Alexqndrcr tldnet|

?dhf*trl !

uplqaded by StefS*

UIIIIBAGilgr$r 9r lll= s

^tA6*\u:

cnrt Educationarl

I I l r _ al I / -

!F t-'

-

-

- - - -

-S$,Urlr*#*-,s#*};Y#Fsts$lensg

_L_5

Iternl construitl dupd modelul:

euoludrii-lrilot, lar niuet nqtlonttl, delq f inqlul clrrsei q lu-o (2Ot2);evqludrilor lnternqt:onqle (PIRLS).

Alexqndrq lulrlne.l c|oudtn itqtqche

pregdtitqrrepentru

Eunluqred luugionntdAceastd lucrare este realizata in conformitiate cu programa scolara ap{obata prin Leg€a

Educatiei Nationale Nr. 1/2011 Si cu O.M. Nt.6576120.12.2012 pentu erobdealvletodologiei de organizare a evaluarii competenlelor fundamentale la finalut d6d a ll-a

PIRTSAT'

Clnsei tr Il- erItetnt construtft dupd mod€lul:

/ eurtludrii-pilot,lo nly€l nr|tion.|l, de lo flnalul closel o tu.o (2Ot2);/ eyqludrllor Internationqle (PtRfS).

LIilIBA ROTAIIA

upload€d tflStet50

Delto cort Educ.rtlonol

Aceastd lucrare este realizate in conformitate cu programe gcolar5 aprobateprin Legea Educa,tiei Nalionale Nr. 112011 9i cu O.M. Nr.6576120.12.2012pentru aprobarea Metodologiei de organizare a evaluirii competentelor

fundamentale la finalul clasei a ll-a

Editor: Delta Cart EducationalTehnoredactare: Rogu LaurenliuCorectura: autoriiDesign coperta: Rogu LaurenliuGraficd computerizatd: Rogu Laurenlju

Pitegti *Apdrut 2014* Editat6in RomaniaO Copyright Editura Delta Cart Educalional

Comenzi: C.P. 6, O.P. 5, Gh. 1, Pitegti, Jud. Argege-mail: deltacart@ymail.comweb: www. deltacart. ro

Teyfax 0248-222322Mobil: 0729-006.565

ISBN: 978-606-629.161-3

ERT

1S09001:2008artif,cat 02215

,..fi" :.:'.:]'

Ce reprezinti testarea de tip PIRLS?

PrRIS (Progress in lntenational Reading Literacy Study), respectiv progrcsul in Studiutlnternalional al Alfabetizdrii la Citire/Lectura evalueaze. pe scut7, peiormantele elevilor de clasa a lv-a lacitire/lecturc.

Conceptul de Readirg Literacy desemneazi,,abilitatea de a inlelege si a utiliza acele forme ale limbiiscrise, cerute de cdtre societate Si/sau valorizatede cete individ'

Elevii evaluati sunt la flnalul inv;Fmantului primar, ei citesc pentru a invata. Ceea ce evalueaze PIRLSvizeazi-eficienla strategiilor de citire/lecturi utilizate de cetre cititoriin confruntarea cu o varietate de texte.

In consecin!6, achizilia capacitalilor de baze la citire (alfabetizarea pentru citire) este privit5 ca unuldintre procesele fundamentale ale gcolariz;rii, deoarece, prin intermediul siu se constituie baza inveleriituturor celorlalte discipline de studiu.

PIRLS investigheazi un aspect important al alfabeiizerii la citirer procesele de comprehensiune.I. Procesele de comprehensiune la citire suntdefinite astfel:

l. Identif icarea 9i reg;sirea informa!iei explicit formulate.Exemple de sarcini de citire:

tr identificarea informatiilor relevante pentru scopul specificat al procesului de citire;E urmerirea unor idei specifice:D cautarea definitiilorunorcuvinte sau exoresii;tr identilicarea timpuluigi locului unei povestiri;E identificarea temei 9i a ideii principale.

2. Formularea de inferenle direcie u.mareste real izs rea de cjed uct l i s imple. pe baza textului c i t i tExemple de sarcinide cii ire:

I deducerea faptuluici un eveniment a cauzat un all eveniment:Dformularea concluziei unei serii de argumente;E identificarea generalizdrilorfacute in text;D descrierea rela!iilor dintre doud personaje.

3, Interpretarea 9i integrarea ideilor 9i informatii lor urmereste uti l izarea r:e egei,i ,un"iexperientei anterioare pentru gesirea de conexiuniintre ideile si informatii le p rezente in ie xi - ' : i :

Exemple de sarcinide citire:E compararea informatiilordin text;u distingerea mesajului global sau a temei textului;oformularea de deductiilogice la tonulsau atmosfera generale a naraliunii.

4. Abordarea crit icd a textului, reflectarea asupra lextului 9i evaluarea personali a conlinutului,a structuri i, a uti l izari i l imbajului, a instrumentelor l ingvistice, a perspectiveigi a specificului autorului.

Exemolede sarcini de citire:D evaluarea probabilitetii ca evenimenlele descrise in teftsA aibd loc in realitate;tr descrierea moduluiin care autorula constfuit un finalsurDrizd oentru textulsau:trdeterminarea perspectivei autorului cu privire la ideeacentralii atextului.

Scopurile maiore ale citirii sunt:1. Citirea/leclura penlru experienla literar; concepe intregul demers ca pe relalionarea cititorului cu

textul, astfelincat sa devind,,angajaf in evenimentele imaginate, sd relationeze cu personajele, cu atmosfera,sentimentele, se aprecieze limbajul folosit. PIRLS folosegte fic.tiunea narativd ca forme literare de bazi atextelor-su oort pe ntru citire.

2. Citirea/lectura pentru dobandirea qi utilizarea intormatiei concepe demersul ca pe relalionareacititorului cu aspectele universului real, astfel incat cititorul se inteleagd lumea si i$i exptice modul seu defuncfionare Sisd poatd accede dincolo de achizitia primar; a infofmaliei, utilizand-o in propriile ralionamente Siactiuni. PIRLS foloseste in acest scop biografii, rehteri de evenimente, texte procedurale, articolegtiinlificeetc.

Caracteristicile testului de citire/leciuri:trformatulitemilor: itemicu alegere multiple (aproximativ 7-8), itemicu rdspuns construit (4-5),

Cateva din motivele rezultatelor slabe ale elevilor romani la test;ri le PIRLS:tr lipsa de lecture genefalizat6;E lectura informationald nu existdin curricula romaneascd;D schimbarea succesiva a programelor;tr l ipsa de obisnuinF a elevilorde a cit i la prima vedere texte de dimensiuni lungiSide a rispunde la acesttipdeintrebdri.

Material informativ penku inv5ldtori 9i parinli

[1$tr11rtith{i*q$tiii*,1ii tt$$iM t'i'ffi',**"lii6 ,

ffiiilllllilllii:,in I'rt['i'f,:''ljltl l|i,,, ''ii1r*i,i:ri.i,.,tiiilir, "rX1*li'iiiffii,.EUALUARE IIIITIALA

Cite$te cu atenlie textul de mai jos!

',.iii:,i;1,ii':lir,,1. ., "ii"iiiii;...,,rlfiitriiid

Casa pdpugiidupA Titel Constantinescu

Lengd casa fetilei mai e o casd. casapepugi' A fdcut-o chiar fetila cu mena ei. Toatdvara s-a jucat aici. E o cesuq din araci subliri Sideasupra lor o tabld, acoperigul.

Lengd casa pepusii e un pui de sabem.Toatd vara, puiul de salcam gi pdpuga au fostprieteniifetilei.

De la o vreme, fetila std mai multin casa ei,iar pdpusa dd Engd fetild.

intr-o zi, v^ntula luat acopeigutcdsulei.Puiul de salcdm a vdzut cum venful a luat ln

zbor fala de masd Fiscoa4ele din cesuq pApugii.S-a gandit sdfacA eldin noufrumosln case. A scuturat din frunzele sale giafecdfete de

masl, scoa4e, geNetele, perne gipernile.Pepuga Sifetila auvenitdin nou b cesufi. Totulin cesuv era de culoarea soarelui.- Vai, ce frumos!snge fe la. Cesuh pepugiiede aur. Nu-iaga, puiule de sabem?Darln puiulde sabem se legenao singurefrunze.V^ntulavenitdin nou. A suflat din toate puterile gifrunzele din cesuq au zburat.Fetita e tristd, dar ventuliispune:- Nu te supera pe mine!Ce se fac? Etoamne!Singurafrunzd din puiulde sabem a goptit:- Noi, frunzele sabemufui, nu din cauza toamnei am cezut. Noi am vrt se imDodobim

cesuq pepusii. Uite, acum,trebuie sd acopdrmasa.Sifrunza cezu. Ve d tispune fetilei:- Sd spundfrunzele cevorele. Etoamnd gitoamna, frunzele....

__5:.544_1.Care este locul intamplerii?

incercuiegte libra corespu nzetoare rdspunsului corect!a) casa fetifei gi imprejurimile ei;b) gradinila cu flori;c) casa pdpugii;d) acoperigul ciAsutei.

2. Gare sunt personajele povestirii?lncercu i e 9te I itera core s p u nzdtoa re rd spu ns u I u i corect !

a) fetila, salcamul, mama fetitei, pdpuga, vdntul; frunza;b) fetila, p6pu9a, casuta pdpugii, frunza, vantut;c) puiul de salcam, fetila, ventul, frunzele, prietenii feti{ei;d) puiul de salcam, fetita, pepusa, frunza, vdntul.

.,*NHgn' *d#$* .*,h\$ i$*u"'**,,ffiWW$.-,,*${i$$.*tl$n0i-utffi

lii,...:.].r'3. De cine este construiti casuta pepugii?

a) tatel fetitei;b)fratele fetilei;

in c erc u i eSte I ite ra c o res p u n ze toa re f ds p u n s u I u i c o rect!c) fetita;d) papuga fetilei.

4. Descrie, ?n doue propozilii, cum era construiti cisula pipugii,Scrie rdspunsul pe spatiul dat.

5. Totul in cesule era de culoarea soarelui deoarece frunzele erau:I ncerc u i egte I ite ra cores p u nzeto a re rd s p u ns u I u i c o rect!

a) argintii;b) aurii;c) uscate;d) ardmii .

6. Cine a stricat cesula pepugii?I n cerc u iegte I itera coresp u nzeto a re re sp u n su I u i corect !

a) ploaia;b) vdntul;c) salcamul;d) caffta.

7. CAte frunze se leginau in puiul de salcam?I n cerc u ie gte I i te ra cores p u nz d to a re rd s p u n s u I u i c o rec t!

a) o singure frunzd;h\ nr r+ina {rr rnza

c) doud frunze;d) o mullime de frunze.

8. Ce a facut puiul de salcam cu frunzele sale?Scrie rispunsul pe spaliul dat.

9. Ce alt titlu s-ar potrivi acestui text?incercuiegte I itera corespunzdtoare 'd.spu nsu I u i corect!

a) Jocurile fetilei;b) Surpriza de toamnd;

c) Roadele toamnei;d) Constructia fetilei.

!'i',ijft,,.,"' ,,

"".'.,

,,,

- . ! - - - .

. - . - ] l | | .

- ,

v\-

10. Cum i-a explicat frunza fetilei motivul pentru care au cazut celelalte frunze dinsalcam?

incercuiegte litera corespunzdtoare rdspunsului corect!a) pentru cd a venit anotimpul toamna;b) pentru a impodobi cdsula pdpugii;c) pentru a acoperi intreaga gridine;d) pentru ce anotimpul vara a trecut.

11. Ce cuvant lipsegte din propozilia "Etoamnd gi toamna, frunzele ,.." spusi de vdntfetilei?

lncercu iegte t itera core s pu nzetoa re rds pu nsu I u i corectla) inverzesc;b) plutesc;c) cad ;d) se migci;

12, Numeroteazi titlurile de mai jos in ordinea in care s-au in€mplat evenimentele.tr Darul puiului de salcam:tr Vorbele frunzei:tr Joaca fetilei in timpul verii;tr Descoperirea fetitei;tr Explicalia vantului.

13. in finalultextului, vantul vorbegte cu fetila despre toamne, ContinuA dialogul dintreacegtia cu trei propozitii despretoamne.

'liffi 'iia,, ,,,r:i,ii,ifi ,,,iiiiii.i'l.:i 'Unitdteq de inuitrrre: CcrteoCitegte cu atenlie textul de mai jos!

,,,i:riit'r1; ",;liiiiir,+ .ljjiiirii1i.i' lllrir,ffiIestul nr. I

Povestea cA4iidupi Emilia CAlderaru

Zilele trecute Gheorghild s-a bucurat foafte mult-ca totdeauna cand primegte in dar o cafte. E o carte depoveiti... sd tot stai se-i privegti pozele minunatdesenate, in fel 9i chip colorate. Cet despre citit, luiGheorghild ii citegte mama-mare, in fiecare seara, bculcare. Numai cd, de inda6 ce bunicuta $/-a scosochelarii isprdvind de citit, Gheorghild, de carfe, s-a gi I,nplictisit. Ba chiar - sd o spunem fdrd ocoli$ - a rupt din eaofoaie sd-gifacd o rachetd.

- Ce nerozie! auzi el de tndatd.Se uitdimprejur pefuril... nimeniin odaie...- Ce nerozie! repeffi ghemotocul de haftie, aflat

intr-un ungher al camerei.-A, tu erai? se mird Gheorghiq.- Eu... sau mai bine zis o rdmd$iE... din catTea

ce-o vdd pe jos aruncafi. Ce ghinion pe ea sdnimereasce la un astfelde copil! Hei, daca-ai$tipovestea cd4iide povegti...

- Povestea... ei? se intoarse Gheorghitd spre cafte, cu o privire miratd. Vrei sd mi-opovestegti?

-._Afost odatd, demulL cend pove$tile acestea din carte erau toate doar nigte genduri $iidei minunate, in mintea gi inima scriitorului. Zile gi nop,ti a trudit se le scie, cu sloveme$tegugite, care sdfarmece gisdimbie. Prietenulscriitorului, pictorul, a citit povegtile sia zis:"Ca sd le dace gimaimult copiilor, eu levoizugrdviin culoi".

Povestea cd4iiinsd merge mai depafte, cdcifiecare cafte se deseneazd gl se scrie pe...haftie. Povestea trece, deci, gi prin pdduri - acolo tdietorii doboard trunchiuri vechi gi, bugteniisunt transpoftali spre fabricile in care maginiiscusite macind lemnulgi-linmoaie pene devine opastd. lar pasta aceastd, albitd, presatd, uscaffi, frumos netezitd, frumos tdiaE, ajunge se fiehaftie.

Vine apoi tipograful, cel care alege gi culege litere mari, litere mici, r6nduri, paginiintregi. lartipograful munca igiimparte cu cel care adune gi bagd impreund, foaie cu foaie, ocarte intreage : bgdtorul.

-Ved eu acum prea bine de ce-ailinut sd-mipovestestipovestea certji de povegti. Calioameni au muncit pentru ea!... spuse Gheorghitdingendurat.

- De tot ce ai aflat, te vdd bucuros. Sper sd fie gi cu folos.-FAra-ndoiald. Maialesca la anulmd ducla gcoald.- Felicitdri! $icand veiavea Abecedar...- it voi pestra ca pe cel ma i scu mp dar!- Pend atu nci insd mai ai de crescut...- lar, deocamda6, draga mea foaie de cafte, am deindreptat mecarin pafte reulfdcut.

$Uu cetde mult preluiesti! la6,tevoilipila locultdu in cartea cu pove$ti.

- - . - .u - . : ,

1. Cand a prlmit GheorghilA cartea?lncercuiegte litera corespunzdtoare respu nsului corect!

a)alaltdieri;b) zilele trecute;c) poimaine;d) zilele viitoare.

2. Cefelde carte a primit Gheorghi!i?incercuiegte litera corespunzdtoare rdspunsului corect!

a) carte de colorat;b) carte cu poezii;c)carte cu pove$ti;

. d) carte dejoc.

3. Cu cine poartA Gheorghili dialogul?I ncercu i egte I itera corespu nzdtoare rds p u ns u I u i corect!

a) cu canea;b) cu scriitorul;c) cu bunica;d) cu foaia de hartie.

4. De ce a rupt cheorghiti foaia din carte?Scrie rdspunsul pe spaliul dat.

t I

5. Ce erau povegtile inainte de a exista in carte?lncercuiegte litera corespunzitoare rdspunsului corect!

a) slove megtegugite, care se farmece gi se imbie:b) gdnduri 9i idei minunate, in mintea si iniina scriitorului;c) paste, albitd, presate, uscatS, frumos netezite;d) litere mari, litere mici, randuri, pagini intregi.

6. Cine ilustreazA cartea cu imagini?lncerc u iegte t itera corespu nzdtoa re rd sp u n s u I ui corect!

a) scriitorul;b) tipograful;c) pictorul;d) legetorul.

7. Care este drumul lemnului pani la transformarea lui in hartie?In cercu i egte I itera co rea pu nzdtoa re rds pu ns u I u i corect!

a) pedure, fabricS, librarie, gcoaldb) fabricd, pidure, tipografie, librdrie.c) pddure, fabricS, tipografie, librarie.d) librerie, tipografie, fabrice, pedure.

. i - .9.J.-

F ,T .J,J.J.- .A8. Ce actiuni se realizeazi asupra pcbi obqnuti Fh maciEr€a bmnului?

I ncercu i egte I itera corespu nzebate @,msr.dui dda) este albitd, presatd, uscate, netezfte, tdiate;b) este mecinata, albite, uscate, netezita, Eiate;c) este albite, topite, presate, uscate, taiaE;d) este albitd, presatd, uscatS,mdruntita, tdiate.

9. De ce a rimas Gheorghiti pe ganduri?i n cerc u iegte I itera corespu nzdtoare rdspu n su I u i corect!

a) pentru ca nu a inleles drumul cd4ii povestit de foaia din carte;b) pentru ce s-a suparat cd rupsese o foaie din cartea cu povegti;c) pentru ca gi-a dat seama cat de multe povegti gtia foaia din carte;d) pbntru ca a realizat cat oameni muncesc pentru a crea o carte.

10. Ce a promis Gheorghite ci va face cu Abecedarul?Scrie rdspunsul pe spaliut dat.

11. Ce a facut Gheorghil5 pentru "a indrepta, mAcar in parte, raul ficut"?Scrie rdspunsul pe spaliul daL

12, Ce-ar fi trebuit si inleleagi GheorghitA din aceast5 poveste?I nce rc u ie gte litera core s pu nzdtoare rd s pu ns u I u i corect!

a) cd o carte se rcalizeaze cu multe munce;b) cd la anul va primi in dar un Abecedar nou;c) cd hartia este fdcute din lemnul copacilor;d) cd trebuie se citeascd singur ce4ile cu povegti.

13. ldentifice in text cdte doui cuvinte cu grupurile de litere date:Scrie rdspunsul pe spaliul dat.ce qe

chechi

olgneghi

14. Ai imprumutat o carte deScrie in patru propozi{ii ce

Ea este veche, ruptA Si mazgeliti.pentru a-i imbunetet aspectul.

la biblioteci.mdsuri po{i lua

lt,|l l.t'tiliffi'...,,,''iiriii,., ,,',' "'iili ',.unitqteq de Inuitore: tcoatq

Citegte cu atenlie textul de mai jos!

a) iarbab)livada

,,,|ri.,,,. .,,,...]i,,j

Testul nr- 2

Singur pe lume (fragment)dupA Hector Malot

Ajunserem curend h pedurice gi neagezarem pe iarba care incepea sd incol-feascd'gi pin care floile rdsereau ici gicolo.

Yifalis se munci se desprinde dinscandure o fagie de lemn cat mai subtire.Dupd ce reugi, netezi acea$A fegie peamandoud pd4ile, apoi o Hie in pdtre9lemici, oblnand in felul acesta vreodouesprezece bucdlele de aceea$imerime. Nu inlelegeam deloc cum voia elsA face o cafte din nigte buce9le de lemn.Atata fucru Stiam Si eu: o carte se compunedinfoide heftie pe care sevdd nigte semne negre.

- Pe fiecare din aceste bucdlele de lemn, imi spuse el, voisepa, cu veid briceagului, olitere de alfabet. Vei invah astfel forma literelor gi, cend b vei cunoa$te bine, de la primavedere,le veiaseza uneb lenge alble ca sd poti abetui cuvinte. Dupe ce veiajunge se formeziugor cuvintele vei fiin sfare sd clfegfi $i intr-o cafte.

Curand invAlailiterele alfabetului. Ca sa ajunginsd sd citesc, maitrebuia sd treaceincdvreme, cAci fucrurile mergeau destuldegreu.

invd!6ndu-nd pe mine literele alfabetului, Utal,ls se gandi cd ar putea sd-t invele inacelasitimp 9i pe Capi. Dace putuse ceinele se-gi bage bine in cap cifrele, de ce nu gi-ar bdgain cap literele? $iluam lecliiimpreune, astfel ce ajunsesem colegulceplului. Bineinteles, Capinu trebuia sd rosfeasce fibrele, deoarece nu avea grai, dar, cend bucegbb de lemn erauinsirate pe iarbd, eltrebuia sd trage cu laba literele pe care le spuneaVitalis.

La inceput am fecut progrese mai repezi decet eL dar dacd inteligenla mea era maiagerd, in schimb memoria luiera maisigure- €i cum nu era niciodatd cu gandutin altd pafte, nuezita ginu seincurca niciodatd. De aceea, cand greseam, sapend nostru nu scepa prilejutsespunA:

- Capio se cfteasce inaintea lui Remi.hrcainele, inlelegand fere indoia6, dddea din coadd foarte m6ndru.Asl€ me superd intr-ateL incet imi dedui toata sifinta gi, pe cend bietul caine de-abia

alunsese se-91scrie numele, abgend dintre toate literele alfabetuluj pe cele patru din care eraalcetuit, eu invdtasem sa citesc chiar intr-o cafte-

'=4-;-1. Care este loculde popas al personajelordin text?

I ncerc u i egte I itera corespu nzdtoare rdspu n s ul u i c orect!c) pdduricead) icoala

$il@'t" , , i , r i ' , ' ' ' ' i , . rr rr '

ffi ##"f f f f i2. Caresunt personajele textului?

Scrie rdspunsul pe spatiul dat.

3. Ce afacutVitalis cu scandura de lemn?lncercu i egte I itera coresp u nzdtoa re rC sp u ns u I u i corect!

a) a desprins o fagie subtire, a netezit-o, a taiat-o in doudzeci bucetele mici;b) a desprins doudsprezece bucetele mici, le-a netezit, le-a tdiatin fagii subtiri;c) a desprins o fagie sublire, a netezit-o, atdiafoin dou5sprezece bucdlele mici;d) a netezit o fagie sublire, a desprins-o, a teiat-oin doudsprezece bucdlele mici;

4. Cum erau bucdtelele de lemn?lncerc uiegte I itera coresp u nzdto a re rispu ns u I u i co rcct!

a) petrdlele mici, de aceeagiforme;b) pdkdlele mici, de aceeagi mSrime;c) patretele maride aceeagiformd;d) pdkalele mari, de aceeagi mArime.

5. Ce a sApatVitalis pe bucitelele de lemn?I ncerc u iegte I itera coresp u nzdtoa re rd sp u n su I u i corect!

a) litere;b) cifre;c) semne;d)cuvinte.

6. Unde erau ingirate bucilelele de lemn?lncercuiegte litera corespunzdtoare respunsului corect!

a) pe iarbe;b) pe scandure;c) pe table;d) pe bance.

7. Din ce gtia Remi ci se compune o carte?incerc u iegte I itera coresp u nzdto a re rdspu ns u I u i co rect!

a) din bucdlele de lemn pe care sunt scrise diferite litere;b) din foi de hadie, ilustralii diferite cifre gi litere negre;c) din foi de hartie pe care sunt scrise nigte semne negre;d) din bucalele mici 9i negre de hartie de aceeagi marime.

8. Cum putea lnvela se citeasce Remi de pe bucelelele de lemn?Scrie rdspunsul pe spaliul dat.

f f iW.We"'%*,9. Cum arita Capi ca gtie si citeasce?

Scrie rdspunsul pe spaliul dat.

10. Cum a reuqit Capi, Ia inceput, s; invele literele mai rapid decat Remi?I ncerc u iegte I itera co re spu nzdtoare rds pu ns u I u i corect!

a) avea inteligenta mai sigurd gi memoria mai agerd;b) avea inteligenta mai agerd gi nu era niciodatd cu gandul in alta parte;c) avea inteligenta mai agere gi memoria mai siguri;d) avea memoria mai sigurd gi nu era niciodatd cu gandul in alte parte.

11. Cand a inceput Remi sA-Si dea toate silinla pentru a invela sA citeasci?I ncerc u iegte I itera coresp u nzdtoare rds pu n su I u i corect!

a) cand a observat cat de mandru era catelul Capi de rezultalele sale;b) cand Vitalis a dectarat cd va invdta mai repede sa citeasce Capi decat el;c) cand Vitalis s-a hoterat si-l invele in acelagi timp pe Capi literele alfabetului;d) cand a observat ce datorita memoriei sigure, Capi nu se incurca niciodate.

12. Transcrie din text, pe spaliul dat:a) o propozilie care are la sfargit punct.

b) o propozitie care are la sfargit semnul intrebdrii.

13, Scrie o propozilie formati din cinci cuvinte care au aceeagi litere initiali.Scrie rdspunsul pe spaliul dat.

14. lmagineaze-li cA te-ai intalnit cu Remi. Scrie, pe spaliul dat, un dialog de Saseenunturi in care discutali despre activitelite voastre din gcoali

W s$@{" ,*SW -ffi ..WmWdffiffi

| .,..1: l'", : , i ' , i . ,1t"

'

; ; , ; " '

Unitqteq de inydtor€: Tor|mnq.ri*iiri'iff '*,oriiii?lrtrilildli;ri,

Testul nr- ICitegte cu atenlie textul de maijos!

De ce ruginesc frunzeledup; lon LilA

BAieFlulstdtea lafereastrd giprivea copacii. Cab ofrunze ruginitd se desprindea de pecate o creange gi plutea lin spre pdma .

KCe-o fi gi cu toamna asta?>, oftd bdielelul. <lJite ce le face bietilor copaci... ln curdndnu or se maiaibd niciofrunzd, $io sd lefie frig la iarne.

Gandulcd in curand o sd ningd gio sd se dea cu sdniu,ta,l-a maiinveselit pu,tin. Dar aveain fala ochilorcopacd, ceruiaiirugineau frunzele, gieratare ingrijorat: <Cum o sd maitremurela iarnd. sdracul...,

Deodatd, i-a venit o idee gi a zAmbit incanht. <O s-o rog pe mama sd-i impleteascd ovestd celduroase".

O v rA b i u,te c i ri p i m i ra6 :- La ce-itrebuie coDaculuivestd?Dar bdielelulnu i-a dat aten,tie. <Ei, ce gtie ovrAbiu6? Toatd ziua ciripegte $izboareferd

astampar de colo-colo... >- Pdi, da, a continuat

vrdbiula, tu nu Stii ce iarna copaculdoarme? De-aia ii cad frunzelefiindcd nu mai are nevoie de eleFrunzele sunt subtiri gi gerul le-aringhela gi le-ar distruge. ASa. ferefrunze, copacului nu-i maipasd debaba-iarna. cet ar fi ea de friguroa-s4.., tncntoe ocn 9t se cutca panala primevare. ca ursul in bdrlogullui...

- $tii cd ai dreptate, s-abucurat bdielelul, gi nu-i mai pereardu ce ruginesc frunzele.

A privit-o totugi miat pevrAbiu,tA.

-Auzi, i-a spuselcu teamddarlie de ce nu-licad penele?

-Pei, de ce sd-micade, s-a miratvrdbiula. Eu cu ce sA maizbor?- $i nu o se4i fie frig? Dacd vrei, pot s-o rog pe mama sd-li impleteasce o veste cdL

duroase...Vrdbiula era sd cadd de pe crengula copaculuide mirare.- Vorbegti serios?- Da, a zis bdie,telul, cdruia ii strdluceau ochii de bucurie. $idacd vreiilifac Ai un cuib pe

balcon...- Fe-mi numai cuibul, a mai ciripit vrAbiula gi gi-a luat zborul grebfte. Pentru ce ea

trebuia se-gicaute de mancare, nu avea timp sd stea toaE ziua cu bAie9lulde vorbA, degii-arfipldcut.

,'ii'.l l::- oru];iiffu, "t,,'' , "ll'rii.r.,, '*.,,,,, "ii'i,'- 'ffi

E\I,"-.t" l" \,.1. Und^e stetea biielelul?

lncercuiegte liEra corespunzdtoare rdspu nsului corect!a) in casd;b) la birou;c) la fereastrS;d) in dormitor.

2. Cum era frunza?incercuiegte litera corespunzdtoare rdspunsului corect!

a) aurie;b) ruginie;c) aremie;d) verde.

3. De ce era ingrijorat bdiatul?lncercu i egte t itera corespu nzdtoare rds p u ns u I u i corect!

a)ce p5sdrile pleace pe alte meleaguri;b) ce frunzele cad din copaci;c) cd toamna desfrunzegte copacii;

I d) cd la iarnd le va frig copacilordesfrunzili.

4. Ce idee i-a venit beiatului pentru a proteja copacul din fala casei lui de frig?lncercuiegte litera corespunzdtoare rdspunsului coreci!

a) sd o roage pe mama lui se-i impleteasca o veste celduroase;b) se o roage pe mama lui sd-i fac; o casula cdlduroase;c) si o roage pe mama lui sd alunge toamna din fata casei sale;d) sd o roage pe mama lui sa-i cumpere o veste celduroasa.

5. De ce crede paseiea cA pomului nu-i pasi de iarna friguroase?Scrie respunsul pe spaliul daL

6, Ce-l mira pe biiat in privinla vrebiutei?ln cerc u ie gte I ite ra c o respu n zetoare rd spu n su I u i co rect!

a) de ce nu pleace in lerile calde;b) de ce nu ii este frig;c) de ce nu-i cad penele;d) de ce vorbegte cu el.

7. De unde era si cade vribiuta "de mirare"?I ncerc u i egte I itera coresp u nzdtoare rdspu n s u I ui corectl

a) de pe balcon;b) de pe crenguta copacului;c) de pe pervazul ferestrei;d) din cuibul sdu.

V "{ r^J

W ,ffi ffi' ,ffi dffiffi8. Ce voia si-i faci biiatul vribiulei pentru iarna friguroasA?

incercuiegte litera corespu nzdtoare respunsul ui corect!a) o veste calduroase gi un cuib in copac;b) un cuib pe balcon gi o veste celduroase;c) un cuib in blocul lui gi o veste celduroasa;d) o veste celduroase impletite de mama lui.

9. Din ce cauzi vribiuta gi-a luat zborul gribitA?Scrie rdspunsul pe spaliul dat,

10. De ce crezi cA vribiula nu a plecat in Frile calde?lnce rc u ie gte I itera core s p u nzdtoare res p u n s u I u i corect!

a) avea veste cdlduroas5;b) voia se remane in lara sa;c) avea un cuib construit in copac;d) nu este pasere celdtoare-

11, BAiatul afli ci existi o deosebire intre vrAbiuli 9i copac. Care este aceasta?Scrie rdspunsul pe spaliul daL

12. Ai aflat din text cA bAiatul vrea se ocroteasci copacul gi vribiuta de frigul iernii.Scrie un mesaj oamenilor de protejare a plantelor gi animalelor.

tl?F:#;*!. #*-.-.a:s:' sE7-t;"4l_'y,\"aa-":i==!F' ., y*.e;--Fis,

{ \1\n,:-.:r- ts-.: r..:F=ri i^s=e.€*=rr. -r*!i :--.:,rr "-*=-- -4\

13. Desparte in silabe cuvintele Urmitoare: vrabiut5, desfrunzit, ruginii, impletile.Scrie respunsul pe spaliul dat.

14. in finalul textului, b;iatul ii promite vribiulei ci mama sa ii va impleti o vesti.Continua dialogul dintre mame gi beielel cu gase enunluri.

Scrie rdspunsul pe spaliul daL

iilniXlllirU:iltli ltitfitffi*.'tt'iiliffi. '"ffi*Unitqted de invdtore: FqrnitlqCitegte cu atenlie textul de mai jos!

'tili,i;,,.,,.,,,*,., ,,.,lll..i-j'ljl

Testul nr. 4

Familia meadupa Clara Ruse

Pe mine md cheame Laura gi sunt ebve inclasa a ll-a. Mama mereu imi spune cd eu gi fratelemeu, Alex, suntem cele mai bune lucruri care i s-auinamplat in viatd. Mama me sfigd adeseori

"Gdlu$ce", iar atunci cend ea me strige aga ma simtmai dregule gi mai speciald. Asta gi pentru cd mieimiplacfoafte multgAtu$ble din supacu getuSE.

Mama mea este foarte frumoasd gi zambegtemereu. Ea este profesoard ql ii lube$fe foarte multpe eleviiei. Este foarte bune Siiiinva,td o mullime delucruridespre lume giviald, aga cum md invaq gi pemine. Mama m-a invetat se iubesc natura, iar candmama spune ,,naturd", ea se gendegte €i la oameni,gi la animale, Si la plante. Tot ea m-a invdlat sA fiu generoasd. Ea zice cd nu existd niciun ommai sdrac decet acela care nu deruiegte nimic. Mama md invate gi o muryime de alte lucruriutile: cum sd imi pun in ordine cd4ile gi caietele, hainele, jucdriile, cum sd imi sortez hainelemurdare.

Tata este inginer. El lucreazd cucalculatoarele. Cred cd nu existd calculatorcare se aibe vreun secret pentru el. [mpreundcu fratele meu megteresc mai mereu pe lavreun calculator Fi atunci eu le sunt de ajutor gile dau piesele de care au nevoie gi care trebuiemontate.

La fiecare sfergit de sAptdmand iegim lafilm, la pedure sau in parc. Locuim in Bucuregti$i putem sd alegem de fiecare datd aft parc. Mieimiplace sdimiiau rolele, iar luiAlex sd meargdpe biciclea.

Aceasta este familia mea. Eu md simt cel mai bine aldturi de familia mea, cdci aici estelocul unde invel o muvme de lucrui, unde sunt ocrotitd, ingrijite. gi mai am incA mufte deinvdtat... 9i mai am mult de crescut... dar ce gtiu este cd vreau sd cresc frumos, asa cum m-auinveht iubilii nei perinli, ceci intr-o zi voi deveni gi eu pdrinte.

--1€:..:sP.4A-1. Cum o cheami pe fetili?

I ncerc u i ette I itera coresp u nzdtoare rd s pu n s u I u i co rect!a) Alina c) Alexandrab) Laura d) Gdlugca

;ixx',ll ''{l'ijiff .r+ul

',,,**ltiff,ll,tl.ti*litil;* Iffi

,t .J"A2. De ce mama o alintii pe Laura cu numele de ',Galusce',?

I n c e rc u i e gte I iE ra c o res pu nzetoa re ti s pu ns u I ui co re ct!a) pentru cd e mici ca o galugcd;b) pentru ce ii place sa fie alintati;c) pentru ce seamdnd cu o gilugcd;d) pentru ca ii place supa cu gelusie.

3. Cum se simte Laura cdnd i ae spune ,,Gilugce,,?lncercuiegte litera corespu nzdtoare rdspunsulai corect!

a) dreguld gi speciald,b) pufoasd gi aromatd;c) jignitd 9i furioasa:d) drdgule gi admiratd.

4. Care sunt membrii familiei?lncercuiegte litera corespu nzdtoare rdspunsului corect!

a) mama, tata, Laura.b) tata, mama, bunica, Laura;c) Laura, Alex, mama, tata;d) Alex, mama, tata.

5. Ce ocupatii au perintii Laurei?lncercuiegte litera corespunzdtoare rdspunsului corectl

a) mama e educatoare; tata e inginer;b) mama e inginer, tata e profesor;c) tata e megtegugar, mama e profesoara;d) mama e profesoard, tata e inginer.

6. La ce se gandegte mama cand spune "naturi"?I ncerc u iegte I itera corespa nzdtoa re rdspun su I u i core ct!

a) la oameni, animale gi plante;b) la toate lucrurile care ne inconjoare;c) la plantele gi animalele din p5dure;d) la insecte, plante gi animale.

7. Cum iSi iubegte mama Laurei elevii?ncercu iegte liEra corespunzdtoare rdspunsului corect!

a) danduJe numai note mari;b)invelandu-i cum se repare un calculator; ,c) invildndu-i multe lucruri despre lume gi viald;d) aritdndu-le cum sd ocroteascd natura.

8. Scrie doue lucruri utile lnvdtate de Laura de la mama sa.Scrie rdspunsul pe spaliul dat.

1;1i.. . . . -,r,-.;,'',:.r. ' .:.'.. ;,.. .:' ::' ' ::.,:.- . "9. Cum i9i ajute Laura tatel 9i fratele la repararea calculatoarelor?

incercu i e gte I itera core s p u nzdtoa re rds p u ns u I u i corect!a) le tine piesele de care au nevoie;b) le da piesele de care au nevoie;c) cunoagte piesele de care au nevoie,d) cumpdrd piesele de care au nevoie.

10. De ce crezi cA pentru tatel Laurei calculatoarele "nu au secrete,,?lncerc u i e gte I itera coresp u nzdtoare rd s p u ns u I u i corect!

a) pentru ce este inginer;b) pentru cd gtie sa le repare;c) pentru ce lucreaze zilnic cu calculatoarele;d) pentru c5 igi cunoagte foarte bine meseria.

11. De ce se simte cel mai bine Laura alituri de familia sa?Scrie rdspunsul pe spaliul dat.

12. Ai affat din text ce "wu exrbtd om mai sdrac decet acela care nu ddruiette nimic".Alege raspunsul care !i se pare cel mai potrivit pentru aceastd propozitie.

a) Omul care este serac nu poate derui nimic;b) Omul care nu este darnic este un om serac sufleteFte;c) Omul egoist este intotdeauna singur gi sarac;d) Omul care este zgarcit nu poate ddrui nimic.

13. Continue dialogul inceput maijos cu cinci replici:- $titi, m-am rdtacit gi nu gdsesc drumul spre casa. MA puteti ajuta?

14. Scrie un text in gase propozitii despre tine gi familia ta,

^J ^J,Cunitdteq de inudture: Trocr dE-iCitegte cu atentie textul de mai jos!

Secretul lui MoS Cr;ciun(fragment)

Dintotdeauna, Ddnul, vecinul meu, avisat sd ajungd detectiv. Aga cum gtia el si cuma vezutprinfilme: cu pdldrie cu borurilargi, ugortasA peste fafi, ochelari de soare negri,pardesiu lung Si la fel de negru, obligatoriu cugulerul ridicat. $l sd nu mai vorbim despregeanta diplomat, binoclul Si aparatul defotografiat!

Dar iatd cd misterul lui Ddnul se afla catse poate de aproape de el, la distanF de nicidoud zile. Ce se vaintampb peste doud zile? osd md intrebali voi. Ceva frumos, am sA vArdspund eu. Va fi Crdciunul. Aga cd, Denul vaincerca sd descopere misterulluiMog Crdciun.

- $tii, mie mama imi spune mereu cd Mog Creciun este un mog venit de departe,dintr-o lard numitd Laponia. Ce are acolo o case plind de spiridugi care, c^t e anul de lung, nufac altceva decat sd confeclioneze daruri pentru copiii din toata lumea: pepugi gi ursuleli dinplui, jocuri mecanice, ma,ini teleghidate gi cete gi mai cete. Ba, mai mult, Mogul gtie ce noi,copiii, ne pricepem acum gi la calculatoare gi la jocurile video, ala ce bietul de el incearce selind pasul cu noi. Cand jucdriile sunt gata pregdtite, e deja Craciunul. Mogul le incarce pe batein sania luitrasd de reni 9i cand ajunge la casa fiecdrui copil coboare pe horn gi-i bsa darurilesub brad.

Pe toate mi le-a povestit DenuL cu sufletul la gure.- Ddnu!, dartu gtiitotul despre Mog Crdciun! Nu vdd atunci unde e misterul, ce mister

vreitu sa dezlegi?- Ei, vezi, lucrurile nu sunt chiar aga de simple cum par, se intristd brusc Ddnut. Sunt

chiar foarte complicate. De exemplu, cum se face cd in ziua de Creciun toate Scolile dincatTierulmeu suntpline de Mogi? $icum se face cd to,ti mogii seamand atat de bine intre ei? Case nu maivorbim defaptd ce Mogulvine 9i acasd la mine, degi stau la bloc 9i nu are horn peunde sd coboare. $i cum de pdnd acum n-am inalnit pe stradd nici un MoS care sd-gi fimurddrit barba albd gi mustdtile cu funingine? Tare mi-e mie teame ce MoQ Creciun nu exis6decat h povesti gitn mintea celor mari. Sau existe cu adevdrat? Acesta e misterul pe care amde sdnd sd-tdeztes. __ S.=g2,gA)_

1. De unde vine Mog Criciun?

Tesurl nr. 5

In cercu i egte I itera cores p u nzdto a re rds p u n s u I u i co rectla) Norvegiab) Lituania

c)Laponiad)Finlanda

2. Descrie imbricimintea detectivului aga cum reieae din text.Scrie rdspunsul pe spatiul dat.

3. Ai aflat din text cA obiectele detectivului sunt:lncercuiegte titera corespu nzdtoare rdspunsul ui corect!

a) binoclu, aparat de filmat, geantd diplomat;b) geante diplomat, binoclu, aparat de folografiat;c) binoclu, aparat de fotografiat, aparat de filmat;d) aparat de fotogr€fiat, monoclu, geanta diplomat.

4. Ge urma si ie intample peste doui zile?in cercu iegte I itera cores pu nzdtoa re rdspu ns u I u i corect!

a) venea iarna;b) venea Revelionul;c) venea Mog Nicolae;d) venea Criciunul.

5, Ce va lncerca si descopere Dinut de Criciun?Incercu iegte litera cores pu n zdioa re rds p u n s u I u i corect!

a) sd descopere misterul lui Mog Crdciun;b) sd descopere dace Mog Crdciun a intrat pe horn;c) sd descopere ce daruri i-a adus Mog Crdciun;d) sd descopere cum arata Mog Craciun.

6. Cine confectioneazi daruri pentru copiii din toata lumea?I n cerc u iegte I itera cores pu nzdtoare rds pu ns u I u i corect!

a) Mog Craciun;b) renii;c) spiridugii;d) ingerii.

7, Scrie douejucerii care se confeclioneazi ?n atelierul lui Mog Criciun.Scrie rdspunsul pe spatiul dat,

8. Cum aduce MoS Criciun juciriile copiilor?I ncerc u iegte I itera c o res pu nzdtoa re rds p u ns u I u i corect!

a) le incarce in sanie, intr5 pe poarta caselor copiilor gi le las5 darurile sub brad;b) le incarcd in sanie, coboard pe hornurile caselor copiilor 9i lasd darurile sub brad;c) le incarcd in sanie, lase darurile sub brazii aflali in casele copiilor gi in gcoli;d) le incarcd in sanie, coboari pe hornurile caselor gi lasa darurile in cizmulite.

,J,J.J,JN]

-d#[w "ffiw"ffi.ffiffi9. Cu ce poli inlocui expresia "povestea cu sufletul la gurd'2

ln cerc u i egte I itera co res pu nzetoare rdspu n su I u i core ct!a) povestea avand un gust neplecut in gure;b) povestea abia mai putand respira;c) povestea cu deosebitd pldcere;d) povestea vorbind mult gi tare.

10. Cu-cecredea Dinu!ci arfitrebuitsifie murdarite barba gimustelile lui Mog Criciun?I ncerc u iette I itera corespu nzdtoa re rd sp u n s u I u i co rect!

a) cu fum:b) cu zapade;c) cu noroi;d) cu funingine.

11. Scrie doue motive penlru care Dinu! se indoia de existenla lui Mog CrAciun.Scrie rdspunsul pe spaliul dat,

12. Unde credea Denut ce existi Mos Criciun?lncercu iegte lihra corespu nzitoare rdspu nsu lui corect!

a)in ce4ile cu povegti pentru copiilb)in larile din nordul continentului;c) in povegti gi in mintea celor mari;d) in mintea copiilor qi a adullilor.

13, Transcrie din text propozilia care redi uimirea prietenului lui Dinut,Scrie rdspunsul pe spatiul dat.

14, llinca i-a scris un bilet lui Mog CrAciun. Din gresealA,lratele ei mai mic a rupt biletul.Ajut-o pe llinca se reface, din fragmentele de maijos, mesajultransmis lui MoS Criciun.

Scrie pe spaliuldat textul biletului pe care l-ai reficut.

iin^i*te 5r

'* inca

nul acesta an fo

*Saeaa-;,jQa1y3ffi,'qh," q

Unltoteo de invitqre: Itrrnt|Citegte cu atentie textul de mai ios!

'{ql

larne grea in pidurefragment din vol. "Povelti pentru trei

c) primdvara;d) vara.

"$t.Witi*,TEstU 6

a) toamna;b) iarna;

'..''''o' i,,u.

I nr.

seri" de Radu Ciobanu

Melcii lii incepurd pregAtuile de iarne. Eisunt primii carc simt apropierea zdpezii. Ba maimult decet affit: ei gtiu de pe acum dacA va fi oiarnA Aendd sau asprA. Cu cet va fi iama maigrea, cu atet lgi sape Si ei tunelele mai adenc inpement.

Toate vieluitoarele cunosc obiceiulmelcilor gi agteaptd sd vade cet de adenc Eisape funelele.ln anut aceta, melcii se infundardln pemant maiadencca niciodate.

- Melciinu se maivAd!vestird alarmate furnicile.-Suntfoafte depaftein penent - intdri Si ceftrya -abia am reugit sd ajung pdndla ei!Ciocdnitoarea respendi vestea in toaffi ped u rea :-Vineo iarnd grea!Vineo iarne grea!-Vafio iarne cumplftA, igigopteau veciniide la ovizuind la alta.ln fundulbdrtogutuisdu, unde se pregdtea de somn, ursulBrunilgiprivimuryumit sticlete

cu sirop de zmeure gi cogurile din coajd de copac pline cu miere parfumatd. Veverita Cric tgiageze rezeNele de alune, de nuci $i de conuri de brad. Vulpea gilupuligi agtemure co oanetecu un strat gros de frunze gi mugchi moale. Bufnila Uhu igi astupd toate crdpdtuite scorbuilHArciogul Maxiigi mai venture o datd greunlele, ca se nu pinde mucegai. lepuragut cdra dezor morcovi gi pesternaci pe care-i stivuia tn cdmard. piticii aurari, care locuiau sub rdddcinilelntortocheate ale celui mai bdtren sbjar din pddure, igi agezare h cemdri burdufurite cubranze din lapte de pepedii, borcanele cu zacuscd de mdcrig, butoiagete cu siropuri, aftrnardde grinzile tavanului alunele prdjite gi sdrate.

Pe neaiteptate se porni intdi vantuL Cu tofii, ca ta un semn, ili traserd capetetehduntru, inchiserd cu grabd ugile, puserd zevoarele. Molizii ceifalnici gi vegnic verzi guierauintristali. OdaH cu seara, incepu sd ningd.lnt^irar, cufulgimarica nigte fluturialbi, pe urmdtotmai des, tot mai merunt. Cetre miezul noplii se porni viscold. Zepada se inveftea in tembe.V1ntul rupea crengile. Viscoli astfel cinci zile gi cinci nop fArA oprire. Dupe aceea se /dsdgerul. De frig trosnea lemnul arborilor. Aerul devenise ca sticla. incremenird izvoarele. Figulpdtru n d ea pe n d i n a d e n cu I vizu i n e lor.

La urma urmelor, cu iama, oricet de grea, se vor descurca pend h urmA. Erau pregatifichiardace mairdbdau pulin defrig. Odatd tot trebuia sd vine pimevara.

1. Pentru ce anotimpisi strang proviziianimalele?I n c erc u iette I itera co re s pu n zdtoa re rds p u ns u I u i corect!

ffi ,tr rff,W*ff2, Unde s-a rispandit vestea cA va veni o iarne grea?

lncerc u i egte I itera cores pu nzetoare rds pu ns u I u i co rect!a) in bArlog;b)in campie;c) in tunele;d) in pddure.

3. Ce animale simt cel mai repede sosirea zepezii?lncercuiegte litdra corespu nzdtoare rispuniului corect!

a) furnicile:b) urSii;c) melcii;d) bufnilele.

4. Ai aflat din text ce melcii, cu cat iarna este mai grea, cu atat:I ncerc u iette t ite ra coresp u nzdtoare rds p u ns u t u i corect!

a) se ascund mai adanc in crepeturile scorburii;b) Tgi sape tunelele mai adenc ln pdment;c) se ascund cat mai departe ln p5dur6;d) igi ceptugesc tunelele cu mai multe frunze,

5. Scrle un motiv pentru care animalele lgi fac provizii pentru iarna.Scrie rdspunsul pe spaflul dat,

6. Clne a rispandlt vestea cA va veni o iarne grea?lncercu iegte I itera coresp u nzdto are rds p u ns u t u i coreetl

a) ciocenitoarea;b) viezurele;c) cartita;d) furnicile.

7. Unde so progitea ursul de somn?lncercuiegte liEra corespunzdtoare rdspunsului corect!

a) in vizuinS;b) in scorbure;c) in bArlog;d) in tunel.

8, Gum se numegte harclogul?Incercu iegte I itera corespu nzdtoa re rdspu n s u I u i co rect!

a) Uhu;b) Cric;c) Bruni;d) Maxi.

S"L.t \"

' , , i . ' i ' , ; ; . , ', .,.,.'i-q

I n c erc u iette I itera co res pu nzdtoa re rds p u ns u I u i corect!a) cera de zor morcovi gi pdstarnaci pe care-i stivuia in c5mara;b) mai vantura o date greunlele, ca sd nu prinde mucegai;c) ageza chibzuit rezervele de alune, de nuci gi de conuri de brad;d) captugea cotloanele cu un strat gros de frunze gi mugchi moale.

10. Cum erau molizii?incercuiegte li6ra corespu nzitoare d spunsul ui corect!

a) mari ca nigte fluturi albi;b) cu raddcinile intortocheate;c) infundali adanc in pamant;d) falnlci gi vesnic verzi-

11. Enumeri trei feluri de provizii pe care le-au ficut piticii aurari.Scrie rdspunsul pe spatiul dat.

12. Numeroteazd propozitiile de maijos in ordinea in care s-au intamplat evenlmentele.U Animalele agteaptd se vada cat de adanc igi sapd tunelele melcii.al Anotimpul iarna igi face aparilia in pddure.Ll Vietuitoarele pddurii igi aranjeazd proviziile pentru iarne.t-l Melcii simt apropierea zdpezii.tl Ciocdnitoarea anuntd sosirea iernii.

13, Transcrie dou; propozilii din text care descriu anotimpul iarna.Scrie rdspunsul pe spatiu! dat.

14. Scrie un text format din Sase propozilii, pe baza imaginii.

.1l': 1'i i:l:r:li"

unitotear de invilqre: Tdrd,,l,1iiii,',iiiiiiii' ",.iiiiiiiiliiiiii';

lestul nr. 7Citegte cu atentie textul de maijos!

Negustorul florentindupa Mihail Drumeg

Datorifi cruntelor pedepse aplicate deVlad-Tepe,, au pierit toti hotii, /eneg/ Slmincinogii. Ateta fricd intrase in ei, incet, dacd-icddea omului punga de la brdu in drum,rdmenea acolo zile sau chiar sdptdmeni intregi,pand venea pAgubagul sd $i-o ridice, cd nimeninu cuteza sd se atinge de ea.

Odatd, un negustor italian, care venea dincetatea Florentei €i fdcea negustorii cu pietrescumpe gi alte lucruri de prel, se intorcea dinlara turcilor, unde igi venduse maia gi treceaprin lara lui Tepe$. Cum ajunse in cetateaTargovigte, unde era scaunuldornnesc, se duselaVodd cu un darbogat gitizise:

- Mdria-Ta, soafta m-a adusintara pe care o stepanegti. Am cu minetotavutul, pe carel-am agonisit, cu multd munce, mai mulli ani. Cu genunchii plecali, te rog sd-mi dai celivaslujitoricare sd md pdzeascd pene candvoipleca!

Cand auzi acestea, Iepe$ se supdrd $i spuse negustorului:- Tine-li darul, cregtine! Eu iti poruncesc sd-ti ducitot avutul pe orice maidan, pe orice

uli,te, b rescrucea care li se va perea mai singuratice gi mai ascunsd gi acolo sdJ lagi penedimineald, fere paznici. larde ,tise vaintdmpla vreo pagubd, eu sunt rdspunzdtor.

Cu toate cd nu avea incredere in cuvantul lui Vodd, negustorul a fost nevoft seindeplineascd porunca acestuia, cdci altfel era vai gi amarde el.

Cand s-a inserat, cu inima cat un purice, gi-a luat marfa gi a dus-o pe un maidan ascunsspre marginea ora€ului.

Toatd noaptea, bietul negustor n-a putut inchide ochii. A doua zi de dimineatd a remasmutde uimire cand a gesit pe maidan toatA averea, a$a cum o pusese. Amers atunci laVode gi/-a spus cd g,-a gdsit tot bdnetul neatins, a leudat Tara Romeneascd gi pe romeni gi a afirmatcd asemenea lucruri n-a mai vezut gi n-a mai auzitin nici o bre din cate a drebAtut el, de candumb6 cu negustoria lui.

.tl aga a mers yesfe a gifaima despre cinstea Sionoarea celor din Tara Romeneascd.

- r€:g=4+-1. Cine dispiruse datoriti "cruntelor pedepse"?

i ncerc u iegte I ite ra coresp u nzdtoa re re sp u n su I u i corect!a) rdufecdtorii din tara turcilor;b) oamenii din Tara Romaneasce;c) hotii, lenegii Si mincinoqii;d) negustorii, paznicii, hotii.

2. Daca-i cddea omului punga de la briu in drum, rimanea acolo:lncerc u iegte I itera coresp u nzdtoare rds p u ns u I u i corect!

a) ani Si ani, pana venea pdgubagul si gi-o ridice;b) zile sau chiar septemani lntregi, pand venea hotul se o ridice;c) o saptemand gi o zi, pand venea pdgubagul sa gFo ridice;d) zile sau chiar sdptdmini intregi, pand venea pegubagul sA Si-o ridice.

3. De unde era negustorul?lncercuiegte libra corespunzdtoare rdspunsului corect!

a) din cetatea T6rgovigtei;b) din cetatea Florenlei; . .c) din tara turcilor;d) din Tara Romaneasce.

4. Cu ce se ocupa negustorul?lncercuiegte litera corespunzetoare rdspu nsului corect!

a) cumpera pietre prelioase gi multe lucruri scumpe;b) strangea avulii, pietre prelioase gi alte lucruri de pret;c) fecea negustorii cu pietre scumpe gi alte lucruri de pre!;d) ciuta pietre scumpe gi alte lucruri de pre!;

5. Ce-a cerut negustorul pentru a fi sigur ci nu i se furi avutul?lncercu iette litera corespunzdtoare respunsul ui corect!

a) se innopteze la palatul domnitorului;b) cagva slujitori care se-l pazeascd pand cand va pleca;c) mai mul{i negustori cu care sd celdtoreascd;d) caliva slujitori care si-l pdzeascd pana la iegirea din !ar;.

6. De ce crezi ce s-a supirat Vlad Tepeg atunci cand negustorul i-a oferit darul?Scrie rdspunsul pe spaliul.dat.

7. Cine s-ar fi considerat rispunzitor daci i se fura averea negustorului?Incerc u ie gte I itera coresp u nzitoare rd spu ns u I u i corect!

a) paznicul;b) domnitorul:c) slujitorul;d) romanul.

8. Ce l-a l5sat "mut de uimire" pe negustor?I n cercu i ette I itera cores pu n zdtoare rds p u ns u I u i corect!

a) cd a gdsit pe maidan toale averea, aga cum o pusese;b) ce a gdsit pe drum pietre scumpe gi alte lucruri de pret;c) cd nu a mai gdsit nimic din ce ldsase pe maidanul ascuns:d) ce a gesit pe maidan o avere mult mai mare decdt a sa.

7 ^r ^t ^J^ufr

9. Cum crezi ci se simtea negustorul la finalul povestirii?I n cerc u iegte I itera co re s pu nzetoare rds p u n s u I u i c o rect!

a)infricogat;b) neincrezator;c) nelinigtit;d) uimit.

10. Cu^ce cuvent poti inlocui expresia din text 'bu irim a cat un purice'2I n cerc u iegte I itera co re s pu nzdtoa re rd s p u ns u I u i c orect!

a) curaj;b) durere;c) linigtit;d) fricS_

11. Despre ce a mers vestea Si faima celor din Tara Romaneasci?ln ce rcu i egte I ttera coresp u nzdtoarct rds pin s u t ui corectl

a) despre mgndria gi cinslea lor;b) despre onoarea 9i cinstea lor;c) despre cruntele lor pedepse;d) despre seriozitatea gi onoarea lor.

12. Transcrie propozilia care exprimi porunca lui Vlad-Tepeg.Scr,e rdspunsul pe spaliut dat.

13. Gisegte, in text, cite doui cuvinte care conlin literele "a" gi "i".-a '

"i"

14. Bianca te-a ajutat la teme,Scri6, pe spaliul dat, un bilet prin care ii mullumegti.

i l - l

i l l

l r l

unltqteq de invdtore: Prletenlar. ''%-* "%.**. *W{tt

Testul nr. ICitegte cu atenlie textul de maijos!

A fi mic. a fi marefragment din vol. "Hai in luni"de Lucia Olteanu

Furnica Fu-fu fiind cea mai mice, adicd mezinafamiliei, remesese srhgurd acasd . perintii gicelelalte suroriplecasere din zori la piale sdaducd ceva extrem de gustos: un cotor de mer. Mamaiildsase luiFu-fu o sdmanld de mac sd joace fotbal cu ea, darjoculde unulsingur nu-ifrumos, agacd fumica seimbrece Siplecd sd-iface o vizifi maimuteiCocofifi.

Cocofifi era in gredine $icitea o carte cu povegti. Doar ce o{nea de-a-ndoaselea, adicd nu citea,se plictisea. Numai aga Fu-fu indrdtzni s-o deranlbze. Se sui suspe m uchea uneifoi gi stigd vesetd:

- Cocofifi!- Tu egi Fu-fu, o descopei dezamdgitd Coafifi. Credeam cd este o libre care vrea sd iase din

cafte.- Dacedoregti, pot se me ascund printte litere gitu se md descoperi. Vrei?- Ce, seri Cocofifi, sd rede bli de mine ce mi-am ales amice de joacd un punctulel

umbldtor? $terge-o de aici! Eu md joc cu elefantul Singapur. Ca sd-l ved nu am nevoie nici delunete, nici de microscop.

Elefantul Singapur o acoperi cu o rafald de praf. lgi fecea, cum s-ar spune, baia dedimineald: aduna prafcutrompa $i-lpulveizape cap gi pe spate.

Degi ii intrase praf gi in ochi, Cocofifi contin ue fi ngusitoare:- Singapur, vreisd nejucdm?- Da, agteapfi se-mimestec busuiocul.De voie, de nevoie, Cocoftfi agteptd resemnate pane Singapur mests';ce bine, bine tot

busuiocul. Ca se-gi face de tucru, ea pregeti un leagdn: lue o scandurt lunge, sub care ageze unbolovan - in aga fel incet scendura sd stea in cumpend - apoi se ateze pe un bral al balansoarului.

Singapur se insb6 in capdtul celelalt al leagdnului. Scendura se incline imediat in partealuigiaga remase.

Cocofifi invitd aldturi de ea $i aryi prieteni: ursulina Greta, capra Aspasia, motanul crigore.Nu mai incepeau pe scendure, se ,tineau agd,tali unii de aryii ca un ciorchine gi totugi cumpdnacontinua se sbainclinatein partea lui Singapur.

Au agteptat se mai suie in leagdn gi iepura|Ul Robeft cu puigorul Marcel. Fluturele paul seageze ca o funde pe capul lui Marcel. €itotugimai lipsea pulin ca sdinceapdjocul, o greutate cat oscame, pentru ca leagdnd seinceape sd se balanseze. Ca la o comande, b! pieteniisfuardin cor

- Fu-fu, vinoseb jocicu noi!Bucuroasd, furnica sui lenge puigorul Marcel, leagenul se inclind Sijoculmutt agteptatincepu.-Ca sevezi, se mire Cocofifi, fere o virgulild nu ne-am fipututjuca.Dar nimenin-o mai asculta, pentru cd legdnatulintre cer gipement era preafrumos!

W-" "d${W'W *W*sqH$lx$wlmffiHkit

1. Unde plecaseri pirintii 9i surorile furnicii Fu-fu?incercuiegte litera corespunzdtoare rdspu nsului corect!

,ffi$Ju'' ,d,ffi$."r".ffi,

c) la piald;d) in mugufoi.

c) un cotor de parS;d) o tufd de busuioc.

2, Care era lucrul "extrem de gustos" pe care doreau si-l aduci pirintii lui Fu.fu?lncercuiegte litera corespu nzdtoare rdspu nsului corect!

a) la plimbare;b) in vizitd;

a) un cotor de mar;b) o sdmanla de mac;

3. Din ce cauze Fu-fu s-a ho6rat s-o viziteze pe maimuta Cocofifi?Scrie rdspunsul pe spaliul dat,

4. Unde a gisita-o furnica pe maimuta Cocofifi?lnce rc u ie gte t itera core s p u nzeto are rd s pu ns u I u i c orect!

a) in junglS;b) in gredin6;

c) in pddure;d) ln leagdn.

5. Ce joc i-a propus furnica Fu-fu malmutei?incercuiegte litera corespu nzAtoare rdspunsutui corectt

a) sd fie pulverizate cu praf de cetre elefantul Singapur;b) sd construiasce un balansoar dintr-o scAndurd lungS;c) se se ascunde printre literele ce4ii iar maimula s-o descopere;d) se s6 joace impreun; cu lun6ta gi microscopul.

6. Cum igi fecea elefantul Singapur baia de dimineatS?I ncerc u iegte I itera coresp u nzdtoa re rds p u ns u I u i co rcct!

a)acoperea cu rafale de praftot ce era lnjurul lui;b)aduna praf cu trompa gi-l pulveriza pe cap Si pe spate;c) cu trompa i9i pulveriza apd pe cap Si pe spate;d) lua busuioc ai se freca cu el pe cap 9i pe spate.

7. De ce crezi ca nu a vrut si se Joace maimula Cocofifi cu furnica Fu-fu?Scri@ rdspun$ul pe spatiul dat.

8. Pe cine a invitat prima oari pe balansoar maimula Cocofifi?incercu i egte t itera cores pu n zdto a re rds pu n s u I u i co rectl

a) iepuragul Robert, puigorul Marcel, fluturele Paul;b) ursulina Greta, capra Aspasia, motanul Grigore;c) furnica Fu-fu, elefantul Singapur, puigorul Marcel;d) ursulina Greta, capra Aspasia, elefantul Singapur.

W*Wffi**'qM. \lsM*

9. Cum era furnica Fu-fu?I n ee rcu i egte I itera cores pu n zdto a re d s p u n s u I u i core ct!

a) timide, politicoasd, vesetd;b) tristd, politicoasa, insislenta;c) timidd, nepoliticoase, vesela;d) vesela, lingugitoare, timide.

10. Numeroteazi enunlurile de maijosin ordineain care s-au intamplat evenimentele.Numarul 1 a fost rezolvat pentru tine.

l! l Furnica Fu-fu rimane singuri acasi;Ll Balansoarul nu se inclind din cauza elefantului Singapur;L J Maimula Cocofifi confeclioneazi un balansoar;L l Furnica Fu-fu face ca leagdnul sd se incline;! Vaimula Cocofifi nu vrea sd se joace cu furnica.

11. Ce a inleles maimuta Cocofifi din aceasti intamplare?I ncercuierte litera corespu nzdtoare rds pu nsu lui corect!

a) sa nu te joci cu fiinte mai mici decat tine:b) sd nu vorbesti dec6t cu prietenii tdi;c) sa nu judeci fiinlele dupd aspect;d) se nu te imprietenegti decat cu fiinte mai mari decat tine.

12. Aivrea si fii in loculfurnicii Fu-fu?Alege gi explici doar una din cele doua situatii.

I Da, pentru cd t Nu, pentru cdDa, pentru cd

sau

13. Realizeazi corespondenta intre cuvintele cu sens aseminitor.

fericita

se aseze

imprigtia

prietenA

14, Gasegte in text cate un cuvant care sa conline grupurile "mp,. gi "mb., . Alcituiegtecate o propozi!ie cu tiecare cuvant.

Scrie rdspunsul pe spatiul dat.

'30

. ' : ' ' -.,,,,-' ,f#r .,,iiiliffi',,ritiiiiilir1i'ilitiijffi

Testul nr- 9Unitqted de inuitarre: Prlrniu.|rarCitegte cu atenlie textul de mai jos!

Heidi, fetila munlilor (fragment)de Johanna Spyri

Trecu $i iarna ce perea cd nu se maisfarqesfe/ Trecure gi primele sdptdmdni mairdcoroase ale primAverii gi, in sfergit, veni dinnou luna mai, cu tot alaiul ei: pajigti invenite gipline de flori multicolore, pereiage gonindzglobiu la vale, ce-gi trdgeau izvoarele dinultimele zepezi, topite pe crestele muntilor derazele calde ale soarelui de primAvarA. $i aerulera mai cald. Pretutindeni natura se trezea dinamo4eala grea a iernii.

Reinvierea naturii o inc^nta atat de multpe Heidi, fetila munlilor! Aproape toatd ziua gi-opetrecea afard. Alerga de cob pane colo, indorinla de a observajoculceprilelor gide a descoperice floriau maiinflorit pe pajigti.

Din magazie se auzeau lovituri de ciocan, iarin rdstimpuri, scregnetulfierestrdului. Dejaun scaun de toatd frumuselea era gata. Acum bunicul me$terea de zor la masa lui de6mpldrie, sd maifacdincd unul.

il auzire deodatd pe Peter fluierend $i pocnind din bici. El ii intinse fetilei o scrisoare.Heidi lud plicul 9i dddu buzna in caband,strigand:

- Bunicule, bunicule, am primito scrisoare de la Clara, haisdti-o citesc !Peterse duse dupd ea, ca sd audd giel.Heidi incepu se citeascd:

"Draga mea Heidi,Cat de mult md bucur cd peste pulin timp ne vom revedea! Bagajele sunt pregdtite.

Peste doud sau treizile pornim la drum. Tata nu vine cu nol Trebuie sd plece maiin6i la Pais,unde are nitte treburi. Doctorul trece in fiecare zi se ne vadd gi ne strigd: 'Gata copii, dali-idrumul, muntele vd agteapte !" Nicinu gtii, drage Heidi, ce mult i-a pldcut la voi gi ce fericit arfise poate setdiascd Sielacolo, in creieriimuntilor. Ne-a povestft cet de bine s-a simlit aldturidetine gi de bunicultdu. Ne-a vorbit gi de ciobdna$ul Peter gi de turma lui. Nu maigdselte cuvintede laudd pentru voi. De fiecare daE incheie spunend cu insuflelire:"in aerul acela proaspet gicurat, te facibine oricat de bolnav aifi".

in agteptarea revederii noastre, te imbrelgez de mii de ori!A ta Diebne. Clara."

Cum termind Heidi ultimele cuvinte, Peter iegi afard gi pocni din bici cu furie. Bietelecapre se speriard gi o rupsere la fuga. Ciobdnagul porni pe urmele lor, maniat de vestea sosiriiunor musafiri, pentru el nepoftiti.

:q,[iij

r \ l - -"L" \ .1.ln ce perioadi a anului primelte Heidi scrisoarea?

ln cercu iegte I itera co res pu nzetoa re rds pu ns u I u i corect!a)primdvara, in luna martie;b) la sfargitul iernii, in luna mai;

2. Primivara a venitcu totalaiuleide:lncercuiegte litera corespunzdtoare rdspu nsutui corect!

a)flori inflorite pepajigti, gaze multicolore, pdsdri zglobiiib)aer cald, pajigtiinverzite, flori multicolore, paraiage zglobii;c) izvoare cristaline, flori multicolore, jarbd proaspdte;d)aercald, pdseri gdldgioasq copaciinfloriti, iarbe crudd.

3. De u-nde igi tregeau paraia$ele izvoarele?Incercuiegte litera corespunzdtoare rdspu nsului corect!

a) din pegterile aflate pe cresteleinalte ale muntilor;b)din ultimelezepezi, topite de razele soarelui;c) din naturatrezitd din amo4eala grea a iernii;d) din pajigtile invezite gipline deflori multicolore.

4. Ce ficea Heidiin plimbirile ei zilnice?incercuiegte libra corespunzdtoare rdspu nsului corect!

a) alerga, observa, descoperea; c) alerga, observa, inventa;b)setrezea, manca, se plimba; d)se plimba, descoperea, citea.

5. Ce "megterea de zor" bunicul la masa lui de tamplerie?I n cercuiegte litera co res pu n zdtoa re rds pu n s u I u i corect!

c) primdvara, in luna mai;d) la inceputul verii, in luna mai.

c) biciuri;d) scaune.

a) mese;b) ciocane;

6, De ce Heidi "didu buznain cabani" ?Incerc u ieg|€ I itera co respu nzdtoare rdspu n su I u i co rect!

a) pentru a-gianunla bunicul ce venise prietenulsdu, peter;b) pentru a-lintreba pe bunicce megtereain magazie;c) pentru a-i spune bunicului cd a sosit prjetena sa, Clara;d) pentru a-gi anunta buniculcA primise o scrisoare de la Clara"

7. Din ce cauza nu putea veni Sitatil Clarei la munte?Incercuiegte litera corespunzitoare rdspu nsu lui corect!

a) nu-i pldceau ciobdnaSul petergiturma luide capre;b) trebuia sd plece la Paris, unde avea nigte treburi;c)nu putea sa treiascA pe cresteleinalte ale munlilor;d) nu avea bagajele pregetite pentru cdldtorie.

8, Din ce motivcredea doctorulcA orice bolnav seinsinetosea la munte?Scrie rdspunsut pe spaliul dat.

,/ ^J,J^J^J-]

il{W" ,,*ii:iir" .,,,1;;,;i,ll "9.De ce a plecat Petersuperat?

Scrie rdspunsul pe spaliul dat.

,ii:ili, r' ,''iiil',i'i'#" ',ilii:l'iff' ,iirit'ililiii.1,l']ii ,r,ril{litilt$l

10. Ce alttitlu potrivitai alege pentru acesttext?i ncerc u iegte I itera coresp u nzdto a re res p u n s u I u i co rect!

11. Care sunt personajele care aparin textul de mai sus?ln cercu i egte I itera co respu nz etoa re rd sp u n su I u i corect!

a) Primavarab) Calatoria

a) Heidi, Peter, Bunicul, Clara ;b) Heidi, Peter, bunicul;

c) Supdraread)Scrisoarea

c) Heidi, Clara, bunicul;d) Heidi, Peter, doctorul.

12. Numeroteaze enunlurile de mai jos in ordinea in care s-au intamplat evenimentele,Numirul 1 a fost rezolvat pentru tine.

1Peter ii da lui Heidi o scrisoare de la Drietena sa. Clara.Natura relnvie odate cu venirea primiveril,ln scrisoare, Clara igi anuntd sosirea.Peterpleaca superat de aceastd veste.Heidi aproape toate ziua Si-o petrecea afard.

13. RealizeazA corespondenla intre cuvinte cu sens opus:

14, Este o dimineale frumoasd de vard, Heidi il anunld pe bunicul sdu cd va pleca cuPeter cu caprele Ia pdscut.

Privegte imaginile gi continue povestirea cu incA gase propozitii.

,i+tltitiilittrliffi't1tiiiiffi',"sl'i';iffi,,, """.r'irl,fu* ""'::';'ifuii,. "'tt*,,,,

ffi$il$llllirrillluwu${WHl*u'lt4l'1ifl4$fffiri* ".'' i,,, ''''{".ijiiiifu,, 'nilitiMUnitcrtect de inydt.tre: Zdmbete de copllCitegte cu atenlie textul de mai jos!

Cheita de aur sau minunatele pitanii ale lui

Dimineala, Buratino se trezi zdravdn 9ivoios de parcd nu iseintdmplase nimic.

Fetila cu pdrul albastru il agtepta ingrAdind, a€ezatd in fala unei mesute, pe careerau aranjate bcamurimici, ca pentru pdpugi.

Buratino se agezd la masd, cu un piciorindoit sub el. Prdjiturile de migdale le indesaintregiin gurd Sileinghlea pe nemestecate.

l1i bdgd degetele in chiseaua cudulceatd, lingendu-$i-le apoi cu o deosebitdplacere.

Cand fetila se intoarse pentru o clipe, etapuce ceainicul gi, ducendu-l la gurd, sorbi toatdcacaoa dintr-insul. Sorbicu atAta ldcomie, cd selnece givArse cacaoa pe fala de mase.

Fetila se uitdlinfi la elgispuse cu asprime:- Trage piciorulde subtine gilasd-l jos, sub mase! Nu menca cu mainile ce doar pentru

mencare sunt lingurigifurculile. De-acum am sd md-ngr'iesceu de cregtereata, fiipe pace!,,Cne s-a gds,t sd-mi dea mie cregtere aleasd... Tocmai ea, cu capul ei de poft,elan gi

trupul umplut cu vaE !", gendi Buratino.ln cele din urmd se sfer$i gi gustarea asta chinuitoare.-Acum agazd-te la birou! CauE sd nu stai cocogat, ii spuse fetila Si lue o buce{ca de

crete. Am se b-nvdl s, socotegfi Ascultd, sd zicem cd ai doud mere in buzunar. gi si zicemcdcinevailicere un mdr. Cdte merei[imairdmen ?

- Doud.- De ce doud ?- Doue, pentru cA cel care mi-a cerut mdrul n-o sel capete. $i dacd incearcd sd mi-t ia

cu de-a sila, iisarde get!-Habar n-aisd socotegti, rostifetita cu tristete. Se tecem ladictare.- Scrie!...,.lepuragul uga rupe." Ei, ai scris?Dupd cum se gtie inse, Buratino nu vdzuse in viala lui nicitoc, nici celimard. Negtiind ce

sd faca,igiveri nasulin cafimara. De pe nas picurd pe harfie o pa6 de cerneald.- Egti un nea$amperat cum n-am mai vezut! Am sd te pedepsesc ! Artemon, du_l pe

B u rati no i n m a gazi a intu ne co ase !Credinciosul Aftemon aperu in uge, gi ardandu-gi cot,tii atbi, it apuce pe Buratino de

heinuld gi Eridupeelin magazieBuratinoigiidicd nasurtotuna de cerneata gi, pin intuneic, zdi un ririac ce spanzurade

tavan, cu capulinjos.- Tu ce mai vrei ?- Mai rabde pu{n, Buratino, agteapa pend s-o innopta. Atunci te voi duce in Tara

Prostilor. Acolo-i numai fericire gi veselie.

\,,

Testul nr-

Buratinodupe Alexei Tolstoi

",',Bjxll$fi$tlto

. , ' . '

" ii{ ,",.rilit$iiiW.'qg,rBiili{'g1$l*siiiil$jiti$i$1fi$iiirffi, il

.r'::r .,,i,i:r':r' il,,,,i,,tilr' iiirril.r' ,'::ij."',' .'" ,rlli:,li..i..ili ',,,t1'ri:rillfi1,,.,.i'ii1. Care sunt personajele povestirii?

I ncercuiette litera corespu nzdtoare rdspu nsului corect!a) Buratino, Fetila cu pdrul albastru, iepura$Ul, liliacul;b) Fetila cu pdrul albastru, Buratino, cdlelulArtemon; liliacul;c) Buratino, iepuragul; liliacul, cdtelul Artemon;d) Fetita cu parul albastru, Buratino, liliacul, iepuragul.

2. Cum s-a trezit Buratino?in ce rcu i e gte I itera core s p u nzeto a re rds p u ns u I u i co rect!

a) nepoliticos gi certeret;b) voinic Aivesel;

c)trist Sisldbit;d) zdravdn qi voios.

3.Alege un comportament urat pe care l.a avut Buratino la masi.Scrie rdspunsul pe spaliul dat.

4. Ce mesaj ar fi potrivit pentru gandul lui Buratino?I ncerc u iegte I itera co res pu nzdtoa re rds pu n s u I u i c o rect!

. Crne s-a 955156 mt dea miecre$ter.e a/easd_ . .

Tocmai ea, cu capul ei deponplan Sittupul umplut cu vate !"

a) Nu vreau se inval nimic!b) S-a gAsit cineva care se me educe!c) Nu md poate educa o pdpugd!d) Sunt mandru ca voi primi educatie aleasd!

5. Ce consideri despre faptul ca Buratino ar lovi pe cineva daci arincerca si-i ia mirul?Este corect?

Alege gi explice doar una din cele doui situatii.

Nu, pentru cd

, sau

6. Ce propozitie a avut de scris Buratino?incercu iegte litera corespunzdtoare rdspunsului corect!

[__= i ll$,:z'^s=-:.',.'{\--4"/!lg>g/

c) Am doud mere in buzunar"d) Calelu9ul uga rupe.

a) Artemon are collii albi.b) lepuragul uga rupe.

lWWMW|Wiitr!,W*W- WHi* 'qM'wqqu_' 7. Pentru ci nu vizuse in viala lui nici toc, nici ciiimari, Buratino:

incercuiegte titera corespunzdtoare rdspunsul ui corect!a) igi vari nasut in cdlimara:b) le aruncd de pe masd;c) puse tocul invers in cdlimard;d) sorbi cerneala din cdlimard.

8. Cum l-a pedepsit Fetila cu pirul albastru pe Buratino?I ncercu iegte litera corespu nzdtoare rdspunsulu i corect!

a) Fa pus sA scrie o propozitie;b) l-a trimis intr-o magazie intunecoase;c) t-a dat afard din case;d) l-a pus pe Artemon sd-l mugte.

9. De ce crezi ci in Tara progtilor era tot timpul fericire ,i veselie?Scrie rdspunsul pe spaliu! dal

10.Care crezi cA arfi un altti u potrivit pentru textul de maisus?Incercuiegte I itera corespunzdtoare respunsul ui corect!

a) Fetila cu perulalbastru incearcd s6_leduce pe Buratino;b) Fetita cu perul albastru il pedepsegte pe Buratino;c) Dorinla lui Buratino de a cdldtori in Tara progtilor;d) Fetila cu perul albastru ia micul dejun cu Buratino.

11. N.umerote€za enunlurile de mai josin ordineain care s-au intamplat evenimentele.Numirul 1 a fost rezolvat pentru tine.

1

12. Fotmeaze cate o propozilie cu ortogramele: intr-o, intr_un, dintr-o, dintr_un.

Buratino se compode necivilizat la mase.Fetila cu pirul atbastru ia micul dejun cu Buratino.Fetila cu pdrulalbastru ilpedepsegte pe Buratino.Buratino refuzd si invete scrisul 9i socotitul.Fetila cu perul albastru incearce se-l educe pe Buratino.

*ffi' .-ffit. "ffiP'"ffi'-%dutffiM

,, r:,li " .,.,iii:#'' .,,ril'iilrti#iiri'.,ili l ir' .Jlii:ii i l til lrtrilrlixr

..,r'ii', .riliii.r$f 'jiili.rll.J+"

unitqteq de inudt.rr€: cofreoCitegte cu atenfie textul de mai jos!

Testul

Mirul

Mdrul care mai pdstra incA urma dinlilorbeiatului, zAcea aruncat pe raftul de sus albibliotecii. De fapt, lui ii pldcea se spunA cdagteaptA. Ce anume? Nu gtia nici el $i nu Stiaunici ceitreitovard$i de disculii pe care i-a intahitin bibliotecd: un glob pdmentesc, o asculitoareroz 9i un diclionarvechi.

- Chiar aga, sdrl de la locul eiasculitoare a, ce faci tu aici?

- Pai, Stiti... ddd... sA vedeli...eu nu...- E clar. habar n-are de nimic, spuse

sfdtos globul pemanbsc. Eu gtiu foarte bine cesunt foafte folositor. Pot ajuta pe oricine vrea sdcunoascd planeta pe care locuiegte. ii ardt muntii maro, apele albastre, cempiile verzi. Se numaipunem la socoteaa oragele, firile gicontinentele!

Mdrul nostru ascultd cu atenlie globul, dupd care ofte intistat. ,,Care-o fi rostul meu pepdment?" se intrebe el.

- Nicieu nu stau degeaba, sdri giascutitoarea. Eu muncesc, nu glumd. Rostul meu pe/ume este se ascut creioane grafit gi colorate. Trebuie sa am grijd sa le fac veiurile ascutiteaga ca... vaid munlilordespre care ne vorbea globulpemanbsc.

Privirile tuturor se indreptare spre bdtrend dic,tionar, care sforeia rdsfoindu-gi ugorpaginile una cate una.

- Domnule di4ionar, indrdzni merd se-ltezeasce, vd rog multde tot, ajutali-me!-Cum? Ce? Cine? sarica arsdictionarul. Pe cine sd ajut? Ce nu gtiti?- Mdrul acesta nu gtie ce poab sA face. Poate ne daitu o mena de ajutor, se dezlegem

misterul.- PAi sA vedem la pagina cu litera "mmmmm..." mai apuce se spund diclionarul gi

adormila loc, sfordind incet pe nasDeodatd, in camerd i re bdie,telul. Se duse /a b/io4 scoase de-acoloun creion grafit pe

careil asculi rapid cu ascutitoarea. Cu ajutorul globului pementesc tgifdcu tema la geografie.Din diclionarafld ceinseamnd cuvenful"axa". Treabafiind gata, bdiatulnostru dedu sd iase peuge, cand brusc se opri, se intoarse din drum gi fdrd nici cea mai micd vorbuli,te lud cu grijAmdrulde pe etajerd gimugce cu pofta din elpAnd-l termind..

Peste mai multi ani la numdr, uga aceleagiincdpei se deschise gi, in cadrul ei, apdru unEndrinalt Sifrumos, care purtain mene cateva hd4i.

- Sftf... A venit profesorul de geografie! Sd-l ldsam se studieze in linigte. Vorbeaacelagi glob pdmenbsc sfetos, prietenul asculitoarei roz gi al bdtranutuidictionar. Trei prieteni,care au aflatin timp rostul unui mdr rogu, din care, la un moment dat, un copil mugcase o datdii-l ldsase apoi pe etajera de sus a bibliotecii.

Era cat se poate de smp/u.'Sfluse sd fa cd dintr-un copil, un om mare.

G ',ti{liili1!'${tl$iffii.t$!,! :ir1ft1}$W$,1*{|i$i-' "'r$l$$$$1lth," ""1$l,itittinh,, "'{i!&-,}}1,",,'%

rN-..-"-"r" \,1. Unde "zicea aruncat", marul?\

In cercu i egte I itera co res pu nzdto a re rasp u n s u I u i co rect!a) pe birout beie{elului;b) pe raftutdejos at bibtiotecii;c) langa un vechidictionar:d) pe raftulde sus al bibliotecii.

2.Cine erau cei"trei tovarigi de disculii" ai mirutui?Incercuiegte litera corespunzdtoare rdspu nsului corect!

a) profesorul de geografie, globul pemantesc, diclionarul;b) globul pemantesc, ascutitoarea roz, dictionaruivechi:c) beietelul, profesorulde geografie, globul pemantesc;d) profesorul de geografie, mingea veche gio carte ruptd.

3. Ce seintreba merul?I ncercu i egte Iitera co respu nzdtoa re rds p u n s u I u i co rect!

a) Unde md aflu eu acum?b) Pe cine potajuta?c) La ce pagind suntin dictionar?d) Care-ofi rostulmeu pe pdmant?

4. Pe cine poate ajuta globul pemantesc?I ncerc u ie gte I itera c ores p u n zdtoa re rd spu n su I u i c orect!

a) pe oricine vrea sd cunoascd planeta pe care locuiegte:b) pe oricine vrea sd cdlitoreascd prin munti, dealuri gi campii;c) pe oricine vrea sd caldtoreascd pe diferite continenie:d) pe oricine vrea sd celdtoreascd in diferite orage gitdri.

5. Cum suntcotorate formele de retief (munlii, campiile, apele) pe gtobul pamantesc?lncercu iegte litera corespu nzdtoare iaspuniutu i cirecit'

a)apele albastre, muntiivezi, campiile maro;b) campiile verzi, apele albastre, dealuri galbene;c) munliiverzi, apele albastre, camDiile verzi:d) munlii maro, apele albastre, c6mpiile vezi.

6. Gum voia ascutitoarea roz se faci varfurile creioanelor?I nce rc u iegte I itera c ore s p u nzetoa re rds pu ns u I u i corect!

a) ascutite ca varful acelor;b) asculite ca varful munlilor;c)inalte ca varful munlilor;d) asculite ca varful segelitor.

7, Ce ficea intimpul disculiei ..betranul diclionar"?a)dormea linigtit pe raftulde sus albibliotecii;b) sfordia resfoindu_9i usor paginile una cate una:c)ceuta se gdseasce cuvinte neintelese pentru mdr;d) dormita resfoindu-9i ugor paginile ingelbenite.

e .J,ryJrry1

sr ^{ ffiff^ffi#M| 8. Ce crezi despre comportamentul merului citind enunlul urmetor?

"Domnule dicliona4 indrdzni mdrul sdJ trezeascd, verog mult de tot, ajutati-me!"Scrie rispunsul pe spaliul dat.

9. Ce a fecut biiatul cand a intrat in camerA?a)a mancatmdrul, a citittema lageografie, a cautatun cuvantindi4ionar, a mancatmerul;b) a asculit un creion, a fecut tema la geografie, a cdulat cuvinte in dictionar, a mAncat

merul;c) a pus un creion pe birou, a fdcut tema la geografie, a cautat un cuvant in di4ionar, a

. mancatmerul;d) a asculit un creion, a f5cut tema la geografie, a cdutat un cuvant in dictionar, a mancat

mdrul:

10. Gum crezici se simlea mirutfale de celelalte obiecte ale copilului?a) nefolositor;b) mandru;c)fericit;d) important.

11. De ce crezi cA globul pimantesc, asculitoarea Si diclionarul au realizat, peste maimultiani, ci mirul"gtiuse si faci dintr-un copil, un om mare., ?Scrie rdspunsul pe spatiul dat.

12. Numeroteazi enunlurile de mai josln ordineain cares-au intamplat evenimentele.Numirul 1 a fost rezolvat pentru tine.

1

13, Un mir gi o carte stau de vorbi pe biroul unui copil.Realizeazi un dialog de Sase propozilii intre acestea despre importanta fieciruia inviala copiilor.

Beiatul mdnanca mdrul.Globul pemantesc, asculitoarea gi diclionaruligi arati importanta pentru beiat.Peste multi ani baiatul devine profesor de geografie.Marul statea pe raftul de sus al bibliotecii.Globul pdmantesc, asculitoarea gidiclionarulrealizeaza importanta m5rului..

\

"'riii:i::,, tiliiffitestul nr_ l2

Citegte cu atentietextul de maijos!

lepuragul palavragiudupi V. Kapninski

Trdia odatd intr-o pddure un iepurag ceruia tare ii ptdcea sd toarne tot fetut de minciuni.Nescocea cete una, de-tiera maimare draguls_o asculti.Lucrau iepuii in grddina de legume, ptiveau itratut de morcovi. Se apropie iepuragul_nascocild, se uite la eigile zice:- Ce bine arfi dacd morcovii ar cregte in pom iar iepurii gi_ar inventa njgte aripi. Tot sd zboriapoiinjurul pomului gisd cutegimorcovi Itepuii se opresc din lucru si^igji!c!.1ipuie.cum zboard in jurul pomutuide morcovi, cu aripilefdcute de eigicuteg de pe ramui morcovii suculenli. Chiar te t""a irii upa.se intorc iepurii siofteazd: intre timp buruierit" rapaliiriitkraur de morcovi.

... - Ehei, paravragiute, paravngiurei n zice supara ieiiiet"'iri nrtran. pt"u"d de aici, nu nemailine din treabd!De la aceaintamplare i_a ramasiepurelui porecla de,,palavragiu".lepuriistropesc stratu,e de morcovi. E o'zi nerointe. n,arglipuriicu gdrelire de ra strat tareu, de la reu b strat.

.. 9e aprypie Palavragiut, incearce sd povesteascd ceva, numai ca iepuii il gonesc, n_aump se ascuftetotfelulde minciuni, de vorbe goale, trebuie sd munieisca.tepuragul se aiaze sub un tufi|_gi priuegte cum aleargd, incolo gi_ncoace, in cerc, iepurii cugiiletlle $l:tropesc s traturite. €i i s-a nazdrit eiavragiutui;p)lii iiata rie s-arinvarti.- Ehei, darse poate inventa o asemenea roate care sa aducd singurd apa. Atuncinu armaitrebuisA maifuga h rau.

:apyat.lStavgsiutun bel gi a inceput sd deseneze ceva pe nisip. O sdvaddei!Au obosit iepurii se bt care apd. au incepa sa pateasciiiiiite morcoviror. s_au intristatiepuii vedinse cd paravragiurrostogorest gii oaaui"t n,1iti' ii:iagira. rir""ze roata in apd.Aduce pend h straturijgheaburidin scoar,tdde mesteacdn.lijurulrotiatarna gatetuge.Un pui de veveri(d sare pe roatd pi incepe "a

ang; ii ti;ir"e. Roafa porneqre se seinveftd simagineia se funclioneze. cetetrE t" srja"pi iiia;;i'o;;;sa in jsheaburi.Curge apa pe straturile de morcovi. Frunzele capete-din io,

"r,o"ru, se fac tot maifrumoase.

Cum auvezutasta iepurjiau inceput se sa,d in sus de bucuie.-Aga.da palavragiute !ASa da,

!ra1t9! H.aisa_t Aaicam pe irite pe patavragiu.tn acetmoments_a apropiat bunicul Aici, a zembit, gi-a'nebz;t iustd,tite gia zis:- Cum adica pahvragiu ?Acum et nu maiest" p.itru noiiiiirugtu, citnventator.De atunci, nimeni nuJ mai strigd p. irprre eaiurigii,-"iii iiu,

", ,u"p"ct: ,,tnventatorulnostru!".

I

!F -tr1. Undetriia iepuragul?##ff^f f i

lncercuiegte litera corespunzdtoare rdspu nsului corect!a)in gredina de legume;b)in pddure;c)sub un tufiS;d)in jurulpomului.

2. Care era porecla iepuragului?I n cerc u iegte I itera corespu nrttoa re rdsp u n su I u i core ctl

a) Niscocild;b) Mincinosul;c) Povestitorul;d) Palavragiul.

3. Care sunt personajele povestirii?I ncerc u iegte I iE ra corespunzdtoare rds pu n s u I u i corectl

a) lepuragul Palavragiu, puiul de arici, veverita, bunicul iepure, iepuragii;b) lepuragul Palavragiu, iepuragii, buniculArici, tandrulArici, puiul de veveriJd;c) iepuragii, iepuragul Palavragiu, iepurele betran, buniculArici, puiul de vevorit5;d) iepura9ii, iepuragul Palavragiu, bunicul iepure, ariciul betran, puiul de veveriF;

4. fepuraguf Pafavragiu avea urmitoarea dorlnle':,,Ce blne ar fi dacd morcov ar creitein pom,lar lepurii gi-ar lnventa nigte aipl"

Scrle ce lgl Tnchipuiau lepuragii ci ar fi ficut tn aceasti situati€.

5. Cum udau gridina lepuragii?I n c erc u legte I itera co respu nzetoare rdspu n su I u i corectl

a) aduceau ape de la rau cu gelelile, alergau tn cerc, stropeau straturile;b) zburau in jurul pomului de morcovi, stropeau cu apa din geleli;c) aduceau ap6 d6 la reu cu geletile, stropeau pe rand straturile;d) stropeau cu ape de la rau straturile, pliveau buruienile dintre morcovi,

6, Ge is-a nezarit lepuragului cand a vAzut cum udau lepuragii gredina?I ncercu iette I |tera cores p u nzdto a re rCspu na u I u i co rcctl

a) cd n u ar tre b u i s; se invd rti in ce rc;b) cd parce s-arinvarti o roate vie;c)ca nu artrebui si alerge pdni la rdu;d) cd parcd iepuragii ar avea aripi.

7. Din ce erau fecute jgheaburile?lncercuiegte litera corespunzdtoare respunsului corect!

a) din tulpinile morcovilor;b) din ramurile unui copac;c) din nuiele de mesteacen:d) din scoa4e de mesteacan.

,1,,,i,,

9. Ce au inleles iepuragii din aceasti intamplare?a) cd daca intotdeauna vor fi uniti vor avea putere mai mare;b) cA iepuragul nu era mincinos ci era de fapt un inventator;c) cd iepuragul palavragiu s_a transformat intr_un invenlator;d) cd fdrd ajutorul veveritelor n_ar fi reugit sa ude grddina.

10.Ai vrea si fiiin locul iepuragului palavragiu?Alege gi explica doar una din cele douisituafii.

sau

11,Care dintre variantele date ar putea fi un final de poveste potrivit cu imaginea?

sale. q r/,vvq( u,, I pquur r, )r i,r-a uensrftltr un taoorator pentru invenfiile

b) lepuragii i-au construit Inventatorurui un raborator pentru a nascoci rucruri forositoarepentru et.

*,^-^^?^1"', de veverile gi lepuragul Inventator cerceteazd in taborator un morcov lamrcroscoD.

d) BdtranulAriciii cere iepuraguluise_gi construiascd un laboralor pentru invenliile sale.12. Noteaze cu v vocarere si cu e consoanere deasupra cuvinteror din enuntur:

Curge apa pe stratur i le de morcovi .

.,,,,,'iiii '' ,,,,:itiiiii,llf"' ,.1trl!iff' 'ltiiirffi' 'reliii;{iii,iffi",,,**iii{i!i'tiilliil1;*liilffi, iffi

.rr,-fl" **'rffi',-i{ifiii},ff "**it{$lt{t$$q.*ntffiWW{.*ffiWffide inuitr|re: U.rro Testul nr. It

Citegte cu atenlie textul de mai josl

Floarea din cerdupi lon Lile

"Ce mare a crescut soarele dupd ploaia de vard!lnseamne ce soarele este o floare pe cer.Norii o udd din cend in cend 9i ea creite gi mai mare, se bucurd gi lumineaze pemantul cupetalele eidefoc."

"Dar ceila\i copii ce cred ei despre soare?" s-a intrebat beieplul 9i s-a oprit in dreptulpdrculelul ui din spatele blocului.

Cu un aertimid s-a apropiat de banca unde erau maimulte fete. S-a a$ezatla margine Fiainceputse priveascd soarele printre degete.

Ofe F l-a vezutgia ras.-Te uilidupd avioane? l-a intrebat ea pe beie9l.-Ba nu, md uitdupe ofloare...$icelelalte fetitp au devenit brusc atente.-gie acolo, sus, pe cer?-Da, a zis beieplul.-$i.. zboare?-Zboare!-Cu ariDisau cu un balon?Beieplula privit-o uimit. "Ce se-irespund?'se lntreba elprivind-o atent. "Adeverd es/€ cA

nici eu nu m-am gendit la asta, la cum zboard soarele: cu aripi ca peserable, sau aia, ca unbalon umflat cu aer?"

- Eu cred cA soarele zboare ca o minge prin aer, a zis o fetfie care lsibgena pepugica pebrat ca s-o adoarme. .

"S-arputea ca soarele sd zboare ca o minge, s-a gendit beieblul, pentru ce e rotund... darcine o love,te cu piciorul, in fiecare dimineaq, ca se zboare pesfp- pement?"

- Ba eu cred cd soarele are aripi, a zis alte fetifi cu nasul cern. Si cend dd el din aripi, sepome$e venfulse colinde printre frunze...

- Ba nu-i adevdrat, zise o fetiF pistruiatd. Nu soarele zboare, ci noi, copiii... soarele steacolo, pe cer, gi noi zburdminjurul lui ca niste fluturi.

"9iasta e adeverat", aoftatbaieFlul. Soarele std acolo, pe cer, ginoineinveftiminjurullui... gi cand obosim ne ducem la culcare.

- giunde ziceaiceefloarea aiacu aripi? l-a intrebat altd fetild.-Acolo, sus, pecer... n-ovezicum drefucegte?- Ba da, a zembitfetila... dacd o privestiatent, ilidaiseama ce are petale ca nigte fulgere

mici.$i beieblul a privit spre soare cu ochii larg deschisi, dar a fost obligat sd-gi plece capul 9i

sdinchiddochii. Miide petale minuscule, ca nigtefulgere mici, iijucau in ochi.- Soarele nu e ofloare!a zis hofire6 o fetig blondd. Soarele e... soare!-Aidreptate, a goptit bdietelul, soarele e soare!"$itotugi, gi-aziselin gend, soarelee o floare frumoase, darn-oved oamenii, pentru cd nu

se pot uita laea... cand vorei, pentru ce b intrd in ochipetalele eica nigte fulgere micute".Bdielelul era fericit, i se citea in priviri mendia, el era singurul bdielel din lumea asta care

isideduse seama ce soarele este o floare. nu altceva.

@W*

ln]-...I\Lt, \.- 1. Und,e sti devorbi biiefelulcu fetileleZ\

Incercuiegte litera iorespu rrdtorr. rdspu nsul ui corect!a) Tn pdrculetul din fata blocului;b) in gredinila din spatele btocutui:c) pe terenuldejoace din spatele blocului:d) in parculetul din spatele blocului.

2. Cum sunt petateleflorii?ln cercu i egb I itera cores pu n zdtoare rdspu n su I u i corectl

a) de apd;b) cu aripi:c)defoc;d) cu pete.

3. Ce face "floarea din cer" dupe ce e udate de nori?I n cerc u.iegte I ite ra coresp u nzetoa re rd s p u ns u I u i co rec t!a) infl oreste, se inalld, lumineazd;

b) cregte, se bucurd, lumineazi;c) seinaltd, se bucurd, lumineazi:d) cregte, se bucurAi se lransforme.

4. Dup-i ce credea o fetiti ci se uiti beiatul?I ncerc u ieg te I itera cores pu n z dtoa re rds p u n su I u i corect!

a) dupd fluturi;b) dupd soare:c) dupd avioane;d) dupd floare.

5. Cum credea fetila cu pipuga c; zboari soarele?hcercu iegte I ite ra co res pu n zdto a re rds pu n s u I u i corect!

a) ca o minge pdn aer;b) cu aripi ca pdsirelele;c) ca un balon umflal cu aer;d) cu aripi ca avionul

6. Ce credea fetila cu nasul cern ci face soarele cu aripile sale?t ncerc u ie gte I itera co re s p u n zd toa re ris pu n s u I u i corec t!a) zboare in fiecare zi pe cerul senin de vard;b) pornegte vantul sd colinde printre frunze;c) ajutd avioanele sd zboare cu vileze mare;d) pornegte vantul pentru a imprdgtia norii.

7. Ce credea fetifa pistruiate despre soare gi copii?Scrie rdspunsul pe spatiul dat.

,t ,J ^e .t-/l-z-

E iit't""" .,,''''.',.,l'*t'' -+lrilli! ' *',itii$ ' .--'*lttitW" -*iir$,i$$,$$s'l,,xrttfi{$$.fft$1Wl]li$tRll*tfl8. Ce s-a intimplat cand baielelul a privit spre soare cu ochii larg deschigi?

I ncerc u iegte I itera coresp u nzdto a re r es pu n s u I u i co rect!a) a simlit mii de pigcdturi 9i a trebuit sa inchida ochii;b) a fost obligat se-gi plece capul Si se inchide ochii;c) a vezut mii de petale minuscule gi de fulgere mici;d) a vdzut mii de flori gi de stelule mici.

9. Scrie doue motive din text pentru care baietelul credea ci soarele este o floare pe cer.Scrie rdspunsul pe spa,tiul dat,

10. Din lista de maijos cinci insugiri i se potrivesc bAiatului.Scrie-le pe spatiul dat,

I tE"dru-_-l f-tiumos:]ATENIosom

I-lfisqs::Irc4-J c

uimit fericit

11. Biiefelul era mandru. Din ce motiv?a) mulli copii din lume gi-ar fi dorit se fie in locul lui;b) soarele ca o floare ii daruise petale colorate gi fulgere mici;c) era singurul bdielel din lume care gtia ce soarele este o floare;d) era singurul beielel din lume care gtia cd soarele este un astru.

12. Este real ce crede biielelul ci soarele este o floare pe cer?Scrie-li pdrerea pe spaliul dat.

13. Alege propozitia din text care iti indica ce anotimp este.

14. incercuiegte cuvantul scris corect:oala-uala, ianoarie-ianuarie, roue-rod, plod-ploud, cuase-coase, ziua-zioa, coapte-cuapte,

od-oue- oaie-uaie, ea-iea, toamne-tuamnd, culuoare-culoare, vioare-viuara.

15. ln timpul noplii, biielelul viseaze ca sta de vorbA cu "floarea de pe cer".Scrie un text format din cinci propozilii in care soarele ii explici biietelului ca este

defapt un corp ceresc care ajute planeta Pemant.Scrie rdspunsul pe spatiul dat.

t ' ' . {

, W

Unltotett de inudtore: ColritdriqCitegte cu atenlie textul de mai jos!

"{'l,.,li[i1i1,trn,,.,'."iiti'4,1,,,,,."'\t.,,,lestul nr. t4

Morcoveati (fragment)de Jules Renard

Pun pariu, spune doamna Lepic, cd slujnicaHonorina iar a uitat sd inchidd gdinite

E-adevdrat. E noapte gi in fundul ogrdzii se vedecotetul gdi n ilor cu pottila deschi sd.

- Felix, dacd te-ai duce tu sd le_nchizi? zicedoamna Lepic celuimaimare dintre copiii sdi.

- Nu-i treaba mea se vdd de gAini. mormeie Felix,un bdiat gdlbejit, tendav gificos.

- Atuncitu, Ernestina?- O, memico, a$ muri defricd!Felix. fratele mai mare. gl sord_sa Ernestina abia

ndicd ochii cend respund. Citesc amendoi foarte adencili.cu coatele pe masd, frunte-nfrunte.

- Doamne, cd aiuritd mai sunt!Lepic. Unde-mi era capul? Morcoveald,gdinile!

spune doamnadule ?i-nchide

Cu porecla asta il afintd pe mezinul casei, din pricind ce are parut rogu gi fala pistruiatd.Morcoveald, care-giflcea de tucru pe sub masd, se iidicd gifngani sfios:- Zdu cA gi mie mi_e fricd, mdmico!.- Cum? i-ointoarce doamna Lepic. Un voinic catine? Mdfacisd rad.- Pdice, nu-lgtim noi? Eviteazca un ,tap, sare cu gura siri-sa ernestira.

, .Morcoveara se umfld-n pen.e ra auzut acestor buie gi, iijnZnau_se in sinea sa cd nu_ivrednicde ele, incearce se-gibirurc teama.- Barem se-mifacelilumine, ingeimd et!Doamna Lepic ridicd din uyeri, Felix surede dispreluitor. Doar Emestina se aratdmiloasd- ia o tumanare gi igi insolegte frd.tiorut pene b cipiiitio,riao*ui- Te-agtept aici, zice ea.

U""rr!i#r7r\7O? tOughegte intr-o ctipitd inapoi, speriatd de o rdbufnire de vent care stinge

- Cu pulpele incordate, cu cdlcaieb tipite de pdment, Morcoveala incepe se dardeie inintuneric. AfarA e o beznd de i se pare cd a orbit. Cate un vaftej de ve e gata sd_l smulgd dinloc..De buzna Ia nimereatd spre cote,t. Gdsegte ps 6;jtrait" itifi) porti;"i. Zgomotut palitorsdiface geinile sd cereie speriate.;- Da'pototfivd odatd!lestigd Morcoveald. Eu sunt!rnchide portita, apoi zboard inapoi-ca gi cim ar avea aripi. rar cend intre in casd gefaind

9i 1d le cdgurd 9i de lumind, i se pare cd s_a ndscut a doua oard. Zembegte ptin de sine gi stdmendru, agtepqnd laude.

Felix gi Ernestina citesc inse linigtili mai departe, iar doamna Lepic ii spune cunepasare, ca gicum nimic nu s-arfiintdmptai:

- Morcoveatd, de aziinainte aise inchizigdinite in fiecare seard!

,-#-'

,#

a) dimineala;b) dupe-amiazi;

a) Felix;b) Ernestina;

a) citeau;b) scriau;

3. Ce fAceau Felix gi Ernestina?lncercuiegte litera corespunzdtoare rdspunsului corect!

cff ,df f f f1. Can-d il trimite doamna Lepic pe Morcoveate sA inchide uga de la cotel?

lncercuiegte litera corespunzdtoare rdspunsului coreci!

i ncerc u iegte I itera coresp u nzetoare rds pu nsu I u i corect!

c) la pranz;d) noaptea.

c) Morcoveatd;d) Lepic.

c) vorbeau;d) cantau.

3. De ce era poreclit mezinul familiei Morcoveati?lncercuiegte litera corespunzdtoare rdspunsului corect!

a) pentru cd ii pl5ceau foarte mull morcovii;b) pentru ce avea perul rogu gi fala pistruiata;c) pentru ca avea pistrui gi perul portocaliu;d) pentru cd avea perul blond 9i fala pistruiate.

4, Cu cine fl compari Ernestina pe Morcoveale?Scrie rdspunsul pe spatiul dat.

5. De ce anume s-a speriat Ernestina?I n cerc u iegte I itera coresp u nzdtoare rdsp u ns u I u i corcct!

a) de o rdbufnire de vant care a trentit uga cotelului;b) de o furtuna care a stins flacdra luman5rii;c) de o rebufnire de vant care a stins flacera lumanerii;d) de o vrjelie care a smuls uga cotetului.

6. Cum se manifesta teama lui Morcoveati?I ncerc u ierte I itera coresp u nzdto a re rdspu n s u I u i co rect!

a) dardaia din toate incheieturile, avea pulpele incordate;b) gasi doar pe bajbaite clanta portilei de la cotetul geinilor;c) dadu buzna, la nimerealA, spre cotelul gdinilor;d) dardaia, avea pulpele incordate, celcaiele lipite de pdmant.

7. Ce a hotirat doamna Lepic incepand cu acea seare?I ncerc u ie'te I itera cores p u nzetoa re rds pu n s u I u i co rect!

a) ca Morcoveate sd nu mai inchidi uga cotelului vreodate;b) ca Felix 9i Ernestina sa inchide gdinile in fiecare seare;c) ca slujnica Honorina sa inchide gdinile in liecare seara;d) ca Morcoveate se inchide geinile in fiecare seard.

E8. De c^e era "plin de sine gi m6ndru" Morcoveati?I n cercu i egte I itera co re s pu nzdto a re ri sp u it s u I u i co rect!

a) penhu ce reugise sd inchide uga de la cotetul gdinilor;b) pentru ca reugise sd_$i invinge frica;c) pentru ce facuse ceea ce fraiii sei refuzasere:d) pentru ca mama gi fratii sdi il ldudasere.

9. Care sunt personajele povestirii?I n ce rc u iegte I itera co respu nzdtoa re rds p u n s u I u i co rcctl

a) Morcoveald, slujnica Honorina, Felix, Ernestina:b) doamna Lepic, slujnica Honorina, Morcoveatd. Felix.c) Morcoveald, doamna Lepic, Felix, Ernestina:d) Morcoveatd, doamna Lepic, Feljx, gainile.

10. Uneste fiecare personaj, prin segeli, cu Insugirile potrivite, aga cum reies din text.

;gir"t', Morcovealamdndruruginos Felix

11. Numeroteaze enunlurire de maiJos rn ordinea ?n care s-au intamprat evenimentere.Numirul 1 a fost rezolvat pentrutine.

1

12. scrie, pe6paliuldat' o propozilie cu cuventurdin text care contrne ritera,,x',,

Morcoveale, mezinul familiei, este trimis Tn curte se Tnchida usa.Doamna Lepic obEervi ce uga de la cotelulgaiinllor;; eiteincnrsa.rnrunencutgifrigut d-e afare fl Tnspdimantd pe Morcoveale.Morcoveala este mdndru de isprava sa.Felix gi Erneslina, copiiimaimari, refuze satnchide usa.

fricosputernictrandavzambitor

13. ldortifici-in text cate doui cuvinte cu grupurile de litere date:Scrie rdspunsul pe spaliut dat.

iaieea

14. lm-agineazi.fi ce po4i un dialog cu Morcoveati. Completeaza spaliite libere culntrebArile tale.

- Am fost la bunica meaAgaE

- M-am jucat cu cdlelul pyram .

- Bunica esle sanatoasd "

- Am fost impreuni cu sora mea mai mare EmEstinil

C,J-J.ry.

Fdr* dffi$S'"*,r{iffiW*,*ffinr- |

Citegte cu atenlie textul de mai jos!

Necazurile lui Miriapod cand igi duce copiii la cizmarfragmenl din vol. "Aventurile lui Gepelici,,

de Gianni RodariCepelicd intrd ucenic in atelierul megterului

Strugure gi deprinse repede rne$fegugul: freca alacu regind, prindea tdlpile in linte, lipea ciubote, bachiar lua mdsurA b clienli.

Megterul era mullumit. Afacerile parcdprinseserd aripi. Cepelicd fdcu astfel o muryime decunostinle.

Primul fu profesorul de muzice, maestrulPard-Mdldia,te. htase in cizmeie, cu vioara lasubsuoard, insolit de un roi cle viespi auii, cezumzdiau Sise roteau in jurullui. Ace€tia dddeau defapt Ercoale vioii sale, care nu era aftceva decet ojumetate de pard, aromaa gizemoase.

Dupe profesor veni Praz, grddinarul. Avea un fel de ciuf care-i cddea pe frunte gi omustald kilometricd.

- Mustala asta, i se desteinui Praz, e o adevAratd pacoste pe capul meu. De cete orinevastd-mea vrea sd intinde rufele la uscat, md agazd pe pdspd, imi lintuiegte in doud cuievetd mustdlilor, apoi a6rnd rufele ude pe ele, ca pe o sfoard. 9ifiregte, sunt nevoft se stau insoare, ca un protap, pand se usucdtoate.

lnfr-o seard, sosl gl o familie de miiapozi gi anume Miriapodul-taft, cu doicopii, care senumeau Mii-de-Picioruge $i Mii-de-LAbu9 gicare nu steteau o clipd locului.

- Totdeauna suntaga devioi?intrebe Cepelicd privindu-icum sefoiau.- Acum sunt cuminlica doiingeragL sd-ivezicend iiimbAiazd biata nevastd-meal Fd-

li idee: pene-i spale pe picioarele dinapoi, murderesc pe cele dinainte... Le spald pe cele dinfald,intretimp gile-au murdditpe cele din spate.

Megte rul Strugure I ud centi metrul.- Dortise le luem miculilormdsurd pentru pantofi? intrebe eL- Doamneferegte! Sd comand doue miide perechi? Darnu mi-ar ajunge leafa pe toatd

viala, sd lile p6tesc. Md gendeam sA inbcu\idoar pantofii care-s fAculi praf... pe ceitatti, deh,se-i pingelili doar,se-i mai carpiti...

- Astuia trebuie se-i inlocuiesc primele doud perechi gi pantoful de pe al treisuteleapicior steng iar estuilalt trebuie neapdrat sd-i schimbem cele zece perechi din girul drept de laspafe.

- Oh, doamne, ce copii, - se veicdrea Miriapodul-tatd. De o mie de oi le-am spus senu-?i maiarascd picioarele gi sA nu se mai dea pe lunecug. Dar parcd ai cu cine te inlelege?Nu mai ascultd gi pace! $i poftim rezultatul: totdeauna girul drept se strice inaintea celuis6ng...

h sfergit, miriapozii plecare. Mii-de-Picioruge gi Mii-de-Ldbule mergeau aga de repede,incat Miriapodul-tatd abia se mailinea dupd ei. Ce-i drept, era gi gchiop. Dar nu prea rdu: doarde o sute $aptesprezece picioare.

E,,r*il$l$$ l*"qh,1[11M*'-q!It$tu* "\i$&i|hi,. ""ht$u*"W

N.-.LL\,1. Unde intri ucenic Cepelice?

incercuiegte I itera corespu nzdtoa re nspu nsu lui corect!a)in atelierulde cizmerie al maestrului pard-Mdldiatd;b)in atelierul de cizmdrie al megterului Strugure;c) in aielierul de cizmdrie al tuieraz, graOi;arui;d) in atelierul de confectii al megterului Strugure.

2. Cum "deprinsese megtetugul" Cepelici?I n ce rc u i egte I ite ra c o res pu n zdto a re rd sp u n s u I u i corect!

a) freca ala, prindeatdlpile, lipea ciubote, lua mdsure clientilor;b) prindea tSlpile in {inte,-lipea ciubote, lua mdsurd la clienli;c) freca ala,cu regind, prindea ldlpile in !inte, lipea ciubotele clienlilor;d) prindea telpile cu rdgine, mdsura ala pentru lungimea ciubotelor.

3. Ce ocupalie avea domnul pari-Miliia!i?Incercu iegte I itera corespu nzdtoare rdspu nsu lui corect!

a) era gredinar;b) era cizmar:c) era profesor de muzicd:o) era compozitor.

4. De ce maestrul pari-Maliiata era insotit mereu de un roi de viespi?ln ce rc u iegte I itera core s p u nzdtoare rds p u ns u t u i co re ct!a) erau atrase de vioara sa care- era o jumdtate de para, aromatd gi zemoasa;b) pentru ca maestrul pare_Meleia!6 era prietenul lor cel mai bun;c) il urmereau pe maestrul pard_Mdldiald pentru a_i lua para aromate;d) voiau sa invele se cante la vioara confec[ionatd dintr_o para.

5. Cum arih Praz-Gridinarul?lncercu iegte litera corespu nzetoare rdspu nsu lui corectl

a) avea miide picioruge care nu stdteau o clipd locului:b) avea ciufcare_i cddea pe frunte gio must;!d kilometrica;c) era insotit de un roi de viespi aurii, ce se roteau in jurul lui;d) avea un cjuf care_i cadea pe frunte 9i o barba kilometrice.

6. Cum usca rufele nevasta domnului praz?Scrie rdspunsu! pe spaliul dat,

7. Din cine era formati familia de m iriapozi?Scrie rdspunsul pe spaliul dat.

-ffiw8. Cate perechi de pantofi arfi trebuit comandate pentru toate picioarele puilorde miriapod?

ln cercu i egte t itera co re s pu nzdtoa re rd spu n su I u i corect!a) trei sute de perechi;b) doua mii de perechi;c) o sute gaptesprezece perechi;d) primele doud perechi.

9. Care sunt personajele povestirii?lncercuiegte litera corespunzdtoare rdspunsul ui corect!

a) Cepelice, megterul Strugure, maestrul Pard-Mdldiatd, viespile aurii,MiriapoduFtatd, Mii-de-Picioruge Si Mii-de-Ldbu!e;

b) Cepelicd, mesterul Strugure, maestrul Pare-Meleiale, gredinarul Praz,nevasta lui Praz, Mii-de-Piciofuge gi Mii-de-Labule;

c) Cepelice, me$terul Strugure, maestrul Para-Meldiale, MiriapoduFmama,Miriapodul-tate, MiFde-Picioruge $i Mii-de-LAbu!e;

d) Cepelici, me$terul Strugure, maestrul Pare-M515iate, gradinarul Praz,Miriapodul-tatd, Mii-de-Picioruge gi Mii-de-Ldbule.

10. Numeroteaza enunturile de mai josin ordinealn care s-au lntamplat evenimentele._I Gredinarul Praz povestegte cum usucd rufele solia sa.L l Cepelica inha ucenicin atelierulmegteruluiStrugure.Ll MiriapoduFtate vine sa repare pantofiicopiilor sdi.L_l Cepelicdface cunogtinle cu profesorul de muzicd Pard-Mdldia,td..

11. Ai vrea si fii in locul lui CepelicA?Alege Si explice doar una din cele doui situatii.

fiV-<^.-*\'a'sid Da, pentru ce _

sau

1[-'s',=z.-l.,-rr+,--z,a==':4.

12. Ce alt titlu ai putea alege pentru acest text?a) Pare-MelSiatd 9i roiul de viespi aurii;b) TntSmplSri din atelierul megterului Strugure;c) Necazurile lui Praz, grddinarul;d) MiFde-Picioruge 9i MiFde-Labule.

13. Cepelici ti-a reparat o pereche de pantofi la care lineai foarte mult.Scrie pe spatiul dat un bilet prin care ii multumegti.

_i l

W

fll.,''".,,,,."*-' lii:irii:itlii:.iiiiili:irt. .,illi:iitiiiiliiiiii,. ,,riirii:iii:iiiii,.

Test finrrl nr. 2Citegte cu atenlie textul de mai jos!

''iiiiiiiiirr', "'ii:,,,. "iriiri:l

prichindeii din Orasul Florilorfragment din vor. "Aventurire rui Habarnam 9i ate pri.ienitor sii,, de Nikorai Nosov

Era odatd un orag de basm locuit deprichindei. Ll se spunea prichindei pentru cderau mici, mici de tot. Oricare dintre ei nu eramai inalt decet u n castravete.

Oragul lor era tare frumos. pe Engdfiecare casd cregteau sumedenie de ftori:margarete, roman(e, pdpddii. p6nd gi strdzile laer aveau nume de flori: strada Campanulelor.aleea Romanilelor, bulevardul Atbdstrelelor. laroragu/ se numea chiar Oragul Floritor. Eraa|ezat pe malul pdr1ului Castravetilor pentru

pedure dupd fructe, dupd ciuperci sau dupd alune. Micuyi cum erau,le;;;;;;;:;;:;;:;i;poamele sdlbatice qi cdnd era vorba de arune trebuiau sd "t ""idr"

p" trinchiurire inaite,ducand cu eiunfierdstrdu. giciupercile le retezau tot cu fierastraii'Prichindeii erau $i ei de

_doud feluri: prichindei beiepi gi prichindei fetite adicdprichindute. Prichindeii purtau fie pantaloni tungi, fie pantalonagt scutri cu bretele, iarpichindulelor re prdcea sd se imbrace ",

,o,iiy, aii'illii"t, pestrire, viu cororate.Prichindeii se tundeau cat mai scurt, in.schimb prichindu{ete aiiai un par Ung pene aproapede talie. igiimpleteau pdrutin cozitungi, prinzend in ete iungli"i i luiaib. eb se mandreau cdsuntprichindule gise fereau se se imprieteneasca cu pichiideii

ce pe malul lui cregteau foafte muti castraveti.

^^",.::?::!!:!:li fdceau bercuF din .coaie de mesteacdn. treceau pareut si se afundau in

Dacd vreo prichindu,te inalnea pestradd un prichindel. de cum il zdrea,indatd trecea pe cealaftA pafte a strdzii. Sifoafte bine fdcea, pentru cd printieprichindei erau destui din aceia care nuputeautrece linigtilipe Enge o pichindutd.Negreg/t ii spuneau o vorbd uretd sau oimbrenceau, ba gi mai rdu, o tregeau decozi" Bineinleles cA nu bti prichindeii erauaga, insd asta nu le stdtea scris pe frunte,gi de aceea prichindulele socoteau ca emai bine sd treacd din vreme pe pafteacealalte a $rezii, sd nu dea nas in nas cuei.

Din pricina asta muti prichindei re ziceau pichindu{etor Bdroasete iar mutte prichindutete spuneau prichi ndeilor Bdtdugii,

.,,ilif' ,,,,iipi;':''

*nMW -"ffifiw"*W,ffil,ffi1. Unde locuiau prichindeii?

i ncerc u iegte I itera coresp u nzdtoare rds pu ns u I u i corect!c)in Oragul Florilor;d)Tn OragulAlbAstrelelor.

c) un orag mur0ar;d) un orag cu flori.

c) albastrele, papadii, margarete;d) margarete, romanite, pepddii"

2. Ce fel de orag era Oragul Florilor?lncerc u i egte I itera corespu n zetoa re rd s pu n su I u i co rect!

a)in Oragul Castravelilor;b)in Oragul Prichindeilor;

a) un orag de provincie;b) un orag de basm;

3. De ce li se spunea prichindei locuitorilordin OraSulFlorilor?I ncerc u iegte I itera coresp u nzdtoa re rd s pu ns u I u i co rect!

a) pentru cd nu erau maiinallidecAt un castravete;b) pentru ca erau maiinalti decat o floare;c)pentru cd erau micicato margaretS;d) pentru ca nu erau maiinallidecato alune.

4. Ce floriseintalneau pe langAfiecare casi?i ncerc u iegte I itera cores p u nzdto a re rds pu n s u I u i co rcct!

a) pepedii, campanule, romanile;b) romanite, campanule, albestrele;

5. Scrie doui nume de strizi din Orasul Florilor.

6. Cu ce caletoreau prichindeii pe Paraul Castravetilor?lncercuiegte litera corespunzetoarc dspunsului corectl

a)cu bdrcule din petale de flori;b)cu trunchiuriinalte de copaci;c) cu bercute din coaji de mesteacen;d) cu ciuperciteiate cu fierestreul.

7. De ce se afundau in pedure prichindeii?lncercuiegte I itera corespunzdtoare respu nsului corect!

a) pentru a tdia trunchiurile copacilor;b) pentru a culege fructe, ciuperci, alune;c)pentru a strange castraveti;d) pentru a admira florile.

8. Ce tiiau cu fierAstreul prichindeii?Scrie /dspunsul pe spatiul dat.

..W"Wu9. Cu .{a seimbr;cau prichindeii?

I n cercu i egte I itera c o respu nzdtoa re rds p u ns u I u i co rect!a) cu pantaloni lungi cu brelele sau pantaloniscurti:b) cu pantaloni lungi sau pantalonagiscurti cu breiele:c) cu pantalonl lungl din materiale pestrife, viu colorate;d) cu pantaloniscu4i cu bretele pestrile, viu colorate.

10. Cu ce se imbricau prichindulele?I n cerc u i e gte I ite ra co res pu n z dtoa re rd s pu n s u I u i co rect!

a) cu rochi{e din petale de romaniteviu colorate:b) cu pantalonagi scu(i cu bretele viu colorate:c) cu fustile din materiale pestrite, viu colorate:d) cu rochile din materiale pestrile, viu colorate.

11. Cum isiaranjau prichindulele pirul lung, panain talie?Scrie rdspunsul pe spatiul dat.

12. De-ce se fereau prichindulete de prichindei?I ncerc u i e gte I ite ra cores p u n z dtoa re rd s pu n su I u i co rect!

a) pentru ce erau murdariginepoliticogi;b) pentru ce le vorbeau ur6t, le imbrdnceau, le tregeau de cozt;c) pentru ce erau lenegigise comportau urat:d) pentru ca pe fruntea lorscria ce sunt bAtdugi.

13. Cumse porecleau prichindulele gi prichindeii?I n c erc u iegte I itera core s pu nzetoa re rd s pu n s u I u i corect!

a) Floricelele gi Castravetii;b) Betdugele 9i Bdtogii;

14. Ai vrea si fii un prichindel din Oragul Florilor?Alege gi explici doar una din cele doue situatii.

Da, pentru cd

c) Romanitele 9i Campanulele;d) Betoasele 9i BetduSii.

sau

$_/V.:a",rs*:a,q:v.",-*=--lr $ _r i

\2.:a'ng==gr!'L\-.'-:rr^sg

15. Scrie un text de tase propozilii in care si descrii un oras de basm.

ffi'

Ir',I'fill][,- .d'$n" ,,,,riii\l'il1r'" .,,rili1iii.i'iiiilr'' ,'at''iil'i$ffi!J1r'" ,,rrir$i$fih1$f$nn''rffi&iWitWsisil,'{$ffiffiWTest finql nr. t

Citegte cu atentie textul de maijosl

Leclie pe buturugiFragment din vol. "GSlitoria furnicii Ciupi" de Vitali Kuzovik

Ciupi, o tanere furnice rogcovand, treia intr-unmare furnicar aflat in apropierea unei buturugiputrezite. in fiecare dimineate mergea impreund cucei de varsta ei la gcoala furnicilor, unde buna giinteleapta metuge Tapa ii invdta Si-i supraveghea.

-Astazi, dragele mele, am sa va inva! cum sefolositi antenele pentru a gti si gisili singure drumulcare duce spre locuinta voastre, cum sd insemnaticdrarea ce o veti folosi la intoarcere. Cdnd vom aveatimp la dispozilie vominvala $isdvanam, le spuse mdtugaTapa.

De bucurie furnicile incepure sa zburde gi se se inghesuie.- in pddure sd vd lineti una dupd alta, sa nu ve rateciti. Sd ascultali cu luare-aminte ce

am se va Dovestesc.MetugaTapa mergeainfale, iar dupe ea mergeau in girindian elevele. Ciupiera ultima.- Pe buturuga asta vom face primul popas, spuse invatatoarea, fdra a se opri din mers.

incepu sd urce in graba pe scoa4d. Dupa ea veneau invataceii.- Pe buturuga asta au stat nu demult furnicile lucrdtoare din furnicarul nostru, le zise

metugaTapa.- Cum ati aflat asta? intreba Curioasa. Eleva asta era in stare sA pune intreberi la

nesfargit gi de aceea au numit-o aga.-Atingeli buturuga cu antenele. Ce simliti?- Miroase ca furnicarul nostru, raspunse Ciupi.-Corect. Furnicile, venind aiciuntimp, au insemnat drumul.Furnicile o inconju rard pe matusa Tapa.- Uitali-va la pinul acesta, le ardtd invildtoa rea.- La celcu frunzele tremuretoare? intrebd iaregi Curioasa.- Da. 9iacum observa! pemantuldin jurulcopacului. Ce vedeliacolo?- Ldngd buturuga aceea cineva a fdcut o movild gi a pus pe ea nigte bete de

mesteacdn, rdspunse Ciupi.Mdtuga Tapa zambi.- Este furnicarul vostru. Niciodatd nu Fati privit de departe iar acum, deodatd, nu ve

recunoagteti propria case.- Cine Fa ingradit gi de ce? Furnicile sunt foarte puternice, nu le dobori cu nigte be!e,

rosti cu chibzuiald Nazdtevana.-Ajudecat drept. Aflalice oamenii l-au ingradit.-Oamenii? Cine suntegtia gide ce au baricadat furnicarul nostru?

.*..I. *,.1. Care sunt personajele povestirii?

I n cercu i egte I itera co res pu nzitoa re rds p u ns u I u i co rect!a) Ciupi, Curioasa, Nezdrevana, metugaTapa;b) Furnicile $i oamenii,c) Ciupi, Curioasa, oamenii, matuga Tapa;d) Ciupi, inveletoarea, pinul, oamenii.

2. Cine este Ciupi?I ncerc u iegte I itera cores pu n zdtoa rc rdspu n s u I u i c orect!

a) metuga furnicilordin pedure;b) tanard furnice rogcovand;c) furnice tandra 9i n5zdrdvand;d) inv5letoarea furnicilor din muguroi.

3. Unde erafurnicarul?incercuiegte litera corespunzdtoare rdspu nsu lui corect!

a) in apropierea buturugii putrezite;b) departe, in adancul pddurii:c) in apropierea primului popas;d) lange pinul cu frunze tremuretoare.

4. Unde merge Ciupi in fiecare dimineati?I n cerc u i egte I itera co res pu nzdtoa re rds p u n s u I u i co rect!

a) la grddina oamenilor;b) la plimbare prin pedure;c) ta buturuga din pAdure;d) la gcoala furnicilor

5. Cine le educe pe furnici?Incercuiegte litera corespunzdtoare rdspunsul ui corect!

a) metuga Tapa;b) furnica Ciupi;c) furnica Nazdrdvane;d) oamenii din pedure.

6. Cum sunt invilate furnicile si giseasci drumul spre casi?tncercuiegte litera corespu nzdtoare rdspunsului corectl

a) se marcheze toate cdrarile din Dddure:b) sd foloseascd antenele gi sd insemneze cerarea;c) se se line una dupd alta pe cdrare;d) sd face cate un popas 9i sej insemneze.

7. De ce uneiJurnici i se spunea ,'Curioasa',?lncercuiegte litera corespunzdtoare rdspunsul ui corect!

a) pentru ce cerceta tot ce era in jurul ei;b) pentru ci nu o interesa nimic;c) pentru ce cerceta toate cdrerile pddurii;d) pentru ci punea intreberi la nesfarsit.

\

g,3,e,c"

ff .'tr ffit' ,ffi'' ffi",ffiI 8. Ce au simlit furnicile cu ajutorul antenelor?I incercuiegteliteracorespunzdtoarerdspunsuluicorect!

a) bucuria revederii;b) casa oamenilor;c) mirosul buturugii;d) be{ele de mesteacan.

9. De ce buturuga avea mirosul muturoiului?Scrie rdspunsul pe spatiul dat,

10. Cum baricadaseri oamenii musuroiul?Scrie rdspunsul pe spaliul daL

11. De ce sunt numite furnicile "sanitarii padurii"?Scrie rdspunsul pe spaliul dat.

12. Numeroteaza propoziliile de mai josin ordineain care s-au intamplat evenimentele.n Mdtuga Tapa invate furnicile cum se geseasce drumul spre casa.! Tnvildtoarea explicd elevelor - furnici de ce sunt protejate de oameni.! Matuga Tapa le aratd mu$uroiul lor ingradit de oameni.n Furnica Ciupi se ducea in fiecare zi la scoala fumicilor.

13. Completeazi enunlurile cu sgqrnele de punctuajlg corespunzatoare:Cand Andrei sosegte acase L__.1 mama il intreabdf_l

Andreil de ce ai intdrziat[Am participat la concursul de matematicdL__.]Si cum a fostl I6reul oar am castiqat locul treinBravoEAndreif]

'

14. AlcAtuiegte un text de Sase propozilii in care si folosegti semnele de punctualie:doud puncte,linia de dialog, virgula, semnulintrebdrii.

Textuf si cuprinda urmitoarele cuvinlei mama, fefila, gcoa/j.

; .W,'W" ''Wh," \ffi

;Wmffiffii,,.''{ffimffiffi|lllr. '{ttWhrn

Citegte cu atentie textul de maijosl

A fost odatd o femeie sdrace Sivdduvd, care trdia depafte de lume,impreunA cu bdietelul ei Henric, pecare il iubea nespus de mult. Henicera un copil foarte bun. Avea doargapte ani gifecea toate treburile casei:metura. spdla podelele. gdtea. ingrijeagrddina. Cend brmina treaba. iSicarpea hainele, repara ghetele mamei€i, dupd puterile gi priceperea lui, maifdcea un scaun, o mdsuld gialte lucrurtnecesare gospoddriei. ln acest timpmama lui cosea lucrui pe care rcvindea 9i din banii agonisili trdiauamandoi.

- cdsula ror era depafte de atte agezeri gi pin fereastrd se vedea un munte, atet de inartincet nimeni n-a izbutit vreoda, s_ajunga pina in verf. Muntele era inconjurat de o apd, denigte stenciinalte gide prdpediide netrecut.Aga seraci cum erau, se simleau mutlumili gi fericili. latd insd ce, intr_o zi, mdicula seimbolndvi' Bietul Henric nu Qtia ce sd facd, cim s-ivindece. staai zi gi noapte ta cdpdtaiurei,ii dddea cete pulind apd cend ii era sete, cd altceva nu avea. Boata se inrAuapa pe zi ce

Heni, ingcnuncheat langd patut ei, in cutmea deznddejdii strigd:- Zend-Binefdcdtoare, ajutd-me s_o salvez pe mama mea!

'Fereastra se desch ise giin odaie intrd zana gi cu o voce bande, itintrebe:-Ce doregtidin paftea-mi, miculmeu prieten?- Zend-BinefAcdtoare, strige Henic, cdzend in genunchi cu meinile impreunate arugd, salveaz-o pe scumpa mea mame!Zena ilpiviinduiogatd, se apropie defemeia bolnavd, se apleca asupra ei, o cercetd cuatentie. sufle peste fala ei.ti spuse.- /Vu sfd in puterea mea s-o

-vindec pe mdicuta ta, dragul meu copit. Numai tu o polii!:e:dgli,

.lacd vei avea curajut sd faci cdtdtoria aespre cai igi voi vorbi. Trebuie sd cautiPlanta vierii, care cregte in vartd munterui pe care ir vezi prin a,c"""tai"ri""tii."iari Jri,iiavea, ver stoarce suculeipe buzele mameitale gieava revenideindate b viald.sd gtiiinse cdvei trece prin murte primejdii gi vei ind,ura.mari greutdli inainte de a gdsi aceastd prantd. veiavea nevoie de multcuraj, deo mare stdruintd girdbdaie pentru a o aduce.Henric mullumi zdnei, ii sdruft mena, igi lue rAmas bun de Ia mama sa acopennd_o cusdruteri, puse o peine in buzunar gi ptecd.Z6na surdse privind acest copit de gapte ani, care pleca singur pe un munte atet depericulos, pentru a-gi salva mama.

Bunul 9i micutul Henricfragment din vol. ,,poveqti cu zane,' de Contesa de Segur

'Wgh" 'Wttt}*u.Test flnql nf_ 4

,-Sltff' MW.'"*i$&W$1if ' .-*rf{ilti*Wio"',*sffi},ffiils}o;**{ffitffiffift#ntkffiliU

.,,.,sl$n"1. Cati ani avea Henric?

incercuiegte litera corespunzetoare rispunsului corect!a) gase ani;b)optani ;

2, Undetriiau Henric cu mamasa?in cerc u iegte I itera corespu nzetoa re rdsp u n s u I u i corectl

a) aproape de Zana-Binefdcetoare;b) departe de alte agezeri gi de lume;c) aproape de stanciinalte Siprapestiide netrecut;d)departe de oragul aflat pe munte.

3. De ce era inconj u rat muntele?ln cercu iegte I itera corespu nzdtoa re rd sp u n su I u i corect!

a)de un ghelar gistancifoarte ascutite;b)decascade periculoasesi prapdstiide netrecut;c) de multe primejdii gi greutelide netrecut;d) de apd, stanci inalte gi prdpastii de netrecut.

4. Scrietrei din treburile casei pe care le fAcea Henric.Scrie rdspunsul pe spatiul dat.

c) gapteani;d)zece ani.

5. Din ce triiau Henric Ai mama sa?Scrie rdspunsul pe spatiul daL

6. Cum se simteau Henric Si mama sa?in cerc u iegte I itera c orespu nzdto a re res p u n s u I u i co rect!

a)seraci gi nefericili; ")

bogali gifericiti;b) mullumitisifericili; d) mullumili Siindestulali.

7. Cum oingrijea Henric pe mama sa bolnavi?Scrie rdspunsul pespaliul dat.

8. Pe cine a chematin ajutor Henric?

c) pe Zana-Binefacetoare;d)pe Planta-Viefii.

lncercuiegte litera corespunzdtoare rdspunsul ui corectla) pe medic;b) pe Zana-Zanelor;

'k w

F-.- .* . t \ . \9. De ce crezi ce a suflat Zana-Binefecitoare asupra mamei bolnave?

Scrie rdspunsul pe spatiul dat.

10. Ce^trebuia se caute Henric pentru a o salva pe mama sa?I ncerc u iegte t itera co re s pu nzdtoa re ris p u ns u I u i corect!

a) medlcamente;b) Planta-Vietii;

11. Ce trebuia sefaci cu aceasti plante Henric?I ncerc u iegte t ite ra corea pu n zdtoate rdsp u n I u I u I corectl

a)se o taie mdruntgis-o geteascd pentru a ovindeca pe mama sa;b)se stoarce seva ei pentru aface o licoare vindecdtoare;c) sd stoarce sucul ei pe buzele mamei pentru a rev6ni la viate;d) sd prepare din ea un suc pentru a-l bea mama sa.

12. De-ce avea nevoie Honric pentru a reugi si aduci planta?I ncerc u legte I itera cores pu n zdtoa rc rds p u n s u I u i corectl

a) de hernicie, voin{e 9i dorinle;b) de mari greutdti Fi primejdii;c) de cur4, steruinld 9i rebdare;d) de echipament de alpinist.

13, De crezi cl Zdna-Bineflcitoare il privea 'Tndulogati" pe Henric?lncercuiegte lttera corespunzdtoare rdspu nsulut corectl

a) era impresionate de dragostea beiatului fati de mama sa:b) li era mile de mama bolnave a bdiatului;c) admira hdrnicia, curajul 9i sarecia bdiatului;d) era o zane bune care o putea vindeca pe mama bolnavi.

14. Ai vrea si fii tn locul lui Henric?Alege gi explicii doar una dln cele doui situatii,

tu*-\s':rri:/!;=t:2v\gr?<lg/

15. Henric a plecatsA caute PlantaVielii pentru a o salva pe mama sa.Scrie, pe spaliul dat, un bilet prin care Henricli explic; mamei sale unde a plecat.

c) plante medicinale;d) ie$urifermecate.

sau

7 ^/^€^J^cf f i

,,,,r '' ritlff *st$i{!$U'i'',nu*i$li$it'}'ll'''' o.rr{ldti},.\\\N'*,rtl1{\\WWTl.NffiTest flnol nr. 5

Gitegte cu atentie textul de mai jos!

Peter Pan 9i Wendy

intr-o seard. Peter Pan. beiatul din LumeaViselor, le fecu o vizfte pietenilor sei, Wendy, John giMichael.

John giMichaelsejucau in pat de-a piralii.- Ufte-te la mine, Peter! striga miculul Michael,

agitendu-Si pe deasupra capului sabia lui de lemn. Eusunt cel mai mare, cel mai viteaz gi cel mai de temutDiratdin lume.

- Ba nu! Eu sunt cel mai grozav pirat de pe glob!urlA giJohn.

- M-am sdturat de jocurile astea prostegti de-apiralii! spuse Wendy supdraa. Peter, te rog, ia-ne gi penoi in Lumea Viselor! Ar fi ala frumos!

Wendy 9i frdliorii ei se simleau minunat in taraundeteia Peter Pan.

- S-a fdcut! Pregdtili-vd de zbor!Nu dupd mult timp, se ivi in depdrtdri lnsula

Nicdierea unde se afla Lumea Viselor. Coborere pepement Enge Pedurea Fermecate.

- Nu vreiseb joci$itu cu noi, Peter Pan? ilrugd

dupe J. M, Barrie

Michael.- Ba da! Sd nejucdm de-a indienii gi iepuii! fu de pdrere Peter Pan. Voi sunteli iepuii gi

vd ascundeliprin pddure, iareu, ca un indian infometat, osdvd prind!Pe cand alergau sd se ascundd, din tufiguri se auzird reseb rdgugite $i maini uiage ii

ingfdcard pe loc. Bielii copilagi fuseserd printi de nigte pirali adeveral!- Ha, ha!Acum vA ducem la Cepitand Cerlig sdvadA Sielcecapture amfecut.Peter Pan zburd spre corabia piralilor gi il provoce h tuptd pe Cdpitand Carlig,

cdpetenia piratilor. Cei doi se luphre cu invergunare. Cdpitand Cerqg incerca seJ invinga pePeter cu fel de fel de vicleguguri necinstite... a6ta doar cd-ii pierdu echilibrul gi pice in apaadancd, gata - gata sd nimereasce inte felcile unui crocodil. Piralii, de ficd, se Si fecurerepede nevdzuli.

Peter Pan ii lud pe cei doi bdielei gi-i duse la sora lor. Wendy iitnbrelgd feicitd apoi lespuse frdtiorilor ei:

- Sper ce asta vd va fiinvdldturd de minte! Piratii nu sunt aga grozavi gi viteji cum alicrezutvoi! Ba sunt chiar gi rei 9i la€i!

1. Cui aficutoviziti Peter Pan?lncercuiegte litera corespunzetoare rdspunsului corect!

a) lui Wendy;b) lui John gi Michael;

c) lui Wendy, John Si Michael;d) Prietenilof din Lumea Viselor.

"W

nffiftaqffiWri, "qffi6l\,, wre" -qKb

- 2. De-a ce ee jucau fratii lui Wendy intr-o seara?

3. Ce fel de pirat credea ca este Michael?incercuiegte titera corespunzetoare rdspu nsu lui corect!

a) celmaimare, vileaz gide temut;b) celinaicurajos, grozav side temut;c) cel mai reu, lag Si de temut;d) cel mairAu, grozav giviteaz.

4. Unde triia Peter Pan?incercuiegte litera corespunzdtoare rdspu nsului corect!

a) in Tara Nicdierea de pe Insula Viselor:b) ?n T,ara Viselor de pe Insula piratilor:c) in Lumea Viselor de pe Insula lui Carlig:d) in Lumea Viselor de pe Insula Nicaierea;

5. Cum au ajuns Wendy $i fralii sii in Lumea Viselor?Scrie rdspunsul pe spatiut dat.

lncercuiegte titeia corespuizdtoare raspunsului corectla) de-a piratii; c) de-a v-a,ti ascunselea;b) de-a iepurii Si indienji; d) de-a lupia cu sebiite de temn.

"W

6. De ce se auzeau din tufiguri rasete regu$ite?I ncerc u iegte I itera cores p u n zetoare rd s pu n su ! u i co rect!

a) acolo Wendy radea de fralii sei;b) acolo erau piratil adeverati;c) acolo Peter pan ridea de prietenii sai:d) acolo Cepitanul Carlig radea de bdietei.

7. Cum a incercat cipitanul Carlig s;-l invinge pe peter pan?I n c ercu i egte I itera core s pu nzdtoa re rds pu n s u I u i corect!

a) cu ajutorul piralilor;b) atregandu-l in capcand;

c) prin vicleguguri necinstite;d) cu sprijinul unui crocodil.

8. Scrie cum s-a terminat lupta dintre cipitanul Carlig gi peter pan.

9. De ce s-au fecut piralii nevizufi?I ncerc u iegte I itera c o res p u n zdtoa re rd s p u n s u I u i co rect!

a) pentru cd era o tara magicd;b) pentru cA i-a chemat cdpitanul:c) pentru cd au rdmas fdrd conducdtor;d) pentru cd s-au aruncat in apd.

-# "ffi W".dffil*dffi

I .:riil':"" d,;ri',' ,,,,,#" ,,,.1 ' ,+i1ffij ,'ff..lrir+r!11 ffi.lltl10. Fiedrui personaj ii corespund 2 insuSiri. Alege respunsurile desenand o sigea6ce unegte numele personajului cu insugirile potrivite.

vicleanIenegcurajostimid

posomoretPeter Pan prietenos

.a, ,Cdpitanul Car l ig ' " :

mtnctnos

11. Ce crezi ca au inleles John gi Michael din mesajul urmitor?

- Sper cd asb va va fi invefiturd de minte!Piralii nu sunt a$a grozavi gi viteji cum ali crezut voi! Ba sunt chiar gi rdi gi lagi!

Scrie Espunsul pe spaliul dat.

12. f t-at plecea sd trAiegti in Lumea Viselor?Alege gi explica doar una din cele doua situatii.

tffi,n-z>'^1

'l/ Nu. Dentru ce

sau

[ _ ,,1lr.. -- --.-.,.,'.=- ;{

13. Alcituiegte un text de 6 propozilii,

[_ i fM:za"s=r-<zaras:-.:2!rs".r!=4

dupA imaginile de mai jos. DA un titlu potrivittextului.

I.,.:,:!h&;r;

TestCitegte cu atentie textulde maijos!

,ri,,,iffi,...

finol nr- 6

Cipi, acest pitic uriagde Fodor Sandor

Cipitrdiain pddure.Era inalt cat degetul meu cel mic Ai

pufta la pdarie o floare de ldcrdmioard, cdciavea gi pdlerie. Locuia in scorbura FaguluiUriag Si toliil iubeau. Un pitic aat de drdgdlaggide harnic n-ai fi gdsit in toate lumea, oricet aifi cdutat. Se trezea dis-de-dimineald. In apalzvorului se spdla, fAcea un rend de exerci,tiide gimnasticd. ca nu cumva sd se ingrage.apoi ig i incepea munca. Proaspdt,supraveghea florile gtergendu-le de pe frunzeSi petale polenuladus de vent.

De la ea mergea direct la Bradul celBdtran gi putred pe dinduntru, unde locuia familia Albinelor sdlbatice.

- Hei. suratelor. scularea!Albineb bezeiau, muryumindu-i, gi plecau grdbite in ceuturea mierei. Familia Veveritei

era deja treaze. Cu toliifdceau gimnasticd pe o ramurd groasd a Bradului cel Bdtran, iar Cipi,ca un bun cunoscdtor, iiprivea ovreme, dend din cap multumit.

Mergea apoi mai depafte, la familia Ariciului, unde toli dormeau dugi; nu de alta, darfuseserd in turd de noapte prin pedure. Cipi le aranja pdturile apoi dddea fuga pend bLuminigul din Pedure unde Jupdn Cdrtild se ingrijea de noile sale descopeririarheologice. Cipiii numdra gremdjoarele de pement, proasp fecub, le examina, dacd-s destul de pufoase.apoitrecea pe la Furnicile rogii, sd afle buletinul meteorologic. Fumicile ro$ii $tiau precis dacdpentru ziua aceea se anunld timp frumos sau llmp noros $ipe alocuricu averse locale.

Dupd dejunul format din mdcrig gi reddcini dulci, Cipi se intorcea in padure. Trebuia semai repartizeze MesteruluiCiocdnitoare copacii bolnavi gi asta nu era deloc o muncd u$oard!

Dupd-amiaza, Cipio luaincet spre pArau. Acum porneau pdstrdviib vendtoare defluturisi el trebuia sd le coordoneze circulatia prinapd gi pe deasupra, ca nu cumva peqtii sd seciocneascd in zborul lor iute giin zig-zaguri.

Se maiingrijea de bezaftd ,tanhrilor, inamurgul serii, !i-l trezea pe doctorul Bufni,td,pentru a trece pe la bolnavi.

Cand se insera bine, Cipi, ca de obicei,intra la lepure. ObignuiL la cind aveau peresdlbatice. dulci gi cebva boabe de zmeure.

Cam aga igi petrecea zilele Cipi,nepunandu-i la socoteald lunile de iarne, canddormea.

"'iiw I'"''i'.',jifi1i,,, 1nfu,

*ir'' :: ,;i.,ilii" '..+. i

Ei***'*,,I:''1. Cine

,,nll$fera Cipi?

*,n{$F'}u' **li[W-dr* *#ffiW" nnrsWa) un spiridug;b) un pitic;c) un uriag;d) un deget mic.

2. Unde locuia Cipi?a) in scorbura Fagului Uriag din pedure;b) pe o ramure groasd a Bradului cel Batran;c) la Luminigul din Pedure;d) pe malul Pdraului cu pdstrdvi.

3. De ce Cipi era foarte iubit de toaii lumea?a) pentru cA ingrijea albinele;b) era dregSlag gi harnic:c) pentru cA era inalt cat un degetel;d) pentru ca muncea toate ziua.

4, Ce fecea Cipi dis-de-dimineali?a) se trezea, manca, exersa;b) se trezea, se spela, menca;c) se trezea, se spela, fdcea gimnastici;d) se spela, manca, muncea.

5. Scrie cum arita Cipi.

6. Cum supraveghea florile?a) le ordona tulpinile gi parfuma petalele;b) le uda 9i le plivea buruienile;c) gtergea roua de pe frunze gi petale;d) gtergea polenul de pe frunze gi petale.

7. De ce toli din familia Ariciului dormeau ziua?a) erau foarte obositi.b) fusesere in ture de noapte;c) erau lenesi;d) cdletorisera mu[.

8. Care erau "descoperirile arheologice" ale lui Jupan Cartiti?

W

.,ii,,i:iit:"

9. Ce gtiau precis Furnicile rogii?a) daca va incepe ploaia, furtuna sau ninsoarea;b) dace vremea va fi buna pentru plimbare;c) dacd va fi timp frumos, noros sau cu averse locale;d) dace vor fi schimberi meteorologice.

10, De ce crezi cA Cipi ii repartiza Megterului Ciocenitoare copacii bolnavi?

11, De ce trebuia Cipi si coordoneze circulatia pistrivilor?a) pentru a vana mai multi fluturi:b) pentru a nu se ciocni;c) pentru a gti pe ce drum sd inoate;d) pentru a nu se pierde.

12. Ce treburi ficea Cipi in amurgul serii?a) intra la lepure gi serveau la cine pere selbatice, dulci;b) mai facea o turd de noapte prin Luminigul din pidure;c) se ingrijea de bazaitul [dnlarilor gi-l trezea pe doctorul Bufnita;d) le aranja peturile aricilor gi-l trezea pe Megteruluj Ciocdnitoare.

13. ln tabel sunt cate 2 atimente pentru dejunul 9i cina lui Cipi.Alege-le cu ajutorul sigetilor.

14. Alcetuiegte un text din 6 propozilii sugerat deurmetorul desen, folosind expresiile date.

pere sdlbaticemere dulcipolenboabe zmeurd

Dejun

Cini

flori multicolore

$\$\t{a+'lucau+flori parfumate-"tJirrir]tte

de s6rb6toare

rdddcini dulcimieremdcrigboabe afine

.. " .

*' ..*irii{${?i'i '

-ii*$ilry'' ,*fuliiiliip "

g g f 4^ffsffi

KKrL.b, \ {

Nt\\

.e .J.J,--r l

nntTE{F.Ilunload€d [E Siet30 |