Viseu de Sus Wikipedia

16
8/2/2019 Viseu de Sus Wikipedia http://slidepdf.com/reader/full/viseu-de-sus-wikipedia 1/16

Transcript of Viseu de Sus Wikipedia

Page 1: Viseu de Sus Wikipedia

8/2/2019 Viseu de Sus Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/viseu-de-sus-wikipedia 1/16

Page 2: Viseu de Sus Wikipedia

8/2/2019 Viseu de Sus Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/viseu-de-sus-wikipedia 2/16

Vișeu de Sus 2

Județ Maramureș

Atestare documentară 1365

Localități componente

Guvernare

- Primar Vasile Ciolpan (PNL)

Suprafață

- Total 443,06 km²

Altitudine 427 m.d.m.

Populație (2002)

- Total 16.879 locuitori

Fus orar EET

- Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)

Prefix telefonic +40 x62[2]

Site: Primăria Orașului Vișeu de Sus [3]

modifică [4]

 

Vișeu de Sus (în maghiară  Felsővisó, în germană Oberwischau) stațiune turistică de interes local, este un oraș

amplasat în NE județului Maramureș, in depresiunea intramontană a Țării Maramureșului, România.

IstorieOrașul Vișeu de Sus, după cei mai mulți autori de monografii, este atestat documentar din 2 februarie 1365. Această

primă menționare a Vișeului ca localitate apare în diploma regelui maghiar Ludovic de Anjou. După alți autori,

localitatea este atestată din anul 1549, cu denumirea de „Vișeul Nou” sau „Între Râuri”, fiind situată la confluența

celor două râuri – nume întâlnit până la începutul secolului XX.

În anul 1373 se marchează hotarul Vișeului cu Borșa, în anul 1385 apare Vișeul inferior (de Jos). Anul 1453 este

anul în care Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei și guvernatorul Ungariei, dăruiește Vișeul celor 3 cnezi

Ștefan, Petru Mândru și Nan (Nașcu) cât și fraților lor.

Evoluția actualului oraș începe după anul 1770, când se înființează la Vișeu și Borșa centre forestiere cu muncitori – 

coloniști țipțeri – din Zips, aduși la Vișeu din ordinul împăratului Iosif al II – lea al Austriei.În anul 1143 la Vișeu de Sus se stabilesc mineri din Saxonia și înființează exploatări de minereuri. În anul 1773 se

 înființează la Vișeu un centru de exploatare forestieră, colonizat cu șvabi din Zips.

În 1775 se stabilesc la Vișeu familii germane venite din Austria (Salzburg și Tirol). Între anii 1776 – 1794 vin primii

coloniști din Salzkammergut. În 1778 sosesc alte 25 de familii din Gmunden, majoritatea cu mulți copii. În anul

1780 se fac primele construcții de către cei sosiți, cum ar fi: prima moară în partea de est a orașului; începe

construcția digului mai sus de Măcârlău, dig care va fi terminat în 1784, an în care alte familii din zona Bavariei se

stabilesc la Vișeu de Sus.

În anul 1788 se înființează școala elementară a vistieriei din Vișeu de Sus, iar în 1790 se construiește stăvilarul de la

Făina și se înființează parohia romano  – catolică la Vișeu. În 1798 se deschide prima școală generală. Activitatea

țipțerilor se materializează și prin prima fabrică de cherestea (construită în anul 1809), prin magazinul statal

(depozit) construit în 1817. În perioada 1809 – 1810 se populează și se formează cartierul Țipțerai.

Page 3: Viseu de Sus Wikipedia

8/2/2019 Viseu de Sus Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/viseu-de-sus-wikipedia 3/16

Vișeu de Sus 3

Numărul populației de origine germană și austriacă a crescut permanent, după cum rezultă din documente. La

recensământul din 1977 sunt consemnați 3430 de germani în orașul Vișeu. Aduși la Vișeu ca muncitori forestieri în

primul rând, chiar dacă primii veniți lucrau ca muncitori în exploatări miniere, între țipțeri și stat exista o înțelegere,

un regulament de serviciu, cu efectul unui contract de muncă. De la vârsta adolescenței  –  14 ani  –  băieții își

  începeau munca în pădure. Pe Valea Vaserului, țipțerii plantau molid, aveau grijă de pepiniere, defrișau păduri,

trimiteau plute pe apă la vale până la Sighet, Vișeu și Borșa, construiau plute pe apă, construiau drumuri și poduri de

lemn. La muncile mai ușoare ajutau și femeile. Cea mai grea și murdară muncă era tăierea pădurii și curățirea

trunchiurilor de molid, iar cea mai tentantă pentru bărbați era plutăritul.

Dat fiind timpul foarte îndelungat pe care muncitorul trebuia să-l petreacă în pădure, întemeierea unei așezări pe

Valea Vaserului a apărut ca o necesitate. Așezarea de pe Vaser reprezintă cea mai strânsă legătură cu istoria și cu

tradiția actualilor țipțeri. În acest spațiu al Văii Vaserului își au originea povestirile țipțerilor, personaje fantastice  – 

fata pădurii, omul alb, piticul pădurii.

Poveștile acestei etnii și amintirile bătrânilor, ca și documentele stau mărturie despre o viață grea, primitivă a acestor

oameni în trecut. După anul 1868 maghiarizarea forțată i-a afectat mult pe țipțeri, unii fiind nevoiți la acea vreme

să-și schimbe numele cu altele de rezonanță maghiară. Cu românii, țipțerii au trăit în înțelegere, fiind uniți, între

altele, și datorită sărăciei, nivelului scăzut de trai și persecuțiilor stăpânirii străine.

Vişeu de Sus în Harta Iosefină a Maramureșului, 1782-1785

În Vișeu de Sus, exploatarea lemnului are o

vechime care se confundă cu vechimea

orașului. Chiar și legenda spune că în urmă

cu poate mai mult de o mie de ani un tată și

cu fiul său s-au dus să taie lemne din pădure.

Nefericirea a făcut ca un lemn să-l lovească

mortal pe fiu. În memoria fiului său, tatăl a

construit pe acest loc o biserică. În jurul

bisericii s-au făcut mai apoi case și astfel

capătă contur o așezare umană care s-a

numit, la început, „Între Râuri”, pentru că se

  întindea între râul Vișeu și Vaser, iar apoi i

s-a spus Vișeu de Sus.

Odată cu venirea coloniștilor germani se

intensifică exploatarea pădurilor. Tot mai atractive devin aceste meserii care aduceau un oarecare venit și un alt

statut social locuitorilor, pe lângă vechea lor ocupație de crescători de animale.

Lemnele erau tăiate de sus cu topoarele, „corhănite” pe jgheaburi cu apă la vale, adunate în stăvilare la Măcârlău și

Făina, iar de aici, formate în plute, erau duse pe apa Vaserului și mai departe pe Tisa. Multe din obiceiurile

coloniștilor țipțeri au fost preluate și de români. La pădure se lucra toată săptămâna, numai sâmbăta se cobora lavale, uneori pentru cei ce locuiau departe, perioada de lucru se prelungea la 2 – 3 luni. Butinarii (lucrătorii forestieri)

dormeau în cabane numite „finlandeze”, aveau focul în mijloc, iar paturile erau aranjate radial pentru a se putea

 încălzi mai ușor și pentru a-și usca hainele pe timp de iarnă. Astăzi de pe Valea Vaserului lemnul se transportă pe

cale ferată îngustă.

Page 4: Viseu de Sus Wikipedia

8/2/2019 Viseu de Sus Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/viseu-de-sus-wikipedia 4/16

Vișeu de Sus 4

GeografieOrașul se află situat la confluența a două râuri, Vișeu și Vaser, la o altitudine de 427 m deasupra nivelului mării,

având latitudinea nordică 47 grade și 43 minute și longitudinea estică de 24 grade și 25 minute, având înfățișarea

caracteristică orașelor de munte. Se învecinează la NNE cu munții Maramureșului și Republica Ucraina, la SE cu

Munții Rodnei și are ca vecini comunele Moisei în partea de SE și Vișeu de Jos în partea de V și Poienile de sub

Munte în partea de NV.Conform datelor primite de la Birourile Urbanism și Amenajare Teritorială și Agricol, suprafața orașului Vișeu de

Sus este de 44.306 ha, din care:

•• Teritoriu administrativ (ha) : 44.306 - al 2-lea oras ca suprafata din Romania!

•• Cuprins în intravilan (ha): 1.487,28

•• Suprafață agricolă (ha): 4,7

•• Suprafață neagricolă (ha): 42.814,02

Din punct de vedere juridic majoritatea terenurilor au fost retrocedate foștilor proprietari, iar proprietarii care nu au

fost despăgubiți în natură au fost despăgubiți în bani.

Relief 

Privit în ansamblu, relieful zonei este montan, format dintr-o depresiune înconjurată de dealuri. De altfel, acesta este

energic cu pante înclinate, văi adânci și înguste, cu dealuri cu înălțimi ce variază între 400 și 1.042 m (vârful lui

Dan). Acestea sunt constituite din roci dure cu alternanțe de argile și șisturi bituminoase.

Dintre toate elementele peisagistice, relieful are contribuția cea mai importantă la alcătuirea cumulului general de

motivații turistice.

Pentru turismul actual, existența reliefului montan larg răspândit și diversificat ca structură și fizionomie, înseamnă

satisfacerea a cel puțin două cerințe: agrementul și refacerea fizico-psihică. Relieful este resursă de prim ordin pentru

orice regiune turistică, prin rolul de suport al celorlalte elemente ale cadrului natural și antropic. Varietatea

morfologică a elementelor reliefului, asociată frumuseții peisagistice, evidențiază obiective cu valoare deosebită.

Valea Vaserului este cel mai atractiv traseu turistic al Munților Maramureș, un defileu săpat în masa șisturilor

cristaline, separând pe stânga câteva masive cristaline: Prislopașul (1201 m), Grebeni (1594 m)- între Novăț și

Novicioru, Novicioru (1452 m). Sunt prezente crestele și dyk-urile porfiroide. În nord-est, între Vaserul Superior și

graniță, se află o serie de culmi de 1300 – 1500 m, desprinse dintr-o creastă unitară pe care merge granița, situată la

1500 – 1700 m, numită Culmea Ștevioara. La nord de cotul Vaserului, între văile Făina și Botizu, se află muntele

Șuligu (1688 m). Culmea Toroiaga se extinde de la Vaser până la Valea Țâșlei. Este dominată de eruptiv neogen și

cristalin. Masivul principal îl formează Vârful Toroiaga (1930 m), prelungit în est cu Piciorul Caprei (1804 m) și în

nord cu Vârful Țiganului (1736 m).

Hidrografie și climă

Râul Vișeu își are izvorul sub pasul Prislop, la 1414m altitudine și se varsă în Tisa lângă localitatea Valea Vișeului la

circa 330 m altitudine. Drenează un bazin hidrografic cu o suprafață de 1606 km 2 , desfășurat între Munții

Maramureșului în est și Munții Rodnei în sud. Vișeul are o lungime de 80km și până la Borșa-Moisei, se mai

numește și Cisla sau Vișeuț. În zona de izvor are o pantă mare, de 20 – 50 m/km. După pătrunderea în Depresiunea

Maramureș își croiește o vale largă cu îngustări locale. Bazinul hidrografic al Vișeului este dezvoltat, în cea mai

mare parte a sa, în zona montană 67%, care îi asigură o densitate mare a rețelei hidrografice și o scurgere specifică

dintre cele mei ridicate din țară. Datorită precipitațiilor abundente, peste 1000 mm, densitatea rețelei hidrografice are

valori de 0,7-1 km/km 2.

În avale de Moisei, bazinul Vișeului devine puternic asimetric, dezvoltându-se cu precădere pe dreapta. Râul Vaser

izvorăște din Munții Maramureșului, se formează din izvorul Boului și izvorul Munceii Albi. Are 62 km lungime,

Page 5: Viseu de Sus Wikipedia

8/2/2019 Viseu de Sus Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/viseu-de-sus-wikipedia 5/16

Vișeu de Sus 5

este cel mai important afluent al Vișeului cu debit mai mare decât acesta. Vaserul trece peste linia marilor înălțimi

dintre Pietrosul Maramureșului și Toroiaga. Drenează o suprafață de 422 km 2,are o lungime de 42 km și un debit

mediu de 9 mc/s.

Ape minerale

Valoarea deosebită a acestor bogății naturale este dată de marea diversitate calitativă și cantitativă a mineralizațiilor,precum și de calitățile terapeutice (curative). Apele minerale, datorită compoziției chimice complexe, sunt factori

curativi naturali cu o deosebită importanță terapeutică. Apele cu conținut de substanțe minerale și bioxid de carbon

sunt ape cu un ridicat nivel terapeutic. Izvoarele minerale din zonă au rezultat în urma unei intense circulații a

soluțiilor hidrotermale nu numai în rocile eruptive ci și în masa rocilor cristaline și a rocilor sedimentare eocene.

În zona Munților Maramureșului au fost identificate în peste 20 de puncte: pe Vaser, la Făina, Șuligu, Glimboaca,

Novăț, etc. Dintre acestea se remarcă izvorul Șuligu, care are o mineralizație totală de 9,8/l și 2,3 g/l CO2.

Mai multe izvoare minerale cu ape feruginoase se găsesc în zona orașului Vișeu de Sus și pe Valea Vinului.

Izvoarele minerale de pe Valea Vinului și în special izvorul cunoscut sub numele de „Gulaci”, au o mineralizație de

12,7 g/l și o concentrație de 2,26 g/l CO2,. Ele pot fi utilizate cu succes pentru îmbuteliere cât și în scop balnear (au

mai fost băi și acum 30-40 de ani), prin amenajări locale.

În cadrul unității depresionare a Maramureșului, de origine tectonică, de baraj vulcanic și de eroziune diferențială și

complexă sub aspectul formațiunilor geologice care o compun, există numeroase surse de ape minerale – clorosodice

și bicarbonatate, clorosodice – sulfuroase – carbogazoase.

Datorită existenței unei aureole mofetice care înconjoară erupțiunile neogene ale Munților Oaș  – Gutâi – Țibleș  – 

Toroiaga, apele subterane sărate, bicarbonatate și sulfuroase din diversele formațiuni limitrofe eruptivului au preluat

și caracter carbogazos, prin dizolvarea bioxidului de carbon liber de origine mofetică.

Aria de răspândire a apelor minerale cu conținut de bioxid de carbon liber, coincide în general cu extinderea

formațiunilor eruptive aparținând lanțului vulcanic neogen Oaș  –  Gutâi  –  Țibleș și a masivului eruptiv izolat

Toroiaga, bioxidul de carbon liber din aceste ape fiind legat de manifestările post-vulcanice ale eruptivului neogen.

Faună și floră

Vegetația constituie un element important al cadrului natural, cât și un factor de atracție turistică. Varietatea formelor

de relief, particularitățile elementelor climatice, hidrologice ca și natura diferită a rocilor, sunt elemente care au

determinat un fond vegetal bogat și variat în Munții Maramureșului. În funcție de relief și altitudine în Munții

Maramureșului pot fi identificate următoarele etaje de vegetație:

•• etajul colinar;

•• etajul montan cu trei subetaje de vegetație:

•• montan inferior;

•• montan mijlociu;

•• montan superior.

•• etajul subalpin;

•• etajul alpin.

Flora și vegetația reprezintă un interes și o importanță deosebită din mai multe puncte de vedere. Din punct de

vedere economic, amintim importanța furajeră, meliferă, medicinală, alimentară, decorativă, etc. Dintre speciile

alimentare, culinare, amintim: frăguțe, mure, zmeură, soc, cireș pădureț, ciuperci comestibile. Dintre planetele

medicinale, amintim: Betula pendula, Crataegus monogyna, Betonica officinalis, Pinus mugo. Unele plante sunt

folosite pentru conținutul lor aromatic. Dintre acestea amintim: Carum carvi, Funingirus communis, Mentha s.p.,

Oxalis acetosella.

Page 6: Viseu de Sus Wikipedia

8/2/2019 Viseu de Sus Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/viseu-de-sus-wikipedia 6/16

Vișeu de Sus 6

Pajiștile sunt folosite ca fânețe de o singură coasă, pe altitudini mai mari, și de două coase pe coline joase. În zonele

de pajiști înalte se pășunează începând din primăvară până la toamnă.

Fauna golurilor alpine

Este săracă în specii datorită condițiilor vitrege de viață (temperaturi scăzute, vânturi puternice). Mamiferele sunt

reprezentate de specia cea mai caracteristică golurilor alpine  – capra neagră (Rupicapra rupicapra). Deși specifică

etajului alpin, ea coboară mai ales iarna în jnepenișuri și pătrunde în molid în căutarea hranei. În Munții

Maramureșului sunt doar câteva exemplare, la fel ca și marmota de munte, fiind repopulată începând cu anul 1965.

Arifauna alpină este reprezentată prin acvila de stâncă (Aquila cheysaetas), tisa alpină (Anthus apinoletta), brumărița

(Prunella collaris), rața sulițar (Anas acuta). Dintre reptile, vipera comună (Vipera berus) și șopârla de munte

(Lacecta vivipara) sunt prezente în zonele cu stânci calcaroase. În pajiște e prezentă broasca roșie de munte (Rona

tempozozia). Trebuie menționat prezența cândva pe aceste meleaguri a zăganului, a vulturului negru și a vulturului

sur.

Fauna zonei forestiere

Este foarte bogată și variată, cuprinzând un număr mare de specii de interes cinegetic. Fauna pădurilor de rășinoaseeste reprezentată prin: urs (Ursus arcalos), lup (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), iar dintre păsări amintim: cocoșul

de mesteacăn (Lirurus tetrix), cocoșul de munte (Tetrao uragallus), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides

trydactiylus), forfecuța galbenă (Loxia curvirosta), pițigoiul de brădet (Parus ater), pițigoiul de creastă (Parus

cristatus), mierla gulerată (Turdus torquatus), etc. sunt specii caracteristice pentru pădurile de conifere.

Fauna pădurilor de foioase

Este deosebit de bogată. Pădurea reprezintă adăpostul preferat al mamiferelor sălbatice de interes cinegetic. Astfel

amintim: cerbul carpatin (Cervus Elaphus), vulpea (Vulpes vulpes), jderul de pădure (Mortes mortes), jderul de

piatră (Mortes foina), veverița (Scirus vulgaris), hermelina (Mustella ezminea), nevăstuica (Mortella mirolis), etc.

Arifauna pădurilor mixte este bine reprezentată prin specii ca: huhurezul, mare (Steix ulalensis), gaița (Garullusglandacius), porumbelul de scorbură (Calumba aenas), etc. Aici cuibăresc și majoritatea răpitoarelor, ca. uliul

păsărar, uliul porumbar, șorecarul comun, șoimul (Pernis apivarus), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina). Acolo

unde locul pădurilor a fost luat de fânețe naturale, terenuri arabile și livezi, sunt prezente: potârnichea (Perdix

perdix), fazanul comun (Phasianul colchicus), prepelița (Coturnix coturnix).

Fauna apelor de munte este reprezentată prin lostriță (Hucho hucho), în apele Vișeului și Vaserului, păstrăvul

curcubeu (Salmo irideus), lipanul (Thymalus thymalus), știuca (Esox lucius), babetele (Cottus poecilopus),

clenuștețul dungat (Leuciscus sonffia agassizi).

Potențialul vânătoresc și piscicol din zona munților

Vânătoarea este o activitate tradițională, datorită faptului că pădurile și golurile alpine găzduiesc un important fondcinegetic prin varietatea și valoarea speciilor, dovedite prin medaliile de aur obținute la diverse concursuri

internaționale pe fondurile de vânătoare cum sunt cele de la Făina și Valea Babii, populate cu cerbi carpatini, urși,

lupi, mistreți, jderi, cocoși de munte, etc., ce se vânează cu autorizație. Vânătoarea este o activitate recreativă care, în

zona Munților Maramureș, întrunește condiții deosebite având în vedere: - varietatea mare a speciilor de interes

cinegetic; - suprafața mare a fondurilor de interes vânătoresc, (aproximativ 125.000 ha.); - o densitate relativ mare a

animalelor sălbatice; - existența unor exemplare de excepție ce se constituie ca trofee. Avându-se în vedere valoarea

ridicată cinegetică a zonei, bazinul Vaser a fost dotat cu două cabane vânătorești la Făina și Novăț. Fondul de

vânătoare aparține Ocolului Silvic Vișeu de Sus. Din statistici rezultă că, pe primul loc se află iepurele urmat de

cerbi, căprioare și mistreți. Din efectivul de vânat rezultă o individualizare a iepurelui, care se situează pe primul loc

cu 780 exemplare, urmat fiind în ordine numerică de căprioare (325), cerbi (308) și mistreți (100 exemplare).

Page 7: Viseu de Sus Wikipedia

8/2/2019 Viseu de Sus Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/viseu-de-sus-wikipedia 7/16

Vișeu de Sus 7

Pescuitul în ape de munte este o îndeletnicire a pescarilor amatori care practică acest sport recreativ. În apele

curgătoare, în perioadele permise se pot pescui păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu, lipanul, cleanul, mreana, etc.

Pescuitul în apele interioare se practică din cele mai vechi timpuri, oferind pe lângă hrană omului și un mod plăcut

de recreere. Pentru revigorarea fondului piscicol grav afectat în ultimii ani din cauza braconajului și a deversării în

râuri a unor cantități de rumeguș de către micii întreprinzători (gatere) dar și alte substanțe toxice, se impune

intervenția de urgență prin repopularea râurilor cu puiet de salmonide (păstrăv și lipan), precum și igienizarea

râurilor din zonă. Râul Vaser se situează printre puținele râuri din țară care oferă pescarilor sportivi toată gama

practicii cu momeli artificiale, atât cu lanseta, folosind bula de apă și lingurița, îndeosebi de la Făina în jos, cât și cel

de finețe, cu muștele, prin biciuire mai ales de la Novăț în amonte. Începând cu anul 1960, lipanul s-a dezvoltat

rapid, zona lui extinzându-se, specia găsind condiții bune de dezvoltare și în amonte de barajul Măcârlău (6 km

amonte de Făina), unde a fost introdus pe cale artificială.

Resurse subterane

Sute de ani, pe Valea Vaserului oamenii exploatează lemnul pe care-l transportă cu ajutorul Mocăniței, singurul tren

cu aburi pe linie îngustă ce funcționează în Europa. Se știe ca maramureșenii sunt renumiți pentru meșteșugul de a

realiza case și biserici din lemn care durează sute de ani. Dar, exploatarea lemnului nu este singura activitate care audesfășurat-o oamenii. Mineritul a fost până nu demult o activitate intens practicată. Și în ziua de azi se pot vedea

gurile de la minele ce exploatau minereuri complexe și uraniu.

Politică și administrație

Vișeu de Sus

Potrivit Anexei 1, din H.G. nr.410/1991  –  privind

Stabilirea categoriei județelor, municipiilor și orașelor,

orașul Vișeu de Sus face parte din categoria a III-a a

orașelor cu locuitori între 10.001 și 30.000. Autoritățile

administrației publice prin care se realizează autonomialocală sunt reprezentate de Consiliul Local, ca

autoritate deliberativă și de Primar, ca autoritate

executivă, acestea venind să rezolve treburile publice în

condițiile legii.

Consiliul Local al orașului este alcătuit din 17 de

membri, aleși prin vot universal, egal, direct și liber

exprimat, în condițiile stabilite prin legea privind

alegerile locale.

Partid Consilieri Componența Consiliului

Partidul Național Liberal 9

Partidul Democrat-Liberal 4

Partidul Social Democrat 4

Page 8: Viseu de Sus Wikipedia

8/2/2019 Viseu de Sus Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/viseu-de-sus-wikipedia 8/16

Vișeu de Sus 8

Integrare europeană

Ca să facă față rigorilor Uniunii Europene Primăria orașului Vișeu de Sus a înființat Biroul de Relații cu Publicul și

Integrare Europeană, care are drept misiune informarea cetățenilor cu privire la Uniunea Europeană, Politicile UE,

Moduri de finanțare, etc. Pentru informarea cetățenilor Primăria a pus bazele unei colaborări cu Delegația Comisiei

Europene în România, Centrul Infoeuropa, Fundația CDIMM, etc. În activitatea sa Biroul de Proiecte cu Finanțare

Europeana este sprijinit de către Biroul de Consiliere cu Cetățenii (BCC).Începând cu anul 2006, primăria și Biroul de Consiliere cu Cetățenii au devenit membrii în cadrul Rețelei Naționale

de Multiplicatori de Informație Europeană.

Pe parcursul existenței Biroului de Relații cu Publicul și Integrare Europeană, transformat în 2008 prin hotarâre de

consiliu în Biroul de Specialitate pentru Derularea de Proiecte cu Finanțare Internațională și Integrare Europeană,

s-au pus bazele a numeroase proiecte de natură locală și regională și s-au pregătit studiile de fezabilitate pentru

proiectele de infrastructură.

Consiliul Local a aprobat în ședință lista proiectelor de infrastructură care se vor realiza în perioada 2007-2013 prin

intermediul Fondurilor Structurale puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Aceste proiecte fac parte din

Centralizatorul Regional de Proiecte realizat de către Agenția de Dezvoltare Nord-Vest și Ministerul Integrării.

DemografieLa recensamantul din 2012* au fost inregistrati 14.239 lociutori.

•• (*)datele oficiale inca nu au fost publicate.

La recensământul din 2002 au fost înregistrați 16.879 locuitori din care:

• români 14.878

• germani 1.114

• maghiari 530

• ucrainieni 274•• restul minorități

Principalele confesiuni cuprind:

• 14.102 ortodocși

• romano-catolici 1.884

• greco-catolici 605

•• adventiști de ziua a șaptea 56

• reformați 76

• penticostali 42

•• creștini după Evanghelie 40

• baptiști 33

 Evoluția populației la recensăminte:

Page 9: Viseu de Sus Wikipedia

8/2/2019 Viseu de Sus Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/viseu-de-sus-wikipedia 9/16

Vișeu de Sus 9

EconomieLa Viseu de Sus s-au dezvoltat cateva ramuri industriale traditionale:

•• Industria Exploatarii Lemnului - dezvoltata pe platforma fostului IFET.

•• Industria Prelucrarii Lemnului - dezvoltata pe platforma fostei fabrici de cherestea sau a celei de mobila.

•• Industria Farmaceutica - dezvoltata pe platforma fostului Tanin/Terapia (singura fabrica de morfina din cel de al

II-lea Razboi Mondial - aflata in conservare).•• Industria Constructiilor si a materialelor de constructie - dezvoltata pe platforma fostului TCM.

•• Serviciile - Banci, Asigurari, Cabinete Medicale, Auto Service, Instalatii electrice si sanitare, Telecomunicatii,

Coafura si Cosmetica, Sport si Agrement, Gastronomie si Turism.

Sănătate si Asistență SocialăIn Vișeu de Sus există mai multe instituții din domeniul sănătății:

•• Spitalul Orășenesc, cu secții de urgențe, chirurgie, interne, pediatrie, maternitate, obstretica-ginecologie,

dermato-venerice, boli contagioase, radiologie,etc.

•• Serviciul de ambulantă.•• Serviciul SMURD.

•• Serviciul de salvamont.

•• Cabinete private ale medicilor specialiști: obstretica-ginecologie, oftalmologie, dermato-venerice, stomatologie,

etc.

•• Policlinica Dr. Ivan Dan, cu cabinete medicale de mai multe specializări.

In Viseu de Sus ființeaza mai multe instituții sociale:

•• Cantina sociala a primăriei.

•• Trei case de copii asistați, aparținând statului.

•• Doua case de copii private, aparținând organizațiilor de caritate.

Turism

Obiective turistice

•• Primaria, constr. stil baroc-clasic din sec. XIX

•• Biserica ortodoxa " Sf.Nicolae", constr. stil bizantin, 1933-1937.

•• Biserica romano-catolica "Sf. Ana", constr. neogotica, 1908-1912.

•• Biserica greco-catolica "Maica Domnului", de lemn, stil maramuresan.

•• Biserica ortodoxa (Bătrână)"Buna Vestire", stil neogotic, 1834.

•• Mănăstirea "Nasterea Maicii Domnului", Valea Scradei,cu pelerinaj (prosesie) de Sf. Marie Mica.•• Bustul lui Nicolae Dunca.

•• Muzeul de Istorie si Etnografie.

•• Expoziția de fotografie istorica "Hiperboreea", la Biblioteca Oraseneasca.

•• Casa-Muzeu "Elefant", ultima casa evreiasca traditionala din lemn.

Page 10: Viseu de Sus Wikipedia

8/2/2019 Viseu de Sus Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/viseu-de-sus-wikipedia 10/16

Vișeu de Sus 10

Valea Vaserului

Mocăniță iarna

Aflată în partea estică a orașului Vișeu de Sus,

valea Vaserului are o lungime de circa 40 km.

Prin vale circulă „mocănița”, fiind și ultima din

România.

Linia ferată pe ecartament îngust (760 mm) a fost

construită între anii 1930 —1933. Lungimea căii

ferate este de 56 kilometri. Cea mai înaltă

altitudine a liniei ferate este în zona Comanu

1.100 m, plecarea din Vișeu de Sus fiind la

altitudinea de 600 m. Trenul circulă în scopuri

industriale, pentru exploatarea lemnului și în

scopuri turistice. Vagoanele pentru turiști pot fi

vagoane terasă sau vagoane de clasă. Există și

vagoane pentru materiale, platforme și lemn.

Trenurile turistice regulate, cu abur, circula in lunile mai-octombrie, pana la stația turistica Paltin. Trenurile charter

circula pe toata durata anului, destinatiile fiind la cerere sau la evenimentele culturale precum "Noptile Muzicale"

sau "Sărbătorile de Iarnă".

Monumente pe Valea Vaserului

În anul 1909 pe Valea Vaserului la Făina se ridică o capelă in amintirea printesei Elisabeta (Sisi)și tot acum sunt

terminate două cabane la Stațiunea Șuligu. Cimitirul militar german de la Miraj. Latrinele săpate in stânca, in Primul

Razboi Mondial.

Valea VinuluiValea Vinului este un loc de agrement foarte apreciat, aici aflându-se mai multe izvoare de apă minerală (numite de

localnici „borcut”) dar si un strand, cabane si pensiuni.

Spre Valea Vinului

Potențialul natural și antropic al Vișeului

Izvoarele de ape minerale existente chiar în oraș evidențează o

fostă activitate vulcanică, iar zăcămintele bogate în polimetale de

pe valea Vaserului sunt mărturie a unor vechi erupții vulcanice.

Culoarele Vișeului sunt principala axă de circulație

maramureșeană, fiind mărginită la est de treapta unor munți de

mică înălțime, care formează bordura marilor înălțimi ale Munților

Maramureșului. La est culoarul este dominat de culmea Vișeului,

iar în apropiere de vărsarea Vișeului în Tisa, valea se îngustează în

defileu.

Un obiectiv natural de mare valoare îl reprezintă Valea Vaserului, care izvorăște din Muntele Ignătescu. Aceasta are

un mare potențial oferind componentele esențiale ale ambianței umane: peisaj, pământ, aer, apă, dar mai ales omenie.

Orașul are o poziție geografică situată la limita unor zone de interes turistic și intersecția unor trasee și circuite

turistice. Pe Valea Vaserului există turism încă de la începutul secolului XX. Importantă pentru Valea Vaserului estemocănița, trenul cu aburi, care duce până la stația Cozia.

Page 11: Viseu de Sus Wikipedia

8/2/2019 Viseu de Sus Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/viseu-de-sus-wikipedia 11/16

Vișeu de Sus 11

Potențialul turistic antropic al zonei Vișeu de Sus

Este reprezentat de bisericile de lemn și de arhitectura gotică a bisericilor construite după 1835. Biserici și mănăstiri

precum: biserica ortodoxă, fostă greco-catolică, construită între anii 1832-1844, ctitoria preoților Vasile Roșca și

Simeon Pop, biserica ortodoxă din 1832, biserica romano-catolică construită între anii 1912-1918 cu hramul

„Ioachim și Ana” - ctitor preot Schiller Carol, arhitect italianul Maretti Augustino.

Mănăstirea de pe Valea Scradei. Pe hotarul ei a fost o mănăstire, biserica veche a fost adusă în anul 1762 în sat. Înfiecare an, pe data de 8 septembrie se obișnuiește să se meargă în pelerinaj.

Mai sunt de menționat biserica ortodoxă construită între anii 1933-1937, ctitor preot Sebastian Sârcu, biserica

ortodoxă din centrul orașului și biserica de lemn din curtea spitalului orășănesc.

Alte obiective însemnate sunt cimitirul evreiesc și cartierul germanilor numit Țâpțărai (Zipserai).

Cultură

Instituții de cultură

•• Casa de Cultură Vișeu de Sus, cu ansamblul folcloric "Maramuresul".•• Muzeul de Istorie, Etnografie și Centrul de Meșteșuguri

•• Biblioteca orășenească si Salonul Artelor.

•• Asociatia cultural-turistica "Hiperboreea".

•• Asociatia "Zipserverein Edelweiss",a tineretului german.

•• Casa-muzeu "Elefant" - ultima casa evreiasca traditionala.

Festivaluri

•• Festivalul folcloric "Armonii de Primăvară".

•• Zilele orașului Vișeu de Sus.

•• Festivalul Național se Satiră si Umor "Zâmbete în Prier".

•• Întâlnirea Țipțerilor de pretutindeni "Zipsertreff".

•• Serbarea Țipțerilor "Sus pe Valea Vaserului".

•• Nopțile Muzicale de la Paltin, pe Valea Vaserului.

•• Viflaimul de Crăciun.

•• Făcliile de Sânziene.

Educație

Instituții de Învătământ•• Grădinița cu program normal nr. 3

•• Grădinița cu program prelungit nr. 8

•• Grădinița cu program prelungit nr. 1

•• Școala Generala nr. 3 - Rădeasa

•• Școala Generala nr. 5 - Valea Scradei

•• Școala de Arte și Meserii nr. 7

•• Școala de Arte și Meserii nr. 4 - Valea Pestilor

•• Școala Speciala pentru copii cu dezabilități.

•• Școala Sanitară Postliceala "Grigore Moisil"

•• Liceul Teoretic "Gheorghe Pop de Basești"•• Grup Școlar Vișeu de Sus cu Școala Germană

Page 12: Viseu de Sus Wikipedia

8/2/2019 Viseu de Sus Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/viseu-de-sus-wikipedia 12/16

Vișeu de Sus 12

•• Liceul Teoretic "Bogdan Vodă" care are în structură unitățile:

•• Grădinița nr. 5

•• Școala nr. 2 - Vișeu de Mijloc

Sport•• Stadionul Orășenesc BRADUL, unde se întâlnesc echipe de fotbal locale și din orașele sau satele învecinate.•• Sala Orășenească de Sport, cu tribună pentru spectatori, cu posibilitatea practicării sporturilor de echipă indoor

(volei, futsal, handbal, baschet, tenis, etc)

•• Liceul Bogdan-Vodă din Vișeu de Sus are în curte o sală de sport unde se pot practica diverse sporturi precum:

volei, baschet, tenis de masă, gimnastică și alături, un teren de sport cu bitum.

•• Terenuri de tenis, zgură, la Spitalul Orășenesc si la Complex Sportiv Gabriela.

•• Teren sintetic de minifotbal la Complex Sportiv Gabriela.

•• Ștrand cu bazin de înot si piscină pentru copii, pe Valea Vinului.

•• Terenuri de sport cu suprafața de bitum se afla la Grădinița nr. 1 și la Grupul Școlar nr. 1.

Se pot aborda și o serie de sporturi extreme în zona aceasta:•• Motocross

•• Off-road

•• Zbor cu parapanta

•• Ciclism

•• Schi fond

•• Echitație

•• Rafting

•• Mountain biking

CazareÎn Statiunea Turistica Vișeu de Sus există numeroase cabane si penisuni, dar și hoteluri, cum ar fi Hotel Brad, Hotel

Gabriela sau Hotel Tren Carpatia Expres.

Transport

Transport aerian

Pâna in anii 70, la Vișeu de Mijloc, pe Șes, exista un aerodrom pentru aviația utilitară si pentru cea sanitară -

Aviasan. Cel mai apropiat aeroport de Vișeu de Sus este cel de la Baia Mare. Pentru concedii sau curse

internaționale, vișeuanii folosesc si aeropoartele din Cluj Napoca sau Târgu Mureș.

Transport rutier

Vișeu de Sus este situat pe DN18, care face legătura între Sighetu Marmației și Vatra Dornei. Din Vișeu mai

pornește și DN17C care face legătura cu municipiul Bistrița.

Distanțele dintre Vișeu de Sus și celelalte orașe:

• Între Vișeu de Sus și Sighetu Marmației: 60 km

• Între Vișeu de Sus și Baia Mare: 120 km

• Între Vișeu de Sus și Borșa Complex Turistic: 36 km

• Între Vișeu de Sus și Satu-Mare: 189 km• Între Vișeu de Sus și Cluj-Napoca: 170 km

• Între Vișeu de Sus și Vatra-Dornei: 94 km

Page 13: Viseu de Sus Wikipedia

8/2/2019 Viseu de Sus Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/viseu-de-sus-wikipedia 13/16

Vișeu de Sus 13

• Între Vișeu de Sus și Gura-Humorului: 142 km

• Între Vișeu de Sus și Suceava: 166 km

Mai există drumuri județene care stabilesc legătura cu mici localități sau sate.

Transport feroviar

Gara Vișeu de Jos este situată pe magistrala 400 a Căilor Ferate Române. De aici calea ferată continuă spre Nord laValea Vișeului, de unde continuă spre Ucraina și spre Sighetu Marmației. Iar spre Sud la Salva, de unde există

legături de cale ferată spre Cluj-Napoca si Suceava.

EtnografieVișeu de Sus face parte din regiunea etnografică Maramureș, regiune cunoscută pentru porțile de lemn, bisericile de

lemn, portul popular, tradiție și folclor.

În Vișeu există un Muzeu De Istorie și Etnografie, unde sunt expuse variate valori istorice, culturale, de port din

zona Vișeu de Sus. Un eveniment important îl reprezintă Hora la Prislop, organizată în fiecare an, în luna august, la

pasul Prislop.În zonă se mai poate vizita:

Complexul țărănesc de la Ieud - cuprinde moară, piuă, vâltoare, război de țesut

•• Atelierul de ceramică

Încercați și dumneavoastră să realizați un vas din lut… …  

•• Ateliere de țesătorie

Veți vedea cum se obține pânză pendru diferite articole de îmbrăcăminte și nu numai.

•• Atelierul meșterului popular Tulean Gheorghe

Tradiția lemnului este vie în Maramureș.

•• Atelierul de prelucrat piei, meșterul Skurka Iosif 

•• Atelierul meșterului de obiecte religioase ortodoxe ucrainiene Beucă Ștefan.

MassMedia•• Un periodic, "Cronica Viseuana".

•• Ziare: există corespondenți locali la ziarele Opinia (subredactie), Graiul Maramureșului cu perspective de

subredacție

•• TV si radio: televiziunea prin cablu - nu prezintă emisiuni locale

Gradul de acoperire locala: televiziunea are aprox. 1.500 abonati

Obiective turistice• Salonul artelor –  în clădirea bibliotecii orășenești, cu lucrări ale artistilor plastici din Vișeu de Sus;

• Biserica Ortodoxă, construită între anii 1933 – 1937, ctitor preot Sebastian Sârcu; [5]

• Biserica romano – catolică, construită\ între anii 1912 – 1918, ctitor preot Schiller Carol, arhitect italian Maretti

Augustino. Prin construcție, prin sculpturile și picturile sale executate de către prestigiosi meseriași din Austria și

Italia, prin stilul neo-gotic, prin vechimea sa, intră în categoria monumentelor istorice și culturale ale

patrimoniului țării și Europei. De biserica romano – catolică mai apartine un cimitir cu aceeasi vechime, precum

și o capelă cu 4 morminte așezata pe râul Vaser (la Faină). Capela a fost ctitorită în anul 1900 de către

 împărăteasa Elisabeta, purtând numele „Capela Sfânta Elisabeta”.

Page 14: Viseu de Sus Wikipedia

8/2/2019 Viseu de Sus Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/viseu-de-sus-wikipedia 14/16

Vișeu de Sus 14

• Biserica greco – catolică, construită din lemn, cu hramul „Maica Îndurerata”. Clopotele aduse din Italia (unul de

168 kg, iar celălalt de 115 kg) au sunat pentru prima data în ziua de Paști în 1995.

•• Biserica ortodoxa de pe Rădeasa;

•• Biserica ortodoxa de pe Valea Râului;

•• Mânastirea de pe Valea Scradei, cu pelerinaj (procesie) de Sf. Marie Mica, in 8 septembrie.

• Primăria – fosta vilă a marelui proprietar Pop Simon, construită între anii 1870-1890, în stil baroc;

•• Biblioteca orășenească;

•• Casa de cultură.

• Muzeul de istorie si etnografie al orașului și un centru de mesteșuguri tradiționale Orașul Vișeu de Sus prezintă

importanța turistica prin aerul ozonat, nepoluat, prin calitatea apelor minerale și prin arhitectura clădirilor

declarate monumente istorice. Prin poziție, punct de plecare către zone de interes turistic deosebit: Valea Vișeului,

Valea Vinului, Valea Izei, etc.

•• Casa-muzeu "Elefant", ultima casa evreiasca de lemn traditionala, aflata in gara CFF.

•• Gara CFF, unde se pot vedea diferitele garnituri de trenuri si locomotive cu aburi, punct de plecare in excursii cu

"Mocanita" pe Valea Vaserului.

Orașe înfrățite• Fürstenfeld, Austria

• Zug, Elveția• Verhovîna, Ucraina

• Staunton,Virginia, SUA

Imagini din Vișeu de Sus

Oraşul Vişeu de Sus Fosta fabrică de mobilă Vişeu de Mijloc Dealul Botoaia

Stația Paltin / Valea Vaserului

 /Popas turistic cu Mocănița

Page 15: Viseu de Sus Wikipedia

8/2/2019 Viseu de Sus Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/viseu-de-sus-wikipedia 15/16

Vișeu de Sus 15

Vezi și•• Personalități din Vișeu de Sus

Note[1] http:/    /  toolserver.  org/  ~geohack/  geohack. php?pagename=Vi%C8%99eu_de_Sus& params=47_43_N_24_25_E_type:city&  language=ro

[2][2] x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[3] http:/    /  www. primariaviseu.  info

[4] http:/    /  en.  wikipedia.  org/  wiki/  Vi%C8%99eu_de_sus?action=edit&  section=0

[5] http:/    /  img.  webme. com/  pic/  f/  friends87/  201220082935.   jpg

Bibliografie• Între râuri – Ghid turistic și monografic despre Vișeu de Sus  – (2001), editată de Fundația Pro-Vișeu, editura

Fundația Culturală Zestrea, Sighetu Marmației.

• Harta Oficială a Primăriei Orașului Vișeu de Sus - (2011), editată de Editura Cartografică Schubert & Franzke,

Cluj Napoca.

Legături externe{{meta-casetăma |tip = conținut

Acest format va introduce articolele în categoria Pagini cu legături externe care nu îndeplinesc condițiile de

includere.

</noinclude>

• ro de en hu Harta orasului Viseu de Sus (http:/   /  viseudesus-city. map2web. eu)

• ro Pagina oficială a Primăriei Vișeu de Sus (http:/   /  www. primariaviseu.  info/  )

• ro Turismul în Vișeu (http:/   /  www. turismviseu.  ro)

• ro Vișeul în cadrul Portalului Maramureș (http:/   /  www. viseu. mmnet. ro/  turism. html)

• ro Portalul informativ al orasului Viseu de Sus (http:/   /  www. viseudesus. ro)

• de Zipser und Maramures (http:/   /  www. maramures. de/  erste/  zweite. html)

• de Zipser Sachsen Siedlung (http:/   /  www. maramures. de/  2.  Ebene/  siedlung. html)

• ro CFF Viseu de Sus, site-ul oficial al Mocăniței (http:/   /  www. cffviseu. ro)

• ro Harta Turistică Valea Vaserului (http:/   /  www. muntiimaramuresului. ro/  map/  Harta_valea_Vaserului5.  jpg)

• ro Cronica Viseuana (http:/   /  www. cronicaviseuana. ro)

• ro Călătorie în timp pe Valea Vaserului (http:/   /  babilontravel. net/   jocul-de-a-vacanta/ 

calatorie-n-timp-pe-valea-vaserului/  )

Page 16: Viseu de Sus Wikipedia

8/2/2019 Viseu de Sus Wikipedia

http://slidepdf.com/reader/full/viseu-de-sus-wikipedia 16/16

Sursele și contribuitorii articolelor 16

Sursele și contribuitorii articolelorVișeu de Sus  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?oldid=6233439 Contribuitori: Aakmaros, AdiJapan, Afil, Ahonc, Alin, Amorphisman, Andrei Stroe, Ark25, Asybaris01, Auguste,BabilonTravel, Bacea, Bean49, Cbrana, Cezarika1, Cornel Grad, Dabala, Danretegan, Danutz, Drogatu01, Elerium, Emily, Firilacroco, GEO, Gabi bora, Gikü, Ionutzmovie, Iulianu, Miehs, MihaiAndrei, Minisarm, Morosanul, Muscaru, NeaNita, Nicu farcas, Ommiy-Pangaeus, Pixi, Primariaviseu, Radufan, Rebel, Roamata, Samsi, Solt, Sorinucu2007, Theodosium, Tico, Universmaster,Userisme1, Victor Blacus, Viseu, Vlad, ŠJů, 64 ,טראהנייר ירעל {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}

Sursele, licențele și contribuitorii imaginilorImage:Bisericaviseu.jpg   Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Bisericaviseu.jpg  Licență: necunoscută Contribuitori: Gikü, Sorinucu2007

Image:ROU Vișeu de Sus COA.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:ROU_Vișeu_de_Sus_COA.jpg  Licență: necunoscută Contribuitori: ro:Gabi bora

file:Romania location map.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Romania_location_map.svg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.0 Contribuitori:NordNordWest

File:Map pointer.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Map_pointer.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: Petr Dlouhý

Imagine:Flag of Romania.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Romania.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: AdiJapan

Image:Gtk-dialog-info.svg   Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Gtk-dialog-info.svg  Licență: GNU Lesser General Public License Contribuitori: David Vignoni

Fișier:Maramureş Josephinische Landesaufnahme pg36-06.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Maramureş_Josephinische_Landesaufnahme_pg36-06.jpg  Licență:Public Domain Contribuitori: Historische Militärkarte der österreichisch-ungarischen Monarchie

Fișier:Central Viseu de Sus.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Central_Viseu_de_Sus.jpg  Licență: GNU Free Documentation License Contribuitori: Walter Waltersen

Fișier:Mocanitainviseu.jpg   Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Mocanitainviseu.jpg  Licență: necunoscută Contribuitori: Gikü, Sorinucu2007

Fișier:Catre Valea Vinului.JPG  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Catre_Valea_Vinului.JPG  Licență: Creative Commons Attribution 2.5 Contribuitori: Muscaru

Image:Flag_of_Austria.svg   Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Austria.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: User:SKoppImage:Flag of Switzerland.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Switzerland.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: User:Marc Mongenet Credits: User:-xfi-User:Zscout370

Image:Flag of Ukraine.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_Ukraine.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: Created by: Jon Harald Søby, colors byZscout370

Image:Flag of the United States.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Flag_of_the_United_States.svg  Licență: Public Domain Contribuitori: Dbenbenn, Zscout370,Jacobolus, Indolences, Technion.

Fişier:Orasul Viseu.JPG  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Orasul_Viseu.JPG  Licență: Creative Commons Attribution 2.5 Contribuitori: Muscaru

Fişier:Raul Viseu si Fabrica de mobila.JPG   Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Raul_Viseu_si_Fabrica_de_mobila.JPG  Licență: Creative Commons Attribution 2.5 Contribuitori: Muscaru

Fişier:Viseu de Mijloc.JPG  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Viseu_de_Mijloc.JPG  Licență: Creative Commons Attribution 2.5 Contribuitori: Petre

Fişier:Dealul Botoaia.JPG  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Dealul_Botoaia.JPG  Licență: Creative Commons Attribution 2.5 Contribuitori: Muscaru

Fişier:Statia_Paltin_-_Valea_Vaserului.jpg   Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Statia_Paltin_-_Valea_Vaserului.jpg  Licență: necunoscută Contribuitori: Andrei Stroe,Viseu

LicențăCreative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported //creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/