BorşBorş Maria-DoiniţaBuzilăBuzilă GabrielCrişanCrişan Raluca

Cluj-Napoca2011

CUPRINSCUPRINS

INTRODUCERE..............................................................................................................................3

Rolul transporturilor în dezvoltarea destinatiilor.............................................................................5

Criteriile de alegere a unei destinatii turistice..................................................................................5

Analiza comparativa intre Litoralul Croat si Litoralul Romanesc...................................................9Infrastructura................................................................................................................................9Cadrul natural.............................................................................................................................10Interesul istoric...........................................................................................................................11Distractia.....................................................................................................................................12Facilitati oferite..........................................................................................................................13Costuri........................................................................................................................................14

Masuri pentru imbunatatirea atractivitatii si popularitatii Litoralului romanesc............................151. Activităţi primare....................................................................................................................152. Activităţile de susţinere..........................................................................................................16

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................17

INTRODUCERE

Destinatia reprezinta, locul sau spatiul geografic unde un vizitator sau un turist se opreste fie

pentru o noapte de cazare, fie pentru o perioada de timp, sau punctul terminal al vacantelor turistilor,

indiferent daca ei calatoresc în scop turistic sau de afaceri.

Destinatia constitute legatura catalizatoare ce uneste, mentine si propulseaza toate sectoarele

industriei turistice, respectiv transportul, cazarea, alimentatia si agrementul, fiind un element complex si

specific turismului.

Se considera ca destinatiile turistice sunt produse complexe compacte, precum parcurile turistice,

hotelurile tip club si satele de vacante. Ele sunt, adesea, conduse de o singura firma comerciala, care

închiriaza spatii de la o alta firma comerciala, salon de înfrumusetare, baruri, cluburi, magazine etc.

Totodata, pot fi considerate ca fiind destinatii turistice toate continentele.

Pentru a putea fi considerata destinatie, un loc trebuie sa dispuna de un potential turistic

corespunzator si sa îndeplineasca, în acelasi timp, si alte cerinte legate de infrastructura, bunurile si

serviciile complementare, ce-i pot mari atractivitatea, diferentiind destinatiile si determinând pietele tinta

spre care trebuie orientata atentia firmelor de turism.

În functie de optiunile turistilor, de asteptari si de modul de petrecere a vacantei, în cazul unei

destinatii turistice sunt urmarite o serie de elemente determinante. Infrastructura si seviciile oferite

reprezentând unul dintre aceste elemente.

Un alt element îl constituie gradul de cultura si localizarea geografica a unei zone, precum si

locuitorii ei, traditiile, stilul de viata si relatiile sociale.

Publicitatea, de asemenea, reprezinta un element cheie în prezentarea si scoaterea pe piata a unei

destinatii turistice. Prin prisma publicitatii se formeaza o imagine în mintea potentialilor consumatori

despre produsul turistic. Se întâmpla ca, uneori, aceasta imagine sa difere de cea reala, ceea ce, adesea

duce la un esec al activitatii turistice.

Tot ca o forma de publicitate, dar ceva mai profunda, imaginea unei destinatii poate fi influentata

de mituri si evenimentele ce se petrec în interiorul granitelor.

Pentru turismul extern al României, elementele importante le constituie castelele din Carpatii

Transilvaniei si mitul despre Vlad Ţepes (Dracula).

Exista mai multe tipuri de destinatii diterite în functie de turisti si/sau unitatile administrative care

îsi asuma responsabilitatile pentru acestea :

Statiuni de sine statatoare – hoteluri de tip club, sate de vacanta;

Sate, orase – turismul urban si agroturismul (turismul rural);

Zone care au o tema specifica, precum parcurile nationale (Retezat, Cozia, Parâng);

Regiuni definite de limite administrative sau de numele zonei (Ţara Hategului, Ţara

Motilor, Ţara Oasului etc.);

Ţari;

Grupuri de tari (Caraibe) si continente.

Pe piata turistica exista o mare concurenta între destinatiile turistice pentru atragerea de cât mai

multi turisti. Se observa clar intensificarea activitatii de marketing, stimulata de autoritati si de firmele de

turism, prin care se urmareste construirea si consolidarea unei imagini cât mai favorabile asupra

destinatiei turistice.

Imaginea lor depinde în mare masura si de experienta personala a consumatorilor, de

transmiterea prin viu grai, de istorie, mijloacele mass-media, dar cel mai important pare a fi modul în care

oferta publicitara satisface asteptarile si nevoile create.

Atractiile pot determina aparitia de destinatii si servicii turistice, prin construirea de structuri de

primire turistica în jurul atractiei. Este deosebit de sugestiva, în acest sens, comparatia atractiei cu un fir

de nisip în jurul careia creste o perla, care simbolizeaza destinatia turistica.

Majoritatea destinatiilor de succes ale lumii s-au dezvoltat pornind de la o atractie majora. Astfel,

faima de care se bucura localitatea Luxor, din Egipt, se datoreaza existentei piramidelor si a Sfinx-ului,

cea a orasului Cantebuing de la catedrala sa, asa cum cea a orasului Orlando vine de la Disney World.

Marketingul acestor destinatii este centrat asupra atractiilor respective, astfel încât acestea devin simbolul

destinatiei în mintea turistilor.

În timp ce unele destinatii se bazeaza pe o singura atractie, altele dezvolta noi atractii, pentru a

satisface cererea vizitatorilor si a spori durata sederii acestora.

Conform teoriei ciclului de viata a produsului, cu timpul, este posibil ca anumite destinatii sa

ajunga în etapa în care atractiile originale intra în declin. Un asemenea fenomen a putut fi observat deja în

unele statiuni litorale britanice, unde facilitatile traditionale pentru distractii s-au închis, ne mai atragând

suficienti vizitatori, iar hotelurile s-au transformat în sanatorii private.

Rolul transporturilor în dezvoltarea destinatiilor

Retelele de transport sunt cele care fac accesibile, din punct de vedere fizic, destinatiile turistice

potentialilor vizitatori (turisti). Legaturile rutiere, feroviare si aeriene care sa faciliteze accesul rapid si

confortabil al turistilor spre destinatiile turistice sunt astfel indispensabile.

Din acest punct de vedere, litoralul românesc sufera, înca de lipsa autostrazilor, a cailor ferate

modernizate, care sa permita circulatia trenurilor de mare viteza, iar proiectul de construire a unui terminal

de pasageri în Portul Constanta, care sa permita accesul în conditii corespunzatoare al navelor de croaziera

spre litoralul nostru se afla abia la început.

O importanta deosebita o are si existenta unui sitem de transport bine pus la punct în interiorul

destinatiilor turistice cât mai usoara si comoda a turistilor între atractii si locurile de cazare, alimentatie,

agrement etc. din statiuni. Pâna în prezent, posibilitatile de transport în cadrul si între statiunile litorale din

România s-au rezumat la faimoasele « minicare » formate dintr-un tractor, care produce un zgomot greu

de suportat, si, mai ales, scoate un fum gros pe teava de esapament, si câteva remorci vechi, revopsite, în

fiecare an, dar foarte incomode în privinta suspensiei.

Se impune înlocuirea acestor minicare cu altele mai noi, mai putin poluante si mai confortabile,

precum si prezenta ma multor biciclete, inclusiv a celor de doua si patru persoane, în toate statiunile de pe

litoral si amenajarea corespunzatoare a unor benzi de circulatie dedicate acestor mijloace.

Problema locurilor insuficiente pentru parcare ramâne acuta în majoritatea statiunilor de pe litoral.

Consider ca daca în privinta construirii unor parcari supraetajate în statiuni ar fi foarte mari iar recuperarea

investitiei s-ar realiza într-o perioada prea îndelungata de timp, se poate realiza, cu costuri mult mai

reduse, câte o parcare de mare capacitate la intrarea în statiuni, restrictionându-se foarte sever accesul cu

autoturismele în interiorul statiunii (cei care doresc neaparat sa circule cu autoturismul în statiune sa fie

nevoiti sa plateasca taxe consistente, care sa îi descurajeze). Asemenea masuri si-au dovedit eficienta în

statiunile bulgaresti de pe litoralul Marii Negre.

Criteriile de alegere a unei destinatii turistice

De obicei, alegerea unei destinatii turistice reprezinta o hotarâre majora pentru turisti. Aceasta se

face, de cele mai multe ori, în functie de o experienta anterioara, sau când oferta se suprapune în

motivatie.

Nivelul satisfactiei turistului, dupa alegerea destinatiei, depinde de cum este prezentata oferta la

fata locului si de felul în care caracteristicile ofertei din informatile publicitare se suprapun conditiilor

reale.

Deci, criteriul de alegere a unei destinatii este rezultatul experientelor anterioare si receptarii

informatiilor din mediul social sau comercial, acestea transformându-se continuu.

Turistul cauta ceea ce a descoperit un întreprinzator si a pregatit pentru el prin publicitate.

Imaginea unei destinatii turistice este influentata de o serie de factori, printre care:

Relieful,

Clima,

Costul calatoriei,

Costul cazarii,

Interesul istoric,

Facilitatile oferite,

Mediul înconjurator,

Distractia,

Sporturile,

Vizitarea prietenilor etc.

Relieful si clima reprezinta doi factori determinanti în alegerea unei destinatii. Alte criterii

care sunt luate în considerare sunt costul calatoriei care detine 39% si costul de cazare care detine

33% din total. În Uniunea Europeana, posibilitatea de a-si vizita prietenii si rudele reprezinta 17% din

total.

In a fost dat publicităţii sondajul “Alegerea destinaţiilor de vacanţă”, realizat de iVox.ro, care

oferă date semnificative atât despre criterile românilor în alegerea unei oferte turistice dar şi despre

bugetul pe care aceştia sunt dispuşi să-l aloce pentru vacanţele proprii. La sondaj au participat 4120 de

persoane care şi-au exprimat aşteptările pe care le au de la vacanţa lor şi caracteristicile pe care le

consideră importante în alegerea unei anumite destinaţii de vacanţă.

Fig.1 Criterii ale Romanilor in alegerea destinaţiilor de vacanţă

Astfel, cele mai importante criterii în alegerea unei oferte turistice sunt, conform datelor obţinute

în urma sondajului, serviciile incluse (pentru 42.94% dintre respondenţi) şi preţul (42.40%). « Este

important pentru companiile care oferă servicii turistice să se adapteze la cerinţele economico-sociale în

care îşi desfăşoară activitatea, oferind soluţiile potrivite pentru clienţii lor », se arată în sondaj. 

De asemenea, poziţionarea companiilor şi ofertele lor - se mai arată în sondaj -, trebuie să aibă în

vedere şi faptul că majoritatea românilor sunt dispusi să cheltuiască între 200 şi 500 de euro pentru o

vacanţă sau concediu – 44% dintre respondenţii iVox declarând că acesta este bugetul individual pe care îl

alocă de obicei pentru o vacanţă.

Organizatorul din turism trebuie sa studieze caracteristicile geografice ale turistilor existenti, prin

care se pot identifica arii aditionale de marketing, inabordate anterior. De asemenea, s-a observat ca exista

calatori pe destinatii de tip ,,sun and fun” care provin din orasele cu o vreme friguroasa, aflate pe o raza de

200 de mile fata de destinatie.

De asemenea, este important ca organizatorul sa cunoasca toate tipurile de resurse existente într-o

destinatie:

Resursele naturale, care nu au valoare intrinseca si nu pot fi reproduse artificial, ele

fiind create de natura. Resursele naturale pot fi numite materii primare, în interiorul carora se poate

identifica un spatiu turistic, o destinatie, limitat de facilitatile puse la dispozitie de operatorii din turism si

de celelalte activitati economice. Ele pot disparea, daca celelalte activitati devin preponderente;

Resursele artificiale, resurse create de om, ca valori istorice, arhitecturale, culturale,

folclorice etc.

Pentru ca un teritoriu sa fie declarat de interes turistic, trebuie sa raspunda la doua cerinte:

1.    Sa dispuna de resurse naturale si elemente de atractie,

2.    Sa dispuna de utilitati de acces, transport, cazare, alimentatie, instalatii, amenajari adiacente etc.

Compatibilitatea destinatiei turistice este întarita de facilitatile pe care le ofera organizatorul,

referitoare la înlesnirea participarii populatiei la activitatea turistica.

În functie de nivelul de satisfactii pe care le ofera turistilor, facilitatile se ,,împart în”:

facilitati de baza,

facilitati complementare.

Facilitatile de baza sunt considerate cele fara de care nici un produs turistic nu ar putea fi viabil

(cazare, transport, alimentatie, agrement, divertisment).

Facilitatile complementare sunt înlesniri sau servicii care participa numai partial la formarea unui

produs turistic, reprezentate, de regula, de acele servicii cu caracter general de care pot beneficia turistii

într-o anumita masura (transport public).

Facilitatile influenteaza si asigura atât hotarârea de alegere a unei destinatii, cât si prosperitatea

destinatiei.

Facilitatile turistice de acces si infrastructura sunt, în general, puse la dispozitie de catre stat.

Finantarea si constructia acestora, de obicei, se face de catre autoritatile locale si de catre autoritatile

centrale. Aceasta subventionare duce la reducerea costului produsului turistic.

Alegerea uneia a sau altei destinatii turistice depinde, pe lânga factorii mentionati, în mare masura

de motivatie. Motivatia turistica se bazeaza pe piramida motivationala a lui Maslow. Ea poate fi împartita

în:

motivatii sociale: de afiliere, de identificare cu altii, de apartenenta la grup;

motivatie cognitiva: de a stii, de a întelege, de a descoperi;

motivatie de concordanta: de cunoastere, simtire, actiune;

motivatie de repaus,

motivatie estetica;

Indiferent care ar fi motivele, în dezvoltarea turismului, trebuie sa se tina seama de capacitatea

totala de absorbtie a turistilor. Daca nu, fenomenul turistic nu va duce la o crestere economica, ci la

distrugerea resurselor naturale si antropice. De aceea dezvoltarea turismului, în prezent, are loc

respectându-se principiile dezvoltarii durabile. În mediul competitiv din zilele noastre succesul

destinatiilor turistice este puternic influentat de calitatea resurselor umane. O parte importanta a

experientei turistului provine de la elementul uman, iar calitatea serviciilor, atitudinea, responsabilitatea si

atentia acordata de lucratori adauga valoare produsului turistic.

Analiza comparativa intre Litoralul Croat si Litoralul Romanesc

Pentru foarte multa lume, o vacanta de vara este de neconceput fara un sejur la mare. Plaja si

fascinatia apei se numara printre preferintele turistilor din intreaga lume, atunci cand este vorba despre un

sejur estival. De aceea am ales sa analizam antagonic litoralul nostru cu cel al croatilor din punct de

vedere al factorilor care afecteza atractivitatea si popularitatea unei destinatii turistice.

Infrastructura

În timpul scurs de la încheierea conflictului cu sârbii, Croaţia şi-a reconstruit infrastructura

turistica într-un ritm constant. Paşii au fost mici, dar asta nu a reprezentat o problema. 

Pentru a calatori in Croatia se poate opta pentru: a calatori cu masina personala sau cu autocarul

cu o durata aproximativa de calatorie 10-12 ore, in functie de orasul de plecare.

Majoritatea oraselor europene sunt legate de capitala croata Zagreb prin curse aeriene regulate.

Aeroportul international se afla la 17 km de oras, spre sud-est. Taxa locala este de 93 kuna (KN), circa 11

USD, dar este de regula inclusa in pretul biletului. De la Zagreb pleaca frecvent autobuze catre mai multe

orase din Ungaria si Germania, dar si spre Amsterdam si Bruxelles. De aici se mai poate calatori cu trenul

spre Italia, Germania, Austria, Ungaria, Bosnia-Hertegovina, Slovenia si Iugoslavia. Feribotul este

recomandat in special pentru legatura cu Grecia si Italia. 

Pe plan intern, Croatia Airlines asigura curse regulate de la Zagreb spre Brac, Dubrovnik, Pula,

Split si Zadar. Autobuzele se deplaseaza in toate colturile tarii si sunt foarte accesibile. Trenurile sunt mai

ieftine si mai confortabile, insa nu la fel de rapide. Calatoriile pe apa sunt recomandate pentru deplasarea

intre coasta si insule sau pentru calatoriile intre acestea din urma. Astfel, exista feriboturi care fac naveta

de cateva ori pe zi intre Dubrovnik si Rijeka. Altele fac legatura intre Pula, Mali Losinj sau Zadar si

principalele insule croate.

Croatia are 3 aeroporturi international majore localizate in Zagreb, Split and Dubrovnik. Alte

aeroporturi importante sunt in Zadar, Rijeka (insulaKrk), Osijek, Bol, Lošinj si Pula. 

Pentre a ajunge pe Litoralul Romanesc cu masina avem la dispozitie Drumul National Bucuresti –

Fetesti – Constanta, sau Drumul european E 60 Urziceni – Slobozia – Constanta, ori Drumul european E

87 Tulcea – Constanta, cu derivatie pentru Braila si Galati, sau Drumul National Calarasi – Ostrov –

Constanta. 

De asemenea, pe calea ferata putem alege rute directe spre Constanta din aproape orice colt al

tarii, ori cu schimbarea cursei in Bucuresti. In sezon exista suplimentari ale garniturilor de tren ce merg

spre litoral. Intre Constanta si Mangalia exista gari si halte din care se poate ajunge in oricare statiune.

Astfel, din Gara Constanta se poate ajunge in Mamaia si Navodari; urmeaza Gara Agigea, Gara Eforie

Nord, Gara Eforie Sud, Halta Tuzla, Gara Costinesti, Halta Costinesti si Halta Neptun pentru statiunile

Neptun, Olimp, Jupiter, Gara Mangalia pentru statiunile Mangalia, Saturn, Venus, Jupiter, Cap Aurora,

Neptun, Olimp, 2 Mai, si Vama Veche. 

Pentru cei care vor sa foloseasca rute aeriene, la circa 20 de kilometri de Constanta exista

Aeroportul International “Mihail Kogalniceanu” care deserveşte coasta română a Mării Negre, aflat în

apropiere de Constanţa şi conectat de principalele capitale europene prin zboruri charter, în timpul

sezonului estival.

Cu toate acestea, in Romania recontructia infrastructurii pe langa faptul ca a inceput abia de

curand, are loc intr-un ritm lent si cu mari intarzieri.

Cadrul natural

Litoralul Croatiei se intinde pe 1778 de kilometri. La acestia se adauga inca aproximativ 4000 de

kilometri de litoral pe care ii insumeaza cele peste 1000 de insule, din care doar 66 sunt locuite. Mandra

de comoara maritima pe care o detine, Croatia se numara printre tarile cu cele mai multe plaje cu „steag

albastru”, un simbol ecologic, acordat conform unor criterii foarte stricte care vizeaza deopotriva calitatea

apei si a mediului inconjurator. Introdusa in 1987, acesta distinctie este detinuta in prezent de circa 2900

de plaje din peste 29 de tari. In 2004 pe litoralul croat fluturau 98 de steaguri care, intre timp, s-au inmultit

considerabil.

Pe litoralul Croatiei predomina vegetatia mediteraneeana, constituita de maquis (arbusti vesnic

verzi), o dezvoltare mare avand tufisurile de maquis alcatuite din arbusti de laur (Laurus nobilis), mirt

(Mirtus communis), maslin salbatic (Olea europaea), smochin salbatic (Ficus carica). Carstul este

caracterizat in general de o vegetatie saracacioasa, de aceea se mai numeste si carst golas (tip

mediteraneean).

Fauna este foarte diversificata, de la melci si soparle, care traiesc pe coasta Adriaticii pana la lupi

si ursi in padurile dinspre partea continental. De asemenea, bazinul Atriaticii este bogat in fauna marina.

Clima Croatiei este destul de variata, continentala in nord si mediteraneana pe coasta Adriaticii.

Cele mai calde luni sunt iulie si august, cand temperatura aerului atinge si 35°C, iar cea a apei circa 28° C.

Ploile sunt destul de rare in aceasta perioada, care, de altfel este si cea mai aglomerata. Daca preferati un

sejur mai linistit, iunie sau septembrie sunt alegeri mai potrivite. Temperaturile in aceste luni sunt in

medie de 25°C, iar apa marii, la suprafata, are intre 20° C si 25°C.

Litoralul românesc al Mării Negre se întinde pe o lungime de 245 km și este compus din Delta

Dunării și lacurile litoralului, care însumează o lungime totală de 163 km și de plajele litoralului ce se

întind pe mai bine de 82 km. În fiecare an aproximativ un milion de turiști vin să viziteze litoralul

românesc.

Țărmul este variat, format din forme ușor ondulate, cu capuri accentuate și golfuri prelungite

adânc pe văile dobrogene, cu faleze, plaje și cordoane de nisip. Marea, în acțiunea ei erodantă, a făcut ca

țărmul să se retragă continuu, fie prin transformarea golfurilor în limane și lagune, fie prin abraziunea în

dreptul promotoriilor. Falezele, care reprezintă două treimi din lungimea litoralului, au înălțimi ce variază

între 20 și 40 m: de la Capul Singol (punctul „Pescărie”, la intrarea în Mamaia), faleza crește spre sud

până la 35 m pentru a scădea apoi la 10-15 m, ca să ajungă la Eforie și Capul Tuzla până la aproape 40 m,

ca spre Costinești și Mangalia să scadă din nou spre 10-20 m și apoi să crească spre Vama Veche.

Strălucirea soarelui pe litoralul românesc are o medie anuală de 2.500 de ore, identică cu cea de pe

plajele coastei dalmatiene (Croația) și apropiată de cea a coastelor mediteraneene.

Dunele maritime de la Agigea, cu rezervatia floristica, si Padurea Hagieni, la 15 km de Mangalia,

o deosebita rezervatie floristica si faunistica unica in Dobrogea. De asemenea, nu trebuie excluse celebrele

podgorii de la Murfatlar unde se produce faimosul si aromatul vin cu acelasi nume si podgoria Sarica

Niculitel.

Cu toate acestea litoralul romanesc duce lipsa de peisajele de basm in care abunda litoralul croat,

prin prisma faptului ca in Romania nu sunt valorificate toate resursele de care litoralul dispune. De

asemenea lipsa investitiilor si proasta lor gestionare impreuna cu mentalitatea romanilor creaza o imagine

a litoralului romanesc care nu este agreata de catre iubitorii de mare si soare.

Interesul istoric

Majoritatea oraselor din Croatia de langa litoral au fost fondate de colonistii iliri in general in

preajma secolului al III-lea inaintea erei noastre. Sunt si exceptii deoarece pe insula Vis de exemplu

cuceritorii iliri au aparut deja cu 2000 de ani inaintea erei noastre.

Dubrovnik este o destinaţie turistică importantă. Centrul vechi al oraşului se află în Patrimoniul

mondial UNESCO şi este un obiectiv turistic important. Tot aici se află cea mai veche farmacie din

Europa in Dubrovnik

Insula Cres este cunoscută pentru zidurile sale vechi, pentru Înscrisul de la Valun în glagolitic.

În oraşul Hvar, capitala insulei, se poate vizita primul teatru construit din piatră din Europa.

Cel mai important oraş-staţiune este oraşul Rab, în care se pot admira clădirile medievale,

construite în timpul domniei veneţiene, ce datează din sec. al XIII-lea. Vechile ziduri ale oraşului se pot

încă vedea în unele locuri.

Karlovac a fost fondat într-un fort construit în secolul XVI şi are o formă de stea cu şase colţuri.

Peninsula Istria in prezent este o regiune din vestul Croatiei, cea mai mare peninsula a Adriaticii,

dupa ce in decursul istoriei a fost cucerita şi recucerita de nenumarate ori.

Ȋn localitatea Pola, se poate vizita un amfiteatru roman in perfecta stare si un templu al lui

Augustus.

Ȋn ceea ce priveste litoralul romanesc cel mai important obiectiv arheologic este Cetatea Histria,

situata pe malul Lacului Sinoe, o fosta colonie greceasca, infiintata acum 2.600 de ani. Apoi, in Constanta

se gasesc vestigii importante ale fostului oras Tomis, cel in care si-a petrecut ultimii ani din viata poetul

latinitatii, Ovidiu. Un loc important il constituie edificiul roman cu mozaic, un complex arhitectural

descoperit, considerat de arheologi ca fiind printre primele de acest fel din lume. Dupa aceea, la Mangalia,

fostul oras Callatis, se gaseste cel mai vechi document latin din toata Europa de sud – est. In comuna

Adamclisi se afla ruinele Monumentului triumfal Tropaem Traiani si vestigiile cetatii Tropaem Traiani,

construit in onoarea imparatului Traian dupa cucerirea Daciei. Ca institutii muzeale trebuie

mentionate Muzeul Arheologic din Mangalia,Muzeul de Istorie din Constanta, Muzeul Folcloric, Biserica

Sf. Petru si Pavel din zona istorica a orasului Constanta, Moscheia din Constanta, Moscheia din

Mangalia,manastirile Cocos si Cilic-Dere. 

Vestigiile si locatiile istorice din Croatia sunt amintite si promovate in toate materialele despre

litoralul tarii. De asemenea, toate locatiile istorice sunt amintite in orice insemnare despre orasele croate in

primele randuri ale descrierii, de aici rezultand importanta pe care o acorda acest popor istoriei.

Distractia

Turistii care nu vor sa isi petreaca vacanta vizitand muzee pot opta pentru o excursie pe insula Mijet. Aici

vor avea ocazia sa viziteze unul dintre cele mai frumoase parcuri din Croatia. Vegetatia impresioneaza

prin multitudinea de flori parfumante, in nuante ametitoare.

Una dintre cele mai potrivite perioade pentru a petrece vacanta in Dubrovnik este spre sfarsitul lunii

februarie cand are loc "Carnavalul de la Dubrovnik", un festival care si-a pastrat traditiile inca din secolul

XIV. In luna iulie are loc un alt festival, "Dubrovnik Summer Festival". Evenimentul se desfasoara din

1950 si cuprinde spectacole de opera, concerte de muzica clasica si piese de teatru. Un alt eveniment

foarte important pentru turistii din Dubrovnik este "Festivalul de Film", cu o traditie de doar 6 ani.

Cel mai frumos oras din Insula Krk este Baska. Renumele orasului Baska se datoreaza peisajelor mirifice

oferite de intersectarea golfului cu muntii Velebit, padurile de maslini si podgoriile celebre pentru vinul

"Vrbnicka Zlahtina".

Pe langa Baska, Insula Krk are si alte statiuni pitoresti care merita vizitate: Malinska (celebra pentru

distractiile nocturne oferite; cel mai cunoscut club al insulei este Crossroad), Omisalj, Njivice sau Krk.

Turistii pasionati de sporturi extreme pot face scufundari, in Insula Krk existand cateva scoli care acorda

licenta.

Insula Mljet este perfecta si pentru turistii care se afla in luna de miere, intrucat aici pot profita de

peisajele salbatice, plajele pustii, de vilele cochete ascunse intre dealuri sau de plimbarile prin padure.

Turistii care ajung in Pula se pot delecta cu o multime de activitati culturale, vizite la monumentele

istorice din zona sau sporturi extreme sau acvatice.

Pe litoralul romanesc ca posibilitati de distractie exista nenumarate baruri, discoteci, cazinouri, se poate

juca bowling si biliard, ping-pong, sunt terenuri amenajate unde se pot practica diverse sporturi cum ar fi

fotbal, tenis, volei, badminton, baschet, si pentru cei mai indrazneti exista posibilitatea de a practica

sporturi nautice.

Este imposibil sa mergi la mare si sa nu te bucuri macar de unul din festivalurile care sunt organizate in

fiecare an pe litoral. De la festivalurile de muzica, teatru si film, la cele de sporturi pe apa, litoralul ofera

divertisment pentru toate varstele si gusturile. Festivalul de muzica usoara de la Mamaia este cel mai

cunoscut de pe litoral, devenind in timp o adevarata rampa de lansare pentru tinerele talente. Varianta

folclorica a acestui eveniment o reprezinta Festivalul National al Cantecului si Dansului Popular

Romanesc, care are loc tot la Mamaia. Iubitorii de film se pot delecta la Festivalul International al

Producatorilor de Film Independenti (IPIFF) din Mamaia-Constanta, care a ajuns la editia a IV-a sau la

Festivalul de Film pentru Tineri din Costinesti. Alt festival de renu Alt festival de renume al litoralului

este Callatis, eveniment ce se desfasoara in fiecare an in Mangalia si iese in evidenta prin serile tematice

pe care le propune publicului, inca din 1998. Recent s-a reluat traditia existenta inainte de 1989 de a aduce

piesele de teatru din intreaga tara pe scenele de pe litoral, reunindu-le in Festivalul Litoral National de

Teatru.

Nu trebuie sa uitam de Zilele Constantei care deschid in fiecare an sezonul estival in perioada 21-23 mai

sau de Zilele Marinei, care au loc pana in 15 august in portul din Constanta. Un eveniment important

pentru tineri este Liberty Parade, care va avea loc anul acesta pe plaja dintre statiunile Venus si Saturn.

Nici iubitorii de senzatii tari nu sunt lasati deoparte, pentru ei desfasurandu-se Festivalul de Sporturi

Extreme.

Din punc de vedere al distractiilor ambele destinatii stau bine datorita diversitatii si subiectivitatii acestui

factor.

Facilitati oferite

Atat in Croatia cat si in Romania facilitatile sunt aproximativ la fel, diferind de la tara la tara la

partea de traditie si unicitate. In rest, odata cu trecerea timpului, investitiile in facilitati au fost necesare

pentru a respecta anumite standarde si astfel conditiile din Romania sunt asemanatoare cu cele din Croatia.

Cu toate acestea, cand vine vorba de clasificare si de numarul de stele obtinut de fiecare hotel sau

restaurant in parte, acestea pot diferi de la tara la tara, asa ca nu sunt la fel, in Croatia standardele fiind mai

inalte decat in Romania. Din punct de vedere calitativ Croatia este clar peste nivelul Romaniei.

Costuri

Croatia este destinatia numarul unu, oriunde pornim, oricat de batrani (sau tineri) sa fim,

indiferent de marimea portmoneului. Aici se pot gasi cazarile ieftine de camping, sau apartamente mai

modeste, dar si yacht-urile lux cu mare pompa si serviciiile hotelurilor somptuoase.Bookmark.

Hoteluri de lux se gasesc de-a lungul intregii coaste Dalmate, insa, pentru persoanele care isi

numara de doua ori banii inainte sa plateasca, exista si camere duble cu preturi variind intre 12 si 40 de

dolari (mai nou euro) pe noapte. Cu circa 60 USD pe zi se pot inchiria si apartamente particulare cu doua-

trei camere. Ȋn statiunile de pe litoral preturile sunt mai mici in extrasezon, in aceeasi perioada crescand

insa in orasele din interior, in special in capitala Zagreb. Pe coasta Dalmata mai exista si varianta

campingurilor, circa 100 la numar, care sunt deschise intre 15 mai si finele lui septembrie. Pensiunile

locale ofera camere ieftine si curate, multe dintre acestea putand fi rezervate din timp, prin Internet.

Calitatea serviciilor este foarte buna indiferent daca hotarati sa va cazati la hotel sau inchiriati un

apartament ori o camera de la particulari.

Ȋn Romania posibilitatile de cazare sunt de asemenea multiple, de la hoteluri de cinci stele pana la

pensiuni, camping-uri sau in gazda la localnici. De obicei, incepand cu 1 septembrie preturile la cazari

scad deoarece se intra in extrasezon.

Pentru a avea o idee concreta referitoare la costurile de am cautat 2 oferte pentru 2 hoteluri de

aceeasi clasificare, si anume 3 stele, din statiuni la fel de cautate, una din Romania si una din Croatia.

Preturile au fost calculate in lei, si preturile au fost luate din cadrul ofertei unei agentii de turism. Ambele

hoteluri ofera in acest pret, calculat pe zi, cazare precum si mic dejun.

Perioada Romania *** Croatia ***15.05.2011 - 15.06.2011 64.14 131.2 15.06.2011 - 01.07.2011 74.28 16401.07.2011 - 12.07.2011 87.14 182.712.07.2011 - 23.08.2011 117.14 207.1 23.08.2011 - 01.09.2011 62.14 182.7

Dupa cum bine se poate vedea, preturile din aceeasi perioada –sezon- , sunt proportionale. Pretul

mediu platit in Croatia pentru o zi este cam de 2 ori mai mare decat in Romania.

De asemenea, am analizat oferta si pentru hoteluri de 2, 4 respectiv 5 stele. La cel de 2 stele,

raportul se mentine cam ca si la cel de 3 stele, in schimb la 4 si la 5 stele, pretul creste simtitor in Croatia.

Totodata, pentru un sejur in Croatia mai trebuie achitata o taxa de 1 euro/persoana/zi ca taxa de statiune.

La costul total de calatorie se mai adauga costul transportului si costul cumparaturilor necesare

pentru calatorie si cumparaturile realizate in timpul vacantei. Dintre acestea, pentru Croatia, costul de

transport este ceva mai ridicat decat pentru litoralul Romanesc.

Masuri pentru imbunatatirea atractivitatii si popularitatii Litoralului

romanesc

O mare parte a experienţei turistice depinde de factori de sprijin aflaţi la nivelul destinaţiei,care nu

pot fi influenţaţi, controlaţi sau introduşi în pachetul turistic de către un singur jucător al industriei

turistice. În scopul de a analiza şi înţelege exact unde şi cum valoarea se adaugă în fiecare etapă la

experienţa destinaţie, trebuie să proiectăm un model de valoare care este în mod clar axat pe cerinţele şi

activităţile consumatorului.

Din perspectiva destinaţiei,  valoarea  pentru  vizitator  se  adaugă  pe  măsură  ce  vizitatorul  se

pregăteşte, călătoreşte, experimentează şi se întoarce de la destinaţie. Acest proces urmează aceleaşi

etape ale călătoriei clientului. OMD (organizatia de management al destinatiei) joacă un rol cheie în

coordonarea şi punerea împreună a activităţilor unei mari varietăţi de furnizori de servicii implicaţi

în maximizarea valorii pentru vizitator.

1. Activităţi primare

Implică direct crearea de pachete turistice, promovarea şi furnizarea de experienţă turistică

vizitatorului. Sectoarele public şi privat ale industriei turismului consideră aceste activităţi primare drept

afacerea lor de bază, iar misiunile şi obiectivele furnizorilor de produse  şi  servicii  turistice,  ale

intermediarilor  (agenţi  şi  turoperatori),  precum  şi  al eorganizaţiilor de marketing al destinaţiei sunt

în mare măsură legate de aceste activităţi primare.

Dezvoltarea produsului. Acest lucru este de o importanţă-cheie pentru a asigura reînnoirea

(întinerirea) constantă  a ofertei turistice a destinaţiei. Există  două  părţi distincte  care alcătuiesc 

produsul.  În primul rând atracţiile, cum ar fi produsele naturale, culturale şi antropice care oferă cele mai

importante motive pentru a determina călătorii să dorească să viziteze şi să experimenteze o destinaţie. În

al doilea rând serviciile suport, cum ar fi cazarea, servitul mesei şi transportul, care  sunt elaborate în

sprijinul atracţiilor unei destinaţii, dar nu acţionează ca factor motivaţional principal pentru o călătorie.

Prin urmare, este de importanţă capitală ca atracţiile să fie în mod constant îmbunătăţite şi extinse în

conformitate cu noile tendinţe şi evoluţii de pe piaţă.

Destinaţia şi „împachetarea/ambalarea” produsului. Produsul turistic intangibil trebui să fie

„ambalat” cât mai convenabil, atractiv şi accesibil cu putinţă. Pachetul turistic cuprinde o serie de atracţii,

experienţe, produse şi servicii şi poate fi oferit în legătură cu o temă, un itinerariu sugerat sau  o locaţie

geografică.

Promovare. Destinaţia trebuie să fie promovată pe piaţă fie direct către consumatori, fie către

intermediari (agenţii de turism şi turoperatori), folosind o serie de metode de promovare.

Distribuţie şi vânzări. Informaţiile generice şi comerciale trebuie să fie distribuite prin cele mai

adecvate canale. Acestea includ linii de anchetă a consumatorilor, servicii de poştă pentru a distribui

informaţii în legătură cu destinaţia, spaţii de etalare a broşurilor, reţele de agenţii de turism, cu scopul de a

menţiona, vinde şi face rezervări, aranjamente privind asigurările, sistemele de plată şi de emitere a

biletelor.

Logistica în turismul receptor şi emiţător. Uşurinţa şi viteza de acces, în special pentru destinaţiile

aflate la mare distanţă, are tot mai multă influenţă asupra alegerii destinaţiei. Alegerea destinaţiei poate fi

influenţată de factori precum disponibilitatea şi costul zborurilor, dispoziţiile privind paşaportul şi viza,

facilităţile şi serviciile aeroportuare, posibilităţile de a revendica TVA-ul, serviciile de control la frontieră,

formalităţile de check-in şi de la poarta de acces,  manipularea bagajelor,  serviciile în timpul zborului,

programarea şi modalitatea destabilire a preţului în funcţie de loc etc.

Operaţiuni şi servicii la destinaţie. Cea mai mare parte a experienţei turistice are loc la destinaţie

şi acest lucru are un efect determinant asupra nivelui de satisfacţie şi de valoare experimentată de către

vizitator. Ele includ toate aspectele legate de vizita turiştilor, cum ar fi transferurile, taxiurile şi transportul

public, centrele şi serviciile către vizitator, serviciile decazare şi de servire a mesei, excursiile, atracţiile,

posibilităţile de parcare şi de închiriere de maşini, divertismentul, serviciile de sănătate şi de

înfrumuseţare, sport şi recreere etc.

„Tratamentul după”. Grija pentru clienţi şi acţiunea de urmărire sunt esenţiale pentru a stabili

loialitate şi atitudini pozitive în rândul acestora. Serviciile de „tratament după” include stabilirea,

administrarea  şi  întreţinerea  de  baze  de  date  cu  informaţii  despre  clienţi,

determinarea profilului şi atitudinei consumatorilor, desfăşurarea de programe de ajustare (feedback) şi de

urmărire pentru industria turismului.

2. Activităţile de susţinere

Sunt acele activităţi care sprijină experienţa vizitatorilor şi în care valoarea  de  livrare  este

indirectă,  de  exemplu,  infrastructura,  planificarea,  dezvoltarea resurselor umane,  tehnologia  şi

industriile conexe, cum ar fi construcţiile, comerţul cu amănuntul etc. Furnizarea acestor activităţi

reprezintă o provocare, deoarece ele sunt livrate de o serie de organizaţii publice şi private care nu au

turismul ca activitatea lor de bază. Furnizarea eficientă a acestor activităţi şi performanţele lor sunt foarte

importante pentru a construi o destinaţie turistică şi de aceea ele sunt vitale pentru succesul destinaţiei.

Destinaţia trebuie să se ridice la nivelul promisiunilor din brand, altfel va crea un nivel ridicat de

insatisfacţie.

Toalete publice funcţionale trebuie să existe pentru vizitatori. Apa curată, potabilă este de

asemenea esenţială. Furnizarea eficientă a serviciilor de siguranţă şi de securitate este de o importanţă

majoră pentru o experienţă turistică de succes şi este în mod clar una dintre principalele "pârghii” ale

circulaţiei turistice la nivel mondial.

Formarea şi dezvoltarea competenţelor. Turismul este o industrie a serviciilor şi calitatea

experienţei vizitatorilor  este  în mare  măsură  determinată  de  calitatea  serviciilor  şi de interacţiunea cu

caracter personal pe care aceştia o realizează la destinaţie. Prin urmare, dezvoltarea unor interacţiuni de

calitate cu oamenii pe care turiştii îi întâlnesc la destinaţie este un element important al lanţului valorii

din turism.

Tehnologia şi dezvoltarea sistemelor. Tehnologia devine tot mai mult o forţă în sprijinul lanţului

valorii. Sistemele mondiale de rezervări sunt pârghii esenţiale ale avantajului competitiv pentru

companiile aeriene, hoteluri, companii de inchirieri auto etc. Sistemele operaţionale şi de gestionare a

informaţiilor sunt, de asemenea, de o importanţă majoră. În plus, sistemele de informare şi comunicare  

reprezintă  forţa  vie a  unei  pieţe  de  consum  din ce în ce mai globalizate. Conferinţele  electronice

şi contactul permanent cu piaţa globală nu sunt importante doar pentru  industria  turismului,  ele putând

avea un efect determinant şi asupra experienţei vizitatorilor.

Industriile conexe şi achiziţionarea de produse locale. Acestea sunt o parte integrantă a

turismului, iar succesul lanţului valorii depinde foarte mult de furnizarea efectivă a acestor produse şi

servicii. Ele includ livrări de echipamente şi de componente, de alimente şi de băuturi, de combustibil, de

servicii contractuale, de servicii profesionale, de imobile / clădiri etc.

BIBLIOGRAFIE

Stancioiu Aurelia Felicia, Dictionar de terminologie turistica, Editura Economica, Bucuresti,

1999.

Stancioiu Aurelia Felicia, Strategii de marketing în turism, Editura Economica, Bucuresti, 2002,

pag. 67.

François Vallas, Lionel Becherel, The International Marketing of Travel and Tourism, A Strategic

Aprouch, 1999, pag. 183; p. 9; p. 22; p.31

Davidson, R., Maitland, R., Tourism Destinations, Holder and Stoughton, Londra, 1997

Ion Ionescu, Turismul – fenomen social-economic si cultural, Editura Oscar Print, 2000, pag 46.

http://www.horeca.ro/stiri/27/1220-sondaj-criteriile-romanilor-in-alegerea-unei-oferte-

turistice-.html

http://www.romanianmonasteries.org/ro/romania/litoral-marea-neagra

http://www.infoturism.ro/litoral/croatia/

http://www.apsatravel.ro/