rii:ffffi&

Fundatia PRO MEDIU

CARTH,AVERDEAJUDETULUI

BUZAUarii protejate, monumente ale naturii,

specii de plante si animale ocrotite

1 si 10 Gardurarita (Ntraria schdberl)2 Y-ca-r, \ororosi3 CrAngul Buzauluit ?ia'a A,oi ", a Crrt_"5 Ruscuta de pr mavarA (Adonis vernalls)6 PAdurea GAvanu, Pad-'ea Spa a'-tB Abrupt- Vrejer9 Co lie 15tipa sp )' I I alea,jo de Crar g (lLJt'pd abierSreiniar t.t)

i 2 Lacul Sec

BUZAU ROMANIA

1998I

",,. Dupd dou6 ceasuri de suig tdrdgdnaf iegim

deasupra in lumina veselS depeFelele Siriului... Std soarele la

ndmiezi. Peste inaltul cuprins domnegte o linigtedumnezeiascS. Uimifi ne uitdm in apa lucie din ad6nculalbastru al acestui crdmpei de cer incopciat in st6nci la

picioarele noastre. $i oclip6 trdim ca-n basme. Aici, spunciobanii cd vin vulturii, primdvara, de beau ap5 ca s5-

ntinereascS, aici igi inva!5 puii sd zboare, deasupra acesteioglinzi fermecale mijesc de somn cu aripile-ntinse, trufagiiregi ai indllimilor.,, "

ConsideraCii genenare

Pe mSsura dezvoltirii tot mai intense a economiei moderne, care tinde siutilizeze la capacitatea maximd'potentialul natural al ecosistemelo4 se impune

din ce in ce mai mult necesitatea unor actiuni bine gandite de contracarare a

efectelor negative pe care o presiune antropicd de mare amploare Ie poate avea

asupra mediului. Aldturi de actiunile menite si combatd degradarea terenurilor si

poluarea apei, a aerului si a solului, se acordi o atentie deosebiti conservirii unor

ecosisteme cdt mai apropiate de starea lor naturalS. Se considerd ci aceste

suprafete, ocrotite ca rezervatii naturale, pe ldngd valoarea stiintificd si estetici, au

un rol stabilizator in dinamica actuali a peisajelor si in acelasi timp contribuie la

mentinerea diversitdtii specif,tce si deci la conseryarea rezervelor genetice ale

naturii.

Peisajul natural si indeosebi covorul vegetal de pe teritoriuljudetului BuzSu

se remarcS printr-o mare diversitate. Aici, pe o suprafati relativ restrinsi, se

condenseazi intr-o succesiune'rapidd o mare parte din zonele si etajele de

vegetatie intalnite pe teritoriul Rominiei, pornind de la zona de stepi, care apare

ca o fisie ingusti in estul judetului, urmati de silvostepi, bine reprezentati lncdmpie dar pStrunzand pe alocuri si in regiunea dealurilor; fhsia zonald a

pidurilor de foioase, etajul gorunerelor; al figetelor, al molidisurilor si pina la

pajistile subalpine din Penteleu si siriu. se remarci, de asemenea, larga

rispandire a unor formatiuni intrazonale de lunc6, de sirdturi si chiar local de

turbarie. Un aspect particular pus in evidentd incd din primele lucriri de sintezi

asupra vegetatiei tirii il constituie gruparea de elemente termofile din Dealurile

Buziului : stejar pufos, scumpie, cirpinit6, liliac silbatic precum si plante

ierboase insotitoare.

Aceste ecosisteme naturale au suferit in decursul iimpului puternice

transformdri antropice. ca urmare, in regiunile joase ale judetului, vegetatia

naturali specificd s-a pdstrat numai cu totul fragmentar. Chiar si aceste fragmente3:

Al. Vlahu!5,"Rom6nia pitoreascS"

li;rili'

',i ti

)

ii.:

'1i,'

{1

i*

$,

poarta amprentele influentelor antf.opice"fns6 datoriti rarititii lor nu numai in

judetul Buziu ci si chiar la nivelul tdrii, au o deosebiti importanti, constituind

pentru specialistii drn drvg{:e domenii un adevirat laborator de studiu, pundnd

in evidentS aspecte particulare ale dinarricii invelisului vegetal al tirii.

Prin HotirArea ucu privire la protectia zonelor si monumentelor ale naturii

de pe teritoriul judetului Buziu" - nr. l3l1995, adoptati de ConsiliulJudetean

Buzdu, au fost declarate ca fiind ocrotite l8 rezervatii naturale, 4 monumente al

naturii, 2 parcuri dendrologicg 12 specii de plante si 12 specii de animale. De

asemenea, prin art. 6 din aceasti hotirire "se pun sub ocrotire toti arborii seculari

aflati pe marginile drumurilor, in parcuri urbane si rurale, precum si cei de pe

terenurile proprietate public6 si privatS apartinAnd unitdtilor administrativ

teritoriale sau altor detinitori".

htrivit Hotiririi t3195, rezewatiile naturale ocupi in judetul Buziu o

suprafati totald de 2922,04 ha. Cele mai multe din aceste rezervatii, datorita

faptului ci au suprafetemici, pot avea stabilitatea si integritatea puternic afectate

de activititile ce se desf5soari in suprafetele invecinate. De aceea Hotirirea

13/95 se referi nu numai la zonele de protectie si ocrotire integrali, care

conrtitutie perimetrul propriu zis al rezervatiei, ci si la zonele tampon ce

reprezinti fAsii de teren de 100 . 300 m. ce inconjoari zona de protectie si ocrotire

integral6.

Pe plan national existd Legea.Protectiei Mediului nr. 13i95 care, desi este o

lege generali, cuprinde cateva referiri importante pentru managementul ariilor

pr.otejate si pentru conservarea biodiversititii. De asemenea, prin Legea nr. 13/93

pentru aderarea Rom€niei la Convrntia privind ConservareaVietii Sdlbatice si a

Habitatelor Naturale din Europa, adoptatS la Berna la 19 septembrie 1979, tara

noasffa se angajeazS si participe la conservarea unor specii de plante si animale

de interes eu1opean. Asadal la speciile de plante si animale ocrotite pe teritoriul

jud. Buziu, cuprinse in anexele 4 si 5 din Hotirirea CJ. Buziu nr. l3l95

prezentate in aceasta brosuri, se adaugd si cele cuprinse in anexele Legii I 3/93.

RezervdGii naQu;ale

.::,T VUTCINIINoRoIoSIDELAPAcLELEMARIsI PACLELEMIcILocalizare: in extremitarea estica a Subcarpatilor Buziului, in lungul

anticlinatului Berca - Arbinasi, in Depresiunea Berca, intre Dealul Balaurului laest si Dealul Banului Ia vest

Tip derezervatie: mixti (geologici, botanici si peisagistica).

SuprafatS 225,37ha.

Scurti descriere : Vulcanii Noroiosi de la Piclele Mari si PAclele Mici sunr cei

mai importanti din tari deoarece au o dezvoltare tipicd si sunt in plini activitate.Acesti vulcani denumiti de localnici pacle sau fierbitori, sunt siruati pe depozitede varsti plioceni si au lniltimi ce nu depisesc 3 m. Aparitia lor esre legatigenetic de formatiunile cutate ce cuprind zdciminte de pefol. A.ert.u ,rrntacoperite pAn6 la suprafatd de straturi marnoase si nisipoase ce prezinti fisuriprin care gazele naturale se ridici la suprafatd antrenand cu ele apa siratS dinstraturile de nisip, determinand, prin inmuierea materialului argilos de peparors, formarea unei mase noroioase care erupe din cind in cind si di nastereunor mici conuri vulcanice (foto 2). Platourile pe care se afli acesti vulcani au unaspect selenar.

Singura specie lemnoasi care se incumeti s6 creascS la marginea platourilorcu vulcani este planta halofili Nitraria sch\beri numitd popular g6rduririti (foto1,2 si 10). Eafaceparte dinfamiliazigophyllaceae siesteunarbustcuindltimipdn6la l-2 m. Aceastd planti este rispanditd in Australia, Asia centrali si estulEuropei. La Piclele aceasti spebie se afli la limita apuseani a arealului sdu.

in zona tampon a acestei rezervatii se dezvolti asociatii vegetalecaracteristice silvostepei sudice, cu numeroase specii pontice si

sutrmediteraneene. PredominS aici specii de colilie (stipa pulchenima, stipapennata)(foto 9), pirul stepic (Agropyron pectiniforme) si iarba de sadini(chrysopogan grylha), aldturi de plante cu flori atrigitoare ca ruscura deprimivari (Adoais aernalis)(foto 5) si saschiul (wnca herbaceea), onobrychis

ai ciifo lia, Euphorbia nime ens is .

in apropiere, pe coast€le dealurilo4 intdlnim pAlcuri de pidure cu stejarpufos (Qterau pubuamd cu subarboret format din specii termofile : scumpie

.ll

liir I .

'1il.iirrfr,|,fi,

"ldiiri#lr'ffi

#,tnt

ti

(Cotiruts coggygna), cdrpinitd (Carpinus orimtali,s), mojdrean (Fraxinus orrua) si

llliac ( Syrin g a vul gari,s ) .

ffi nlocuRrlE DEcALcARDE LABADTLA

Localizare : pe Valea Buziului, intre localitdtile Rusavit si Bidila.Tip de rezervatie : geologici, paleontologici.

Suprafata: I ha.

Scurti descriere : Blocurile de calcar de la Bidila reprezinti un ansamblu de

cca. 40 de fragmente de stAncd formate din calcare si conglomerate datind dinera mezozoici, perioadele jurasici si creatacicd ; acestea sunt mai vechi decAt

formatiunile litologice inconjuritoare. Volumul blocurilor variazd lntre I - 400 mc

iar iniltimea lor poate ajunge pAni la 7 m. Valoarea acestor blocuri este dati si de

continutul lor in fosile apartindnd unor alge, unor gasteropode, amoniti,

hexacorali, foraminiferi si radiolari calcificati care indicS faciesul caracteristic

jurasicului superior.

ffi "smmLUrBUzAu"Localizare: la cca. 0,6 km. N - NV de Blocurile de calcar de la Bidila.Tip de rezervatie : geologicS si botanicS.

SuprafatS: 0,7lha.Scurti descriere : Aria protejaH este reprezentata de o suprafati acoperitd

cu eflorescente saline generate de izvoare saline , pe care s-au dezvoltat asociatii

vegetaletu specii halofrle dintre care enumerim : alblstrica(Aster tripolium), iarba

deslatini(Prccinel;i.alimosa.),ghirinul (Suaednmaritima),sicl(Staticegnelini).

{ffi PADUREACRTVINENI

Localizare : pe versantul drept al Viii Buziului , la nord de localitatea

PitArlagele, pe un versaRt cu expozitie esticS, la altitudini cuprinse inre 300-500m

Tip de rezervatie : forestieri.

Suprafati : 14,10 ha.

ScurtS descriere : in aceasti pidure gdsim stejarul pufos (Quercus pubesceru)

intr-una din cele mai inalte statiuni din tard. O parte din p6dure a fost t5iat6

plantindu-se apoi pin. Din fericire, acesta a fost repede inibusit de stejarul pufos

care s-a regenerat destul de bine.

in nordul acestei rezervatii apar si arborete de gorun in care se intilnescexemplare izolate de stejar pufos si hibrizi intre aceste specii.

tn pitura ierbacee se intdlnesc elemente mediteraneene ca Chrysopogon

gryllus si diferite specii pontice ca inul galben (LinumJ:l.aaum) si Carex humilis .

ffi cHrnlrMBARULDEBUzAuLocalizare : in ulucul Sibiciu - Lopitari, in locahtatile St6nila, Colti, Sibiciu,

Gdvanele, Lopdtari.

Tip de rezervatie : mixti (geologici si paleontologici).

Suprafati 22,52ha.

Scurti descriere : in aceasti regiune, chihlimbarul prezintd cele maivaloroase calititi si se afl5 in cele mai b ogate zdciminte din tari.

Chihlimbarul de Buzdu, cunoscut sub denumirea de romanit sau moldavit,

este bogat in resturi floristice si faunistice ale unor specii care au triit aici cu

milioane de ani in urm6. Marele geolog Gheorghe Munteanu - Murgoci emirea

ipoteza cd acest chihlimbar s-a format in pliocenul romanian.

in localitatea Colti se afliun muzeu al chihlimbarului.

,ftffi curnarr,EsrRrur,urLocalizare : aceste culmi constituie sectorul central dih Muntii Siriului situat

pe partea dreaptd a rAului Buz6u si delimitat de Valea Crasnei la nord-vest, Valea

Buzdului la nord-est, si Valea Siriului la sud-est.

Tip de rezervatie : mixti (geologic6, botanicd, forestieri, zoologicd).

Suprafati: 85,00 h4.

Scurti descriere : Arealul rezervatiei cuprinde Vf. Coltii Balei - 1357 m., Vf.Boc6rnea - 1657 m., Vf. Milaia - 1663 m. Thei pdraie izvorisc de sub aceste vdrfuri :

ptuAul Milea Siriului de sub Vf. Mdlaia, pArXul Valea Bradului de sub Vf. ColtiiBalei, pArAul Mreaja de sub Vf. Bocdrnea, iar pirAul Valea Neagrd de sub abruptuldintre Vf. Coltii Balei si Vf. Bocirnea. Toate aceste pAraie sunt afluenti pe dreapta

rAului Buz6u ; ele conferi zonei calitatea de "castel al apelor".

La baza Culmei Milaia de afl6 dou6 microdepresiuni. intr-una dintremicrodepresiuni, situati la est de culmea Milaiei, se afld Lacul firi Fund sau

Lacul Vulturilor (foto l4); acesta are o suprafati de I ha , addncimea maximd de

3m si se afl 6 la altitudinea de I 420m.

in cea de-a doua rnicrodepresiune se afli I acul Sec (foto 1 2), situat la nord de

Lacul Vulturilor, la 1450 m. altitudine ; aceasta este o mlasti.nS (motiv pentru care

localnicii o numesc Mlastina \fulturilor) care are suprafata de 1,24 ha si este

fiormati prin colmatarea cu mugchi de turb6(Sphagnum) aunuilacnu prea adinc.Roua cerului (Drosera rotundiftlin), garofita (Dianthus spirutifutius), smirdarul

(Rhododcrulron kotsclryi), bumbScirita (Eriophorum vaginatum), bulbucii de munte

(Tiollius europaeus), crinul de pddure (Lilium martagon), rugina (funcus alpinus),

sunt citeva din speciile de plante existente in aceasti rezervatie.

Arealul rezervatiei ofer5 conditii favorabile refacerii efectivelor de caprS

neagri (Rupicapra rupicapra carpathica) .

PADUREAFRASINU

Localizare :ln CAmpia Buz6u - Cilmitui, pe teritoriul comunei Tintesti, la 5

km. sud de orasul Buz6u.

Supraf,ati: 1,58,00ha.

Scurti descriere : PSdurea Frasinu este cel mai estic trup de pSdure rimas

din falnicii codrii ai Misiei. in aceasti pSdure, in locurile cu exces de umiditate,

predomind frasinul pufos (Fraxinus pallisae) si frasinul de lunc6 (Fraxiruu

angustifuIia) in amestec cu stejarul(Quercus robur) care este localizat in locurile mai

luminoase si mai bine drenate. De remarcat ci in ultimii ani coborirea nivelului

freatic si seceta au determinat uscarea multor exemplare de frasin.

Gisim aici si un bogat strat arbustiv format din : mices (ftosa canina), piducel(Crataegu monogyna),lemn ciinesc (Ligustrumaulgare), sXnger (Comus sanguinea)

si porumbar ( Prunus spino sa ).Stratul ierbaceu este foarte diversificat datoritd alternantei suprafetelor

inmislinate cu cele avAnd solul salinizat. Primdvara apar pe suprafete intinse

lScrimioare (Conaallari,amajalis),stdnjenelul lui Brandzi(Iris brandza,e), iar in luna

iunie infloreste joldeala serpeasci (Serratula bulgarica), specie intdlniti frecvent

pe portiunile cu sol slab sirSturos din aceasE pedure.-rlffi PADUREASPATARU

Localizare : la 7 km. de orasul Buziu, in dreapta DN2 Buziu - Urziceni

localitatea Spdtaru (Com. Costesti), la izvoarele Cilmituiului (foto 7).

Tip de rezervatie : mixti (forestieri, botanici si peisagistici).

SuprafatS: 165,00 ha.

Scurti descriere : Si acestS pidure este un trup din Codrii VlSsiei. inalcituirea ei predomini frasinul pufos (Fraxinus pallisae) - element

mediteraneano - pontic si frasinul de luncS (Fraxinus angustxfolin) - element ponto

- panonic mediteranean alituri de care vegheazi stejarul pedunculat (Quercus

robur) siuneori si stejarul bntmdriu (Qrcrcus ped,uncul'iflora). Allturi de acestia mai

pot f,r intdlniti :;jugastru (Acer campestre),ulrnul(Ulmus minor), p6rul piduret(Pirus

piraster) si artarul titirSsc (Acer tataricum). ln pirura ierbacee ap ar rarititifloristice di4tre care amintim : laleaua de crang (Tulrga biebersteiniana), bibilica(Fritillaria meleagris f unicolor, Fritillaria tenella), garofita (Di,anthus guttatus) .

in jurul micilor ochiuri de apd apare o vegetatie higrofilS cu sa;d (phragmites

australis), stdnjenel de balti (Iris pseud,acorus),limbaita (Alisma plnntago-aquatica),

rogoz (Carex hirta). Nu lipseste nici vegetatia halofili din care aminrim : sica

(statice gmelini), Plantago cornuti, Plantago maritima, ghirinul (suaed,a maritima).

PADUREABRADEANU

Localizare : situatS la cca. 28 km. sud de municipiul Buziu si la 2,5 km. nordde comuna Brddeanu.

Tip de rezervatie : forestierd.

Suprafatii: 5,8 ha.

Scurti descriere : Pidurea Brddeanu este un rest al vegetatiei lemnoase dinsilvostepa Munteniei, ea apartinand din punct de vedere fitogeografic pidurilorpure de stejar brumSriu dezvoltate pe cernoziomuri puternic degradate cusubstrat de loess. ln aceastd pddure stejarul brumSriu se regenereazd spontan.

Exemplarele vdrstnice din nord-vestul pSdurii au diametre mai mari de 60

cm. si indltimi mai mari de 20 m.

ffi rlerouLMELEDrcLocalizare : in subcarpatii de la curburS, in bazinul superior al rdului sl6nic,

intre rAul SlSnic la sud, pdriul Jgheabu la est, pdrdul Meledic la nord si pAr6ul

Sirata lavest.

Tipul rezervatiei : mixt6 (geologic6, zoologici, speologici)

Suprafata : 67,50 ha.

Scurti descriere : in platoul Meledic, situat la altitudinea de 600m, intdlnimnumeroase doline simple sau ingemdnate, extrem de largi (diametrul maxim de40m) si adAnci (pini la 25m), cu versanti abrupti, lapiezuri adinc tiiate in sare

(foto 13), avene profunde la contactul dintre sare si argila s6r6turoasi si 26 depesteri dezvoltate la baza unor doline (foto I 5).

Unele doline si uvalas-uri (rezultate din ingeminarea dolinelor) s-au

transformat in lacuri. Dintre acestea sunt mai importante dou6: Lacul Mare (fotol6) - cu suprafatade 0,72 h a;5,4m adAncime maximd si l64g0ms api si LaculCastelului 0,38ha suprafatd; 3,9m adAncime maximi si 68b7 m3 apd.

Cea mai interesanti pestera din Platoul Meledic este pestera 65 de la

Mdnzilesti. Este situaH la nord de Lacul Mare, la baza unui versant abrupt cu

indltimea de l5m. Pestera obtine in 1980 recordul mondial de cea mai lung5

pesteri in masiv de sare - 1257m. in 1983 recordul a fost doborAt de pestera ICRC

(MALHAM) din Israel - 3100m, Pestera 65 de la MAnzilesti trecind pe locul al

doilea in lume ca lungime. Aceastd pestera se mai remarci si prin abundenta,

varietatea si frumusetea concretiunilor de sare: Cele mai numeroase sunt

stalactitele deviate ca pozitie de tipul anemolitelor, cu lungimi de 50-l00cm si cu

diametrul de circa 2cm. Stalagmitele sunt foarte rare, cu inSltimi de cdtiva zeci de

centrimetri si grosimi de 5-8cm. La exterior atit stalactitele, anemolitele si

stalagmitele sunt lmbrScate, de obicei, cu mici cristale de sare.

1'ifr:? nar,raALBALocalizare: in comuna Balta Albd, la cca. 25 km. sud - est de orasul Rm.

Sirat, in cAmpia de subsidenti a RAmnicului Sirat.Tipul rezervatiei : botanici si zoologicd.

Suprafata : 600 ha.

Scurti descriere : Acest liman fluviatil este alimentat cu api dulce de PArAul

Boldu, afluent al Mului Buziu.

Calitatile balneare ale nimolului sapropelic din acest'lac au fost recunoscute

incd din 1847. Nimolul a fost folosit la prepararea irroduselor cosmerice

comercializate sub denumirea de "Fell Amar". AIga Chara crinita contribuie la

cresterea calitdtii acestui nimol.Lacul este important si prin avifauna sa bogatS. in ultimii ani in timpul verii

vin aici numeroase exemplare de pelica n comun ( Pe le canus ono crotalus ).

ffi rAnunnAGAvaNULocalizare : in Subcarpatii Buzdului, in bazinul superior al pArAuluiJgheab,

pe fata estici a Culmii Breaziu (foto 6).

Suprafata : 216,00 ha.

Tip de rezervatie : forestieri.

Scurti descriere : Rezervatia intereseazi prin valoarea deosebiti a

genofondului arboretelor de pin silvestru (Pinus rylaestris). Aceasti specie are aici

cresterea, dezvoltarea si regenerarea caracteristice tipul'ui natural fundamental

de pddure. Peisajul deosebit din aceastS zon6 completeazivaloarea rezeryatiei.

i$.ft mcuruLE-BrsocALocalizare : Ia nord-vest de localitatea Bisoca in Dealurile Ungureanului.

Suprafatii: l0ha.Tip de rezervatie : mixti, forestieri si geologici.

Scurtji descriere : Rezervatia este importanti prin valoarea genofondului

arboretelor de pin silvestru (Hnus sylaestris). Pinetele de aici inregistreazi unele

din cele mai frumoase cresteri din tar6. Acest areal este si rezervatie forestieri de

seminceri.

Tot aici se gSsesc si doui lacuri : Lacul Negru si i.acul Limpede formate indoline dezvoltate pe gresie. Dolinele sunt ln faza incipienti de dezvoltare, au

versanti domoli si adAncime mici.

ffi nrznnvluA "DEALUL cu LrLrEcr DE LA cERNArEsrrLocalizare : in com. Cernitesti, pe dreapta PirAului Slinic, inainte de

confluenta sacu Buz6ul.

Suprafati: 3 ha.

Tipul rezervatiei : botanici si zoologici.

Scurti descrie"e : in acest areal predomini liliacul (Synnga aulgaris) si al6turi

de el se gisesc alte specii de nuante submediteraneene - pontice, cum sunt :

scumpia (Cotinus co ggy gria), cdrpinita ( Carpinta orimtalis), mojdreanul (Fraxinus

umus),etc.

, k ldngS aceste specii lemnoase se mai gSseste si stejarul pufos (Qmran Fubescens).

Doui specii de faunS importante sunt caracteristice acestui areal : scorpionul

carpatn (fuscorpiw cnrfurhicrc) si tertnita (Rzticulitumts fuifigus).,ift pAounn c. MrLEAvIFoR iTA

Localizare : este situati pe clina sudici a Muntelui Viforita, munte situat la

sud de Vf. Penteleu ; ocupd cea mai mare parte din culmea cuprinsd intre pAraiele

Caseria si Paserea, ce formeazi obdrsia pirAului Milea.

Tipul rezervatiei : mixti - forestieri si zoologic6.

Suprafati: 165,00 ha.

Scurti descriere : PSdurea este formati dintr-un amestec de fag (Fagus

sylaatira), brad (Abies alba) si molid, (Hcea abies) in care predominS bradul. lncadrul ei existS numeroase exemplare seculare cu talie foarte mare (peste 40 m.

iniltime si diametrul de 0,80 - I m.) alituri de arbori tineri cu dimensiuni foarte

reduse. in literatura de specialitate este mentionat ci in anul 1953 un brad

doborit de vdnt avea 56 m. iniltime si un diametru de bazi de 130 cm, iar vhrsta

acespuia a fost apreciatlla 465 ani. in prezent existd numerosi arbori cu iniltimi

t0 ll

de 20 - 40 m si cu vechime de 100 - 250 ani in special in jumitatea inferioari a

rezervatiei. Aici, specii de briofite ca Dolichotheca seligeri, Hypnum cupress'iforme,

Neckera complanata, Tbtraphis pelluc'id,a, Isothecium rn)ururn, etc., acopere

trunchiurile c 6zute ale arborilor bdtrAni.

in portiunile cu fag ale acestei piduri unde substantele organice indescompunere se afli in cantititi mai mari, intdlnim o specie rari din familiaOrchidaceae nurrritl Goodyera repms.

in aceasti pddure fauna este bogati si diversificatd fiind reprezentatS de : urs

(Ursw arctos arctos), rbs (Feli.s lynx),lup (Canis lupus), cerb carpatin (Ceraus el,aphus

montanus) , cocos de mun te (Tbtrao urogallus) .

ffi rAnunr.r,rrAR'rAcuLocalizare : ln Muntii Buzdului, Masivul Podul Calului , intre izvoarele

pirdielor Zimbru si Hartagu.

Tip de rezervatie : forestierd.

Suprafata: 191 ha.

Scurti descriere : Pidurea este consrituiti dintr-un amesrec de fag (Fagus

syluatica) si brad (Abies alba) si se evidenti azi prin prezenta unor arbori de vdrste si

dimensiuni impresionante. Importanta stiintifici a rezervatiei cons6 in structuratipului natural fundamental de pidure ce favorizeazi observatii privind evolutia

pidurii ln conditii naturale cdnd actiunea antropici este sffict limitatd prinregimul de ocrotire integralS a p6durii.

ffi rAnunr.r,currsALocalizare : in Muntii Buziului, peValea Nehoiului, in bazinul superior.

Tip de rezervatie : forestieri.

SuprafatS: l50ha.

ScurtS descriere : in prezent ln acest areal se gdsesc exemplare tinere de tisi(Thxus baccata) frecvent intdlnite in partea de nord a arealului./,,,.ffi pAounnn cnANcul suzAulur

Localizare : in partea de vest a orasului Buziu la capitul B-dului N. Bdlcescu

(foto 3 si 20).

Tip de rezervatie : botanic5.

Suprafata: 162 ha.

Scurti descriere : CrAngul Buzdului este un rest dintr-o pidure seculari, intrecut cu mult mai intinsi, care f6cea parte, impreuni cu Pidurile Frasinu si

Spitaru, dintr-un masiv piduros ce acoperea o mare parte a municipiului de

ast5.zi,pdn|in zona Pietii Daciei. in secolul al XVII'lea are loc o e:rtindere treptatia orasului prin defrisarea pidurii. Mult timp, biserica "Sf. ingeri", ctitoritd pe la

161 9, a purtat numele de "Biserica din Pidure".

Documentar, branistea ( CrAngul Buziului) este atestata in timpul domniei

lui Radu cel Mare (1495 - 1508).

As6zi din vechea pidure au mai rSmas doar citiva stejari seculari. Multidintre acestia se gisesc in portiunea amenajatS ca parc. in cealaltd portiune

ocupatS de pidure intAlnim, pe mici suprafete, laleaua de cring (Tulipa

bieberstein'iarm).

I

'd

Fiind singura oazd de.'verdeati a

imbinate solutiile pentru mentinerea

asigurarea unei bune recreatii.

BALTAAMARA

Localizare : in cimpia de subsidenl6 a Rm. Sdrat, in com. Amara, la 8 km. de

comuna BaltaAlbi.

Tip de rezervatie : zoologici (ornitologicS)

Suprafata : 900 ha.

Scurti descriere : Arealul este important prin multitudinea speciilor de

pdsiri care vin si cuibSreasci aici: barza albl, (Cironia ciconia), egreta mice (Egretta

garzetta), pelicanul comun (Pele canus onocrotalus).

Parcuri ocnoaice

orasului Buziu, trebuie

cu cele necesare pentru

::i::iii:iiilri:r.dillWi

i:iiiii.,i:i:..iiiii

N

I

iii:ffi PARCUL DENDROLOGIC MONTEORU

Localizare : coin. Merei,localitatea Sirata Monteoru, in stAngaViii SSrata

Sqprafata: 3,50ha.

Scurti descriere : in acest areal pot fi intilnite specii indigene si exotice cu

crestere frumoas6. Dintre aceste specii se remarcd : castanul cu flori galbene

(Aesculus octand,ra), tisa (Thxus baccata), sAmbovina americarri (Celtis occidcntnlis),

Paulounia tomentosa, scumpia (Cotynus coggygria) si salcAmul galben (Labwnum

anaglroides).

12 t3

tljffi pancul MARcHTLoMANLocalizare : ln partea de sud-est a municipiului Buziu

Suprafata: l,50ha.Scurti descriere : Acest parc a suferit in decursul timpului numeroase

transformdri antropice. Din vechiul parc dendrologic au mai r6mas astizi doar

cAteva (6) exemplare de chiparos de balti (Thxod;ium distichum) (foto 2l) foarte

bine dezvoltate si cu o stare buni devegetatie.

Monumence dte ndcanii

ffi roculvruLocalizare : obiectivul se afl6 in apropierea satului Terca, com. Lopitari, la

I km de confluenta Sldnicului cu pirdul Smoleanu.

Suprafata:0,03 ha.

Scurti descriere : in acest areal, din substrat, ies la iveali gaze naturale ce se

autoaprind si ard cu o flac6r5. alblstruie. Flicirile pot avea uneoii lneltimi de

pdni la 0,5 m. Locul unde apar aceste flicdri se schimbd dupd cum unele orificii se

inchid iar altele se deschid.iffi pnrrnc,ALBA"LAGRUNJ'

Localizare : la confluenta pArAului Sldnic cu p2rdulJgheab, labaza Platoului

Meledic.(foto 4)

Suprafata:0,0025 ha.

Scurti descriere : in nrr,;locul albiei SlSnicului, un bloc piramidal de culoare

alb-cenusiu-gdlbui este vizibil dt" la distant6.

Este un martor de eroziune format din marne cineritice devirsti meotianS,

Aceste formatiuni se vid si pe versantul stAng al viii (fof'o 4), unde se impunin peisaj prin culoare.

De remarcat ci, la viituri,, apele crescute ale rAului Slinic ajung la baza

blocului si exerciti o intensS eroziune.

ffi srrlanu L ( Quercus robur)

Localizare : ln municipiul Buziu, pe strada Crizantemelor nr. l, in curtea

S.C. AdROTRANSPORT S.A. Buziu (foto l9).

t4 l5

Scurti descriere : este decanul de vArsti al arborilor de foioase dinjudetulBuzdu, are varsta de peste 400 de ani, diametrul de baz6 (diametrul mSsurat pe

arbore la'indltimea de 1,30m) este de aproximativ 150 cm, si suprafata proiectiei

coroanei de aproximativ 600 mp.

ii;,iffF PI-ATANUL (Platanus acerifolia,)

Localizare :ln Parcul Cenffal al orasului Rm. Sirat.

Scurti descriere : in acest parc se afli trei exemplare de Platanus acerifolia

care impresioneazd prinvArs6 si prin dimensiuni. Acesti platani au diametrele de

bazldeaproximativ 78cm, 89cm si l05cm.

Mentiue:Propmem e € fie indw in lista mmmmtelor murii din jud. Buziu oprin€ in Hot. 13/95 a CJ. Bw6u:

. "St6no de la \6rlm" (foto 22), afla6 in lclitata \,tuIm, la confluma dinuc Bis Mm si Bisca - Mia si

. bmdul miar (Abie alba) aflat hngi pestera numile "Chilia hri Iosif " din surl Nuo- mnlrna Bozioru.

j:::!:::j. ':ffi:.: ,,.

:Wiliisltecii de prdnte oenotice pe terigoFiul:ii!!!!iiit:!:i:iiil!

ludeeului Buzdu

tlfrE GAROFITA sau barba ungurului ( Dianthus spi,culi.folius ) (fi g. I si

foto 18) - endemism al Carpatilor Rom1nesti intilnitS in judetulBuz6u pe Culmilq Siriului si pe Piatra Pesterii lui Dionisie TorcStorul(sat Nucu com. Bozioru); planta are tulpinile terminate cu l-2 florialbe sau roz.

@ffi SUfnnaRUL sau bujorul de munre (Rhodod,md,ron kotschyi)

(fiS. 2) - arbust pitic care ajunge pdndlaS0 cm iniltime. in iuniesi iulie cind apar florile, tufele de smirdar formeazS pete

purpurii pe Culmile Muntilor Siriu (MSlAia).

ffi um,tua PESTKIT L @rifrllnria meteagris) (ftg. Z)

planta tnfloreste in aprilie - mai; floarea este situati in v6rful unei tulpinide 20-30 crn si are petalele brun-roscate cu un desen aseminitor uneitable de sah. Vegeteazi in locurile mldstinoase si in fhnetele umede dinCrAngul Buziului, Pidurea Spduru si Pidurea Frasinu.

@

ffi Uf,fAUA Of CRANC Qulifa b,iebersteiniana)(fot91 I ) - planta cu indltimea

de 20-30 cm, 3 sepale si 3 petale galbene, miros suav; creste in cnteva mici areale

in Crdngul Buziului si Pddurea Spitaru.

{1ffi FRASINUL PUFOS (Fraxinus palh,ssae)- arbore aseminitor frasinului

comun, dar cu lujeri pubescenti, fiunzele pe ambele fete pubescente. VegeteazS instatiuni foarte umede, cu api stagnan6 primivara (Pddurea Sp6taru si Pidurea

Frasinu) (foto.7).

ffi nOUa CERULUI (Drosera rotund,ifolia)(fiS.4) - plantd carnivori cu o rozetd

de frunze alcituite dintr-un petiol lung si un limb rotund,t

t t t I acoperit pe fata superioari cu o multime de glande rosiatice

\ f \. I care secretA sucuri cu ajutorul cirora planta prinde, omoar6 si

$ / \l digerS insectele. Populeazi mlastinile cu turb6 din zona

frSl?Mf. il *o,,tu,,a.

Tffiffi in judetul Buziu o intdlnim ln Lacul secretary din Culmilb{ \

hilffi? SiriuluisiinLaculManta(lasud.estdeChiojdulMic)

&*,{1ffi coonYERA REPENS (fig.5)- plantd din familia T ^i-Orchidaieae, cu rizom tirAtol cu tulpini inaltS de 20-30cm, cu i'e"frunze bazale ingrSmidite adesea ln rozete; inflorescenta este idensi, multiflori. Florile sunt mici albicioase, cu miros dulceag. f

tl/ "MCreste in piduri de risinoase si de amestec, in locuri umbrite, '-*E$FLumede; injudetul Buziu este intXlniti in Penteleu. EE

{ffi BLUORUL DE PADURE (tutonta daunta) (fig.6) - o specie

pontocaucaziarii, cu fiunze mai putin divizate decAt la alte specii

de bqjoa cu foliolele lat ovale sau aproape rotunde. in literanra de

este citati ca fiind rispAndit6 numai in jud. Mehedinti

(a V{rciorova) si jud. Buziu (a Salcia pe Plaiul Seritii, hnge

Manastirea Ciolanu h hiana Ronrnda si la Cishu). in prezent injud. Buziu este confirmati existenta acestei specii numai inapropiere de localitatea Sarata Monteoru.

t617

ffi CAnUUnAnffA (Nitraria schdbni) (foto 1,2 si 10)- arbusr cu ramurile cu

multi spini si fiunze mici, cdrnoase. Florile suht asezate ln raceme, au 5 sepale si 5

petale albe-verzui. Fructele apar prin august-septembrie si sunt niste drupe oval-

conice de I cm lungime. Se gSseste la Vulcanii Noroiosi in cea mai apuseani

statiune din lume.

ffi fnfVCuL DOAMNEI (Cypriped.ium calceolus) (fiS.7)- esre o

planti din familia Orchidaceae cu tulpina inalti de 15-50 cm;

frunzele sunt ovale, flr6 petiol si lnvelesc cu baza lor tulpina; invdrful tulpinii se afl6 1-2 flori caracteristice in formi de papuc, in

#ff

@

maximum 10-25 m. Scoart4 este cenusie-roscata, subtire, la maturitate se

desprinde si cade sub formi de plici. Frunzele sunlpersistente, aciculare,pefat1,

verzui intunecate, lucitoare, iar pe dos nelucitoare, de culoare verde-gilbui. Tisa

creste incet, dar are o durati de viatS foarte lung6, ajungdnd pAni la 2000-3000

ani. injudetul Buziu o intilnim spontan peValea Nehoiului, la Izvoru Bradului,

Casoca, Gura Siriului, C6tiasu, dar si plantati in portiunea amenajati ca parc dinCrAngul Buz5ului, in Parcul Monteoru, Parcul Marghiloman si in alte parcuri ale

orasului Buziu.

ffi ^ALCI, CIIARA CRINITA - conrribuie la formarea ndmolului sapropelic de

laBaluiAlb6.

tMentime:

Propunem ca narcisa (Narcissrc steltaris), inrAlnitii in pajistile mgntane din Penteleu si bumbicirita(Eriophorumuagimnm)(foto 17) inttlniri in Culmile Siriului (taarl Sec) si fie incluse in listasieciilordeplanteocrotitqpeteritoriuljud,BuziudinHot.13/95aCJ.Buz5u.

culorile galben si purpuriu. infloreste dinjudetul Buz6u aceasta plantd este rispAnditi

mai pini in iulie. inpeValea Niscovului.

ffi ffSA 6"r* baccata) (foto 20)- arbust sau arbore c4re poate aringe lniltimi de

ffi[ Specii de snimsle ocnocicepe ce;iCarial ladeculal BuzAu

{.ffi nAsul* (Felis lynx) (fiS.8)- animal de prada, nocturn,

singuratic, de talie mijlocie. Are blana cenusie pAnd la

g6bui-roscati cu pete negre, la vdrful urechilor cu smocuri

de pir negry, favoriti lungi. in judetul Buz6u este raspandit

ln Culmile Siriului, Piciorul Caprei, Milea -ViforAta,

Nehdrna-Musa, Martinu.{ffi TERMITA (Reti.culitermes lucifugus) - insectd ce tr6ieste in colonii; in judetul

Buz6u este intilniti in Dealul cu Lilieci de Ia CernStesti, imprejurul Vulcanilor

Noroiosi de la Pndele, pe Platoul Meledic.

lffi BARZAALB L(Ciconia ciconia) - pasilremigratoare. La noi aceastd specie este

oaspete de var5. O intAlnim in zonele de cimpie si deal alejudetului dar in numdr

mai mare de exemplare in apropiere de lacurile si biltile din sud si est.

iffi EGRETA MTCA @greua garzetta) (fig'.9) - are aproximativ

56 cm lungime; penajul este alb imaculat, pe cap poarta un mot

de pene albe iar pe umeri atarna pene mari (egrete) intocmai ca

niste franjuri. Este intAlnitd in BaltaAlbi si Balta Amara.

fry,F SCORPIONIJL(Euscorpius carpathicus) (fig.l0) - este

unicul reprezentant al scorpionilor de la noi din tari;atinge aproximativ 4 cm lungime; intepitura lui nu este

periculoasi pentm om; il intAlnim in Platoul Meledic,

PAclele, Dealul cu Lilieci de la Cernitesti.

.,,-ffi cERBUL LoPATAR *(Dama

d,ama) (ttg.ll)- mamifer cu talie mare,

ierbivor, originar din regiunea mediteraneani, aclimatizat si

rSspindit ln tara noastra in scurt timp in majoritatea pidurilordin cdmpie si coline.

Are blana brun-roscatd cu pete albe vara si brun-cenusie cu

@

@t8 l9

soldurile negre iarna. Are talia lnalti si cAntireste peste

aproximativ 60 kg- ciuta.

ln judetul Buziu este lntdlnit in Pidurile Baba si Valea

Buda-Dedulesti.

ffi nnoasca TESToAsA DE uscAT (Testud,o

hermanni) (fig. 12)- lungimea carapacei este 25-30 cm,

lStimea de 20 cm si cAntireste 1-2 kg; are picioarele

solzoase, gitul lung si botul t6iat oblic; se hrSneste cu iarbisi insecte. Este citati ln Hot. 13195 a CJ. Buziu ca avAnd

rSspAndire in Platoul Meledic, in zonele Cdlniu-Sldnic si

Sldnic-B6lineasa.

100 kg - taurul si

Rea din localititile

Etr

l.ilfr.S COCOSUL DE MUNTE*(Tbtrao urogallus) (fig.13) -

pasire sedentari, nerSpitoare, de talie mare, rdspAnditd intot lantul carpatic, in amestecurile de risinoase cu fag, inmolidisuri si uneori in subalpin.

Coloritul este inchis, cocosul are spatele negricios cu

reflexe metalice, abdomenul brun si gusa verzuie. Greutatea

cocosului adult depSseste 5 kg.imperecherea (roitul) se

petrece in aprilie, in poieni, cdnd se aud cintece caracteristice si intre cocosi au

loc bit6i violente. in judetul Buziu specia este intAlniti in PSdurea Harragu, inCulmile Siriului, Pidurea Milea-Vifortta, Piciorul Caprei.

ffi Cefne NEAGRA* (Rupicapra rupicapra carphatica)

(fig. la) - aceaste "antilopi a Carpatilor" are blana brun-negricioasS iarna, roscatd vara si cdntdreste in medie 50 kg.

in judetul Buziu efectivele actuale sunt datorate unorrepopulSri efectuate in 1972-1973 cind. 16 exemplare

capturate din Bucegi, Piatra Craiului si Retezat au fost aduse

in Masivul Siriu. ln prezent specia este raspanditS tn ColtiiBalei, Mreaja (fotoS) din Masivul Siriu.

* Efectivele waluate de Directia Silvici Buziu si _de AJ.VPS. Buziu erau, la sfirsitul anului 1g97,

urmitoarele: rls - 76 exemplare; cocos de munte - 88 exemplare; capri neagri - 76 exemplare.

@

, Lista speciilor de animale ocrotite pe teritoriul judetulrri BuzSu (Hot.13195 a CJ. Buz6u) mai contine inci trei specii:

- CIOCANITOAREA VERDE (Picus airidis) - rSspAndira pe tor parcursulanului indeosebi in culoarul Sibiciu-Lopitari;

- MUFLONUL (Ouis musimon) - s-a incercat popularea cu acestd specie a

pidurilor din zona Buda-Dedulesti; din pecate actiunea a fost I6ri rezulrare;

- EGRETA MARE (Egretta aha) - este citatd ca fiind rispAnditd in limanurilefluviatile Balta Alb6 si Balta Amara. Literatura de specialitare consemneazi

rSspindirea in tara a acestei specii doar in Delta Dunirii.

20 21

-l

REGULAMENT GENERALde administrare pentru ariile protejate

dinjudetul Buz6u

(extras din anexa nr.6 a Hotdririi nr.l3195 a CJ. Buzdu)

in cuprinsul ariilor protejate, administratorul are urmitoarele atributii:

l. Marcheazi traseele de acces si limitele rezervatiei.

Malcarea (bornarea) limitelorrezervatiei sevaface dnnnd seamadeurmitoarele:

- zona tampon este o fisie de protectie cu litimea de 100-300 m, care lnconjoard zona de

protectie si ocrotire integrali;- zona economici - inconjoari zona tampon;

Marcarea consti in montarea de borne pe contur, linii amenajistice, semne specifice cu vopsea

si panouri indicatoare, avertizoare si explicative.

2. Efectueazi controlul permanent pentru respectarea normelor de protectie a mediului inperimetrul zonei de protectie si ocrotire integra16 si zonei tampon.

3. Patmleazi sistematic si in mod deosebit simbita, duminica si sirbitorile legale, zonele

fiecventate de turisti in vederea asiguririi pazei rezervatiei, prevenirii incendiilor si respectSrii

stricte a normelor privind comportamentul civilizat si circulatia cetatenilorin zona tampon.

4. Urmireste respectarea urmatoarelor interdictii:

a). executarea lucririlor de amenajare si constructie de orice fel {hri autorizarea

Administratorului Rezervatiei;

b). deteriorarea terenului si vegetatiei ;

c). deteriorarea marcajelor si panourilor;

d). aruncarea, impristierea sau depozitarea deseurilor menajere sau de altS naturS;

e). transportul, depozitarea sau neutralizarea deseurilor periculoase pe teritoriul rezervatiei;

f). tolosirea, in zona tampon, a unor produse chimice sau utilaje neautorizate sau cu

nerespectarea conditiilor autorizatb; in caz de poluiri accidentale, se vor anunta factorii competenti

si se vor lua misuri de limitare si diminuare a efectelor;

g). pisunarul pe terenurile ce constituie domeniul zonei de protectie integrali si cel al zonei

tampon;

h). recoltarea speciilor de plante declarate monumente ale naturii;

i). finarea de pisiri si mamifere s6lbatice ocrotite prin lege;

j). camparea in zone interzise sau in alte conditii decit cele stabilite de administratia

Rezervatiei;

k). organizarea si deshsurarea de activititi de nrrism si agrement in zone apartinindpatrimoniului natural al rezervatiei f5li autorizarea prealabili a aministratiei Rezervatiei sau cu

nerespectarea conditiilor impuse ;

l). fotograf,rerea sau filmarea in scop comercial fhri autorizarea prealabili;

m). desfisurarea oriciror actividti care pot duce la degradarea sau modificarea peisajului, a

echilibrului ecologic.

in locdaconcluzii

Am dori ca aceastd lucrare s6 fie utilS tuturor celor carevor sd se informeze despre ariile protejate, monumentelenaturii, speciile de faund si flord ocrotite de pe teritoriuljudetului Buzdu, si mai ales acelora care pot contribui laconservarea lor.

Aceste mdsuri de conserva re lrebuie luate c6t maiurgent deoarece, asa cum consemna Emil Racovitd in 1937, "aincadra o entitate ca monument al naturiifdrd a-i asigura o pazdeficientS, inseamnd de cele mai adesea ori a grdbi si chiar aprovoca distrugerea lor".

22 23

BIBLIOGRAFIE

l. B6ciucu L. GeorgianV, PjtuA., "Ghid turistic aljudetului Buz6u", Ed. SportTurism, Bucuresti 1978;2. Bichiceanu Rariu-Rodica si Bichiceanu Mircea, "Flori din Rominia", Ed.

Meridiane, Bucuresti, I 964;3. Bogoiescu 8., Dabija A., Sanielevici 8., "Atlas zoologic", Ed. Didactici si

I'edagogici, Bucuresti I 985;4. Centrul Carpato-Danubian de Geoecologie, "Parcul National Portile de

Fiert', Bucuresti;5. ConsiliulJudetean Buziu, Monitorul Oficial nr.2/95;6.'t"* *,'(Flora R.S. Rominiat' vol. II, Ed. Academiei, Bucuresti 1953 ;7 .

7, '***, "FloraR.S. RomAnia"vol.XII, Ed.Academiei, Bucuresti I972;8, Fundatia "ECOTOP" pentru Culturd si Educatie EcologistS, "Cartea Verde a

judetului Bihor", Oradea;9. Iancu loan, "Mic6 Enciclopedie a Pidurii", Ed. Stiintifici si Enciclopedici,Buctrresti, 1982;10. Ionel A., Manoliu A., Zanovschi V, "Cunoasterea si ocrotirea plantelor rare" ,

Ed, Ceres Bucuresti 1986;I L Mohan Gh., Ardelean A., Georgescu M., "Rezervatii si monumente alenaturii din Rominia", Casa de Editurd si Comert "Scaiul", I 993;12. Naum T, Revista "Carpatii RomAniei" , nr.l0/1995, articolul "Pesteri in sare"

13. Opris T, "Plante unice in peisajul romAnesc", Ed. Sport Turism Bucuresti1990;

14, Pdrvu C., "Plante si animale ocrotite din RomAnia", Ed. Stiintifici si

Enciclopedici, 1983;

15. Popova A., Pitu A., Bilteanu D., Muicd N., Muicd C., Revista "Terra" nr.2l8l,articolul "Rezervatiile naturale dinjudetul Buziu" ;

16. Popovici L., Morezi C., Toma L, "Atlas botanic", Ed. DidacticS si PedagogicS,

Bucuresti, 1985;17. Posea G., Ielenicz M., "Muntii Buziului", Ed. SportTirrism, Bucuresti, 1977;

18. SencuV, "Vulcanii Noroiosi de la Berca", Ed. SportTurism, Bucuresti, 1985.

I 9. Stavros A., "Antilopa Carpatilor", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1989;

!! Vulcari noroiosi de ia PAcleLe llari

G Vu canii noroiosr de a Pdclele Mici

€i; Blocuri e de calcar de la BAdila

($ Sarea lui BuzAu

f'6) Pddurea de la Ci'ivineni

@ Chihlimbarul de BuzAu

($ Culmile Siriului

@ Pddurea Frasinu

(S Pddure:r Spitaru

3| PAdr-]rea BrAdeanu

.3) Platoul Meledic

{} Balta Alba

6i PAdurea Gdvanu

(g Padurea Lacurile - Bisoca

QD Dealul cu Lilieci de la CernAtesti

($ Pddurea lvlilea ViforAta

11$ Pddurea Hartagu

,@ Pddurea cu irsi'i'':-:

f-;iinqr"ri Blza: ;i

gr Ba ta Amara

?a'curi ocroiite

J, Parcul dendrolog c lMonteoru

i9 Parcul lt4arghiloman

l_,1 Monumente ale naturii

if FocLll viu de la Lopiiari

Q,r Pratra Albd "La Grunj"

.r,, Steiarut secular cie pe str. 0rizantemelor nr.1, Buz6u

ig; Platenii din "Pareul Central" Rm. SArat

.,.ih;n rJFirar,r Tt.:038 i 72.05.26

afo)FL!.o :lE - E->

'ocnN_)qtFco -tn

=.i=lxua>JoCUXX-;A:s<d:*'sNF: aqcdo-- !!)>

:='Q otma) L ul

- - :

6 ='= .-i cr(, u ('l) cD!-:-I C O:

-= = = ==.=