrofite,oligotrofe. Stratul arborilor, compus din molid(Picea abies) ºi uneori din pin silvestru(Pinus sylvestris) ºi rare exemplare deanin alb (Alnus incana), mesteacãn (Betulapendula, B. pubescens), are acoperireredusã, de 40–70%, ºi înãlþimi de 6–12 mla 100 de ani. Stratul arbuºtilor lipseºte.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, relativdezvoltat, de tip Vaccinium. Stratul muºchi-lor este gros, acoperã complet solul, cuspecii de Sphagnum, Polytrichum.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Bazania triloba,Deschampsia flexuosa, Equisetum sylva-

ticum, Eriophorum vaginatum, Oxycoccusmicrocarpus, Melampyrum sylvaticum, Poly-trichum comune, P. strictum, Sphagnumgirgensohnii, S. palustre, S. recurvum, S. russowii, S. squarrosum, S. wulfianum,Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea.

Literaturã selectivã: Coldea 1991; Doniþãet al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4211Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) ºi brad (Abiesalba) cu Pulmonaria rubra

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,în etajul nemoral, subetajul pãdurilor defag ºi de amestec cu fag.

Suprafeþe: circa 100.000 de ha, majo-ritatea în Carpaþii Orientali (88.000 de ha),puþin în Carpaþii Occidentali (6.000 ha) ºiCarpaþii Meridionali (6.000).

Staþiuni: Altitudine: 800–1300 m. ClimaT = 6,0–4,00C, P = 800–1200 mm. Relief:versanþi cu înclinare mijlocie-slabã, cuexpoziþii în general umbrite, platouri, culmilate. Roci: în mare parte fliº. Soluri: de tipeutricambosol, districambosol, profunde-mijlociu profunde, în parte scheletice, slab-moderat acide, eu-mezobazice, umede,eu-mezotrofice.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 42.1124 Dacian neutrophilefir-spruce forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Pulmonario rubrae-Fagetum ( Soó 1964) Täuber 1987Tipuri de ecosisteme: 2216 Molideto-brãdet cu Oxalis-Dentaria-Asperula.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9410 Acidophilous Piceaforests of the montane to alpine levels(Vaccinio – Piceetea)EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 42.2131 Carpathian peat mossspruce forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: Sphagno-PiceetumHartm. 1942Tipuri de ecosisteme: 1268 Molidiº cuPolytrichum.

Page 241: Habitatele Din Romania

248

2.4. Pãduri (4)

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene boreale ºi nemorale. Stratularborilor, compus din brad (Abies alba) ºimolid (Picea abies), în proporþii diferite,iar, în amestec, fag (Fagus sylvatica),paltin de munte (Acer pesudoplatanus),ulm de munte (Ulmus glabra), acoperireade 80–100%, înãlþimea arborilor de 25–35 mla 100 de ani. Stratul arbuºtilor, lipseºtesau este reprezentat prin puþine exemplarede Sambucus racemosa, Rosa pendulina,Lonicera xylosteum. Stratul ierburilor ºisubarbuºtilor, dezvoltat variabil în funcþiede luminã, dominat de Oxalis acetosellaºi numeroase specii de florã de mull.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Abies alba, Picea abies. Speciicaracteristice: Pulmonaria rubra Alte speciiimportante: Actaea spicata, Athyriumfilix-femina, Carex sylvatica, Dentariaglandulosa, Dryopteris filix-mas, Euphorbiaamygdaloides, Galium odoratum, Gera-nium robertianum, Lamium galeobdolon,Mercurialis perenis, Milium effusum, Rubushirtus, Salvia glutinosa, Symphytum corda-tum, Sanicula europaea, Senecio nemo-rensis, Viola reichenbachiana º.a.

Literaturã selectivã: Soó 1964; Täuber1987; Borhidi 1971; Coldea 1991; Doniþãet al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4212Pãduri sud-est carpatice de molid(Picea abies) ºi brad (Abies alba)cu Pleurozium schreberi

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti,rar în Carpaþii Meridionali (Poiana Þapului),în etajul nemoral.

Suprafeþe: restrânse, de ordinul 7.000 ha,în majoritate în Carpaþii Orientali (6.000 ha).

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 42.21624 Carpathian highmountain Bazzania spruce forestEUNIS: –Asociaþii vegetale: –Tipuri de ecosisteme: 2228 Molidetobrãdet cu Oxalis-Pleurozium; 2118 Brãdetcu Oxalis-Pleurozium.

Pãdure de molid ºi brad cu Pulmonaria rubra

Page 242: Habitatele Din Romania

249

2.4. Pãduri (4)

Staþiuni: Altitudini: 600–1000 m. Climã: T = 7,0–4,50C, P = 700–900 mm. Relief:platouri, partea inferioarã a versanþilor cuînclinare micã, terase, culmi late. Roci:depozite ºi coluvii de luturi argiloase,marne, gresii, greu permeabile. Soluri detip eutricambiosol, luvosol, prepodzol,profunde, puternic pseudogleizate saugleizate din cauza drenajului imperfectsau apelor freatice, fãrã schelet sau slabscheletice, moderat – puternic acide, oligo-mezobazice, ude.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene boreale ºi nemorale, oligomezo-terme, mezofile, oligo-mezotrofe. Stratularborilor, compus din molid (Picea abies)ºi brad (Abies alba) sau numai brad, cupuþin amestec de anin alb (Alnus incana),mesteacãn (Betula pendula), rar fag (Fagussylvatica ssp. sylvatica); are acoperire de90–100% ºi înãlþimi de 30–35 pentru molid,26–33 pentru brad la 100 de ani. Stratularbuºtilor este slab dezvoltat, format dinCorylus avellana, Sambucus nigra, S. race-mosa. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,format din ierburi higrofile ca Myosotis sylva-tica ºi de mull (Galium odoratum, Dentariaglandulosa). Stratul muºchilor este binedezvoltat, dominat de Pleurozium schreberiasociat cu alþi muºchi.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies, Abies alba. Specii caracte-ristice: Ranunculus carpaticus, Symphytumcordatum. Alte specii: Carex remota,Chrysosplenium alternifolium, Equisetumsp., Myosotis sylvatica, Oxalis acetosella,Petasites hybridus, Salvia glutinosa,Stachys sylvatica º.a.

Literaturã selectivã: Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4213Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Doronicum columnae

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti, înetajul boreal, pe calcare (Ceahlãu, Ciucaº,Piatra Craiului, Lotrului, Retezat, Apuseni).

Suprafeþe: reduse, de ordinul câtorva zecide mii de ha.

Staþiuni: 1200–1600 m. Clima: T = 4,5–1,50C, P = 950–1300. Relief: versanþi cudiferite înclinãri ºi expoziþii, coame, platouriadesea cu rocã la suprafaþã (uneori subformã de stânci). Roci: calcaroase, soluri detip redzinic, superficiale-mijlociu profunde,scheletice, moderat-slab acide în orizontulsuperior, neutre în orizonturile cu schelet,hidric echilibrate, mezo-eubazice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciiboreale ºi nemorale, oligo-mezoterme,mezofite, oligo ºi mezotrofe dar ºi eutrofe.Stratul arborilor, compus din molid (Piceaabies), uneori ºi fag (Fagus sylvaticassp. sylvatica), rar paltin de munte (Acerpseudoplatanus), uneori larice (Larix deci-dua), brad (Abies alba), scoruº (Sorbusaucuparia); are o acoperire de 50–70% ºiînãlþimi de 15–29 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor, slab dezvoltat compus dinDaphne mezereum, Lonicera nigra, Rosapendulina, Salix silesiaca, Sorbus dacica,

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: –EUNIS: –Asociaþii vegetale: Doronico columnae-Piceetum Coldea 2002.Tipuri de ecosisteme: 1274 Molidiº cuMercurialis-Dentaria.

Page 243: Habitatele Din Romania

Spiraea chamaedrifolia, la altitudini mariºi Pinus mugo. Stratul ierburilor ºi sub-arbuºtilor, dezvoltat variabil cuprinde atâtspecii acidofile ca Luzula sylvatica, Vacci-nium myrtillus, dar ºi numeroase speciiale florei de mull (Symphytum cordatum,Dentaria glandulosa, Mercurialis perennis,etc.). Stratul muºchilor, local bine dezvoltatcompus din Ctenidium molluscum, Poly-trichum formosum, Dicranum scoparium,Tortella tortuosa, Mnium undulatum, º.a.

Valoarea conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies. Specii caracteristice: Doro-nicum columnae, Saxifraga rotundifolia.Alte specii importante: Polystichum acu-leatum, Cystopteris fragilis, Aspleniumviride, Astrantia major, Primula leucophylla,Cortusa matthioli, Homogyne alpina,Huperzia selago, Oxalis acetosella, Campa-nula abietina, Euphorbia amygdaloides,Anemone rannunculoides, Lamiumgaleobdolon, Carex sylvatica, Geraniumrobertianum, Stellaria nemorum, Violabiflora, Thalictrum aquilegiifolium, Fragariavesca, Galium album º.a.

Literaturã selectivã: Coldea 2002; Doniþãet al. 1990.

Redactat: N. Doniþã.

R4214Pãduri sud-est carpatice de molid(Picea abies) ºi fag (Fagus sylvatica)cu Hieracium rotundatum

Rãspândire: în toþi Carpaþii româneºti, lacontactul etajului nemoral cu etajul boreal.

Suprafeþe: circa 15.000 de ha, din care6.500 de ha în Carpaþii Meridionali, 6000în Carpaþii Orientali, 2.500 în CarpaþiiOccidentali.

Staþiuni: Altitudini 1000–1450 m. Clima:T = 4,5–3,50C, P = 900–1200 mm. Relief:versanþi cu înclinãri, în general, mari ºiexpoziþii diferite, rar culmi, platouri. Roci:ºisturi cristaline ºi alte roci acide. Soluri:de tip podzol, prepodzol, mijlociu profunde-superficiale, acide, oligobazice, umede,oligotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene boreale ºi nemorale. Stratularborilor, compus din molid (Picea abies)ºi fag (Fagus sylvatica) în proporþii diferite,iar în amestec brad (Abies alba), scoruº(Sorbus aucuparia), are acoperire de 70–80% ºi înãlþimi de 18–25 m la molidºi 16–22 la fag la 100 de ani. Stratularbuºtilor lipseºte. Stratul ierburilor ºisubarbuºtilor dominat de Calamagrostis,Luzula luzuloides, Vaccinium myrtilus.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9410 Acidophilous Piceaforests of the montane to alpine levels(Vaccinio-Piceetea)EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 42.25432 Acido-neutrophileDacian beech – spruce forestEUNIS: G3.1F43 Dacian beech-spruce forestAsociaþii vegetale: Hieracio rotundato-Fagetum (Soó 1962) Täuber 1987Tipuri de ecosisteme: 3244 Molideto-fãget cu Calamagrostis-Luzula, 3256Molideto-fãget cu Vaccinium.

250

2.4. Pãduri (4)

Page 244: Habitatele Din Romania

251

2.4. Pãduri (4)

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies, Fagus sylvatica. Speciicaracteristice. Hieracium rotundatum. Altespecii importante: Athyrium filix-femina,A. distentifolia, Calamagrostis arundinacea,C. villosa, Dryopteris dilatata, D. filix-mas,Epilobium montanum, Fragaria vesca,Gentiana asclepiadea, Huperzia selago,Lycopodium annotinum, Lamium galeobdo-lon, Melampyrum sylvaticum, Oxalis aceto-sella, Polygonatum verticillatum, Rubushirtus, Senecio nemorensis, Stellarianemorum, Veronica urticifolia.

Literaturã selectivã: Borhidi 1971; Coldea1991; Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4215Pãduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cuSesleria rigida

Rãspândire: în masivele calcaroase din Carpaþii Orientali (munþii Hãºmaº),

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !42.5C South-eastern EuropeanScots pine forestsCORINE: –PAL.HAB: 42.5C8 East Carpathian SesleriaScots pine forestEUNIS: G3.4C8 East Carpathian SesleriaScots pine forestAsociaþii vegetale: Seslerio rigidae-Pinetumsylvestris Csürös et al. 1988Tipuri de ecosisteme: –

Pãdure de molid (Picea abies) ºi fag (Fagus sylvatica) cu Hieracium rotundatum

Page 245: Habitatele Din Romania

252

2.4. Pãduri (4)

Meridionali (Leaota) ºi Occidentali (Trascãu),în etajul nemoral, subetajul pãdurilor de fagºi amestec cu fag.

Suprafeþe: câteva sute de ha.

Staþiuni: Altitudini: 800–1200 m. Clima: T = 7–50C, P = 800–1000 mm. Relief:versanþi cu înclinãri diferite, însoriþi. Roci:calcare. Soluri: de tip rendzinã, superficiale–mijlociu profunde, neutre, eubazice hidricechilibrate, cu posibile deficite temporare,eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieurasiatice boreale ºi europene. Stratularborilor, compus, în etajul superior, dinpin silvestru (Pinus sylvestris), exclusiv saucu puþin amestec de fag (Fagus sylva-tica), mesteacãn (Betula pendula), scoruº(Sorbus aucuparia), gorun (Quercuspetraea), are acoperire 60–70% ºiînãlþimi de 20–25 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor de regulã lipseºte sau repre-zentat prin puþine exemplare de Juniperuscommunis, Cotoneaster integerima, Rosapendulina, Corylus avellana, Rhamnuscathartica, Lonicera xylosteum, Spiraeachamedrifolia. Stratul ierburilor ºi sub-arbuºtilor, dominat de Sesleria rigida.

Valoare conservativã: foarte mare, înspecial în habitatele unde este prezentãspecia Arctostaphyllos uva-ursi (DH4).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Pinus sylvestris. Specii caracteristice:Sesleria rigida. Alte specii importante:Arctostaphyllos uva-ursi, Asperula capi-tata, Bupleurum falcatum, Calamagrostisarundinacea, Campanula persicifolia,Dianthus spiculifolius, D. carthusianorum,Euphorbia amygdaloides, Euphorbiasalisburgensis, Fragaria vesca, Hepaticanobilis, Helictotrichon decorum, Hieraciumbifidum, Knautia dipsacifolia, Tanacetumvulgare, Melampyrum sylvaticum, Orthiliasecunda, Poa nemoralis, Scabiosacolumbaria, Saxifraga paniculata, Thymus

comosus, Veronica chamaedris, Vacciniummyrtillus, V. vitis-idaea º.a.

Literaturã selectivã: Csürös et Spârchez1963; Coldea 1991.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4216Pãduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cuLeucobryum glaucum

Rãspândire: în Carpaþii Orientali (maiales în bazinul Trotuºului), în Carpaþii deCurburã (Munþii Vrancei) ºi, izolat, în maimulte masive din Carpaþii Meridionali, înetajele nemoral ºi boreal.

Suprafeþe: circa 9.000 ha (mai ales înbazinul Trotuºului).

Staþiuni: Altitudini: 750–1200 m. Clima: T = 7–40C, P = 900–1000 mm. Relief:versanþi puternic înclinaþi, frecvent cu stâncila suprafaþã, expoziþii însorite, culmi. Roci:gresii silicioase, alte roci acide. Soluri: detip podzol, criptopodzol, profunde-mijlociuprofunde, frecvent scheletice, puternic acide,oligobazice, hidric echilibrate, oligotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieurasiatice boreale. Stratul arborilor,compus, exclusiv, din pin silvestru (Pinus

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !42.5C South-eastern EuropeanScots pine forestsCORINE: –PAL.HAB: 42.5C9 East Carpathian bilberyScots pine forestEUNIS: G3.4C9 East Carphathian bilberyScots pine forestAsociaþii vegetale: Leucobryo – PinetumMatusz 1962Tipuri de ecosisteme: 3554 Pinet de pinsilvestru cu Vaccinium-Calluna; 3534 Pinetde pin silvestru cu Luzula luzuloides.

Page 246: Habitatele Din Romania

253

2.4. Pãduri (4)

sylvestris), sau cu puþin amestec de scoruº(Sorbus aucuparia), mesteacãn (Betulapendula), molid (Picea abies), brad (Abiesalba); are acoperire 30–60% ºi înãlþimi de15–20 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilorlipseºte sau este reprezentat de rareexemplare de Juniperus communis. Stra-tul ierburilor ºi subarbuºtilor, dominat deVaccinium myrtillus, Calluna vulgaris.Stratul de muºchi ºi licheni, cu Leucodonsciuroides, Leucobrium glaucum, Hypnumcupresiforme, Cladonia sp.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Alte speciiimportante: Asplenium trichomanes,Anthennaria dioica, Athyrium filix-femina,Calluna vulgaris, Calamagrostis arundi-nacea, Campanula abietina, Dryopterisfilix-mas, Deschampsia flexuosa, Gentianaasclepiadea, Luzula luzuloides, Monotropahypopitys, Oxalis acetosella, Poa nemoralis,Polypodium vulgare, Veronica urticaefolia,Vaccinium myrtillus, V. vitis idaea º.a.

Literaturã selectivã: Diaconescu 1973;Coldea 1991; Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4217Pãduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cuDaphne blagayana

Rãspândire: Carpaþii Meridionali (MunteleCozia), în etajul nemoral, subetajul pãdu-rilor de fag ºi amestec cu fag.

Suprafeþe: foarte reduse, câteva zeci de ha.

Staþiuni: Altitudine 1200–1400 m. Clima: T = 5–30C, P = 1000–1100 mm. Relief:versanþi cu înclinãri ºi expoziþii diferite.Roci: gneise, ºisturi. Soluri: de tip podzol,criptopodzol, superficiale, scheletice,foarte acide, oligobazice, hidric optimale,oligotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieurasiatice, boreale ºi balcanice. Stratul

Pinet de pin silvestru (Pinus sylvestris)cu Daphne blagayana

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !42.5C South-eastern EuropeanScots pine forestsCORINE: –PAL.HAB: 42.5CA East Carpathian Daphneblagayana Scots pine forestEUNIS: G3.4CA East Carpathian Daphneblagayana Scots pine forestAsociaþii vegetale: Daphno blagayanae-Pinetum sylvestris Coldea et A. Pop 1988Tipuri de ecosisteme: –

Page 247: Habitatele Din Romania

254

2.4. Pãduri (4)

arborilor, compus din pin (Pinus sylvestris)ºi mesteacãn (Betula pendula), cu puþinamestec de fag (Fagus sylvatica), brad(Abies alba), molid (Picea abies); areacoperire 60–80% ºi înãlþimi de 15–20 mla 100 de ani. Stratul arbuºtilor, slabdezvoltat, conþine specia caracteristicãDaphne blagayana. Stratul ierburilor ºisubarbuºtilor, slab dezvoltat, format dinspecii acidofile.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Pinus sylvestris, Betula pendula. Speciicaracteristice: Daphne blagayana. Altespecii: Achillea distans, Anthemis carpa-tica, Bruckenthalia spiculifolia, Calama-grostis arundinacea, Deschampsia fle-xuosa, Iris ruthenica, Luzula luzuloides,Vaccinium myrtillus, V. vitis idaea º.a.

Literaturã selectivã: Coldea et A. Pop1988; Coldea 1991.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4218Pãduri-rariºti sud-est carpaticede pin negru (Pinus nigra ssp.banatica) cu Genista radiata

Rãspândire: în Munþii Cernei, în etajulnemoral.

Suprafeþe: de ordinul a 1000–1500 ha.

Staþiuni: Altitudini: 500–900 m. Clima: T = 9–70C, P = 900–1100 mm. Relief:versanþi abrupþi, însoriþi, stâncãrii. Roci:calcare. Soluri: de tip rendzinã, superfi-ciale, scheltice, eubazice, hidric echili-brate, cu posibile deficite vara, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi submediteraneene.Stratul arborilor, compus, în etajul superior,din arbori de pin negru (Pinus nigra ssp.banatica) care nu formeazã un strat înche-iat, iar în etajul inferior mojdrean (Fraxinusornus), alun turcesc (Corylus colurna), tei(Tilia platyphyllos), gorun (Quercuspetraea), cãrpiniþã (Carpinus orientalis);are acoperire 40–80% ºi înãlþimi de20–25 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilorlipseºte sau este slab dezvoltat, compus dinCotoneaster integerrima, C. tomentosa,Cotinus coggygria, Cornus mas, Sorbuscretica, S. borbasii, Rhamnus saxa-tilis, local Syringa vulgaris, Juniperuscommunis. Stratul ierburilor ºi sub-arbuºtilor, dominat de Carex humilis,Sesleria rigida.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Pinus nigra ssp. banatica. Specii caracte-ristice: Genista radiata. Alte speciiimportante: Arabis hirsuta, Asperulacapitata, Biscutella laevigata, Brachy-podium pinnatum, Campanula kladniana,C. divergens, Ceterach officinarum,Cytisus hirsutus, Dianthus petraeus,Digitalis grandiflora, Festuca xanthina,Genista janensis, Hieracium bifidum,

Corespondenþe:

NATURA 2000: 9530*Sub-mediterraneanpine forest with endemic black pinesEMERALD: !42.66 Banat and Pallas pineforestCORINE: –PAL.HAB: 42.662 Banat pine forestEUNIS: G3.562 Banat pine forestAsociaþii vegetale: Genisto radiatae-Pinetum nigrae Resmeriþã 1972Tipuri de ecosisteme: 4871 Pinet de pinnegru cu Sesleria.

Page 248: Habitatele Din Romania

255

2.4. Pãduri (4)

Hypericum rochelii, Libanotis montana,Seseli gracile, S. rigiditum, Scabiosabanatica, Teucrium montanum, Violahirta º.a.

Literaturã selectivã: Resmeriþã 1972;Coldea 1991; Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

Rariºte de pin negru de Banat pe stâncãrii calcaroase

Page 249: Habitatele Din Romania

256

2.4. Pãduri (4)

R4401Pãduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa

Rãspândire: în luncile montane din toþiCarpaþii României, în etajul boreal, maipuþin frecvent în Carpaþii Occidentali.

Suprafeþe: circa 4.000 ha, mai frecventîn Carpaþii Meridionali ºi Orientali.

Staþiuni: Altitudini 700–1700 m. Climã: T = 7,5–20C, P = 800–1200 mm. Relief:lunci montane înguste, versanþi umeziþide izvoare. Roci: variate, calcaroase ºisilicioase, sub formã de pietriºuri, nisipurigrosiere. Soluri: de tip litosol, gleiosol,superficiale, scheletice, acide, mezobazice,permanent umede-ude, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene, boreale. Stratul arborilor, compusexclusiv din anin alb (Alnus incana) saucu puþin amestec de molid (Picea abies),brad (Abies alba), fag (Fagus sylvatica),

la altitudini mai mici anin negru (Alnusglutinosa) º.a.; are acoperire de 80–100%ºi înãlþimi de 15–25 m la 50 de ani. Stratularbuºtilor lipseºte sau este slab dezvoltat,compus din Salix triandra, Corylus ave-llana, Lonicera xylosteum, Prunus padus.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, obiºnuitputernic dezvoltat, dominat de Petasitesalbus ºi Telekia speciosa.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Alnus incana. Specii caracteristice: Telekiaspeciosa. Alte specii importante: Angelicasylvestris, Aegopodium podagraria, Athy-rium filix-femina, Carex remota, Carda-mine impatiens, Chaerophyllum hirsutum,Circaea lutetiana, Cirsium oleraceum,Dryopteris filix-mas, Glechoma hederacea,Geranium phaeum, Festuca gigantea,Impatiens noli-tangere, Mentha longifolia,Myosotis sylvatica, Matteuccia struthiopte-ris, Oxalis acetosella, Petasites hybridus,P. kablikianus, Ranunculus repens, Salviaglutinosa, Stachys sylvatica, Stellaria nemo-rum, Tussilago farfara º.a.

Literaturã selectivã: Coldea 1991; Doniþãet al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91E0*Alluvial forest withAlnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 44.214 Eastern Carpathian greyalder galleriesEUNIS: G1.1214 Eastern Carpathian greyalder galleriesAsociaþii vegetale: Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea (1986) 1991Tipuri de ecosisteme: 9117 Zãvoi de aninalb cu Petasites-Telekia.

2.4.3. Pãduri ºi tufãriºuri de luncã ºi de mlaºtinã (44)

Page 250: Habitatele Din Romania

257

2.4. Pãduri (4)

R4402Pãduri daco-getice de luncicolinare de anin negru (Alnusglutinosa) cu Stellaria nemorum

Rãspândire: în luncile râurilor, din toateregiunile de dealuri peri- ºi intracarpatice,în etajul nemoral, subetajul pãdurilor degorun ºi de amestec cu gorun.

Suprafeþe: circa 4.000 ha, din care 2.500 haîn sudul ºi câte 750 ha în vestul ºi estulRomâniei.

Staþiuni: Altitudini 200–700 m. Clima: T = 10–7,50C, P = 600–900 mm. Relief:terase joase ºi maluri de râuri. Roci: alu-viuni grosiere de pietriºuri-nisipuri. Soluri:de tip aluviosol, superficiale-mijlociu pro-funde, frecvent scheletice, eu-mezobazice,umed-ude, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi boreale. Stratularborilor, compus din anin negru (Alnusglutinosa), exclusiv sau cu amestec redusde frasin (Fraxinus angustifolia), ulm (Ulmuslaevis), plop negru ºi alb (Populus nigra,P. alba), sãlcii (Salix fragilis, S. alba),jugastru (Acer campestre), are acoperirevariabilã 70–80% ºi înãlþimi de 20–25 mla 100 de ani. Stratul arbuºtilor, dezvoltatvariabil, compus din Frangula alnus, Cornus

sanguinea, Sambucus nigra, Corylus ave-llana, Viburnum opulus, Crataegus mono-gyna; frecvent liana Humulus lupulus.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, formatdin specii higrofile de tip Rubus caesius-Aegopodium podagraria.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Alnus glutinosa. Specii caracteristice: Alnusglutinosa, Stellaria nemorum, Ficaria verna.Alte specii importante: Agrostis stolonifera,Bidens tripartita, Brachypodium sylvaticum,Carex remota, Circaea lutetiana, Eupato-rium canabinum, Galium aparine, Glecomahederacea, Geranium robertianum, Impa-tiens noli-tangere, Lamium galebdolon,Matteucia struthiopteris, Mentha longi-folia, Myosotis palustris, Petasites albus,Ranunculus repens, Salvia glutinosa,Sambucus ebulus, Solanum dulcamara,Tussilago farfara º.a.

Literaturã selectivã: Coste 1980; Doniþãet al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4403Pãduri danubian-panonice deanin negru (Alnus glutinosa) cuIris pseudacorus

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !44.9115 Eastern Carpathianalder swamp woodsCORINE: –PAL.HAB: 44.91151 Pre-Carpathianalder swamp woodsEUNIS: G1.4115 Eastern CarpathianAlnus glutinosa swamp woodsAsociaþii vegetale: Carici acutiformi-Alnetum (Dostal 1933) Soó 1963Tipuri de ecosisteme: 9310 Zãvoi deanin negru cu Carex-Iris pseudacorus.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91E0*Alluvial forest withAlnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 44.323 Pre-Carpathian streamash – alder woodsEUNIS: G1.2123 Pre-Carpathian streamash – alder woodsAsociaþii vegetale: Stellario nemori-Alnetumglutinosae (Kästner 1938) Lohm. 1957Tipuri de ecosisteme: 9317 Zãvoi de aninde negru cu Rubus caesius-Aegopodiumpodagraria.

Page 251: Habitatele Din Romania

258

2.4. Pãduri (4)

Rãspândire: Apariþii rare, în mlaºtini dinlunci ºi câmpii joase. În trecut, foarterãspânditã în mlaºtinile din Câmpiilevestice. În sud ºi est, rar, în mlaºtini dinlunci (Jiu, Câlniºtea etc.), în zona pãdu-rilor de stejar, în ambele subzone.

Suprafeþe: circa 2.000 ha din care 1.000 haîn sudul ºi câte 500 ha în estul ºi vestulRomâniei.

Staþiuni: Altitudini 50–150 m. Clima: T = 11,0–9,50C, P = 500–700 mm. Relief:depresiuni pe câmpii sau în lunci conti-nuu aprovizionate cu apã din râuri sauizvoare. Roci: argile aluviale. Soluri: de tipgleiosol, profunde, eubazice, permanentude, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi boreale. Stratularborilor, compus din anin negru (Alnusglutinosa), exclusiv sau rare exemplarede frasin (Fraxinus angustifolia); arborii perãdãcini înãlþate deasupra nivelului apei(„picioroange”); are acoperire variabilã (60–80%) ºi înãlþimi ale arborilor, de 20–22 mla 100 de ani. Stratul arbuºtilor slab dezvoltatcu arbuºti fixaþi pe ridicãturile mai uscatedin jurul arborilor (Frangula alnus, Cornussanguinea, Viburnum opulus, Sambucusnigra, Salix cinerea, Corylus avellana, Evo-nymus europaeus). Stratul ierburilor ºisubarbuºtilor, în locuri umede cu specii deCarex (C. acutiformis, C. riparia, C. elongata,C. paniculata º.a), Iris pseudacorus ºiThelypteris palustris º.a.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Alnus glutinosa. Specii caracteristice:Carex elongata, C. paniculata. Alte speciiimportante: în locurile mlãºtinoase Alismaplantago, Caltha palustris, Galium palustre,Hottonia palustris, Polygonum hydropiper,P. mite, Peucedanum palustre, Stellariaaquatica, pe locuri mai uscate Galium apa-

rine, Galeopsis speciosa, Ranunculusrepens, Symphytum officinalis, Solanumdulcamara, º.a.

Literaturã selectivã: Soó 1963; Doniþãet al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4404Pãduri danubian-panonice mixtecu stejar pedunculat (Quercusrobur), frasini (Fraxinus sp.) ºi ulmi(Ulmus sp.) cu Festuca gigantea

Rãspândire: în toatã România, în luncilerâurilor mari, ce coboarã din Carpaþi (Prut,Siret, Argeº, Olt, Jiu, Timiº, Mureº, Someº,Criºuri) în zona pãdurilor de stejar, ambelesubzone.

Suprafeþe: circa 40.000 ha din care 24.000în sud, 8.000 ha în est ºi 8.000 ha în vestulRomâniei.

Staþiuni: Altitudini 15–150 m. Climã: T = 11–9,50C, P = 500-700 mm. Relief:terase înalte plane, mai rar inundabile din

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91F0 Riparian mixedforests of Quercus robur Ulmus laevis, U. minor, Fraxinus excelsior or F. angusti-folia along the great rivers (Ulmenion minoris)EMERALD: !44.43. South-east Europeanash-oak-alder forestCORINE: –PAL.HAB: 44.434. Getic oak-elm-ash forestEUNIS: G1.2234. Getic oak-elm-ash forestAsociaþii vegetale: Fraxino danubialis-Ulmetum Sanda et Popescu 1999Tipuri de ecosisteme: 6514 Frãsineto-(ulmeto)-stejãret de pedunculat cu Glechoma-Geum; 6517 Frãsineto-(ulmeto)-stejãret depedunculat cu Rubus caesius-Galium apa-rine; 6617 Plopiº-stejãret de pedunculat cuRubus caesius-Galium aparine; 6617 Stejãretde pedunculat cu Rubus-Aegopodium.

Page 252: Habitatele Din Romania

259

2.4. Pãduri (4)

luncile marilor râuri. Roci: aluviunidiverse, lutos argiloase, pietriºuri. Soluri:de tip cambosol tânãr de luncã, alu-viosol, profunde, gleizate în adâncime,eubazice, umede, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene, nemorale. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din stejarpedunculat (Quercus robur), frasini (îngeneral Fraxinus angustifolia iar în sudulþãrii ºi F. pallisae), ulmi (Ulmus laevis, U. minor), pe locuri mai înalte tei (Tiliatomentosa, T. cordata), carpen (Carpinusbetulus), mai rar plopi (Populus alba,Populus nigra), iar în etajul inferior Acercampestre, Malus sylvestris, Pyrus pyraster,rar Acer tataricum; are acoperire de 80–100% ºi înãlþimi de 25–35 m la 100 de ani.Stratul arbuºtilor, de regulã bine dezvoltatcompus din Cornus sanguinea, Sambucusnigra, Frangula alnus, Coryllus avellana,Crataegus monogyna, Prunus spinosa,Lygustrum vulgare º.a. Stratul ierburilor ºisubarbuºtilor, cu dominarea speciilor Rubuscaesius, Galium aparine, Aegopodiumpodagraria.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus robur, Fraxinus angustifolia, Ulmuslaevis (Populus alba). Specii caracte-ristice: – . Alte specii: Brachypodium sylva-ticum, Carex pilosa, Circaea lutetiana,Dactylis polygama, Eupatorium cana-binum, Festuca gigantea, Geraniumphaeum, Glechoma hederacea, G. hirsuta,Geum urbanum, Impatiens noli-tangere,Lysimachia nummularia, Physalis alke-kengi, Polygonatum latifolium, Salvia gluti-nosa, Solanum dulcamara, Viola odorata,V. reichenbachiana º.a.

Literaturã selectivã: Sanda et Popescu1999; Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4405Pãduri daco-getice de plop negru(Populus nigra) cu Rubus caesius

Rãspândire: frecvent în luncile de deal ºide câmpie din toatã þara, mai rar în LuncaDunãrii, în zona pãdurilor de stejari, ambelesubzone ºi, în parte, în etajul nemoral.

Suprafeþe: circa 5.000 ha, toate în sudulRomâniei, în luncile râurilor afluente Dunãriiºi puþin în Lunca Dunãrii.

Staþiuni: Altitudini 50–300 m. Clima: T = 11–100C, P = 450–600 mm. Relief:grinduri nisipoase din preajma albieirâurilor. Roci: aluviuni nisipoase (la dealuriºi cu pietriº). Soluri: de tip aluviosol, nisi-poase, mijlociu-profunde, uneori scheletice,mezobazice, umede, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene, nemorale. Stratul arborilor,compus din plop negru (Populus nigra) cuamestec rar de plop alb (Populus alba),sãlcii (Salix alba, S. fragilis), ulm (Ulmuslaevis), stejar pedunculat (Quercus robur),anin negru (Alnus glutinosa); are o aco-perire variabilã (70–90%) ºi înãlþimi de25–35 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,dezvoltat variabil, compus din Cornus

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91E0*Alluvial forests withAlnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 44.6612 Western Pontic white –black poplar galleriesEUNIS: G1.365 Central European poplargalleriesAsociaþii vegetale: Salicetum albae-fragilisIssler 1926 em Soó 1957Tipuri de ecosisteme: 9317 Zãvoi de plopnegru cu Rubus caesius-Galium aparine.

Page 253: Habitatele Din Romania

260

2.4. Pãduri (4)

sanguinea, Sambucus nigra, Viburnumopulus, Evonymus europaeus. Lianeprezente Vitis sylvestris, Clematis vitalba.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor dominatde Rubus caesius, Galium aparine.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Populus nigra. Specii caracteristice: – .Alte specii importante: Althaea officinalis,Aegopodium podagraria, Agrostis stolo-nifera, Eupatorium canabinum, Glechomahederacea, Lysimachia nummularia, Lyco-pus europaeus, Melandrium album, Rori-ppa sylvestris, Ranunculus repens, º.a.

Literaturã selectivã: Doniþã et al. 1990;Sanda et al. 2001.

Redactat: N. Doniþã I. Biriº.

R4406Pãduri danubian-panonice de plopalb (Populus alba) cu Rubus caesius

Rãspândire: frecvent în luncile de câmpieºi în luncile Dunãrii, în zona pãdurilor destejar, ambele subzone, în zona desilvostepã ºi de stepã.

Suprafeþe: circa 48.000 ha, în majoritateîn lunca Dunãrii ºi a afluenþilor mari aiacesteia.

Staþiuni: Altitudini 0–200 m. Clima: T = 11,5–100C, P = 400–600 mm. Relief:grinduri de mal din luncile mari. Roci: alu-viuni nisipoase ºi stratificate. Soluri: detip aluviosol, nisipoase, profunde, mezo-bazice, umede, mezotrofice-eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale. Stratul arborilor,compus din plop alb (Populus alba),exclusiv sau cu amestec de plop negru(P. nigra), salcie (Salix alba), ulm (Ulmuslaevis), rar, stejar pedunculat (Quercusrobur), frasin (Fraxinus angustifolia), dud(Morus alba) º.a.; are acoperire de (40)70-90% ºi înãlþimi de 25-30 m la 100 deani. Stratul arbuºtilor, de regulã foartedezvoltat, compus din Cornus sanguinea,Crataegus monogyna, Rosa canina, Evo-nymus europaeus, Sambucus nigra,Prunus spinosa, Amorpha fruticosa, º.a.Liane: Clematis vitalba, Humulus lupulus,Vitis sylvestris. Stratul ierburilor ºi sub-arbuºtilor, de regulã puternic dezvoltatdominat de Rubus caesius.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Populus alba. Specii caracteristice: – .Alte specii importante: Agrostis stolonifera,Althaea officinalis, Calystegia sepium,Cicuta virosa, Galium aparine, Lycopuseuropaeus, Lysimachia nummularia, L. vulgaris, Physalis alkekengi, Ranunculusrepens, Scutellaria galericulata, Solanumdulcamara, Symphytum officinalis, º.a.

Literaturã selectivã: Soó 1957; Doniþã etal. 1990; Sanda et al. 2001.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 92A0 Salix alba andPopulus alba galleriesEMERALD: !44.66 Ponto-Sarmatic mixedpoplar riverine forestCORINE: –PAL.HAB: 44.6611 Western Pontic whitepoplar galleriesEUNIS: G1.365 Central European poplargalleriesAsociaþii vegetale: Salicetum albae-fragilisIssler 1926 em. Soó 1957Tipuri de ecosisteme: 9617 Zãvoi de plopalb cu Rubus caesius-Galium aparine.

Page 254: Habitatele Din Romania

261

2.4. Pãduri (4)

R4407Pãduri danubiene de salcie albã(Salix alba) cu Rubus caesius

Rãspândire: în toate luncile din România,în special în cele de câmpie ºi în Lunca ºiDelta Dunãrii, în zona pãdurilor de stejar,zona de silvostepã ºi zona de stepã.

Suprafeþe: circa 12.000 ha, aproape toateîn sudul României, mai ales în luncaDunãrii ºi a râurilor mari, afluente.

Staþiuni: Altitudini 0–200 m. Clima: T =11,5–100C, P = 400–600 mm. Relief: supra-feþe slab înclinate din lunci care fac legã-tura dintre grindurile de mal cu locurilejoase de sub terasã. Roci: aluviuni, lutos-argiloase. Soluri: de tip aluviosol, pro-funde, relativ argiloase, eumezobazice,umede-ude, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi boreale. Stratul arbo-rilor, compus exclusiv din salcie (Salix alba),mai ales în Lunca Dunãrii, sau cu amestecde salcie plesnitoare (Salix fragilis), plopi(Populus alba, mai rar Populus nigra), raranin negru (Alnus glutinosa); are acope-rire de 100% în tinereþe, care se reduce la60–80% în arborete de vârste mai mari;

Corespondenþe:

NATURA 2000: 92A0 Salix alba andPopulus alba galleriesEMERALD: !44.66 Ponto-Sarmatic mixedpoplar riverine forestCORINE: –PAL.HAB: 44162 Pontic willow galleriesEUNIS: G1.1142 Ponto-sarmatic steppewillow galleriesAsociaþii vegetale: Salicetum albae-fragilis Issler 1926 em. Soó 1957Tipuri de ecosisteme: 9817 Zãvoi desalcie cu Rubus caesius-Galium aparine.

Pãdure de luncã de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius

Page 255: Habitatele Din Romania

262

2.4. Pãduri (4)

înãlþimi de 20–25 m la 100 de ani. Stratularbuºtilor lipseºte în arborete tinere, darfoarte dezvoltat la vârste mari: Cornussanguinea, Frangula alnus, Viburnum opu-lus, º.a. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor,dominat de Rubus caesius care poateacoperi uneori complet solul împreunãcu Galium aparine.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix alba. Specii caracteristice: – . Altespecii importante: Agrostis stolonifera,Bidens tripartita, Calystegia sepium,Equisetum arvense, Glechoma hedera-cea, Lysimachia nummularia, L. vulgaris,Lycopus europaeus, Polygonum hydro-piper, Solanum dulcamara, Scutellariagalericulata º.a.

Literaturã selectivã: Soó 1957; Doniþã etal. 1966 Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4408Pãduri danubiene de salcie albã(Salix alba) cu Lycopus exaltatus

Rãspândire: foarte frecvent în Lunca ºiDelta Dunãrii, apare ºi în luncile de câmpiea marilor râuri (Prut, Siret, Olt, Jiu, Mureº,

Someº), în zona pãdurilor de stejar, în zonade silvostepã ºi zona de stepã.

Suprafeþe: circa 23.000 ha, aproape toateîn Lunca ºi Delta Dunãrii.

Staþiuni: Altitudini 0–100 m. Climã: T = 12,5–100C, P = 350–550 mm. Relief:în porþiunile cele mai joase din marilelunci în care apa din inundaþii stagneazãtimp îndelungat. Roci: aluviuni argiloase.Soluri: de tip aluviosol, mijlociu profunde,gleizate, neutre, mezobazice, permanentude-umede, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieurasiatice cu largã rãspândire. Stratularborilor, compus exclusiv din salcie(Salix alba) în Lunca ºi Delta Dunãrii, iar,pe râurile interioare, cu puþin amestec desalcie plesnitoare (Salix fragilis), plopi(Populus alba, P. nigra), mai rar anin negru(Alnus glutinosa), are acoperire de 100%la vârste tinere, scãzând la 30–40% lavârste mari ºi înãlþimi de 15–25 m la 100de ani. Stratul arbuºtilor lipseºte din cauzainundaþiilor prelungite. Stratul ierburilor ºisubarbuºtilor, dominat de Polygonum hidro-piper, Lycopus europaeus, se dezvoltãslab ºi târziu dupã retragerea apelor.

Valoare conservativã: mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix alba. Specii caracteristice: – . Altespecii importante: Agrostis stolonifera,Bidens tripartitus, Equisetum palustre,Eupatorium cannabinum, Galium palustre,Iris pseudacorus, Lythrum salicaria, Lyco-pus exaltatus, Mentha aquatica, Myosotisscorpioides, Sium latifolium, Solanumdulcamara, Stachys palustris, Stellariaaquatica º.a.

Literaturã selectivã: Doniþã et al. 1990;Ivan et al. 1992.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 92A0 Salix alba andPopulus alba galleriesEMERALD: !44.66 Ponto-Sarmatic mixedpoplar riverine forestCORINE: –PAL.HAB: 44.1621 Lower Danube willowgalleriesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Salicetum albae-fragilisIssler 1926 em. Soó 1957Tipuri de ecosisteme: 9818 Zãvoi desalcie cu Polygonum-Lycopus.

Page 256: Habitatele Din Romania

263

2.4. Pãduri (4)

R4409Pãduri danubiene de stejarpedunculat (Quercus robur) ºibrumãriu (Q. pedunculiflora) cuFraxinus pallisae

Rãspândire: în luncile din CâmpiaRomânã (în special lunca Ialomiþei) ºi dinMoldova de sud (lunca Bârladului), înzona de silvostepã ºi zona de stepã.

Suprafeþe: reduse, câteva mii de ha.

Staþiuni: Altitudini 5–100 m. Clima: T = 11,5–100C, P = 400–500 mm. Relief:terase, rar inundabile, din luncã. Roci: alu-viuni luto-argiloase. Soluri: de tip eutri-cambosol, aluviosol, profunde, gleizateîn profunzime, luto-argiloase, slab acid-neutre, eubazice, hidric echilibrate, cu posi-bile deficite în timpul verii, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi submediteraneene.Stratul arborilor, compus, în etajul superior,din stejar pedunculat (Quercus robur) ºibrumãriu (Q. pedunculiflora), frasin(Fraxinus angustifolia, F. pallisae), ulmi(Ulmus minor, U. laevis), rar Populusalba, Salix alba, iar în etajul inferior –arþar tãtãrãsc (Acer tataricum), jugastru(Acer campestre), pãr ºi mãr pãdureþ(Pyrus pyraster, Malus sylvestris), dud(Morus alba), corcoduº (Prunus cerasifera);are acoperire de 70–90% ºi înãlþimi de22–30 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !44.66 Ponto-Sarmatic mixedpoplar riverine forestCORINE: –PAL.HAB: 44.6613 Western Pontic Fraxinuspallisae woodsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Quercetum robori-pedunculiflorae Simon 1960Tipuri de ecosisteme: 8417 Frãsineto-(ulmeto)-stejãret de pedunculat ºi bru-mãriu cu Rubus caesius-Galium aparine.

Pãdure de luncã joasã de salcie albã (Salix alba) cu Lycopus exaltatus

Page 257: Habitatele Din Romania

264

2.4. Pãduri (4)

bine dezvoltat, compus din Crataegusmonogyna, Ligustrum vulgare, Evonymuseuropaeus, E. verrucosus, Rhamnuscathartica, Prunus spinosa, liane: Vitissylvestris, Clematis vitalba. Stratul ierbu-rilor ºi subarbuºtilor, dominat de speciileRubus caesius ºi Galium aparine.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxi-nus angustifolia, F. pallisae. Specii caracte-ristice: – . Alte specii importante: Asparagustenuifolius, Brachypodium sylvaticum,Dactylis polygama, Glechoma hederacea,Geum urbanum, Polygonatum latifolium,Solanum dulcamara, Symphytum offici-nalis º.a.

Literaturã selectivã: Simon 1960; Doniþãet al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4410Pãduri danubiene deltaice mixtede stejari (Quercus sp.) ºi frasini(Fraxinus sp.) cu Galium rubioides

Rãspândire: în insulele nisipoase Leteaºi Caraorman din Delta Dunãrii, în zonade stepã.

Suprafeþe: circa 1600 de ha.

Staþiuni: Altitudini 3–5 m. Clima: T = 11,5–110C, P = 350–450 mm. Relief: depresiuniînguste ºi mai largi, puþin adânci (1–2 m),între dunele de nisip, cu apa freaticã la0,6–1,2 m. Roci: nisip cochilifer. Soluri:de tip psamosol, profunde, slab humi-fere, eubazice, umed-reavãne, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene ºi caucaziene. Stratul arborilor,compus, în etajul superior, din stejarpedunculat ºi brumãriu (Quercus robur,Q. pedunculiflora), frasini (Fraxinus angusti-folia, F. pallisae), plopi (Populus alba, P. tremula, P. canescens), iar în etajul infe-rior din Malus sylvestris, Pyrus pyraster,are acoperire de 60–70% ºi înãlþimi de20–25 m la 100 de ani. Stratul arbuºtilor,puternic dezvoltat, compus din Crataegusmonogyna, Cornus sanguinea, Frangulaalnus, Rhamnus catharticus, Berberisvulgaris, Ligustrum vulgare. Liane: Peri-ploca graeca, Hedera helix, Clematisvitalba, Humulus lupulus, Vitis sylvestris.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, dominat deRubus caesius, Brachypodium sylvaticum.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Quercus robur, Q. pedunculiflora,Fraxinus angustifolia, F. pallisae, Popu-lus alba. Specii caracteristice: – . Alte speciiimportante: Althaea officinalis, Asparagusofficinalis, A. tenuifolius, Calystegia, sepium,Carex michelii, C. tomentosa, Convallariamajalis, Galium rubioides, Glechoma hede-raceea, Symphytum officinalis, Vinceto-xicum hirundinaria; în locuri joase Carexacutiformis, Eupatorium cannabinum, Irispseudacorus, Leonurus cardiaca, Lysi-machia vulgaris, Phragmites australis º.a.

Literaturã selectivã: Simon 1960; Krausch1965; Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !44.66 Ponto-Sarmatic mixedpoplar riverine forestCORINE: –PAL.HAB: 44.6621 Danube Delta Periploca-poplar-oak-ash galleriesEUNIS: G1.3621 Danube Delta Periploca-poplar-oak-ash galleriesAsociaþii vegetale: Fraxinetum pallisae(Simon 1960) Krausch 1965Tipuri de ecosisteme: 8437 Frãsineto-stejãret deltaic cu Rubus caesius-Galiumrubioides.

Page 258: Habitatele Din Romania

265

2.4. Pãduri (4)

R4411Pãduri danubiene deltaice mixtede stejari (Quercus sp.), frasini(Fraxinus sp.) ºi anin negru (Alnusglutinosa) cu Galium rubioides

Rãspândire: În insulele nisipoase Leteaºi Caraorman, din Delta Dunãrii, în zonade stepã.

Suprafeþe: circa 250 ha.

Staþiuni: Altitudini 0–5 m. Climã: T = 11,5–110C, P = 350–450 mm. Relief: depresiunilargi (100–200 m) ºi relativ adânci (2–3 m)între dunele de nisip cu apa freaticã aproapede suprafaþã. Roci: nisip cochilifer. Soluri:de tip psamosol, profunde, bogate înhumus, eubazice, umed-ude, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de speciieuropene nemorale ºi caucaziene. Stratularborilor, compus din stejar pedunculat(Quercus robur), frasin de luncã (Fraxi-nus angustifolia), plopi (Populus alba, P. tremula), anin negru (Alnus glutinosa),localizat pe fundul depresiunii; mai rar,pe margini, cu participarea Fraxinus palli-sae, Quercus penduculiflora; are acope-rire de 80–90% ºi înãlþimi de pânã la 30 mla 100 de ani. Stratul arbuºtilor este deregulã bine dezvoltat, compus din Sambu-

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !44.66 Ponto–Sarmatic mixedpoplar riverine forestCORINE: –PAL.HAB: 446623 Danube Delta Periploca-poplar-oak-ash-alder galleriesEUNIS: G1.3621 Danube Delta Periploca-poplar-oak-ash galleriesAsociaþii vegetale: Fraxinetum pallisae(Simon 1960), Krausch 1965Tipuri de ecosisteme: 8537 Plopiº-frãsinet-stejãret deltaic cu Rubus caesius-Galiumrubioides.

Pãdure danubianã deltaicã de stejari ºi frasini cu Galium rubioides

Page 259: Habitatele Din Romania

266

2.4. Pãduri (4)

cus nigra, Cornus sanguinea, Crataegusmonogyna, Frangula alnus º.a. Liane: Vitissylvestris, Humulus lupulus, Periplocagraeca. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilorde tip Rubus caesius.

Valoare conservativã: foarte mare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Quercus robur, Fraxinus angustifolia,Populus alba, Alnus glutinosa. Speciicaracteristice: – . Alte specii importante:Brachypodium sylvaticum, Calystegiasepium, Convallaria majalis, Coronilla varia,Galium rubioides, Glechoma hederacea,Heracleum sphondylium, Lysimachianummularia, Symphytum officinale; în locu-rile cele mai joase, Carex acutiformis, Sta-chys palustris, Scutellaria galericulata º.a.

Literaturã selectivã: Simon 1960; Krausch1965; Doniþã et al. 1990.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

R4412Rariºti sud-est carpatice de molid(Picea abies) ºi/sau pin silvestru(Pinus sylvestris) de tinoave

Rãspândire: în tinoavele din Moldovade Nord (Poiana Stampei, Lucina etc.),din Munþii Parâng, din Munþii Apuseni ºialte masive.

Suprafeþe: reduse, câteva mii de ha.

Staþiuni: Altitudini: 900–1600 m. Climã: T = 5,5–3,00C, P = 950–1200 mm. Relief:depresiuni, platouri, mai rar versanþi slabînclinaþi. Substrat: turbã acidã. Soluri:histosoluri.

Structura: Fitocenoze edificate de speciiboreale, oligoterme, higrofite, oligotrofe.Stratul arborilor, compus din rariºti demolid (Picea abies), pe alocuri ºi cu pinsilvestru (Pinus sylvestris), cu rareexemplare de mesteacãn (Betula pendula)ºi mesteceni pitici (Betula pubescens, B. nana); au acoperire de 10–20%, uneorimai mult, ºi înãlþimi de pânã la 8–10 m la100 de ani. Stratul arbuºtilor, reprezentatprin puþine exemplare de Salix aurita.Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, dominatde Vaccinium myrtillus, alãturi de carefrecvent apare V. vitis-idaea, Oxycoccusmicrocarpus, Doronicum austriacum, Myo-sotis sylvatica, Calamagrostis arundi-nacea º.a. Stratul muºchilor, gros, binedezvoltat, dominat de specii de Sphagnum(S. wulfianum, S. squarrosum, S. russowii,S. palustre, S. recurvum, S. quinquefolium,S. capillifolium).

Valoarea de conservare: foarte ridicatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:pentru rariºte: Picea abies, Pinus sylvestris,pentru tinov: S. wulfianum, S. squarrosum,S. rossowii. Specii caracteristice: S. russo-wii, S. palustre. Alte specii importante:Orthilia secunda, Lycopodium annotinum,Huperzia sellago, Carex canescens, C. echinata, Crepis paludosa, Poa trivialis,Polytrichum commune, P. strictum, Pleuro-zium schreberi, Calispogea sphagnicola º.a.

Literaturã selectivã: I. Pop 1960;ªtefureac 1977; Coldea 1991.

Redactat: N. Doniþã, I. Biriº.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 91D0*Bog woodlandEMERALD: !44.A Birch and conifer mirewoodsCORINE: –PAL.HAB: 44.A. Birch and conifer mirewoodsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Sphagno – PiceetumHartm. 1942Tipuri de ecosisteme: –

Page 260: Habitatele Din Romania

267

2.4. Pãduri (4)

R4413Tufãriºuri sud-est carpatice cuSyringa josikaea

Rãspândire: Carpaþii Occidentali: MunþiiApuseni (Valea Iadului, Valea Aleului); în vãi.

Suprafeþe: restrânse (circa 100 ha).

Staþiuni: Altitudine: 490–830 m. Clima: T = 7,0–5,50C; P = 800–900 mm. Relief: vãimontane înguste. Substrat: acid. Soluri:districambosoluri umede, cu pH = 5,8–7,5.

Structura: Syringa josikaea, endemitcarpatic, este menþionatã în FloraRomâniei în mai multe staþiuni din MunþiiApuseni. Cu toate acestea, habitatul edifi-cat de aceastã specie a fost consemnatpe Valea Iadului ºi Valea Aleului. Stratularbuºtilor este bine dezvoltat, ajungândla o acoperire de pânã la 75%; menþionãmSyringa josikaea ºi Alnus incana. Stratulierbos: sunt prezente speciile caracteristicealianþei Alno-Ulmion: Aconitum callibotryon,Carex brizoides, Angelica sylvestris,Stellaria nemorum, Dipsacus pilosus.Fiind situat la limita fãgetelor, în acesthabitat se întâlnesc specii ca: Athyrium

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 31. Temperate heath and scrubCORINE: 31 Heath and scrubPAL.HAB 1999: 31.8B325 Apuseni Syringajosikaea thicketsEUNIS: F1 Arctic and temperate scrubhabitatsAsociaþii vegetale: Alno incanae-Syringetum josikaeae (Borza 1965) Raþiuet al. 1984 (inclus la Carici brizoidis-Alnetum Horvat I. 1938 em. Oberd. 1953).

Turbãrie cu rariºte de pin silvestru (Pinus sylvestris)

Page 261: Habitatele Din Romania

268

2.4. Pãduri (4)

filix-femina, Geranium robertianum, Lamiumgaleobdolon, Galium schultesii.

Valoare conservativã: mare, habitat ende-mic în Munþii Apuseni, prezentã speciaSyringa josikaea (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Syringa josikaea. Specii caracteristice:Syringa josikaea, Alnus incana. Alte specii:Salvia glutinosa, Cardamine impatiens,Dryopteris filix-mas, Galeobdolon luteum.Specii endemice carpatice: Syringajosikaea.

Literaturã selectivã: Coldea 1994; Raþiuet al. 1984; Sanda et al. 2001; MihãilescuS. 2005 (ined.).

Redactat: Simona Mihãilescu.

R4414Rariºti sud-est carpatice demesteacãn pufos (Betulapubescens) de mlaºtini

Rãspândire: Carpaþii Orientali, MunþiiHarghitei (turbãria Mohoº, Luci), în margi-nea turbãriilor (zonele de lagg), unde eaeste dominanta. Specia este mai largrãspânditã în toþi Carpaþii, dar însoþestenumai alte dominante.

Suprafeþe: < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine: 550–1200. Clima: T = 7,5–4,50C, P = 600–1050 mm. Relief:zone montane depresionare. Roci: diverse,silicioase sau calcaroase. Soluri: histo-soluri, cu exces de umiditate, compacte,dar ºi pe cele drenate, unde turba estesubþire, de 10–20 cm.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii boreale, mezo ºi higrofile, oligo-terme, cu multe relicte. Este o fitocenozãedificatã de specii lemnoase în care Betulapubescens este cel mai bine reprezentatã,dar apare permanent Pinus sylvestris înnumãr mai mare ºi Picea abies, numaisporadic. Stratul arborilor este scund,variazã între 6–9 m iar coroanele arbo-rilor au o închidere micã, de 50–70%.Stratul subarbustiv ºi ierbos este dominatde Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Eriophorum vaginatum. Mai suntprezente, în pâlcuri, specii de graminee,ciperacee ºi juncacee (Carex canescens,Agrostis canina, Carex rostrata, Juncuseffusus, Luzula sylvatica). Are o înãlþimeredusã, 30–40 cm ºi o acoperire de

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: –EUNIS: –Asociaþii vegetale: Vaccinio-Betuletumpubescentis Libbert 1933.

Tufãriº cu Syringa josikaea

Page 262: Habitatele Din Romania

269

2.4. Pãduri (4)

30–65%. Stratul de muºchi este dominatde Polytrichum commune, Polytrichumstrictum, Sphagnum centrale, Sphagnumcapillifolium, Sphagnum magellanicum.Se înalþã pânã la 10–15 cm ºi are oacoperire foarte diferitã, de la 10–75%.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Betula pubescens. Specii caracteristice:Betula pubescens (Betula alba ssp.glutinosa), Vacinium myrtillus, Vacciniumvitis-idaea. Alte specii importante: Pinussylvestris, Picea abies, Eriophorum vagi-natum, Empetrum nigrum, Luzula sylvatica,Carex rostrata, Cystopteris montana,Dryopteris carthusiana, Juncus effusus,Peucedanum palustre, Oxalis aceto-sella, Carex canescens, Agrostis canina,Sphagnum capillifolium, Pleurozium schre-beri, Polytrichum commune, Polytrichumstrictum, Sphagnum centrale, Sphagnummagellanicum, Pohlia nutans, Sphagnumrussowii, Dicranum scoparium, Lepidoziareptans, Tetraphis pellucida.

Valoare conservativã: foarte mare, habi-tate rare, cu specii relictare.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1997;Sanda, ªtefãnuþ 2004.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R4415Tufãriºuri dacice de cãtinã micã(Myricaria germanica)

Rãspândire: intrazonal pe vãi, înCarpaþii Orientali, Subcarpaþii Moldovei,Carpaþii Meridionali, Carpaþii Occidentali,în etajul nemoral al gorunului ºi fagului.

Suprafeþe: 10–100 ha.

Staþiuni: Altitudini: 400–850 m. Climã: T = 8–60C, P = 750–850 mm. Relief: albiamajorã a râurilor de munte. Roci: aluviunigrosiere, nisipuri, argile. Soluri: protosolurialuviale ºi aluviosoluri, cu regim trofic ºihidric alternant, determinat de frecvenþaºi intensitatea inundaþiilor (eu-mezotrofdupã depunerile de mâl bogat).

Structura: Fitocenoza este instalatã primar,ca o grupare pionierã ºi este edificatã despecii mezoterme, mezo-higrofile ºihigrofile în proporþie mare, iar speciileierboase pot fi ºi eutrofe, în special dupãrevãrsãri. Stratul arbustiv este dominatde Myricaria germanica în proporþii dife-

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3230 Alpine rivers and theirligneous vegetation with Myricaria germanicaEMERALD: !44. Riparian willow formationsCORINE: 44.111 Willow-tamarisk brushPAL.HAB 1999: 44.111 Pre-Alpine willow-tamarisk brushEUNIS: F9.111 Pre-Alpine willow-tamariskbrushAsociaþii vegetale: Salici purpureae –Myricarietum Moor 1958 Syn.: Myricario-Epilobietum Ardelean 1981 non Aichinger.

Tufãriºuri sud-est carpatice de mlaºtini de mesteacãn pufos (Betula pubescens)

Page 263: Habitatele Din Romania

270

2.4. Pãduri (4)

rite, fiind asociat cu Salix purpurea. Spo-radic, apar exemplare juvenile de Alnusglutinosa, Alnus incana, Fagus sylvatica.Acoperirea stratului este de 40–75%, iarînãlþimea variazã între 0,50–2,50 m. Stratulierburilor are o dinamicã foarte activã,fiind frecvent distrus de viituri, de aceeaare o acoperire variabilã de 20–50%, cu înþe-lenire redusã. Agrostis stolonifera, Festucapratensis ºi Dactylis glomerata sunt celemai abundente graminee, împreunã cuTrifolium pratense, Lysimachia nummularia,Lycopus europaeus, Tussilago farfara,Aegopodium podagraria, Glechomahederacea ºi Ranunculus repens. Înãlþi-mea stratului de graminee ajunge la0,50–0,75 m, existând un al doilea strat,inferior, la 0,20 cm.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Myricaria germanica. Specii caracteristice:Salix purpurea, Myricaria germanica, Salixfragilis, Cirsium oleraceum, Epilobium dodo-naei. Alte specii importante: Lysimachia

nummularia, Mentha longifolia, Salixtriandra, Calamagrostis pseudophragmites,Humulus lupulus, Saponaria officinalis,Salix elaeagnos, Calystegia sepium, Alnusincana, Alnus glutinosa, Fagus sylvatica,Agrostis stolonifera, Festuca pratensis,Dactylis glomerata, Trifolium pratense,Lycopus europaeus, Tussilago farfara,Aegopodium podagraria, Glechomahederacea, Ranunculus repens.

Valoare conservativã: mare, habitateprotejate Emerald; încã bine reprezentateîn România.

Literaturã selectivã: Coldea 1990;Drãgulescu 1995; Pázmány 1969; ªuteu1972; Ardelean 1981; Dihoru 1975; Fink1977; Sanda et al. 1970; Raþiu et al. 1984;ªtefan et al. 1997; Paucã-Comãnescu2004; D. Mititelu et col. 1987; D. Mititelu,N. Barabaº 1975, 1977.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

Tufãriº de cãtinã micã (Myricaria germanica)

Page 264: Habitatele Din Romania

271

2.4. Pãduri (4)

R4416Tufãriºuri de salcie (Salix triandra)

Rãspândire: intrazonal, de-a lungul râurilorîn Câmpia ºi Podiºurile Moldovei (ValeaBistriþei, Valea Bahlui, Bârlad, Siret),Câmpia Românã ºi Olteniei, Subcarpaþiisudici (Valea Sadului – Olt, ValeaArgeºului), Prahova, Buzãu, în LuncaDunãrii (Orºova – Eºelniþa, Dubova,Moldova Veche, Pojejena), Subcarpaþiiºi Câmpia Transilvaniei (Valea Gurghiului,Valea Someºului).

Suprafeþe: > 100 ha.

Staþiuni: Altitudine 100–800 m, mai marepe versanþii sudici ai Carpaþilor. Climã: T = 9,8–6,50C, P = 550–850 mm. Relief:vãi largi, cu terasele inferioare late. Roci:sedimentare, de tipul prundiºului, nisipului,argilei, de obicei peste loess. Soluri: pro-tosol aluvionar ºi aluviosol, cu umiditateexcesivã dar fãrã capacitate de retenþiea apei dupã inundaþii. Troficitate variabilã,în funcþie de depunerile postinundare.

Structura: Speciile acestei fitocenoze sunthigrofile, mezoterme, eu-mezotrofe. Distri-buþia fitocenozei, ca ºiruri de tufe, foarteaproape de cursul apelor, este totdeaunaprimarã ºi pionierã. Viiturile dese ºi rapidecreeazã o mare instabilitate în timp ºi spaþiua acestora. Existenþa fitocenozei este legatãde prezenþa speciilor de Salix, dominantãfiind Salix triandra; în câmpie este codo-minantã Salix viminalis, la altitudine maimare intrând în compoziþia stratului înproporþie mai mare, în special Salix

purpurea, dar ºi Salix fragilis, Salix albasau Alnus incana. În Moldova, speciile deAlnus (incana sau glutinosa) nu apar, celpuþin în aceste fitocenoze. Înãlþimea stra-tului variazã cu altitudinea, pornind de la2–3 m. Stratul ierburilor este dominat despecii cu habitus mare ºi iubitoare de apã;apar pâlcuri dominate de Calamagrostispseudophragmites dar ºi de Myosotonaquaticum, Angelica sylvestris, Urtica dioica,Arctium tomentosum, Cirsium arvense,Artemisia vulgaris, Artemisia absinthium.Înãlþimea acestora este mare, de regulãde cca 1 m, dar ele acoperã un alt strat.Diversitatea este mult mai mare ºi suntprezente specii ºi din pãdurile de foioase(Fagetalia) dar ºi din alþi fitocenotaxoni.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix triandra. Specii caracteristice: Salixtriandra. Alte specii importante: Salix alba,Salix viminalis, Rubus caesius, Populusnigra, Morus alba, Salix purpurea, Humuluslupulus, Alnus glutinosa, Amorpha fruti-cosa, Angelica palustris, Myosoton aquati-cum, Galeopsis speciosa, Eupatoriumcannabinum, Calystegia sepium, Echi-nocystis lobata, Rudbekia laciniata, Chaero-phyllum bulbosum, Helianthus deca-petalus, Saponaria officinalis, Cucubalusbaccifer, Reynoutria japonica, Cirsiumoleraceum, Heracleum sphondylium,Petasites hybridus, Salix fragilis, Alnusincana, Calamagrostis pseudophragmites,Angelica sylvestris, Urtica dioica, Arctiumtomentosum, Cirsium arvense, Artemisiavulgaris, Artemisia absinthium.

Valoare conservativã: mare, habitateprotejate Emerald; încã bine reprezentate înRomânia, în special în habitatele unde esteprezentã specia Angelica palustris (DH2).

Literaturã selectivã: Pázmány 1966;Dihoru et al. 1973; Todor et al. 1971;Sãmãrghiþan 2001; Drãgulescu 1995;Dihoru 1975; Csürös et al. 1968; Aniþei2001; Mititelu et al. 1970; Mititelu et al.1987; Mititelu et al. 1992; Mititelu et al.1993; Doniþã ºi col. 1992.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !44.1 Riparian willow formationsCORINE: 44.121 Almond willow-osier scrubPAL.HAB 1999: 44.121 Almond willow-osier scrubEUNIS: F9.121 Almond willow-osier scrubAsociaþii vegetale: Salicetum triandraeMalcuit 1929. Syn.: Salicetum triandrae-purpureae Malcuit, Salicetum triandro-viminalis (Tx. 1931) Lohm 1952.

Page 265: Habitatele Din Romania

272

2.4. Pãduri (4)

R4417Tufãriºuri danubiene de cãtinãalbã (Hippophaë rhamnoides) ºirãchitã albã (Salix eleagnos)

Rãspândire: Subcarpaþii, Câmpia Moldoveiºi Munteniei, de-a lungul râurilor, DeltaDunãrii.

Suprafeþe: > 100 ha.

Staþiuni: Altitudine: 20-650-(800) m.Climã: T = 10,6-7,00C, P = 500-800 mmanual. Relief: lunca – albia majorã – arâurilor. Roci: psamito-pelitice, cu osuccesiune de marne, argile, argilenisipoase, nisipuri. Soluri: aluviosoluri(protosoluri ºi soluri aluviale), prundiºuri,nisipuri sãrace, uneori salinizate; dunemarine.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii eurasiatice europene, centraleuropene dar ºi de numeroase speciicosmopolite ºi adventive. Exigenþeleecologice ale speciilor le încadreazã înmezo-termofile, mezo-higrofite (capabilesã suporte ºi uscarea temporarã asubstratului), euritrofe, cu tendinþeoligotrofe, slab hidrofile. Stratul arbuºtilor

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3240 Alpine rivers and theirligneous vegetation with Salix eleagnos 3;2160 Dunes with Hippopäe rhamnoides 4

EMERALD: !44.1 Riparian willow formationsCORINE: 44.112 Willow and sea-buckthornbrushPAL.HAB 1999: 44.112 Pre-Alpine willowbrushEUNIS: F9.112 Pre-Alpine willow and sea-buckthorn brushAsociaþii vegetale: Hippophaë – Salicetumelaeagni Br.-Bl. et Volk 1940 Syn.: Calamagrostio epigei- Hippophaëtumrhamnoides Popescu et al. 1986 Hippophaë – Berberidetum auct. rom.Non. Moor, Viburno – Crataegetumberberidetosum Mititelu et Barabaº 1970.

Tufãriº de salcie (Salix triandra)

3 în România la altitudine mai joasã.4 în Delta Dunãrii.

Page 266: Habitatele Din Romania

273

2.4. Pãduri (4)

este edificat de Hippophaë rhamnoides,iar Salix eleagnos devine codominantãîn zonele aluviale de dealuri, în timp ce,în Delta Dunãrii, Tamarix ramosissima oînsoþeºte în bunã proporþie. Înãlþimeastratului ajunge la 3–4 m iar acoperireaeste variabilã, între 30–80%. Stratulierburilor se dezvoltã între pâlcurile detufe, unde poate înþeleni bine terenul nisi-pos, ajungând pânã la 80%. Este dominatde: Carex digitata, Agrostis solonifera,Sanguisorba minor, Teucrium chamaedrys,Bupleurum falcatum, Asperula cynanchica.În Delta Dunãrii, apar elemente floristicefrecvente sau specifice zonei: Euphorbiaseguieriana, Convolvulus persicus, Gypso-phila trichotoma, Teucrium scordium,Dianthus polymorphus. În perioadeleumede ale anului, ierburile cresc înalte,ajungând la 30 cm, uneori la mai mult de50 cm.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Hippophaë rhamnoides, Salix purpurea,Agrostis solonifera, Sanguisorba minor.Specii caracteristice: Hippophaë rhamnoi-

des, Salix eleagnos (S. incana) Salix purpu-rea, Chamaenerion dodonei. Alte speciiimportante: Ligustrum vulgare, Berberisvulgaris, Rubus caesius, Crataegus mono-gyna, Cornus sanguinea, Clematis vitalba,Rosa canina, Carex digitata, Fraxinusexcelsior (juv.), Carpinus betulus (juv.),Campanula sibirica, Teucrium chamaedrys,Agrimonia eupatoria, Salvia nemorosa,Pimpinella saxifraga, Asperula cynachica,Galium verum, Thymus pulegioides, Bupleu-rum falcatum, Euphorbia seguieriana,Convolvulus persicus, Gypsophila trichot-oma, Teucrium scordium, Dianthus poly-morphus.

Valoare conservativã: mare, habitateprotejate Emerald; încã bine reprezentateîn România.

Literaturã selectivã: Mititelu et Barabaº1971; Dihorul et Negrean 1969; Burdujaet al.1971; Cãlin G. et al. 1994; CosticãM. et Mititelu D. 1994; ªtefan N., 1986;Parascan, Danciu 1975.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

Tufãriº de cãtinã albã (Hippophaë rhamnoides)

Page 267: Habitatele Din Romania

274

2.4. Pãduri (4)

R4418Tufãriºuri de rãchitã roºie (Salix purpurea)

Rãspândire: intrazonal, de-a lungulcursurilor de apã, în Carpaþii Orientali ºiSubcarpaþii Moldovei, Carpaþii Meridionali,Lunca Oltului, Valea Sadului, ValeaDunãrii la Orºova, Eºelniþa, CarpaþiiOccidentali, în etajul nemoral (al fagului /gorunului).

Suprafeþe: > 100 ha.

Staþiuni: Altitudine: 800–400 m. Clima: T = 9–60C, P = 750–850 mm. Relief – vãimontane, înguste, în zonele lor mai largi.Roci: sedimentare din material grosier,prundiºuri-nisipuri. Soluri: protosoluri, alu-viosoluri cu troficitate variabilã, umede,cel puþin temporar, mezoterme.

Structura: Fitocenoza este alcãtuitã dinspecii higrofile, mezoterme ºi eu-mezotrofe.Stratul arbuºtilor este alcãtuit din Salixpurpurea, mai ales ssp. purpurea, loca-lizatã pe cursurile de apã la altitudini maimari. Celelalte specii de Salix (viminalis,triandra, alba, fragilis) participã în pro-porþii mai mici. Se întâlnesc ºi speciile dearin (Alnus incana, Alnus glutinosa), dise-minate. Înãlþimea stratului veriazã între2–4 m. Stratul ierburilor este în generalsãrac, cu puþine, uneori chiar fãrã alte

specii, mai ales datoritã viiturilor frecventeºi puternice. Cel mai abundent apare Cala-magrostis pseudophragmites, Agrostisstolonifera, Aegopodium podagraria,Mentha longifolia, Ranunculus repens,Potentilla anserina, Lycopus europaeus,Symphytum officinale; înãlþimea variazã,50–70 cm, dar cel mai mult variazã aco-perirea, între 10–70%.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix purpurea. Specii caracteristice: Salixpurpurea, Saponaria officinalis. Alte speciiimportante: Salix fragilis, Calamagrostispseudophragmites, Salix eleagnos, Salixviminalis, Salix alba, Salix triandra, Humu-lus lupulus, Myosoton aquaticum, Rubuscaesius, Alnus incana, Alnus glutinosa,Cirsium oleraceum, Eupatorium canna-binum, Equisetum arvense, Galium rivale,Aegopodium podagraria, Poa nemoralis,Salix caprea, Agrostis stolonifera, Menthalongifolia, Ranunculus repens, Potentillaanserina, Lycopus europaeus, Symphytumofficinale.

Tufãriº de rãchitã roºie (Salix purpurea)

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !44.1 Riparian willow formationsCORINE: 44.122 Mediterranean purplewillow scrubPAL.HAB 1999: 44.123 Balkan willow scrub(Saponario off–Salicetum purpureae)EUNIS: F9.12 Lowland and collinar riverine(Salix) scrubAsociaþii vegetale: Saponario – Salicetumpurpureae ( Br.-Bl. 1930) Tschou 1946Syn. Salicetum purpureae Soó 1934,Wendelbg. – Zelinka 1952; Salicetumincanae-purpureae Sillinger 1933.

Page 268: Habitatele Din Romania

275

2.4. Pãduri (4)

Valoare conservativã: mare, habitateprotejate Emerald; încã bine reprezentateîn România.

Literaturã selectivã: Dihoru 1975; Ionescuet al. 1974; Drãgulescu 1995; Raþiu et al.1984; Lupu 1979; Csürös et al. 1968;Mititelu et al. 1987; Mititelu 1970; Doniþãet al. 1992.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R4419Tufãriºuri sud-est carpatice dezãlog (Salix cinerea) cuCalamagrostis canescens

Rãspândire: Depresiuni intramontane ºivãi din Carpaþii Orientali ºi Occidentali,sectorul N.

Suprafeþe: > 100 ha.

Staþiuni: Altitudine 600–650 m. Climã: T = 7,5–6,50C; P = 700–825 mm. Relief:depresiuni, vãi montane. Roci: depozitesedimentare. Soluri: aluvial turboase, cuumiditate mai redusã, ca în saliceteletipice de zãlog.

Structura: Fitocenoza este edificatã despecii higrofile, mezotermofile, mezotrofe,acidofile. Stratul arbuºtilor este alcãtuit din

Salix cinerea, Spiraea salicifolia, Evonymusnanus, Betula pubescens, Ribes nigrum,Frangula alnus, Viburnum opulus, Juni-perus communis, Lonicera nigra; în stadiude nuieliº, apare Alnus incana. Înãlþimeastratului este diferenþiatã, între 2-4 m,dupã speciile dominante. Stratul ierburiloreste alcãtuit din specii de graminee –Deschampsia caespitosa, Poa trivialis darºi diverse alte specii cu port înalt, Filipendulaulmaria, Lysimachia vulgaris, Angelicasylvestris, Urtica dioica sau Scirpus sylva-ticus, ajungând la 1 m înãlþime. Semnalãmprezenþa lui Polemonium caeruleum, specierarã cu areal restrâns în nordul þãrii. Stratulal doilea al ierburilor (Ajuga reptans,Myosotis palustris, Lathyrus pratensis)nu depãºeºte 30 cm. În mlaºtinile dindepresiunea Ciuc, bordura alcãtuitã dinacest tufiº cuprinde cele mai numeroaseexemplare ale speciilor relictare (Spiraeasalicifolia, Evonymus nanus). Întredunele din Câmpia Nirului, se întâlneºte ovariantã cu specii hidrofile, similarã celeidin Delta Dunãrii (unde nu apare însãCalamagrostis canescens).

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Salix cinerea. Specii caracte-ristice: Salix cinerea, Calamagrostiscanescens, Frangula alnus, Spiraeasalicifolia, Evonymus nanus. Alte speciiimportante: Lysimachia vulgaris, Solanumdulcamara, Ribes nigrum, Lycopus euro-paeus, Lythrum salicaria, Galium palustre,Dryopteris filix-mas, Viburnum opulus,Scirpus sylvaticus, Polemonium caeru-leum, Padus racemosa, Equisetum sylva-ticum, Angelica sylvestris, Alnus incana,Ranunculus repens, Aconitum toxicum,Thalictrum aquilegifolium, Impatines noli-tangere, Iris pseudacorus, Telekia spe-ciosa, Betula pubescens, Viburnum opulus,Juniperus communis, Lonicera nigra,Deschampsia caespitosa, Poa trivialis,Filipendula ulmaria, Urtica dioica, Ajugareptans, Myosotis palustris, Lathyruspratensis.

Valoare conservativã: mare, habitatulinclude specii relictare (Spiraea salicifolia,Evonymus nanus, Polemonium caeruleum).

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 44. Temperate riverine andswamp forests and brushCORINE: 44.921 Grey willow scrubPAL.HAB 1999: 44.9213 Intra-Carpathiangrey wilow-carrsEUNIS: F9.213 Intra-Carpathian greywilow-carrsAsociaþii vegetale: Calamagrostio –Salicetum cinereae Soó et Zólyomi 1934,Soó 1955 subass spiraeetosumsalicifoliae Raþiu 1968 Syn.: Salix cinereaass. Zólyomi 1931, Salicetum cinereaeZólyomi 1934.

Page 269: Habitatele Din Romania

276

2.4. Pãduri (4)

Literaturã selectivã: Raþiu Fl. 1968;Dobrescu 1981; Lupaºcu Angela 1999;Gergely et al. 1989; Karácsonyi 1980; Ularuet Parascan 1970; Dihoru 1975; Dihoru1965; Raþiu et al. 1984; Sãmãrghiþan 2001;Aniþei Liliana, 2001; Sanda et al 1980.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R4420Tufãriºuri de zãlog (Salix cinerea)cu muºchi de turbã

Rãspândire: intrazonal, în depresiuniintramontane în Carpaþii Orientali ºiMeridionali (Câmpia Nirului, Siriu, terasarâului Sadu, Voºlobeni), în etajul nemoral.

Suprafeþe: reduse, total < 10 ha.

Staþiuni: Altitudine 500–800 m. Climã: T = 8,0–6,50C, P = 800–900 mm. Relief:depresiuni pe vãi montane. Roci: diferiteºisturi, gresii calcaroase de Siriu. Soluri:turboase, acide, mlaºtini eu-mezotrofe.

Structura: Fitocenoza este edificatã deSalix cinerea ºi Calamagrostis canescensdar este individualizatã de prezenþa spe-ciilor de Sphagnum (S. squarrosum, S. fle-xuosum). Majoritatea speciilor sunt higro-file, mezoterme, acidofile. Acoperirea aso-ciaþiei, de 90%, dã un aspect compact,cu o structurã bine diferenþiatã vertical ºiorizontal. În stratul arbustiv mai suntprezente ºi Salix triandra, Salix fragilis,Populus tremula, Picea abies. Înãlþimeastratului este de 2–3 m. În stratul ierbu-rilor sunt dominante, alãturi de edificator,Carex elongata, Galium palustre, Myosotispalustris, Poa trivialis, Molinia caerulea,

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 44.9 Alder, willow, oak, aspen,swamp woodCORINE: 44.92(2)-1 Sphagnum willow scrubPAL.HAB 1999: 44.92(2)-1 Sphagnumwillow scrubEUNIS: F9.22 Sphagnum willow-carrsAsociaþii vegetale: Salici cinereae –Sphagnetum recurvi (Zólyomi 1931) Soó 1954.

Tufãriº de zãlog (Salix cinerea) cu Calamagrostis canescens

Page 270: Habitatele Din Romania

277

2.4. Pãduri (4)

Eriophorum gracile, Chamaenerion dodo-nei, Equisetum fluviatile, diverse ferigi.Stratul muscinal este bine dezvoltat canti-tativ, speciile de Sphagnum formând„cuiburi”, cu tendinþã de extindere ºi marediversitate taxonomicã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Salix cinerea. Specii caracteristice: Salixcinerea, Sphagnum squarrosum. Altespecii importante: Dryopteris carthu-siana, Thelypteris palustris, Peucedanumpalustre, Poa palustris, Carex pseudo-cyperus, Sphagnum fallax, Sphagnumflexuosum, Leptodyctium riparium,Sphagnum warnstorfii, Amblystegiumjuratzkanum, Brachythecium rutabulum,Plagiothecium ruthei, Mnium undulatum,Listera ovata, Ophioglossum vulgatum,Athyrium filix-femina, Lysimachia nummu-laria, Calamagrostis canescens, Salixtriandra, Salix fragilis, Populus tremula,Carex elongata, Galium palustre, Myosotispalustris, Picea abies, Poa trivialis, Moli-nia caerulea, Eriophorum gracile, Cha-maenerion dodonei, Equisetum fluviatile.

Valoare conservativã: moderatã, arealerestrânse.

Literaturã selectivã: Karácsonyi 1992;Dihoru 1975; Drãgulescu 1995; Raþiu Fl.1968; Coldea 1991.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R4421Tufãriºuri de zãlog (Salix cinerea)cu mur (Rubus caesius)

Rãspândire: intrazonal, de-a lungul apelorîn Nordul þãrii (Oaº), Câmpia Românã(Neajlov), Delta Dunãrii.

Suprafeþe: 10–100 ha.

Staþiuni: Altitudine 10–400 m. Climã: T = 11,0–8,50C, P = 550–750 mm. Relief:în câmpie, pe canale naturale sau sãpate,în lunca unor râuri sau Delta Dunãrii.Roci: sedimentare, loessuri acoperite denisipuri ºi argile. Soluri: protosoluri alu-viale, soluri aluviale cu apa freaticã, frecventpânã la suprafaþã.

Structura: Fitocenoza se diferenþiazã cainsule de 100–200 mp în perimetrul vege-taþiei ierboase, de-a lungul canalelor, pânãla suprafaþa apei. Speciile componentesunt higrofite-mezohigrofite, mezotermeºi moderat acidofile. Stratul arbuºtilor esteedificat de Salix cinerea, alãturi de care sepot dezvolta, cu excepþia deltei, Prunusspinosa, Crataegus monogyna, Crataegusrhipidophylla, Cornus sanguinea. Prindesecarea terenurilor, tendinþa acestuistrat este de a evolua spre asociaþiaRubo caesii – Prunetum spinosae, cu ocompoziþie a speciilor mult mai adaptatãla uscãciune. Înãlþimea stratului este de3–3,5 m, iar acoperirea ajunge la 80–90%,cu un desiº greu de pãtruns al tufelor.Compoziþia stratului ierburilor este foartediversã, dupã loc, cu înãlþime mare a stra-tului superior 0,8–1,5 (3–4 m). Prezenþã ºiabundenþã mare au Rubus caesius, Fili-pendula ulmaria, Angelica sylvestris lalimita altitudinalã superioarã ºi Phragmitesaustralis, Berula erecta, Carex riparia,Carex acutiformis, Carex contigua, Galiummollugo la altitudinea inferioarã. Variantadeltaicã a habitatului, cuprinde speciile dehidrofite plutitoare ºi submerse, Hydro-charis morsus-ranae, Stratiotes aloides,Ceratophyllum demersum, Rorippa amphi-bia, în anii cu exces hidric.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Salix cinerea, Rubus caesius. Specii

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 44.921PAL.HAB 1999: (44.921 Grey willow scrub)EUNIS: F9.21 Grey willow carrsAsociaþii vegetale: Rubo caesii – Salicetumcinereae Raþiu et Gergely 1979 Syn.: Rubi –Salicetum cinereae Somsak 1963, Alno – Sali-cetum cinereae (Kobenza 1950) Pass. 1956.

^

Page 271: Habitatele Din Romania

278

2.4. Pãduri (4)

caracteristice: Salix cinerea, Rubuscaesius, Symphytum officinale, Humuluslupulus, Thalictrum lucidum. Alte speciiimportante: Veronica longifolia, Solanumdulcamara, Filipendula ulmaria, Prunusspinosa, Lysimachia vulgaris, Lythrum sali-caria, Angelica sylvestris, Ranunculusrepens, Phragmites australis, Thelypterispalustris, Crataegus monogyna, Cra-taegus rhipidophylla, Cornus sanguinea,Berula erecta, Carex riparia, Carex acuti-formis, Carex contigua, Galium mollugo,Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotesaloides, Ceratophyllum demersum, Rori-ppa amphibia.

Valoare conservativã: redusã.

Literaturã selectivã: Raþiu et Gergely1979; Paucã-Comãnescu et al. 2004;Popescu et al. 1997.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

R4422Tufãriºuri danubiene de cãtinãroºie (Tamarix ramosissima)

Rãspândire: Câmpia Olteniei, CâmpiaRomânã, Delta Dunãrii, litoralul mãrii Negre,Câmpia Siretului, Pod. Covurluiului, LuncaBuzãului, intrazonal, de-a lungul râurilor,pe aluviuni.

Suprafeþe: > 1000 ha.

Staþiuni: Altitudine 0–150 m. Climã: T = 10–10,50C, P = 400–500 mm. Relief:lunca Dunãrii ºi a râurilor interioare, margi-nea canalelor, braþe moarte sau în apro-pierea lacurilor de câmpie. Roci: depozitealuvionare. Soluri: aluviuni ºi aluviosoluripuþin evoluate, sãrace, alcaline, uºor sali-nizate, cu texturã nisipoasã ºi apa freaticãla micã adâncime.

Structura: Fitocenoza este instalatãprimar, pionier, ºi este edificatã de speciieurasiatice, europene dar ºi de foartenumeroase specii cosmopolite ºi adventive;sunt mezoterme, mezo-higrofile; troficitateredusã sau nitrofile ºi slab hidrofile. Estedispus pe fâºii ce se pot extinde înlungime pe sute de metri dar nu mai latede 20–50 m, de-a lungul apelor, canalelor.Stratul arbustiv are o dominanþã majorãa speciei Tamarix ramosissima (90%),alãturi de care sporadic participã Hippo-phaë rhamnoides, Rosa canina, Cornussanguinea ºi specii de arbori, mai alesPopulus alba. Acoperirea stratului creºtede la 50% la 90% ºi 100%, odatã cu vârstaasociaþiei ºi cu gradul de folosinþã antro-picã a terenului. Cele de vârstã avansatã(25–30 ani) pot ajunge la densitãþi mari,ce formeazã desiºuri de nepãtruns.Înãlþimea stratului este de asemeneainfluenþatã de antropizare, acolo unde esteperiodic recoltat lemnul fiind de 0,5 m–1 m,în timp ce în fitocenozele sub protecþie(ne tãiate) sunt în medie de 4,5 m ºi potajunge la 6–6,5 m. Productivitatea estede 6–9 t / ha/ an, cu o biomasã ce poateajunge în mod excepþional la 197 t / ha,tufele variind între 273–16 kg, în condiþiiprotejate. În condiþiile fitocenozelor nepro-tejate împotriva tãierilor, biomasa estede 14–18 kg / ha. Stratul ierburilor esteextrem de redus sub desiºul arbuºtilor,Urtica dioica fiind cea mai abundentdezvoltatã, iar în tufãriºurile rare, acope-rirea poate fi de 70–80%, cu dominanþã

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: !44.8 Southern riparian galleriesand thicketsCORINE: 44.813 Tamarisk thicketsPAL.HAB 1999: 44.8141 Western Pontictamarisk standsEUNIS: F9.3141 Pontic tamarisk standsAsociaþii vegetale: Calamagrostio –Tamaricetum ramosissimae Simon etDihoru (1962) 1963.

Page 272: Habitatele Din Romania

279

2.4. Pãduri (4)

mare a gramineelor – Cynodon dactylon,Agrostis stolonifera ºi Elymus repens. Deremarcat este faptul cã, pe râurile interioare,Calamagrostis epigeios este totdeaunaprezentã, de obicei ºi abundentã, dar înlunca Dunãrii ºi în Delta Dunãrii speciaapare numai uneori ºi cu participare redusãîn componenþa stratului ierburilor. Înãlþimeastratului ierburilor ajunge curent la 50 cm,dar unele exemplare se ridicã la 1,5 m(Althea officinalis). Diversitatea stratuluiierbos este foarte mare ºi variabilã de la unan la altul; cu excepþia gramineelor amintite;se întâlnesc constant, Mentha longifolia,Lappula squarrosa, Solanum dulcamara,Polygonum aviculare, Stellaria palustris,Althea officinalis.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Tamarix ramosissima. Specii caracteristice:Tamarix ramosissima, Calamagrostis

epigeios. Alte specii importante: Agrostisstolonifera, Cynodon dactylon, Potentillareptans, Calystegia sepium, Trifoliumfragiferum, Lotus tenuis, Melilotus offici-nalis, Cynanchum acutum, Cornus sangui-nea, Hippophaë rhamnoides, Rhamnuscathartica, Rosa canina, Populus alba,Elymus repens, Althea officinalis, Menthalongifolia, Lappula squarrosa, Solanumdulcamara, Polygonum aviculare, Stella-ria palustris.

Valoare conservativã: mare, habitateprotejate Emerald; încã bine reprezentateîn þarã.

Literaturã selectivã: Simon et Dihoru1963; Paucã-Comãnescu et al 1997.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

Tufãriº de cãtinã roºie (Tamarix ramosissima)

Page 273: Habitatele Din Romania

280

2.4. Pãduri (4)

R4423Tufãriºuri de salcâm pitic(Amorpha fruticosa)

Rãspândire: intrazonal, de-a lungulDunãrii pânã în Deltã ºi, în extindere inva-zivã, de-a lungul râurilor ºi pâraielor dinCâmpia Românã, Oltenia, Transilvania,alãturi ºi apoi în locul lui Salix triandra.

Suprafeþe: > 50 ha, fragmentarã pe 200–400 mp.

Staþiuni: Altitudine 20–500 m. Climã: T = 10,6–7,50C, P = 500–800 mm. Relief:vãi largi, terase inferioare, sau chiar albiaminorã a pâraielor, cu ape temporare, dincâmpie. Soluri: aluviosoluri, protosol alu-vionar, cu umiditate excesivã dar suportãºi perioade de umiditate scãzutã; trofi-citate variabilã, în raport cu depunerileapelor mari.

Structura: Speciile acestei fitocenoze suntmai ales eurasiatice, cu heterogenitatemare iar elementul adventiv imprimã un nouconþinut fitogeografic. Ecologic, dominãspecii higrofile, mezoterme eu-mezotrofe.Stratul arbuºtilor este dominat de Amorphafruticosa, dar codominante rãmân speciileasociaþiei pe care o înlocuieºte, Salixtriandra, Salix purpurea. Stratul areînãlþime variabilã (1–3 m, excepþional 6 m) ºi acoperire de 60–70%. Stratulierburilor ºi subarbuºtilor este alcãtuit dinRubus caesius, Stachys sylvatica, Sapo-naria officinalis, Polygonum lapathifolium,Lithrum salicaria, Cucubalus baccifer, cubogãþie mare de specii însoþitoare, camai în toate cenozele de lunci.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Amorpha fruticosa, Salix triandra, Salixpurpurea. Specii caracteristice: Amorphafruticosa. Alte specii importante: Rubuscaesius, Stachys sylvatica, Saponaria offi-cinalis, Polygonum lapathifolium, Lithrumsalicaria, Cucubalus baccifer, Symphytumofficinale, Cirsium arvense.

Valoare conservativã: redusã, chiar nega-tivã fiind un stadiu invaziv.

Literaturã selectivã: Csürös et al. 1968;Roman N. 1974.

Redactat: Mihaela Paucã-Comãnescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: –PAL.HAB 1999: –EUNIS: F9.1 Riverine scrubAsociaþii vegetale: Salicetum triandraeMalcuit 1929; subas. amorphosum fruticosaeBorza 1954.

Page 274: Habitatele Din Romania

281

R5101Turbãrii sud-est carpatice, mezo-oligotrofe, acide cu Eriophorumvaginatum ºi Sphagnum recurvum

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Puzdra Mare, Puzdra Micã,Piciorul Galaþiului, Cãldarea Galaþiu –Izvorul Fântânii), Munþii Harghitei, Bodoc,Comandãu, Neagra Broºtenilor, MunteleSiriu, Lacul Negru (jud. Vrancea). CarpaþiiMeridionali: Munþii Parâng, Munþii Þarcu-Godeanu, Munþii Retezat, Valea Sadului.Carpaþii Occidentali: Blãjoaia, Stâna de Vale,Lacul Frumos – Mosoroasa; în regiuneamontanã ºi în etajul subalpin.

Suprafeþe: zeci de ha, în porþiunile centraleale turbãriilor carpatice (de ordinul 500 ha).

Staþiuni: Altitudini: 950–2050 m. Clima: T = 5,5– -3,50C; P = 950–1400 mm. Relief:terenuri plane, în porþiunile marginalemai umede ale turbãriilor. Substrat: turbãde 1–3 m. Soluri: histosoluri bogate în mate-rie organicã (95–97%), puþine substanþeminerale (3–5%) ºi o reacþie puternic acidã(pH = 4,2–5).

Structura: Sunt raportate acestui habitatmezo-oligotrof, fitocenozele acidofile reali-zate de Eriophorum vaginatum împreunãcu diverse specii de Sphagnum: Sphagnumfallax ºi Sphagnum magellanicum. Stratularborescent, în care menþionãm prezenþa,în unele staþiuni, a speciei Pinus mugo.Stratul ierbos: caracterul de mezo-oligo-trofie al grupãrii este dat de prezenþa înstructura cenozelor a unor specii caracte-ristice ordinului Caricetalia nigrae. Fitoce-nozele etajului montan, mai bogate în speciioligotrofe au fost grupate în subasociaþiatypicum Coldea 1989, iar cele din etajulsubalpin ºi alpin, caracterizate prin pre-zenþa speciilor diferenþiale: Carex nigra ssp.dacica, Plantago gentianoides ºi Sphagnumsubsecundum au fost raportate subaso-ciaþiei Caricetum dacicae Coldea 1989.Aceastã subasociaþie face legãtura întrefitocenozele turbicole mezotrofe ale aso-ciaþiei Carici dacicum – Plantaginetumgentianoidis Boºcaiu et al. 1972 ºi grupã-rile alianþei Caricion nigrae. Stratul muºchi-lor este foarte bine reprezentat, menþionãm:Polytrichum strictum, Sphagnum mage-llanicum, Sphagnum angustifolium, Aula-comnium palustre, Sphagnum capillifolium.

Valoare conservativã: foarte mare, habi-tat prioritar.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Eriophorum vaginatum, Sphagnum fallax.Specii caracteristice: Sphagnum fallax,Sphagnum subsecundum, Sphagnumfuscum, Pinus mugo. Alte specii importante:Carex nigra ssp. dacica, Plantago gentia-noides, Carex pauciflora, Andromedapolifolia, Drosera rotundifolia, Empetrumnigrum, Oxycoccus palustris, Sphagnumrubellum, Oxycoccus microcarpus, Carex

Corespondenþe:

NATURA 2000: *7110 Active raised bogsEMERALD: !51.1 Near-natural raised bogsCORINE: 51.11 Bog hummocks, ridgesand lawnsPAL.HAB 1999: 51.11 Bog hummocks,ridges and lawnsEUNIS: D1.1 Raised bogsAsociaþii vegetale: Eriophoro vaginati –Sphagnetum recurvi Hueck 1925 (Syn.:Eriophoro-Sphagnetum auct. roman).

2.5.1. Mlaºtini de turbã înalte (tinoave) (51)

2.5. MLAºTINI ºI TERENURI ÎNMLúTINATE (5)

Page 275: Habitatele Din Romania

282

2.5. Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate (5)

echinata, Carex canescens, Carex rostrata,Luzula sudetica, Juncus filiformis.

Literaturã selectivã: Borza 1934; ªtefureac1969; Boºcaiu 1971; Boºcaiu et al. 1972;Pop I. et al. 1986; Raþiu O. 1965; Dihoru1975; Lungu L. 1977; Danciu et KovácsA. 1979; Drãgulescu 1995; Sârbu I. et al.1997; Coldea et Plãmadã 1989; Coldea1990, 1991; Coldea et al. 1997; Sanda etal. 1997, 2001; Sanda 2002.

Redactat: Simona Mihãilescu.

R5102Turbãrii sud-est carpatice, oligo-trofe cu Sphagnum magellanicum

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiGutâi, Munþii Bistriþei, mlaºtina Izvoarele,Harghita, Bodoc, molhaºul Cãpãþâna, LuncaNeagra-Broºtenilor, Comandãu, Luci,Poiana Stampei, Mohoº, Munþii Vrancei.Carpaþii Occidentali: Munþii Apuseni: Gilãu,Bihor, Izbucul Mare; în regiunea montanã.

Suprafeþe: zeci de ha în porþiunile centraleale turbãriilor carpatice (circa 1.400 ha).

Staþiuni: Altitudini: 900–1600 m. Clima: T = 5,5–2,00C; P = 950–1300 mm. Relief:terenuri plane. Substrat: turbã de 3–6 m,cu conþinut foarte ridicat în materie organicã(98,5%), conþinut redus de substanþe mine-rale (1–1,5%) ºi o reacþie puternic acidã(pH = 4,5–4,8). Soluri: histosoluri.

Structura: Stratul arborilor – în care menþio-nãm prezenþa, în unele staþiuni, a specieiPinus sylvestris. Stratul ierbos ajungepânã la 30 cm, menþionãm urmãtoarelespecii rare prezente în habitat: Andromedapolifolia, Drosera rotundifolia, Empetrumnigrum. Din cauza condiþiilor ecologiceextreme, structura asociaþiei se caracte-rizeazã prin prezenþa speciilor mezotrofecaracteristice clasei Scheuchzerio – Cari-cetea nigrae. Stratul muºchilor este foartebine reprezentat. Habitatul oligotrof esteedificat de Sphagnum magellanicum ºiSphagnum fuscum. Spre deosebire de

Corespondenþe:NATURA 2000: *7110 Active raised bogsEMERALD: !51.1 Near-natural raised bogsCORINE: 51.11 Bog hummocks, ridgesand lawnsPAL.HAB 1999: 51.11 Bog hummocks,ridges and lawnsEUNIS: D1.1 Raised bogsAsociaþii vegetale: Sphagnetummagellanici (Malcuit 1929) Kästner etFlösner 1933 (Syn.: Eriophoro vaginati –Sphagnetum Pop et al. 1968).

Drosera rotundifolia în turbãrie oligotrofã acidã

Page 276: Habitatele Din Romania

283

2.5. Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate (5)

habitatele din Europa centralã, celedescrise din România sunt caracterizateprin prezenþa speciei Sphagnum fuscum.Spre deosebire de cenozele din Germania,care sunt caracterizate prin prezenþa spe-ciilor Sphagnum rubellum ºi Sphagnumpapillosum, inexistente în Carpaþii României,grupãrile cu Sphagnum magellanicum dinmlaºtinile oligotrofe ale etajului montancarpatic au fost încadrate în subasociaþiasphagnetosum fusci Dierssen 1977.

Valoare conservativã: foarte mare, habi-tat prioritar.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Shagnum magellanicum, Sphagnumfuscum. Specii caracteristice: Sphagnumfuscum, Sphagnum fallax, Pinus sylvestris.Alte specii importante: Eriophorum vagi-natum, Polytrichum strictum, Sphagnumangustifolium, Carex pauciflora, Aula-comnium palustre, Oxycoccus palustris,Sphagnum capilifolium, Sphagnum rubellum,Oxycoccus microcarpus, Carex echinata.

Literaturã selectivã: Raþiu O. etMoldovan 1972; Lungu 1977; Danciu etKovács A. 1979; Pop I. et al. 1987;Coldea et Plãmadã 1989; Coldea 1991;

Coldea et al. 1997; Sanda et al. 1997,2001; Sanda 2002.

Redactat: Simona Mihãilescu.

Mlaºtinã oligotrofã cu Sphagnum recurvum

Mlaºtinã oligotrofã cu Eriophorum vaginatum

Page 277: Habitatele Din Romania

284

2.5. Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate (5)

R5301Comunitãþi palustre cu Glyceria fluitans, Catabrosaaquatica ºi Leersia oryzoides

Rãspândire: Zona de câmpie ºi colinarãdin Transilvania, Banat, Muntenia, Moldova,Dobrogea ºi Delta Dunãrii.

Suprafeþe: Ocupã suprafeþe restrânse(100-500 m2) în microdepresiuni, crovuri,malul apelor, acolo unde apa este în excestot timpul anului.

Staþiuni: Altitudine: 100–900 m. Clima:T = 10,5–60C; P = 350–700. Relief:terenuri plane ºi locuri foarte slab încli-nate, însorite. Substrat: depozite aluviale,nisipuri, pietriºuri. Soluri: aluviosoluri,gleiosoluri.

Structura: Speciile dominante, înalte de80–110 cm, realizeazã o acoperire de70–85%. La realizarea etajului superior parti-cipã speciile: Glyceria fluitans, G. plicata,Leersia oryzoides, Phragmites australis,Iris pseudacorus, Schoenoplectus lacustris,Oenanthe aquatica, Carex acutiformis,C. riparia, Phalaris arundinacea, Stachys

palustris, Lythrum salicaria, Typha latifolia,T. angustifolia, Juncus effusus, Rumexcrispus. Etajul mijlociu este, de asemenea,bine reprezentat de speciile: Catabrosaaquatica, Berula erecta, Sparganiumneglectum, Alisma plantago-aquatica,Mentha aquatica, Veronica anagalis-aquatica, Eleocharis palustris, Agrostisstolonifera, Bidens tripartipa. Prezenþa unorspecii de talie micã duce la constituireaunui etaj inferior, uneori bine reprezentatde speciile: Galium palustre, Ranunculusrepens, Potentilla reptans, Lysimachianummularia, Trifolium repens, Lemnaminor, L. trisulca etc.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Glyceria fluitans, Phalaris arundinacea,Catabrosa aquatica, Leersia oryzoides.Specii caracteristice: Glyceria fluitans,G. plicata, Leersia oryzoides, Catabrosaaquatica, Phalaris arundinacea. Alte speciiimportante: Alisma plantago-aquatica,Phragmites australis, Mentha aquatica,Veronica beccabunga, Lycopus euro-paeus, Eleocharis palustris, Schoeno-plectus tabernaemontani, Poa palustris,Stachys palustris, Sparganium erectumssp. neglectum, Leersia oryzoides, Berulaerecta, Lycopus europaeus, Juncusarticulatus, Galium palustre, Ranunculusflammula, Carex vulpina, Ranunculusrepens.

Literaturã selectivã: Coldea 1971;Dobrescu 1981; Gergely, Raþiu 1973;Nedelcu 1972; Sanda, Popescu 1973;ªtefan 1995.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 53.16 Reed canary grass(Phalaris arundinacea) bedsPAL.HAB: 53.16 Reed canary grass bedsEUNIS: C3.26 Phalaris arundinacea bedsAsociaþii vegetale: Glycerietum fluitantisEggler 1933, Catabrosetum aquaticaeRübel 1912, Phalaridetum arundinaceae(W. Koch) Libbert 1931.

2.5.2. Vegetaþie de margini de ape (53)

Page 278: Habitatele Din Romania

285

2.5. Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate (5)

R5302Comunitãþi danubiene mezo-higrofile cu Eleocharis palustris

Rãspândire: Luncile râurilor, periodicinundate, microdepresiuni unde apabãlteºte tot timpul anului, în zona de câmpiedin Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia,Moldova, Dobrogea ºi Delta Dunãrii.

Suprafeþe: De la 50 m2 pânã la 2–3 ha înlunca ºi Delta Dunãrii.

Staþiuni: Altitudine: 5–600 m. Clima: T = 11–70C; P = 350–700 mm. Relief: terenplan. Substrat: depozite aluviale. Soluri:nisipuri ºi luturi aluvionare, luvosoluri.

Structura: Specia caracteristicã este detalie mijlocie ºi realizeazã, de regulã, etajulmijlociu al fitocenozelor, împreunã cu nume-roase alte plante cum sunt: Equisetumpalustre, Galium palustre, Lysimachianummularia, Alisma plantago-aquatica,Myosotis scorpioides, Carex hirta,Alopecurus aequalis, Ranunculus scele-ratus. Etajul superior al vegetaþiei esterealizat de specii de talie mare cum sunt:Phalaris arundinacea, Carex riparia,Oenanthe silaifolia, Phragmites australis,Lythrum salicaria, Poa trivialis, Glyceriafluitans, G. plicata, Butomus umbellatus,Bolboschoenus maritimus, Alopecuruspratensis. Dintre plantele scunde, care parti-cipã în cadrul etajului inferior, menþionãm:Potentilla reptans, Ranunculus repens,Medicago lupulina, Trifolium repens, T. fragiferum.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Eleocharis palustris, Bolboschoenus mari-timus. Specii caracteristice: Eleocharispalustris. Alte specii importante: Carexriparia, C. vulpina, Phalaris arundinacea,Oenanthe silaifolia, Berula erecta, Potentillareptans, Phragmites australis, Typhaangustifolia, Rumex hydrolapathum,Veronica beccabunga, Mentha aquatica.În perioadele secetoase, când terenurilese zvântã, în compoziþia fitocenozelor aparîn cantitate mare Agrostis stolonifera,Poa palustris, Phleum pratense, Galiumpalustre, Scutellaria galericulata, Lycopuseuropaeus, Alisma plantago-aquatica, A. lanceolatum, Lythrum salicaria, Myosotisscorpioides, Lysimachia nummularia, Alo-pecurus aequalis precum ºi alte speciicaracteristice ordinului Agrostion stolo-niferae, plante care indicã evoluþia acestorfitocenoze în cazul în care apa în excesdispare.

Literaturã selectivã: Grigore 1971; Mititelu1973; Nedelcu 1972, 1973; Popescu et al.1971; Sârbu 1978.

Redactat: A. Popescu.

R5303Comunitãþi danubiene cu Oenantheaquatica ºi Rorippa amphibia

Rãspândire: Câmpia Criºurilor, interfluviulTimiº – Bega, Câmpia Românã (în bazi-

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 53.146 Water Oenanthe-RorippacommunitesPAL.HAB: 53.146 Water drapword-greatyelloweress communitesEUNIS: C3.246 Water drapword-greatyelloweress communitesAsociaþii vegetale: Oenantho-RorippetumLohmeyer 1950.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 22.31 Euro-Siberian perennialamphibious communitiesCORINE: 53.14A Common spikerrush(Eleocharis palustris) bedsPAL.HAB: 53.14A Common spikerrush bedsEUNIS: C3.511 Freshwater dwarf(Eleocharis) communitiesAsociaþii vegetale: Eleocharitetumpalustris Schennicov 1919.

Page 279: Habitatele Din Romania

286

2.5. Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate (5)

nele cu apã permanentã), Moldova (bazinulBaºeului), Delta Dunãrii.

Suprafeþe: De la 500 m2 la 1–2 ha în DeltaDunãrii.

Staþiuni: Altitudine: 5–250 m. Clima: T = 11–9,50C; P = 350–600 mm. Relief:microdepresiuni, bazine acvatice perma-nente. Substrat: depozite aluviale. Soluri:luvosoluri, gleiosoluri.

Structura: Speciile dominante sunt plantede talie mare (circa 1 m înãlþime) care reali-zeazã o acoperire de 70–80%. Principaleleplante componenete ale etajului superiorsunt: Oenanthe aquatica, Typha angusti-folia, Schoenoplectus lacustris, Bolbo-schoenus maritimus, Stachys palustris.Etajul mijlociu este format din puþine speciiºi cu densitate redusã, dintre care maifrecvente sunt: Rorippa amphibia, Sparga-nium erectum, Galium palustre, Lycopuseuropaeus, Alisma plantago-aquatica,Mentha aquatica, Eleocharis palustris,Carex vulpina.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Oenanthe aquatica, Rorippa amphibia,Bolboschoenus maritimus. Specii caracte-ristice: Oenanthe aquatica, Rorippa amphi-bia. Alte specii importante: Schoenoplectuslacustris, Typha angustifolia, Glyceriamaxima, Sparganium erectum, Bolbo-schoenus maritimus, Phragmites austra-lis, Galium palustre, Lycopus europaeus,Alisma plantago-aquatica, Stachyspalustris, Eleocharis palustris, Lythrumsalicaria, Agrostis stolonifera, Polygo-num amphibium.

Literaturã selectivã: Grigore 1971; Mihai1971; Pop 1968; Popescu et al. 1984;Sanda, Popescu, Stancu 2001; ªtefan etal., 1995.

Redactat: A. Popescu.

R5304Comunitãþi danubiene cuSparganium erectum, Berulaerecta ºi Sium latifolium

Rãspândire: Banat în luncile râurilor,Câmpia Munteniei, Lunca ºi Delta Dunãrii.

Suprafeþe: Ocupã terenuri restrânse de200 m pânã la 8.000 m, în regiunile menþio-nate.

Staþiuni: Altitudine: 80–200 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 350–700 mm. Relief: teren plan sau foarte uºor înclinat.Substrat: depozite aluviale ºi sapropelice.

Structura: Fitocenozele de Sparganiumerectum se dezvoltã la marginea bazineloracvatice, acolo unde apa nu depãºeºte25–40 cm. Specia dominantã este Sparga-nium erectum care acoperã terenul înproporþie de 75–80%. Densitatea mare aspeciei dominante limiteazã instalarea altorspecii palustre, dintre care au fost identifi-cate: Sium latifolium, Berula erecta,Oenanthe aquatica, Bolboschoenus mari-timus, Lycopus europaeus, Alisma plantagoaquatica, Stachys palustris, Iris pseuda-corus, Ranunculus lingua, Lythrum sali-caria, Myosotis scorpioides, Solanumdulcamara, Polygonum amphibium. Toateacestea realizeazã etajul superior al vege-

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3150 Natural eutrophic lakeswith Magnopotamition or Hydrocharition –type vegetationEMERALD: –CORINE: 53.143 Erect bur-reed (Sparganiumerectum) communitiesPAL.HAB: 53.143 Erect bur-reed commu-nitiesEUNIS: C3.243 Erect bur-reed communitiesAsociaþii vegetale: Sparganietum erecti Roll1938, Mentho aquaticae-Beruletum erecti(Nedelcu 1971) Sanda et Popescu 2001.

Page 280: Habitatele Din Romania

287

2.5. Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate (5)

taþiei, cu densitate ºi acoperire mare. Etajulinferior este slab reprezentat, speciilesemnalate sunt: Galium palustre, Scu-tellaria galericulata, Agrostis stolonifera,Lysimachia nummularia.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Sparganium erectum, Berula erecta,Mentha aquatica, Sium latifolium. Speciicaracteristice: Sparganium erectum,Berula erecta, Glyceria fluitans, Menthaaquatica. Alte specii importante: Epilobiumhirsutum, E. parviflorum, Myosotis scorpioi-des, Veronica beccabunga, Nasturtiumofficinale, Galium palustre, Lycopus euro-paeus, Alisma plantago-aquatica, Stachyspalustris, Iris pseudodacorus.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1997;Gehu, Roman, Blanchard 1994; Popescu,Sanda, Doltu, Nedelcu 1984; Sanda,Popescu, Stancu 2001.

Redactat: A. Popescu.

R5305Comunitãþi danubiene cu Typha angustifolia ºi T. latifolia

Rãspândire: Lunca ºi Delta Dunãrii,râurile interioare din toatã þara. Ocupãape cu adâncime micã (0,5–0,8 m) fiind

cantonate la marginea bazinelor acvatice,în lungul braþelor colmatate sau a cana-lelor de drenaj cu apã permanentã.

Suprafeþe: 500 ha. Altitudine: 0–250 m.Clima: T = 10,5–9,50C; P = 350–600 mm.Substrat: depozite aluviale. Soluri: aluvio-soluri argiloase uneori bogate în sãruri (uºorsalinizate) ºi cu reacþie neutrã, uºor alca-linã (pH = 6,8–7,2).

Structura: Fitocenozele sunt edificate deTypha angustifolia, T. latifolia însoþite deSchoenoplectus lacustris, Glyceria maxima,Oenanthe aquatica, Sparganium erectum,Iris pseudacorus, Butomus umbellatus,Alisma plantago-aquatica. Dintre speciilehidrofile natante sau submerse, pãtrundîn pãpuriºuri urmãtoarele: Lemna minor,Spirodela polyrhiza, Marsilea quadrifolia,Myriophyllum spicatum, Ceratophyllumdemersum, Vallisneria spiralis, Najasmarina.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Typha angustifolia, T. latifolia, Schoeno-plectus lacustris, Glyceria maxima. Speciicaracteristice: Typha angustifolia, T. lati-folia. Alte specii importante: Phragmitesaustralis, Lythrum salicaria, Carex acuti-formis, C. riparia, Bolboschoenus mariti-mus, Lysimachia vulgaris, Symphytumofficinale, Myosotis scorpioides, Solanumdulcamara, Polygonum hydropiper, Epilo-bium hirsutum, Galium palustre, Lycopuseuropaeus, Alisma plantago-aquatica,Mentha aquatica, Stachys palustris, Rumexhydrolapathum, Ranunculus lingua.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1966; Pop1962; Popescu et al. 1984; ªtefan 1995.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 22.31 Euro-Siberian perennialamphibians communitiesCORINE: 53.13 Reedmace (Typha) bedsPAL.HAB: 53.13 Reedmace bedsEUNIS: C3.231/232 Typha latifolia/T.angustifolia bedsAsociaþii vegetale: Typhetum angustifoliaePiggnati 1953, Typhetum latifoliae G. Lang.1973.

Page 281: Habitatele Din Romania

288

2.5. Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate (5)

Comunitate danubianã cu Thypha latifolia

Page 282: Habitatele Din Romania

289

2.5. Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate (5)

R5306Comunitãþi danubiene cu Typhalaxmannii ºi Epilobium hirsutum

Rãspândire: Câmpia Românã, Dobrogea,Moldova.

Suprafeþe: 50–60 ha.

Staþiuni: Altitudine: 50–200 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 550–600 mm. Relief:ºanþuri, canale, crovuri cu apã stãtãtoaresau foarte lin curgãtoare, puternic încãlziteîn timpul verii. Substrat: depozite aluviale,loessoide. Soluri: aluviosoluri argiloasecu pH neutru pânã la foarte slab alcalin(pH = 7,5–8).

Structura: Fitocenozele sunt alcãtuite dinTypha laxmannii cu densitatea indivizilormare, alãturi de care participã speciilecaracteristice: Typha angustifolia, Oenantheaquatica, Rorippa amphibia, Sparganiumerectum, Bolboschoenus maritimus,Schoenoplectus tabernaemontani, Lycopuseuropaeus, Alisma plantago-aquatica,Eleocharis palustris, Epilobium hirsutum,E. parviflorum. Ocupã suprafeþe relativ mici,specia caracteristicã fiind în expansiune,cu tendinþa de a ocupa suprafeþe din ceîn ce mai mari.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Typha laxmannii, Typha angustifolia, Epilo-

bium hirsutum. Specii caracteristice: Typhalaxmannii, Typha angustifolia. Alte speciiimportante: Ceratophyllum demersus,Myriophyllum spicatum, Phalaris arundi-nacea, Oenanthe aquatica, Bolboschoenusmaritimus, Beckmannia eruciformis, Juncusgerardi, Agrostis pontica, Galium palustre,Alisma plantago-aquatica, Eleocharispalustris, Lythrum salicaria, Myosotisscorpioides.

Literaturã selectivã: Coldea et al., 1997;Nedelcu 1967; Popescu et al. 1984, 1997.

Redactat: A. Popescu.

R5307Comunitãþi daco-danubiene cuGlyceria maxima ºiSchoenoplectus palustris

Rãspândire: Transilvania, Banat, Oltenia,Muntenia, Moldova, Dobrogea ºi DeltaDunãrii.

Suprafeþe: Formeazã benzi de dimensiunivariabile la periferia fitocenozelor de stuf.În Delta Dunãrii ocupã suprafeþe de zecide ha.

Staþiuni: Altitudine: 2 m (în Delta Dunãrii) –250 m (în Transilvania ºi Moldova). Clima: T = 11–90C; P = 350–700 mm. Relief:terenuri plane sau foarte slab înclinate.Substrat: depozite aluviale, nisipuri, luturi.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 53.15 Reed Sweetgrass (Glyceriamaxima) communitesPAL.HAB: 53.151 Reed SweetgrassEUNIS: C3.251 Swetgrass bedsAsociaþii vegetale: Glycerietum maximaeHueck 1931.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 22.31 Euro-Siberian perennialamphibous communitiesCORINE: 53.13 Reedmace Typha bedsPAL.HAB: 53.133 Laxmann’s reedmace bedsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Typhetum laxmanniiNedelcu 1967.

Page 283: Habitatele Din Romania

290

2.5. Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate (5)

Soluri: aluviale nisipoase, luto-argiloase,lãcoviºti.

Structura: Glyceria maxima prin portulsãu înalt, de 1,5–2 m, realizeazã aproapesingurã etajul superior al vegetaþiei saucu participarea, în puþine exemplare, aspeciilor: Schoenoplectus lacustris, Irirspseudacorus, Butomus umbellatus, Typhalatifolia, Phragmites australis. În etajulmijlociu, sunt puþine plante dintre caremenþionãm: Phalaris arundinacea, Bolbo-schoenus maritimus, Stachys palustris,Lycopus europaeus, Carex acutiformis,Lythrum salicaria, Lysimachia vulgaris,Myosotis scorpioides, Polygonum lapathi-folium. Pe suprafaþa apei plutesc câtevaspecii natante cum sunt: Nymphoidespeltata, Marsilea quadrifolia, Lemna minor,Spirodela polyrhiza, Wolffia arrhiza etc.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Glyceria maxima, Schoenoplectus lacustris.Specii caracteristice: Glyceria maxima.Alte specii importante: Schoenoplectuslacustris, Typha angustifolia, T. latifolia,Oenanthe aquatica, Rorippa amphibia,Sparganium erectum, Phalaris arundi-nacea, Phragmites australis, Lycopus euro-paeus, Alisma plantago-aquatica, Menthaaquatica, Butomus umbellatus, Glyceriafluitans, Cicuta virosa, Ranunculus lingua,Bolboschoenus maritimus, Galium palustre,Stachys palustris, Rumex hydrolapathum,Eleocharis palustris, Sium latifolium, Poapalustris, Symphytum officinale.

Literaturã selectivã: Boºcaiu 1966;Dobrescu 1970; Gergely et Raþiu 1973;Mititelu et Barabaº 1971; Nedelcu 1972;Pop 1968; Popescu et Sanda 1974.

Redactat: A. Popescu.

R5308Comunitãþi danubiene plutitoarecu Phragmites australis ºiThelypteris palustris

Rãspândire: Lacurile din jurul Bucureºtiului,Delta Dunãrii.

Suprafeþe: de la 500–1000 m2 în judeþulIlfov, pânã la 50–100 ha în Delta Dunãrii.Insulele plutitoare au dimensiuni de1,5–3,5 m2.

Staþiuni: Altitudine: 5–100 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 350–550 mm. Relief:teren plan. Substrat: organic, din resturide plante ºi rizomi de stuf.

Structura: Insulele plutitoare sunt formatedin rizomi de stuf printre care s-au acumulatsubstanþe organice în curs de descompu-nere ºi aluviuni depuse în timpul viiturilordin timpul primãverii. Speciile care intrãîn componenþa acestor formaþiuni suntplante de talie mare. Stuful este dominantºi este singur în etajul superior (înãlþimede peste 2,5 m). Alãturi de acesta au maifost notate: Schoenoplectus lacustris,Thypha angustifolia, T. latifolia, Glyceriamaxima, Oenanthe aquatica, Rorippaamphibia, Cicuta virosa, Rumex hydro-lapathum, Carex elata, Cladium mariscus,Stachys palustris, Ranunculus lingua,Carex riparia, specii care alcãtuiesc etajulmijlociu al vegetaþiei. Speciile de taliemicã, care alcãtuiesc etajul inferior, sunt:

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 53.111 Flooted Phragmites bedsPAL.HAB: 53.111 Flooted Phragmites bedsEUNIS: C3.211 Flooted Phragmites bedsAsociaþii vegetale: Thelypterido – Phragmi-tetum Kuiper 1958 (Syn.: Phragmitetumnatans Borza 1960, Thelyptero – Phragmi-tetum ªtefan et al. 1995).

Page 284: Habitatele Din Romania

291

2.5. Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate (5)

Thelypteris palustris, Scutellaria galeri-culata, Polygonum hydropiper, Galiumpalustre, Lycopus europaeus, Menthaaquatica. Un numãr relativ mare, de plantenatante sunt cantonate lângã aceste insuleplutitoare, dintre care mai frecvente sunt:Spirodela polyrhiza, Lemna minor, Salvinianatans, Marsilea quadrifolia, Lemna trisulca,Nymphaea candida.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Phragmites australis, Thelypteris palustris.Specii caracteristice: Phragmites australis,Thelypteris palustris. Alte specii importante:Typha angustifolia, T. latifolia, Glyceriamaxima, Oenanthe aquatica, Rorippaamphibia, Stachys palustris, Rumex hydro-lapathum, Ranunculus lingua, Carexelata, Carex riparia.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1997;Nedelcu 1967; Sanda, Popescu, Nedelcu1984; ªtefan et al. 1995.

Redactat: A. Popescu.

R5309Comunitãþi danubiene cuPhragmites australis ºiSchoenoplectus lacustris

Rãspândire: Lunca Dunãrii ºi a râurilorinterioare din câmpie, Delta Dunãrii.

Suprafeþe: 4.000 ha.

Staþiuni: Altitudine: 0–200 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 350–550 mm. Relief:microdepresiuni de dimensiuni variabiledin Câmpia de Sud ºi Vest, Delta Dunãriiºi de-a lungul râurilor interioare. Substrat:depozite aluviale. Soluri: aluviosoluri luto-argiloase sau luto-nisipoase, bogate înmaterii organice ºi cu reacþie slab acidã(pH = 5,5–5,8).

Structura: Fitocenozele dominate dePhragmites australis, cu înãlþime de pânãla 3 m, au ca specii însoþitoare: Schoeno-plectus lacustris, Typha angustifolia, Gly-ceria maxima, Oenanthe aquatica, Alismaplantago-aquatica, Mentha aquatica,Stachys palustris, Iris pseudacorus, Rumexhydrolapathum, Ranunculus lingua,Butomus umbellatus, Carex acutiformis.În fitocenozele din cotul Dunãrii (Calafat)precum ºi în Delta Dunãrii, în stufãriºurise intercaleazã: Cladium mariscus, Acoruscalamus. Fitocenozele sunt compacte, cuindivizi viguroºi, realizând adevãrate „pãduri”în miniaturã.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edifica-toare: Phragmites australis, Typha angusti-folia, T. latifolia, Schoenoplectus lacustris.Specii caracteristice: Phragmites australis,Schoenoplectus lacustris. Alte speciiimportante: Phalaris arundinacea, Bolbo-schoenus maritimus, Oenanthe aquatica,Sium latifolium, Lemna minor, Spirodelapolyrhiza, Hydrocharis morsus-ranae,Stachys palustris, Iris pseudacorus, Rumexhydrolapathum, Ranunculus lingua, Eleo-charis palustris, Carex riparia.

Literaturã selectivã: Dobrescu 1970;Grigore 1971; Popescu et Sanda 1974,1997; ªtefan 1995.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 22.31 Euro-Siberian perennialamphibius communitiesCORINE: 53.11 Common reed (Phragmitesaustralis) bedPAL.HAB: 53.113 Gigant Phragmites bedsEUNIS: C3.21 Phragmites australis bedsAsociaþii vegetale: Scirpo – PhragmitetumW. Koch 1926.

Page 285: Habitatele Din Romania

292

2.5. Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate (5)

R5310Comunitãþi daco-danubiene cuCarex elata, C. rostrata, C. ripariaºi C. acutiformis

Rãspândire: Zona de câmpie ºi de dealdin Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia,Moldova, Delta Dunãrii.

Staþiuni: Altitudine: 10–900 m. Clima: T = 10,5–60C; P = 350–750 mm. Relief:teren plan, pante uºor înclinate, depresiunicu exces de umiditate. Substrat: depozite

aluviale, nisipuri, argile. Soluri: gleiosoluri,cu reacþie slab acidã, soluri gleice cu excesde umiditate.

Structura: Rogozurile înalte realizeazãfitocenoze dense, acoperirea poate atinge95–100%, iar înãlþimea vegetaþiei depã-ºeºte 100 cm. Speciile care realizeazãacest tip de vegetaþie sunt: Carex riparia,C. acutiformis, C. gracilis, C. elata, C. rostrata, C. paniculata. Acestea suntprincipalele componente ale etajuluisuperior dar, uneori, alãturi de aceste speciise mai gãsesc ºi: Ranunculus lingua, Sene-cio paludosa, Peucedanum palustre,Lythrum salicaria, Epilobium hirsutum.Etajul inferior este alcãtuit din numeroasespecii de talie mijlocie 20–40 cm, dintrecare mai reprezentative sunt: Carex flava,Equisetum palustre, Rorippa sylvestris,Galium palustre, Lysimachia vulgaris,Lathyrus palustris, Eleocharis palustris,Lycopus europaeus, Alisma plantago-aquatica, Mentha aquatica, Alismalanceolatum.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 53.21 Large Carex bedsPAL.HAB: 53.21 Large Carex bedsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Caricetum elataeKoch 1926, Caricetum rostratae Rübel1912, Caricetum acutiformis Eggler 1933,Caricetum ripariae Knapp et Stoffer 1962.

Comunitãte danubianã cu Phragmites australis

Page 286: Habitatele Din Romania

293

2.5. Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate (5)

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex elata, C. rostrata, C. riparia, C. acuti-formis, C. gracilis. Specii caracteristice:Carex elata, C. riparia, C. acutiformis. Altespecii importante: Phalaris arundinacea,Oenanthe silaifolia, Equisetum palustre,Galium palustre, Lysimachia vulgaris,Scutellaria galericulata, Senecio paludosus,Stachys palustris, Poa palustris, Lathyruspalustris, Peucedanum palustre, Phragmi-tes australis, Eleocharis palustris, Lycopuseuropaeus, Alisma plantago-aquatica,Mentha aquatica, Ranunculus lingua,Cicuta virosa.

Literaturã selectivã: Dobrescu 1981;Gergely et Raþiu 1973; Grigore 1971;Morariu 1964; Popescu et al. 1984; Raþiu1971.

Redactat: A. Popescu.

R5311Comunitãþi vest-pontice cuPhragmites australis ssp.humilis ºi Aster tripolium

Rãspândire: Litoralul Mãrii Negre, DeltaDunãrii pe grindurile Letea, Caraorman,Sãrãturile, Câmpul Chiliei, în lunca Dunãrii,pe terenurile sãrãturoase ale fostelor bãlþi,precum ºi în luncile râurilor Jiu, Neajlov,Buzãu, Siret.

Suprafeþe: Ocupã terenuri de dimensiunireduse de la 300 m2 pânã la 2–3 ha, înDeltã.

Staþiuni: Altitudine: 5–100 m. Clima: T = 11–100C; P = 350–550 mm. Relief: tere-nuri plane sau foarte uºor înclinate. Substrat:depozite aluviale, nisipuri, luturi. Soluri:soluri saline cu reacþie bazicã (pH = 8–8,5).

Structura: Specia dominantã, Phragmitesasutralis ssp. humilis, alcãtuieºte etajulsuperior înalt, de 1,3–1,5 mm, avândabundenþa-dominanþa mare ºi acoperireade 80–95%. Alãturi de Phragmites se maidezvoltã: Schoenoplectus tabernae-montani, Butomus umbellatus, Aster tripo-lium, Stachys palustris, Lythrum virgatum,Lycopus exaltatus, Carex distans, toateacestea din urmã realizând etajul mijlociual comunitãþii. Etajul inferior este relativslab dezvoltat ºi este format din plante detalie micã cum sunt: Suaeda maritima, S. splendens, Spergularia maritima, Aelu-ropus littoralis, Crypsis aculeata.

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Phragmites australis ssp. humilis, Astertripolium, Schoenoplectus tabernae-montani. Specii caracteristice: Phragmitesaustralis ssp. humilis, Aster tripolium. Altespecii importante: Juncus gerardi, Crypsisaculeata, Butomus umbellatus, Carexdistans, Lythrum salicaria, L. virgatum,Rorippa sylvestris, Alopecurus arundi-naceus, Lycopus exaltatus. Prezenþa anumeroase specii halofile, cum sunt:Suaeda maritima, S. splendens, Spergu-laria maritima, Aeluropus littoralis, indicão sãrãturare medie a solului unde sedezvoltã fitocenozele de stuf pitic.

Literaturã selectivã: Coldea 1997; Sanda,Popescu, Stancu 2001.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: –CORINE: 53.112 Dry Phragmites bedsPAL.HAB: 53.1122 Dry freshwater Phragmi-tes bedsEUNIS: –Asociaþii vegetale: Aster tripolii – Phragmi-tetum humilis Krisch (1972) 1974.

Page 287: Habitatele Din Romania

294

2.5. Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate (5)

R5312Comunitãþi ponto-danubiene cuBidens tripartita, Echinochloa crus-galli ºi Polygonum hydropiper

Rãspândire: Malul bazinelor acvatice cuacumulãri de material organic, în jurulizvoarelor ce servesc pentru adãpatulanimalelor în timpul pãºunatului, din Banat,Transilvania, Câmpia Dunãrii, Dobrogeaºi Delta Dunãrii.

Suprafeþe: De la câteva sute de metripãtraþi pânã la 2–3 ha în zonele menþionate.

Staþiuni: Altitudine pânã la 350(450) m.Clima: T = 11– -80C; P = 350–650 mm.Relief: teren plan sau foarte slab înclinat.Substrat: depozite aluviale, nisipuri ºiluturi. Soluri: gleiosoluri, aluviosoluri.

Structura: Majoritatea plantelor domi-nante ºi caracteristice sunt cunoscute ºisub denumirea de buruieni de mlaºtinã,dintre care cele mai reprezentative sunt:Echinochloa crus-gallis, Bidens tripartita,B. frondosa, Chenopodium polyspermum,P. hydropiper, P. lapathifolium, Rorippaaustriaca, Symphytum officinale, Chlo-rocyperus glomeratus, Rumex palustris.Acestea ajung la 45–50 cm înãlþime ºirealizeazã etajul superior al vegetaþiei.Plantele mai scunde, cum sunt: Alopecurusaequalis, Mentha arvensis, Chenopodiumbotrys, Ranunculus sceleratus realizeazãetajul inferior, care este mai slab repre-zentat.

Valoare conservativã: redusã.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Polygonum lapathifolium, Bidens tripartita,Polygonum hydropiper, Echinochloacrus-galli. Specii caracteristice: Bidenstripartita, Polygonum lapathifolium, P. hydropiper. Alte specii importante:Rorippa austriaca, Bidens frondosa,Chenopodium polyspermum, Chlorocy-perus glomeratus, Rumex palustris, Vero-nica anagalis-aquatica, Ranunculus scele-ratus, Alopecurus aequalis, Bidens cernua.

Literaturã selectivã: Grigore 1971; Pop1968; Popescu, Sanda, Oroian 1997.

Redactat: A. Popescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 3270 Rivers with muddybanks with Chenopodium rubri pp andBidention vegetationEMERALD: –CORINE: 24.52 Euro-Siberian annual rivermud communitiesPAL.HAB: 24.52. Euro-Siberian annual rivermud communitiesEUNIS: C3.52 Bidens communitiesAsociaþii vegetale: Bidenti-Polygonetumhydropiperis Lohm in R. Tx 1950, Poly-gono lapathifolio – Bidentetum Klika 1935,Echinochloo – Polygonetum lapathifoliiSoó et Csürös 1974.

Page 288: Habitatele Din Romania

295

2.5. Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate (5)

R5401Turbãrii sud-est carpatice, eu-mezotrofe, cu Carex nigra ssp.dacica ºi Plantago gentianoides

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Cãldarea Buhãescu, ªtiol, Tarniþala Cruce). Carpaþii Meridionali: MunþiiBucegi, Munþii Fãgãraº, Munþii Parâng,Munþii Retezat, Munþii Þarcu, MunþiiGodeanu; în etajul subalpin ºi alpin.

Suprafeþe: de ordinul a 100 ha.

Staþiuni: Altitudini: 1800–2300 m. Clima: T = 1,0– -20C; P= 1300–1450 mm; Relief:terenurile înmlãºtinite. Substrat: acid, bogatîn material organic pânã la 87,7%. Soluri:histosoluri ºi histosoluri gleice, acide, avândo umiditate ridicatã cu pH = 5–5,8.

Structura: Sub aspect sindinamic, habitatulse formeazã adeseori în urma evoluþieiîn direcþia higrofilã a asociaþiei chiono-hidrofile Soldanello pusillae-Plantaginetumgentianoides. Sunt cunoscute urmãtoarelesubasociaþii:

• typicum Coldea 1981 ºi• drepanocladetosum Coldea 1981 (Syn.:

Carici dacicae – DrepanocladetumBoºcaiu et al. 1972; Carici fuscae –Drepanocladetum Resmeriþã 1973),având ca specii diferenþiale pe Drepa-nocladus exannulatus ºi Drepanocladusfluitans.

Stratul ierbos este înalt de 10–20 cm, încare, pe lângã speciile edificatoare ºicaracteristice, se pot menþiona: Eriopho-rum vaginatum, Carex canescens, Juncusfiliformis. Stratul muºchilor: datoritãumiditãþii ridicate, este favorizatã uneoridezvoltarea unui strat muscinal bine înche-gat, din care menþionãm: Drepanocladusexannulatus, Drepanocladus fluitans.

Valoare conservativã: mare, habitat ende-mic în Carpaþii Sud-Estici.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex nigra ssp. dacica, Plantago gentia-noides. Specii caracteristice: Carex nigrassp. dacica, Plantago gentianoides, Erio-phorum scheuchzeri, Carex rostrata, Carexechinata. Alte specii importante: Agrostiscanina, Aulacomnium palustre, Sphagnumrecurvum, Sphagnum teres, Sphagnumsubsecundum, Polytrichum strictum, Poly-trichum commune, Comarum palustre,Eriophorum angustifolium, Calliergonstramineum, Dactylorhiza maculata, Dacty-lorhiza cordigera, Pseudorchis frivaldii.

Literaturã selectivã: Borza 1934; Coldeaet Plãmadã 1980; Boºcaiu et al. 1972;Resmeriþã 1973; Coldea et al. 1977, 1997;Coldea 1990, 1991; Sanda et al. 1997,2001; Sanda 2002.

Redactat: Simona Mihãilescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 54.42 Black-white-star sedgefensCORINE: 54.42 Black-white-star sedge fensPAL.HAB 1999: 1999: 54.4261 Carpathianblack-white-star sedge acidic fensEUNIS: D2.22 Carex nigra, Carex canescens,Carex echinata fensAsociaþii vegetale: Carici dacicae – Planta-ginetum gentianoidis Boºcaiu et al. 1972(Syn.: Caricetum dacicae Buia et al. 1962).

2.5.3. Mlaºtini, turbãrii, izvoare ºi pâraie (54)

Page 289: Habitatele Din Romania

296

2.5. Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate (5)

R5402Mlaºtini sud-est carpatice, eu-mezotrofe cu Eriophorum scheuchzeri

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Iezerul Pietrosul, Lacul Lala,Cãldarea Buhãiescu Mare, Tarniþa laCruce, Cãldarea glaciarã Gropi); înetajele subalpin ºi alpin.

Suprafeþe: restrânse (< 10 ha).

Staþiuni: Altitudini: 1850–2100 m. Clima:T = 0,7– -0,80C; P = 1300–1400 mm; Relief:terenuri plane sau slab înclinate. Substrat:turbã. Soluri: histosoluri, puternic acide(pH = 5–5,3), bogate în materie organicãcare provine îndeosebi din sinuziamuscinalã ºi cu un conþinut ridicat decationi mobili ca Ca, K ºi Na. Sub aspectmicroclimatic, se caracterizeazã printemperaturi scãzute în toatã perioada devegetaþie, atât datoritã zãpezii pe acestestaþiuni pânã vara târziu, cât ºi reþelei deizvoare alpine care alimenteazã perma-nent aceste terenuri înmlãºtinite.

Structura: Stratul ierbos este înalt de10–30 cm. Cu toate cã specia Eriophorumscheuchzeri este citatã din mai multemasive ale Carpaþilor româneºti, ca ocomponentã constantã a mlaºtiniloralpine, la noi în þarã nu existã pânã înprezent date fitocenotice concrete decâtcele semnalate din Munþii Rodnei. Speciiledominante sunt: Eriophorum scheuchzeri

cu acoperire pânã la 30%, Carex canescensºi Epilobium palustre. Este favorizatã uneoridezvoltarea unui strat muscinal bineînchegat, caracterizat prin lipsa speciilor deSphagnum, fapt ce dovedeºte cã acesteapopuleazã staþiuni mezotrofe a cãrorstrat turbos este superficial. Menþionãm:Drepanocladus exannulatus ºi Philonotisfontana.

Valoare conservativã: mare, habitatendemic în Carpaþii Sud-Estici.

Compoziþie floristicã: Specie edificatoare:Eriophorum scheuchzeri. Specii caracte-ristice: Eriophorum scheuchzeri, Carexnigra ssp. dacica. Alte specii importante:Drepanocladus exannulatus, Carexcanescens, Philonotis fontana, Juncustriglumis, Juncus castaneus, Campyliumstellatum, Epilobium palustre.

Literaturã selectivã: Coldea et al. 1977,1997; Coldea et Plãmadã 1980; Coldea1990, 1991; Sanda et al. 2001; Sanda2002; Mihãilescu S. 2005 (ined.).

Redactat: Simona Mihãilescu.

Mlaºtinã eu-mezotrofã cu Eriophorum scheuchzeri

Corespondenþe:

NATURA 2000: –EMERALD: 54.4 Acidic fensCORINE: 54.41 Alpide cottonsedge lakegirdlesPAL.HAB 1999: 54.4112 Carpathiancottonsedge lake girdlesEUNIS: D2.211 Alpide cottonsedge lakegirdlesAsociaþii vegetale: Eriophoretumscheuchzeri Rübel 1912 (Syn.: Sphagno –Eriophoretum scheuchzeri Soó 1944).

Page 290: Habitatele Din Romania

297

2.5. Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate (5)

R5403Turbãrii sud-est carpatice, mezo-oligotrofe cu Carex rostrataºi Sphagnum recurvum

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Piciorul Galaþiului, ªaua Galaþiul-Gãrgãlãu, Vf. Rebra, Rotunda-Preluc, ªtiol),Munþii Bistriþei, Munþii Rarãu, MunþiiCãlimani, Munþii Gurghiu, DepresiuneaGiurgeului, Defileul Mureºului, LaculNegru (Jud. Vrancea). Carpaþii Meridionali:Dumbrãviþa, Munþii Retezat, Munþii Þarcu,Munþii Godeanu. Carpaþii Occidentali:Munþii Bihor (Stâna de Vale, ValeaIeduþului, Izbuc), Depresiunea Trascãului;în regiunea montanã ºi etajul subalpin.

Suprafeþe: de ordinul a 200–500 ha.

Staþiuni: Altitudini: 650–2100 m. Clima: T = 7,2 – -0,80C; P = 825–1400 mm. Relief:terenuri plane. Substrat: turbã. Soluri: histo-soluri, acide (pH = 4,9–5,6), cu un conþi-nut ridicat în materie organicã ºi unulscãzut în cationi mobili de Ca, K ºi Na.

Structura: Habitatul cu Carex rostratapopuleazã staþiuni aflate în diferite stadiide înmlãºtinire, situate la diferite altitudini.Fitocenozele din staþiunile înmlãºtinite dinetajul montan ºi subalpin din România,prezintã o compoziþie floristicã unitarã,foarte asemãnãtoare cu cele descrise dinEuropa centralã. Stratul ierbos: Carexrostrata poate ajunge la o acoperire de

75%. Sub aspect sindinamic, habitatulpoate evolua spre grupãrile mezotrofe aleasociaþiei Carici canescenti-AgrostidetumTx. 1937. Sunt cunoscute urmãtoarelesubasociaþii:• typicum Rybnicek 1974;• pedicularietosum limnogenae Raþiu 1965;• drepanocladetosum (Resm. 1973)

Coldea 1981 (Syn.: Carici rostratae –Drepanocladetum Resmeriþã 1973;Eriophoro vaginati – Sphagnetumcompacti ªtefureac 1969 p.p.).

Se remarcã dezvoltarea unui strat musci-nal bine reprezentat de specii de Sphanum,dintre care Sphanum recurvum poateajunge la o acoperire de 75%, la care seadaugã diferite alte specii cu prezenþãridicatã: Aulacomnium palustre, Sphagnumteres.

Valoare conservativã: foarte mare înhabitatele unde este prezentã speciaLigularia sibirica (DH2).

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex rostrata, Sphagnum recurvum. Speciicaracteristice: Carex rostrata, Carexechinata, Carex nigra ssp. dacica. Altespecii importante: Pedicularis limnogena,Stellaria uliginosa, Cardamine amara,Drepanocladus fluitans, Carex canescens,Agrostis canina, Juncus filiformis,Sphagnum subsecundum, Sphagnumwarnstorfii, Eriophorum angustifolium,Menyanthes trifoliata, Calliergon strami-neum, Stellaria palustris, Veronica scute-llata, Dicranum bonjeanii, Camptotheciumnitens, Carex magellanica, Comarumpalustre, Juncus alpinus, Juncus articulatus,Pedicularis sceptrum-carolinum, Ligulariasibirica, Calla palustris, Pedicularis palustris,Triglochin palustre.

Literaturã selectivã: Raþiu 1966; GergelyI. 1966; Raþiu F. et Boºcaiu 1967; Raclaru1970; Ularu 1971; Lungu 1971; Raþiu F.1971; Boºcaiu et al. 1972; Coldea 1973;Coldea et al. 1977, 1997; Resmeriþã 1973;Oroian S. 1998; Pop I. et al. 1987; Sârbuet al. 1997.

Redactat: Simona Mihãilescu.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 7240*Alpine pioneerformations of Caricion bicoloris – atrofuscaeEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB 1999: 54.3 Arctoalpine riverineswardsEUNIS: D2.22 Carex nigra, Carex canescens,Carex echinata fensAsociaþii vegetale: Sphagno – Carice-tum rostratae Steffen 1931 (Syn.: Caricirostratae – Sphagnetum Raþiu O. 1965non Zólyomi 1931).

Page 291: Habitatele Din Romania

298

2.5. Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate (5)

R5404Mlaºtini sud-est carpatice, mezo-oligotrofe cu Carexchordorrhiza ºi Swertia punctata

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei – circul glaciar Gãrgãlãu; înetajul subalpin.

Suprafeþe: circa 1 ha.

Staþiuni: Altitudini: 1750–1770 m. Clima: T = 1,00C; P = 1300 mm. Relief: fund de vale,slab înclinat, În circ glaciar. Substrat: bazic.Soluri: histosoluri profunde, în permanenþãumede ºi cu o reacþie slab acidã pânã laneutrã (pH = 6,7–7).

Structura: Stratul ierbos este dezvoltat,înalt de 10–30 cm. Speciile edificatoare,Carex chordorrhiza ºi Swertia perennisºi Allium schoenoprasum ssp. sibiricum,pot realiza o acoperire de pânã la 65%.Prezenþa speciilor carpatice: Valerianasimplicifolia, Carex nigra ssp. dacica,conferã caracterul regional al vegetaþiei.Stratul muºchilor este bine reprezentatde Cratoneuron comutatum.

Valoare conservativã: foarte mare, habitatprioritar EMERALD, endemic în CarpaþiiSud-Estici.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex chordorrhiza, Swertia perennis.Specii caracteristice: Carex chordorrhiza,Swertia perennis, Allium schoenoprasum

ssp. sibiricum, Carex limosa. Alte speciiimportante: Carex echinata, Menyanthestrifoliata, Eriophorum angustifolium, Coma-rum palustre, Carex dioica, Carex rostrata,Parnassia palustris, Luzula sudetica.

Literaturã selectivã: Coldea 1990, 1991;Coldea et al. 1997; Sanda et al. 2001;Sanda 2002.

Redactat: Simona Mihãilescu.

R5405Mlaºtini sud-est carpatice,eutrofe cu Carex flava ºiEriophorum latifolium

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiRodnei (Muntele Bãtrâna, Vf. Buhãiescu,Piatra Rea-Dealul Prisãcii, Valea Rebra,Puzdra Mare – Izvorul Fântânii), MunþiiCeahlãu, Munþii Rarãu, Munþii Bistriþei,Bistriþa Aurie, Munþii Baraolt, DepresiuneaGiurgeului, Depresiunea Bilbor, DefileulMureºului, Valea Gurghiului. CarpaþiiMeridionali: Muntele Leaota, Munþii PiatraCraiului, Munþii Þarcu-Godeanu, ValeaSadului. Carpaþii Occidentali: Întregalde,Valea Morii, Munþii Gilãu (Valea Runcului),Mânãstireni, Feneº, Vâlcelele, TârnavaMare, Muntele Plopiº, Valea Remeþului,Munþii Plopiº, Depresiunea Trascãu,Perºani, Valea Iadului; în regiuneamontanã ºi colinarã.

Suprafeþe: mari, de ordinul 500–1000 ha.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 7230 Alcaline fensEMERALD: !54.2 Rich fensCORINE: 54.2 Rich fensPAL.HAB 1999: 54.253 Middle Europeanyellow sedge fensEUNIS: D4.153 Middle European yellowsedge fensAsociaþii vegetale: Carici flavae – Eriopho-retum latifolii Soó 1944.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 7140 Transition mires andquaking bogsEMERALD: !54.5 Transition miresCORINE: 54.5 Transition miresPAL.HAB 1999: 54.552 Carpathian stringsedge swardsEUNIS: D2.35 Carex chordorrhiza swardsAsociaþii vegetale: Swertio perennis – Cari-cetum chordorrhizae Coldea (1986) 1990.

Page 292: Habitatele Din Romania

299

2.5. Mlaºtini ºi terenuri înmlãºtinate (5)

Staþiuni: Altitudini: 460–1750 m. Clima:T = 7,0–1,00C; P = 750–1000 mm. Relief:locuri plane, în apropierea izvoarelor ºipe terenurile care se înmlãºtinesc dincauza nivelului freatic ridicat. Substrat: Înunele situaþii, habitatul poate fi prezent ºi încondiþiile neutrofile ale unui substratargilos. Soluri: histosoluri gleice, bogateîn substanþe organice (58,6–70,2%) ºi încarbonat de calciu ºi care prezintã o reacþiepuþin acidã sau neutrã (pH = 5,8–6,8).

Structura: Pe baza analizei microstrati-grafice a substratului, s-a putut constatacã stabilitatea acestor habitate esteadeseori îndelungatã, îndeosebi în etajulinferior (Munþii Þarcu-Godeanu). Acesteasunt grupate în funcþie de factori pedo-climatici ºi de structura floristicã. Au fostidentificate subasociaþiile:• typicum Coldea 1977;• caricetosum gracilis (Gergely 1966),

Coldea 1977;• caricetosum nigrae Soó 1957 ºi• menthetosum longifolii Raþiu 1972. Stratul ierbos este înalt de pânã la 35 cm,sunt bine reprezentate speciile caracte-ristice. Dintre speciile diferenþiale menþio-nãm: Mentha longifolia, Juncus effusus,Gymnadenia conopsea. Trebuie remarcatãprezenþa speciilor ordinului Molinietalia(Equisetum palustre, Succisa pratensis,Deschampsia caespitosa, Lychnis flos-cuculi), care indicã direcþia de evoluþie ahabitatului. Stratul muºchilor este binereprezentat; menþionãm: Bryum pseudo-triquetrum, Campylium stellatum, Campto-thecium nitens.

Valoare conservativã: mare, habitatprioritar EMERALD.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare:Carex flava, Eriophorum latifolium. Speciicaracteristice: Eriophorum latifolium,Schoenus nigricans, Carex davalliana,Blysmus compressus. Alte speciiimportante: Carex nigra ssp. nigra, Moliniacaerulea, Salix rosmarinifolia, Carex

gracilis, Carex appropinquata, Juncuscompressus, Juncus inflexus, Valerianasimplicifolia, Carex panicea, Pinguiculavulgaris, Parnassia palustris, Epipactispalustris, Carex lepidocarpa, Swertiaperennis, Carex distans, Dactylorhizamaculata, Tofiledia calyculata, Dacty-lorhiza incarnata.

Literaturã selectivã: Pop E. et al. 1960,1962; Kovács et Coldea 1967; Hodiºan1966; Csürös-Káptalan M. 1965; Páll1965; Diaconescu F. 1973; Coldea 1978;Boºcaiu 1971; Lungu 1971; Zanoschi1971; Raclaru 1970; ªuteu 1973; Pascal1973; Danciu 1974; Drãgulescu 1995;Raþiu F. 1972; Coldea 1973, 1978; Gergely1966; Ularu 1972; Mihãilescu S. 2001;Oroian S. 1998; Sãmãrgiþan M. 2001; RaþiuO. et al. 1983; Coldea 1991; Coldea etal. 1997; Sanda et al. 1997, 2001; Sanda2002; Mihãilescu S. 2005 (ined.).

Redactat: Simona Mihãilescu.

R5406Mlaºtini sud-est carpatice,eutrofe cu Carex flava ºiBlysmus compressus

Rãspândire: Carpaþii Orientali: MunþiiCeahlãu, Munþii Rarãu, Valea Runcu,Depresiunea Bilbor, Munþii Cãlimani,Bistriþa Aurie. Carpaþii Meridionali: MunþiiBucegi, Depresiunea Bârsei, Valea Jiului;în regiunea montanã ºi etajul subalpin.

Corespondenþe:

NATURA 2000: 7230 Alcaline fensEMERALD: !54.2 Rich fensCORINE: 54.2F Middle European flat sedgefensPAL.HAB 1999: 54.2F Mi