CLINAMEN -Varinta Fin

55
Bilant al operelor invatatilor antici care au supravietuit: - ,,De Rerum Natura” a fost descoperita la Herculanum la 235 ani de la descoperirea papirusurilor. In afara de fragmentele de papirus carbonizate, n-a mai supravietuit niciun alt manuscris din Grecia si Roma antica. - Contemporan: au supravietuit 7 din 80/90 piese ale lui Eschil, 7 din 120 ale lui Sofocle, 18/92 Euripide si 11/43 ale lui Aristofan. - Cu exceptia unor fragmente, toate cele 3500 de carti ale neobositului invatat Dydimus din Alexandria ( ,,Fund/Boase de Bronz”) au disparut. - Din cele 1430 citate preluate de Stobaeus (sf sec V p.Ch) in antologia sa, din proza si poezia autorilor antici, 1115 sunt din lucrari pierdute. - Toate operele stralucitilor intemeietori ai atomismului – Leucip si Democrit – s-au facut nevazute. - In afara de 3 scrisori citate de un istoric antic al filozofiei, Diogene Laertios, si o lista de 40 maxime, aproape nimic din ce a scris Epicur nu a supravietuit. Cateva fragmente adaugate datorita cercetarilor din sec 19 au fost culese : 1) de pe sulurile innegrite descoperite la Herculanum;2) dintr-un alt depozit de fragmente descoperite intr- un oras egiptean antic Oxyrhyncus ; 3) de pe bucatile sparte ale unui zid antic din Oenoanda,

description

clinamen

Transcript of CLINAMEN -Varinta Fin

Page 1: CLINAMEN -Varinta Fin

Bilant al operelor invatatilor antici care au supravietuit:

- ,,De Rerum Natura” a fost descoperita la Herculanum la 235 ani de la descoperirea papirusurilor. In afara de fragmentele de papirus carbonizate, n-a mai supravietuit niciun alt manuscris din Grecia si Roma antica.

- Contemporan: au supravietuit 7 din 80/90 piese ale lui Eschil, 7 din 120 ale lui Sofocle, 18/92 Euripide si 11/43 ale lui Aristofan.

- Cu exceptia unor fragmente, toate cele 3500 de carti ale neobositului invatat Dydimus din Alexandria ( ,,Fund/Boase de Bronz”) au disparut.

- Din cele 1430 citate preluate de Stobaeus (sf sec V p.Ch) in antologia sa, din proza si poezia autorilor antici, 1115 sunt din lucrari pierdute.

- Toate operele stralucitilor intemeietori ai atomismului – Leucip si Democrit – s-au facut nevazute.

- In afara de 3 scrisori citate de un istoric antic al filozofiei, Diogene Laertios, si o lista de 40 maxime, aproape nimic din ce a scris Epicur nu a supravietuit. Cateva fragmente adaugate datorita cercetarilor din sec 19 au fost culese : 1) de pe sulurile innegrite descoperite la Herculanum;2) dintr-un alt depozit de fragmente descoperite intr-un oras egiptean antic Oxyrhyncus ; 3) de pe bucatile sparte ale unui zid antic din Oenoanda, Turcia, unde, un batran a sapat in piatra ,,Un imn frumos pt celebrarea placerii” ( sec 2 p.Ch)

MENTALITATEA VREMII Ceea ce conta era grupul din care faceai

parte sau persoana careia ii apartineai

Page 2: CLINAMEN -Varinta Fin

“Sunt cainele Altetei Sale de la Kew/ Rogu-te domnule, al cui caine esti tu?”

( Alexander Pope)

Pietrele de temelie ale personalitatii in acea cultura:

o Familiao Legaturile de rudenieo Breaslao Corporatia

Nu se credea in increderea in fortele proprii

Sa accepti cu umilinta identitatea pe care destinul ti-a atribuit-o

In ochii Bisericii curiozitatea trecea drept pacat capital

- Multi calugari sufereau de acediosus aka apatic aka depresie clinica aka demonul amiezii

- manastirile de asemenea interziceau intrebarile, dezbaterile, punerea la indoiala, dorind sa demonstreze ca erau opuse academiilor filozofice grecesti si romane ce cultivau curiozitatea vasta si neobosita

CAUTATORUL DE CARTI Italienii-cautatori de carti de un secol (ex:

Petrarca) Inspira pe altii sa caute clasicii pierduti; textile

erau copiate, editate, commentate si schimbate intre cititori

Acestea aduc faima descoperitorilor si formeaza baza pt stiintele umaniste

Page 3: CLINAMEN -Varinta Fin

Poggio si ceilalti umanisti citeau aceste carti, dadeau citate provocatoare din ele, le aduceau laude extravagante sau critici injurioase

acestia vizitau bibliotecile manastirilor vechi deoarece erau singurele institutii preocupate de carti

umanistii erau laici si provocau astfel imense suspiciuni prin dorinta lor de a ajunge la biblioteca monahala

blesteme pe carti

"Fie ca acela care fura aceasta carte sau o imprumuta fara sa o mai inapoieze proprietarului ei sa vada cum ea se transforma intr-un sarpe in mainile lui si il sfasie. Sa fie lovit de paralizie si sa nu isi poata misca niciun membru. Sa agonizeze cuprins de durere si sa strige cat il tin plamanii dupa iertare, dar suferinta sa nu i se sfarseasca decat odata cu moartea. Fie ca viermii cartilor sa-i roada maruntaiele in numele viermelui care nu moare, si cand, in sfarsit, va ajunge la pedeapsa finala, flacarile iadului sa-l mistuie pentru totdeauna"

ABATIA BENEDICTINA FULDA Abatia benedictina Fulda, situata strategic intre

fluviul Ron si muntii Vogelsberg, starnea interestul prin faptul ca era veche, bogata, fusese candva renumita pentru traditia invataturii si acum era in declin; intemeiata in secolul al VIII-lea de Sfantul Bonifaciu, era neobisnuit de independenta la vremea aceea; staretul ei era un print al Sfantului Imperiu Roman

Page 4: CLINAMEN -Varinta Fin

Daca intradevar Poggio a mers la aceasta abatie in 1417, atunci s-ar fi intalnit cu staretul Johann von Merlau

Probabil ca cu pasi mici si multa discretia a ajuns sa poata rasfoi carti vechi, descoperind si un poem de 14.000 de versuri apartinand probabil lui Silius Italicus despre razboaiele dintre Roma si Cartagina,note despre autorii clasici scrise in perioada lui nero,istorie a imperiului scrisa de un ofiter de rang superior, etc

Manuscrisul ce mai valoros este un text lung, scris in jurul anului 50 a.Ch.de poetul si filozoful Titus Lucretius Carus, titlul textului fiind” De rerum natura” ( despre natura lucrurilor)

LUCRETIU Cicero a recunoscut forta uimitoare a poemului

“poezia lui lucretiu (…)abunda de o intelepciune sclipitoare, si totusi ramane profund artistica”

Vergiliu “ binecuvantat este acela care a reusit sa descopere cauzele lucrurilor si care a calcat in picioare toate temerile si soarta neinduplecata si urletul lacomului Acheron”

Ovidiu: “versurile maretului lucretiu sunt sortite pieririi numai daca lumea va fi condamnata sa dispara intr-o singura zi”

Familia din care facea parte lucretiu era un clan roman vechi si cunoscut, fiind cel mai probabil de descendenta aristocratica

Acesta ii dedica poemul lui Gaius Memmius

VILA PAPIRUSURILOR

Page 5: CLINAMEN -Varinta Fin

24 august anul 79 p. Ch eruptia vulcanului vezuviu distruge complet Pompeiul si mica statiune maritima Herculanum din golful Napoli

La inceputul secolului al xviii-lea muncitorii ce sapau un put descopera statui de marmura; operatiunea este preluata atunci de un ofiter austriac

Napoli, trecut apoi sub stapanirea burbonilor, inginerul militar spaniol Roque Joaquin de Alcubierre considera asezamantul ca o groapa de gunoi, dar si prada de razboi

1750, nou director, lucrarile se desfasoara mai atent, reusesc sa se desfaca pergamentele carbonizate

Povestea vilei papirusurilor 1987 tommaso starace reuseste sa mai deschida 2

papirusuri 1989 knut kleve, papirolog norvegian a facut

urmatorul anunt: “de rerum natura a fost redescoperita la herculanum ,235 de ani de al descoperirea papirusurilor

Majoritatea scrierilor din Vila Papirusurilor apartin scolii de gandire din care face parte si “De rerum natura”, si este posibil ca proprietarul vilei sa fi fost Lucius Calpurnius Piso, politician puternic si candva guvernatorul al provinciei Macedonia, socrul lui Iulius Cezar

Elitele discutau pentru a se elibera de stresul di zi cu zi intr-o lume care mergea in tot mai rau

Probabil ca se refereau la muzica, picture, poezie, arta oratorical, chestiuni mai complicate precum cauza tunetului, seismelor si eclipselor, intelegerea lumii, scopul vietii, viata pentr lupta pt putere, bine sir au, moarte

Page 6: CLINAMEN -Varinta Fin

“exact cand zeii incetasera sa mai existe si Iisus nu venise inca, a existat un moment unic in istorie, intre Cicero si Marc Aureliu, cand omul a ramas singur cu el insusi” Gustave Flaubert

Philodemus, Lucius Calpurnius Piso si Lucretiu- contemporani

EPICUR + EPICURIANISMUL s-a nascut in 324 a. Ch pe insula egeeana

Samos, unde tatal sau, invatator atenian sarac, fusese trimis in calitate de colonizator

astfel, Epicur nu se putea mandri cu descendenta sa superioara, cu statutul social, asa cum faceau de exemplu Platon sau Aristotel

Lucretiu si altii nu numai ca s-au asociat cu acesta ci l-au si venerat pt curajul si viziunea sa

esenta viziunii sale:tot ce a existat candva si tot ce va exista vreodata este alcatuit din component indestructibile, ireductibile ca marime si inimaginabil de numeroase-atomi

aceeasi notiune de atom a aparut in secolul V a. Ch la Leucip din Abdera si la stralucitul sau elev Democrat, dar era doar o speculatie

Epicur si-a inceput stradaniile in aceasta directie la varsta de 12 ani cand spre marea lui dezamagire profesorii nu i-au putut explica notiunea de haos

idea lui Democrat I s-a parut cel mai promitator indiciu si l-a urmat

la 32 de ani era pregatit sa intemeieze o scoala

Page 7: CLINAMEN -Varinta Fin

intr-o gradina din Atena, Epicur a alcatuit o intreaga descriere a universului si o filozofie a vietii omenesti

miscarea constanta a atomilor si coliziunea lor, formand corpuri mai mai; soarele si luna, oamenii si musculitele erau toti alcatuiti din atomi

astfel, astrele nu erau creature divine care stabilesc destinul si nici nu se misca prin vid indrumate de zei; nu exista nici o ierarhie a elementelor

a militat pt folosirea limbajului obisnuit, pentru ca orice discurs sa vizeze cea mai larga audienta posibila

sa acceptam ca exista o explicatie naturala ascunsa pt tot ce ne alarmeaza sau scapa intelegerii noastre

accepta ca si elevi barbati si femei a trait o viata remarcabil de simpla si frugala

“trimite-mi o ulcica cu branza-ii scria unui prieten- ca sa traiesc luxos cand imi vine gust”

“bunul nostrum cel mai de pret este placerea” placuta la intrarea in gradina lui Epicur

Cheia placerii durabile este calmarea mintii Philodemus: a trai prudent, onoare, a trai in

spiritul dreptatii, dand dovada de curaj,moderatie, marinimie, inconjurandu-te de prieteni, preocupandu-te sa faci bine

Putea sa vindece conditia nefericita a omului care, plictisit de moarte acasa, se napustea innebunit la vila sa de la tara numai cat sa descopere ca si acolo starea lui de spirit era aceeasi

Un salvator

Page 8: CLINAMEN -Varinta Fin

“omul ii viata-I zacea la pamant sub povara superstitiei”

Grec care a triumfat prin puterea intelectului Mesia filozofic

- ,,extraordinar de prolific” : Diogene Laertios sustine ca ,,numarul scrierilor, … se ridica la aproape 300 de suluri “ ,,toate cuprind cuvintele proprii ale lui Epicur”.

- L-a avut ca principal adversar filozofic pe stoical Chryssipos.

- El nu nega existenta zeilor, sustinea ca, daca divinitatea are vreun sens, zeii n-ar putea fi preocupati de nimic altceva in afara de propria lor placere.

- PRINCIPIUL DE BAZA: binele supreme consta in cultivarea placerii si diminuarea suferintei. – combatut de un Lactantiu in lucrarile sale.

Viziuni pro si contra epicurianism sunt transmise de sculpturile dezgropate din Vila Papirusurilor: ,,Hermes odihnindu-se” , Silenul si bustul lui Epicur. (vezi imaginile)

DESPRE PAPIRUSURI SI PERGAMENTE Principalul material pe care se scriau cartile( pana

in secolul XIV si dupa pierirea comertului cu papirus) era pielea de animale: vaci, oi, capre, caprioare; vellum-ul ( pielea de vitel) fiind de cea mai buna calitate, in special dea de vitel avortat

Palimpseste- manuscrise stratificate, termenul insemnand razuit din nou

- cerneala: amestec de funingine ( de la fitilele arse ale lampilor), apa si rasina; Avantaj – ieftina si usor de citit; Dezavantaj – solubila in apa.

- Utilizarea lor in exces era prevenita prin depozitarea in locuri cu acces restrictionat.

- ,,Unul dintre dintii timpului” – molia de carte, studiata de Robert Hooke cu miscroscopul si descrisa in

Page 9: CLINAMEN -Varinta Fin

Micrographia (1655) , nemaiintalnita in prezent, era binecunoscuta anticilor: utilizata ca simbol si comparatie de Ovidiu, Horatiu, Evenus.

- Metode de prevenire: stropirea cu cedru, copierea dupa uzanta.

SCRIBI-criterii ale remunerarii: frumusetea caligrafiei, numarul total de randuri scrise (la sf unor manuscrise din Antichitate sunt consemnate acestea) - multi dintre scribii greci trebuie sa fi fost sclavi in slujba unui editor care ii avea in proprietate sau ii inchiria- e o distinctie intre copisti (LIBRARII) si scribe (SCRIBAE) LIBRARII – sclavi/ muncitori platiti care lucrau pentru vanzatorii de carte SCRIBAE – cetateni liberi : arhivari, functionari de stat si secretari personali

- copiau cartile imprumutate de bogatasi de la prietenii lor, carti care urmau a fi inapoiate

- profitul lor provenea de la patronul caruia ii era dedicata cartea (,,lingusire”) , ci nu de pe urma vanzarii cartilor. Acest aranjament s-a mentinut pana in sec 18 cand au aparut drepturile de autor.

- Procesul de scriere in numar cat mai mare era usurat de catre un sclav antrenat care citea cu voce tare un text, intr-o camera plina cu scribi talentati

- Scribii de la Curia trebuiau sa participe la serviciul religios in fiecare zi inainte de lucru, desi postul lor era unul laic. Ei se ocupau, in pp, de afacerile papalitatii, avand abilitati in domeniul logicii, aritmeticii, administratiei si dreptului.

- Calugarii de asemenea transcriau carti Scriptoria- ateliere in care calugarii erau

antrenati sa petreaca ore in sir copiind carti

- Responsabil de scriptorium era bibliotecarul manastirii

Page 10: CLINAMEN -Varinta Fin

- obligatia de a citi a calugarilornevoie de cartidistrugerea cartilor prin utilizare repetata si cumpararea altora razboaiele cu gotii duc la disparitia atelierelor ce produceau carti manastirile incep sa copieze cartile pe care le aveaunegotul cu papirus din Egipt disparuse manastirile ajung sa produca singura hartia necesara

IULIUS CEZAR -avea 7 scribi care il urmau, scriind dupa dictare- in toiul luptelor purtate de el pt mentinerea controlului asupra orasului Alexandria, 48 p.Ch, a fost incendiat o parte din depozitul de carti al bibliotecii, aflat in apropierea portului. Cezar venise dupa adversarul sau, Pompei, decapitat de catre regale egiptean. - lasa orasul in mainile incantatoarei si energicei surori a regelui omorat, Cleopatra.

BIBLIOTECA DIN ALEXANDRIA - ,,COSMOPOLITISM GLOBAL” - capitala Egiptului, centru comercial est-mediteraneean- pct de control cheie al painii din lumea antica, al

comertului cu vin, al panzeturilor de in, tapiserii, sticla+ papirus.

- Mlastinile din apropierea orasului erau cele mai potrivite pt cresterea trestiilor din care se facea cea mai buna hartie.

- in centrul orasului: ,,MUZEU” se afla mostenirea intelectuala a culturii grecesti, latine, babiloniene si iudaice. Aici erau oferite slujbe pe viata, scutiri de taze, acomodare permanenta unor personalitati renumite(Euclid, Arhimede, Eratostene, Galen, astronomi, geografi, anatomisti,etc) .

- Muzeul a adapostit cel putin ½ milion de papirusuri, organizate systematic, conform unui sistem nou – ALFABETIC – inventat de 1-ul director al acestui lacas, cercetator al lui Homer: ZENODOTUS.

Page 11: CLINAMEN -Varinta Fin

- In timpul lui Ptolemeu III, Atena a acceptat sa imprumute textile autentificate ale autorilor precum Eschil, Sofocle si Euripide, doar cu garantia enorma a Alexandriei de 15 talanti, cu care a si ramas, pierzand originalele.

- In secolul 7, cand arabii au cucerit Alexandria, biblioteca nu mai adapostea opera ,,pagane”, ci lucrari de teologie crestina. Nefiind in conformitate cu cartea lui Allah, a poruncit distrugerea ei.

PTOLEMEU AL III-LEA (246-221 A.CH)- ar fi trimis msj tuturor conducatorilor din lumea

cunoscuta cerandu-le carti pt a fi copiate pt bibl din Alexandria. Cartile erau inapoiate sub forma copiilor, originalele ramanand in bibl.

PTOLEMEU PHILADELPHUS/PTOLEMEU AL II-LEA - si-a asumat proiectul ambitios ca 70 invatati sa traduca

Biblia ebraica in greaca. Lucrarea rezultata: SEPTUAGINTA (dupa termenul ,,saptezeci” din Latina) – calea principala de acces la ceea ce, mai tarziu, avea sa fie numit Vechiul Testament.

SERAPEION/TEMPLUL LUI JUPITER SERAPIS- ,,una dintre minunile arhitectonice ale epocii” –

adapostea o a doua colectie de carti care se adauga posesiunilor Muzeului;

- ,, impodobit cu curti elegante, coloane, sali de lectura , ,,statui care parca respira” , intercut in maretia sa doar de catre Capitoliul din Roma ( dupa parerea istoricului Ammianus Marcellinus, sec 4 p.Ch)

- Gazduia o statuie colosala din fildes, aur si marmura a zeului Serapis, opera realizata de faimosul sculptor grec Bryaxis, care imbina cultul zeului roman Jupiter cu cel al divinitatilor egiptene Osiris si Apis.

ATACURI IMPOTRIVA POLITEISMULUI EGIPTEAN

Page 12: CLINAMEN -Varinta Fin

- la inceputul secolulul 4, imparatul Constantin cel Mare a declarat crestinismul religia oficiala a Romei.

- In anul 391 p. Ch, imparatul Teodosie cel Mare a emis edicte care interziceau sacrificiile publice si inchideau principalele lacasuri de cult distrugerea paganismului. In acest timp, patriarhul Teofil din Alexandria a batjocorit in public simbolurile secrete ale ,,misterelor” pagane, poruncind ca obiectele de cult sa fie purtate pe strazi.

- Raspunsul paganilor piosi: atacul violent asupra crestinilor, urmnat de retragerea in spatele usilor inchise ale Serapeionului. Replica crestinilor a fost de a da buzna in altar si a sparge statuia zeului. Pe locul statuii, au fost ridicate relicvariipt pastrarea ramasitelor Sf Ilie si Ioan Botezatorul.

- Cativa ani mai tarziu, Chiril, nepotul lui Teofil, ajuns patriarh crestina largit tinta atacurilor si asupra evreilor, cerand expulzarea din Alexandria a intregii populatii. Pe atunci, Orestes, guvernatorul temperat al orasului si crestin moderat, a refuzat, fiind sustinut de o elita intelectuala pagana, printer care se afla si Hypatia.

- Desi Chiril a sustinut omorarea Hypatiei, el a fost sanctificat.

HYPATIA- Influenta, extreme de cultivata, f frumoasa- Fata unui matematician, faimos rezident al Muzeului.- In tinerete, a avut realizari in domeniul astronomiei,

muzicii, matematicii, filozofiei- Foarte respectata de invatati, cat si marea masa a

cetatenilor; a fost elogiata chiar si de poetul Palladas. - Preda studentilor operele lui Platon si Aristotel.- Infasurata in mantia traditionala a filozofilor

(,,tribon”) , personaj public al Alexandriei, vazuta adeseori in compania magistratilor. Totusi, initial, s-a tinut la o parte de conflictul religios din Alexandria.

- Odata cu sprijinul acordat lui Orestes pentru apararea evreilor, reputatia ei s-a transformat in ceea a

Page 13: CLINAMEN -Varinta Fin

unei ,,vrajitoare”, cu pasiuni, acum, ,,sinistre” , pentru astronomie, matematica si filosofie.

- Asasinata in martie 415 de catre fanaticii religiosi care au dus-o intr-o biserica, fost templu de venerare a imparatului egiptean si au dezbracat-o de haine, jupuindu-I pielea cu cioburi de vase. Apoi, cadavrul ei a fost tarat pana la portile orasului, unde a fost ars.

ROMA antica+renascentista- Parerea despre romani: popor dur, disciplinat, inzestrat

cu un talent pt supravietuire si dorinta apriga de cucerire, barbari cruzi si nemilosi; Roma era o cetate a virtutii si actiunii, nu a cuvintelor mestesugite, speculatiei intelectuare si cartilor

- Romanii ai inceput in timp sa inteleaga si sa aprecieze realizarile filozofice, oratoria, scriitorii, oamenii de stiinta si artistii greci

- Cartile- purtatoarele influentei culturale- Biblioteci private- 40 a. Ch - Infiintarea primei biblioteci publice la Roma

pe colina Aventin de catre un prieten al poetului Vergiliu, Asinius Polio; originea ideii find Iulius Cezar care admira bibliotecile publice din Grecia, Asia Mica si Egipt

- Dupa aceasta Imparatul Augustus a infiintat inca 2 biblioteci publice( Octaviana-situata in porticus octavie- si Palatina-atasata de templul lui Apollo), multi succesori urmandu-I exemplul: Tiberiu cu Biblioteca Tiberiana in casa lui de la Palatin, Vespasian cu Biblioteca din Templul Pacii, Domitian a restaurant biblioteci dupa incendiul lui Nero, cea mai importanta este totusi biblioteca Ulpiana, creata de Ulpius Traianus, gasita mai intai in forumul lui Traian si apoi transferata la Baile lui Diocletian

Page 14: CLINAMEN -Varinta Fin

- la inceputul sec 4, in Roma existau 28 bibl publice+ nenumarate colectii private din vilele aristocratilor.

- Spre sf sec 4, lectura serioasa a fost abandonata, fiind inlocuita cu o trivialitate crescanda (note ale istoricului Ammianus Marcellinus).

- 467 p.Ch – prabusirea Imperiului Roman de Apus: Romulus Augustus, ultimul imparat, refuza de bunavoie la domnie.

- Navala popoarelor barbare de origine germanica a ,,ingropat” un alt val considerent al culturii.

- Cultul suferintei, promovat de crestinsimul antiepicurean, isi are originile in cultul violentei, cu origini din Roma antica, atunci cand, pentru a-si satisface pofta de carnagiu, romanii frecventau Colosseumul. Piesele de teatru si poemele, bazate pe miturile antice, sculpturile si picturile erau inecate in sange.

- In Roma Evului Mediu nu exista nicio clasa mestesugareasca mai prospera, nicio industrie, ci doar un negot foarte strans. Una din putinele intreprinderi serioase: extragerea clemelor metalice care sustinusera laolalta zidurile cladirilor antice si razuirea stratutilor subtiri de placi de marmura pt reutilizarea lor in constructia palatelor, bisericilor.

SFANTUL IERONIM lui ii datoram povestea nebuniei si sinuciderii lui

Lucretiu. Sfantul Ieronim l-a adaugat la o cronica mai veche

pe Lucretiu: “s-a nascut Titus Lucretius, poet.Dupa ce a ajuns nebun din cauza unui elixir al dragostei si a scris, in intervalele dintre accesele sale de ratacire, cateva carti pe care Cicero le-a corectat mai apoi, s-a sinucis in cel de-al patruzeci si patrulea an al vietii sale”

- A purtat o lupta interioara pentru a renunta la placerea lecturii operelor pagane ale lui Cicero, Plaut, Quintilian,

Page 15: CLINAMEN -Varinta Fin

Fronto, Pliniu – ( aflam de aceasta intr-o scrisoare din 384 p. Ch)

- A renuntat la pasiunea sa pt operele pagane in urma unui cosmar, in care visase ca a fost biciut pt ca este ,,ciceronian, nu crestin” , urmand a fi pedepsit cu iadul in caz contrar. Dovada stateau darele negre si vinete de pe umeri.

- Se muta la Betleem unda traieste 36 de ani si intemeiaza 2 manastiri.

- A tradus Biblia ebraica in Latina si a revizuit editia latina a Noului Testament versiunea biblica Vulgata, considerate in sec 16 de catre Biserica Catolica ,,mai autentica” decat originalul.

SFANTUL BENEDICT- nascut in Norcia, din parinti de neam, care l-au trimis la

Roma pt a primi o educatie liberala. El a intors, insa, spatele studiilor pagane, a renuntat la casa si la mostenire si s-a dedicat traiului religios, in ciuda oprobriului public de atunci.

- Dorintele i s-au aprins, odata, gandindu-se la o femeie si, pentru a se pedepsi, si-a azvarlit hainele si s-a aruncat direct peste maracini si urzici, invingand principiul epicurean cu ajutorul durerii.

In secolul VI el prevede: calugarii stiau sa citeasca deoarece erau obligati sa stie, si aveau ore de citit ( cu voce tare) in fiecare zi alaturi de munc manuala si erau atent supravegheati de superiori

TERTULIAN, ,,parintele bisericii”- sustine ca nici macar Platon si Aristotel nu pot fi

asimilati de crestinism, desi eu sustineau nemurirea sufletului.

- Tot el sustine ca, in ciuda tutoro aparentelor, corpul nemuriotor isi pastreaza toate fuctiile in viata de apoi, pana la ultimele detalii.

Page 16: CLINAMEN -Varinta Fin

- ,,Noi ( crestinii) provenim din randurile voastre ( ale paganilor) . Nu ne nastem, ci devenim crestini!” – discurs in fata paganilor.

LACTANTIU- nord-african pagan, convertit la crestinism, - angajat ca preceptor pt fiul imparatului Constantin- a scris o serie de polemici impotriva epicurianismului

DUREREA si PRACTICILE EI IN CRESTINISM- Stil de viata crestin promovat insusi prin viata

suferinda a mantuitorului;- Crestinii din sec 5-6 gaseau usor motive de a jeli:

orasele se prabuseau, campiile erau inundate de sangele ostasilor muribunzi, jaful si violul faceau ravagii.

- Teologia ofera un raspuns: din moment ce oamenii sunt corupti de la natura (dovada statutul de mostenitori ai lui Adam si Evei), ei merita sa fie pedepsiti de divinitate.

- Prin anul 600 p.Ch, in Italia si Galia, existau aproximativ 600 de schituri si manastiri conduse dupa credinta ca mantuirea va veni numai prin umilinta , anumite forme de pedepse corporale aplicate, in mod obisnuit, membrilor comunitatii care incalcau regulile.

- Metodele de disciplinare (considerate, intr-o societate pagana, dezonorante si aplicate doar celor de rang inferior) erau impartite indiferent de rang. Acestea erau: ,,virgarum verbera”(bataia cu nuiele), ,,corporale supplicium” (pedeapsa corporala), ,,ictus” (lovituri), ,,vapulatio” (lovituri aplicate cu ciomagul) , ,,disciplina”(biciuirea) si ,,flagelattio”. Vinovatul pedepsit repeta cuvintele ,,Mea culpa” in timp ce era pedepsit de staret/a.

- In sec 11, un reformator monahal, benedictinul Italian Petru Damian, a stabilit autoflagelarea voluntara ca o practica ascetica centrala acceptabila in ochii Bisericii. (,,Oare Mantuitorul nostru nu a indurat loviturile de bici?”)

Page 17: CLINAMEN -Varinta Fin

- Exemple de flagelanti isterici: Sfanta Tereza (bice, urzici), Sf Clara din Assisi (bici), Sf Dominic (flagelarea in fiecare noapte cu un bici la care atasase 3 lanturi de fier), Henry Suso (avea scrijelit pe piept numele lui Iisus , isi punea pe spate o cruce de fier cu cuie), Elsbeth din Oye (calugarita din Zurich care se biciuia pana sangele ei improsca privitorii).

- Sf Ignatiu de Loyola recomanda pentru aceste practice bicele cu curele relative subtiri ,,care provocau durerea doar la nivelul carnii, si nu in oase” .

FLORENTA -inconjurata de ziduri, cu un aer medieval, sufocant si sumbru-zona centrala, intens populata, prezinta ingramadiri de turnuri inalte si cladiri de piatra fortificate, drumuri inguste si intortocheate. - majoritatea spatiilor deschise erau curtile interioare ale imenselor manastiri ale ordinelor religioase rivale: Santa Maria Novella a Dominicanilor, Santa Croce a Franciscanilor, Santo Spirito a eremitilor augustinieni, Santa Maria del Carmine a carmelitilor, etc- oras supus frecvent epidemiilor de ciuma bubonica. - o populatie de aprox 50000 oameni. Familiile conducatoare, mai ales in plan comercial: Albizzi, Strozzi, Peruzzi, Capponi, Pitti, Buondelmonti, etc. - Criza de pe piata muncii dezvoltata ca urmare a Ciumei Negre (1348) a dus la dezvoltarea masiva a comertului cu SCLAVI, adusi din Spania Musulmana, Africa, Balcani, Constantinopol, tarmul Marii Negre sclavii nu erau crestini!!- Florenta=oligarhie; averea provenea din afaceri bancare, proprietati funciare, teserea si finisarea panzei, aceasta din urma necesitand importuri pt materiile prime - mare parte din muncitorii din industria textila (,,populo minto”) munceau pt salarii mizere, de unde si revolta lor sangeroasa din 1378, cu 2 ani inainte de nasterea lui Poggio. (,,Traiasca poporul si meseriile!”)

Page 18: CLINAMEN -Varinta Fin

- in urma revoltei zilierilor nefericiti (Chiompi), familiile conducatoare au fost eliminate de la conducere pt scurt timp, apoi au domnit 40 de ani. - controla un teritoriu vast din centrul Italiei si avea relatii tensionate cu VENETIA SI MILANO, in nord, NAPOLI, in sud si papalitatea din Roma, slabita de dispute interne, dar inca puternica si intriganta. - taxele erau folosite pe post de pumnal pt familiile bogate aflate la putere- Signoria: corp executiv, Consiliul celor Doisprezece sau Consiliul celor Saisprezece Gonfalonieri – alte organe importante.- familia era institutia centrala dpdv social, economic si psihologic, iar tinerii care nu optau pt lumea Bisericii, mai ales cei care mosteneau averi, erau supusi unei presiuni uriase pt a se casatori.

POGGIO BRACCIOLINI FLORENTINUS-nascut in 1380 in Terranuova, o regiune controlata de Florenta- va ajunge la Florenta la sfarsitul anilor 1390, unde il va avea ca inamic pe Tomaso Morroni. - nu avea in spate un sir lung de stramosi ilustrii (dupa ce si-a facut un rost in lume a cumparat fraudulos un blazon vechi de 350 ani)- Guccio, tatal lui Poggio, a fost ,,spetiale” (spiter) si NOTAR. Pe vremea aceea, marcata de numeroase litigii, notarii erau foarte raspanditii si, totusi, respectati, deoarece, cunoscand legile, elaborau regulamente locale, organizau alegerile si redactau plangeri. - a avut ca bunic pe linie materna pe Michaelle Frutti, al carui scris frumos avea s ail mosteneasca. - Guccio si Jacoba Bracciolini: parintii. - a avut doua surori (una dintre ele a murit la o varsta frageda) si un frate mai mic, de care Poggio avea sa se planga, cu furie, mai tarziu. - in 1388, Guccio a fost nevoit sa-si vanda casa si proprietatile si sa fuga de creditori, stabilindu-se cu intreaga familie in apropiere de Arezzo.

Page 19: CLINAMEN -Varinta Fin

- in Arezzo, Poggio trebuie sa fi urmat o scoala de caligrafie si limba Latina, pentru ca, in 1390, ,,cum quinque solidis” – cu cinci banuti in buzunar, avea sa ajunga la Florenta cu o recomandare din partea invatatorului de acolo. - a studiat pentru o scurta durata stiinte juridice la Bologna. - dupa o vreme s-a intalnit cu tatal sau iar toata familia s-a mutat la Florenta. Marturiile indoielnice ale lui Tomaso Morroni asupra vietii lui Poggio:

- Poggio era fiul bastard al unor tarani care traiau de azi pe maine din munca campului

- Poggio ar fi fost trimis sa munceasca la camp pentru un anume Luccarus pe care l-ar fi inselat. Fiind prea tanar, a scapat, in cele din urma, de condamnarea la crucificare.

-Poggio a ajuns la Florenta cu un sfert de secol dupa moartea lui Petrarca, intr-o perioada in care avantul stiintelor umaniste si al recuperarii operelor antice se atenuase.- a copiat carti si documente, iar din plata acestora si-a putut intretine educatia- si-a imbunatatit latina, deja destul de avansata, studiind cu talentatul Giovanni Malpaghino, din Ravenna - din castigurile sale, Poggio isi platea cursurile de notar, care erau mai ieftine si mai de scurta durata decat cele de avocatura. - la 20 ani s-a prezentat la examen in fata unei comisii de avocati si notari, nu la Universitate- primul document oficial care i-a ajuns pe mana a fost scrisoarea de recomandare in numele lui Coluccio Salutati( marele Cancelar al Republicii Florentine), pentru tatal sau, fugit din Florenta la Rimini, pentru a scapa de furia unui camatar. - dpdv al mai tanarului Vespasiano de Bisticci, Poggio avea o ,,usurinta in manuirea insultelor grave, pt care era temut de toata lumea.

Page 20: CLINAMEN -Varinta Fin

- in toamna anului 1403, la 23 ani, a pornit spre Roma cu o scrisoare de recomandare de la Salutati. La sosirea lui, Poggio si-a gasit un loc in curtea cardinalului de Bari. - in lumea Curiei, pentru a avansa asa cum isi propusese, Poggio trebuia sa devina cleric, ceea ce nu era dificil din moment ce nu era casatorit ( e posibil sa fi avut deja amanta si copii nelegitimi, care nu reprezentau, totusi, o piedica.) Totusi, ii lipsea vocatia religioasa, si considera ca ar fi o ingradire a libertatii sale sa treaca la preotie. In schimb, el a optat sa fie birocrat laic in serviciul Papei. - La vremea in care Lapo intra in scena, Poggio avansase de la postul de scriptor la cel de secretar papal, mai puternic si mai bine platit. - Rasul obscen si aspru din Facetiae i-a oferit lui Poggio o alinare insuficienta. Asa se explica seria de dialoguri care a urmat: ,,Despre lacomie “ , ,,Impotriva ipocritilor”, ,,Despre noblete” , ,,Despre vicisitudinile sortii”, ,,Despre nefericirea conditiei umane” , etc. – in ele adopta pozitia unui moralist serios. - Eseul ,,Impotriva ipocritilor” reprezinta o analiza mai cuprinzatoare a unei dileme institutionale: de ce oamenii biserici, si in special calugarii, sunt inclinati catre ipocrizie. Poggio considera ca orice preot sau calugar de la Curie este ipocrit pentru ca e cu neputinta sa atinga cele mai inalte teluri ale religiei acolo. - dupa 1410 a acceptat cea mai prestigioasa si cea mai periculoasa numire din cariera sa: aceea de secretar apostolic pt sinistrul, vicleanul si nemilosul Baldassare Cossa, ales Papa. - in aceasta perioada, gaseste, totusi, timp pt a copia de mana cele 3 volume consistente ale lucrarii ,,Despre legi” (,,De legibus””) a lui Cicero, impreuna cu discursul sau despre Lucullus. - a continuat sa ramana la Konstanz, chiar si dupa detronarea angajatorului sau, Baldasarre Cossa. Timpul petrecut aici l-a dedicate cercetarii bibliotecilor. La manastirea sf Marcu gaseste un comentariu antic al lui Vergiliu

Page 21: CLINAMEN -Varinta Fin

- La inceputul verii anului 1415 pleaca la Cluny, Franta, unde gaseste un codex cu sapte discursuri ale lui Cicero, dintre care 2 necunoscute pana atunci. -Un an mai tz, in vara lui 1416, dupa executia lui Ieronim, porneste din nou intr=o expeditie la manastirea Sf Gall, insotit de 2 prieteni italieni. Acolo descopera un depozit de carti antice nemaipomenit, printre care lucrarea completa a lui Quintilian: ,,Institutio Oratoria” , cel mai imp manual roman de oratorie si retorica din Antichitate. El asimileaza salvarea acestei lucrari cu cea a lui Ieronim, pe care nu a putut-o realiza. - A copiat imensa lucrare cu caligrafia sa in 54 de zile, dupa cum reiese din coresp cu Guarino din Verona.- Intors la Konstanz, chiar si cu probleme pecuniare grave, Poggio reuseste sa plece din nou, de data asta, la presupusa manastire Fulda, unde descopera ,,De Rerum Natura” a lui Lucretiu, mentionata de Quintilian si de Ieronim.

1417 iarna, Poggio Bracciolini se afla in Sudul Germaniei Zvelt la trup, proaspat ras, imbracat cu o

tunica simpla dar bine croita, pelerina Nu avea armura sau vreun insemn familiar al

bogatiei si statutului Dupa freza si haine, nu era preot sau calugar

Sudul Germaniei-regiune prospera Ravensburg- panzeturi de in, hartie Ulm- centru infloritor de mestesuguri+ comert Heidenheim, Aalen, Rothernburg ob der Tauber,

Wurzburg Oraseni, samsara de lana, negustori de piele,

haine, carciumari,berari, mestesugari si ucenici, diplomati, bancheri, colectori de taxe

Poggio era insotit de inca o persoana si vorbea italiana ( desi a stat si in Germania o vreme, recunoaste ca nu a vrut sa invete limba) Latinist deosebit de inzestrat

Page 22: CLINAMEN -Varinta Fin

Ochi format pt accentul specific Tehnicile retoricii si structurile gramaticale ale

latinei clasice Citise o buna parte din literature antica,

memorase inducii de identificare a autorilor Nu era calugar sau preot dar slujise o vreme

indelungata in acel domeniu si deci avea relatii cu multi clerici puternici si papi

Farmec personal considerabil Povestitor neintrecut Barfitor abil Sursa neobosita de glume. Multe cam indecente Scribd remarcabil Scris de mana exceptional de frumos folosit ca

model de tipografii Mare putere de concentrare Grad inalt de precizie Vorbitor de latina, clasica si eleganta, si italiana Talent de copist Originar din Toscana, terranuova de langa arezo Competitiv, ambitios Spiritual lui aspira sa straluceasca in ochii

oamenilor Poggio avea asadar toate elementele necesare

unei asemenea calatorii , cu exceptia banilor(deoarece nu mai avea vreo slujba), pe care ii obtine probabil cu ajutorul prietenilor

Prieten bun cu Bartolomeo de Aragazzi; amandoi competitive

Accepta in 1419 postul de secretar al lui Henry Beaufort – episcop de Winchester, unchi al lui Henric V, conducatorul unei delegatii engleze la Conciliul din Konstanz unde il cunoaste pe Poggio , e “nomad precum un scit”

Page 23: CLINAMEN -Varinta Fin

Pleaca in Anglia, in speranta ca va gasi manuscrise antice in manastirile de acolo, insa nu face nicio descoperire semnificativa

Ii scrie despre experientele sale dezamagitoare lui Niccoli la Florenta

1422 – dupa plangeri neincetae reuseste sa isi asigure un post la Vatican, se intoarce in Italia

1425 – ii scrie lui Niccoli sa ii aminteasca, ca dorea sa vada textul pe care il trimises in urma cu mai bine de 8 ani

1429 – rabdarea lasa loc furiei si ii scrie din nou lui Niccoli implorandu-l sa ii trimita manuscrisul , in cele din urma ii este inapoiat

Intors la Roma isi continua treburile obisnuite la Curtea Papala

A reusit sa faca 14 copii cu amanta sa LUCIA PANNELLI

Cumpara o casa in TERRANUOVA, in micul oras Toscana unde se nascuse – se spune ca ar fi strans banii necesari din copierea si vanzarea unui manuscris apartinand lui Titus Livius

Crearea “Academiei” cum numeste el locul 1433 – cand lucreaza ca secretar apostolic al

Papei Eugeniu IV care urmase lui MARTIN V , izbucneste la Roma o insurectie populara violenta importiva papalitatii; papa fuge si scapa, dar POGGIO e capturat de una din bandele inamicilor si e nevoit sa plateasca o suma substantiala pentru eliberare

19 ianuarie 1436 se casatoreste cu VAGGIA DI GINO BUONDELMONTI (avea 56 de ani, iar mireasa sa 18)

Este criticat, impotriva celor ce au socotit ridicola decizia sa de a se insura, scrie un

Page 24: CLINAMEN -Varinta Fin

dialog, in care interlocutorul era Niccoli “Trebuie sa se casatoreasca un barbat batran?”

A avut 5 baieti : Pietro PAOLO, Giovanni Batista, Jacopo , Giovanni Francesco si Filipo + o fata: Lucretia Toti baietii in afara de Jacopo au imbratisat

cariere preotesti Jacopo – a ajuns distins erudit; s-a lasat

cooptat de conspiratia Pazzi, care viza asasinarea lui Lorenzo si Giuliano de Medici, fapt pt care a fost spanzurat in 1478

Continua sa lucreze la Curtea Papala pentru Nicolae V (inainte il chema Tommasoda Sarzana – se remarcase ca umanist erudit, Poggio il intalnise la Bologna, in 1440 i-a dedicat “Despre nefericirea principilor”

In 1453, cancelarul Florentei, Carlo Marsuppni moare (umanist desavarsit, in mom mortii traducea Iliada in latina)

La 73 de ani Poggio devine cancelarul Florentei – timp de 5 ani ocupa postul

Proiectele literare din acea perioada: “Despre nefericirea conditiei umane” (unul din interlocutori e Cosimo de Medici) ; traduce nuvela “Magarul” a lui Lucian din Samosta; scrie “Istoria Florentei”

CALIGRAFIA-modul de a desena literele al lui Poggio era diferit de cel complicat, cu litere ascutite si care se imbucau ale stilului gotic – necesitate a unui stil deschis si citet semnalat de Petrarca

Page 25: CLINAMEN -Varinta Fin

- Poggio si alti invatati au transformat minuscula carolingiana ( inventie realizata in sec 9 de scribii lui Carol cel Mare) in scrierea cursiva pe care o foloseau pt copierea manuscriselor si redarea scrisorilor. - aceasta scriere cursiva: pct de plecare pt scrierea italica si a fontului ,,roman” - un exemplu de manuscrise cu o caligrafie clara si simpla se regasesc la Biblioteca Laurentiana din Florenta. - scrisul cursiv creat de Poggio nu evoca direct scrisul de mana al vechilor romani, ci fusese inspirat de forma literelor unor scribi carolingieni, insa nu o identificau cu cea de la curtea lui Carol cel Mare; au numit acest scris ,,lettera antica”

PETRARCA (1304- 19 iul 1374)- erudit roman cu o afinitate pt latinitatea clasica- crestin evlavios care a reflectat cu maxima seriozitate

la conditia sa spirituala, fin prizonierul unei fascinatii pt Antichitatea pagana

- calator neobosit (mai ales atunci cand se afla pe punctul de a descoperii o opera antica), diplomat, relativ solitary

- le raspundea scriitorilor antici ca si cum acestia ar fi fost prieteni intimi si rude carora le putea dezvalui gandurile.

- Manifesta un dispret imens fata de prezentul in care era obligat sa traiasca, dispret care i-a adus faima

- Intemeietorul stiintelor umaniste (,,studia humanitatis”), in care accentul se punea pe stapanirea limbii si literaturii grecesti si latine

- A transmis umanismul prietenilor apropiati si discipolilor lui: Giovanni Boccaccio (1313-1374) si Coluccio Salutati (1331-1406)

- Pt principiile lui Petrarca, vezi pagina 158- S-a nascut in exil si nu s-a identificat niciodata cu o

anumita tara. - Asemenea lui Boccaccio, Petrarca a vrut ca

manuscrisele achizitionate de el, sa fie pastrate laolalta

Page 26: CLINAMEN -Varinta Fin

dupa moartea lui, ceea ce nu s-a intamplat. (vandute, imprastiate sau pur si simplu neglijate)

- La moartea sa, a fost declarat de indureratul Salutati un prozator mai mare decat Cicero si un poet mai talentat decat Vergiliu, afirmatie de care s-a dezis mai tarziu, in 1390, la indignarea invatatilor sau Niccoli si Poggio.

GIOVANNI MALPAGHINO DIN RAVENA

- mentor al limbii latine pt Poggio- om agitat, certaret- fusese, in trecut, secretarul si copistul lui Petrarca, iar

acum traia din prelegeri despre Cicero si poezia romana (la Venetia, Padova, Florenta, etc)

COLUCCIO SALUTATI (1331-1406)- in calitate de Mare Cancelar al Florentei, a redactat o

scrisoare de recomandare pt tatal lui Poggio, care fugise din Florenta.

- Secretar de stat permanent pt afaceri externe- Si-a inceput cariera ca un marunt notar de provincie,

ocupand acel post timp de 25 ani.- Inzestrat cu cunoasterea legislatiei, abil politic si bun

diplomat, cu un talent literar neobisnuit, bun psiholog- Crestin evlavios; totusi, a cautat sa imite stilul lui

Vergiliu si Cicero- Recunostea ca nu avea geniul literar al lui

Petrarca(,,Ego michio non placeo”), dar proza sa puternica i-a uimit pe toti

- Iubea cu patima Florenta; instiga cetatenii Anconei, o comuna independenta, in a se revolta impotriva guvernului papal ce le fusese impus, cu scopul de a aduce favoruri Florentei

- A pus ochii pe un grup de tineri talentati pe care i-a luat sub aripa sa, printre care si Poggio.

- In 1397, l-a invitat pe savantul bizantin Manuel Chrysoloras in Florenta pt a da lectii de lb greaca

LEONARDO BRUNI DIN AREZZO

Page 27: CLINAMEN -Varinta Fin

- cel care promitea cel mai mult din grupul protejatilor lui Salutati

- cu 10 ani mai mare decat Poggio si de o origine la fel de modesta, admirat de Poggio

- Incepe prin a studia legile, dar e prins de pasiunea studiilor clasice, mai concret, cele ale Greciei antice, pasiune intretinuta de Manuel Chrysoloras, invitat la Florenta de Salutati.

- Venirea lui Chrysoloras l-a determinat pe Bruni sa se abandoneze total culturii grecesti.

NICCOLO NICCOLI (1364-1437)-student al lui Salutati si cel mai bun prieten al lui Poggi- estet extreme de sensibil si certaret. - cu 16 ani mai mare decat Poggio- nascut intr-una din cele mai bogate familii ale orasului; tatal sau facuse avere din fabricarea stofei de lana, camatarie, contracte la termen pt grane, etc. - cand l-a cunoscut pe Poggio, averea sa si a fratilor sai se afla in decline: fratii se certau intre ei, si, cum nimeni din familie nu intrase in jocul politic, nu puteau sa se pazeasca de taxele impuse. - mai obsedat de vestigiile Antichitatii decat Poggio- se spune ca Niccoli a ramas sa ramana celibatar pt ca nicio femeie sa nu ii distraga atentia de la studii.Biograful Vespasiano relateaza ca avea o menajera care se ingrijea de nevoile sale. - a fost primul dintre europeni care a colectionat antichitati, considerandu-le opere de arta (pocale romane antice, vechi piese de sticlarie, medalii, camee, sculpture, etc)- ii placea sa studieze sis a copieze textele antice descoperite de prietenii sai si sa le copieze cu un scris mai frumos chiar decat al lui Poggio. - desi era adeseori artagos, dogmatic si retras, ii primea binevoitor in biblioteca sa pe cei care doreau sa ii consulte colectiile. A lasat in urma lui 800 de manuscrise – o bibl remarcabila pt Florenta

Page 28: CLINAMEN -Varinta Fin

- moare in 1437, la 73 ani. - a formulat in testamentul sau dorinta ca biblioteca lui sa fie pastrata intacta, a formulat reguli stricte pt imprumuturi si restituiri si a alocat o suma de bani pt construirea unei biblioteci. In realitate, insa, Niccoli a murit ingropat in datorii, anulate de prietenul sau Cosimo de’ Medici, in schimbul dreptului de a dispune de colectie. - Niccoli nu a scris, practic, nimic. Prietenii sai ii trimiteau textele lor in Latina pt o corectura severa, care nu se compara cu rigiditatea necrutatoare pe care Niccoli o manifesta fata de el insusi. - Salutati il considera ,,al doilea sine” al lui Poggio. - La el a ajuns manuscrisul copiat de scribul german, trimis de Poggio

A transcris “De rerum natura” Alaturi de copia scribului, copia lui Niccoli a stat la

originea zecilor de copii ale manuscrisului (“copie dupa copia scribului dupa copia din secolul IX”)

Copia lui e pastrata in sumbra biblioteca Laurentiana zugravita in nuante de gri si alb, proiectata de Michalangelor pentru fam. Medici

CALCEDONIE/CAMEE ANTICA + PAPA EUGENIU – NOTA 24 PAG 165

BIBLIOTECA PUBLICA- ideea de biblioteca publica a fost avansata de Salutati

si sustinuta de Boccaccio, Niccolo Niccoli, Cosimo de Medici.

- Acesta din urma a preluat colectia decedatului Niccoli si a trimis ½ din ea noii biblioteci din San Marco, unde au fost depozitate in edificiul lui Machelozzi ; cealalta ½ a format baza marii Biblioteci Laurentiene din Florenta.

CURIA SI SERVICIUL PAPAL – PAG 176- crestinii din Occident umblau dupa dispense papale

(scutiri de la anumite reguli ale legii canonice) in

Page 29: CLINAMEN -Varinta Fin

chestiuni care vizau casatoria, anularea acesteia si alte relatii sociale delicate. Saptamanal, la curtea papala ajungeau 2000 cazuri pt a fi rezolvate.

- In ciuda unor critici precum ,,Impotriva ipocritilor” a lui Poggio, se pare ca sistemul papal era dispus sa tolereze critici extrem de dure din interior.

- O lucrare magnifica cu mult spirit critic si consecinte insemnate apartine celui mai aprig dusman al lui Poggio, LORENZO VALLA. Fiind un stralucit cunoscator al filologiei latine, el a demonstrate ca ,,Donatia lui CONSTANTIN” (documentul prin care se presupunea ca imparatul roman a oferit Papei Imperiul de Apus) era un fals.

LORENZO VALLA- Din cauza demascarii falsului ,,Donatiei lui

Constantin” , Valla s-a aflat intr-un pericol major. Insa toleranta Bisericii fata de criticile interne s-a intins, cel putin temporar in secolul 15, chiar pana la urmatoarea:

- Umanistul papa Nicolae V l-a numit, in cele din urma pe Valla secretar apostolic, angajandu-l chiar la Curia pe care o demascase si ridiculizase fara intrerupere.

PAPA – atributii- papa era conducatorul Italiei centrale, mergand in nord pana la Romagna si teritoriile controlate de Republica Venetiana. Totusi, papa pretindea suveranitatea spirituala asupra unui regat mult mai intins, cum a fost cazul popoarelor din Lumea Noua, pe care papa le-a trecut la sf sec 15 in vasalitatea regilor Spaniei si Portugaliei. Alaturi de ei, revoltati au fost de acest statut si evreii sau crestinii ortodocsi din Rasarit.

EPISCOP AL ROMEI (PAG 174)

Page 30: CLINAMEN -Varinta Fin

LAPO DE CASTIGLIONCHIO – 176,177: ,,Despre virtutea si demnitatea curtii romane”

- atmosfera de la Curie este cel mai bine descrisa in opera umanistului florentin mai tanar, Lapo de Castiglionchio. Opera dialogata ( in stil ciceronian) in care a putut sa isi exprime opinii controversate si chiar periculoase, fara a-si asuma intreaga responsabilitate pt ele. In ,,Despre virtutea si demnitatea curtii romane”, Lapo aminteste de Poggio ca fiind ,,secretarul personal al Papei [prin urmare o persoana influenta]… “cu o ,,seriozitate de neegalat”. Lucrarea este o satira alunecoasa deoarece suvoiul de laude pe care autorul il revarsa asupra unor lucruri pe care cititorul se presupune ca le dispretuieste i-a pacalit pe unii din contemporani. Curios e ca, atunci cand a scris cartea, Lapo era interesat sa isi gaseasca un loc la Curie. - Lapo intra in scena in 1430.- La cateva luni dupa ce a scris ,,Dialoguri spre lauda curtii papale”, Lapo a murit de ciuma, la varsta de 33 ani.

SECRETAR PAPAL- avea acces direct la Papa, de aceea fiind un post mult

mai influent decat cel de scriptor. - Dintre secretari se distingea ,,secretarius

domesticus/secretus” =secretarul privat al Papei- Secretarul apostolic era introdus in planurile stapanului

sau cu privire la papii rivali, avand acces la secrete si strategii.

FABRICA DE MINCIUNI ( il Bugiale) + FACETIAE- motivul pentru care Lapo s-a gandit sa intre pe sub

pielea lui Poggio prin lucrarea sa este il Bugiale = Fabrica de Minciuni, un cerc stabilit de Bracciolini poate chiar inainte de 1430.

- In cadrul acelui grup, nimeni nu era crutat si orice lucru care nu era pe placul secretarilor papali, era criticat din plin; adeseori, acel lucru era chiar Papa.

Page 31: CLINAMEN -Varinta Fin

- Lucrarea intitulata Facetiae reprezinta transcrierea in latina perfecta a lui Poggio a discutiilor din cadrul Fabricii de Minciuni.

- In acea lucrare, care s-a bucurat de un success enorm, Poggio ironiza personaje, printre care chiar pe Francesco Filelfo, unul din secretarii papali. – vezi episodul cu inelul fermecat ce impiedica sotia necredincioasa sa isi insele hotul (pag 181)

- In sec 16, preotimea catolica, profund alarmata de Reforma protestanta, va incerca sa suprime in randurile sale umorul subversiv care caracteriza multe opera precum Facetiae.

- Cartea lui Poggio se va afla pe o lista impreuna cu alte carti semnate de Boccaccio, Erasmus si Machiavelli, pe care Biserica se decide sa le arda.

INAMICII LUI POGGIO DE LA CURIE- Francesco Filelfo- Gheorghe de Trapezunt- Lorenzo Valla (toti au fost secretari papali, la randul

lor) In 1452 Poggio se afla in mijlocul scandalului cu ursuzul secretar papal Gheorghe de Trapezunt, pe tema: Cine avea mai multe merite in traducerea unor texte antice. Poggio l-ar fi acuzat pe acesta ca este un mincionos, iar replica a fost un pumn de la Trapezunt. Mai tarziu, incaierarea celor doi a continuat, desi Poggio avea 72 ani, iar Trapezunt 56.

- Avand relatii mai bune si o strategie mai eficienta, Poggio a reusit sa-l dea afara din Curie pe George, care a sfarsit in anonimat, plin de resentimente si sarac.

Cu Lorenzo Valla, Poggio a avut o disputa privitoare la stilul latin, urmata de acuzatii la adresa umanistului mai tanar : erezie, hotie, minciuna, fals intelectual, lasitate, betie, perversiune sexuala, vanitate.

Francesco Filelfo a fost subiect de batjocura intr-unul din bancurile de prost gust inserate in Facetiae de Poggio, la adresa sotiilor infidele. Alta batjocura aruncata de Poggio la

Page 32: CLINAMEN -Varinta Fin

adresa lui Filelfo a fost in timpul unei intruniri a secretarilor Papei (pag 184), in care, intrebat fiind daca F este de origine nobila, Poggio a raspuns afirmativ: tatal sau umbla zilnic in matase aka Filelfo era bastardul unui preot.

CORESPONDENTA LUI POGGIO – pag 190, Salutati, Leonardo Bruni, Niccolo Niccoli, Guarino din Verona,ect

- intr-una din scrisorile destinate lui Niccoli, in 1406, cand mentorul sau, Salutati, a murit, se pare ca Poggio chiar a plans scriind scrisoarea si rugandu-l pe corespondentul sau sa trimita condoleantele sale fiilor lui.

- Cu aceeasi suparare si groaza, el i se va plange tot lui Niccoli de moartea lui Bartolomeu de Montepulciano- prietenul sau apropiat cu care explorase bibliotecile monahale din Elvetia.

- Din scrisorile sale, reiese ca doar cartile, singurele, era cele care il ajutau sa evadeze din lumea dominata de teama, confuzie si durere.

BALDASSARE COSSA / PAPA IOAN XXIII- maestru al intrigii, energic si abil- cu 10 ani mai in varsta decat Poggio- nascut pe mica insula vulcanica Procida, in apropiere

de Napoli, o insula aflata in proprietatea personala a familiei sale si in care se practica pirateria

- doi dintre fratii lui Cossa au fost condamnati la moarte pentru piraterie, insa dupa interventiile fratelui lor, sentinta le-a fost schimbata in inchisoare.

- Acelasi interes pt piraterie l-a mostenit si Cossa. A studiat jurisprudenta la univ din Bologna ( dreptul, in Italia, era mai potrivit pentru cariera sa de papa pe care si-o dorea decat teologia)

- Si-a inceput cariera la curtea napoleanului Bonifaciu IX, pe care l-a slujit in calitate de sambelan privat. El controla vanzarile posturilor vacante ale Bisericii si piata efervescenta a indulgentelor.

Page 33: CLINAMEN -Varinta Fin

- A ajutat la organizarea jubileului extreme de profitabil, prin care se acordau indulgente plenare ( absolvire de suferintele ingrozitoare provocate de purgatorial din viata de apoi)

- Initial, jubileul se realiza la 100 ani, insa cererea si profitul ff mari au dus la scurtarea intervalului 50, 33, apoi 25 ani.

- Chiar in 1400, papa acelui timp a decretat jubileul la 10 ani dupa precedentul.

- Cossa a fost numit guvernator al Bolognei, unde s-a dovedit comandant civil si militar plin de success,orator energic

- Idealul omului renascentist- Bruni il considera om de lume,insa fara cea mai mica

vocatie spirituala.- Era admirat si temut, in acelasi timp, castigandu-si

reputatia ca poate face orice. - A fost prins de conciliu si acuzat de 70 crime, insa

numarul lor a fost redus la 16, celelalte neiesind la iveala, de teama opiniei publice. Cea mai grava a fost inspirata din epicurianism: se spune ca papa ar fi sustinut cu inversunare, in fata unor persoane repsectabile, ca nu exista viata de apoi nici inviere si ca sufletul piere odata cu corpul. Papa Ioan al XXIII-lea (nume de botez: Baldassare Cossa) este condamnat de “Sfantul si Infailibilul” Conciliu General de la Konstanz deoarece “prin viata lui detestabila si indecenta” provocase scandal in Sanul Bisericii si al crestinatati

- A fost detronat la 29 mai 1415, iar numele de IOAN XXIII a fost preluat de abia peste 500 ani de ilustrul Angelo Roncalli, in 1958. Putin dupa detronare, a fost incarcerat la acelasi castel ca si HUS, Gottlieben de pe Rin, unde ereticul zacea in lanturi, aproape mort de foame, de 2 luni.A fost mutat apoi sa isi ispaseasca pedeapsa printre nemti, iar insotitorii sai, printre care si Poggio, concediati.

Page 34: CLINAMEN -Varinta Fin

- Dupa 3 ani de inchisoare, isi cumpara libertatea si este numit cardinal la Florenta, unde a si murit in 1419 (mormantul lui elegant constr de Donatello e amplasat e amplasat in baptisteriul din Dom).

--- SCHISMA/RIVALITATEA DINTRE PAPI – 201- in mai 1410, moare Papa Alexandru V, care se zvoneste

ca ar fi fost otravit. - Factiunea de cardinali l-a ales pe Cossa drept cardinal,

cu credinta ca, la cei 40 de ani ai sai, el va putea inlatura schisma. Nu au fost insa surprinsi ca acest lucru nu s-a intamplat.

- Papii rivali ai lui Baldassare Cossa erau, in acel timp, spaniolul Pedro de Luna care se autointitulase Papa Benedict XIII, si venetianul Angelo Correr (Papa Grigore XII)

- Cu 15 ani inainte, la manastirea maturinilor din Paris a fost amplasat un cufar urias, cu o fanta prin capac, in care oamenii puteau lasa sugestii anonime pentru rezolvarea Schismei. 55 de profesori teologi au analizat cele 10000 notite si au sumarizat trei metode:

#1: Calea Cedarii = abdicarea simultana a ,,papilor” si alegerea corecta a unui sg candidat #2: Calea Compromisului = un arbitraj la sf caruia unul dintre papi avea sa ramana la putere #3: Calea Conciliului = convocarea episcopilor din intreaga lume catolica, inzestrati cu un vot formal intr-o adunare ecumenicalPrimele doua cai erau simple si directe, dar imposibile; ultima optiune a fost si cea sprijinita de imparatul ales al Sfantului Imperiu Roman, Sigismund al Ungariei, aliat, cel putin nominal, cu Baldassare Cosaa. - Baldassare Cossa – detronat - ANGELO CORRER– al doilea pretendent la tronul Sf

Petru, obligat sa renunte la titlu de Grigorie XII, a murit in octombrie 1417

Page 35: CLINAMEN -Varinta Fin

PEDRO DE LA LUNA – al treilea pretendent, se baricadase mai intai in fortareata Perpingnan si apoi pe stanca inaccesibila Peniscola, inca se ambtiona sa isi spune Benedict XIIIIn intervalul lung de dinainte de a se ajunge la un acord in ceea ce priveste alegerea unui nou papa, membrii Curiei gasisera o cale de a se reangaja in sevicii noi, Bruni, prietenul lui Poggio se intorsese deja in Italia - A fost ales aristocratul roman ODDO COLONNA – care

si-a luat numele de MARTIN V – nu avea niciun interes sa se inconjoare de intelectuali umanisti

LADISLAS, REGELE NEAPOLELUI- inamicul ambitios, din sud, al Papei Ioan XXIII. - El a intrerupt impasul continuu intretinut de Cossa in

favoarea lui prin atacul din iunie 1413 asupra Romei. A invins pe neasteptate apararea Romei, cucerind orasul si jefuind inclusive mormintele sfinte.

- Papa Ioan XXIII, aflat la ananghie, a fugit in Florenta inamica Neapolelui, insa avea nevoie si de ajutorul urgent al lui Sigismund, ajutor pe care il primeste doar daca accepta realizarea conciliului de la Konstanz

CONCILIUL DIN KONSTANZ- propus de catre Cossa a avea loc, initial, in Italia, el s-a

desfasurat, totusi, pe taramul lui Sigismund, in muntii dintre Elvetia si Germania, pe malul lacului Bodensee.

- Aici a ajuns Papa, trecand Alpii, cu alaiul sau de peste 600 oameni, printre care se numarau umanistii vremii: Poggio Bracciolini, Leonardo Bruni, Pier Paolo Vergerio, Cencio Rustici, Bartolomeu Aragazzi da Montepulciano, etc

- In oct 1414, Baldassare Cossa ar fi comentat despre Konstanz: ,,Asta e groapa in care prind ei vulpi.” Tot atunci, in 28 oct 1414, papa a intrat in oras

Page 36: CLINAMEN -Varinta Fin

invesmantat in haine de ceremonie albe, cu clericii , personalul de la curte si toti servitorii de la curte pe urmele lui. Pe unul din cei noua cai impodobiti se afla cufarul cu Sfantul Sacrament, trupul si sangele lui Hristos, marcand astfel stralucirea spirituala si statutul important al lui Cossa.

- Sosirea unui numar de vizitori (intre 50 si 150 mii) a pus la grea incercare orasul Konstanz si a creat mediul propice pt abuzuri. Pentru a combate infractiunile, s-au organizat executii publice.

- In cadrul conciliului, s-au organizat blocuri/,,natiuni” pentru exprimarea voturilor: italieni, franzeci, germani, spanioli si englezi, aranjament care diminua pozitia speciala si sprijinul acordat lui Cossa.

- Preocuparile conciliului : #1 sa puna capat schismei #2 reforma conducerii ecleziastice #3 reprimarea ereziei. Primele doua preocupari nu erau pe placul lui Cossa si a incercat sa redirectioneze atentia conciliului aspupra ultimei, avandu-l drept tap ispasitor pe Jan Hus.

- Dupa sosirea lui Jan Hus, papa Ioan XXIII pierduse autoritatea aspura agendei conciliului, desi inca prezida sedintele. Era evident si ca imparatul Sigismund, ajuns in Konstanz la 25 dec, nu era dispus sa-l salveze. Semnalul de alarma a fost simtit de papa atunci cand, la sedinta din 11 martie 1415, nimeni nu s-a ridicat sa il sustina pe partizanul sau, arhiepiscopul de Mainz, ba chiar patriarhul Constantinopolului l-ar fi poftit afara.

- Nereusind sa schimbe locatia Conciliului si nesimtindu-se in siguranta nici chiar cu promisiunea unei garzi de corp mai mari, papa a fugit din Konstanz la 20 martie 1415, dupa-amiaza. Odata cu lasarea serii, toti sustinatorii papei l-au urmat. S-a refugiat la Schaffhausen, la castelul unui aliat de-al sau, de unde a fugit, tot deghizat, la principalul sau aliat, care a renuntat sa il mai protejeze si l-a lasat pe mana conciliului.

JOHN WYCLIFFE

Page 37: CLINAMEN -Varinta Fin

- englez eretic ce a pledat in secolul 13 pt traducerea Bibliei in limbile nationale si pentru o credinta calauzita de Sf Scriptura. La fel ca si Hus, el a condamnat bogatia clerului si vanzarea de indulgente, fapt care a dus la condamnarea lui.

- Ramasitele lui au fost dezgropate din pamantul sfant, conform noii dispozitii a conciliului de la Konstanz.

JAN HUS- un spin in coasta Bisericii; preot si reformator ceh- ataca in mod vehement abuzurile clericilor si denunta

vanzarea indulgentelor- indemna pe membrii congregatiei sale sa nu creada in

Fecioara, in Biserica sau in Papa, ci numai in Dumnezeu, avand drept autoritate ultima Sfanta Scriptura. El sustinea ca statul are dreptul si datoria sa controleze Biserica, iar papalitatea era o institutie omeneasca, cuvantul ,,papa” neaparand nicaieri in Biblie.

- A fost excomunicat de Biserica in 1410 . Nesupunerea sa ii nelinistea pe demnitarii adunati la Konstanz, deoarece refuza sa se supuna.

- El se afla sub protectia unor nobili puternici din Boemia.

- In Konstanz, reputatia creata de Cossa lui Hus era aceea a unui magician care putea sa citeasca gandurile unei persoane, aflandu-se la o oarecare distanta de ea.

- Hus a cerut in repetate randuri sa i se acorde oportunitatea de a-si sustine parerile in fata Bisericii si a primit o invitatie, in acest sens, la conciliul din Konstanz. Hus ajunge aici la 3 nov, nu inainte ca prietenii sai nobili din Boemia sa primeasca promisiunea integritatii acestuia de la Cossa.

- Hus il avea ca principal asociat pe Hieronymus din Konstanz. Cei doi erau cunoscuti ca adepti ai ereticului John Wycliffe.

- In ciuda asigurarilor papei, a conciliului si a imparatului, Hus a fost defaimat instantaneu si impiedicat sa vb in public. La 28 nov, a fost arestat din

Page 38: CLINAMEN -Varinta Fin

ordinal cardinalilor si dus intr-o celula subpamanteana a unei manastiri dominicane de pe malul Rinului. Desi imparatul Sigismund a fost suparat de incalcarea cuvantului sau dat lui Hus, nu a intervenit in favoarea lui, acesta fiind un eretic.

- In urma unei ceremonii oficiale in catedrala din Konstanz, la 6 iulie 1415, ereticul a fost condamnat/dezbracat de rasa de calugar. Pe cap i-au pus o coroana din hartie, inalta de ½ m, pe care erau infatisati 3 diavoli. A fost condus in fata catedralei unde cartile sale ardeau si pus in lanturi, apoi ars pe rug. Calaii i-au zdrobit oasele carbonizate si aruncat in Rin.

IERONIM DIN PRAGA- (a condamnarea acestuia pentru erezie, Poggio nu a

mai putut sa taca precum facuse la moartea lui Hus. Motivul era admiratia pentru elocventa argumentelor sale, sustinute cu patos si in stilul grecilor antici, asa cum reiese dintr-o corespondenta cu Leonardo Bruni. Alarmat, Bruni il avertizeaza pe mereu precautul Poggio de exprimarea atat de radicala a convingerilor sale in scrisoarea din 30 mai 1416, la moartea lui Ieronim)

- Ieronim din Praga: adept hotarat al reformei; studii facute la Univ din Paris, Oxford si Heidelberg

- La 37 ani, Ieronim a fost omorat in acelasi loc ca si Hus, rezistand flacarilor mai bine decat acesta si cantand intr-una Crezul si Litania.

ULRICH RICHENTAL: - Cetatean al orasului Konstanz- A scris ,,Cronica Conciliului de la Konstanz” - A relatat moartea lui Jan Hus si Ieronim din Praga.

Baile de la BODEN – 217-219

Page 39: CLINAMEN -Varinta Fin

- Poggio ajunge aici, ca urmare a reumatismului de la maini, preocupare serioasa pentru un scrib.

- Ritualile vietii sociale neinhibate de la Baden i s-au parut ireale, ca si cum ar fi evocat lumea disparuta a lui Jupiter si a Dianei. Aici, a descoperit forme ale culturii si placerii pe care italienii le pierdusera, neasimiland gandirea epicuriana.

“Despre natura lucrurilor” :

nu e o lectura usoara insumeaza 7400 de versuri, scrisa in hexametri versuri standard de 6 picioare imitand greaca lui Homer realizare extrem de rara – o importanta opera de

filozofie si totodata un mare poem INCEPE CU O RUGACIUNE ADRESATA ZEITEI VENUS

– mama poporului lui Eneas; Boticelli – italian de la sf sec XV; splendida pictura reprezentand-o pe Venus, uimtor de frumoasa, iesind din materia agitata a marii

1)Freud catre Jung in momentul in care acostau in portul New York pentru a primi ovatiile admiratorilor americani: “Nu stiu ca le aducem ciuma?”

2)Ciuma pe care a adus-o Lucretiu = ATEISM

3)Elementele provocarii lucretiene (desi ma indoiesc ca ar pica asa ceva, cred ca e ok sa le avem trecute in revista)

Toate lucrurile sunt alcatuite din particule invizibile

Page 40: CLINAMEN -Varinta Fin

Particulele elementare ale materiei – “semintele lucrurilor” – sunt eterne (Filozoful de origine spanila George Santayana, fost profesor la Harvard, a numit aceasta idee – mutatia neintrerupta a formelor alcatuite din substante indestructibile – “cel mai insemnat gand la care a ajuns vreodata omenirea”

Numarul particulelor elementare este infinit, dar forma si marimea lor sunt limitate

Toate particulele se afla in miscare intr-un infinit (spatiul e nelimitat)

Universul nu are un creator sau un arhitect Orice lucru ia nastere ca rezultat al unei abateri

(declinatio, inclinatio sau clinamen – cea mai mica miscare posibila, nec plus quam minimum)

Abaterea este sursa vointei libere (liber-arbitru) - imaginea la care se opreste Lucretiu este fractiunea de secundade pe pista de curse dup ce poarta de la start a fost deschisa

Natura experimenteaza in permanenta (imi place mult pasajul asta, cred ca o sa-l citesc in ora de religie :D )

Universul n-a fost creat pentru oameni si nu ii are in centru pe oameni

Fiintele omenesti nu sunt unice Inceputurile societatii omenesti nu se afla intr-o

Epoca de Aur a pacii si abundentei, ci intr-o batalie primitiva pentru supravietuire

Sufletul moare Nu exista Viata de Apoi Moartea nu inseamna nimic pentru noi Toate religiile organizate sunt superstitii

amagitoare

Page 41: CLINAMEN -Varinta Fin

Religiile sunt in mod invariabil caracterizate de cruzime (sacrificarea Ifigeniei de catre tatal Agamemnon; istoria evreiasca a lui Isaac si Avraam)

Nu exista ingeri, demoni sau duhuri Telul suprem al vietii omenesti este intensificarea

placerii si reducerea durerii!!!!!!!! Cel mai mare obstacol in calea placerii nu este

durerea, ci amagirea.(cartea lui Lucretiu se termina cu o descriere a unei epidemii de ciuma catastrofale din Atena; in 1865 marele poet John Dryden a surprins in mod stralucit viziunea lui Lucretiu despre actul sexual)

Intelegerea naturii lucrurilor genereaza o mirare profunda (originea filozofiei = MIRAREA)

Copii dupa “De rerum natura” Oblongus Quadratus Figureaza in colectiile unui mare colectionar

olandez din sec XVII, Isaac Voss si din 1689 se afla in Biblioteca Universitatii din Leiden

Fragmente ale unui al treilea manuscris sunt pastrate in colectii de la Copenhaga si Viena

In decembrie 1516 Sinodul Florentin, un grup de clerici florentini interzzic lectura poemului in scoli

Marcello Cervini si Michele Ghislieri se opun introducerii poemului in Indexul Cartilor Interzise

FRANCESCO BARBARO:

Page 42: CLINAMEN -Varinta Fin

Prietenul lui Poggio Venetian Umanist patrician

GIROLAMO SAVONAROLA Calugar dominican Spre sf sec XV conduce Florenta pt cativa ani ca pe o

“republica crestina stricta” Cel mai memorabil eveniment “Rugul Vanitatii” in

Piazza della Signoria 1498 – este el iinsusi spanzurat si ars pe rug Ridiculiza atomismul

NICCOLO MACHIAVELLI Tanar florentin care si-a copiat in liniste poemul Copia sa se afla la Biblioteca Vaticanului Machiavelli – autorul Principelui – era de acord ca legile

si obiceiurile nu au nicio valoare daca nu sunt sustinute de teama

MARSILIO FICINO : Profund cutremurat de poem Scrie un comentariu erudit desore acesta Insa revenindu-si in simtiri arde comentaariul Ii ataca pe lucretieni

LORENZZO VALLA: Dusmanul lui Poggio

Page 43: CLINAMEN -Varinta Fin

Acuzat de aderarea la filozofia mestrului lui Lucretiu, Epicur

Scrie “De voluptate” (la sfarsitul dialogului nu epicurianismul , ci dogma crestina reprezentata de calugarul Antonio Raudense iese invingatoare)

LUIGI PULCI – poet florentin caruia i s-a refuzat inmormantarea crstineasca deoaree negase existenta miracolelor

MICHELE TARCHANIOTA MARULLO – renumit soldat, erudit si poet, Boticelli i-a pictat portretul, e capivat de opera lui Lucretiu. Moare incercand sa traverseze apele umflate ale raului Cecina – e folosit ca averisment . Chiar Erasmus socoteste ca Marullo a scris ca si cum ar fi fost pagan

THOMAS MORUS Prietenul lui Erasmus Faimoasa sa scriere “Utopia” 1516 “umanist crestin” Foloseste scrierile lui Amerigo Vespucci Utopienii imaginari ai lui Morus sustineau credinta in

providenta si in viata de apoi

GIORDANO BRUNO Calugar dominican Tinea conferinte despre filozofia NOLANULUI Preda arta memoriei “ Alungarea bestiei triumfatoare” pasaj faimos in care

ia in ras implcarea Providentei in lucrui marunte

Page 44: CLINAMEN -Varinta Fin

Sustinator al principiilor expuse de Lucretiu e punctul fix din centrul Universului

Gaseste curajul celui ce lupta pentru adevar in Copernic si in teoria sa conform careia pamantul nu

Scrie despre imensitate si infinitate Denuntat Inchizitiei Judecat timp de 8 ani Redus la tacere cu doua ace ce i-au fost infipte in gura Refuza sa se caiasca Condus pe un magar la rugul din Campo dei Fiori Ultimele cuvinte notate de un catolic german

THOMAS HARRIOT – construieste cel mai mare telescop, predecesor al lui Galilei Descartes

XI. DAINUIRI 1)SHAKESPEARE – imparatseste interesul pentru

materialismul lucretian; l-a cunoscut pe John Florio, prietenul lui Bruno si e posibil sa fi discutat despre Lucretiu cu dramaturgul Ben Jonson (a carui copie semnata apoemului se afla la Harvard )

2)MONTAIGNE : “Eseurile lui Montaigne” – carte favorita a lui

Shakespeare ; publicata in franceza prima data in 1580; tradusa de Florio in engleza in 1603

Impartaseste dispretul Lucretian fata de morala sustinuta de calvarul vietii de apoi

Naratiunea filozofica personala – isi transpune intregul sine in textul care are la baza principiile lucretiene

“despre cainta” “despre cruzime” – “despre abaterea gandurilor”

Page 45: CLINAMEN -Varinta Fin

Exemplarul “De rerum natura” apartinand lui Montaigne a fostcumparat in 1989 de bibliotecarul Paul Quarrie

3)IEZUITII (cel mai militant ordin religios) de la Universitatea din Pisa – rugaciune ce nega atomismul

4)GALILEO GALILEI : “Il Saggiatore” – Balanta de maxima precizie Sustine teoria copernicana Se afla sub protectia papei Urban II “Dialogul cu privire la cele doua mari sisteme ale

luumii” a oferit dusmanilor sai ocazia pe care o cautau

A fost denuntat Inchizitiei / Congregatiei Sfantului Oficiu

Arest la domiciliu

5)LUCY HUTCHINSON Sotia colonelului John Hutchinson Traduce poemul Ajunge sa ii deteste prncipiile fundamentale

6) ISAAC NEWTON se declara atomist7)CHARLES DARWIN - INFLUENTAT8)EINSTEIN - INFLUENTAT9)THOMAS JEFFERSON – plantator bogat din Virginia ,

ulterior presedintele SUA , coresponda cu John Adams, se declara EPICURIAN