Ceccar Probleme Sem I,Anul II

7/28/2019 Ceccar Probleme Sem I,Anul II

1/25

A1. SC X SA emite 10.000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 2 lei. Inainte de a ajunge la scadentase rascumpara 5.000 de obligatiuni la pretul de 1,85 lei/bucata, iar 5.000 de obligatiuni la pretul de 2,2

lei/bucata, dupa care toate obligatiunile se anuleaza. Dobanda datorata pana la rascumparare este de 30 lei,

care se achita in numerar.

a) emitere obligatiuni:

5121 = 161 20.000 lei

b) Rascumparare 5.000 obligatiuni cu 1.85 lei/buc:

505 = 5121 9.250 lei

c) Rascumparare 5000 obligatiuni cu 2.2 lei/buc :

505 = 5121 11.000 lei

d) Anulare obligatiuni :

161 = % 10.000 lei

505 9.250 lei

768 750 lei

% = 505 11.000 lei

161 10.000 lei

668 1.000 lei

e) Achitare dobanda :


2/25

666 = 5131 30 lei

A2. SC X SA emite pachet de obligatiuni in valoare de 6.000 lei, pe care le cumpara SC SIGMA SA.

Dobanda cuvenita prin negocieri este de 1.000 lei. Dupa un an SC GAMA SA rascumpara pachetul de

obligatiuni emis la pretul de 5.000 lei si le anuleaza. Inregistrari la ambele societati comerciale.

Inregistrari contabile la SCX SA:

a) emiterea si vanzarea obligatiunilor:

461 = 161 6.000 lei

b) incasarea obligatiunilor :

5121 = 461 6.000 lei

c) inregistrarea dobanzii :

666 = 1681 1.000 lei

d) plata dobanzii datorate:

1681 = 5121 1.000 lei

d) rascumpararea pachetului de obligatiuni:

505 = 5121 5.000 lei

e)anularea pachetului de obligatiuni:

2


3/25

161 = % 6.000 lei

505 5.000 lei

768 1.000 lei

Inregistrari contabile la SC SIGMA SA:

a) Inregistrarea achizitiei obligatiunilor de la SCX SA:

506 = 5121 6.000 lei

b) Incasarea dobanzii de la SCX SA:

5121 = 766 1.000 lei

c) Vanzarea pachetului de obligatiuni catre SC X SA

% = 506 6.000 lei5121 5.000 lei

658 1.000 lei

A3. SC X SA primeste prin contul de disponibil un credit bancar la 1.07.2004 cu scadenta la 31.12.2005

in valoare de 50.000 lei, cu o dobanda de 40%, ce se plateste in ultima zi lucratoare a fiecarui exercitiu

financiar. Creditul bancar contractat nu poate fi rambursat la scadenta, ci in data de 31.01.2006, cu o

dobanda penalizatoare de 1% pentru fiecare zi de intarziere.

a) inregistrarea incasarii creditului la 01.07.2004

5121 = 519 50.000 lei

b) Inregistrarea dobanzii datorate la 31.12.2004

50.000*40%*6/12

3


4/25

666 = 519 10.000 lei

c) Plata dobanzii datorate la 31.12.2004

519 = 5121 10.000 lei

d) Inregistrarea dobanzii datorate la 31.12.2005

50.000*40%

666 = 519 20.000 lei

e) Plata dobanzii datorate la 31.12.2005

519 = 5121 20.000 lei

f) Inregistrarea dobanzii penalizatoare la 31.01.2006

50.000*1%*31

666 = 519 15.500 lei

g) Plata dobanzii penalizatoare la 31.01.2006

519 = 5121 15.500 lei

h) Rambursarea imprumutului la 31.01.2006

519 = 5121 50.000 lei

A4. SCXSA beneficiaza la 01.04.2006 de un credit extern garantat de guvern de 40.000 USD, cu o

scadenta la 31.03.2007, la un curs valutar de la data primirii creditului de 3,1 lei/USD. Cursul valutar la

31.12.2006 este de 3,2 lei/USD, dobanda 6% platibila in ultima zi a exercitiului financiar. La scadenta seramburseaza creditul extern garantat de guvern, la un curs valuar de 3,3 lei/USD.

a) inregistrarea incasarii creditului la 01.04.2006

40.000 USD * 3,1 = 124.000

5124 = 1624 124.000lei

b) inregistrarea dobanzii la 31.12.2006

4


5/25

40.000 USD * 3,2 *6% * 9/12 = 5.760

666 = 5124 5.760lei

c) reevaluarea creditului la 31.12.2006

40.000 USD * (3,2 3,1) = 4.000

665 = 1624 4.000lei

d) inregistrarea dobanzii la 31.03.2007

40.000 USD * 3.3 *6% * 3/12 = 1.980

666 = 5124 1.980lei

e) inregistrarea platii creditului la 31.07.2011

% = 1624 40.000 * 3.3 = 132.000lei

5124 40.000 * 3.2 = 128.000

665 4.000

A5. SC X SAprimeste un credit bancar in valuta in valoare de 20.000 EURO, la cursul de 4,2 lei/EURO,

care se ramburseaza in doua transe egale la sfarsitul fiecarui an. Dobanda anuala este de 8% si se achita la

sfarsitul fiecarui an. Cursul valutar este de 4,3 lei/EURO la sfarsitul primului an si de 4 lei/EURO la

sfarsitul anului doi.

a) Primirea creditului

20.000*4.2

5124 = 162 84.000lei

b) Inregistrarea dobanzii anuale la sfarsitul primului an

20.000*8%*4.3

666 = 168 6.880lei

5


6/25

c) Plata dobanzii la sfarsitul primului an

168 = 5124 6.880lei

d) Rambursarea primei transe din credit la sfarsitul primului an

10.000*4.3

% = 5124 43.000lei

162 42.000

665 1.000

e) Reevaluarea creditului nerambusat la sfarsitul primului an

(4.3-4.2)*10.000

665 = 162 1.000lei

f) Inregistrarea dobanzii anuale la sfarsitul celui de-al doilea an

10.000*8%*4666 = 168 3.200lei

g) Plata dobanzii la sfarsitul celui de-al doilea an

168 = 5124 3.200lei

h) Rambursarea celei de-a 2-a transe din credit la sfarsitul anului doi

162 = % 43.000lei

5124 40.000

765 3.000

A6. SC X SA primeste un credit bancar in devize pe 2 ani in valoare de 10.000 $ la cursul de 3 lei/$,

care se restituie in doua transe egale la sfarsitul fiecarui an. Dobanda anuala este de 10% si se achita la

6


7/25

sfarsitul fiecarui an. La sfarsitul primului an cursul este de 3,1 lei/$, iar la sfarsitul anului doi cursul este

de 2,8 lei/$.

a) Primirea creditului

10.000*3

5124 = 162 30.000lei

b) Inregistrarea dobanzii anuale la sfarsitul primului an

10.000*10%*3.1

666 = 168 3.100lei

c) Plata dobanzii la sfarsitul primului an:

168 = 5124 3.100lei

d) Rambursarea primei transe din credit la sfarsitul primului an

5.000*3.1% = 5124 15.500lei

162 15.000

665 500

e) Reevaluarea creditului nerambusat la sfarsitul primului an

(3.1-3)*5.000

665 = 162 500lei

f) Inregistrarea dobanzii anuale la sfarsitul celui de-al doilea an

5000*10%*2.8

666 = 168 1.400lei

g) Plata dobanzii la sfarsitul celui de-al doilea an

7


8/25

168 = 5124 1.400lei

h) Rambursarea celei de-a 2-a transe din credit la sfarsitul anului doi

162 = % 15.500lei

5124 14.000

765 1.500

A7. O filiala primeste de la o societate mama un imprumut de 40.000 lei, care urmeaza a fi rambursat in

doua transe anuale egale. Dobanda anuala este de 10% si se achita la sfarsitul fiecarui an. Sa se efectueze

inregistrarile in contabilitatea ambelor societati comerciale.

a) In contabilitatea societatii mama:

1. Acordare imprumut:

2671 = 5121 40.000

2. Rambursarea primei transe a imprumutului

5121 = 2671 20.000

3. Inregistrarea dobanzii pentru primul an

40.000x 10%=4.000

2672 = 766 4.000

4. Incasarea dobanzii aferente primului an

5121 = 2672 4.000

5. Rambursarea transei a doua a imprumutului

5121 = 2671 20.000

6. Inregistrarea dobanzii pentru anul al doilea

2672 = 766 2.000

7. Incasarea dobanzii aferente anului II

8


9/25

5121 = 2672 2.000

b) In contabilitatea filialei:

1. Incasare imprumut:

5121 = 1661 40.000

2. Rambursarea primei transe a imprumutului

1661 = 5121 20.000

3. Inregistrarea dobanzii pentru primul an

666 = 1685 4.000

4. Plata dobanzii aferente primului an

1685 = 5121 4.000

5. Rambursarea transei a doua a imprumutului

1661 = 5121 20.000

6. Inregistrarea dobanzii aferente anului II

666 = 1685 2.000

7. Achitarea dobanzii din anul al II- lea

1685 = 5121 2.000

A8. SC X SA preia in locatie de gestiune o cladire in valoare de 40.000 lei pe o perioada de 8 ani.Dobanda anuala este de 20%, iar redeventa anuala este de 1.000 lei si TVA 24%.

a) Preluarea in locatie de gestiune reflectata extrabilantier

D 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate 40.000

b) Inregistrarea redeventei anuale, in anii 1-8

% = 401 1.240 lei

612 1.0004426 240

9


10/25

c) Plata redeventei anuale

401 = 5121 1.240 lei

d) Restituirea cladirii ca urmare e expirari contractului la sfarsitul celor 8 ani

C 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate 40.000 lei

A9. SC X SA isi adjudeca prin licitatie si incaseaza efectiv prin banca o subventie pentru investitii in

valoare de 25.000 lei, cu care achizitioneaza un brevet la un pret negociat de 25.000 lei, TVA 19% care

urmeaza sa fie amortizat liniar in 5 ani.

a) Inregistrarea incasarii subventiei pentru investitii

5121 = 131 25.000lei

b) Inregistrarea achizitionarii brevetului

% = 404 29.750 lei

205 25.000

4426 4.750

c) Inregistrea amortizarii anuale a brevetului (25.000/5)

6811 = 2805 5.000lei

d) Inregistrarea virarii anuale la venituri a unei cote parti din subventia pentru investitii egala cu

amortizarea anuala

131 = 7584 5.000lei

Se repeta operatiunile (c) si (d) in fiecar an, astfel incat la sfarsitul celor 5 ani brevetul este complet

amortizat iar subventia este recunoscuta integral la venituri

10


11/25

A10. Ce lucrari poate executa un expert contabil?

Lucrarile care se pot executa de catre expertii contabili sunt:

a. Tinerea sau supravegherea contabilitatii si ntocmirii situatiilor financiare:

11


12/25

acordarea asistentei privind organizarea si tinerea contabilitatii, incluiv n cazul sistemelor

informatice;

elaborarea si punerea n aplicare a procedeelor contabile a planului de conturi adaptat

unitatii, a contabilitatii de gestiune, a tabloului de bord, a controlului de gestiune si

controlului prin buget, n baza si cu respectarea normelor generale.

b. Efectuarea de analize economico-financiare

analiza structurilor financiare;

analiza gestiunii financiare si a rentabilitatii capitalului investit;

tehnici de analiza si de gestiune a fondului de rulment;

sistem de credit leasing, factoring etc.;

determinarea situatiei financiare si de gestiune prin rapoarte procentuale; elaborarea de tablouri de finantare si planuri de trezorerie;

elaborarea de tablouri de utilizari si resurse;

asistenta n prevenirea si nlaturarea dificultatilor unitatii.

c. Efectuarea de audit financiarcontabil n conditiile respectarii reglementarilor specifice acestei

activitati

cresterea, rentabilitatea, echilibrul si riscurile financiare;

audit intern, organizarea sau controlul regularitatii si sinceritatii sistemului;

studii, asistenta pentru realizarea de investitii financiare;

d. Efectuarea de evaluari patrimoniale

evaluari de bunuri si active patrimoniale;

evaluari de ntreprinderi si de valori mobiliare pentru vnzari, succesiuni, partaje, donatii

sau la cererea celor interesati;

evaluari de elemente intangibile.e. Efectuarea de expertize contabile

amiabile (la cerere);

12


13/25

judiciare;

arbitraje n cauze civile;

expertize de gestiune.

f. Executarea de lucrari cu caracter financiar:

ntocmirea de situatii periodice;

consolidarea conturilor si bilantului;

ntocmirea de planuri de finantare pe termen mediu si lung;

g. Executarea de lucrari cu caracter fiscal, n conditiile reglementarilor specifice ale domeniului:

studii si consultatii pe probleme de ordin fiscal;

participarea la ntocmirea si depunerea declaratiilor fiscale;

asistenta n probleme de TVA si impozite;

fiscalitate imobiliara;

asistenta n aplicarea tarifului vamal;

asistarea contribuabilului cu ocazia verificarilor;

h. Efectuarea de lucrari de organizare administrativa si informatica:

organigrame, structuri, definiri de functii;

legaturi ntre servicii, curculatia documentelor si informatiilor; analiza si organizarea fluxului informational;

formarea profesionala continua;

contributii la protectia patrimoniului unitatii;

mecanizarea si automatizarea prelucrarii informatiilor, alegerea echipamentelor;

alegerea softurilor necesare

i. Activitatea de cenzor

A11. Cum se exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat?

Exercitarea poate fi individuala sau in cadrul societatilor de expertiza contabila sau de contabilitate.

Societatile de expertiza contabila au:

- cel putin 51% actionari experti contabili sau contabili autorizati;

13


14/25

- cel putin 51% din numarul membrilor Consiliului de Administratie sunt experti contabili sau

contabili autorizati, membri ai Corpului.

Societatile de expertiza contabila nu pot avea participari financiare n unitati patrimoniale

industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurari si nici n societati civile.

Membri Corpului nu pot fi asociati sau actionari la mai multe societati comerciale de expertiza

contabila.

Societatile de expertiza pot fi romne, straine sau mixte.

Societatile de expertiza se bucura de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatii impuse membrilor

Corpului. Exceptie: dreptul de a alege sau de a fi ales n organele de conducere ale Corpului.

Angajarea raspunderii societatilor comerciale de expertiza contabila si a membrilor care le

alcatuiesc se realizeaza prin exercitarea drepturilor administrative si a celor de natura tehnica de catre:

- conducatorul (administratorul) societatii: drepturile administrative si sociale (de exemplu:

fata de banca, reprezentarea societatii n fata tertilor si a administratiei publice etc.), acesta

dispunnd de semnatura sociala a societatii;

- expertii contabili, contabilii autorizati si ceilalti asociati sau actionari ai societatii, care

asigura cerintele de natura tehnica ale propriilor lor lucrari executate, prin semnarea acestora,

alaturi de semnatura autorizata a conducerii societatii.

A12. Incompatibilitati in exercitarea profesiei.

Exercitarea profesiei de expert contabil si de contabil autorizat se face cu respectarea principiului

independentei profesiei. Expertul contabil si contabilul autorizat nu trebuie niciodata sa se gaseasca in

situatia de conflict de interese si in nicio alta situatie care ar putea aduce atingere integritatii si

obiectivitatii sale.

Liber-profesionistul contabil nu trebuie s exercite n paralel activiti care afecteaz sau sunt susceptibile

de a afecta integritatea, obiectivitatea, independena, buna reputaie a profesiei, care sunt incompatibile cu

exercitarea profesiei libere.

14


15/25

In unele situatii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii,

fonduri ale clientilor, el trebuind:

- sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;

- sa le utilizeze conform destinaiilor stabilite;

- sa aiba posibilitatea sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective.

A13. Interesul propriu - amenintare la adresa independentei.

Interesul propriu devine o amenintare la adresa independentei atunci cnd un cabinet, o societate

sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau

daca un interes propriu al acestor cabinete ar intra n conflict cu clientul respectiv (exemple:

participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu, un mprumut sau o garantie la sau de la un

client, onorarii totale provenind de la un singur client, relatii de afaceri cu clientul, potentiala angajare ca

salariat al clientului, onorarii neprevazute n contractul de audit).

A14. Slabirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei.

Amenintarea la adresa independentei, legata de slabirea autocontrolului, apare atunci cnd unul dintre

membrii cabinetului/societatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului si

astfel poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de asigurare al angajamentului fata

de client(exemple: un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent una din persoanele care a

getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului ntr-o pozitie din care poate

exercita o influenta semnificativa asupra nivelului de certitudine).

A15. Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei.

Renuntarea la convingeri poate sa apara atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia,

promoveaza opinia unui client pna la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi nteleasa ca fiind

compromisa.Este cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia si-au subordonatrationamentul lor profesional aceluia al clientului

15


16/25

A16. Manifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei.

Manifestarile de familiarism au loc atunci cnd, n virtutea unor relatii strnse cu un client, cu cei

care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora,

devine prea ntelegator fata de interesele clientului (un membru al cabinetului/societatii are un membru de

familie cu functie de raspundere n ntreprinderea clientului; un fost partener al cabinetului/societatii

gestioneaza patrimoniul clientului si are influenta importanta asupra realizarii obiectului contractului

ncheiat cu clientul, acceptarea de daruri, n afara de cazul cnd valoarea acestora este nesemnificativa, de

catre membrii cabinetului/societatii, de la client sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniul

clientului)

A17. Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei.

Actiunile de intimidare au loc atunci cnd un membru al cabinetului/societatii este implicat sa actioneze

obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoanele care

gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului.

A18. Prezentati metodele de calcul al activului net corijat.

Activul net corijat se calculeaz prin doua metode: substractiva si aditiva.

Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor

datoriilor actualizate.

Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele rezultate din

inlocuirea valorilor contabile cu valori economice ale elementelor din bilantul intreprinderii.

A19. Care sunt metodele de evaluare a intreprinderii bazate pe performante.

16


17/25

Metodele de evaluare a intreprinderii bazate pe performante sunte :

- metoda de rentabilitate propriu-zisa ;

- metoda actualizarii dividendelor ;

- metoda discount cashflow (DCF) .

A20. Prezentati diferenta dintre pret si valoare in misiunea de evaluare a unei intreprinderi.

Pretul este suma de bani ce se poate obtine din vnzarea unui bun de bunavoie, intre prti aflate in

cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv.

Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine pretul ci gama de valori,

respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul.

Valoareaunui bun se fondeaza pe notiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comercialaconstituie punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vnda si comparatorul sa cumpere.

Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste

criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de

evaluare care abordeaz att separate cat si mpreuna, latura patrimoniala si profitabilitatea bunului,

activului sau ntreprinderii in ansamblul sau.

A21. Prezentati etapele lichidarii unei societati comerciale.

1. Deschiderea lichidrii

2. Operatiile de lichidare

3. Partajul

1. Deschiderea lichidrii cuprinde: inventarierea patrimoniului si ntocmirea bilantului de ncepere a

lichidrii

Inventarierea are drept scop evaluarea activelor si datoriilor . Aceasta se efectueaz conform prevederilor

legale, adic evaluarea activelor se face la valoarea realizabil de lichidare - bazat pe pretul de vnzare

ce se poate obtine din lichidare mai putin costurile estimate pentru vnzare, iar evaluarea datoriilor se face

17


18/25

la valoarea de decontare a datoriilor care reprezint o valoare nominal neactualizat. Activele fictive

(cheltuieli de constituire, cheltuieli nregistrate n avans) nu sunt recunoscute ca elemente componente ale

activului evaluat nainte de lichidare.

Pe baza bilantului contabil ntocmit naintea lichidrii se determin indicatorul activ net ce st la baza

deciziei AGA (n cazul lichidrii conventionale) sau fundamentarea deciziei judectoresti (n cazul

lichidrii judiciare) si operatiile care urmeaz a fi s fie efectuate de lichidator n numele societatii

comerciale.

ACTIV NET(Situatia neta nainte de lichidare) = ACTIV (Evaluat la valoarea realizabil de

lichidare) - DATORII (Evaluate la valoarea de decontare sau lichidare)

2. Operatiile de lichidare constau n:

a. vnzarea activelor - la valoarea de lichidare, care de regul este mai mic dect valoarea de piat

(actual).

b. ncasarea creantelor se face pe baza listei ntocmit de ctre lichidator n faza de deschidere a

lichidrii si se ine cont de eventualele sconturi acordate clientilor sau debitorilor societtii

c. plata datoriilor - se face n ordinea de prioritate stabilit conform listei creditorilor

d. trecerea la venituri a subventiilor pentru investiii si anularea provizioanelor existente la data respectiv

e. nregistrarea cheltuielilor de lichidare - cum ar fi : penalittile pentru rezilierea contractelor, chirii

pltite anticipat pentru contractele de nchiriere, indemnizatii de concediere a personalului, onorariile

lichidatorilor, etc

f. stabilirea rezultatului din operatiuni de lichidare care se va nregistra ntr-un analitic distinct al

contului 121 Profit si Pierdere;

g. ntocmirea bilantului final de lichidare - ntocmit dup finalizarea operatiilor de lichidare. Acesta

cuprinde:

n activ disponibilitti bnesti aflate n cont si n mod exceptional, eventuale bunuri, atunci cnd n

contractul de societate si prin reguli de lichidare s-a prevzut ca anumite bunuri aduse ca aport la capitalul

social s nu fac obiectul vnzrii prin licitatie;

n pasiv capitaluri proprii, rezultatul lichidrii si eventual anumite datorii care nu au fost achitate.

18


19/25

Bilantul final de lichidare poate prezenta una din urmtoarele situatii:

1. nchiderea lichidrii, cu acoperirea datoriilor si obtinerea de profit din lichidare;

2. nchiderea lichidrii, cu acoperirea datoriilor fr a obtine cstig din lichidare;

3. nchiderea lichidrii, fr acoperirea datoriilor si fr obinerea unui cstig din lichidare.

Pe baza bilantului contabil naintea partajului se determin indicatorii:

Rezultatul lichidrii = Venituri (Realizate din vnzarea activelor)- Cheltuieli(determinate de

lichidare si din plata datoriilor)

Activul net din lichidare = Disponibilitti bnesti din lichidare+ Active n natur mentinute pentru

partajul n natur- Datoriile la lichidare

Cstigul din lichidare= Activul net din lichidare capital social= rezerve+/- rezultatul net curent+/-

rezultatul nchiderii

3. Partajul const n mprtirea capitalurilor proprii rezultate din lichidare, ntre actionarii sau asociatii

societtii comerciale. Principalele operaiuni de partaj sunt:

- Restituirea / rambursarea capitalului social

- Plata activului net ctre actionari sau asociati

- mprtirea cstigului din operatii de lichidare

Dup aprobarea bilantului final de lichidare activele rmase (disponibilul) sunt partajate ntre asociati.

Fiecare asociat va primi: aportul initial la capitalul social, majorat/diminuat cu o cot parte din cstigul

respectiv pierderea din lichidare.

Dac pierderile sunt mai mari dect valoarea capitalului, atunci situatia se rezolv diferit, functie de tipul

de societate comercial, astfel:

- n cazul SA si SRL-uri rspunderea asociatilor fiind limitat la aport, datoriile rmn neacoperite,

- societti de persoane (SNC, SCS) si n cazul SCA rspunderea asociatilor este nelimitat si solidar

datoriile trebuie acoperit integral.

n Romnia contabilizarea operatiunilor de lichidare este reglementat prin OMFP 1376/2004.

19


20/25

La lichidarea societtilor comerciale apar urmtoarele categorii de impozite:

impozitul pe profit profitul impozabil n cazul dizolvrii/lichidrii se calculeaz ca diferent ntre

veniturile si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, calculate cumulat de la nceputul anului

fiscal, potrivit dispozitiilor Codului fiscal, sumele din anularea provizioanelor, sumele nregistrate n

conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut si care nu au fost impozitate la data constituirii.

Nu sunt impozitate: rezervele constituite din profitul net, sumele aferente unor reduceri ale cotei de

impozit, repartizate ca surse proprii de finantare pe parcursul perioadei de functionare, potrivit legii,

rezervele constituite din diferente de curs favorabile capitalului social n devize sau din evaluarea

disponibilului n devize, n conformitate cu actele normative n vigoare, dac legea nu prevede altfel.

Impozitul pe dividende se aplic asupra tuturor elementelor componente ale cstigului din lichidare,determinndu-se dup ce a fost calculat impozitul pe profit, pentru urmtoarele elemente:

- profit obtinut n urma operatiunii de lichidare a societtilor comerciale;

- capital social majorat prin utilizarea unor elemente de capitaluri proprii (diferente provenite din

reevaluarea imobilizrilor si a stocurilor, potrivit legii, sume nregistrate la rezerve din diferente de curs

valutar etc.);

- capitaluri proprii (activ net), constituite din profitul brut, potrivit prevederilor legale (rezerve

legale, reduceri sau scutiri de impozit pe profit pentru profitul reinvestit etc.);

- capitaluri proprii (activ net), constituite n conformitate cu prevederile legale, fr ca sumele

cuprinse n capitaluri s fie evideniate n prealabil la venituri (diferente provenite din reevaluarea

imobilizrilor, diferente de curs valutar din evaluarea disponibilittilor n valut, diferente din aplicarea

cotei reduse pentru activitatea de export, subventii pentru investitii etc.).

TVA se calculeaz n cazul activelor reale vndute la lichidare

Alte impozite, taxe si contributii, n special cele sociale, legate de onorariile cuvenite lichidatorilor.

A22. Ce reprezinta etapa masei credale.

Masa pasiv constituie totalitatea datoriilor comerciale si necomerciale existente n patrimoniul

debitorului supus procedurii sau totalitatea creanelor pe care creditorii concureni le au mpotrivadebitorului. Toti creditorii sunt virtuali participanti la masa credal, dar pentru ca ei s devin creditori

20


21/25

concurenti trebuie s ndeplineasc dou conditii:s fac o cerere de admitere a creantelor n termenul

prevzut de lege si s fie admisi n urma verificrii creantelor. Stabilirea masei pasive constituie ansamblu

de acte si operatiuni efectuate n conditiile legii,pentru a determina datoriile debitorului.

Astfel stabilirea masei pasive a debitorului presupune cunoasterea creditorilor acestuia, iar n acest sens

trebuie depus lista creditorilor la dosarul de insolvent al debitorului.

A23. Ce reprezinta etapa falimentului.

Procedura falimentuluiparcurge urmatoarele etape:

a) Luarea primelor masuri:- ridicarea drepturilor debitorului de a-si administra averea;

- sigilarea bunurilor care fac parte din averea debitorului;

- inventarierea acestor bunuri;

- luarea masurilor de conservare a bunurilor;

- vanzarea unor bunuri;

- blocarea depozitelor bancare;

- inscrieri sau inregistrari in registrele depublicitateimobiliara.b) Stabilirea masei pasive:

- intocmirea listei creditorilor, a listei bunurilor debitorului si a contului de

profit si pierderi pe anul anterior depunerii cererii;

- verificarea creantelor si intocmirea tabelelor de creante;

- intocmirea de catre lichidatora tabelului preliminar al tuturor obligatiilor

debitorului;

- solutionarea de catre judecatorul-sindic a contestatiilor;

- intocmirea si afisarea tabelului definitiv al obligatiilor debitorului.

c) Efectuarea lichidarii:

- vanzarea bunurilor debitorului lalicitatie sau direct, cat mai avantajos si cat

mai repede, la timpul potrivit si la pretul maxim;

- evaluarea bunurilor prin expert;

- publicitatea vanzarilor;

- incasarea veniturilor rezultate din administrarea bunurilor debitorului;

- depunerea sumelor obtinute din vanzari;

21
http://www.euroavocatura.ro/dictionar/319702/Procedura_falimentuluihttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/319702/Procedura_falimentuluihttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/364/Publicitatehttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/4478/Lichidatorhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/385/Licitatiehttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/385/Licitatiehttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/364/Publicitatehttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/4478/Lichidatorhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/385/Licitatiehttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/319702/Procedura_falimentului


22/25

- plata taxelor, a timbrelor si a tuturor cheltuielilor aferente vanzarii bunurilor,

inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor

bunuri, precum si plata retributiilor persoanelor angajate in conditiile art.22

din lege;

- plata creditorilor care au garantii reale.

d) Distribuirea sumelor presupune:

- intocmirea de catre lichidatora raportului si a planului de distribuire si

notificarea acestora catre creditori;

- solutionarea de catre judecatorul-sindic a obiectiilor la raport si la plan;

- acoperirea cheltuielilor aferente procedurii de lichidaresi plata creantelor in

ordinea stabilita de lege;

- consemnarea unor sume pentru plata ulterioara a unor creante;

- rezolvarea contestatiilor cu privire la creante;

- intocmirea raportului final si a bilantului de catre lichidator, solutionarea

obiectiilor la acestea si aprobarea lor de catre judecatorul-sindic;

- distribuirea finala a fondurilor debitorului.

e) Inchiderea lichidarii, la cererea lichidatorului, printr-o hotararea judecatorului sindic.

A24. Ce reprezinta solvabilitatea.

Solvabilitatea este capacitatea firmei de a plti la scadent datoriile fat de creditorii si. Un agent

economic este solvabil cnd suma activelor sale investite n mijloace fixe, active circulante, creante certe,

resurse bnesti este mai mare sau cel putin egal cu totalul pasivului reprezentnd obligatii fat de

parteneri, salariati, bugetul statului, banc.

A25. Ce reprezinta lichiditatea.

Lichiditatea este capacitatea unei intreprinderi de a face fata obligatiilor sale de plata pe termen scurt, printransformarea unor active circulante in disponibilitati banesti care sa permita efectuarea platilor ce devin

exigibile.

A26. Ce este profesia contabila.

Profesia contabila este in mod curent definita ca totalitatea activitatiilor(serviciilor)care presupun

cunostinte in domeniul contabilitatii,a specialistilor care le efectueaza (presteaza),precum si organismele

lor profesionale.

22
http://www.euroavocatura.ro/dictionar/4478/Lichidatorhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/4477/Lichidarehttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/4477/Lichidarehttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/1819/Hotararehttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/1819/Hotararehttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/1251/Sindichttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/4478/Lichidatorhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/4477/Lichidarehttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/1819/Hotararehttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/1251/Sindic


23/25

A27. Care sunt principalele activitati componente ale profesiei contabile.

In toate statele membere UE, in pofida diferentelor istorice, economice, juridice si cultural, poate fi regasit

un cumul de activitati care sunt legate mai mult sau mai putin de procesul de elaborare si validare a

informatiilor financiare, contabile sau fiscal. Lista principalelor activitati/servicii care compun profesia

contabila este urmatoarea:

Tinerea contabilitatii

Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor fianciare

Audut statutar

Alte lucrari de audit financiar contabil

Mamagement financiar contabil

Servicii fiscal

Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor

Evaluari de intreprinderi si titluri

Alte servicii contabile si paracontabile.

Sfera de activitate a profesionistului contabil acopera auditul statutar, auditul in sectorul public,

contabilitatea, auditul fuziunilor si achizitiilor, auditul elementelor nemonetare, lichidari, insolvabilitate,

expertiza contabila, consultant, consiliere si reprezentanta fiscala, consiliere in investitii etc.

Numai motive intemeiate de competent, integritate, independent si obiectivitate pot limita aria de practica

profesionala a profesionistilor contabili.

Activitatile component ale profesiei contabile se pot organiza si exercita prin compartimente proprii sau

prin externalizare.

A28.Cum se clasifica profesionistii contabili.

Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:

dependenti, cu statut de angajati;

- independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor component ale profesiei contabile.

Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si

desfasoare activitatea:

23


24/25


25/25

Autorizati, modificrile si completarile acestuia, avizate de Ministerul Finantelor si de Ministerul Justitiei,

precum si Codul privind conduita etic si profesionala a experilor contabili si a contabililor autorizati;

c) aprob bugetul de venituri si cheltuieli si bilantul contabil al Corpului Experilor Contabili si

Contabililor Autorizati;

d) aproba sistemul de salarizare pentru conducerea Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati

si a filialelor acestuia, precum si pentru aparatul propriu al acestora;

e) alege si revoc membrii Consiliului superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati i

ai comisiei de cenzori a acestuia;

f) examineaza activitatea desfasaurata de Consiliul superior si de consiliile filialelor Corpului Expertilor

Contabili si Contabililor Autorizati si dispune masurile necesare;

g) hotaraste sanctionarea disciplinara a membrilor Consiliului superior si ai consiliilor filialelor Corpului

Expertilor Contabili si Contabihilor Autorizati in conformitate cu prevederile art. 16, la propunerea

comisiei superioare de disciphina. Contestarea sanctiunilor hotarate de Conferina nationala poate fi facut

la Sectia contencios administrativ a Curtii de Apel, in termen de 30 de zile de la data instiintrii oficiale.

Hotarrile Curtii de Apel sunt definitive.

h) aproba planurile anuale de activitate ale Consiliului superior si consiliilor filialelor Corpului Expertilor

Contabili si Contabililor Autorizali;

i) alege si revoca presedintele si doi membri ai comisiei supenoare de disciphina

j) Indeplineste orice alte atributii prevazute de prezenta ordonanta

Ceccar Probleme Sem I,Anul II

Documents

Transcript of Ceccar Probleme Sem I,Anul II