Motivaţia cercetării empirice

În demersul nostru privind cercetarea sociologică empirică, în contextul mai restrâns al europenizării şi mai larg al globalizării, analizăm forme ale adaptării şi dezvoltării românilor în condiţiile cultural-economice ale capitalismului modern. Considerăm cu atât mai semnificativă problema cercetată, cu cât, deja proverbial, tradiţionalismul cultural românesc pare a fi un impediment important în procesul de aculturaţie şi împlicit al dezvoltării umane şi respectiv sociale.Cercetarea noastră evidenţiază cuantificarea relaţiei dintre capitalul uman şi cel economic pentru măsurarea gradului de determinare a dezvoltării comunitare de către dezvoltarea umană, din perspectivă culturală, în comunităţi româneşti din ţară

şi din diaspora.Suntem interesaţi de modul cum libertatea românilor poate fi convertită în dezvoltare umană şi comunitară, respectiv socială, şi care ar fi sistemul de valori principal ales pentru o integrare eficientă în spaţiul unional european.

82. Scopul cercetării. Tema cercetării sociologice Globalizare-Integrare Culturală Europeană şi

Dezvoltare Comunitară, cuprinde în abordarea empirică, procesul de aculturaţie la români, ca formă de dezvoltare umană, în contextul europenizării şi al globalizării. Dezbaterea teoretică şi cercetarea empirică a două concepte noi precum etnoglobalizarea şi culturaţia, având ca univers al cercetării comunităţi româneşti din ţară şi din Spania, constituie elementul principal de originalitate al lucrării noastre. Orginalitatea demersului nostru ştiinţific, constă şi în faptul că am avut ca univers al cercetării, comunităţi de români din ţară care au intrat, nu neapărat voluntar, în procesul aculturaţiei, fie prin diverse modalităţi de pătrundere în spaţiul românesc a unor forme de cultură aparţinând altor popoare, fie prin antreprenoriatul capitalist economic. Urmărim ca prin noua interpretare a culturaţiei din perspectiva etnoglobalizării, cu rezultate noi în evidenţierea problematiciinoosuluiuman, să cunoaştem modul cum

prin aculturaţie poate fi îmbunătăţit capitalul uman, conducând la dezvoltare umană şi socială. Întreprindem cercetări astfel, întru cunoaşterea şi valorificarea capacităţii românilor atât în ţară cât şi în diaspora, de a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii prin înnobilare culturală, realizând culturaţie prin aculturaţie, evidenţiind modul cum capitalul simbolic acumulat prin practicarea credinţei creştine este convertit în capital economic. 3. Obiectivele cercetării şi întrebări de cercetare. Obiectivele generale propuse constituie tot atâtea răspunsuri la întrebări

care ar putea fi formulate astfel:1. Care ar fi specificul fenomenului cultural românesc din perspectiva

tradiţionalismului şi a modernismului cultural?2. Există un model cultural unional-european? Care este specificul acestuia?3. Există afinităţi, similitudini, interrelaţionări între cultura românească şi cea a

altor state membre ale U.E.? Care ar fi explicaţiile?4. Poate fi elaborată o predicţie referitoare la evoluţia fenomenului cultural

românesc?5. Există posibilitatea ca însuşirea şi trăirea unor forme de cultură (economică,

religioasă, politică, artistică etc.) specifice altor popoare, să îi ajute pe români să se

integreze şi să se dezvolte ca individ în viaţa socială comunitar-europeană? 6. Care ar fi mecanismele de influenţă socială a culturii româneşti asupra culturii

europene?9

7. Care ar fi impactul fenomenului cultural românesc asupra dezvoltării comunitare din cadrul

U.E.?8. Ce soluţii ar fi pentru fundamentarea unor decizii la nivel naţional, prezentarea

acestora la nivel unional în vederea stabilirii unei strategii de acţiune prin promovarea programului care face obiectul prezentului proiect de cercetare socială?

9. În urma cercetărilor pot fi formulate noi teorii ştiinţifice în cadrul paradigmei culturale

Am considerat deosebit de interesant „principiul abordărilor alternative şi

complementare” propus de Oscar Hoffman, încercând ca răspunsurile pe care le găsim la întrebările

propuse de noi, să ofere posibilitatea formulării unor noi întrebări care „deschid noi zone de cercetare şi

asigură continuarea şi adâncirea cunoaşterii” (Hoffman, 2004). În plan teoretic, sintetizând rezultatele cercetării noastre sociologice, se poate

aprecia ca fiind atins obiectivul central al demersului, identificând şi evidenţiind unele valori culturale

româneşti de excepţie compatibile cu structura specifică unională, precum şi unele modalităţi de

integrare a acestora în tezaurul cultural european, ca formă de consolidare a dezvoltării comunitare a

Uniunii Europene.

4. Ipotezele cercetării În abordarea tematicii, pornind de la ipoteza că dacă nivelul cultural

determină nivelul civilizaţiei umane măsurată atât în nivelul capitalului uman cât şi în nivelul calităţii vieţii

bazatpe un mod de viaţă raţional, înseamnă că, cultura raţională generează dezvoltare umană şi respectiv

dezvoltare comunitară. Ipoteză generală – În condiţiile în care comportamentul tradiţionalist al unor

comunităţi de români din ţară şi din diaspora poate fi educat şi adaptat comportamentului de tip modern

capitalist, înseamnă că există premiza opţiunii în mare măsură a românilor pentru modelul de

dezvoltare capitalist. Dacă există comunităţi creştine româneşti care s-au adaptat modului de viaţă capitalist,

înseamnă că sunt şanse ca societatea românească să se integreze în scurt timp în U.E. Ţinând cont

de experienţa românească în planul incluziunii sociale precum şi de fondul cadrelor noologice

româneşti evidenţiate din perspectiva tradiţiei culturale precum şi al celei diţionalist-economice, sociale,

politice şi nu în ultimul rând formal-religioase, putem construi ipoteza că dacă un număr însemnat

de români au reuşit în ţară şi în diaspora performanţe în sfera incluziunii sociale în muncă dar şi

antreprenorială, atunci, conform Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS

DRU), prin educaţie şi învăţământ continuu, până în 2015, prin vocaţie profesională să realizeze

integrarea durabilă în ocupare a 900.000 de români. Acest fenomen ar putea constitui o formă eficientă

şi măsurabilă de 10

limitare în timp a tranziţiei româneşti, pe care o considerăm la nivel mintal în primul rând, ca frontieră

a trecerii de la economia tradiţională la economia modernă capitalistă în procesul integrării României în

UE. Ipoteză de lucru – Dacă tradiţionalismul cultural românesc va fi integrat în

spaţiul cultural al U.E., atunci tranziţia în România va fi încheiată şi se va putea vorbi de o autentică

dezvoltare comunitară.

5. Descrierea designului cercetării.

Demersul nostru ştiinţific având ca scop valorificarea relaţiilor dintre fenomene, concret,

cum influenţează nivelul culturaţiei nivelul dezvoltării umane. Măsurarea nivelului dezvoltării

umane (variabila independentă) a universului cercetării noastre, are ca indice, nivelul de cul-

turaţie (variabila dependentă) a persoanelor chestionate (Tabelul nr.1), măsurarea fiind strâns

legată de variabilele vizate în cercetare şi care se regăsesc în ipotezele de cercetare, acestea

putând fi testate pe deplin şi fără ambiguitate. În cazul nostru, metoda folosită este cea cvasiexperimentală, privind realităţile

socio-culturale româneşti dintr-o nouă perspectivă teoretică, şi anume cea a etnoglobalizării

noosului prin aculturaţie. Urmărind unitatea dintre teoretic şi empiric dorim să surprindem o imagine

holistă, realizând ocercetare empirică calitativ-cantitativă transversală din punct de vedere temporal,

abordând metodica triangulară. Realizăm colectarea datelor prin metoda sociologică cu chestionar,

precum şi prin utilizarea unor instrumente de investigare cum sunt ancheta, studiul

documentelor, observaţie, expertiza personală, înregistrări audio-video interviuri, şi articole de presă. Ca instrumente de lucru utilizăm fişele pentru chestionar, reportofon, cameră

video, articole de presă, precum şi filme documentare (Anexele 1-7).

6. Cercetarea prealabilă şi cercetarea propriu-zisă. Descriere

generală.

6.1. Cercetarea prealabilă Pentru găsirea unor răspunsuri la respectivele întrebări, în scopul indeplinirii obiectivelor propuse, iniţiem o documentare prealabilă pe două direcţii: a – livrească şi b – de teren. a – Livrească – consultăm literatura de specialitate conform bibliografiei selectate, cercetăm arhivele şi documentele statistice care privesc obiectul cercetării noastre la nivelul Consiliului judeţean

11Prahova din analiza sociologică Probleme ale administraţiei publice locale din

judeţul Prahova, publicată de către sociolog Marian Preda în lucrarea ştiinţifică

Diagnoza problemelor sociale comunitare (ed. Expert, Bucureşti, 2000), coordonată împreună cu sociolog Elena Zamfir. De asemenea cercetăm documente ale consiliilor locale din trei localităţi aparţinătoare la trei regiuni istorice româneşti, şi anume din Moldova – localitatea Toflea jud. Galaţi, din Transilvania - localitatea Fărcaşa jud. Maramureş, precum şi din Muntenia – localitatea Strejnic jud. Prahova. De mare folos ne sunt documentele sociale pe care aceştia ni le-au pus la dispoziţie. Avem în vedere notiţele şi convorbirile audio-înregistrate de noi în comuna Strejnic judeţul Prahova, precum şi înregistrările video cu experienţa în planul integrării a comunei Fărcaşa jud. Maramureş, localitate cu 4.000 de locuitori, aşezată la o distanţă de 25 Km. de Baia Mare, precum şi comunei Toflea jud. Galaţi, localitate cu o importantă

comunitate de rromi. b - de teren - În perioada august-septembrie 2008, în ancheta socială

prealabilă de teren efectuată în Spania în vederea unei cercetări sociologice, cercetăm documente din localităţi aparţinătoare Provinciei Madrid, unde vieţuiesc un număr important de români. În acest sens solicităm sprijinul Centrelor de Participare şi Integrare a Imigranţilor (CEPI) hispanic-român din Comunitatea Madrid, situate în municipiile Alcala de Henares şi Coslada. Aceste centre au ca obiectiv general să fie o referinţă culturală şi dinamizatoare între populaţia autohtonă şi imigranţi. Fundamentul documentării sociologice de teren din

Provincia Madrid, îl constituie rezultatele interrelaţionării pe care am avut-o cu români care se află acolo îndeosebi pentru a munci. În perioada octombrie-noiembrie 2008, în vederea documentării de teren, ne deplasăm pentru a efectua observaţii privind viaţa cotidiană a universului cercetărilor noastre constituit din locuitori ai judeţului Prahova, observaţii realizate în urma vizitelor în diferite localităţi, a convorbirilor întreprinse cu populaţia şi cu edilii din localităţile respective. De asemenea folosim concluziile rezultate în urma vizitei de studiu organizată în perioada mai-iunie 2008 în Israel, de Şcoala doctorală de sociologie a Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti.

Rezultate obţinute în urma documentării sociologice prealabile de teren: - Satul Strejnic judeţul Prahova - - se prezintă ca un sat tradiţional cu nuanţe ale tipului modern precum şi ale tipului minoritar religios, ai cărui locuitori nu sunt săraci dar nici prea mulţumiţi. Discutând cu intelectualitatea satului, am ajuns la concluzia că aceasta are rolul fundamental în procesul de etnoglobalizare pozitivă, deşi în

12principiu se resimte şi nevoia ,,educării educatorilor“. Conservarea cadrelor noologice, adaptarea la etnoglobalizare potrivit specificului poporului, ar conduce spre progres social.- Vizita de Studiu în Israel – - cultura românească are o amprentă semnificativă în cultura evreească. Limba, mu-zica, literatura, dansul, arta culinară sunt cadre noologice româneşti care fac parte din viaţa evreilor plecaţi în Israel din România. Rezultă că valoarea culturii româneşti poate constitui o garanţie a integrării nu numai “primind” ci şi “dăruind” tezaurului cultural european. De remarcat este faptul că muzica Imnului naţional al Statului Israel este inspirată dintr-un cântec popular românesc. Remarcabilă spre învăţătura politicienilor români este preocuparea statului

Israel pentru asigurarea unei vieţi sociale decentă a evreilor. Foarte bine sunt structurate atât ministerele cât şi O.N.G.-urile care se ocupă cu viaţa socială. Există

chiar şi un Minister al Absorbţiei (înţeles de noi ca al incluziunii), care oferind modele culturale şi sociale se preocupă pentru încadrarea în muncă a cetăţenilor, în vederea integrării sociale şi culturale care să dea amploare culturii capitaliste moderne.- Vizita pentru documentare sociologică în Spania – în august-septembrie 2008 şi iunie-iulie 2009 - Am vizitat municipiile Coslada, Atocha, Torejon de Ardos, Alcala de Henares, localităţi aparţinătoare Provinciei Madrid, şi am observat că:- Sunt suficient de mulţi români încât pe stradă să auzi la tot pasul vorbindu-se româneşte.

Majoritatea sunt muncitori fie în construcţii fie în lucrări gospodăreşti. Activitatea în construcţii a scăzut mult, astfel încât aproximativ o treime din muncitorii români care

se găseau în Provincia Madrid în primul trimestru al anului 2007, s-au reprofilat sau au plecat în ţara natală sau în alte ţări.

Se găseşte de lucru mai mult pentru femei, în două moduri: 1- în regim “internat” - toată săptămâna convieţuiesc în casa acesteia, cu familia căreia îi prestează serviciile de menaj beneficiind de masă, casă şi un salariu cuprins între 4 şi 8 de euro pe oră; 2 – regim extern – femeia lucrează pentru o familie 10 ore pe zi pentru un salariu de 6-10 euro pe oră, după care pleacă acasă.

- Românii învaţă repede limba fie prin programe speciale oferite de statul spaniol, fie empiric prin relaţiile de muncă şi viaţă cu spaniolii.

Deşi condiţiile de trai sunt mai bune decât în ţară, românii tânjesc după

meleagurile natale.13

Cei mai mulţi sunt legaţi de Spania din punct de vedere economic. Şi-au cumpărat case, maşini şi alte bunuri făcând împrumuturi la bănci pe perioade de până la 20

de ani. – Există asociaţii româneşti ale imigranţilor, constituite într-o federaţie numită

FEDROM, pe care am vizitat-o. Directorul acesteia ne-a precizat că românii beneficiază după şase luni de la declararea venirii în Spania de toate facilităţile spaniolilor, astfel intrând într-un proces mai mult de asimilare decât de integrare, astfel că FEDROM are printre obiective:să dezvolte şi să muncească pentru integrarea colectivului de români pe teritoriul

spaniol;să stabilească relaţii bilaterale şi culturale între Spania şi România; dezvoltarea unei opinii clare asupra realităţii sociale în care comunitatea

românească trebuie să convieţuiască. (am citat din statutul federaţiei).Apreciem aşadar că există o oarecare tendinţă de etnoglobalizare, adică a omogenizării la vârf din partea oficialităţilor spaniole, opunându-se prin diferenţiere etnosimbolică şi etnoreligioasă comunitatea de români prin asociaţiile care alcătuiesc FEDROM (Federaţia Română a Asociaţiilor Imigranţilor din România) . Sunt în viaţa socială din Provincia Madrid, numeroase exemple în care se demonstrează dimensiunea şi valoarea culturii româneşti. Vom prezenta două

situaţii, una din sfera etnoglobalizării pozitive la care românii îşi aduc aportul pe pămâtul spaniol, dar, din păcate, şi un exemplu din sfera etnoglobalizării negative;Exempul pozitivDuminica şi de sărbători, românii merg în număr mare la biserică, ceeace pentru

spanioli nu mai reprezintă nici măcar un obicei de rutină. Românii creştini, îndeosebi femeile, sunt preferaţi astfel de angajatori.

Exemplul negativUn grup mafiot românesc a reuşit să implice Poliţia din Coslada în acte de corupţie

şi şantaj, astfel că împreună patronau şi dijmuiau veniturile recuperatorilor, prostituatelor, ale

patronilor de baruri, cluburi de noapte, discoteci etc. Clica a fost desconspirată, întegul colectiv de poliţişti din

Coslada destituit, iar infractorii români arestaţi. Acest act de anticultură, împreună cu altele care par a fi

mai puţin dăunătoare cum ar fi agresiunea fonică produsă de manelele ţigăneşti care nu sunt

recunoscute ca fiind de vreo valoare muzicală nici chiar de lautari. Şi totuşi acestea răsună pretutindeni, trebuind evident contracarate în mod

deosebit cele cu texte obscene. Sociologii împreună cu presa, îndosebi televiziunea, au datoria de a

acţiona persuasiv, sprijinind modalităţile coercitive ale statelor român şi spaniol, întru promovarea şi

implementarea unui mod de viaţă care să se încadreze într-o etnoglobalizare şi o integrare europeană

pozitivă. 14

6.2. Cercetarea empirică propriu-zisă. În vederea cercetării empirice fundamentale de teren, alcătuim chestionarul omnibus ca instrument şi tehnică de cercetare (Anexa nr.1). De asemenea pregătim aparatura audio-video de care dispunem, pentru realizarea de imagini şi interviuri. Pe baza documentării livrească şi de teren prealabile, realizăm cercetarea empirică utilizând ca metode şi tehnici de culegere a datelor chestionarul omnibus, interviul, studiul documentelor, observaţia şi experimentul. În investigaţiile empirice, ne-am propus cercetarea prin chestionar a nivelului de trai ca urmare a realizării capitalului uman dobândit în procesul de culturaţie, având ca univers al cercetării comunităţi suficient de eterogene din comunele Poenarii Burchii, Târgşoru Vechi şi Drajna din judeţul Prahova. De asemenea beneficiem de material documentar din Fărcaşa jud Maramureş şi Toflea judeţul Galaţi - culegerea datelor efectuându-se prin studiul documentelor, filmelor şi direct prin observaţie. Prin comparaţie am întreprins cercetări sociologice în provincii din trei comunităţi autonome ale Spaniei, astfel: - Comunitatea Madrid, în provinciile: Alcala de Henares, Coslada, şi Madrid în

districtul Arganzuela cartierul Atocha şi districtul Vicalvaro cartierul Casco historico de Vicalvaro – culegerea datelor efectuându-se preponderent prin chestionar, precum şi în

- Comunitatea Cantabria, în provinciile Santander şi Cantabaria; - Comunitatea Castillia-La Mancea, în provinciile Toledo şi Herencia folosind

pentru culegerea datelor preponderent studiul documentelor şi interviul. Beneficiem de asemenea şi de date importante pentru demersul nostru,

privind românii din Comunitatea Valencia, în provincia Alicante precum şi despre celelalte comunităţi româneşti

din Spania, furnizate de către FEDROM, federaţie a comunităţilor de români imigranţi.

Prin metoda experimentală şi cvasiexperimentală (ancheta, sondajul de opinie, biografia socială

provocată etc.) utilizată, am realizat prin implicare directă participând efectiv la activităţile economice

şi culturale în cadrul grupurilor, studiul integral al câtorva unităţi sau fenomene socio-umane (biografia,

studiul de caz, monografia sociologică etc.). După culegerea şi interpretarea informaţiilor, prin metoda de prelucrare a

informaţiilor atât cantita-tiv cât şi calitativ, prin metoda de interpretare comparativă şi interpretativă am

ajuns la concluzii care cuprizător expuse, pot constitui enunţul care descrie capacitaea în mare

măsură a românilor de a se adapta la noile cutume şi chiar paradigme culturale, pe fondul unei dispoziţii la

aculturaţie care să le 15

confere un capital uman generator de dezvoltare umană şi so-cială. Românii, prin mobilitate socială dar chiar şi prin adaptabilitatea sporită în

orice loc dinspaţiul european, reuşesc să se integreze pozitiv în cadrul procesului de

etnoglobalizare şi glo-

balizare atât în plan social cât şi economic. 6.3. Metoda de selectare a unităţilor de eşantion. În perioada iunie-iulie 2009, în timpul anchetei sociale efectuate, am distribuit 800 exemplare de chestionar omnibus; 400 în cele trei comunităţi din judeţul Prahova şi 400 în cele trei comunităţi de români din Provincia Madrid-Spania. Au răspuns un număr de 550 de persoane; 283 din Judeţul Prahova şi 267 din Provincia Madrid, constituind astfel cele două unităţi de eşantion, având ca elemente de identificare:

locul unde vieţuiesc românii nivelul de cultură

apartenenţa la gen (bărbaţi, femei) mod de raportare la sistemul creştin de valori nivelul de dezvoltare umană (intelectuală şi economică) nivelul de integrare-globalizare.

7. Analiza datelor, tabele şi grafice.

Universul cercetării alcătuit di cei 550 de români respondenţi la chestionarul omnibus al-cătuit în vederea obţinerii datelor necesare studiului nostru (Tabelul nr.1), cuprinde 283 de persoane din judeţul Prahova şi 267 din Provincia Madrid, care, în funcţie de nivelul de cultură, cel scăzut este apropiat ca procentaj de cel mediu – 29,4 respectiv 30,4 la sută, iar cel avansat detaşându-se pozitiv cu circa 10 procente (Graficul nr.1). Elementele care stau la baza măsurării cuprind date reieşite din răspunsurile la chestionar, astfel:

pentru măsurarea Nivelului de cultură – întrebările nr.5,6,10,11,13,15,16,17,18,19,20,21,24, 25 şi 26.

Considerăm nivelul de cultură astfel:

16

1. Scăzut: - nu este membru şi nu frecventează nici o organizaţie nonguvernamentală

- nu consideră vocaţia profesională utilă pentru a face bine aproapelui dar şi pentru a câştiga - nu consideră sistemul creşti de valori un ghid pentru a lucra eficient - consireră că nu-l ajută cultura pentru a prospera

2. Mediu: - este membru într-o organizaţie nonguvernamentală dar o frecventează

ocazional, sau odată pe lună. - este de acord cu rezerve, că sistemul creştin de valori îl ajută să

prospere3. Avansat: - este într-o organizaţie nonguvernamentală şi o frecventează

săptămânal - este de acord că sistemul creştin de valori îl ajută să prospere

pentru măsurarea Nivelului de dezvoltare umană – întrebările nr.2,7,8,9,10,12,13 şi 14.

pentru Nivelul de integrare-globalizare – întrebările nr.3,4,19,23 şi 24. Avem în vedere pentru determinarea elementelor măsurării, în mod deosebit definiţia culturii dată de Tylor, părintele antropologiei culturale, potrivit căruia cultura prin dezvoltarea mentală şi organizaţională a societăţilor, este un complex care cuprinde cunoştinţe, credinţe religioase, arta, morala, obiceiurile şi capacităţle deprinse. Academia franceză consideră termenul cultură sinonim cu cel de civilizaţie, pe plan social definind cultura ca fiind ansamblul aspectelor intelectuale, morale, materiale, al sistemelor de valori şi stilului de viaţă ce caracterizează o civilizaţie Dicţionar Larousse). Ţinând cont şi de afirmaţia lui Amartya Sen potrivit căruia dezvoltarea umană ca expresie a libertăţii înnobilată

prin educare, învăţare şi formarea capacităţilor, are ca rezultat dezvoltare economică, realizăm elementele măsurărilor.

17Tabelul nr.1. Nivelul de dezvoltare umană în funcţie de nivelul de cultură – români din Prahova şi Madrid.

Nivel de

cultură

Români

Mod de raportar

e la sistemul creştin

de valori

Apartenen-ţa la

gen

Nivel de dezvoltare

umanăTOTAL

TO-TAL GE-NERALScăz

utMediu Avan-

sat

Scăzut

Judeţul Prahova

PracticantMasculin 6 5 6 17

36Feminin 8 7 4 19

Nepracticant

Masculin 6 4 4 1434Feminin 9 7 4 20

Comuni-tatea

Madrid

PracticantMasculin 10 6 4 20

34Feminin 6 6 2 14

Nepracticant

Masculin 6 6 3 1531Feminin 7 6 3 16

Mediu

Judeţul Prahova

PracticantMasculin 8 5 10 23

53Feminin 10 4 16 30

Nepracticant

Masculin 7 5 13 2558Feminin 9 4 20 33

Comuni-tatea

Madrid

PracticantMasculin 12 4 8 24

45Feminin 7 3 11 21

Nepracticant

Masculin 16 3 15 3458Feminin 8 5 11 24

Avansat

Judeţul Prahova

PracticantMasculin 3 7 23 33

55Feminin 3 10 9 22

Nepracticant

Masculin 3 11 11 2547Feminin 3 15 4 22

Comuni-tatea

Madrid

PracticantMasculin 5 8 11 24

50Feminin 3 8 15 26

Nepracticant

Masculin 4 12 7 2349Feminin 3 16 7 26

TOTAL GENERAL

- - 162 167 221 550 550

18 Total români respondenţi din Prahova – 283 Total români respondenţi din Madrid - 267 Total - 550 Din totalul de 283 români respondenţi din judeţul Prahova, rezultă că sunt:

144 creştini practicanţi 139 creştini nepracticanţi.

Nivelul de cultură are o uşoară influenţă asupra nivelului de dezvoltare umană, sistemul de valori biblic constituind suportul dezvoltării economice atât pentru creştinii practicanţi cât şi pentru cei nepracticanţi, astfel:

nivel de dezvoltare scăzut – 70 nivel de dezvoltare mediu – 111 nivel de dezvoltare avansat – 102

Din totalul de 267 români respondenţi din Comunitatea Madrid, nivelul de dezvoltare umană se prezintă astfel:nivel de dezvoltare scăzut – 65nivel de dezvoltare mediu – 103nivel de dezvoltare avansat – 99

19

Graficul nr.1. Nivelul de dezvoltare umană în funcţie de nivelul de cultură - români din Prahova şi din Madrid.

Nivel de dezvoltare umană scăzut – 162 – 29,4% Nivel de dezvoltare mediu - 167 – 30,4% Nivel de dezvoltare avansat - 221 – 40,2% Total număr respondenţi: 550.

29,4%

30,4%

40,2%

Nivel de cultură scăzut

Nivel de cultură mediu

. Nivel de cultură avansat

În ansamblu, românii chestionaţi din Judeţul Prahova şi Comunitatea Madrid, au nivelul de dezvoltare condiţionat de nivelul de cultură. Nivelul de cultură scăzut şi cel mediu sunt foarte apropiate ca valori, nivelul de dezvoltare umană fiind pe măsură, respectiv 29,4 şi 30,4 procente din respondenţi. Nivelul avansat de dezvoltare umană de 40,2% din respondenţi, indică importanţa nivelului de cultură în realizarea capitalului uman intelectual şi economic.

20Consideraţii finale

Comentarii personale. Concluzii aşteptate. Aderarea la 1 ianuarie 2007 a României la Uniunea Europeană, impune accelerarea procesului de tranziţie spre Zona Euro şi integrare în Uniunea Europeană.Tranziţia societăţii româneşti din perioada pre-aderare începând cu decembrie 1989 şi continuând în perioada post-aderare, reprezintă o frontieră care, ca fenomen, “explică o expansiune istorică” a poporului român (Ilie Bădescu, 2004, p.252).Integrarea este un proces social de încadrare empirică în modelul social european având ca obiectiv formarea unui stat social capabil să realizeze “egalizarea oportunităţilor pentru membrii unei colectivităţi” (Elena Zamfir şi Cătălin Zamfir,1995, p.22). Caracteristica definitorie a modelului social european este securitatea socială. Studiile în domeniu relevă faptul că ar exista includerea economiei unei societăţi subdezvoltate în economia mondială “bazându-se pe dezvoltarea capacităţilor comunitare de dezvoltare…completate cu un suport

financiar extern” (Cătălin Zamfir şi Simona Stănescu, 2007, p.177), creându-se astfel un capital social. Se impune aşadar participaţiunea comunităţii prin “crearea unei coeziuni comunitare şi cristalizarea capacităţii de cooperare” (ibd.), capacitate care la nivelul individului depinde în mare măsură de fondul noologic atât al individului cât şi al comunităţii. Obiectivul principal al strategiei sociale este Incluziunea socială care reprezintă promovarea accesului la ocupare (includerea) în muncă a individului prin flexicuritate implicând flexibilitatea pieţei muncii şi securitatea ocupării (Strategia de la Lisabona pentru creştere economică

şi ocupare (2000) relansată de Consiliul Europei în 2005). Accederea la incluziune este condiţionată de nivelul capitalului uman al forţei de muncă, acesta la rândul său condiţionând dezvoltarea umană (îmbunătăţirea calităţii vieţii) sustenabilă/durabilă. Dezvoltarea umană aflată în strânsă interdependenţă cu capitalul uman se realizează prin formare profesională în procesul educaţional (învăţare continuă), având ca fundament educarea cadrelor noologice. Procesul educaţional, cel puţin în această etapă a dezvoltării societăţii româneşti, poate avea rezultate pozitive privind incluziunea, având un fundament noologic. ( Noologia, concept promovat de Ilie Bădescu, desemnează învăţătura spirituală cu sensul de învăţătură pentru suflet, reprezintă o înţelepciune practică). Există posibilitatea convertirii capitalului simbolic în capital economic, ceea ce conduce la dezvoltare socială, care presupune organizare socială (termen sinonim cu structură socială), bazată pe un sistem de valori adecvat modelului european. Realizarea incluziunii în societatea modernă are ca obiectiv diminuarea inegalităţilor dintre membrii societăţii prin politici sociale cum sunt

21creşterea ocupării şi creşterea coeziunii sociale care să conducă la diminuarea sărăciei şi creşterea bunăstării – instrument de măsurare a calităţii vieţii. Creşterea bunăstării poate fi realizabilă prin două mecanisme: - primar, prin intermediul economiei de piaţă vizând veniturile din muncă şi veniturile din proprietate sau profituri, şi secundar, prin politici sociale. Eminescu remarca încă din 1876, că

“dezvoltarea societăţii este condiţionată de evoluţia individualităţii care constă în cantitatea şi calitatea producţiei care terbuie să fie superioară consumului pentru ca societatea să evolueze”. Raţionalismul economic, concept şi modalitate cu

şanse sporite în demersul incluziunii sociale, implică aptitudinea şi dispoziţia oamenilor pentru modul de viaţă practic şi relaţional de tip capitalist (Weber) pentru a fundamenta o mentalitate economică. Incluziunea forţei de muncă

românească pe piaţa internă şi UE pe fondul unei mentalităţi economice care include raţionalizarea muncii prin practicarea profesiei vocaţionale conduce la dezvoltare umană, adică la evoluţia populaţiei pe fondul unei dezvoltări sustenabile/durabile. În 2005, indicele de 0,808 pe scala dezvoltării umane, reprezentând longevitate, educaţie, şi nivel de trai, era relativ ridicat, dar dezvoltarea socială

românească nu era compatibilă cu mo-delul european. Programul Operaţional Sectorial – Dezvoltarea resurselor Umane (POS-DRU) pentru perioada 2007-2013, are ca prioritate educaţia şi formarea profesională pentru integrare durabilă în ocupare a 900.000 persoane. Considerăm ca o modalitate viabilă de realizare, cultivarea vocaţiei profesionale pe fondul eticii responsabilităţii (gândeşte acţiunea doar în funcţie de raportul dintre mijloacele eficiente şi scopurile urmărite) şi al ethosului (o ordine normativă interiorizată, un ansamblu de principii…care dirijează conduita în viaţă). Educaţia reprezintă un cadru important de formare a omului raţional european – factor al dezvoltării umane durabile şi ca o “precondiţie a funcţionării şi dezvoltării colective”. Implică o stare de echilibru a responsabilităţii culturale individuale în relaţia cu cea socială. Cultura şi civilizaţia reprezentată de nivelul de educaţie al cadrelor noologice, implică necesitatea cercetării în vederea stabilirii unei “metodologii unice statistice şi a unor indicatori comuni” (Elena Zamfir, Cătălin Zamfir, 1995) privind incluziunea socială măsurată în rata de ocupare conform obiectivelor Strategiei de la Lisabona. Cercetarea noastră reprezintă o formă de implicare constructivă în susţinerea demersului privind stimularea aspectului pozitiv al globalizării, care este un fenomen asupra căruia se poate interveni. Omul rămâne elementul primordial în ecuaţia globalizării, drept urmare lucrarea noastră evidenţiază necesitatea păstrării identităţii ca individ şi ca naţiune a românilor. Accesul la incluziune socială şi în muncă pe criterii vocaţionale şi prin susţinere educaţională, prin cunoaşterea şi practicarea culturii naţionale, le conferă

românilor şanse sporite ca în mare măsură să 22

realizeze o culturaţie pozitivă cu aport pozitiv în procesul integrării europene şi al globalizării.Studiul nostru relevă faptul că individul care se educă şi se lasă să fie ecducat, se poate dezvolta ca om, poate acumula capital uman care poate fi convertit în capital economic. De asemenea, considerăm că sunt necesare modalităţi pozitive de persuadare a românilor, pentru a alege forma pozitivă de etnoglobalizare, lucrarea de faţă constituind una dintre acestea. Cunoaşterea elementelor care diferenţiază globalizarea pozitivă de cea negativă, stimulează şi susţine individul în a se autoeduca, astfel încât în cazul ineficienţei persuadării, autocoerciţia să fie instrumentul ales în detrimentul manipulării pentru atingerea scopului. Rezultatele cercetării noastre sunt confirmate şi de Amartya Sen care afimă că în mare măsură, capacitatea umană ca expresie a libertăţii, determină „procesul de expansiune economică”, adică, susţine el, „dacă educaţia face o persoană mai eficientă în producţia de bunuri, atunci aceasta este evident o îmbunătăţire a capitalului uman” (Amartya Sen, 2010, p.356-357). Lucrarea noastră relevă faptul că românii educaţi şi autoeducaţi pe principii biblice - chiar dacă nu frecventează regulat biserica, dar sunt temători şi respectuoşi faţă de Dumnezeu şi respectuoşi faţă de oameni - îşi identifică mai uşor vocaţia profesională şi se adaptează mai uşor la noile condiţii de muncă şi viaţă, aculturaţia pozitivă având un impact mai deosebit asupra lor. Dovadă este în primul rând faptul că sunt preferaţi de antreprenori, instituţii şi persoane fizice care solicită forţă de muncă, în general, se bucură de apreciere din partea semenilor. Sunt testate enunţurile întrebărilor de cercetare, concluzionând că prin autocoerciţie, pe fondul unei persuadări populare exercitată de alţi români care au făcut pionierat în imigrarea în căutare de muncă în spaţiul european, majoritatea românilor reuşesc să aibă rezultate remarcabile în procesul de aculturaţie, realizând un capital uman suficient pentru a le conferi posibilităţi sporite de incluziune şi dobândirea resurselor financiare necesare unei prosperităţi medii.

23ANEXA Nr.2.a.

Chestionar omnibus – pg.1

24ANEXA Nr.2.b.

Chestionar omnibus – pg.2

C H E S T I O N A R O M N IB U S N R _____

V ă m u l ţ u m i m c ă a ţ i a c c e p t a t s ă s p r i j i n i ţ i d e m e r s u l n o s t r u î n a r e a l i z a u n s t u d i u s o c i o l o g i c , p r i v i n d m o d u l c u m r e u ş e s c r o m â n i i d i n ţ a r ă ş i d i n S p a n i a , s ă s e i n t e g r e z e î n U n i u n e a E u r o p e a n ă , ş i v ă r u g ă m s ă r ă s p u n d e ţ i l a u r m ă t o a r e l e î n t r e b ă ri :

1. B i f a ţ i o p ţ i u n e a d v s . c u c i f r a 1 p e n t r u R o m â n i a ş i c u 2 p e n t r u S p a n i a a . s ă l o c u i ţ i b . s ă l u c r a ţ i c . s ă l o c u i ţ i ş i s ă l u c r a ţ i d . N S ( n u ş t i u ) N R ( n u r ă s p u n d )

2 . a p r e c i a ţ i v e n i t u r i l e b ă n e ş t i a l ef a m i l i e i d u m n e a v o a s t r ăa . s u f i c i e n t p t . u n t r a i d e c e n t ş i t . e c o n o m i i

C u m

b . a î n t r e ţ i n e f a m i l i a c . a d e z v o l t a o a f a c e r e d . N S N R

3 . D a c ă s u n t e ţ i î n S p a n i a , c â t d e d e s m e r g e ţ i î n ţ a r ă ? a . d e c â t e v a o r i p e a n b . o d a t ă p e a n c . d e s ă r b ă t o r i ş i î n c o n c e d i i d . d e l o c

6 . C â t d e d e s f r e c v e n t a ţ i o r g a n i z a ţ i a r e s p e c t i v ă ?a . s ă p t ă m â n a lb . o d a t ă p e l u n ăc . o c a z i o n a ld . d e l o c

S u n t e ţ i m e m b r u p r a c t i c a n t î n o r g a n i z a ţ i i n o n g u v e r n a m e n t a l e c a : a . g r u p u r i s p o r t i v e b . b i s e r i c a c . a s o c i a ţ i i p r o f e s i o n a l e d . g r u p u r i e c o l o g i c e e . a l t a - c a r e a n u m e _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

5 .4 . C e v ă p l a c e î n m o d d e o s e b i t : 1 î n R o m â n i a 2 î n S p a n i a ?a . o r g a n i z a r e a e c o n o m i e ib . c u l t u r ac . f r u m u s e ţ i l e n a t u r i id . o r g a n i z a r e a s o c i a l ăe . a l t c e v a - c e a n u m e _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

7 . C u m c r e d e ţ i c ă s e v a s c h i m b a n i v e l u l d v s . d e t r a i î n u r m ă t o r i i d o i a n i ?a . s e v a î m b u n ă t ă ţ i b . v a r ă m â n e n e s c h i m b a tc . s e v a î n r ă u t ă ţ i d . N S N R

8 . D u p ă o p i n i a d v s . c â t d e p r o b a b i l ă e s t e i n t e g r a r e a R o m â n i e i î n U E p â n ă î n 2 0 2 0 ?

a . f o a r t e p r o b a b i l ă b . d e s t u l d e p r o b a b i l ăc . d e s t u l d e i m p r o b a b i l ă d . f o a r t e i m p r o b a b i l ă e . N S N R

9. P o t r i v i t e x p e r i e n ţ e i p e c a r e o a v e ţ i , c r e d e ţ i c ă e x i s t ă o l e g ă t u r ă î n t r e a t i t u d i n e a f a ţ ă d e m u n c ă / p r o f e s i e ş i n i v e l u l d e t r a i ? a . f o a r t e m a r e b . d e s t u l d e m a r e c . n u f o a r t e m a r e d . d e l o c e . N S N R

10 . P u t e ţ i s ă s p u n e ţ i c ă v o c a ţ i a p r o f e s i o n a l ă s a u d o r i n ţ a d e a f a c e c e v a c u d r a g , p e n t r u a f i u t i l a p r o a p e l u i d a r ş i p e n t r u a c â ş t i g a b a n i , e s t e i m p o r t a n t ă p e n t r u î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i v i e ţ i i a . d a b . n u c . N S N R

. R o m â n i i c a n a ţ i u n e s u n t f o a r t e m â n d r i c ă a u s t r ă m o ş i p e d a c i ş i p e r o m a n i . S e c â n t ă a d e s e a r e f re n u l : . Ş t i ţ i c e n a ţ i o n a l i t a t e a a v u t T r a i a n ? a . i t a l i a n b . s p a n i o l c . e v r e u d . a l ta - c a r e ? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ e . N S N R

11 N oi suntem rom ani ,noi sunt em urmaşi ai l ui Tra ian

12 . O a m e n i i a u d i f e r i t e m o t i v e p e n t r u c a r e a l e g s ă l u c r e z e l a f i r m e s t r ă i n e î n ţ a r ă s a u s t r ă i n ă t a t e . C a r e d i n u r m ă t o a r e l e a s p e c t e e s t e c e l m a i i m p o r t a n t p e n t r u d u m n e a v o a s t r ă ? a . î m i p l a c e o r g a n i z a r e a b . s e p l ă t e ş t e b i n e c . m ă s i m t i m p o r t a nt d . l u c r e z c u d r a g , c u p a s i u n e M a i a v e ţ i u n a l t m o t i v ? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

1 3 . M e n ţ i o n a ţ i p e o s c a l ă d e l a 1 l a 3 c a r e î n s e a m n ă , ş i î n c e m ă s u r ă c o n s i d e r a ţ i c ă :a . c r e ş t i n i s m u l d e t e r m i n ă p e o a m e n i s ă f i e m a i d i s c i p l i n a ţ i ş i m a i c u m p ă t a ţ i a s t f e l î n c â t s ă d u c ă o v i a ţ ă r a ţ i o n a l ă ?

b . s i s t e m u l c r e ş t i n d e v a l o r i p o a t e c o n s t i t u i u n g h i d p e n t r u a v i e ţ u i ş i l u c r a e f i c i e n t ?

de zacord acord c u re zerve acord,

1 2 3 N S N R

1 2 3 N S N R

..

1 2 3 N S N R

să a m c u c e t ră ivoc a ţ i a p rofe s iona l ă m ă fa -c e ut i l ş i -m i a s igură t ra iulsă -i fi u de folos a proa pe lui fa c din profe s i e o voc a ţ ie N S N R

c . c r e ş t i n i s m u l p r a c t i c a t a j u t ă l a a c c e d e r e a m a i l e s n i c i o a s ă l a u n l o c d e m u n c ă , î n m ă s u r ă s ă a s i g u r e v e n i t u r i s u f i c i e n t e p e n t r u a t r ă i b i n e

1 .4 C a re e s te m ot iva ţ i a , num e rotâ nd în ordine c re sc ă toa re pe sc a l ă , pe nt ru c a re dvs . m unc i ţ i ?

15 . C a re c re de ţ i c ă a r fi c a uz e l e princ ipa l e pe nt ru c a re un i i oa m e ni , de ş i a p ţ i de m unc ă , nu sunt î nc a dra ţ i ?

___________________________________________________________________________________________________ _______

25

ANEXA Nr.3

Aspecte din presa românească din Spania

În f i n a l u l c h e s t i o n a ru l u i n o s t r u v ă a d re s ă m c â t e v a î n t r e b ă ri re fe ri t o a re l a p e r s o a n a d v s ., î n s ă d a că a v e ţ i r e z e rv e p u t e ţ i r ă s p u n d e p a r ţ i a l s a u d e l o c . T o t u ş i a m f i b u c u ro ş i s ă a v e m s u f i c i e n t e d a t e p e n t ru a v ă c o m u n i c a r e z u l t a t e l e c e rc e t ă r i i n o a s t re s o c i o l o g i c e l a c a re ş i d v s . s u n t e ţ i p ă r t a ş i . N u m e _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ P re n u m e _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ V â rs t a _ _ _ _ _ N a ţ i o n a l i t a t e a _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ C e t ă ţe n i a _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

O c u p a ţ i a _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ S t u d i i _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ A d re s a _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

T e l e fo n _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ e -m a i l _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _R e l i g i a / C u l t u l c re ş t i n _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

V ă a j u t ă î n s u ş i re a u n o r fo rm e d e c u l t u ră a a l t o r p o p o a re s ă p ro s p e r a ţ i ?1 6.

a . d a î n m a re m ă s u ră b . d a c . d a î n m i c ă m ă s u ră d . n u e . d e l o c f . N S N R

C o n s i d e ra ţ i c ă t ra n z i ţ i a î n R o m â n i a d e p i n d e ş i d e m o d u l c u m t ra d i ţ i o n a l i s m u l c u l t u r a l ro m â n e s c e s te i n t e g ra t î n s p a ţ i u l c u l t u r a l a l U E ?

a . î n m a re m ă s u ră b . s u f i c i e n t d e m u l t fo a r t e p u ţ i n d e l o c N S N R

1 7.

1 8. C a re c r e d e ţ i c ă e s t e c e a m a i i m p o r t a n t ă p ro b l e m ă c u c a re s - a c o n f ru n t a t R o m â n i a î n u l t i m i i p a t ru a n i ?_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

1 9. R o m â n i i a u d i f e r i t e m o t i v e s ă c o n s i d e re b u n ă i n t e g ra re a î n U E d i n m o m e n t c e a u a l e s î n m a re p a r t e s ă a d e re .I . C o n s i d e r a ţ i c ă i n t e g r a re a e s t e o fo rm ă d e g l o b a l i z a r e ?a . d a b . n u c . a l t c e v a _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

c u l t u ra le c o n o m i c p o l i t i c s o c i a l s p i r i t u a l - re l i g i o s N R a r t i s t i c N S

II .2 . A l t c e v a _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __

V ă r o g s ă -m i s p u n e ţ i d e c a re m u z i c ă v ă p l a c e ? D a c ă v ă p l a c m a i m u l t e g e n u r i , n u m e ro t a ţ i c u c i f re o rd i n e a î n p ă t ră ţ e l e ; u ş o a ră p o p u l a ră ro m â n e a s c ă p o p u l a ră ţ i g ă n e a s c ă (m a n e l e ) l ă u t ă r e a s c ă r e l i g i o a s ă c r e ş t i n ă s i m fo n i c ă

2 1.

22 . D e c e v ă p l a c p r i m e l e t re i g e n u r i m u z i c a l e a l e s e d e d u m n e a v o s t r ă ?_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _

2 .3 N o i ro m â n i i n u n e m a i p u t e m p e r m i t e s ă a v e m u n b l a z o n a fe c t a t d e c o m p o r t a m e n t u l u n o r c o n fr a ţ i . C red e ţ i c ă e s t e n e c e s a r s ă - i d e t e rm i n ă m s ă s e i n t e g re z e p o z i t i v ? C u m_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

2 .4 C a re d i n t r e v a l o ri l e c u l t u ra l e , ş t i i n ţ i f i c e , a r t i s t i c e , s p o r t i v e , e t c , ro m â n e ş t i c r e d e ţ i c ă s u n t re c u n o s c u t e p e p l a n g l o b a l ş i e u ro p e a n ş i a r p u t e a c o n s t i t u i e l e m e n t e p a r t i c i p a t i v e î n c a d ru l u n e i c u l t u ri g l o b a l e s a u e u ro p e n e ? E x p l i c a ţ i ._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

2 .

.

5 C o n s i d e ra ţ i c ă a ţ i p u t e a c o n t r i b u i î n v re u n u l d i n d o m e n i i l e e n u m e ra t e m a i s u s , s a u a l t u l , p e n t r u a f i rm a re a R o m â n i e i p e p l a n e u ro p e a n ? D a c ă d a , î n c a re ? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ___ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _

C u m c r e d e ţ i c ă s e v o r i d e n t i f i c a ro m â n i i , p e t e rm e n m e d i u , î n s p a ţ i u l c u l t u ra l a l U E ?a . s e v o r i n t e g ra b . v o r f i a s i m i l a ţ i c . s e v a ş t i c ă s u n t r o m â n i N S N R 2 6

2 0. E x i s t ă e l e m e n t e a l e c u l t u r i i ro m â n e ş t i a s e m ă n ă t o a re c u a l e a l t o r p o p o a re u n i o n a l -e u r o p e n e ? D a c ă d a, c a re a r f i t r e i d i n t re e l e ? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _

II .1 . D a c ă d a , î n c e d o m e n i i ş i î n c e o rd i n e , n u m e ro t â n d d e l a 1 -6

Articol în limba spaniolă

26

ANEXA NR.4

Interrelaţionare cu români din Spania

27BIBLIOGRAFIE

* Academia Română – Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan”. (1996). Dicţionarul Explicativ

al limbii române. Bucureşti: Editura Univers enciclopedic.* Augustin, Sfântul. (2002). Prima cateheză. Iaşi: Editura Polirom.* Augustin Sfântul. (2002). Despre iubirea absolută. Iaşi: Editura Polirom.* Baltasiu, Radu. (2002). Elemente de sociologie. Craiova: Editura Baladi.* Baltasiu, Radu. (2009). Antropologia globalizării. Bucureşti: Editura Mica Valahie. * Banks, Marcus, (2001), Visual methods in social research, SAGE Publications.* Bădescu, Ilie, Dungaciu, Dan. (1995). Sociologia şi geopolitica frontierei. Bucureşti: Editura Floarea albastră. * Bădescu, Ilie. (2001). Noologia. Cunoaşterea ordinii spirituale a lumii. Bucureşti: Editura Valahia.* Bădescu, Ilie, Mihăilescu, Ioan, Ionel Nicu Sava. (2003). Geopolitică, Integrare, Globalizare. Bucureşti: Editura Mica Valahie.* Bădescu, Ilie. (2004). Tratat de geopolitică. Bucureşti: Editura Mica Valahie.* Biblia sau Sfânta Scriptură.

* Blaga, Lucian, (1997). Trilogia cronologică. Diferenţialele divine. Aspecte

antropologice. Fiinţa istorică, Bucureşti: Editura Humanitas.* Boudon, Raymond, Besnard, Philipe, Cherkaoui, Mohamed, Lecuyer, Bernard-Pierre (coord.). (1993). Dicţionar de sociologie Larousse. Bucureşti: Edit. Univ. Enciclopedic.* Bourdieu, Pierre şi colaboratorii. (1995). Marile religii. Bucureşti: Editura Orizonturi.* Bourdieu, Pierre. (2003). Dominaţia masculină. Bucureşti: Editura Meridiane.* Brăileanu, Traian. (2000). Teoria comunităţii omeneşti. Bucureşti: Editura Albatros- Clusium.

* Breazul, George, (1974), Pagini din istoria muzicii româneşti, Bucure\ti: Editura Muzical]. * Bressolette, Claude, ,,Prezentarea creştinismului“, în Philippe Gaudin, coordonator, (1995), Marile religii, Bucureşti: Editura Orizonturi/Lider. * Bulai Alfred şi Mihăilescu Vintilă (coord.), (1977), Caiet de metodologie nr.1, artic. ,,Sondajul de opinie“, Universitatea din Bucureşti. * Caplow, Theodorem Venneson, Pascal. (2000). Sociologie militaire. Paris: Editura Armand Colin.* Chelcea, Septimiu. (2001). Metodologia cercetării sociologice. Bucureşti: Editura Economică.

28* Chelcea, Ion. (2002). Privire către noi înşine ca popor. Piteşti: Editura Universităţii. * Chelcea, Septimiu. (2006). Opinia publică – Strategii de persuasiune şi manipulare. Bucureşti: Editura Economică. * Chelcea, Septimiu. (2007). Sociologia emoţiilor: teorii culturale, în Sociologie Românească, vol.V, nr.2, Iaşi: Editura Polirom. * Chelcea, Septimiu, (2006). Opinia publică – Strategii de persuasiune şi manipulare. Bucureşti: Editura Economică. * Chelcea, Septimiu, (2007). Sociologia emoţiilor: teorii culturale, în Sociologie Românească, vol.V, nr.2, Iaşi: Editura Polirom. * Chelcea, Septimiu. (2008). Psihosociologie -Teorie, cercetări, aplicaţii. Iaşi: Ed.Polirom.* Ciobanu, Gheorghe, (1976), Izvoare ale muzicii româneşti, vol.1, Bucureşti: Editura Muzicală.

* Cioran, Emil, (1995), Lacrimi şi sfinţi, Bucureşti: Editura Humanitas.* Costa -Foru, Xenia. (1945). Cercetarea monografică a familiei. Bucureşti: Editura Universităţii.* Costa-Foru, Xenia. (2001). Plan de cercetare a vieţii de familie în Stahl, H. Henry – Tehnica monografiei sociologice. Bucureşti: Editura Facultăţii „David Ogilvi”. * Culda, Lucian. (2000). Emergenţa şi reproducerea naţiunilor. Bucureşti: Editura Licorna.* Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. (1996). Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic.* Dicţionar Grec-Român. (1976). Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.* Durkheim, Emile, (1995), Formele elementare ale vieţii religioase, Iaşi: Editura Polirom.* Eliade, Mircea, (1992), Istoria credinţelor şi ideilor religioase, vol.3, Bucureşti: Editura ştiinţifică. * Eminescu, Mihai. (1999). Statul 1. Funcţiile şi misiunea sa. Bucureşti: Editura Saeculum* Gean], Gheorghi[], (2004), Curs de Antropologie vizuală, Universitatea din Bucure\ti, Facultatea de Sociologie \i Asisten[] social].* Gabor, Gabriel. (2009). Transformarea organizaţiilor militare în actualul mediu globalizat - teză de doctorat. Bucureşti: Editura Universităţii Naţionale de apărare * Gaudin Philippe. (1995). Marile Religii. Bucureşti: Editura Orizonturi* Geană, Gheorghiţă. (2003). Antropologia formelor comunitare – curs. Bucureşti: Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială.* Giddens, Anthony. (1997). Sociologie. Bucureşti: Editura Bic All.* Giddens, Anthony. (2007). Europa în epoca globală. Bucureşti: Editura Ziua.

29* Ghinoiu, Ion, (2001), Panteonul românesc, Dicţionar, Bucureşti: Editura Enciclopedică.* Gulian, C.I, (1981), Hegel, Bucureşti: Editura ştiinţifică şi Enciclopedică. * Hauser, D.(2004). Prelegere la Cursul de master Sociologia şi geopolitica globalizării.

Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă socială. * Hoffman, Oscar, (2004), Sociologia Organizaţiilor, Bucureşti: Editura Universitară.* Iluţ, Petru, (1997), Abordarea calitativă a socioumanului. Iaşi: Editura Polirom. * Institutul pentru Studii Sociocomportamentale şi Geopolitice – ISOGEP- Bucureşti, (2004), ,,Holocaustul culturii române“, în Enciclopedia Etnopolitică a Românilor în secolul XX - Basarabia - video – CD. * Ionescu, Nae, (1993), Prelegeri de filosofia religiei, Cluj-Napoca: Editura Apostrof. * Jeffrey, C. Alexander, Seidman Steven-coordonatori. (2001). Cultură şi societate- dezbateri contemporane. Editura Institutul European. * Larionescu, Maria. (coord 1996). Şcoala Sociologică de la Bucureşti, Bucureşti: Editura Metropol. * Larionescu, Maria. (2005). Sociologia în România: trecut, prezent, perspective, în Sociologie Românească, vol.III, nr.1. Iaşi: Editura Polirom. * Larionescu, Maria. (2007). Istoria Sociologiei româneşti. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti. * Marrou, Henri-Irenee, (1997), Sfântul Augustin şi sfârşitul culturii antice, Bucure\ti: Editura Humanitas.* Meyendorff, Jean, (1996), Biserica Ortodoxă ieri şi azi, Bucure\ti: Editura Anastasia. * Mauss, Marcel. (1993). Eseu despre dar. Iaşi: Editura Institutul European.

* Măgureanu, Virgil, Stoenescu, Mihai, Alex. (2008). De la regimul comunist la regimul

Iliescu. Bucureşti: Editura RAO.* Mărginean, Ioan. (1996). Tineretul Deceniului Unu. Bucureşti: Editura Expert.* Mărginean, Ioan. (2000). Economia politicilor sociale. Bucureşti: Editura ArsDocendi.* Mărginean, Ioan. (2000). Proiectarea cercetării sociologice. Iaşi: Editura Polirom. * Mărginean, Ioan, Iuliana, Precupeţu, Marius, Precupeţu. (2004). Surse ale suportului politic pentru democraţie în ţările postcomuniste, în Sociologie Românească, vol.II, nr.1. Iaşi: Editura Polirom. * Mills C.W. (1959). The Sociological Imagination. London, Oxford University Press.* Movilă, Petru, (2002), Împăcarea Bisericii Ortodoxe, Iaşi: Editura Polirom,.* Noica, Constantin, (1998), Devenirea întru fiinţă – încercare asupra

filozofiei tradiţionale -

30 Tratat de ontologie, Scrisori despre logica lui Hermes, Bucureşti: Editura Humanitas.

* Nicola, Ioan. (1996). Tratat de pedagogie şcolară. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.* Otovescu, Dumitru. (coord. 2010). Sociologia culturii. Craiova: Editura Beladi.* Petitat, Andre. (2003). Secret şi forme sociale. Iaşi: Editura Polirom. * Petrescu, Nicolae. (1994). Principiile Sociologiei comparate. Bucureşti: Editura Ştiinţifică.* Pink, Sarah, (2002), Visual Etnography: images, media and representation inresearch, London, Thonsand Oaks; New Delhi; Sage Publications.* Raportul Naţional al Dezvoltării Umane (RNDU) – România 2007.

Aderarea la Uniunea Europeană în beneficiul tuturor. Bucureşti. * Rose, Gillian, (2001), Visual Methodologies an introduction to the interpretation

of visual materials, London, Thousand Oaks, California, Sage Publications.

* Riviere, Claude, (2000), Socio-antropologia religiilor, Iaşi: Editura Polirom. * Rogues, Jean, ,,Existenţa creştină şi nădejdea mântuirii“ în Jean, Delumeau, (1993), Religiile lumii, Bucureşti: Editura Humanitas. * Preda, Marian. (2007). Politica socială românească între sărăcie şi globalizare. Iaşi: Editura Polirom. * Prodan, Dumitru. (1980). Iobăgia în Transilvania în sec. al XV-lea, vol.1.

Bucureşti: Editura Academiei Române. * Ricinschi, Mihail. (2003). Transformarea – şansa Alianţei în faţa viitorului – articol în publicaţia „Observatorul militar”, nr.40. * Sandu, Dumitru. (1996). Sociologia tranziţiei. Bucureşti: Editura Staff. * Sandu, Dumitru. (2003). Sociabilitatea în spaţiul dezvoltării. Iaşi: Editura Polirom.* Sandu, Dumitru. (2003). Dezvoltare comunitară şi regională – curs master, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti.* Sandu, Dumitru. (2004 aprilie). Status inconsistensy in a society of trial and error transition. Paper presentiedal Social Stratification Seminar – Crest, 2001, Paris. * Sandu, Dumitru. (2004, aprilie). Pattterns and dilemmasin class empirical analysis. Transeurope internet course, Module 5 - Stratification and lifestyle.* Sandu, Dumitru. (2004). Cultură şi experienţă de migraţie în satele

României. Iaşi: Editura Polirom* Sandu, Dumitru. (2004). Suport de curs master Stratificare socială şi stil

de viaţă.* Sandu, Dumitru, (2004), Elite ale României rurale despre integrarea

europeană, internet, octombrie.

31* Sava, Ionel Nicu, Tibil, Gheorghe, Zulean, Marian. (1998). Armata şi societatea – culegere

de texte de sociologie militară. Bucureşti: Editura Info-Team.* Savu, Al. Gheorghe. Stoicescu, Nicolae (1980). Armata şi societatea

românească. Bucureşti: Editura Militară. * Schifirneţ, Constantin. (2007). Spaţiul public naţional, spaţiul public european în Sociologie Românească,vol.V, nr2. Iaşi: Editura Polirom. * Sen, Amartya. (2004). Dezvoltarea ca libertate. Bucureşti: Editura Economică. * Simmel, Georg, (1999), Religia, Colecţia Homo Religiosus, Cluj-Napoca: Editura Dacia,* Stahl, H. Henri, Tehnica monografiei sociologice, Bucureşti.* Şişeştean, Gheorghe. (2002). Antropologia şi sociologia sacrului. Zalău: Editura Limes.* Vlăduţescu, Gheorghe, şi colaboratorii, (1981) Antropologie – Teme, Texte,

Bucureşti: Facultatea de istorie şi Filosofie. Editura Univers. * Vlăduţescu, Gheorghe. (2002). Istoria sentimentală a unui sat. Bucureşti: Editura Paideea - Colecţia Ştiinţe Sociale. * Vlăşceanu, Lazăr. (1982). Metodologia cercetării sociologice. Bucureşti: Editura Ştiinţifică

şi Enciclopedică. * Voinea, Maria. (1996). „Studiul monografic al familiei” în Maria Larionescu (coord.), Şcoala Sociologică de la Bucureşti, Bucureşti: Editura Metropol. * Zamfir, Cătălin. (1972). Metoda normativă în psihosociologia organizării,

Bucureşti:. Editura Ştiinţifică. * Zamfir, Elena. (1975). Modelul sistemic în sociologie şi antropologie

culturală. Bucureşti: Editura Ştiinţifică.* Zamfir, Cătălin, Stănescu, Simona, (coord). (2007). Enciclopedia dezvoltării sociale. Iaşi: Editura Polirom. * Zamfir, Cătălin. (2007). Sociologia societăţilor în schimbare în sociologia României. Propuneri de noi criterii de evaluare a producţiei sociologice, în Sociologie Românească, Vol.V, nr.2. Iaşi: Editura Polirom. * Zamfir, Elena, Zamfir, Cătălin. (1995). Politici sociale – România în context european Bucureşti: Editura Alternative. * Zamfir, Elena, Preda, Marian, (coord). (2000). Diagnoza problemelor

sociale şi dezvoltare

Comunitară. Bucureşti: Editura Expert. * Zamfir, Cătălin, Stoica, Laura-Gabriela, Stănculescu, Manuela-Sofia. (2007). Proiectarea dezvoltării sociale – Ghid metodologic de cercetare a Calităţii Vieţii. Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti. Institutul Social Român.

32* Zisu, Cătălin, Mihalcea, Alexandru. (2007). Securitatea sistemelor

informaţional-

deciziţionale. Bucureşti: Editura Tritonic.* Zulean, Marian. (2005). Diferenţe culturale dintre armată şi societatea românească. Bucureşti: Editura Universităţii Naţionale de Apărare. * Wallerstein, Immanuel. (1997). Social Science and the Quest for a just Society, in American

Journal of Sociology. * Weber, Max. (1993). Etica protestantă şi spiritul capitalismului. Bucureşti: Editura Humanitas.* Weber, Max, (1998). Sociologia religiei. Tipuri de organizări comunitare religioase. Bucureşti: Editura Universitas Teora. * Weber, Max. (2001), Teorie şi metodă în ştiinţele culturii, Iaşi: Editura Polirom. *** http:/www.e-scoala.ro/index.htm