Buzau Turism Rural

download Buzau Turism Rural

of 23

  • date post

    24-Nov-2015
  • Category

    Documents

  • view

    97
  • download

    7

Embed Size (px)

description

bUZAU TURISM RURAL

Transcript of Buzau Turism Rural

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Bucureti

Facultatea de Management Turistic i Comercial

Master: Managementul Afacerilor n Turism

Turismul rural specific judeului Buzu

Coordonator tiinific: Masterand: Isar Constantin Conf. univ. dr. Stoian Maria Bucureti

2014

Cuprins:

Capitolul I: Prezentarea generala a judetului Buzau..3

1.1. Aezare, limite geografice ale judeului Buzau...... ......................................3 1.2. Cadrul natural..3

1.3. Clima...4 1.4. Hidrografia.....5 1.5. Flora, vegetaia i fauna.............................................................................5 1.6. Ci de acces............................................................................................ ..6Capitolul II: Turismul rural in judetul Buzau ..7 2.1. Scurt istoric................................................................................................7 2.2 Forme de turism rural.................................................................................9 2.3. Arte i meteuguri.....................................................................................9 2.4. Obiceiurile..................................................................................................12Capitplul III: Analiza fenomenului turistic rural din judetul Buzau.........................14 3.1. Baza tehnico-material...............................................................................17 3.2 Servicii de alimentaie.................................................................................18 3.3. Circulaia turistic n cadrul unitilor de cazare n zona judetului Buzau ..19 3.4. Studiu de caz realizat la Casa cu tei ...........................................................20Capitolul IV: Propuneri de promovare i dezvoltare a turismului rural din judetul Buzau ..21Concluzii.................................................................................................................22Bibliografie..23Capitolul I

Prezentarea generala a judetului Buzu1.1 Aezare, limite geografice ale judeului Buzu

Judeul Buzu este situat n sud-estul Romniei, ntre 44 44' i 45 49' latitudine nordic i ntre 26 04' i 27 26' longitudine estic.

Se nvecineaz cu judeele Braov i Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brila la est, Ialomia la sud i Prahova la vest.

Judeul Buzu face parte din Regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est, cu sediul la Brila.

1.2 Cadrul natural al judeului Buzu

Cele trei trepte de relief,la cadrul redus al judetului, pot fi socotite in acelai timp i zone, intruct ele se extind, incepnd de la nord spre sud, una in continuarea celeilalte.

Intre zona subcarpatic si cea de campie se individualizeaza si o fasie de tranzitie, formata din glacisuri si piemonturi. 1.2.1 ZONA DE MUNTE Face parte din marea unitate a Carpatilor de Curbura si cuprind doua subunitati principale: Muntii Buzaului si Muntii Vrancei.

Muntii Buzului- aflai in cea mai mare parte pe teritoriul judeului cu acelasi nume-sunt constituii din 5 masive: Penteleu, Podu Calului, Siriu, Monteoru i Ivneu.

Masivul Penteleu, delimitat de Bsca Mica i Bsca Mare, este cel mai important, att ca dimensiuni ct i ca altitudine (1772m).Sub aspect petrografic, este format in mare parte din flis grezos (gresie de Tarcau), marne, marne calcaroase, fli bituminos, conglomerate.

Masivul Podu Calului este cuprins intre rurile Bsca Mare i Buzu. Inlimea maxim este de 1440m. Rocile predominante sunt gresiile, marnele, isturile Masivul Podu Calului propriu-zis,intre vile Caoca,Bsca Mare, Haragu i Buzu- Masivul Tehru, iar la nord de Haragu-Masivul Bota. Masivul Siriu cuprins intre Buzu,Crasna i Siriu, este format din mai multe sinclinale i anticlinale, orientate NE-SV.

Masivul este alctuit din gresii dure variate .Cota maxim este de 1663m, in Creasta Mlia. Vrful Siriu, cunoscut i sub numele Bocarnea are 1659m.In estul Maliei, pe o larg suprafa cvasistructural,se afl Lacul Vulturilor, cunoscut i sub numele de Lacul fr Fund.

Masivul Monteoru este situat in partea de sud a munilor Siriului. Este format dintr-o creast principala semicircular, ce se menine la peste 1000m, inregistrnd valorile maxime in vrfurile Rstoaca (1294m), Monteoru (1345m) i Ctiau (1014m).

Sructural, prezint aceleai caractere ca i Munii Podu Calului, de unde i multele afinitati morfologice. Interiorul arcului constituie bazinul de receptie, largit printr-o captare in detrimentul vii Nehoiaului.

Culmea Ivneu orientat aproape est-vest(pe direcia cutrilor principale) si ia legatura se afl situat la sud de valea Bsca Rozilei, fiind direct cu subcarpaii.

Ca aspect geografic i strutura petrografic se deosebeste prea putin de celelalte masive.Cele mai nalte vrfuri ale sale sunt dispuse pe o culme neted, orientat NE-SV; acestea sunt:Ivneu (1191m), Arsenie(1115m), Zboiul(1115m) i Slanicu(992m). 1.2.2 ZONA SUBCARPATIC, cu altitudini intre 400-800 m, ocup partea centrala a judeului, alctuind o succesiune spectaculoas de culmi si depresiuni cu valori inedite de peisaj

Subcarpatii din zona Buzului sint grupai in patru uniti deluroase Grupa central este cuprins intre vile Buzului i Slnic, cu altitudinile maxime in Dealul Blidiel-821 m i Dealul Botanul-799 m.

Grupa sudic de dealuri ia contact brusc cu cmpia i se impune prin masivitate, inlime, structur geologic fiind reprezentat prin Dealul Istrita (750 m), din calcare i gesii sarmatice , i Dealul Ciolanul Grupa estic de dealuri este delimitat de vile Slanic i Rmnic. Aici se remarc dealurile Bisocii (970 m), Bljanilor, Budei i Cpnei. grupa vestic este constituit dintr-o serie de dealuri relativ inalte i cu structur geologic diferit ; Corneel (827 m), Priporul (823 m), i culmea Salcia (717 m) care se continu n judeul Prahova.

La Subcarpaii Buzului se adug depresiunile Ptrlagele, Cislu, Prscov i n extremitatea Nordic depresiunea Sibiciu-Lopatari, care separ Subcarpaii de zona montan i cuprinde aezri rurale infloritoare.

1.2.3. CMPIA acoper sudul i estul judeului printr-o serie de subdiviziuni desprinse din Cmpia Romn, i anume : Cmpia Gherghiei, Cmpia Brganului de Mijloc, Cmpia Buzului, Cmpia Clmuiului i Cmpia Rmnicului (numite n ordine de la vest ctre est). 1.3 Clima Teritoriul judetului Buzau se inscrie in regimul de clima temperat continentala, care prezinta o serie de particularitati si nuante in raport cu zonele de relief. Regimul termic se carcterizeaza prin valori maxime inregistrate in zona de cimpie, care descresc pe masura ce ne deplasam spre zona montana. Sub raport termic, particularitati interesante prezinta si fenomenul de inghet. Acesta apare cel mai devreme in vaile si depresiunile subcarpatice, datorita strtificarii aerului rece si a aparitiei inversiunilor de temperatura, si persista aici pina in a doua decada a lunii aprilie. Cel mai tirziu, datorita fenomenului de fohn, inghetul apare in cea de a doua decada a lunii noiembrie pe pantele dealurilor cu expunere sudica, durind catre finele lunii martie. Etajul climatic montan caracterizeaz relieful muntos cu altitudini cuprinse ntre 800 m (900 m)-1800 m, aceste limite altitudinale variind cu orientarea versanilor fa de principalele componente ale circulaiei atmosferice i n funcie de ambiana geomorfologica. Regimul precipitatiilor conduce catre valori medii anuale ce depasesc 800 mm.Ploile cele mai frecvente cad in intervalul aprilie-septembrie (Siriu-160 mm), cu un virf in luna iunie (72-100 mm).In cealalta jumatate a anului precipitatiile sint mult mai reduse (ianuarie, sub 28 mm la cimpie ; 28,7 mm la deal si 35,3 mm la munte).Treptele de relief ca si pozitia judetului la Curbura Carpatilor determina o serie de nuantari climatice locale pe fondul climatului temperat continental ce conduce la individualizarea a 3 tipuri principale declimat de munti, deal si camp.Climatul: montan - caracterizat prin temperaturi medii anuale de 4-6 grade cu precipitatii bogate : de deal - caracterizat prin temperaturi medii anuale de 8 - 10 grade cu precipitatii de 600-700 mm/an : de camp - caracterizat printrun continentalism montan accentuat cu veri fierbinti si ierni geroase cu viscole cauzate de Crivat.Pantele sudice ale Carpatilor de Curbura supuse descendentelor maselor de aer oceanic generand vanturi de tip Modificarile antropice vizibile cu deosebire in jurul constructiilor hidrotehnice unde au aparut fenomenede relif antropic cariere, tuneluri, canale.Lantul carpatic un obstacol national in calea maselor de aer si a fronturilor atmosferice. Acest baraj natural modifica directiile de inaintare a maselor de aer ca si a celor termodinamici.Regimul eolian in general este influentat de masele de aer din Vest.Iarna in zona de camp si la poalele subcarpatilor apare Crivatul. O caracteristica locala prezenta fenomenului pe versantii Buzaului dar si-n zona dealurilor Istrita, Ciolanu evidentiati prin cultura vitei-de-vie.1.4 Hidrografia

Coloana vertebrala a retelei hidrografice a judetului o constituie rul Buzau, care, din totalul de 325 km cit masoara de la izvoare la varsarea in Siret, curge pe circa 140 km in limitele administrative ale judetului.Izvorind din versantul rasaritean al Muntilor Ciucas, dupa ce trece prin depresiunea Intorsura Buzaului unde face un cot de aproape 180?, se indreapta spre sud, traversind judetul de la nord-vest la sud-est, adunind numerosi afluenti, dintre care cei mai importanti