Coloana Infinitului - Wikipedia

2
Coloana Infinitului Coloana infinită, Târgu Jiu, vedere cu parc De la Wikipedia, enciclopedia liberă Coloana Infinită este o sculptură a sculptorului român Constantin Brâncuși, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din Coloana Infinită, Poarta sărutului și Masa tăcerii concepute și executate de acesta. Inaugurată la 27 octombrie 1938, coloana are o înălțime de 29,35 metri și este compusă din 16 moduli octaedrici suprapuși, respectiv având la extremitățile inferioară și superioară câte o jumătate de modul. Modulii erau numiți „mărgele” de către autorul lor, Brâncuși. Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Denumirea originală era „Coloana recunoștinței fără sfârșit” și a fost dedicată soldaților români din Primul Război Mondial căzuți în 1916 în luptele de pe malul Jiului. Cuprins 1 Proiecte succesive 2 Traducerea proiectului în realitate 3 Restaurarea Coloanei 4 Diverse 5 Galerie de imagini 6 Note 7 Vezi și 8 Legături externe Proiecte succesive Privitor la geneza coloanei între celelalte sculpturi brâncușiene, există dovezi că proiectul este mult mai vechi. Se pare că încă din 1909 în atelierul lui Brâncuși ar fi existat "trunchiuri și bârne, coloane truncheate de lemn", iar prima versiune expusă a unei coloane, intitulată "Proiect arhitectural", datează din 1918. Ulterior, în 1933, în expoziția sa personală de la New York, Brâncuși expune proiectul său sub numele devenit celebru, Coloană fără sfârșit. Brâncuși însuși o denumea "un proiect de coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească". Traducerea proiectului în realitate Coloana a fost turnată în fontă în septembrie 1937 la Atelierele Centrale din Petroșani (ACP). Șeful proiectului a fost inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan, [1] proiectul de executie și calculele au fost făcute de inginerul Nicolae Hasnas, execuția stâlpului central a fost coordonată de maistrul-șef Ion Romoșan iar execuția modelului în lemn al mărgelelor a fost făcută de maistrul tâmplar Carol Flisec în colaborare directă cu Brâncuși, care sosise de la Paris special pentru a supraveghea turnarea coloanei. Elementele componente ale coloanei sunt următoarele: Nucleul metalic din țeavă pătrată cu latura de 42 cm, asamblat din trei tronsoane cu lungimea de 8,93 m, 10 m și 9,4 m Fundația din beton, care ajunge la adâncimea de 5m, cu o formă de trunchi de piramidă, cu baza mare de 4,5 , orientată în jos. Asa zisa teava patrata care formeaza nucleul metalic este realizata din patru profile de cornier cu aripi egale pozitionate astfel incat sa formeze un patrat. Teava patrata astfel formata este captusita, prin nituire, atat pe interior cat si pe exterior cu tabla groasa de 20 cm. Cele trei tronsoane se asambleaza unul in prelungirea celuilalt cu ajutorul unor suruburi si piulite. Numarul niturilor folosite la captusire este de ordinul miilor, aceste nituri fiind montate la un pas de 10 cm fiecare nit fata de celalalt nit. "Mărgelele" (cum le numea Brâncuși) din fontă, "înșirate" pe nucleu, în număr de 17: Un semielement de bază, cu înălțimea de 136 cm; 15 moduli octaedrici, cu înălțimea de 180 cm fiecare; Un semielement la vârf cu înălțimea de 90 cm, acoperit cu un capac. Alămirea Coloanei s-a făcut la fața locului, aplicând prin pulverizare sârmă de alamă. Aceasta tehnologie a fost utilizată la vremea respectivă pentru prima dată în România și a fost adusă special din Elveția. Greutatea totală a Coloanei (nucleu + "mărgele") este de 29.173 kg. Comanditara lucrării a fost Aretia Tătărescu (prin Societatea "Liga Națională a Femeilor Gorjene"), care i-a acordat lui Brâncuși deplină libertate de acțiune și l-a ajutat să obțină sprijinul financiar necesar. În anii '50, guvernul român, sub influența sovieticilor a plănuit să demoleze coloana, considerând că sculptura lui Brâncuși ar fi un exemplu de sculptură burgheză. Cu toate acestea, planul n-a fost pus niciodată pus în aplicare. Restaurarea Coloanei Între anii 1998 și 2000, Coloana Infinită a fost restaurată prin intermediul unei colaborări dintre Guvernul României, Fondul Mondial al Monumentelor, Banca Mondială și alte grupuri românești. Diverse La Madrid, sculptorul Santiago Calatrava a ridicat un obelisc, executat din oțel și bronz, cu înălțimea de 120 m, amplasat în Plaza de Castilla, între turnurile "Puerta Europa". Santiago Calatrava a recunoscut că s-a inspirat din lucrarea "Coloana Infinită" de la Târgu Jiu a celebrului sculptor român Constantin Brancuși. [2] Doctorul Traian Stoicoiu (decedat 1999) spunea că l-a cunoscut pe Brâncuși, tatăl său Matei Stoicoiu fiind cu Brâncuși colegi în clasele primare. El spunea că adevăratul nume al Coloanei Infinitului este de fapt "Coloana sacrificiului infinit" dat de eroii români căzuți pentru reîntregirea neamului. Cele 16 module (½ +15 +½) din care este alcătuită coloana reprezintă simbolic anul 1916, când România a intrat în Primul Război Mondial și se termină cu o jumătate de modul, reprezentând jumătatea anului respectiv. Galerie de imagini Coordonate: 45.0374°N 23.2853°E (https://tools.wmflabs.org/geohack/geohack.php?pagename=Coloana_Infinitului&params=45.0374_N_23.2853_E_&language=ro)

description

coloana

Transcript of Coloana Infinitului - Wikipedia

Page 1: Coloana Infinitului - Wikipedia

Coloana Infinitului

Coloana infinită, Târgu Jiu, vedere cu

parc

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Coloana Infinită este o sculptură a sculptorului român Constantin Brâncuși, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din Coloana Infinită, Poarta sărutului și Masa tăcerii concepute și executate de acesta. Inaugurată la 27 octombrie 1938, coloana are o înălțime de 29,35metri și este compusă din 16 moduli octaedrici suprapuși, respectiv având la extremitățile inferioară și superioară câte o jumătate de modul. Modulii erau numiți „mărgele” de către autorul lor, Brâncuși.

Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Denumirea originală era „Coloana recunoștinței fără sfârșit” și a fost dedicată soldaților români din Primul Război Mondial căzuți în 1916 în luptele de pe malul Jiului.

Cuprins

1 Proiecte succesive2 Traducerea proiectului în realitate3 Restaurarea Coloanei4 Diverse5 Galerie de imagini6 Note7 Vezi și8 Legături externe

Proiecte succesive

Privitor la geneza coloanei între celelalte sculpturi brâncușiene, există dovezi că proiectul este mult mai vechi. Se pare că încă din 1909 în atelierul lui Brâncuși ar fi existat "trunchiuri și bârne, coloane truncheate de lemn", iar prima versiune expusă a unei coloane, intitulată "Proiect arhitectural", datează din 1918. Ulterior, în 1933, înexpoziția sa personală de la New York, Brâncuși expune proiectul său sub numele devenit celebru, Coloană fără sfârșit. Brâncuși însuși o denumea "un proiect de coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească".

Traducerea proiectului în realitate

Coloana a fost turnată în fontă în septembrie 1937 la Atelierele Centrale din Petroșani (ACP). Șeful proiectului a fost inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan,[1] proiectul de executie și calculele au fost făcute de inginerul Nicolae Hasnas, execuția stâlpului central a fost coordonată de maistrul-șef Ion Romoșan iar execuția modelului înlemn al mărgelelor a fost făcută de maistrul tâmplar Carol Flisec în colaborare directă cu Brâncuși, care sosise de la Paris special pentru a supraveghea turnarea coloanei.

Elementele componente ale coloanei sunt următoarele:

Nucleul metalic din țeavă pătrată cu latura de 42 cm, asamblat din trei tronsoane cu lungimea de 8,93 m, 10 m și 9,4 m

Fundația din beton, care ajunge la adâncimea de 5m, cu o formă de trunchi de piramidă, cu baza mare de 4,5 , orientată în jos. Asa zisa teava patrata care formeaza nucleul metalic este realizata din patru profile de cornier cu aripi egale pozitionate astfel incat sa formeze un patrat. Teava patrata astfel formata este captusita, prin nituire,atat pe interior cat si pe exterior cu tabla groasa de 20 cm. Cele trei tronsoane se asambleaza unul in prelungirea celuilalt cu ajutorul unor suruburi si piulite. Numarul niturilor folosite la captusire este de ordinul miilor, aceste nituri fiind montate la un pas de 10 cm fiecare nit fata de celalalt nit.

"M ărgelele" (cum le numea Brâncuși) din fontă, "înșirate" pe nucleu, în număr de 17:

Un semielement de bază, cu înălțimea de 136 cm;15 moduli octaedrici, cu înălțimea de 180 cm fiecare;Un semielement la vârf cu înălțimea de 90 cm, acoperit cu un capac.

Alămirea Coloanei s-a făcut la fața locului, aplicând prin pulverizare sârmă de alamă. Aceasta tehnologie a fost utilizată la vremea respectivă pentru prima dată în România și a fost adusă special din Elveția. Greutatea totală a Coloanei (nucleu + "mărgele") este de 29.173 kg.

Comanditara lucrării a fost Aretia Tătărescu (prin Societatea "Liga Națională a Femeilor Gorjene"), care i-a acordat lui Brâncuși deplină libertate de acțiune și l-a ajutat să obțină sprijinul financiar necesar.

În anii '50, guvernul român, sub influența sovieticilor a plănuit să demoleze coloana, considerând că sculptura lui Brâncuși ar fi un exemplu de sculptură burgheză. Cu toate acestea, planul n-a fost pus niciodată pus în aplicare.

Restaurarea Coloanei

Între anii 1998 și 2000, Coloana Infinită a fost restaurată prin intermediul unei colaborări dintre Guvernul României, Fondul Mondial al Monumentelor, Banca Mondială și alte grupuri românești.

Diverse

La Madrid, sculptorul Santiago Calatrava a ridicat un obelisc, executat din oțel și bronz, cu înălțimea de 120 m, amplasat în Plaza de Castilla, între turnurile "Puerta Europa". Santiago Calatrava a recunoscut că s-a inspirat din lucrarea "Coloana Infinită" de la Târgu Jiu a celebrului sculptor român Constantin Brancuși.[2]

Doctorul Traian Stoicoiu (decedat 1999) spunea că l-a cunoscut pe Brâncuși, tatăl său Matei Stoicoiu fiind cu Brâncuși colegi în clasele primare. El spunea că adevăratul nume al Coloanei Infinitului este de fapt "Coloana sacrificiului infinit" dat de eroii români căzuți pentru reîntregirea neamului. Cele 16 module (½ +15 +½) din careeste alcătuită coloana reprezintă simbolic anul 1916, când România a intrat în Primul Război Mondial și se termină cu o jumătate de modul, reprezentând jumătatea anului respectiv.

Galerie de imagini

Coordonate: 45.0374°N 23.2853°E (https://tools.wmflabs.org/geohack/geohack.php?pagename=Coloana_Infinitului&params=45.0374_N_23.2853_E_&language=ro)

Page 2: Coloana Infinitului - Wikipedia

[ascunde]Articolele acestei săptămâni sunt Dumitru Abrudan , Jeremy Corbyn, Paisie Velicicovschi și Pușcă-mitralier ă Browning M1918. Oricine poate contribui la îmbunătățirea lor.

Ultima modificare efectuată la 16:26, ora 7 septembrie 2015.Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

Coloana infinituluiColoana Infinitului peStema municipiuluiTârgu Jiu

Coloana fără sfârșit peo marcă poștală dinRepublica Moldova

Note

^ Mihai Olteneanu Ștefan Georgescu-Gorjan 1905 - 1985 Constructorul Coloanei infinite, creația sculptorului C. Brancusi (http://www.agir.ro/univers-ingineresc/stefan_georgescu-gorjan1905_-_1985constructorul_coloanei_infinite_creatia_sculptorului_c._brancusi_1225.html)Univers ingineresc, agir.ro, accesat 6 februarie2009

1.

^ Despre Constantin Brancusi la ICR Madrid (http://www.ziare.com/Despre_Constantin_Brancusi_la_ICR_Madrid-imprima-64925.html), ziare.com, 12 februarie 2007, accesat 2010-06-182.

Vezi și

Constantin BrâncușiAnsamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu

Legături externe

Finis Coronat Opus (http://coloanafarasfarsit.ro/2012/02/finis-coronat-opus/#more-14), 10 februarie 2012, centrulbrancusi.roImagini cu Coloana Infinitului (http://www.mihai.photo/coloana-infinitului-targu-jiu-romania-20-iulie-2014/), 20 iulie 2014, mihai.photo

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Coloana_Infinitului&oldid=9968469

Categorii: Artă monumentală românească Constantin Brâncuși Coloane Monumente din județul Gorj