Monografia Orasului Buzau

Cuna FlorinaGrupa 102-Geografie

Judetul Buzau este situate in partea de sud-est a tarii,intre,paralele 4450 si 4540 si meridianele 26si 15 si 2715.Se invecineaza cu judetele Brasov si Covasna la nord-vest,Vrancea la nord-est,Braila la est,Ialomita si Ilfov la sud,Prahova la vest. RELIEF

Este format dn muntii Buzaului si Vrancei ,component ai Carpatilor de Curbura. Muntii Buzaului aflati in cea mai mare parte pe teritoriul judetului cu acelas nume sint constituiti din cinci masive :Podu Calului,Siriu,Monteoru si Ivanesti Masivul Penteleu ,delimitate de Bisca Mica si Bisca Mare,este cel mai important atit ca dimensiuni ,cit si ca altitudine( 1 772 m).Sub aspect petrografic ,este format in mare parte din flis grezos,marne. Masivul Podu Calului este cuprins intre raurile Bisaca Mare si Buzau.Inaltimea maxima este de 1 440 m.Rocile predominante sint gresiile,marnele,sisturile argiloase.Ca aspect geographic masivul ,se infatiseaza ,raport la Penteleu ,mai fragmentat ,indiividualizand culmile Podu Calului,Teharau si Bota. Masivul Siriu este intre Buzau ,Crasna si Siriu, este alcatuit din gresii dure si marne.Cota maxima este de 1 663 m,in creasta Maiaila.Varful Siriu,cunoscut si sub numele de Bocirnea are 1 659 m. Masivul Monteoru este situate in partea de sud a muntilor Siriului.Inaltimile sub forma de semicerc ,se mentin la peste 1 000 m,cu altitudinea maxima in varful Monteoru (1 345 m). Masivul Ivanesti este situate la sud de Bisca Roziliei,cu orientarea est-vest;face legatura cu zon subcarpatica.Cu aspect geographic si structura petrografica,se de deosebeste prea putin de celelalte masive.Inaltimile maxime se mentin in jur de 1 000 m(Ivanesti 1 191 m) Masivul Vranceiocupa o suprafata mica in partea de nord-est a judetului ,la hotarul cu judetul Vrancea .Aici patrund versantii de vest ai varfurilor Lacatus(1 776 m),Goru(1 984 m),Giurgiu(1 720 m),Musa(1 420 m),Pietrele insirate(1 476 m),Furu(1 414 m). Principala bogatie mon tana o constituile lemnul ,exploata pradalnic in trecut.

ZONA DE DEAL

Este cunoscuta sub numele de Subcarpatii Buzaului,fiind formata dintr-o succesiune de culmi deluroase si depresiuni;altitudinea culmilor variaza intre 400 si 800 m. Acestea sunt constituinte din formatiuni mai tinere ,cum ar fi marnele ,argila ,nisipurile,gresiile,conglomerate si calcare.Curatile largi,care le urmeaza ca orientare pe cele male muntilor (de la sud-vest la nord-est)prezinta in unele locuri fracuturari ,ridicarui sau coborari asa cum este cazul dealurilor din sud si est(Istrita,Ciolanu,Blajeni,Buda) Daca fiind complexitatea de ordin geologic,dar mai ales geografic ,Subcarpatii Buzaului se impart in patru grupe. GRUPA CENTRALA(Dealurile Botanului)este cuprinsa intre vaile Buzaului si Slanicului.Altitudinea maxima in Dealul Blidisel este de 821 m.Eroziunea apelor Saratel,Balaneasa,Sibiciu,Rusavatu a fragmentat aceasta intro serie de subdiviziuni. Dealurile Muscelului sint delimitatea de apele Balaneasa,Sibiciu si Buzau.In component acestor dealului intra culmile Blidisel(821 m),Muchea(746 m)si Ursoaia (669 m) Dealurile Dilma sint cuprinse intre apele Saratel si Balaneasa.Alcatuirea gelogica este asemanatoare cu a dealurilor precedente.Principalele culmi sint:Botanul (799 m),Posobesti(707 m),Muchea Stinii(449 m) Dealurile Bocului cuprind partea nord-est a grupei central.Altitudinile de peste 800 m sint frecvente:Bocul(825 m),Glodul (807 m),Pitigoiul(806 m) DEALURUILE PICLELOR sint delimitate de piriuri Slanic,Saratel si Baligoasa,afluenti ai raului Buzau.Culmile,paralele,au directia aproape nord-sud si oscileaza intre 300-500 m. GRUPA SUDICA este formata din dealurile Istrita si Ciolanu ,zona bine individualizata prin masivitate,altitudini mari,structura petrografica. Dealurile Istritei este constituit din formatiuni grezoase si calcaroase,mai dure.Acestea au influentat atit masivitatea cit si altitudinea(751 m,varful Istrita).Istrita se imparte in mai multe subdiviziuni:dealurile Niscovului si dealurile Naienilor. Dealul Ciolanu se dezvolta parallel cu Istrita si este unul dintre cele maimari masive din cadrul Subcarpatilor buzoieni,fiind delimitat la sud de depresiunea Niscovului,iar la nord de vaile Cricovului si Buzaului.Gresiile sarmatiene si calacarele mentin si aici altitudini intre 600 si 700 m.Poiana Hotilor(737 m),Poiana Brosa(641 m),Varful Bradului(661 m),Vraful Cetatuia(632 m) GRUPA ESTICA este dominate de Dealurile Calnaului,limitate intre vaile Slanic si Ramnic si drenate de piriul Cilrau.Are doua mari subdiviziuni:una Nordica,formata din depozite vechi(varsta mio-pliocena),si alta sud-estica,formata din depozite de noi ,de varsta levantina si cuaternara. Din prima subdiviziune fac parte Dealurile Bisocei,delimitate de Slanic si Rimnic.Altitudini maxime sint cuprinse intre 800 si 970 m.Cele mai inalte varfuri:Bisoca(970 m),Ulmusorul(943 m),Sindrila(900 m),Badicul(814 m). A doua subiviziune,cea de sud-est,se caracterizeaza prin directia culmilor nord-sud,prin roci moi,de virsta levantina si cuaternara,prin suprafetele mari expuse degradarii.Dupa fragmentarile cauzate de vaile pricipale,aceste dealuri subdivide in trei culmi: Dealurile Blajani sint situate intre Cilnau si Slanic,cu directia de cutare nord-sud,avind ca principale culmi Caratnaul(633 m),Blajani(482 m),Varful Mare(486 m). Dealurile Budei,situate intre Cilnau si Rimnic,sint constituite din pietrisuri de Cindesti.Inaltimea lor se mentine in jurul a 500 m la nord,iar in sud ajunge pina la 637 m(Piatra Alba). Dealul Cornetel(Cornetelul)situate intre Buzau si Bisca Chiojdului,este constituit din formatiuni poliocene si cuaternare vechi,formind o regiune intens degradata.Inaltimile cele mai mari sint de 827 m(varful Cornetel)si 713 m(varful Cetatuia). Dealurile Salcia ,masiv cuprins intre Zeletin si dealul Ciolanu,limitat intre doua cursuri de ape-Cricov si Buzau,se impart in trei subdiviziuni:dealul Salcia si dealul Cioanu,cu altitudini intre 400 si 500 m,intre varful Salcia si Zeletin.Urmeaza cea de-a subunitate Podurile Frasinetului,altitudini de 400-500 m,fac trecerea intre Valea Buzaului si Bazinul Cricovului. Depresiunea culoar Ratesti Scortoasa-Vintila Voda incepe ,dupa cum arata numele ,din Valea Buzaului(Ratesti)si tine pana in Valea Slanicului(Vintila Voda). Depresiunea Niscovului are forma unui uluc lung ,cuprins intre dealurile Istritei si Ciolanu prin mijlocul caruia trece Niscovul,care si-a construe cinci terase. Depresiunea Patarlagele Cislau,drenata de raul Buzau,este tipul classic al unei depresiuni cu vatra fala denivelari ,inconjurata de inaltimi(dealurile Muscelui,Cornetel,Salciei,Ciolanu). Deporesiunea Parscov-Berca se intinde intre cele mai doua localitati,nefiind bine individualizata.Ea poate fi confundata cu lunca Buzaului ,care o dreneaza.

ZONA DE CAMPIE

Cuprinde terenul dintre 40 si 100 m altitudine.Trecerea de la zona deluroasa seface lent la est de Buzau si brusc la vest de acest rau. Campia Gherghitei,care ocupa partea de vest ,spre judetul Prahova,ajunge ,pina la linia ce uneste localitatile Stalpu,Movila Banului,Glodeanu Sarat. Campia Baraganului de mijloc ocupa interfluviul dintre Calmatui si Ialomita.Este inclinat pe directia sud-est.Partea din dreapta Calmatuiului este ocupata de o fasie lata de nisipuri ,de la Smeeni si Florica pina la Pogonele,Caldarasani,Padina. Campia Buzau-Calmatui cuprinde suprafata dintre cele doua rauri,avand aspectul a doua lunci comune.La contactul cu zona deluroasa,cimpia este formata de un con de depunere.Dincolo de Cilibia ,ea devine neteda,cu saraturi,cu grinduri,cu martori de eroziune,peste care Buzaul isi trimite ,uneori ,viiturile spre Calmatui. Campia Ramnicului cuprinde partea de est a judetului.Are o altitudine mai ridicata ,nefiind afectata in prea mare masura de subsidenta.Formatiunile cuaternare sint prezente si aici prin depozite loessoide si pietrisuri de Candesti. SUBSOLUL este bogat in depozite de orogine organic (petrol,carbine,chihlimbat,calcar)si mineral(sare,gresie,argila,nisipuri,pietrisuri).

CLIMA

Judetul Buzau se incadreaza in zona de climat temperat continental ,caracteristica pentru intreaga tara.Datorita reliefului divers,in judet se disting trei tipuri principale de climat:munte ,deal si de campie. CLIMATUL DE MUNTE se caracterizaeaza printr-o temperatutra medie anuala de 4-6.Vanurile bat deseori violent,predominant fiin d cel de nord-est.De remarcat prezenta feonului,format de masele de aer ce coboara de la munte in zonele de unde se produc inversiuni de temperature.Precipitatiile sintcuprinse intre 800 si 1 200 mm anual. In zona subcarpatica ,unde predomina CLIMATUL DE DEAL,temperatua medie anuala este de 8-10.In luna iulie aceasta ajunge la 19-20,culminand in anul 1968,la 37,0 grade.Vanturile de nord-vest bat mai putin violent,din cauza culmilor ce tin adapost. LA CAMPIE temperature medie anuala este cuprinsa intre 12-14.In timpul verii maxima atinge valori de 37,4,in luna iulie,iar in timpul iernii-21,0.Vanturile dominante sint cele din nord-est si sud-vest.Crivatl adduce mase de aer reci,iar Austrul de aer cald ,indifferent de anotimp.Precipitatiile in aceasta zona sint putine,cuprinse intre 400-500 mm.

HIDROGRAFIA

Apele freatice subterane concorda in mare masura cu unitatile de relief. ZONA MONTANA,constituita din roci dure prezinta fisuri care faciliteaza circulatia apei.Ca urmare izvoarele sint numeroase si cu debit mare si si anume cele din:Nehoiu,Lopatari,Siriu. ZONA SUBCARPATICA se imparte in doua sectoare .Cel situat la vest de Slanic este caracterizat printr-o circulatie rapida ,dar la adancime ,si o mineralizare accentuate a izvoarelor,ca urmare a prezentei sari si a gipsului. In sectorul din estul Slanicului apa este prezenta atat la mica adancime,pe vai,cat si la mare adancime ,pe interfluvii.Mineralizarea izvoarelor este minima. ZONA DE CAMPIE detine cantitati mari de ape subterane,in pinze mai groase spre zona de contact cu Subcarpatii.Din punct de vedere al mineralizarii ,acestea se incadreaza in tipul hidrochimic bicarbonatat,cu o mineralizare totala de 0,650gr/kg. Principala apa curgatoare este raul Buzau.Suprafata bazinului sau este de 5 505 km patrati,lungimea de 325 km,cu un debit mediu de 25,2mc/sec la statia Banita.Izvoraste din partea de partea estica a Muntilor Ciucas.In sectorul montan primeste pe partea stinga urmatorii afluenti principali:Zabrateu,Hartagu,Cosoca si Basca Roziliei(formata la randul sau ,din Bisca Mare si Bisca Mica)iar pe partea dreapta ,Valea Neagra ,Siriu,Nehoiu.In sectorul subcarpatic viteza apei scade ,scade ,valea se largeste si forta de transportse diminueaza treptat,in special in depresiunile Patarlagele-Cislau si Parscov-Berca.Principalii afluenti din zona sint Bisca Chiojdului si Niscovului,pe partea sting Sibiciul,Balaneasa,Saratelul,Muratoarea,Paclele si Slanicul. Raul Ramnic izvoraste de sub varful Furu.Dupa ce trabate zona subcar[atica si de campie ,se varsa in Siret.Debitul mediu,la Ramnicu Sarat,ajunge la 17,7 mc/sec.Lungimea este de 139,5 km,ir suprafata bazinului de 943 km2. Raul Calmatui are lungimea de 145 km,bazinului fiind de 820 km2.Izvoraste din zona mlastinoasa,delimitate de municipiul Buzau si comunele Stalpu,Costesti,Tintestui.Apele mlastinoase provin din Buzau si Niscov.

LACURILE

Lacuri peroglaciare,intre care cel mai reprezentativ este Lacul Vulturilor din Masivul Siriu.Multi specialist sint de parere ca lacul s-a format ca urmare a deplasarilor de teren in condtii periglaciare. Lacuri formate ca urmare a alunecarilor de teren.Acestea au aparut in spatele sau intre valurile de alunecare a terenului:grupul de lacuri de la Joseni,Policiori,de pe Valea Grabicina. Lacurile de baraj natural s-au format prin bararea cursului unei ape curgatoare,prin alunecari de teren:Lacul Talharilor,de pe Valea Hinsaru,Lacul Cosoca si altele. Lacurile carstosaline au aparut in urma dizolvarii si tasarii in zonele de sare.Exemplu:grupul de lacuri de la Meledic,lacul de la Odaile etc. Lacurile artificial,formate ca urmare a unor baraje de retentive sau amenajari special,cele mai importante sunt cele de la Luciu,Boldu,Amaru,Costeiu si Glodeanu Sarat. Limanele fluvial se afla pe maulu sting al Buzaului,cunoscute fiind Balta Alba si Amaru.Primul are apa salmastra si mil cu o mare valoare terapeutica. SOLURIL

SOLURILE DIN ZONA DE MUNTE sint formate din podlozurile humico-feriiluviale brune argilo-humice,brune acide de pajisti si de luncile raurilor principale,aluvionale.Din cauza umiditatii ridicate si a temperaturii medii destul de scazute ,material organic nu se poate transforma in humus si ,deci au o fertilitate scazuta. SOLURILE DIN SUBCARPATI formeaza o gama variata de tipuri si subtipuri.Predomina solurile zonale,cum ar fi cele brune podzolice(Depresiunea Niscovului).Din grupurile solurilor intrazonale,legate de roca ,mentionam rendzinele ,pseudorendzinele(in masivele Istritei si Ciolanu)pe panata cu umezeala accentuate s-au format solurile gleice,humico-gleice,iar in vaile raurilor ,solurile de lunca. S0LURILE DIN CAMPIE sunt dominate de cernoziomuri.Acesta familie este formata din cernoziomul levigat,care ocupa cea mai mare suprafata:la poalele Istritei,in piemontul Ramnicului ,interfluvial dintre Calmatui si Ialomita ,in Campia Ramnicului.Cernoziomul ciocolatiu si castaniu ocupa partea de sud si est a zonei de campie.Solurile sarate (soloneturi,solonceacuri,solodii)sint prezente de-a lungul Calatuiului,pe Valea Saratei,in zona localitatii Stalpu si in sudul Campiei Ramnicului.In partea de sud a Calmatuiului exista cernoziomuri levigate nisipoase fosile,ce s-au stabilizat in deschiderile natural din vaile Buzau,Cilnau,Slanic,Rimnic.Aceste soluri se preteaza foarte bine culturii cerealelor grau,orz,porumb-sfeclei de zahar,precum si plante medicinale si furajere.

VEGETATIE SI FAUNA

Relieful favorizeaza marea varietate a florei si faunei judetului,repartitia acestora putind fi urmarita in functie de altitudine. ETAJUL SUBALPIN ocupa suprafata de la 1 400-1 500 m in sus.Plantele caracteristice sunt :jneapanul,smirdarul,salcia pitica,aninul,afinul,iarba stancilor,paiusca,taposica,munschii,lichenii,macrisul ,urzica mare. Dintre vietuitoare mentionam :cinteaza alpine,fasa alpine,pietrarul,maracinarul,sturjul de piatra ,ulii,vipera comuna,soparla,ursii,lupii. ETAJUL CONIFERELOR este cuprins intre 1 200-1 400 m.Aici cresc :molodul,bradul,pinul,tisa.Macrisul iepurului,clopotelul,paraluta de munte,vioreaua,ciobotica cucului,picorul cocosului,izma. ETAJUL FOIOASELOR se subdivide in : Subetajul fagului,care cuprinde suprafete dintre 700 si 1 300 m.Predomina evident,padurea de fag,in asociatie cu aninul,mesteacanul,paltinul,ulmul,cu arbusti de alun ,tulchin,soc negru si rosu. Conditiile de viata favorabile in raport cu etajul superioar,au facilitate existent unui numar mare de vietuitoare ,de la insect la cerb si urs . Subetajul gorunului cuprinde cu zona subcarpatica.Padurea este domimnata de gorun ,dar nu lipseste nici fagu , in special in zonele mai inalte sau in locurile umbroase.In asociatie cu aceste doua specii cresc mesteacanul ,plopul si arinul.

POPULATIA

Rezultatele Recensmntului din 2011 relev nu numai faptul c populaia judeului Buzu a sczut n ultimii 10 ani cu aproape 50 de mii de locuitori, ci i c exist un procent foarte mare de persoane cu vrsta de peste 60 de ani. Institutul Naional de Statistic a anunat joi rezultatele finale ale recensmntului desfurat n octombrie 2011. Cifrele arat c n judeul Buzu triau, n 2011, 451.069 de persoane, n timp ce la recensmntul realizat n anul 2002, numrul total al locuitorilor judeului era de 496.214 de persoane. Asta nseamn c populaia judeului a sczut, n zece ani, cu 45.145 de persoane. n urma recensmntului din 2011, reiese c municipiul Buzu are o populaie de 115.494 de locuitori, n timp ce n 2002, populaia era de 134.227 de locuitori. Rmnicu Srat, al doilea ora ca mrime al judeului Buzu, are n prezent o populaie de 33.843 de locuitori, cu aproximativ 5.000 de locuitori mai puin dect n 2002. Aceleai date ale recensmntului arat c, n 2011, n mediul urban triau 174.172 persoane, fa de 192.481 n 2002, n timp ce n mediul rural, triau 276.942 de persoane, fa de 303.733 de persoane, n 2002. Comuna cu cei mai muli locuitori este Vadu Paii, cu 9.311 locuitori, urmat de comuna Verneti, cu 8.633 de locuitori. n acelai timp, recensmntul arat i o mbtrnire a populaiei prin reducerea bazei piramidei demografice. Astfel, judeul Buzu ocup locul 3 n topul populaiei mbtrnite. Astfel, n 2011, triau 116.336 de persoane cu vrsta peste 60 de ani, adic 25,79 la sut din populaia total a judeului. Doar n judeele Giurgiu i Teleorman exist o pondere mai mare a numrului de persoanele vrstnice. Numrul buzoienilor pelecai n strintate pentru o perioad de cel puin un an, dar care nu fac parte din populaia stabil, era n 2011 de 10.034 persoane, dintre care 4.787 sunt brbai iar restul femei. Majoritatea celor care au ales s plece pentru o perioad mai ndelungat din ar au preferat Italia i Spania.

TIPUL DE ASEZARE

Judetul Buzau face parte dintre judetele de munte ale Tarii. Este situat n partea de N-E a Munteniei, pe valea Buzaului si n drumul cel mai scurt ntre Transilvania si Marea Neagra. (Calea ferata n constructie peste pasul Buzaului va nlesni mult scurgerea produselor Transilvane spre Mare).

INDUSTRIA Atat casocieti pe aciuni. Doar cteva din aceste societi nu au supravieuit tranziiei spre economia de pia, multe altele, n urma privatizrilor urmate de reorganizri, devenind sau redevenind competitivn ciuda industrializrii forate, Buzul nu s-a axat pe o singur industrie i nu a existat o singur ntreprindere de care s depind ntreaga economie a oraului. Conform noii legi a societilor comerciale, adoptat n 1990, dupnlturarea regimului comunist, ntreprinderile din ora s-au reorganize

AGRICULTURA

Pentru economie judetului Buzau ,agricultura zonei subcarpatice constitue o ramura de baza,caracterizata prin varietate ,complexitate structurala si prin continuitatea traditionala de activitati.Daca in trecut peisajul agricol al zonei subcarpatice era marcat de cresterea intensa a animalelor ,cultura pomilor fructiferi si a vitei de vie pe plan secundar se afla albinaritul si unele culturi mai restranse cum sunt cerealele si legumele,in anii constructiei socialiste,noile premise social-economice au dus prin folosirea potenitialului mediului si asigurarea bazei tehico-materiale,la o dezvoltare intensa a agriculturii si cresterea productiei agricole.

TRANSPORT

O ferecventa mai mare ,in zona subcarpatica,a judetului o au dreumurile judetene si comunale.Aceastea,aproape in totalitate ,urmaresc vaile raurilor(Bisca Chiojdului,Niscov,Balneasa,Saratel,Slanic,Cilnau,Rimnic etc.) fiind racordate la drumurile nationale modernizate ale judetului(Paltineni-Buzau,Sahateni-Buzau,Ramnicu Sarat-Buzau etc.)

COMERT n perioada medieval, economia Buzului era bazat pe comer, trgul fiind punct de vam i de schimb, i nflorind n urma poziiei sale la curbura Carpailor la ntretierea drumurilor care legau ara Romneasc deMoldovaiTransilvania. Vechea tradiie de trg a Buzului se pstreaz nc, trgulDrgaicainndu-se n luna iunie, n preajma solstiiului de var i reunind mici productori i comerciani din diverse regiuni ale Romniei.Reforma agricol din timpul domniei luiAlexandru Ioan Cuzaa dus la luarea n arend, n 1897 i 1898, de ctre grdinarii bulgari a unor terenuri achiziionate de stat de la episcopie. Acetia i-au dezvoltat sisteme de distribuie a zarzavaturilor att n Buzu, ct i n oraele din apropiere, caBraov,PloietisauRmnicu Srat, activitatea lor devenind i mai prosper dup mproprietrirea din 1921.[14]n urma ncheierii perioadei distrugerilor oraului, dezvoltarea economic a cptat i o component industrial. Spre sfritul secolului al XIX-lea, dezvoltarea reelei de cale ferat n Romnia, reea n cadrul creia oraul Buzu constituia un important nod, a dat un puternic impuls evoluiei de la mici ateliere meteugreti spre instalaii industriale. Prima astfel de instalaie industrial a fost moaraGaroflid, deschis n 1883, care funciona i ca fabric depostavidimie.n 1894, s-a construit o rafinrie depetrola societiiSaturn, rafinrie care a funcionat timp de 50 de ani.Dup o scdere drastic la nivel naional a produciei industriale cauzat deprimul rzboi mondial(producia din 1919 era doar un sfert din cea din 1913), dezvoltarea industrial a prins vitez n perioada interbelic. O component important a industriei locale a constituit-o industria de morrit. Prima moar industrial din ora,Garoflid, denumitZangopoldup noul su proprietar, ajunsese n 1928 la un capital de 5 milioane de lei, iar n 1938 la 30 de milioane de lei, societatea de exploatare a ei avnd aproximativ 100 de angajai.O alt afacere important care a demarat n aceast perioad a fost fabricaMetalurgica i Turntorie S.A., fondat n 1928 cu un capital de peste 9 milioane de lei. Dei la nceput a avut o perioad dificil, fiind nchis n timpulMarii Crize, ea i-a redeschis porile n 1933, fiind nchis din nou ntre 1940 i 1944, n timpul celui de-al doilea rzboi mondial.

TURISM

Judetul Buzaueste situat in sud-estul Romaniei. Se nvecineaz la nord-vest cu judetele Brasovi Covasna, la vest cuPrahova,la sud cu Ialomita, la est cu Braila i la nord-est cu Vrancea.Se ntinde pe aproape ntreg bazinul hidrografic al rului Buzu si are trei forme de relief: muni la nord, cmpii la sud i in rest zon de dealuri subcarpatice.Pentru incarcatura sa istorica si mai ales pentru locurile foarte frumoase din zonele de munte si deal, Judetul Buzau este o atractie speciala pentru turistii care vin sa-si petreaca un sejur sau doar un week-end aici.Ca siatractii turistice din judetul Buzauas enumera: Vulcanii Noroiosi de la Berca, Focurile vii din Terca, Muzeul Chihlimbarului de la Colti si asezarile rupestre de la Alunis Bozioru, Tabra de sculptura n aer liber de la Magura, Manastirea Ciolanu, Manastirea Barbu, Manastirea Cetatea Bradu,Manastirea Ratesti, Cmpul Roman de la Pietroasele, localitatea Bisoca,barajul de la Siriu, Lacul Vulturilor din Masivul Siriu, zona lacurilor de pe platoul de la Meledic, comuna Manzalesti cu muntele de sare.Si, fiind din Buzau, am sa va prezint mai amanuntit si cum se ajunge in cele mai frumoase locuri din judetul nostru: Focul viu, Vucanii noroiosi, Manastirea Ratesti, Manastirea Ciolanu, Cetatea Bradu, Tabara de sculptura in piatra de la Magura, Barajul de la Siriu, Bisoca -Manastirile: Gavanu, Poiana Marului,Rezervatia de pin negru Lacurile, Campusul Sf. Sava Tezaurul de la Pietroasele-locul unde a fost descoperitacelebra Closca cu pui de aur.

Sarbatoarea Tamaioaseiseptembrie comuna Pietroasele. Manastirea Crnu Zilele Monteorului Festivalul carnatilor de Plescoi Gura Teghii Varlaam- un adevarat colt de rai! Statiunea balneoclimaterica Sarata Monteoru Statiunea de agrement Balta Alba Buzau Satul Plotina, comuna Lopatari, cu Bolovanul Mortatului,Muntele de sare si Piatra de la Grunj. Manastirea -Cetate Berca Asezarile rupestre de la Alunis -Nucu Bozioru

FENOMENE CULTURALE

Vernisaj

Sarbatoarea Tamaioasei- eveniment anual ce are loc in cursul lunii septembrie, ai carei participanti sunt: statiunea de cercetare vini viticola Pietroasele, producatorii particulari de vinuri si mesterii si cioplitorii in piatra. Pietroasele Sarbatoarea vinului de Breaza eveniment anual si se organizeaza in jurul datei de 12 septembrie BreazaGlasul Pietrei eveniment anual ce se organizeaza in jurul datei de 12 octombrie NaeniTabara de Sculptura incepand cu 2009se organizeaza vernisaje legate de evenimentul Glasul Pietrei unde se expun lucrarile de sculptura. NaeniAuriu de Sahateni eveniment anual unde se desfasoara activitati sportive si degustatie de produse regionale. Acest eveniment se organizeaza in prima duminica din septembrie. SahateniZilele Monteoru aniversarea atestarii documentare a statiunii Sarata Monteoru ce include punerea in functiune a bailor Sarata Monteoru, punerea in functiune a minei de petrol, atestare documentara a comunei Sarata Monteoru. Prima editie a acestui eveniment a avut loc la data de 4 iulie 2010, si se doreste organizarea lui in luna iulie a fiecarui an.Festivalul carnatilor de Plescoi eveniment organizat anual la Plescoi, in cursul lunii octombrieParada Gospodarilor Sapoca eveniment de septembrieSarbatoarea Usturoiului prima editie a avut loc in septembrie 2010 Ramnicelu

Bibliografie-Potentialul Mediului din Judetul BuzauCoordonator:dr.ION ZAVOIANU,BUCURESTI 1989-Judetele Patriei BuzauEditura Sport-Turism-www.Wikipedia.com