Charles P6pin

Virtutile,

esecului,

Traducere: CIara Manole

Cuprins

lntroducere ......7

l. Egecul ca formi de invitare rapidd

-problemoinvdlamdntuluifroncez ....13

2. Egeculca unic mod de a intelege

-olecturdepistemologicd-. ....23

3. Criza - o fereastri deschisi cdtre noiorizonturi

-oproblemdavremurilornoostre .....31

4. Egecul ca mod de afirmare a caracterului

- o lecturd dialecticd -5. Egecul ca lec[ie de umilinti

-olecturdcreStind? .......51

6. Egecul ca formi de a experimenta realitatea

-olecturdostoicilor- ....59

7. Egecul ca gansi de a ne redescoperi

- o lecturd existenliolistd -8. E;ecul ca act ratat sau ca accident fericit

-olecturopsihanalitica .........81

9. A rata nu tnseamni ci egti un ratat

- De ce ne afecteazd at1t de mult eSeculT - . .. . . . . . . 91

41

69

10. Se indriznim si eguim ........971 1. Cum sd invitim si indriznim. . . . . . .109

l2.Egeculgcolar .....119

13.Cum sd avem succes ...133

14.Bucurialuptitorului..... .....'143

15. Omul, acest animal care dd greg . . . .157

16. Capacitatea noastri de a ne reveni dupi un egec

este limitati?.... ...:.. .......167

Concluzii ......173Bibliogrofie ....175

Egecul ca formi de invlfare raPidl- problema invdldmhntului francez -

Suntem la Tirrbes, in Franla,la mijlocul iernii anului 1999.

Tinlrul spaniol are 13 ani. Tocmai a pierdut semifinala Tur-

neului de Tenis a Micilor Aqi, un fel de campionat mondial

al jucltorilor de 12-14 ani. Franceztil. care l-a invins 9i care

va cigtiga turneul este de aceeaqi virsti cu el qi are aceeaqi

ini$ime. in ciuda acestor similitudini, s-a impus cu lejeri-

tate. Acest tinir talent se numeEte Richard Gasquet qi este

supranumit,,micul Mozart aI tenisului ftatcerj'. Specialigtii

afirmi ci niciodati weun jucltor de tenis nu a atins o ase-

menea miiestrie la o vArstl atit de fragedi. La noui ani era

deja pe prima paginl a revistei Tennis Magazine careil numea

,,Campionul pe care Franla il a$epta". Migclrile perfecte,

frumuselea reverului (abackhand-ulu| cu o singurl mini,agresivitatea jocului au constituit tot atitea lovituri in amorul

propriu al adversarului slu. Dupi ce a dat mdna cu Richard

Gasquet, adolescentul din Mallorca s-a prlbugit pe un scaun,

fiind distrus. Numele lui era Rafael Nadal.

In acea zi Rafael Nadal a pierdut gansa de a deveni cam-

pion mondial la categoria lui de virstl. Oricine priveqte asti.a;i

E$ECUL CA FORMA DE INVATARE RAPIDA 13

acel meci (disponibil pe YouTube) este surprins de agresi-

vitatea jocului lui Richard Gasquet care lovegte mingearapid qi scurt. Or, acest mod de a intra in posesia mingii cumaximi agresivitate evoc6, in mod paradoxal, cheia succe-

sului lui Rafael Nadal, care va deveni qi va rimine ani larind numirul unu mondial, cigtigind peste 60 de turnee,din care 14 titluri de Grand SIam. Richard Gasquet a devenitun mare jucitor - numirul gapte mondial. Dar din acea zinu a cucerit insi niciun turneu de Grand Slam. In totala cigtigat doar noui titluri in circuitul masculin. Indiferentde succesele sale viitoare, cariera sa nu o va putea egala pe

cea a lui Rafael Nadal. intrebarea care se pune in mod firesceste: in ce a constat diferenla intre cei doi jucitori?

Rispunsul il descoperim in parcursul ulterior al luiRafael Nadal. Tinlr fiind, a suferit o mul$me de egecuri:

meciuri pierdute, o incapacitate de a stipini tehnica lovituriiclasice cu mflna dreaptl, fapt care l-a determinat si dezvolteacea loviturl de dreapta proprie, in care, dupl lovituri,racheta fignegte in sus ca un lasou intr-un gest nedefinit care

a devenit marca sa. Dup[ acea infringere, Richard Gasquetqi Rafael Nadal s-au mai intdlnit de paisprezece ori - de fie-care dati a invins Nadal. F[rI indoiali ci, dupl acel primmeci, Nadal a acordat mai multl atentie jocului slu pe care

I-a analizat in detaliu cu antrenorul gi unchiul siu, TonyNadal. in acea zi,la Tarbes, pierzind, Rafael Nadal a invitatmai mult decit dacl ar fi cigtigat. Probabil ci a invilat din-tr-o singuri infringere ceea ce zece victorii nu ar fi pututs[-l invele. Nu este imposibil ca agresMtatea de care dddovadi si fie consecinfa egecului pe care l-a suferit in fafa

l4 vTRTUTILE ESECULUt

lui Richard Gasquet. Convingerea mea este ci Rafael Nadal

a avut nevoie de aceastl infringere pentru a se apropia mai

repede de propriul talent. De altfel, un an mai tirziu, Nadal

a ciqtigat Turneul Micilor Agi.

Aici este probabil gi problema lui Richard Gasquet de la

intrarea sa pe un teren de tenis pini Ia 16 ani, a cigtigat

meciurile cu o ugurinfl deconcertanti. Dar daci in timpul

anilor sii de formare nu a dat greg de prea multe ori? Daci

a inceput sl piardi... prea tirziu? $i dac6, necunoscind

aproape deloc eEecul, a fost lipsit de aceasti experienli reall

care ne face si ne punem intreb[ri, si analizim 9i si ne

minunim in fafa straniei sale structuri? Succesele sunt pl[-cute, dar ne invall mai pufin decAt eqecurile.

Exist[ victorii care nu se ciqtigl decit prin pierderea

b[t[liilor - afirma]ie paradoxall, dar care, dupd. pirerea

mea, conline unul dintre secretele existenlei umane. Si ne

grlbim, deci, s[ pierdem, clci in eqec realitatea se manifesti

mai pregnant decit in succes. Pentru ci se lasi aqteptat, ne

provoac[ si ne punem intreblri gi sl-l explorlm din toate

unghiurile; in rezistenf a Pe care o oPune, descoperim suPor-

tul din care ne extragem elanul.

Studiind modul in care cei care infiinfeaz[ start-up-uri

Etiu si se redreseze, unii teoreticieni americani din Silicon

Vatley laudd" acel,,fail fast'',,apierde repede" - Ei chiat,Jail

fast,learn fast" - ,,apierde repede, a invl[a rapid' -, care au

rolul de a sublinia latura pozitivi a egecurilor de inceput.

ln anii de formare, spiritul este dornic de invilare gi capabil

E$ECUL CA FORMA DE INVATARE RAPIDA 15

si tragi inviliminte din ceea ce opune rezistenfi. Antrepre-norii care au pierdut in primii lor ani de afaceri gi care au

gtiut sI lnvefe rapid din egecurile suferite au avut ulteriormai mult succes - gi uneori mai repede - decit cei al cirorparcurs a fost Iin. Teoreticienii americani insistl asupra

rolului acestor experienfe care, chiar daci s-au dovedit a fiun egec, au dus la progrese mai rapide dectt cele mai buneteorii.

Putem descoperi ce le lipsegte tuturor elevilor eminenfi,seriogi qi congtiincioqi care debuteazl pe piala muncii frrisd fi frcut inainte un pas greqit dacfl studiile lor sunt vala-

bile? Ce au ciqtigat muftumindu-se si respecte norma qi siaplice cu strictefe regulile? Nu vor simli lipsa pagilor inapoi,a respingerii atat de hotiritoare in lumea noastri in conti-nul transformare?

Meseria mea de profesor de filozofie mi-a oferit adesea

ocazia si evaluez rolul pozitiv al eqecurilor timpurii gi capa-

citatea lor de a asigura reuqita de mai tirzht.In ultima clasi de liceu, filozofia este o materie de studiu.

Elevii sunt stimulafi si gindeasci ei ingigi cum nu au maiflcut-o inainte, sI dea o noui interpretare cunogtinlelor lor,si indrizneasci s[ abordeze pe cont propriu chestiunile esen-

fiale ale vielii. Dupi 20 de ani de predare a filozofiei, pot s[afirm in deplini cunoqtinfi de cauzdci e preferabil s[ rateziprimul examen la fiIozofie decit si obpi o notl medie fbri sifi meditat serios niciodati asupra unor astfel de probleme.

Aceasti primi noti proasti ili permite si evaluezi corect

16 vTRTUTTLE ESECULUt

schimbarea radicali pe care trebuie s[ o faci in viata ta. E mai

bine si suferi un egec in anii de formare gi si incepi s[ teintrebi de ce decit s[ reuqegti in via[6 fbri s[ infe1egi acest

lucru - in acest caz progresele vor fi vizibile. Din momentul

in care are loc egecul gi el este asumat, pdtrunderea in lumea

meditaliei este mult mai ugoar[.

Am predat mu$i ani flozofia, rcbotezattr adesea ,,culturl

generalfl in timpul cursurilor de vari dedicate pregitirii

pentru concursul science Pro. Sesiuni intensive la care Parti-cipau proaspeli absolvenli de bacalaureat gi care se desfhqurau

in parcul inflorit al liceului Lakanal din Sceaux. Cursurile

incepeau la jumltatea lui iulie gi durau cinci siptimAni, iar

concursul avea loc la sfArqitul lui august sau inceputul lui sep-

tembrie. Am observat acelaqi fenomen, dar accelerat adesea,

cei care incepeau stagiul cu note bune, nu reugeau si intre la

Science Pro. in schimb, cei ce oblineau la inceputul cursului

note mici cinci slptlmini mai tirzht reuqeau cu succes si fie

admigi cu brio la gcoala din strada Saint-Guillaume. Grafie

acestui prim eqec, acestei prime ,,ctizd', copiii aveau ocazia

s[ se izbeasci de o realitate noul pe care cei care oblinuserl

note bune la inceputul cursului nu o Percepeau. Erau ttezilila realitate de acest eqec, in timp ce restul erau,,adormili" de

micile lor succese. Un interval destul de scurt - de cinci sip-

timini - era suficient s[ arate ci un egec acceptat 9i asumat

se poate dovedi mai profitabil decAt absenla eqecului. Aqadar,

mai bine suferi un egec rapid care poate fi rapid remediat,

decit un eqec total.

ESECUL cA FORMA DE 1NVATARE RAPIDA 17

Degi aceastl stare de lucruri este evidenti, ea este prea

pufin luatl in seami in Franfa, de exemplu. Teoreticienii

americani au admis ci existi un ,,fast fail", tJn egec rapid

ciruia i-au recunoscut virtulile qi care se opune conceptului

de,,fast track",de reugiti rapid6, de situare de foarte deweme

pe calea (,,track') succesului. in multe privinfe, aceastl ultimicale pare s[ fie proprie spirituluifrancez,bolnav oarecum de

ideologia acestui ,,fast track".

in Statele Unite, dar gi in Marea Britanie, Finlanda oriNorvegia, oamenii de afaceri, politicienii sau sportMi vor-

besc deschis despre egecurile suferite in cariera 1or, ba chiar

cu mindrie, precum luptitorii despre cicatricele care le briz-deazitrupul. In {iri cu istorie, cum este Franfa, prefer[m sine lludim cu diplomele qi medaliile oblinute in wemea

copiliriei.Cu ocazia seminarelor pe care le-am finut in diverse

medii de afaceri, am intdlnit adesea persoane cu funcfii de

rispundere care se prezentau ca,,HEC 76", ,,ENA 89" sau,,X

80" - cu alte cuvinte licenfiat HEC in L976 sauENA in 1989

sau absolvent de Politehnici in 1980. De fiecare dati miaritam surprins, dar mesajul pe care acegtia lncercau s[ iltransmit[ era clar: ,Licenla sau doctoratul pe care am reuSit

sd tl iau acum 20 de ani tmi oferd identitate ;i valoare in viald".

Este opusul lui "fail fasf" - acegti oameni nu au cunoscut

eqecul timpuriu, ci succesul timpuriu! Ca gi cum ar trebuiqi chiar ar fi de dorit ca aceste diplome si ii puni la adipostde orice alt eqec in viaf6, si ii plaseze pe calea succesului,

iar intreaga lor viatl s[ se raportezela acest succes obfinut

18 VIRTUTILE ESECULUI

acum 20 de ani. Aceastl obsesie pentru diplomele oblinute

in tinerefe sunt semnul unei frici de viafl qi de realitatea pe

care prin egec o congtientizim mai rapid. Viala gi cariera luiRichard Gasquet gi cele ale lui Rafael Nadal par si confirme

faptul ci uneori e mai profitabil si deraiezi de timpuriu de

pe calea succesului, pentru ci astfel ai ocazia si ifi testezi

capacitatea de rezistenfi. Aceasta este o altl virtute a e$e-

cului: trebuie s[ suferi un eqec ca si afli ci poli si o iei de la

capit. $i cu cit acest lucru se intimpl[ mai curdnd in via16

gi carierfl, cu atdt este mai bine.

Efectele perverse ale acestei ideologii a succesului rapid,

ale lui ,,fast track", pot fi remarcate qi in sistemul educafiei

nalionale francezepe care personal il cunosc bine. Profesorii

se impart in doul categorii. Daci au pierdut examenul de

abilitare, profesorii predau 18 ore pe siptimini. in schimb,

dacl au reugit s[-l treaci, predau 14 ore pe slptimin[ qi

sunt pllti1i mai bine. Aceste diferenfe cresc de-a lungul carie-

rei. Este pulin spus ci suntem aproape de ,fast fail"... Cei

care au pierdut abilitarea la virsta de 22 de ani vor plltipentru acest lucru toatl viala lor, muncind mai mult pentru

un salariu mai mic. Sistemul este absurd gi exclude din start

valoarea experienlei dobindite in timp.

in mod logic, in aceeagi Franfi elevii sunt presali inci din

gimnaziu si qtie ce studii vor si urmeze gi se simt stresafi

gandindu-se cI alegerea lorva fi una incorectl. La nici 16 ani

igi pun problema corectei sau incorectei orientiri in viall.Ar fi de dorit ca acestor copii si li se spuni cI in via![ glseEti

ESECUL CA FORMA DE INVATARE RAPIDA 19