Cetatea Ciacovei nr 48

4
Anul IV Nr. 48 - Februarie 2009 INTERNET: www.ianosel.com Coordonator: Mihai Aurel Ianoşel Din dorinţa de a vă prezenta de fiecare dată aspecte cât mai variate şi de interes, am iniţiat în numărul precedent al ziarului, un concurs dotat cu premiu. Spre surprinderea noastră, au fost 17 cititori care ne-au contactat şi care îndeplineau condiţiile impuse de noi pentru câştigarea premiului de 30 (300.000) de lei. Primul care s-a prezentat şi care a şi încasat suma menţionată, a fost domnul CIOCŞIR PETRU din Ciacova str. T. Vladimirescu nr. 12. Domnia sa fiind şi component al corului din Ciacova, a venit şi cu unele precizări. Mai exact, fotografia prezentată a fost executată pe treptele „Operei” din Timişoara la 20 august 1961 cu ocazia concursului judeţean. Totodată a donat redacţiei noastre un număr mare de fotografii (care vor fi prezentate în numerele viitoare), reprezenţând formaţii artistice din Ciacova, la diferite concursuri judeţene şi naţionale. A ţinut să specificăm printre altele că, corul din Ciacova avea în componenţă 116 corişti, obţinând mai multe locuri întâi la fazele judeţene şi locul trei la concursul pe ţară disputat la Bucureşti (locul întâi fiind obţinut de corul din Lugoj - dirijor M. Brediceanu). Dar haideţi să vă prezentăm numele câtorva dintre protagoniştii succeselor la care ne-am referit, din fotografia prezentată pentru concursul lunii ianuarie: Romaniţan Pavel - dirijor, Moraru Ion - primar, Petcu Trifu - directorul Liceului, Koncz Ştefan, Koncz Terezia, Rebigea Vasile, Dunea Ionel, Popovici Rista, Rădulescu Argentina, Ioja Lucia, Fiat Elena, Ştefi Ioan - cadre didactice, Dula Viorel, Buză Ionel, Ardelean Maria, Todoran Victoria, Ciocşir Petru, Dulgher Mircea, Dulgher Gheorghe, Mărgineanţu Roman, Mărgineanţu Rozalia, Minda Florica, Tinca Dumitru, Tinca Lucia, Olaru Gheorghe, Croitoru Doru, Musteţiu George, Rebigea Ion, Seculin Borica, Florea Manţi, Iencea Lucia, Fiat Mia, Gordan Lenuţa, Forga Lucia, Subu Iosif - angajaţi ai unităţilor economice din Ciacova. Å Aducem mulţumiri pe această cale, d-lui POPA CRISTIAN (S.C. „Cristian Dorian” SRL), care va sponsoriza de fiecare dată premierea câştigătorilor concursului. PRECIZAŢI CE REPREZINTĂ IMAGINEA DE MAI JOS? DE REŢINUT: ştigătorul premiului de 30 (300.000) lei, trebuie să prezinte şi întreaga colecţie a ziarului „Cetatea Ciacovei”. Amănunte se pot obţine la punctele de distribuire. Răspunsul şi şti- gătorul, îl veţi afla în numărul viitor al ziarului. POEZIE DEDICATĂ TUTUROR MAMELOR, CU PRILEJUL ZILEI MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE. Spune-mi care mamă-anume Cea mai scumpă e pe lume? Puii toţi au zis de păsări, Zarzării au zis de zarzări, Peştişorii de peştoaică, Ursuleţii de ursoaică, Şerpişorii de şerpoaică, Tigrişorii de tigroaică, Mânjii toţi au zis de iepe, Firul cepii-a zis de cepe, Nucii toţi au zis de nucă, Cucii toţi au zis de cucă, Toţi pisoii, de pisică, Iară eu, de-a mea mămică. Orice mamă e anume, Cea mai scumpă de pe lume! Dar în inimioara mea, Eşti doar tu, măicuţa mea! Nichita Stănescu

description

Cetatea Ciacovei

Transcript of Cetatea Ciacovei nr 48

Anul IV Nr. 48 - Februarie 2009 INTERNET: www.ianosel.com Coordonator: Mihai Aurel Ianoşel

Din dorinţa de a vă prezenta de fiecare dată aspecte cât mai variate şi de interes, am iniţiat în numărul precedent al ziarului, un concurs dotat cu premiu. Spre surprinderea noastră, au fost 17 cititori care ne-au contactat şi care îndeplineau condiţiile impuse de noi pentru câştigarea premiului de 30 (300.000) de lei. Primul care s-a prezentat şi care a şi încasat suma menţionată, a fost domnul CIOCŞIR PETRU din Ciacova str. T. Vladimirescu nr. 12. Domnia sa fiind şi component al corului din Ciacova, a venit şi cu unele precizări. Mai exact, fotografia prezentată a fost executată pe treptele „Operei” din Timişoara la 20 august 1961 cu ocazia concursului judeţean. Totodată a donat redacţiei noastre un număr mare de fotografii (care vor fi prezentate în numerele viitoare), reprezenţând formaţii artistice din Ciacova, la diferite concursuri judeţene şi naţionale. A ţinut să specificăm printre altele că, corul din Ciacova avea în componenţă 116 corişti, obţinând mai multe locuri întâi la fazele judeţene şi locul trei la concursul pe ţară disputat la Bucureşti (locul întâi fiind obţinut de corul din Lugoj - dirijor M. Brediceanu). Dar haideţi să vă prezentăm numele câtorva dintre protagoniştii succeselor la care ne-am referit, din fotografia prezentată pentru concursul lunii ianuarie: Romaniţan Pavel - dirijor, Moraru Ion - primar, Petcu Trifu - directorul Liceului, Koncz Ştefan, Koncz Terezia, Rebigea Vasile, Dunea Ionel, Popovici Rista, Rădulescu Argentina, Ioja Lucia, Fiat Elena, Ştefi Ioan - cadre didactice, Dula Viorel, Buză Ionel, Ardelean Maria, Todoran Victoria, Ciocşir Petru, Dulgher Mircea, Dulgher Gheorghe, Mărgineanţu Roman, Mărgineanţu Rozalia, Minda Florica, Tinca Dumitru, Tinca Lucia, Olaru Gheorghe, Croitoru Doru, Musteţiu George, Rebigea Ion, Seculin Borica, Florea Manţi, Iencea Lucia, Fiat Mia, Gordan Lenuţa, Forga Lucia, Subu Iosif - angajaţi ai unităţilor economice din Ciacova.

Aducem mulţumiri pe această cale, d-lui POPA CRISTIAN (S.C. „Cristian Dorian” SRL), care va sponsoriza de fiecare dată premierea câştigătorilor concursului.

PRECIZAŢI CE REPREZINTĂ IMAGINEA DE MAI JOS? DE REŢINUT: Câştigătorul premiului de 30 (300.000) lei, trebuie să prezinte şi întreaga colecţie a ziarului „Cetatea Ciacovei”. Amănunte se pot obţine la punctele de distribuire. Răspunsul şi câşti- gătorul, îl veţi afla în numărul viitor al ziarului.

POEZIE DEDICATĂ TUTUROR MAMELOR, CU PRILEJUL ZILEI MĂRŢIŞORULUI ŞI A

ZILEI DE 8 MARTIE.

Spune-mi care mamă-anume Cea mai scumpă e pe lume? Puii toţi au zis de păsări, Zarzării au zis de zarzări, Peştişorii de peştoaică, Ursuleţii de ursoaică, Şerpişorii de şerpoaică, Tigrişorii de tigroaică, Mânjii toţi au zis de iepe, Firul cepii-a zis de cepe, Nucii toţi au zis de nucă, Cucii toţi au zis de cucă, Toţi pisoii, de pisică, Iară eu, de-a mea mămică. Orice mamă e anume, Cea mai scumpă de pe lume! Dar în inimioara mea, Eşti doar tu, măicuţa mea!

Nichita Stănescu

CETATEA CIACOVEI pagina 2 pagina 2

În una din zilele trecute, a oprit lângă mine un autoturism. De la volan a coborât vechiul meu prieten, Ghiţă Tanţa. Era entuziasmat şi voia să-mi arate ceva … foarte valoros. Cu mare grijă a scos de pe bancheta din spate,

un vas mare din lut ars, recondiţionat. Era o nouă achiziţie la valoroasa-i colecţie de obiecte vechi adunate de-a lungul timpului. M-a invitat să-i fac o vizită, să-mi prezinte ultimele “achiziţii”. Am dat curs invitaţiei. Mi-am propus să-i fiu oaspete preţ de câteva minute şi am plecat după câteva ore. Dar haideţi să vi-l prezint, pentru cei care îl cunoaşteţi mai puţin … . Gheorghe Tanţa s-a născut în Cebza. După absolvirea Liceului din Ciacova, a urmat cursurile Facultăţii de Agronomie. A lucrat ca inginer agronom la CAP-urile din Sărăzani (com. Bârna) şi Folea, apoi s-a retras spre casă, până în 1989 desfăşurându-şi activitatea în cadrul structurii agricole CUASC Ciacova. În prezent este inspector în cadrul Centrului Agricol Ciacova. Este căsătorit cu d-na Sofia (tot din Cebza) şi împreună au un fiu - Mircea - secretar general la Liceul “Alexandru Mocioni” din Ciacova. Pasiunea pentru tot ce defineşte noţiunea de

istorie, i-a insuflat-o fostul său director de şcoală, prof. Trifu Petcu. La orele domniei sale, se transpunea într-o altă lume. Orele de istorie erau pentru tânărul Ghiţă, cele mai captivante. A început să adune încă de pe atunci, tot felul de obiecte, hărţi şi cărţi vechi, care sunt mărturie a istoriei locurilor atât de dragi lui. Pe peretele uneia dintre camere, are expusă o hartă din anul 1723 a Districtului Ciacova, cu cele 67 de localităţi aparţinătoare. În vasta-i bibliotecă personală, un sector aparte îl reprezintă cărţile de istorie. Unele sunt vechi de aproape 300 de ani şi sunt scrise cu caractere slavone. Le scoate din rafturi ca pe nişte moaşte sfinte, cu multă migală. Într-o încăpere anexă la locuinţă, şi-a amenajat un adevărat muzeu. Acolo are expuse: un război de ţesut, storcător de miere de albine, vas pentru prepararea untului, meliţă pentru prelucrarea cânepei, obiecte de tors lâna şi desigur, diverse obiecte din gospodărie: oale şi vase de lut, obiecte de uz casnic şi pentru lucrări agricole, ladă de zestre şi multe altele. Un loc aparte îl ocupă obiectele

din dotarea militarilor de-a lungul timpului. Se mândreşte printre altele, cu tubul unui obuz de tun (prezentat în imaginea alăturată), adus din primul război mondial de bunicul său. Cu casca aparţinând cândva acestuia şi care i-a salvat viaţa în timpul confruntărilor militare la care a participat. Desigur ar fi multe de relatat despre mini-muzeul din casa domnului Tanţa. Spaţiul, ca de fiecare dată, nu ne permite să ne “întindem” prea mult. O vom face desigur şi cu alte ocazii. Ar da în clocot însă sângele în mine, dacă nu mi-aş exprima mâhnirea că în Ciacova a funcţionat cândva un muzeu, iar acum o parte dintre tablourile, obiectele din lemn şi articolele de îmbrăcăminte existente acolo, sunt lăsate pradă moliilor. Au mai rămas puţine. Stau depozitate într-o încăpere a uneia dintre (cândva), cele mai impunătoare clădiri. Pe o placă la intrarea în aceasta, stă scris: “Muzeul oraşului Ciacova”. A fost inaugurat cu mare fast de oficialităţile comunităţii cu trei ani în urmă şi de atunci nu i-a mai trecut nimeni pragul, uşa fiindu-i ferecată. Fie ca acest articol, să reprezinte un îndemn la intrarea în normalitate (şi) din acest punct de vedere.

Mihai Aurel Ianoşel

CETATEA CIACOVEI pagina 3

(19 februarie – 20 martie)

Personalitate: Cel născut în această această zodie, este înţelegător, priete- nos şi visător. Nativul din zodia Peşti, este sensibil, impresionabil, comod şi sociabil. Mo-dest şi dispus să se sacrifice pentru alţii. Are mult umor. Fantezia bogată a nativului Peşti, îl face să fie visător. El îi înţelege foarte bine pe ceilalţi şi astfel poate ieşi din situaţii critice. Este foarte curajos şi îşi îndeplineşte obligaţiile cu conştiinciozitate şi la timp. Pe plan profesional, este un colaborator excepţional, care îi lasă cu plăcere pe alţii să comande. Îşi intuieşte slăbiciunile, uneori devenind prea secretos, având tendinţa să se retragă în lumea lui. Poate fi atras de speculaţii care pot duce la pagube. Sănătate: Nativii din zodia Peşti sunt predispuşi la infecţii şi afecţiuni ale picioarelor, în special ale gleznelor. Intestinele sunt de asemenea, sensibile. Şocurile sufle-teşti pot duce la depresii şi dereglări fizice. Ce le place: Le plac oamenii celebrii şi influenţi. - Le place să facă cadouri. - Adoră să facă tuturor pe plac. Sunt atraşi de confort şi linişte. - Le place să işi asume riscuri. Ce nu le place: Nu le place să trăiască singuri. - Nu le place lumea gălăgiaosă şi conflictele. - Nu le plac problemele financiare. - Nu îşi acceptă greşelile. - Nu suportă să fie jignit sau să jignească pe ceilalţi. - Nu le place să ia decizii importante. Principalele calităţi ale zodiei Peşti: sensibilitate, capa-cităţi paranormale, altruism. Defecte ale zodiei Peşti: pesimism, preferinţa pentru anturaje rele. Compatibilitate foarte bună pentru căsătorie şi/sau parteneriate cu zodia: Fecioară. Piatră preţioasă: rubinul. Ziua favorabilă: duminica. Numere norocoase: 5 şi 9. Culori: galben, portocaliu.

Datorita proprietăţilor antimicrobiene şi calmante, medicina populară a folosit mierea şi produsele apicole de-a lungul a mii de ani, cu rezultate spectaculoase. Vă prezentăm mai jos, câteva dintre afecţiunile care pot fi tratate cu miere de albine:

În arsuri ale pielii şi furuncule - se amestecă trei părţi miere + o parte făină de grâu. Se pansează şi se schimbă pansamentul la 10 ore, spălându-se cu ceai de museţel.

Ulcer - Două linguri de miere de salcâm diluată în 200 ml lapte fiert; amestecul se bea noaptea, urmându-se în paralel şi regimul alimentar adecvat.

Bolile de inimă - Mierea oferă un ajutor preţios muşchiului car- diac slăbit, diminuând oboseala şi durerile din regiunea inimii. Este foarte eficientă în nevroza cardiacă, diminuând extrasistolele. Se recomandă o lingură de miere diluată în ceai cu două ore înainte de masă. Mierea se diluează în ceai călduţ (miere polifloră).

Gastrită - În gastrita hiperacidă, mierea de salcâm diluată în apă caldă şi luată cu 90-120 minute înaintea mesei, diminuează aciditatea gastrică şi se absoarbe repede, calmând "arsurile" (o lingură în 100 ml apă). Mierea de munte se diluează în apă rece (o lingură la 100 ml apă) şi se administrează cu 90-120 minute înaintea meselor. Deci este foarte importantă temperatura apei în care este diluată mierea.

Anemie - mierea inlocuieşte mineralele, acţionând asupra hemoglobinei. Este recomandată mierea închisă la culoare. Asociată cu polen şi cu tinctură de urzică (se găsesc la Plafar) are rezultate specta-culoase. Timp de 21 de zile se consumă miere închisă la culoare (două linguri) amestecată cu o linguriţă polen + 20 picături tinctură de urzică. Acest amestec se împarte în două. O parte se ia dimineaţa la ora 10.00, cealaltă parte la ora 17.00. Pentru copii sub 10 ani, se recomandă o jumătate din cantitate şi se ia doar dimineaţa.

Compoziţia oului de găină este deosebit de com-plexă, conţinând o serie de compuşi esenţiali. Vechimea ouălor se controlează prin introducerea lor într-o soluţie de apă sărată formată din 125 gr. sare şi 1 litru de apă. Ouăle de o zi cad la fund, cele de 2 zile nu ating fundul, cele de 3 zile se menţin cam la jumătatea distanţei dintre fund şi suprafaţă, iar cele de 5 zile şi mai vechi plutesc la suprafaţă. Altă metodă constă în a privi ouăle la razele soarelui sau la un bec aprins. Dacă gălbenuşul este lăsat în jos, ouăle sunt vechi. Oul fiert moale este sănătos şi dietetic. Gălbenuşul rămâne aproape crud iar albuşul se solidifică. Gălbe- nuşul crud are valoare dietetică deosebită. Deoarece conţine colesterol, nu se recomandă consumul a mai mult de două gălbenuşuri pe zi, indicându-se în alimentaţie doar 3-8 gălbenuşuri pe săptămână. Gălbenuşul crud (5-7 săptămânal), se poate intro-duce în dieta persoanelor care depun un efort intelectual intens, celor traumatizaţi psihic sau celor care se resimt în urma stresului. Este containdicat îndeosebi la diabet zaharat şi ateroscleroză. Albuşul de ou datorită conţinutului, este total nerecomandat copiilor mai mici de 2 ani. Ouăle sunt perisabile şi se pot infecta uşor.

CETATEA CIACOVEI pagina 4

Multe au fost de-a lungul timpului, semnalele trase de publicaţia noastră, în legătură cu situaţia total nefirească privind depozitarea deşeurilor menajere din Ciacova şi satele aparţinătoare, lângă gardul Cimitirului ortodox al oraşului. Am avut chiar iniţiativa strângerii a peste 300 de semnături ale locuitorilor - pe care le-am prezentat în Consiliul Local - care nu mai suportau mirosurile de fum şi animale în descompunere aruncate la groapă, cât şi imaginea mormintelor acoperite cu o parte din gunoaiele aduse de vânt. Toate demersurile însă, au rămas fără ecou. Numai un om fără suflet şi care nu are cui duce o floare şi aprinde o lumânare la căpătâiul unui înaintaş, poate privi această situaţie cu nepăsare. Dar iată că motto-ul publicaţiei noastre şi-a dovedit din nou aplicabilitatea şi în această situaţie: „Cine vrea să rezolve o problemă caută soluţii iar cine nu vrea găseşte justificări”. Aşa se face că în şedinţa de Consiliu Local din 6 februarie a.c., pe ordinea de zi s-a aflat discutarea situaţiei relatate mai sus şi necesitatea mutării gropii de gunoi în extravilan, cu respectarea normelor impuse şi de Comunitatea Europeană. Consiliul Local prin votul unanim, s-a pronunţat pentru (re) începerea efectuării primilor paşi, în această direcţie. Rămâne ca odată cu aprobarea finanţării lucrării, una din problemele care „dor”, să fie definitiv rezolvată. Şi poate se va găsi o soluţie şi pentru împrejmuirea cimitirului cu gard din plăci betonate, mult mai durabil şi eficient. Aici însă, este necesară implicarea şi a altor „factori” cu responsabilităţi ... creştineşti.

La solicitarea administratorilor firmei, în numărul viitor al ziarului nostru vom publica numele per-soanelor care au achiziţionat diferite materiale de construcţii de la SC „Cristian Dorian” SRL cu mult timp în urmă şi refuză să achite contravaloarea acestora.

Vă asigurăm de pe acum, că veţi vedea nume ... „grele”!

Vând aparat de fotografiat digital NIKON (Japonia) 4 megapixeli, card memorie 256 MB, accesorii pentru conectare la computer şi TV, CD de instalare, 4 baterii acumulator 2500 mAh cu încărcător şi geantă. Preţ informativ : 200 lei. Informaţii la tel : 0761 450 255

Sticlele şi borcanele nu se vor crăpa atunci când turnaţi în ele lichide fierbinţi, dacă aşezaţi sub ele o lamă de cuţit.

Paharele puse unul într-altul care s-au inţepenit, nu trebuiesc forţate, pentru a nu se crăpa. Turnaţi în paharul din interior apa rece, iar paharul din exterior aşezaţi-l într-un vas cu apă caldă (nu fierbinte).

Sarea de bucătărie (un vârf de cuţit) şi o lingură de oţet puse în apa de spălare, împiedică decolorarea puloverelor de lână.

Bulionul rămas în cutie se păstrează mai bine dacă este transferat într-un pahar, acoperind bulionul cu un strat subţire de ulei.

Dacă aveţi umezeală în dulapul din bucătărie, puneti în el un bulgăre mic de var nestins.

Un vas cu zahăr ars fierbinte, pus în frigiderul scos din priză şi dezgheţat, absoarbe orice miros.

Produsele lactate nu se păstrează la lumină, deoarece aceasta favorizează distrugerea vitaminei B2.

Pentru ca peştele să se poată curăţa mult mai uşor de solzi, se ţine inainte timp de 10 minute, într-un vas cu apă călduţă.

Mâncărurile nu se reîncălzesc direct la foc, ci pe un vas cu abur, căci altfel pierd din substanţele nutritive, mai ales vitaminele.

Ceapa poate fi comparată cu antibioticele prin conţinutul său în substanţe distrugătoare de microbi.

Focul pe cale să se stingă, se reaprinde dacă aruncaţi în el un pumn de sare de bucătărie.

Petele de vin roşu se scot cu vin alb. Cu vin roşu se curăţă obiectele din aramă.

Când bateţi carnea, blatul de lemn trebuie udat mai înainte.

Făina şi mălaiul se se ţin într-un loc uscat.

Ziarul „Cetatea Ciacovei” este înregistrat în Catalogul Internaţional al Publicaţiilor Periodice editat de Centrul Internaţional ISSN din Paris Franţa şi la Biblioteca Naţională a României, având codul de identificare internaţională: ISSN 1843 - 7435