Caiet de întrebări pentru chestionarul Caracterologic

“Acest chestionar cuprinde afirmaţii referitoare la modul în care acţionaţi, vă comportaţi sau la anumite sentimente ale dumneavoastră.

Majoritatea afirmaţiilor au două variante posibile, notate cu cifra “1” sau cu litera “n”. Există însă şi un număr redus de afirmaţii care au trei variante posibile, notate cu cifra “1”, litera “c” şi litera “n”. Încercaţi să vă hotărâţi care variantă vi se potriveşte cel mai bine, apoi marcaţi cifra sau litera acestuia pe foaia de răspunsuri. Atenţie, nu aveţi voie să scrieţi nimic pe caietul cu întrebări. Toate răspunsurile dumneavoastră se vor da pe foaia de răspunsuri prin marcarea literelor “n”, “c” sau a cifrei “1”.

Lucraţi repede şi nu pierdeţi mult timp cu nici o afirmaţie; noi dorim să obţinem prima dumneavoastră reacţie şi nu un proces îndelungat de gândire. Întregul chestionar nu trebuie să dureze mai mult de câteva minute.

Fiţi atenţi pentru a nu omite nici una din aceste afirmaţii. În cazul în care aţi greşit, încercuiţi răspunsul greşit şi marcaţi-l pe cel corect.

Nu există răspunsuri bune sau rele, prezentul chestionar nefiind un test de inteligenţă sau de aptitudini, ci doar o măsură a felului în care dumneavoastră acţionaţi şi simţiţi. S-ar putea ca unele dintre afirmaţii să fie valabile doar în anumite situaţii din

viaţă, în timp ce în altele s-ar putea să gândiţi că aţi acţionat altfel. Încercaţi să daţi răspunsul care credeţi dumneavoastră că vă reprezintă cel mai frecvent şi nu răspunsurile care prezintă acţiuni pe care le faceţi doar uneori

Acum, începeţi să lucraţi repede. Reţineţi că trebuie să răspundeţi la fiecare punct.

Vă dorim succes !”

Nr. Afirmaţia CodEşti tulburat numai de evenimentele importante, grave? 1

1. Sau dimpotrivă pui la inimă tot felul de fapte mărunte, deşi îţi dai seama că sunt fără importanţă?

n

În timpul liber simţi nevoia să continui să lucrezi sau să-ţi completezi cunoştinţele?

n

2 Sau profiţi de timpul liber pentru a te plimba sau a face sport? cSau preferi să citeşti o carte distractivă, să stai la televizor, la radio, să te odihneşti?

1

Eşti mereu preocupat de ce vei face peste o săptămână sau două? n3 Sau te concentrezi asupra sarcinilor imediate, evitând să pierzi timpul

cu planuri?1

4 Te indignezi cu uşurinţă? nSau eşti înclinat să te acomodezi, să accepţi situaţiile aşa cum sunt? 1

5După ce ai luat o hotărâre ai nevoie de un efort pentru a trece la acţiune? Îţi vine greu să începi să acţionezi?

l

Sau dimpotrivă execuţi imediat şi fără nici o greutate ceea ce ai hotărât?

n

6Când pleci la drum sau într-o excursie lungă pierzi mult timp cu pregătirile gândindu-te în amănunt la ceea ce va putea surveni?

n

Sau termini repede pregătirile, bazându-te pe prezenţa ta de spirit 1

7Eşti susceptibil? Adică te simţi imediat profund atins de o observaţie ironică?

n

Sau accepţi observaţiile şi ironia fără a te simţi jignit imediat? 1Te descurajezi uşor în faţa dificultăţilor? 1

8 Sau dimpotrivă dificultăţile îţi stârnesc dorinţa de a lupta cu ele? n

9Când te afli într-o situaţie nouă, neaşteptată, îţi vine foarte greu să iei o atitudine neştiind cum trebuie să te comporţi?

n

Sau te adaptezi imediat şi reacţionezi destul de repede? 1

10Când intervine ceva neaşteptat te tulburi uşor? Tresari când te cheamă cineva pe neaşteptate? Te înroşeşti uşor?

n

Sau te tulburi greu? 1

11Îţi place să-ţi reaminteşti ce-ai făcut în trecut? Te gândeşti la diferite lucruri ce-ar putea surveni în viitor?

1

Ori preferi să acţionezi, să faci ceva concret? nŢi se întâmplă rareori să abandonezi un lucru început? n

12 Sau ţi se întâmplă destul de des? 1

13Ridici uşor glasul într-o conversaţie? Te înfierbânţi uşor într-o discuţie contradictorie?

n

Sau vorbeşti liniştit, fără a ridica tonul? 1Te apuci imediat de lucrurile pe care le ai de făcut, fără nici un efort? n

14 Sau eşti înclinat să le mai amâni, chiar dacă până la urmă le faci la timp?

1

Te vezi mereu cu aceleaşi persoane? n15 Sau preferi să-ţi lărgeşti cercul cunoştinţelor, să cunoşti persoane cât

mai variate?1

16O schimbare mai importantă ori o sarcină nouă te îngrijorează, te nelinişteşte?

n

Ori rămâi calm ca şi înainte? 1Te decizi greu? Eziţi multă vreme până să iei o hotărâre? 1

17 Sau te hotărăşti repede, chiar în cazurile dificile? nDupă ce ai suferit o jignire te linişteşti repede şi uiţi incidentul imediat?

1

18 Rămâi indispus o bucată de vreme? cŢii minte întâmplarea foarte multă vreme? n

19Treci cu uşurinţă de la bucurie la tristeţe, de la entuziasm la descurajare fără să existe motive importante?

n

Sau de obicei îţi păstrezi aceeaşi stare de spirit, aceeaşi dispoziţie? 1Eşti mereu în mişcare, gesticulezi, te plimbi prin cameră? n

20 Sau în mod obişnuit nu te agiţi, eşti destul de liniştit? 1

Îţi place să reciteşti cărţile, să revezi spectacolele, să desfăşori mereu cam aceeaşi activitate?

n

21 Sau îţi place mai multă variaţie, cauţi ca timpul disponibil să ţi-l petreci în condiţii diferite chiar de la o zi la alta?

1

22Îţi vine în minte deseori un gând sau o întâmplare fără importanţă de care nu poţi scăpa, care te urmăreşte?

n

Sau aşa ceva ţi se întâmplă destul de rar? 1Când se defectează ceva şi trebuie să faci un efort pentru a efectua reparaţia sau pentru a chema un specialist, treci imediat la fapte?

n

23 Sau preferi să te acomodezi cu această situaţie, amânând un timp reparaţia?

1

Te preocupă în fiecare zi să aranjezi toate cărţile, obiectele uzuale pentru a fi o ordine strictă, perfectă în cameră?

n

24 Sau aranjezi ceea ce este neapărat necesar iar ordinea perfectă o realizezi doar din când în când?

1

Ţi se întâmplă adeseori să fii aşa de tare emoţionat încât să nu mai poţi acţiona, să nu mai poţi vorbi, mişca?

n

25 Sau ţi s-a întâmplat doar de câteva ori? cSau nu ţi s-a întâmplat niciodată? 1Când ai efectuat o lucrare complicată, după ce o termini simţi nevoia să mai cauţi şi alte soluţii şi completări?

n

26 Sau convins că e bine făcută, trăieşti imediat sentimentul că ai scăpat de o grijă?

1

27Îţi place să prevezi dinainte cum îţi vei folosi timpul? Îţi faci regulat un fel de plan, de program al ocupaţiilor?

n

Sau începi cu o activitate după dispoziţia momentană, fără o planificare?

1

28Deseori ai impresia că lucrurile nu merg aşa cum trebuie şi te simţi nemulţumit?

n

Sau în general te simţi mulţumit? 1De obicei mai mult îţi place să asişti la diferite competiţii sportive? 1

29 Sau practici tu însuţi sporturi şi nu-ţi place să fii simplu spectator? nCând ţi-ai format o părere te ataşezi de ea cu îndârjire? n

30 Sau îţi schimbi părerea în faţa unor argumente noi? 1

1. Chestionarul

Diagnosticarea celor trei dimensiuni se face cu prezentul instrument, întocmit de către G. Berger. Gauchet şi Lambert au studiat rezultatele cu ajutorul analizei factoriale, trăgând concluzia că emotivitatea şi răsunetul (uneori i se spune “secundaritate”) sunt într-adevăr însuşiri importante şi independente. Activitatea s-ar detaşa şi ea, însă s-ar părea că depinde mult de celelalte două însuşiri. Aceste concluzii nu trebuie considerate definitive, căci nici analiza factorială şi nici prezentul chestionar nu sunt instrumente perfecte.

1.1. Tipologia caracterologică

Cele trei însuşiri considerate numai în valorile lor extreme (foarte emotiv şi extrem de neemotiv) se îmbină în 8 tipuri. Iată cum le descrie şcoala caracterologică.

1.1.1. Pasionaţii (E.A.S.)

Activitate centrată pe un scop, ambiţioşi, dominatori. Îşi stăpânesc violenţa sentimentelor. Sunt sociabili, serviabili, iau în serios valori cum ar fi familia, patria. Valoarea dominantă: opera de realizat (exemple: Napoleon, Michelangelo).

1.1.2. Colericii (E.A.P.)

Generoşi, cordiali, plini de viaţă, optimişti. Activitate intensă dar variată, multiplă. Deseori fără măsură şi fără gust. Deseori revoluţionari, antrenează şi pe alţii în acţiune. Valoarea dominantă: acţiunea. (exemple: V. Hugo, Mirabeau).

1.1.3. Sentimentalii (E.nA.S.)

Ambiţioşii care rămân în faza inspiraţiei. Meditativi, schizotimi tipici. Deseori melancolici, nemulţumiţi, timizi, scrupuloşi, nesociabili, stângaci, individualişti. Au sentimentul naturii puternic dezvoltat. Valoarea dominantă: intimitatea (exemple: J.J. Rousseau, Kirkegaard, M. Eminescu).

1.1.4. Nervoşii (E.nA.P.)

Au dispoziţie variabilă. Vor să uimească şi să atragă atenţia asupra lor. Indiferenţă la obiectivitate, recurg uşor la minciună sau la ficţiune poetică. Gust pentru bizar, oribil, macabru. Muncesc neregulat şi numai în domeniul care le place. Au nevoie de stimulenţi exteriori pentru a se zmulge din inactivitate şi din plictiseală. Inconstanţi în afecţiunile lor. Valoarea dominantă: distracţia. (exemple, Baudelaire, Ed. A. Poe).

1.1.5. Flegmaticii (nE.A.S.)

Sunt oameni ai deprinderilor, respectând legile, principiile, sunt punctuali, obiectivi, ponderaţi, impasibili, tenaci, cu un civism profund. Le plac sistemele abstracte. Au simţul umorului dezvoltat. Valoarea dominantă: legea (exemple: Kant, Washington).

1.1.6. Sangvinicii (nE.A.P.)

Ciclotimi prin excelenţă, sunt buni observatori. Au spirit practic. Iubesc societatea, sunt politicoşi, spirituali, ironici, sceptici. Au puţin respect pentru marile sisteme. Acordă importanţă experienţei. Au iniţiativă şi o mare supleţe în spirit. Oportunişti. Valoarea dominantă: succesul social (exemple: Montesquieu, A. France, Talleyrand).

1.1.7. Apaticii (nE.nA.S.)

Oameni închişi, plini de secrete, schizotimi dar fără o viaţă internă bogată. Sumbri, taciturni, râd rar, tenaci în duşmăniile lor, indiferenţi la viaţa socială. Sunt totuşi cinstiţi, onorabili. Valoarea dominantă: liniştea.

1.1.8. Amorfii (nE.nA.P.)

Concilianţi, disponibili, toleranţi prin indiferenţă. Adeseori manifestă o încăpăţânare pasivă, foarte tenace. Neglijenţi, înclinaţi spre lenevie, lipsiţi de punctualitate. Indiferenţi la trecut şi viitor. Au deseori aptitudini pentru muzică (execuţie) şi teatru. Valoarea dominantă: plăcerea (exemple: La Fontaine).

Examinând caracterizările de mai sus, se observă că ele nu se referă doar la cele trei trăsături fundamentale, ci şi la altele, ca şi cum ar avea o legătură indisolubilă cu ele: gusturi, preferinţe (“pentru oribil, bizar”- la nervoşi, “sentimentul naturii” - la sentimentali), trăsături de caracter (“cinstiţi, onorabili” - la apatici) şi chiar aptitudini (“pentru muzică şi teatru” - la amorfi). Or, e foarte îndoielnic că toate acestea ar fi strâns legate de trăsături temperamentale. Desigur, temperamentul poate predispune către anumite trăsături sau favoriza anumite interese, dar asta nu înseamnă că le determină. Formarea caracterelor, intereselor (în bună măsură şi a aptitudinilor) depinde în mod esenţial de influenţa mediului şi a educaţiei. Probabil că un tip sangvinic pur devine mai uşor “oportunist” decât un flegmatic, ceea ce nu poate însă însemna că orice sangvinic e un oportunist. O asemenea însuşire se formează numai în anumite condiţii de existenţă.

1.2. Modalitatea de administrare şi cotare

Chestionarul caracterologic al lui G. Berger este compus dintr-un număr de 30 de itemi, vizând toate cele trei dimensiuni. Astfel, el conţine 10 itemi pentru dimensiunea A (activitate), 10 itemi pentru dimensiunea E (emotivitate) şi 10 itemi pentru dimensiunea S (ecoul), distribuiţi alternativ în caietul inventarului.

Proba poate fi aplicată atât individual cât şi colectiv, distribuindu-se subiecţilor caietul cu întrebări şi câte o foaie de răspunsuri. După completarea datelor personale se va citi consemnul de către examinator în cazul administrării colective sau de către subiect în cazul examinării individuale. Se atrage atenţia în mod expres subiecţilor de a nu face nici un fel de însemnări pe caietele cu întrebări, toate răspunsurile fiind date pe foile de răspunsuri.

Majoritatea întrebărilor testului au două răspunsuri, codificate cu “1” sau “n”, reprezentând în realitate numărul de puncte alocat răspunsului respectiv - 1 punct, respectiv 9 puncte. Există însă şi unele întrebări care suportă trei variante de răspuns: “1”, “n” sau “c” (cinci puncte).

Fiind un chestionar caracterologic, proba nu are limită de timp în administrare. După citirea consemnului, subiecţii pot trece la rezolvarea itemilor, marcând răspunsurile lor pe foile de răspunsuri. În cazul în care marchează din greşeală un alt răspuns decât cel dorit, se poate “tăia” în mod vizibil răspunsul greşit şi se va marca noul răspuns.

După parcurgerea tuturor întrebărilor, examinatorul adună foile de răspuns şi le supune prelucrării cantitative. Se însumează numărul de puncte pentru fiecare factor (A, E sau S), după care rezultatul obţinut se raportează la următorul etalon:

Etalonul chestionarului caracterologic G. Berger

A E S

Clasa I până la 42 până la 16 până la 30

Clasa II 43 - 54 17 - 31 31 - 44

Clasa III 55 - 67 32 - 47 45 - 58

Clasa IV 68 - 79 48 - 63 59 - 72

Clasa V peste 80 peste 64 peste 73

Studii de adaptare şi etalonare a chestionarului caracterologic pentru populaţia românească au fost efectuate de către noi în principal în cadrul laboratoarelor de psihologie a muncii, permiţând constituirea de etaloane perfect adecvate populaţiei noastre. Etalonul poate fi considerat suficient de valid spre a fi utilizat în absenţa unor etaloane specifice diferitelor domenii de activitate.

Interpretarea calitativă se va realiza avându-se în vedere următoarele aspecte:

Pentru factorul “E”, cotele mici semnifică o persoană emotivă (E) iar cotele înalte semnifică o persoană non-emotivă (nE)

Pentru factorul “A”, cotele mici semnifică o persoană non-activă (nA) iar cotele înalte semnifică o persoană activă (A)

Pentru factorul “S”, cotele mici semnifică un tip primar (P), iar cotele mari semnifică un tip secundar (S).

După această etapă, se va proceda la combinarea acestor tipuri de bază (E, nE, A, nA, S, P), obţinându-se una din următoarele situaţii:

Tipul Pasionat E.A.S.

Tipul Coleric E.A.P.

Tipul Sentimental E.nA.S.

Tipul Nervos E.nA.P.

Tipul Flegmatic nE.A.S.

Tipul Sangvinic nE.A.P.

Tipul Apatic nE.nA.S.

Tipul Amorf nE.nA.P

Situaţia obţinută, reprezentând tipul temperamental al subiectului