licenta buzau

download licenta buzau

of 147

  • date post

    07-Apr-2018
  • Category

    Documents

  • view

    235
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of licenta buzau

  • 8/6/2019 licenta buzau

    1/147

    Strategia de Dezvoltare

    i Promovarea Turismuluii a Agroturismuluin judeul Buzu

    2010 - 2015

    P i t

    Consiliul JudeeanBuzu

  • 8/6/2019 licenta buzau

    2/147

    Cuprins:

    Capitolul 1 - Prezentarea judeului

    1.1. Date sintetice 11.2. Relieful 21.3. Hidrografia 31.4. Vegetaia i fauna 5

    Capitolul 2 - Analiza de situaie

    2.1. Principii metodologice 72.1.1. Metode utilizate 7

    2.2. Stadiul actual al dezvoltrii economico - sociale a judeului Buzu2.2.1. Analiza situaiei de ansamblu a judeului Buzu 7

    2.2.2. Populaia 82.2.3. Economia judeului Buzu 92.2.4. Industrie 112.2.5. Comer 122.2.6. Servicii 142.2.7. Infrastructura 152.2.8. Alimentare cu ap i canalizare 162.2.9. Infrastructura de drumuri 172.2.10. Caracteristici demografice 19

  • 8/6/2019 licenta buzau

    3/147

    CAPITOLUL 5 - Strategia de dezvoltare si promovare a turismului si

    agroturismului in judeul Buzu

    5.1. Viziunea 575.1.1. Punctele ce au determinat viziunea 575.2. Scopul strategiei 605.3. Obiectivele strategiei 605.4. Prioriti 615.5. Descrierea detaliata a prioritilor si a domeniilor de intervenie

    5.5.1. Denumirea prioritii 1 Realizarea de programe turistice 625.5.1.1. Realizarea de programe turistice pentru dezvoltarea turismuluirural si a agroturismului 625.5.1.2. Realizarea de programe turistice pentru dezvoltarea sectorului turistic

    balneo - medical 655.5.1.3. Realizarea de programe pentru dezvoltarea turismului cultural si ecumenic 675.5.1.4. Realizarea de programe pentru dezvoltarea eco- turismului 89

    5.5.2. Realizarea unor aciuni de marketing 985.5.2.1. Dezvoltarea activitilor de marketing turistic la nivel local 985.5.2.2. Promovarea activitilor turistice la nivel naional si internaional 99

    5.5.3. Dezvoltarea resurselor umane si a cadrului instituional n domeniulturismului 1005.5.3.1. Domeniu de intervenie nfiinarea unui centru de turism 101

    5.5.3.2. Dezvoltarea resurselor umane, instruirea specialitilordin domeniul turismului 103

  • 8/6/2019 licenta buzau

    4/147

    Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a

    Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

    Capitolul 1

    Prezentareajudeului

    1.1. Date sintetice

    JUDEUL BUZU este situat n partea de sud-est a rii, avnd coordonatele44050' - 45045', latitudine nordic i 26010' - 27020' longitudine estic. Se nvecineaz cujudeele Braov i Covasna la nord-vest, Vrancea la nord, nord-est, Brila la est, Ialomia lasud i Prahova la vest.

    - Suprafaa judeului este de 6103 km2 (2,6% din suprafaa Romniei), ocupndlocul 17 ntre celelalte judee.

    - Populaia judeului Buzu este de 496.214 locuitori (recensmnt 2002), cereprezint 2,3% din populaia rii, ocupnd locul 18 ntre celelalte judee.- Din punct de vedere al organizrii administrative, judeul Buzu are 87 de localiti,

    din care 2 municipii (Buzu i Rmnicu Srat), 3 orae (Nehoiu, Pogoanele i Ptrlagele),82 de comune cu 481 sate.

    De unde vine numele BUZU?-Numele Buzu i are originea n radicalul tracic , care se gsete i la noi,

    pentru c i noi ne tragem din traci - . La aceasta s-a mai adugat sufixul greco-

    EUS i t t i ti d t f iil lt d l i

  • 8/6/2019 licenta buzau

    5/147

    Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a

    Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

    Martirizarea Sfntului Sava de la Buzu (Sava Gotul), pe 12 aprilie 372 d.Hr.Pictur de Paul Atanasiu (1960). Palatul Episcopal Buzu - Sala cu tablouri.

    1.2. RELIEFULZona montan este format din Munii Buzului i Vrancei, desfurat pe 1 900

    km2. Sunt alctuii din masivele: PENTELEU, PODU CALULUI, SIRIU, MONTEORU,

    IVNEU, VRANCEI (o parte). ntre masivele SIRIU i PODU CALULUI trece DrumulNaional DN 10 (Buzu-Braov - 155 km).

    MASIVUL PENTELEU. Este denumit REGELE MUNILOR BUZULUI. Altitudineamaxim n Vrful Penteleu este 1772 m. Se afl ntre rurile Bsca Mare i Bsca Mic.Cele cinci culmi: Cernetu, Coriu, Znoaga, Piciorul Caprei, Viforta - se unesc n VrfulPenteleu.

  • 8/6/2019 licenta buzau

    6/147

    Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a

    Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015MASIVUL IVNEU. Se afl la sud de Bsca Rozilei. Altitudinea maxim - 1190 m -

    este n vrful Ivneu. n acest masiv se gsesc AEZRILE RUPESTRE, bisericua ichiliile n piatr din Bazinul Bozioru-Nucu-Ruginoasa-Aluni-Coli.

    MUNII VRANCEI. Ocup partea de nord, nord-est a judeului, dincolo de BscaMic, i cuprinde o parte a munilor Lcui (1777 m), Gorul (1785 m), Giurgiu (1721 m),Mua (1496 m) i Furu (1415 m). Rurile Rmnicu Srat, Bsca Mic i Bsca Mareizvorsc din aceti muni.

    DEALURILE BUZULUISubcarpaii Buzului. Se afl ntre vile rurilor Teleajen (jud. Prahova) i Slnicul deBuzu. Dealurile Buzului au la nord Munii Buzului, iar la sud cmpia. Amintim:

    - Subcarpaii dintre Buzu - Slnic, cu dealuri cuprinse ntre 400-820 m.- Subcarpaii dintre vile rurilor Buzu i Teleajen - au nlimi i de peste 700 m;

    cuprind Dealurile Salciei i Ciolanului (740 m), Dealul Istriei (759 m) i Dealul Mare (609m). Pe pantele lor se afl podgorii i pomi fructiferi.

    Subcarpaii Vrancei - sunt cuprini ntre vile rurilor Slnic i Rmnicu Srat.Culmea Bisocei (970 m) se afl la nord. Spre sud sunt Dealurile Bljani (483 m) iCpnii (592 m). Aici se gsesc Vulcanii Noroioi de la Berca-Scoroasa, Grunjul de laMnzleti, peterile aflate n sare de la Meledic, precum i lacul de ap dulce pe un dealsrat, Focul viu de la Terca-Loptari.

    ZONA DE CMPIE

  • 8/6/2019 licenta buzau

    7/147

    Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a

    Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015- RURILERUL BUZU.Este cel mai important ru din jude. De la izvor pn la vrsarea n

    Siret are o lungime de 325 km, din care 175 km pe teritoriul judeului Buzu. Este una dincele mai frumoase vi din ar; nu este poluat i aglomerat ca alte vi. Rul Buzuprimete pe partea dreapt - n zona montan - afluenii: Crasna, Valea Neagr, Siriu iNehoiu, iar pe partea stng afluenii: Zbrtu, Haragu, Caoca, Bsca Rozilei. n zonasubcarpatic, primete pe dreapta afluenii: Bsca Chiojdului i Nicov, i pe stngaSibiciul, Blneasa, Srel, Slnic i Clnu.

    RUL RMNICU SRAT. Este al doilea ru important din judeul Buzu. Are o

    lungime de 123 km, din care 78 km pe teritoriul judeului.RUL SRATA MONTEORU,ce strbate staiunea cu acelai nume, se vars nrul Ialomia la Urziceni.

    RUL CLMUI. Are o lungime de 145 km de la izvor - zona mltinoasdelimitat de municipiul Buzu i comunele Costeti-Stlpu-inteti, lng pdureaSptaru, i pn la vrsarea n fluviul Dunrea. Este singurul ru din jude care se varsdirect n Dunre. Apele mlatinilor provin din rurile Buzu i Nicov. Conform principiuluivaselor comunicante, i fac apariia aici pe sub conul de depunere al rului Buzu

    - LACURILELACUL VULTURILOR (sau LACUL FR FUND). Se gsete n munii Siriului, la

    baza culmilor Mlia i Bocrnea. Aici vin vulturii s i nvee puii s zboare i s bea appentru a rmne tineri... n jurul vrstei de 50 de ani, vulturii prefer o moarte vultureasc - cnd simt c iau lsat puterile, se ridic n naltul cerului i se ndreapt cu o vitez foartemare spre o stnc. Corpul lor cade la baza stncii... de aici, vorba din popor: dect 500

  • 8/6/2019 licenta buzau

    8/147

    Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a

    Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015Lacul Meledic

    Mai este n jude i lacul de la BISOCA, n apropierea cruia se ine Festivalul

    folcloric Pe plaiuri bisocene.Lacuri cu importan piscicol sunt cele de la Luciu, Boldu, Glodeanu Srat,

    Mihileti, Blceanu, Costeiu.

    Balta Blceanu (51 ha)

    Lacurile Amara i Balta Alb, pn mai anii trecui, erau pline de pete. Lacul Balta

    Alb, pe malul cruia era o staiune de tratament nc din sec. al XIX-lea, acum a pierdutdin importan. Pe malul su se gsete un mini-hotel i restaurant. Se poate face plaj.

  • 8/6/2019 licenta buzau

    9/147

    Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a

    Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015brad, molid, larice (zada) i uneori tisa. Fauna acestor pduri este format din: uri, lupi,ri, cerbi, cocoi de munte, vulturi etc.

    ETAJUL SUBALPIN. La peste 1500 m, se desfoar acest etaj n munii Penteleu,Siriu, Lcui-Goru i cuprinde: ienupr, jneapn, (doar n Lcui-Goru), merior, afin,bujor de munte (munii Siriu), narcise (doar n munii Penteleu), mixandre, campanule,firu, poic etc. Fauna cuprinde: capre neagre (n munii Siriului), vulturi, acvile, oprle,erpi, brumrie, oareci de munte .a.

  • 8/6/2019 licenta buzau

    10/147

    Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a

    Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015

    CAPITOLUL 2

    Analiza de situaie

    2.1. Principii metodologice

    - Procesul de elaborare a Strategiei pentru Dezvoltarea i Promovarea Turismului iAgroturismului trebuie s in seama n primul rnd de o analiz real a situaiei actule din judeul Buzu bazat pe colectare de date , n colaborare cu autoritile locale, instituiilelocale inndu-se cont de necesitile comunitii locale.

    - Turismul reprezinta in factor cheie in dezvoltarea economica a unui jude , astfel se

    doreste ca prin crestere numarului de turiti, a calitatii tuturor serviciilor conexe sectoruluituristic sa creasc implicit si economia judeului. Cele mai importante capitole ale strategieiabordeaz prioritile si domeniile de intervenie plecnd de la o analiza economico-turistica.

    - n elaborarea Strategiei pentru Dezvoltarea i Promovarea Turismului iAgroturismului s-a inut cont de toi actorii principali implicai n procesul de dezvoltare ipromovare a turismului (ANTREC, organizaii i instituii turistice, autoritile publicejudeene i locale, firme ce-i au ca obiect de activitate sectorul turistic ).

  • 8/6/2019 licenta buzau