Program de valorificare a potentialului turistic al judetului Buzau

1. Localizarea si caracterizarea judetului

Teritoriul judeţului Buzău, leagănul culturii şi civilizaţiei române, conservă vestigii care atestă existenţa omului în regiune din timpuri imemoriale. Suprafaţa judeţului este de 6.102,6 km2 (2,6 % din suprafaţa ţării). Judeţul Buzău se întinde pe aproape tot bazinul hidrografic al râului Buzău care izvorăşte din curbura Carpaţilor. Dispunerea armonioasă a celor trei forme de relief caracterizează judeţul Buzău: la nord se găsesc Munţii Buzău, parte din Carpaţilor de Curbură; la sud se găseşte câmpia, aparţinând Câmpiei Române, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboară spre sud, ceea ce le conferă un climat sud-mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumită pentru vinurile sale.

1.1 Scurt istoric

Pe teritoriul judetului Buzau se conserva vestigii care atesta existenta omului in regiune din cele mai vechi timpuri: unelte si arme din oase sau pietre cioplite, obiecte ceramice din Neolitic si Epoca Bronzului, apartinand Culturilor Boian, Gumesti si Monteoru.

Date importante: - 1431, 30 ianuarie - prima mentionare documentara a Buzaului ca targ si punct de vama intr-un document intern este din timpul lui Dan al II-lea (1420-1431). - 1500 - domnitorul Radu Cel Mare, cu ajutorul patriarhului Nifon, infiinteaza Episcopia Buzaului, orasul devenind resedinta episcopala. - 1507 - orasul Boza (Buzau) apare pentru prima oara intr-o harta intocmita de Nicolaus Germanus. Domnitorul Radu de la Afumati daruieste Episcopiei cateva salase de tigani si trei mori "care sunt pe Buzau", acesta fiind primul document despre functionarea morilor pe raul Buzau.

1

- 1571 - este construita manastirea Banu, mentionata documentar pentru prima oara in 1592, ctitoria lui Andronic Cantacuzino. In 1722, biserica este rezidita de Andreiana, sotia lui Serban Cantacuzino. In 1884, la pictarea bisericii participa si Gheorghe Tattarescu. - 1575 - ia fiinta Bazarul, al doilea din Tara Romaneasca, piata permanenta cu dughene, pravalii, pivnite, magazii - prima stire privitoare la un element urbanistic - piata. - 1691 - Constantin Brancoveanu infiinteaza prima tipografie in slova romaneasca, condusa de Mitrofan, la Episcopia Buzaului. - 1693 - Constantin Brancoveanu da un act pentru a se face targ la Buzau. - 1778, 26 august - intr-un document emis de Alexandru Ipsilanti este mentionata Dragaica langa oras. Scopul initial al Dragaicii era desfacerea lanii, de aceea targul se tinea in lunile de dupa tunderea oilor. - 1831 - se infiinteaza Scoala de zugravi de subtire si iconari pe langa Episcopie, condusa de Nicolae Teodorescu, iar in 1832 se deschide prima scoala in limba romana - Scoala Nationala (Preparandie), avandu-l ca director pe Dionisie Romano. La 1832 are loc cea dintai numaratoare oficiala, Tabela statistica (recensamant) a populatiei. Orasul avea un numar de 2567 suflete. - 1836 � ia fiinta Seminarul, prima scoala secundara din Buzau, iar in 1838 este inaugurata cladirea acestuia. In 1838 apare Scoala Normala a judetului, unde se strang candidatii de invatatori din 115 sate buzoiene. - 1840 - Dionisie Romano infiinteaza la Scoala nationala prima Biblioteca scolara romaneasca pentru invatatori, dar care functiona si ca biblioteca publica. Prima publicatie "religioasa si morala" din tara, "Vestitorul Bisericesc", apare la 1839. Initiatorul, Dionisie Romano, este considerat ctitor al presei buzoiene. - 1848, 18 - 19 iunie � Buzaul este primul oras de provincie unde s-a organizat Garda Nationala. - 1854 - 1855 - apare Biblia de la Buzau, editata de Episcopul Filotei, a patra Biblie romaneasca. 1867 - ia fiinta Gimnaziul, care s-a numit "Tudor Vladimirescu" pana in 1875, apoi "Alexandru Hasdeu". Din 1932 - "B.P.Hasdeu", azi Colegiul National "B.P.Hasdeu''. In 1868 apare prima Librarie la Buzau, a lui Al. Georgescu, iar in 1873 ia fiinta noua tipografie "Alexandru Georgescu", prima tipografie laica, deschizand drumul publicisticii buzoiene.

- 1872 - se da in exploatare calea ferata Bucuresti - Buzau - Braila � Galati, iar in 1881, calea ferata Buzau - Marasesti, prima linie ferata proiectata si construita de ingineri romani. Moara "Garoflid" (cu 3 sectii:

2

faina, malai si o fabrica de postav si dimie actionata mecanic) este prima instalatie industriala din oras. Este data in functiune in 1891 fabrica "Brainski & Rosazza S.A.", prima fabrica de tigle si de produse ceramice cu cuptoare mari sistematice din Regat. In 1873, Basil Iorgulescu infiinteaza Biblioteca Gimnaziului "Tudor Vladimirescu" (Colegiul National "B.P.Hasdeu"), iar in 1893 Biblioteca Publica "Carol I" in noul local al gimnaziului. Se constituie in 1895 prima colectie publica de piese arheologice, antropologice si istorice intr-o sala a Gimnaziului "Tudor Vladimirescu" ("B.P.Hasdeu") - in fapt primul muzeu la Buzau. - 1903 - este inaugurat Palatul Comunal, constructie inceputa in 1899, din initiativa primarului Nicu Constantinescu, dupa proiectele arhitectilor Savulescu si Kafsinski. - 1907, 11 - 24 martie - are loc Rascoala la Buzau, cand numerosi tarani pornesc din Obor, manifestand si devastand case si magazine situate in perimetrul comercial. Au murit 11 persoane si alte zeci au fost ranite. - 1908 - este inaugurata calea ferata Buzau-Nehoiasu. In 1913 este infiintata distileria de petrol "Saturn". - 1937 - se inaugureaza sediul Scolii Normale de fete (azi sediul Muzeului judetean). A luat fiinta Fabrica "Metalurgica si Turnatorie S.A." (1928). Dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu, primarul Stan Sararu construieste Piata Centrala in 1934 - 1935. - 1968 - dupa infiintarea judetului Buzau se construiesc doua platforme industriale: Buzau-Sud, pe o suprafata de 318 ha ce cuprindea 50 intreprinderi si sectii si zona industriala Buzau-Nord, cu o suprafata de 125 ha ce cuprindea 32 intreprinderi si sectii. Se inaugureaza Tabara de Sculptura in aer liber de la Magura care a avut 16 editii (1970 - 1985), ce semnifica cele 16 secole de atestare a municipiului Buzau.

1.2 Localizare geografică

3

Judeţul Buzău este situat în sud-estul României, între 44 44' şi 45 49' latitudine nordică şi între 26 04' şi 27 26' longitudine estică.

Se învecinează cu judeţele Braşov şi Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brăila la est, Ialomiţa la sud şi Prahova la vest.

Judeţul Buzău face parte din regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est, cu sediul la Brăila.

Fig 1. Judetele invecinate judetului Buzau

Legăturile judeţului cu celelalte zone din ţară: Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre Bucureşti sau dinspre

Suceava, Bacău, Focşani; DN 1B spre Ploieşti; DN 10 spre Braşov (itinerar pe Valea Buzăului); DN 2B spre Brăila; Magistrala feroviară – linia 500 – de importanţă europeană

(Bucureşti-Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Suceava).

1.3 Caile de comunicatii   Reţeaua de drumuri a judeţului  Buzău cuprinde: • 4 trasee de drumuri naţionale ( DN 1B, DN 2 (E 85), DN 2B, DN 10), cu 96 poduri. • 32 drumuri judeţene cu 182 poduri. • 244 trasee de drumuri comunale.

Lungimea drumurilor publice din judeţ este de 2636,903km, având o densitate de 43,2km/100km2, peste densitatea medie pe ţară de 30,6km/100km2.

Din lungimea totală a drumurilor publice din judeţ 322 km (12,21 %) sunt drumuri naţionale, 920,533 km (34,9 %) drumuri judeţene şi 1.394,37 km (52,87 %) drumuri comunale.Lungimea străzilor orăşeneşti este de 389 km, din care sectoarele modernizate însumează 321 km.

4

Fig 2. Harta administrativa 

În funcţie de tipul îmbrăcăminţii rutiere drumurile judeţene se împart în drumuri acoperite cu:

5

-         beton de ciment____________________________ 11,500 km-         îmbrăcăminte asfaltică uşoară_________________613,634 km-         piatră____________________________________ 251,758 km-         pământ____________________________________43,641 km

Reţeaua de drumuri şi poduri judeţene, administrată conform prevederilor legale de către Consiliul Judeţean Buzău, este prezentată în anexa nr.5.

Teritoriul judeţului Buzău este echipat cu 232 km căi  ferate, din  care 128 km linie cu o cale şi 104 km linie cu două căi. Lungimea reţelei de cale ferată electrificată este de 108 km.

Densitatea căilor ferate în judeţul Buzău este de 38 km/1000 km², fiind sub densitatea pe ţară care este de 47 km/1000 km².

Infrastructura judeţului Buzău se prezintă astfel: Numărul de locuinţe: 188.761 Lungimea căilor ferate: 232 km Lungimea drumurilor: DN – 322 km; DJ – 930 km; DC – 1.395 km Lungimea străzilor orăşeneşti: 389 km Din care modernizate: 321 km Kilometri de reţea apă: 1.101 km (55 localităţi) Kilometri reţea canal: 185,8 km (7 localităţi) Kilometri conducte gaze: 339,2 km

Oraşe importante: Din punct de vedere al organizării administrative, judeţul Buzău are 87 localităţi, din care:

2 municipii – Buzău (oraşul de reşedinţă al judeţului) şi Râmnicu Sărat;

3 oraşe – Nehoiu, Pogoanele şi Pătîrlagele; 82 comune cu 475 de sate.

Organizarea administrativă a teritoriului judeţului Buzău, la 31 decembrie

6

Judeţ / Anii

Numărul oraşelor din care: Numărul Numarul

şi municipiilor municipii comunel

or satelor

Buzău1990 4 1 81 4811995 4 2 81 4822000 4 2 81 4822001 4 2 81 4822002 4 2 81 4822003 4 2 81 4822004 5 2 82 4752005 5 2 82 4752006 5 2 82 475

Tabel nr. 1Sursa: www.buzau.insse.ro

1.4 Nivelul de dezvoltare economico-social

Potrivit rezultatelor preliminare oficiale ale recensământului din 18 martie 2002, populaţia stabilă din judeţul Buzău se cifrează la 496.214 de locuitori (242.311 persoane de sex masculin, respectiv 253.903 persoane de sex feminin), dintre care 38,65% au domiciliul în municipii şi oraşe şi 61,35% în mediul rural. Populaţia activă a judeţului era de 177.783 persoane, populaţia ocupată de 140.014 persoane, iar populaţia inactivă fiind de 318.431 persoane.

Populaţia, pe sexe şi medii, la 1 iulie

7

Judeţ/Anii

Total(număr persoane)

Urban(număr persoane)

Rural(număr persoane) Locuitor

i / km2

BuzăuAmbel

esexe

Masculin

Feminin

Ambele

sexe

Masculin

Feminin

Ambele

sexe

Masculin

Feminin

1990 521334 254819 266515 207433 101520 105913 313901 153299 160602 85,4

1995 512849 251572 261277 211801 103365 108436 301048 148207 152841 84,0

2000 504540 246826 257714 207280 100442 106838 297260 146384 150876 82,7

2001 503451 246298 257153 207178 100503 106675 296273 145795 150478 82,5

2002 496214 242311 253903 198994 96301 102693 301166 146010 151466 82,0

2003 498085 244058 254027 198543 95999 102544 299542 148059 151483 81,6

2004 495878 242664 253214 205285 99012 106273 290593 143652 146941 81,3

2005 494052 241644 252408 204750 98585 106165 289302 143059 146243 81,0

2006 490981 240025 250956 203631 97979 105652 287350 142046 145304 80,5

Tabel nr. 2Sursa: www.buzau.insse.ro

Din tabel numarul 2 se poate deduce ca majoritatea populatiei judetului Buzau se afla in mediul urban, element comun de altfel majoritatii judetelor, respectiv a oraselor Romaniei. Numarul populatiei in perioada 1990-2006 este intr-o continua scadere.

Durata medie a vieţii, pe sexe

8

Judeţ / Anii Ambele sexe Masculin Feminin

Buzău1990-1992 70,62 67,41 73,931995-1997 69,86 66,02 74,041998-2000 71,46 67,77 75,411999-2001 72,20 68,35 76,262000-2002 71,84 68,39 75,472002-2003 71,61 68,20 75,232002-2004 71,77 68,02 75,752003-2005 72,38 68,77 76,17

Tabel nr. 3 Sursa: www.buzau.insse.ro

Desi ambele sexe raman constante de-a lungul anilor, barbatii sunt in inferioritate numerica in comparatie cu femeile in aceasta peroiada 1990-2005.

Pe domenii de activitate existau 39.548 meşteşugari (22,24% din totalul populaţiei active), 32.327 lucrători în agricultură, silvicultură şi pescuit, (18,18% din totalul populaţiei active), 18.968 operatori la maşini, utilaje şi asamblări de maşini, echipamente şi altele, 16.342 lucrători operativi în servicii, comerţ şi asimilaţi, 15.707 tehnicieni, maiştri şi asimilaţi, 14.413 muncitori necalificaţi, 11.125 specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice, 6.998 funcţionari administrativi, 3.236 persoane care lucrau în domeniul legislativ sau de conducere, 1.283 angajaţi în forţele armate şi 17.868 şomeri.

Populaţia, pe grupe de vârstă, la 1 iulie

număr persoane

9

Judeţ / AniiTotal

Pe grupe de vârstă

0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani şi peste

Buzău1990 521334 120391 304726 962171995 512849 98887 305815 1081472000 504540 89522 300770 1142482001 503451 87067 302293 1140912002 500160 83421 302631 1141082003 498085 80215 303785 1140852004 495878 77860 304441 1135772005 494052 75128 306090 1128342006 490981 74445 304232 112304

Tabel nr. 4 Sursa: www.buzau.insse.ro

In anul 2006 fata de 1990 numarul populatiei scade cu 30 353 persoane. Predominante sunt persoanele cu varsta cuprinsa intre 15 si 59 de ani, urmate de cele de peste 60 de ani si peste, apoi 0si 14 ani. Numarul scazut al acestora din urma subliniaza faptul ca natalitatea a scazut semnificativ.

La aceeaşi dată, structura etnică a populaţiei judeţului în funcţie de libera declaraţie a persoanelor recenzate consemna 481.272 români (98,98% din total), 14.446 romi (2,9%), 153 maghiari, 43 germani, 37 turci, 27 italieni, 22 ruşi-lipoveni, 21 polonezi, 20 evrei, 18 ucraineni, 7 sârbi, 4 bulgari, 3 tătari, 3 sloveni, 3 chinezi şi 135 de alte etnii.

Structura religioasă a populaţiei judeţului Buzău consemna la 18 martie 2002: 490.830 ortodocşi, 2.948 adventişti de ziua a şaptea, 540 romano-catolici, 516 penticostali, 453 creştini după evanghelie, 243 de religie evanghelică, 139 baptişti, 86 greco-catolici, 72 musulmani, 54 reformaţi, 22 de religie mozaică, 135 de alte religii, 70 fără religie, 41 atei şi 65 de religie nedeclarată.

Populaţia înscrisă într-o formă de învăţământ a fost consemnată la aceeaşi dată ca fiind de 77.797 persoane, din care în învăţământul superior 5.070 persoane, 1.812 în învăţământul postliceal şi de maiştri, 48.869 în învăţământul secundar (15.503 liceal, 4.532 de ucenici şi 28.834 gimnazial) şi 22.016 în învăţământul primar.

În judeţul Buzău există: 361 grădiniţe,

10

366 şcoli generale, 31 licee şi grupuri şcolare, 1 instituţie de învăţământ superior (A.S.E) şi 343 biblioteci În domeniul sănătăţii, serviciile publice se prezintă astfel: 6 spitale (sector public), 23 dispensare medicale (sector public), 100 farmacii şi 63 cabinete medicale.

2. Prezentarea potentialului turistic al judetului

2.1 Resurse turistice naturale

Suprafata judetului Buzau se desfasoara pe trei mari trepte de relief-munti,dealuri si campie ce coboara din varfurile inalte ale Penteleului pana in Baragan.Fiecare dintre aceste trepte sunt, la randul lor, foarte variate in privinta formelor,determinand diferen- tierea mai multor subunitati. Din punct de vedere geologic, muntii sunt constituiti din asa nu- mitul "flis", reprezentat printr-o alternanta de gresii, marne, argile, sisturi si, mai rar, conglomerate, toate strans cutate, formand uneori cute-solzi, aliniate pe directia NE-SV.Varsta rocilor este, in principal, paleogena(aproximativ 30-70 milioane de ani).In treapta subcarpatica domina marnele, argilele, nisipurile, pietrisurile, calcarele si gresiile, depuse cu precadere in miocen si pliocen(incepand de acum 30 milioane de ani, pana in urma cu un milion de ani) si ondulate larg.Campia s-a format numai in cuaternar si este alcatuita din pietrisuri, nisipuri si loessuri. Cele trei trepte de relief,la cadrul redus al judetului, pot fi socotite in acelasi timp si zone, intrucat ele se extind, incepand de la nord spre sud, una in continuarea celeilalte.Intre zona subcarpatica si cea de campie se individualizeaza si o fasie de tranzitie, formata din glacisuri si piemonturi.

11

Fig 3. Harta geografica

Zona de munte Face parte din marea unitate a Carpatilor de Curbura si cuprind doua subunitati principale: Muntii Buzaului si Muntii Vrancei. Muntii Buzaului-aflati in cea mai mare parte pe teritoriul judetului cu acelasi nume-sunt constituiti din 5 masive:Penteleu, Podu Calului, Siriu, Monteoru si Ivanetu. Masivul Penteleu, delimiteat de Basca Mica si Basca Mare, este cel mai important, atat ca dimensiuni cat si ca altitudine (1772m).Sub aspect petrografic, este format in mare parte din flis grezos(gresie de Tarcau), marne, marne calcaroase, flis bituminos, conglomerate.

12

De-a lungul anilor, agentii externi au taiat vai adanci si interfluvii care favorizeaza alunecari de teren. Vaile principale care dreneaza Masivul Penteleu sunt dirijate fie catre Basca Mare, fie catre Basca Mica.Spre prima se indreapta Patacul, Basculita, Cernatul, Milea, iar catre Basca Mica:Valea Neagra, Paltinu, Brebu,Sapte Izvoare si Balescu. Masivul Podu Calului este cuprins intre raurile Basca Mare si Buzau. Inaltimea maxima este de 1440m.Rocile predominante sunt gresiile, marnele, sisturile argiloase.Spre deosebire de masivele vecine,Podu Calului este puternic freagmentat de vai, in special de Casoca si afluentii sai,incat apare sub forma a doua sau trei masive unite prin sei largi.In acest fel ,intre Basca Rozilei, Basca mare,Hartagu si Buzau se individualizeaza Masivul Podu Calului propriu-zis,intre vaile Casoca,Basca Mare, Hartagu si Buzau-Masivul Teharau, iar la nord de Hartagu-Masivul Bota. Masivul Siriu cuprins intre Buzau,Crasna si Siriu, este format din mai multe sinclinale si anticlinale, orientate NE-SV,unele apartinand panzei de Siriu.Partea cea mai inalta este fixata pe un sinclinal suspendat,cu flancul estic faliat.Masivul este alcatuit din gresii dure, numai in partea estica adaugandu-se o fasie de depozite oligocene, constituiite din alternante de gresii,marne,disodile si menilite.Cota maxima este de 1663m, in Creasta Malaia.Varful Siriu, cunoscut si sub numele Bocarnea are 1659m.In estul Malaiei, pe o larga suprafata cvasistructurala,se afla Lacul Vulturilor, cunoscut si sub numele de Lacul fara Fund. Masivul Monteoru este situat in partea de sud a muntilor Siriului. Este format dintr-o creasta principala semicirculara, ce se mentine la peste 1000m, inregistrand valorile maxime in varfurile Rastoaca(1294m), Monteoru(1345m) si Cartiasu(1014m).Sructural, prezinta aceleasi caractere ca si Podu Calului, de unde si multele afinitati morfologice. Interiorul arcului constituie bazinul de receptie, largit printr-o captare in detrimentul vaii Nehoiasului. Culmea Ivanetu se afla situata la sud de valea Basca Rozilei, fiind orientata aproape est-vest(pe directia cutarilor principale) si ia legatura directa cu subcarpatii.Ca aspect geografic si strutura petrografica se deosebeste prea putin de celelalte masive.Cele mai inalte varfuri ale sale sunt dispuse pe o culme neteda, orientata NE-SV; acestea sunt:Ivanetu(1191m), Arsenie(1115m),Zboiul(1115m) si Stanicu(992m).De mentionat este faptul ca in acest masiv isi are obarsia primul pinten paleogen(de Valeni), care patrunde adanc in zona subcarpatica.

13

Muntii Vrancei incadreaza latura nord-estica a judetului. Este vorba de o fasie ingusta, ce reprezinta versantul vestic al unor varfuri importante cum sunt: Lacaut(1776m), Goru(1785m), Giurgiu(1720m),Musa(1420m), Pietrele Insirate(1476m),Furu(1414m). Acest sector nu prezinta diferente mari fata de Penteleu,avand aceeasi structura si morfologie(suprafete de eroziune si structurale,plaiuri intinse delimitate de abrupturi de sute de metri,alunecari si prabusiri, bazinete si ingustari).Din acesti munti izvorasc Basca Mica, Bisca Mare, Ramnicul.

Zona Subcarpatica Fiind cunoscuta sub numele de Subcarpatii Buzaului,aceasta zona reprezinta o imbinare de culmi deluroase cu depresiuni, bazinete si inseuari,altitudinea culmilor variind intre 400 si 800 metri. Subcarpatii sunt alcatuiti din formatiuni geologice mai tinere, cutate larg.Cutele sunt orientate, ca si cele carpatice, de la SV catre NE si prezinta adesea fracturari,ridicari sau coborari,asa cum este cazul dealurilor din sud si est(Istrita,Ciolanu,Blajani si Buda).Domina marno-argilele, nisipurile si gresiile de diverse tipuri, uneori aparand conglomerate si calcare.Structura geologica a imprimat multor culmi o alungire pe directii SV-NE;raurile au impus insa si alte directii de fragmentare,in special in partea centrala a zonei deluroase buzoiene, unde se imbina depresiunile si inseuarile dispuse longitudinal fata de structura,cu bazinete de obarsie,inseuari si depresiuni de eroziune orientate adesea transversal.La acestea se adauga si interventia pintenilor paleogeni, de structura montana, care diversifica si mai mult sectorul carpatic buzoian. Data fiind complexitatea de ordin geologic, dar mai ales geografic, Subcarpatii Buzaului se impart in patru grupe: Grupa centrala(Dealurile Botanului) este cuprinsa intre vaile Buzaului si Slanicului, avand un contur sub forma de inima.Altitudinile maxime sunt in Dealul Blidisel(821m),varful Pitigoiul(806m),varful Bocu(824m);in partea centrala, varful Botanul are 799m.Eroziunea apelor Saratel, Balaneasa,Sibiciu,Rusavatu etc. precum si structura geologica si compozitia petrografica au dus la fragmentarea acestei grupe intr-o serie de subunitati: -Dealurile Muscelului sunt delimitate de apele Balaneasa, Sibiciu si Buzau.In componenta acestor dealuri intra culmile Blidisel(821m),Muchea(746m) si Ursoaia.Blidiselul este format din conglomerate si gresii sarmatiene dispuse monoclinal,dand cueste si hogback-uri bine dezvoltate.Spre sud se continua prin culmea Muchea care dezvolta un abrupt puternic catre est.

14

Si aici se intalnesc conglomerate sarmatiene dar si nisipuri si argile pliocene. -Dealurile Dalma sunt cuprinse intre apele Saratel si Balaneasa.In partea centrala se afla varful Botanului, alcatuit din conglomerate si gresii sarmatiene, cu strutura monoclinala, ce da un relief de cueste.In partea de est, Dealurile Dalmei se continua cu Dealul Posobesti(707), axat pe un sinclinal sarmatian.Spre sud-est bazinetul Plopeasa se dezvolta pe un afluent al Saratelului, iar catre sud, acesta se continua cu un culoar de sinclinal, marginit in est de o cuesta(Muchia Florica,Vf Muchia Stanii-449m). -Dealurile Bocului cuprind partea de nord-est a grupei centrale ,avand inaltimi ce urca la peste 800m:Vf. Bocului (825m),Dealul Glodul(807m),Vf.Pitigoiul(806m).Aceste dealuri sunt fragmentate de vaile Slanicelului si Grabicinei in cateva subunitati.Partea centrala este ocupata de Dealul Bocului propriu-zis, in partea de sud s-a dezvoltat bazinetul Pacurile,iar in nord se afla Dealul Pitigoiul-Glodului. Acesta se continua spre est cu Dealul Glodineasa.Din Dealul Pitigoiului pornesc spre sud o serie de culmi joase, care se extind intre vaile Slanicelului si Saratelului.Este vorba de Dealurile Silistea si Dealurile Trestioarei care se caracterizeaza printr-o altitudine mult mai joasa decat cele din jur(circa 500m), aparand in ansamblu ca o zona inalta depresionara. -Dealurile Paclelor sunt delimitate de Slanic si paraiele Saratel- Baligoasa.Au o directie aproape nord-sud si prezinta doua culmi paralele, ce se unesc la nord, in dealul Tocilei(598m).Vulcanii noroiosi de aici, unici in tara noastra, completeaza acest peisaj; cei mai de seama vulcani sunt grupati in doua platouri:Paclele Mici si Paclele Mari. Grupa sudica (Istrita-Ciolanu) are caractere locale specifice, si anume: contact brusc cu campia,masivitate,altitudini mari,forme de relief impuse net de structura si petrografie,zone depresionare tipic subcarpatice.Pe ansamblu se divide in trei unitati. Dealul Istrita este constituit din formatiuni grezoase si calcaroase ale sarmatianului,care au influentat altitudinea si masivitatea dealului Istrita (Vf.Istrita 751m).Catre Campia Romana,contactul se face deosebit de brusc prin linii de falie,dar si prin caderea monoclina a flancului sudic al anticlinalului principal.Dealul Istrita poate fi divizat in mai multe subunitati,dictate in special de natura petrografica a rocilor:dealurile Niscovului situate in partea de est a grupei,au inaltimi de 200-400m si sunt constituite in principal,din formatiuni lavantine si cuaternare vechi;masivul Istrita propriu-zis este dominat in partea inalta de calcarele si gresiile sarmatiene,motiv pentru care si-a mehntinut altitudini de 600-700m.In interiorul sau se afla cateva bazinete sau depresiuni structurale si de

15

contact(Izvoarele Saratii,Sarata Monteoru);dealurile Naienilor apar sub forma unei culmi inguste,format din aceleasi calcare si gresii sarmatiene care mentin si aici altitudini de circa 600m. Dealul Ciolanu este de asemenea,unul din cele mai masive din cadrul Subcarpatilor buzoieni si se dezvolta aproape paralel cu dealul Istrita.Spre sud este delimitat de depresiunea Niscovului,iar spre nord de izvoarele vaii Cricovului si Buzaului.Ca si la dealul Istrita, masivitatea si altitudinea sa sunt date de calcarele si gresiile sarmatiene,altitudinile variind intre 600 si 700m:Poiana Hotilor(737m),Poiana Brosa(641m),Vf.Bradului(661m),Vf.Cetatuia(632m) In partea de nord-est,respectiv intre Magura si Candesti,se desprinde o mica subunitate-dealul Cerbului(539m),constituit din formatiuni levantine(argile, nisipuri si pietrisuri),peste care se dispun stratele de Candesti.Din cauza constitutiei petrografice,dealul Cerbului,in ansamblul sau,prezinta multe degradari de teren. Depresiunea Niscovului este formata pe un larg sinclinal in care au fost sedimentate formatiuni levantine si cuaternare.Afluentii dezvolta aici conuri de dejectie foarte intinse.Insasi Niscovul, la varsare, a format un imens con de dejectie,in care apele sale se pierd total in perioadele fara ploi.Prin toate caracteristicile este o depresiune tipic subcarpatica. Grupa Estica (Dealurile Calnaului), situata la est de valea Slanicului este drenata central de paraul Calnaului si delimitata de vaile Slanic si Ramnic. Grupa se poate subdivide in doua mari subunitati:una nordica,formata din sedimente mai vechi(varsta mio-pliocena),si o alta sud-estica,formata din depozite levantine si cuaternare. Dealurile Bisocii compun in ansamblu ,subunitatea nordica.Are forma unui patrat,delimitat de vaile Slanic si Ramnic.Altitudinile maxime sunt cuprinse intre 800 si 970m,atat ca urmare a cutarilor violente,cat si datorita rocilor mai dure (de varsta meotiana,pontiana si daciana).Cele mai inalte varfuri sunt Bisoca(970m), Ulmusoru(943m),Sindrila(900m),iar spre sud Badicul(814m).Desi dealurile sunt foarte inalte,denivelarea fata de flisul carpatic apare evidenta ,intre ele remarcandu-se un culoar depresionar. A doua subdiviziune se caracterizeaza prin directia nord-sud, prin roci moi de varsta levantina si cuaternara,prin suprafete mari expuse degradarii.Dupa felul cum este fragmentata de vaile principale,aceasta unitate se subdivide in treiu culmi: -Culmea Blajani,situata intre Calnau si Slanic,se extinde pe directie nord-sud si incepand cu dealul Caratnaului(633m),trecand prin inaltimi de circa 500m,ajunge in partea sudica,in dreptul localitatii Blajani, la 483m(Vf.Blajani) si 486m(Vf.Mare)

16

-Dealurile Budei se alungesc intre Ramnic si Calnau si se constituie din pietrisuri de Candesti.Inaltimea lor se mentine in jurul a 500m in nord si cresc catre sud unde ating 637m in Piatra Alba. -Dealul Capatanei(591m) se afla intre Ramnic si Ramna.Este constituita din pietrisuri de Candesti.

Grupa Vestica (Dealurile Priporului) este constituita dintr-o serie de dealuri relativ inalte si inseuari largi,foarte diferite sub aspectul structurii si compozitiei geologice.Se remarca in mod deosebit,patrunderea,in zona subcarpatica a pintenului paleogen de Valeni,ce reprezinta o continuare a culmii Ivanetu.Aceasta grupa se subdivide in trei subunitati: -Dealul Cornetel se intinde intre Buzau si Basca Chiojdului.Este constituit din formatiuni pliocene si cuaternare vechi,formand o regiune intens degradata de torenti.Altitudinile maxime se afla tot pe formatiuni levantin-cuaternare(Dealurile Cornetul-827m si Vf.Cetatuia-713m).Delimitarea de zona muntoasa se face pe o linie care incepe la nord de Patarlagele si trece pe la localitatea Catina. -Dealul Priporului, situat intre valea Zeletinului si Basca Chiojdului, prezinta o structura petrografica asemanatoare zonei carpatice.Altitudinile sunt mai reduse,avand un maxim de 823m inh Vf.Priporul.

-Dealul Salcia cuprins intre Zeletin si dealul Ciolanu,limitat de doua cursuri de apa-Cricov si Buzau,se imparte in trei subunitati,diferentiate datorita structurii geologice si alcatuirii petrografice.In centru se afla dealul salcia(717m) sub forma unei creste in directie NE-SV.Catre sud se situeaza inseuarea Cislau-Cricov cu altitudinea de 400-500m,dezvoltata pe un sinclinal.Peste aceasta inseuare se face trecerea intre depresiunea Cislau si depresiunea Sanger-Lapos. Intre vf.Salcia si Varful Zeletin se prezinta a treia subunitate-podurile Frasinetului cu altitudini de 400-500m,cu aspect de campie care face trecerea intre valea Buzaului si bazinul Cricovului. Depresiunea Patarlagele se dezvolta de la contactul dintre munte si Subcarpati pana la valea Buzaului.Este o zona unde terasele incep sa aiba o larga dezvoltare si unde apar importante degradari de terenuri. Depresiunea Cislau, formata la trecerea Buzaului peste un alt sinclinal,are latimea maxima catre inseuarea Cislau-Cricov. Ingustarea de la Ciuta este zona cea mai stramta pe care o prezinta valea Buzaului pe tot parcursul Subcarpatilor.Chiar soseaua,in aceasta parte paraseste valea propriu-zisa si urca in serpentine prin cunoscuta padure de la Ciuta. Depresiunea Parscov incepe aproximativ de la localitatea cu acelasi nume si continua pana la Berca unde valea schiteaza o usoara ingustare impusa de traversarea anticlinalului Berca-Arbanasi.

17

Depresiunea-culoar Ratesti-Scortoasa -Vintila Voda incepe, dupa cum arata si numele, din Valea Buzaului (Ratesti) si tine pana in Valea Slanicului (Vintila Voda).Are caracter subcarpatic, fiind delimitata de Dealurile Dalmei, Bocului,Bisocii si Paclelor.

Fasia de tranzitie Aceasta fasie faca trecerea intre zona subcarpatica si campie.La vest de Buzau ,subcarpatii Istritei iau contact cu campia de subsidenta prin linii de falii.Pe aceasta zona de contact eroziunea a grefat o fasie de glacis-glacisul Istritei(110-300m).La est de Buzau ,trecerea de la subcarpati la campie se face mai intai printr-un piemont de acumulare alcatuit din pietrisuri si nisipuri dispuse monoclinal (piemontul Ramnicului) care urca pana la inaltimi de 300-400m, apoi printr-un glacis care incepe aproximativ de la altitudinea de 250m in jos.

Zona de campie Aceasta zona are altitudinea de 40-100m si este constituita din sedimente moi, dominand la suprafata formatiunile loessoide, aluviunile si chiar nisipurile, iar in adancime argilele, pietrisurile, nisipurile, marnele nisipoase.Pe teritoriul judetului, zona de campie se subdivide in 4 unitati principale. Campia Gherghitei reprezinta o continuare a fasiei de subsidenta ce vine dinspre Ploiesti, trece pe la Mizil si Clondiru si se ingusteaza puternic catre localitatea Stalpu. Limita estica urmareste localitatile Glodeanu Sarat,Movila Banului si est de Stalp.Partea inferioara a paraului Sarata s-a instalat pe limita estica a acestei subunitati.La limita nordica, si mai ales intre Clondiru, Stalpu si izvoarele Calmatuiului, apar aliniamente de izvoare. Peste aceasta campie pare sa se fi scurs chiar Buzaul, intr-o prima etapa de intrare in campie-o terasa inferioara, care se pierde aproximativ la localitatea Zoresti, ar indica aceasta directie. Campia Baraganului de mijloc ocupa, in mare, interfluviul dintre Calmatui si Ialomita.Are o inclinare catre SE.Partea sa nordica si cea estica este ocupata de o fasie lata de nisipuri, care incepe de la Smeeni si Florica si se dezvolta spre rasarit trecand peste localitatile Pogoanele, Caldarasti si Padina.Suprafata nisipurilor prezinta un microrelief de dune, in general fixate, intre unele instalandu-se temporar chiar lacuri.Partea sudica si vestica, neocupata de nisipuri, este dominata de formatiuni loessoide si de crovuri.

18

Campia Buzau-Calmatui incepe printr-un larg con de dejectie, pe sub care o parte din apele Buzaului, dar mai ales ale Niscovului, se preling catre Calmatui in cadrul acestui con, Buzaul si-a sapat o albie larga si doua terase joase, mai bine dezvoltata fiind cea inferioara(3-4m).Urmele acesteia se vad bine si la Tabarasti unde apare si un martor de eroziune inconjurat de numeroase belciuge, denumite si coturi, si peste care apele Buzaului se revarsa in timpul viiturilor, trecand peste Calmatui.Incepand de la Tabarasti , dar mai ales din dreptul Cilibiei, nu se mai poate face o distinctie neta intre albia Buzaului si cea a Calmatuiului;este un ses intins, uneori cu saraturi, cu grinduri si cu martori de eroziune, peste care Buzaul isi trimite apele de viitura catre Calmatui, formand asa numitele "buzoiele". Prin actuala albie a Calmatuiului a curs candva Buzaul. Campia Ramnicului, desi situata la marginea subcarpatilor, reprezinta o zona mai putin afectata de sibsidenta (in comparatie cu campia Gherghitei sau cu campia Focsanilor).Formatiunile cuaternare, ca si pietrisurile de Candesti, prezinta inclinari slabe dinpre piemontul Ramnicului catre campia din fata.In partea de rasarit campia este delimitata de lunca Buzaului si ii sunt specifice o serie de lacuri de tipul limanelor fluviale;incepand cu Jirlaul, aceste lacuri si vaile ce le alimenteaza reprezinta cursuri vechi ale Ramnicului.

Reţeaua hidrografică. Relieful, condiţiile climaterice, structura geologică şi litologicăx, dar în ultimul timp, din ce în ce mai mult şi intervenţia distructivă a omului, influenţează regimul hidrologic, la suprafaţă şi în subteran.Principala apă curgătoare a judeţului este râul cu acelaşi nume, pe care-l străbate prin cele trei zone de relief, pe o lungime de 325 km, cu un debit mediu, la staţia Baniţa, de 25,2 mc/s, cuprinzând o suprafaţă de 5.500 kmp. Izvorăşte din partea vestică a Muntelui Ciucaş, care aparţine judeţului Prahova, primind pe partea stângă, în spaţiul montan, afluenţii Zăbrătău, Harţagu, Caşoca, Bâsca Rozilei şi alţii, iar pe partea dreaptă Valea Neagră, Siriu, Nehoiu. În sectorul subcarpatic, valea se lărgeşte, viteza apei scade, râul Buzău primind apele Bâscii Chiojdului şi ale Nişcovului, pe partea dreaptă şi ale Sibiciului, Bălăneasa, Sărăţelul, Murătoarea, Pâclele şi Slănicul, pe partea stângă. La contactul cu zona de câmpie îşi fixează cursul pe o singură albie, parcurgând un drum plin de meandre până la vărsarea sa în râul Siret. În timp, râul a produs mari inundaţii, provocând importante pagube în localităţile amplasate de-a lungul lui.

Râul Râmnic îşi are izvorul în vârful Furu, străbate pe o lungime de 139,5 km toate cele trei forme de relief şi se varsă în Siret, suprafaţa totală a bazinului său însumând 943 kmp. Debitul său se ridică doar la 17,7 mc/s.

19

Râul Călmăţui izvorăşte din zona mlăştinoasă, delimitată de municipiul Buzău şi comunele Stâlpu, Costeşti. Suprafaţa bazinului este de 820 kmp iar lungimea cursului de 145 km. De pe teritoriul judeţului Buzău izvorăşte şi pârâul Sărata din jurul localităţii Monteoru. Străbate partea de sud-vest judeţului şi se varsă în râul Ialomiţa.

Reţeaua hidrografică cuprinde şi o mulţime de lacuri de origini variate: lacuri periglaciale, de pildă, Lacul Vulturilor din Masivul Siriu; lacuri formate ca urmare a alunecărilor de terenuri, de pildă grupul de lacuri de la Joseni, Policiori şi Valea Grabicina, situate în zona colinară; lacuri carstosaline, apărute în urma dizolvării şi tasării în zonele de sare, de pildă grupul de lacuri de la Meledic, lacul de la Odăile, în zona colinară; lacuri artificiale, ca urmare a unor baraje de reţinere sau amenajări speciale, cel mai cunoscut fiind cel de la Siriu; limanuri fluviatile, situate pe malul stâng al Buzăului, cele mai cunoscute fiind Balta Albă şi Amara, aflate în zona de câmpie, primul cu apă salmastră şi mâl cu valoare terapeutică, celălalt cu apă dulce.

20

Fig nr. 4 Harta hidrografica

Clima judeţului Buzău se încadrează în zona temperat-continentală, caracteristică ţării. Relieful îşi pune amprenta asupra climatului, distingându-se trei tipuri: de munte, de deal şi de câmpie.

La munte, temperatura medie anuală este de 4-60C; vânturile bat uneori violent, predominant fiind cel din nord-est. Se remarcă prezenţa foehnuluixx, format din mase de aer ce coboară de la munte unde se produc inversiuni de temperatură. Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 800-1.200 mm.

21

În zona colinară, temperatura medie anuală este de 8-100C, în luna iulie ajunge la 19-200C; vânturile din nord-vest bat mai puţin puternic, datorită culmilor dar nu lipseşte foehnul. Precipitaţiile medii anuale ating 600-800 mm.

În câmpie, temperatura medie anuală este cuprinsă între 12-140 C, în timpul verii depăşeşte valoarea de 370 C, iar iarna scade la . 210 Cxxx. Vânturile bat din direcţiile nord-est şi sud-vest, crivăţul fiind aducătorul de mase de aer rece, iar austrul, de mase de aer cald, indiferent de anotimp. Precipitaţiile medii anuale sunt reduse, ating doar 400-500 mm.

Condiţiile de climă constituie factorul principal în cadrul sistemului de factori naturali. Oscilaţiile climaterice mişcă stratul de la suprafaţa solului, pe calea apei şi a vântului, influenţând structura chimică şi fizică a solului, stratificându-le pe plan orizontal şi vertical. Aceste fluctuaţii ale climei, asociate cu solul, determină specificitatea florei, sursa principală de hrană a vânatului. De aceea, în analiza culturii vânatului şi a conservării fondului cinegetic, hrana este un factor de primă importanţă, deoarece schimbările de temperatură generează şi modificări în ariile geografice de răspândire a speciilor. În interiorul ariei de răspândire a vânatului sunt spaţii care oferă unor specii cele mai bune condiţii de viaţă şi dezvoltare, adică un optim ecologic. În schimb, alte spaţii nu oferă speciilor posibilităţi de trai şi de dezvoltare, ca urmare a absenţei unuia sau mai multor factori biotici esenţiali. Cu alte cuvinte, mediul biotic marginal are un caracter de maximă instabilitate şi maximă sensibilitate. Influenţele variaţiilor climatice asupra vânatului se resimt intens şi este de ajuns ca un singur factor esenţial de mediu să coboare cu puţin sub valoarea optimă a acestuia, pentru ca populaţia să fie pusă în situaţia de a se retrage în zone cu condiţii naturale corespunzătoare.

 Flora prezintă variaţii şi elemente specifice pentru fiecare din cele trei tipuri de relief : câmpie, deal, munte.

La câmpie se dezvoltă o vegetaţie caracteristică stepei şi silvostepei. În stepă vegetaţia a fost modificată de om şi înlocuită pe mari

întinderi prin plante cultivate. Terenurile, cu excepţia islazurilor, văilor şi sărăturilor, sunt cultivate cu cereale, floarea soarelui, leguminoase şi, mai puţin, cu pomi fructiferi şi viţă de vie.Vegetaţia naturală este reprezentată de specii ierboase: peliniţa, pălămida, pelinul, ciulinul, coada şoricelului, colilia, scaietele, spinul, brusturul.

Prin şi pe lângă terenurile cultivate cresc şi plante cu flori frumoase: macul, neghina, cicoarea, muşeţelul, păpădia, codiţa-şoricelului, unele dintre ele având virtuţi terapeutice.

22

Foarte răspândite sunt loboda şi traista ciobanului.În stepă vegetaţia lemnoasă este rară, reprezentată mai ales de salcâm, dud, ulm, plop, tei şi arbuşti ca măceşul.

 În silvostepă, pe lângă terenurile ocupate de culturi, apar păduri limitate la arii mai restrânse, rămăşiţe ale codrilor de altădată, cum sunt cele de la Ruşeţu, Brădeanu, Văleanca, Crângul Buzăului, Frasinu, Spătaru şi cele de la nord-est de oraşul Râmnicu Sărat. La sud-vest de municipiul Buzău, în câmpie, se află pădurea Spătaru, rezervaţie floristică cu o suprafaţă de 165 ha. Aici predomină frasinul pufos . Alături de el vegetează stejarul, stejarul pedunculat, jugastrul, părul pădureţ, arţarul tătăresc.

Specii asemănătoare celor din pădurea Spătaru vegetează şi în pădurea Frasinu, altă rezervaţie, cu suprafaţa de 158 ha, pădure de tip frăsinet de depresiune din silvostepă. Numai aici se găsesc împreună cele două specii de frasin : Fraxinus palissae şi Fraxinus angustifolia.

Pădurea Brădeanu, rezervaţie forestieră cu suprafaţa de 2,1 ha, reprezintă un rest al vegetaţiei lemnoase din silvostepa Munteniei, aparţinând, din punct de vedere fitogeografic, pădurilor de stejar brumăriu.

Zona dealurilor subcarpatice şi zona de munte sunt ocupate de păduri etajate astfel: etajul stejarului, etajul fagului, etajul coniferelor şi etajul tufărişurilor sau subalpin.

Zona subcarpatică este acoperită predominant de stejar în amestec, pe măsută ce altitudinile cresc, cu fagul. Sub influenţa föhnului şi datorită unor condiţii topoclimatice specifice, în zona colinară se întâlnesc specii de nuanţă submediteraneeană-pontică : cărpiniţa,scumpia, liliacul sălbatic, mojdreanul , stejarul pufos, cerul, gârniţa, aliorul de stepă, migdalul pitic, cârcelul , jaleşul plecat, unghia găii, măciuca ciobanului.

De la altitudinea de 600 m începe regiunea dealurilor înalte şi, totodată, în etajul fagului ce se întinde până în jurul altitudinii de 1200 m. Aici, pe lângă Fagus silvatica, cresc carpenul, teiul alb, paltinul, mesteacănul, dârmozul , cruşinul şi lianele Hedera helix şi Clematis Vitalba.

Dacă în deşişul pădurilor de fag sunt puţine plante cu flori, în luminişuri se află o abundenţă de specii: săbiuţa, pana zburătorului , sânziana , aliorul, trepădătoarea ; în fâneţele de pe Bâsca Mare: murul, fragul, năvalnicul ş.a. Pe terenuri defrişate se instalează adevărate covoare de zburătoare .

În pădurile de fag şi de brad, în locuri umbroase şi umede, cresc diverse specii de ciuperci, muşchi şi ferigi .

23

În unele sectoare peste jumătate din arboret îl constituie bradul. La această altitudine, în pădurea de fag cresc anemone, pochivnic, leurda , socul roşu. În locuri cu exces de umiditate se pot întâlni Athyrium filix-femina, Myosotis palustre, Filipendula ulmaria, Equisetum silvaticum, briofitele Mnium punctatum, Fissidens cristatus – plante hidrofile.

Ultimul etaj, acela al zonei subalpine, este reprezentat de pajişti întinse cu ierburi şi tufărişuri. Pe versanţii nordici predomină ienupărul pitic (Juniperus communis). Pe versanţii sudici şi sud-estici cresc afinul, merişorul şi - spre poale, pe terenuri abrupte şi umede - arinul verde , care formează aici grupuri masive, cu sistem radicular bine dezvoltat, care opreşte declanşarea eroziunilor şi alunecărilor de teren.

Fauna Buzăului nu prezintă specii caracteristice, despre care s-ar putea afirma că sălăşluiesc numai aici, dar, favorizată şi de faptul că judeţul concentrează în limitele sale toate formele de relief, este foarte variată, alcătuind un interesant tablou ecologic şi cinegetic.

Printre animalele nevertebrate terestre întâlnite aici se numără o serie de moluşte, insecte, arahnide diverse, printre care o menţiune aparte o merită scorpionul carpatic .

 Vertebratele terestre sunt larg reprezentate de amfibieni (broasca

brună de pământ, salamandra, brotăcelul, broasca roşie de munte), reptile (şopârla cenuşie, guşterul, şopârla de munte, şerpi neveninoşi - Natrix n. şi, mai rar, vipera), păsări (vrabia, bufniţa, cucuveaua, şoimul, grangurul, gaiţa, pupăza, piţigoiul, sitarul, cucul, ciocănitoarea pestriţă, ciocănitoarea verde românească, mai rar întâlnită în restul ţării, privighetoarea, mierla, forfecuţa, corbul - ocrotit de lege, eretele, acvila de munte - ocrotită de lege, cocoşul de munte-ocrotit, mamifere (orbetele, popândăul, hârciogul, cârtiţa, liliacul, şoarecele de câmp, şoarecele de pădure, dihorul, iepurele, veveriţa, pisica sălbatică, râsul, bursucul, lupul, vulpea, mistreţul, cerbul, ursul (Ursus arctos–ocrotit).

În apele curgătoare şi în lacuri sunt multe specii de viermi moluşte, crustacee, amfibieni şi peşti (caras, crap, biban şi chiar păstrăv şi lipan.

24

Turismul buzoian este favorizat de potenţialul natural variat, avand recunoscute şi ocrotite ca rezervaţii şi monumente ale naturii următoarele:

– Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici: sunt situati in apropierea localitatii Berca, din judetul Buzau si reprezinta o rezervatie mixta (geologica si botanica) fiind un fenomen rar intalnit in Romania si chiar pe glob. Din craterele numerosilor vulcani, ies gaze naturale din adancuri, infiltrandu-se in rocile fisurate si aducandu-le la suprafata sub forma unui material vascos, de culoare alb-gri sau brun-cenusie. Acest noroi formeaza conuri inalte de 3 pana la 9 m, revarsandu-se la intervale diferite de timp si alunecand pe pantele usor inclinate rezultate din eruptiile anterioare. Acest fenomen a inceput sa fie studiat la noi inca din 1867, iar in 1924 a fost declarata rezervatie stiintifica complexa. In jurul vulcanilor se dezvolta o vegetatie adaptata la salinitatea de aici, cum ar fi nagara (Stipa capillata), colilia (Stipa lessingiana) etc. –Blocurile de calcar de la Bădila, rezervaţie geologică şi paleontologică

– Sarea lui Buzău – Rezervatie geologica si paleontologica, situata pe valea Buzaului intre localitatile Parscov si Badila, fiind extinsa pe o suprafata de 1 ha. Este formata din 40 de blocuri de calcar, fiecare cu forme diferite, unele dintre ele datand din Jurasicul superior. Izolat, in aceasta zona se intalnesc izvoare si eflorescente saline.

– Focul Viu – Rezervatie naturala, situata pe teritoriul satului Terca, din comuna Lopatari, fiind formata prin gazele naturale ce ies la suprafata prin fisurile scoartei, aruncand in bataia vantului, flacari ce se inalta pana la 0,5 m. Daca presiunea gazelor care ies la suprafata este mai mica, atunci flacarile se sting.

- Balta-Albă, rezervaţie botanică şi zoologică;- Rezervatiile Academiei de la Manzalesti 

Cuprind o salba de 34 de pesteri, Pestera 6 fiind cea mai lunga din lume - 1337 m altitudine – Platoul Meledic, rezervaţie geologică, zoologică şi speologică; se remarcă mai ales prin peşterile de sare, printre care se numără şi cea de-a de a doua ca mărime din lume(1,257 km lungime); – Pădurea Frasinu (rezervaţie de frasin pufos) şi Pădurea Spătaru (rezervaţie forestieră care face trecerea de la pădurea de frasin la cea de stejar); - Pădurea Spătaru (la 7 km de Buzău şi la 2 km de Pădurea Frasinu), rezervaţie forestieră care face trecerea de la pădurea de frasin la cea de stejar,

25

– Lacul fără Fund (Lacul Vulturilor) situat la 1.420 m altitudine în Munţii Siriului, Lacul Meledic (Mînzăleşti) – carsto-salin, Lacul Balta Albă (limanuri fluviatile), lacul de acumulare de la Siriu.

- Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Sfinxul din Buştea, Ape minerale în Buştea (1892 - 1939), Malul cu sare în Bisoca, Rezervaţiile naturale de pin negru din Bisoca, Rezervaţia Malul Roşu de la Lopătari, Grunjul (Tuful vulcanic atacitic) în Mânzăleşti.

Pentru refacerea sănătăţii, turiştii pot beneficia de tratament în –Sărata Monteoru, staţiune balneoclimaterică (la 18 km de Buzău,

la 86 m altitudine), înconjurată de dealuri împădurite şi terase pe care se cultivă viţa de vie, ce se bucură de un climat moderat, vara numărul zilelor însorite fiind mai mare, iar precipitaţiile reduse. Ca instalaţii de tratament dispune de: instalaţii pentru băi calde cu apă minerală, bazine cu apă minerală în aer liber, sală de gimnastică medicală, instalaţii pentru electro şi hidroterapie. Căile de acces sunt rutiere - DN 1B cu deviere 10 km de la popasul turistic Merei, feroviare - gara Buzău.

-Balta Alba, statiune balneoclimaterica, situata la 30 m altitudine, pe malul lacului Balta Alba. Datorita numeroaselor izvoare cu ape minerale de aici (cunoscute din anul 1847), statiunea se recomanda pentru tratarea bolilor reumatismale, neurologice periferice, ginecologice, dermatologice etc.

-Alte staţiuni: Fâşici, staţiune balneoclimaterică la 49 km de Buzău, Siriu Băi (la 508 m altitudine, la 82 km de Buzău).

2.2 Resurse turistice antropice

Obiectivele cultural-istorice şi arhitectonice de interes din judeţul Buzău:

Vestigii istoriceSărata Monteoru, vestigii ale culturii Monteoru şi urmele unei aşezări

dacice. Dealul Istriţa de la Pietroasele, unde s-a descoperit faimosul tezaur „Cloşca cu puii de aur”, atribuit vizigoţilor lui Atanarik, care în 376 rătăceau pe aceste meleaguri. Alte vestigii istorice: Ruinele casei domneşti Vintilă Vodă, Castrul Roman din Pietroasele, Ruinele mănăstirii Vintilă Vodă (unde a domnit Vlad Vodă Vintilă - 1535), Ruinele castelului Meledic, Aşezămintele rupestre sculptate în pereţi de gresie în Aluniş, Nucu, Fişici – Bozioru .

26

Edificii culturalePalatul comunal din Buzău(astăzi Primăria municipiului), Palatul

Episcopal, Catedrala Episcopiei Buzău, Seminarul teologic, Tribunalul, Muzeul judeţean Buzău, , Muzeul Episcopiei Buzăului şi Vrancei, Castrul şi termele romane de la Pietroasele (306-337), Muzeul Chihlimbarului – Colţi (1979), Casa memorială “Vasile Voiculescu” – Pârscov (1987), Muzeul de Artă Populară a Văii Slănicului – com. Mânzăleşti, Casa „Vergu Mănăilă“ din Buzău, Muzeul Municipal şi Complexul Brâncovenesc de la Râmnicu Sărat.

EtnografieAceste locuri ale judeţului Buzău păstrează bogate şi variate elemente

etnografice, datini străvechi (Gura Teghii), sculpturi de lemn (Lopătari), ţesături şi covoare (Bisoca), instrumente muzicale (Mânzăleşti), festival folcloric (Poiana Nucului- Lopătari).

Edificii religioase-Biserica Episcopiei Buzau a fost ridicata in anul 1507, in municipiul

Buzau, in timpul domniei lui Radu cel Mare, iar in 1649 a fost reconstruita de catre Matei Basarab. Biserica de mari dimensiuni, poarta hramul „Adormirea Maicii Domnului”, in 1740 fiind din nou reparata. In secolul al XVI-lea, aici au functionat cele dintai scoli de slavona din oras, iar in 1691 a fost infiintata aici de catre Constantin Brancoveanu, o tipografie. Astfel, prima traducere a Mineilor (carti de ritual) in limba romana, a aparut aici in 1698 fiind publicata de catre episcopul Mitrofan. In timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti si a episcopului Chesarie, mai exact in 1779, biserica a fost refacuta si modificata, iar in 1832 a fost pictata de catre Nicolae Teodorescu.

-Biserica Mănăstirea Râmnicu Sărat, ridicată în timpul lui Constantin Brâncoveanu (1691-1697). Alexandru Vlahuţă scria că este un „adevărat muzeu” distingându-se prin pictura interioară bine păstrată şi prin ornamentaţia bogată.

-Biserica Banu în Buzău, înălţată în 1571 în stilul mănăstirilor din nordul Moldovei.

-Biserica „Sfânta Paraschiva” din Râmnicu Sărat, zidită de Ştefan cel Mare în cinstea unei victorii reputate împotriva ostaşilor lui Radu cel Frumos.

-Alte edificii religioase: Biserica „Negustori” în Buzău, (1649), construită în stil neoclassic, Mănăstirea Ciolanu în Măgura (1568), Mănăstirea Barbu in comuna Tisau (1668), Complexul Brâncovenesc Râmnicu Sărat, Mănăstirea Poiana Mărului în Bisoca, Bisericuţa din lemn în

27

Vintilă Vodă (construită din bârnă de stejar, acoperită cu trestie), cu litere chirilice sculptate în crucile din piatră şi o vechime de peste 300 de ani, Mănăstirea Găvana (1707), Biserica Buştea, cu picturi de Tăttărescu (1808).

Fig nr. 5- Biserici, manastiri, cetati

 

28

2.3 Principalele trasee turistice in zona

TRASEE MONTANE

►Trasee in Masivul Siriu Există patru trasee turistice marcate care străbat Siriul în toate direcţiile, asigurînd o ascensiune uşoară. Traseul principal (1) se continuă peste Masivul Tătaru pînă la poalele Ciucaşului, permiţînd turistului continuarea excursiei în şi din acest masiv.

1. Băile Siriu (540 m) - Valea Neagra - Dosu Muntelui - Poarta Vînturilor - Obîrşia Crasnei - Culmea Tătăruţu - Vîrful Tătaru Mare (1477 m) - Tabla Buţii - Poiana Stînei (930 m)Marcaj: bandă roşie. Durata: 7—8 ore. Obiective principale: vf. Bocîrnea (1 659 m), Lacul Vulturilor (prin abatere de la traseu), culmea Mălîia, vf. Tătaru Mare, Tabla Buţii, Cimitirul eroilor.

2. Băile Siriu - Valea Bradului - Colţii Balei - Vf. Bocîrnea (1 657 m) - Poarta Vînturilor - Lacul Vulturilor - Culmea Bloji - Stearpa (720 m) - valea Siriului - Gura SiriuluiMarcaj: punct roşu. Durata: 9-10 ore. Obiective principale: abrupturile şi stîncăria de la obîrşia paraului Mreaja, Lacul Vulturilor, valea Siriului.

3. Gura Siriului (520 m) - valea Milea - Lacul Vulturilor - Poarta Vînturilor (1 490 m) - valea Urlătoarea - valea Crasna - Crasna (570 m)Marcaj: triunghi albastru. Durata: 7½-8 ore. Obiective principale: Lacul Vulturilor, culmea Mălîia, vîrful Bocîrnea.

4. Dosu Muntelui (1 410 m) - Vf. Bocîrnea (1 657 m) - Poarta Vînturilor - Vf. Mălîia (1 662 m) - Şaua din Bloji (1 470 m)Marcaj: cruce roşie. Durata: 3-3 ore 30 minute. Obiective principale: varful Bocarnea, vîrful Mălîia.

►Trasee in Masivul Penteleu5. Gura Cernatului (650 m) - stîna Cernatului - Vf. Penteleu (1772 m) - Vf. Crucea Fetei - Vf. Bălescu Mare - Vf. Bălescuţu - Muşa (1 070m)Marcaj: bandă roşie. Durata: 9-10 ore. Obiective principale: vf. Penteleu, Muşa.

29

6. Cura Cernatului (650 m) - valea Milea - Rezervaţia Viforîta - pîrîul Căşeria - Şaua Căprioarei (1 410 m) — Culmea Caprei — Şapte Izvoare — Secuiu (cca 760 m).Marcaj: triunghi albastru. Durata: 9-10 ore. Obiective principale: rezervaţia Viforîta, Culmea Caprei, vîrful Penteleu, cascada Şapte Izvoare.

7. Brebu (680 m) - Lacul Negru (1 050 m) - BrebuMarcaj: punct roşu (rar). Durata: 1-1½ oră pînă la lac. Obiective principale: Lacul Negru.

►Trasee in Masivul Podul Calului si Culmea IVANETU8. Cura Teghii (495 m) - Poiana Teghii - Vf. Podu Calului (1 439 m)Marcaj: cruce albastră. Durata: 3-31/2 ore.

9. Gura Teghii (495 m) - valea Fulgeriş - Vf. Ivănetu (1 191 m) Plaiul Nucului - Lacul Mociaru - Lopătari (470 metri patrati)Marcaj: cruce albastră (rar). Durata: 5-6 ore. Obiective principale vîrful Ivăneţu, Lacul Mociaru, Lopătari, Focul Viu, Malul Roşu, carstul de la Meledic ş.a.

TRASEE TURISTICE10. Buzau – oras - Campia Buzau Calmatui - Valea Buzaului/raul Buzau la confluenta cu raul Calmatui - Luna iunie "Dragaica", Muzee judetean-etno, Episcopia Buzaului si Vrancei Parcul Crang, Biserica Episcopiei ctitor M. Basarab 1649, Biserica "Negutatori" 1649, Biserica "Sfintii Ingeri", Palat municipal, Palat princiar, Nedeiele – targuri, Manastirea “Banu” (Banului) – Biserica 1571 Icoana Maicii Domnului facatoare de minuni, Cimitirul Dumbrava-ansamblul monumental din marmura 'mama cu 6 copii', Padurea Bradeanu, Stejarul, Parc Marghiloman

11. Ramnicu Sarat – oras - Campia Ramnicului/raul Ramnicu Sarat - balneo-argila (calitate superioara), ape minerale clorurate, Manastirea "Adormirea Maicii Domnului" 1691 Biserica ctitorita de C. Brancoveanu, Biserica "Cuvioasa Parascheva" ctitor Stefan cel Mare 1474, Casa Domneasca, Biserica "Sf. Dumitru" 1708, Biserica "Sf. Spiridon" 1784, Traian Savulescu (biolog) casa memoriala

30

12. Berca sat Paclele - Subcarpatii Buzaului - Mv. Paclele – Rezervatie geologica "vulcani noroiosi” - 5ha, Gardurarita-planta, tufa ramificata-monument al naturii

13. Berca sat Berca - Subcarpatii Buzaului - Valea Buzaului – Mv. Paclele/raul Buzau la confluenta cu raurile Muratoarea Paclei si Saratel - Manastirea "Berca" 1694 Biserica "Sf. Voievozi" ctitorita de Mihalcea Candescu, Vulcanii noroiosi "Paclele mici"

14. Bisoca - Subcarpatii Vrancei – Dl. Bisoca/raul Jgheab - Limpedea (lac) - Negru (lac) - Culmea Buzaului, Platoul Meledic, Manastirea "Poiana Marului" (F/M) 1730 cu biserica din lemn (refacuta) "Duminica Tuturor Sfintilor" 1810 si Icoana Maicii Domnului taiata pe frunte – (manastirea se afla intre jud. Buzau si jud. Vrancea), Padurea Lacurile Bisoca (rezervatie de Pin silvestru) - sare

15. Cislau – Subcarpatii Buzaului – Valea Buzaului - Dealuri Cornatel, Blidisel, Ciolanu/raul Buzau la confluenta cu raul Basca Chiojdului - Schitul “Carnu”, herghelie, pastravarie

16. Lopatari sat Terca - Subcarpatii Buzaului – Mv. Culmea Ivanetu - Dealuri Bocu, Pitigoiu, Glodu, Bisocii/raul Slanic - "Focul viu" rezervatie naturala –fenomen geologic, chihlimbar

17. Magura sat Magura - Subcarpatii Buzaului - Valea Buzaului – Dl. Ciolanu, Cerbului - Manastirea "Ciolanu" 1580 Icoane pictate de Gh. Tattarescu, Muzeul Crucii (Manastirea se afla intre com. Tisau sat Hales si com. Magura), Tabara de sculptura

18. Merei sat Sarata Monteoru - Campia Sarata – dealuri Istrita, Cetatuia, Muratoarea/la izvorul raului Sarata, pe valea raului Valea Rea si Sarata Monteoru - balneo-ape minerale, namol mineral indicate in cura naturista, afectiuni reumatologice, cardiovasculare, ginecologice, poliomielita, bioclimat de crutare, Merei-complex arheologic, Baile, Cazinoul Monteoru, Mina de petrol, Strand cu apa sarata, Parcul Monteoru, drumetii: Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mari si Paclele Mici, Manastirea "Ciolanu", Magura, Valea Superioara a raului Buzau19. Pietroasele sat Pietroasele – Deal Istrita/raul Pietroasa - Tezaurul "Closca cu puii de aur" 375 d.Hr/punctul Malul Sapat , viticultura “Tamaioasa romaneasca”

31

3. Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii

●Unitati de cazare

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, la 31 iulie 2004

Judeţul Buzău 2004 2005 2006

Total 30 59 95

Hoteluri şi moteluri 13 19 27

Hanuri turistice - - 1

Cabane turistice - 12 15

Campinguri şi unităţi tip căsută

-1 3

Vile turistice şi bungalouri

11 1

Tabere de elevi şi preşcolari

35 5

Pensiuni turistice urbane

2 27

Sate de vacanţă - - -

Pensiuni turistice rurale

11 1730

Hoteluri pentru tineret - - -

Hosteluri - - -

Popasuri turistice - 2 6

32

Spaţii de cazare pe nave

-- -

Tabel nr. 5

Sursa: www.buzau.insse.ro, Hotararea privind aprobarea Statutului judeţului Buzău - formă actualizată (27 iulie 2005)

Din datele din tabel se observa ca numarul unitatilor de cazare, creste de la un an la altul, aproape dublandu-se, in mos special numarul pensiunilor si al hotelurilor.

33

UNITĂŢILE DE CAZARE TURISTICĂ  DIN JUDEŢUL BUZĂUEXISTENTE IN 2005

Nr. crt.

Tipul unităţii de cazare

 Denumire

 Adresa

 Categoria

 Dotări

 Capacitate de cazare

 Telefon

1. Hotel Pietroasa Buzău, Piaţa Daciei ** restaurant, sală de conferinţe, agenţie de turism

180  0238/710942

2. Hotel Crâng Buzău, Bd. Spiru Haret 6 ** restaurant, sală de conferinţe

90  0238/710540

3. Hotel Sport B90 Buzău, str. Mesteacănului, nr.1

** restaurant, bar, terasă, sală de conferinţe

60  0238/717314 

4. Hotel Coroana Buzău, Bd. Nicolae Bălcescu, nr. 2

* bar, cofetărie, terasă

70locuri/29 camere

 0238/710084 

5. Hotel Bucegi Buzău, Bd. Gării, nr. 47 * restaurant, braserie, terasă, bar

50  0238/710113

6. Hotel McPietroasa Sat Haleş,com. Tisău **** restaurant, bar, terasă, piscină, saună,

40  0238/590467

34

bowling, sală sport, sală de conferinţe

7. Hotel Ceres staţiunea Sărata Monteoru, com. Merei

** restaurant, sală de conferinţe, saună, bază de tratament

165 0238/451076

8. Hotel Monteoru staţiunea Sărata Monteoru, com. Merei

** restaurant, teren de sport, bază de tratament

64 0238/451110

9. Hotel Mina de Petrol

staţiunea Sărata Monteoru, com. Merei

* restaurant, bar 

40 0238/451002 

10. Hotel Corso Buzău, str.Cuza-Vodă, nr.43

** restaurant 26  

11. Hotel Nehoiu oraşul Nehoiu, str.Ardealului

* restaurant, braserie, terasă

62 0238/554288 

12. Hotel Auronini Buzău, str. Col. Buzoianu nr. 125

    20  

13. Hotel Ciuhoiu Staţiunea Sărata-Monteoru, com. Merei

       

14. Hotel Vila Siriu Siriu, str. Principală *   32 locuri/16 camere

 

15. Motel 2D com. Cislău 3 margarete

restaurant, terasă, discotecă, benzinărie

camere cu 2 paturi, apartamente

 

16. Motel Poieniţa Mun. Râmnicu-Sărat   Sală de 40 camere şi 0238/563675

35

conferinţe 2 apartamente

17. Motel Hanul Ciuta Com.Măgura 2 margarete

restaurant, terasă

35 camere tip garsonieră şi 4 apartamente

0724120334

18. Motel Millenium Com. Mărăcineni ** Restaurant, piscină, teren de minifotbal

30 locuri 0238724933

19. Motel Ovidiu Sat Căldăruşanca, com. Glodeanu-Sărat

*   14 locuri/8 camere

 

20. Pensiune Varlaam Sat Varlaam, com. Gura-Teghii

3 margarete

restaurant, bar

40 locuri/14 camere

0238/542913

21. Pensiune Lezeu Com. Chiojdu 2 margarete

restaurant, terasă

12 locuri/6 camere

0238/590890

22. Pensiune Nica Com. Colţi 2 margarete

  15 locuri în camere tip garsonieră

0238/522555 

23. Pensiune Casa Vânca oraşul Pătârlagele 2 margarete

restaurant categoria I

25 locuri/9 garsoniere şi 3 apartamente

0238/550080

24. Pensiune Runcosu Com. Bozioru 2 margarete

restaurant, terasă

30 locuri/15 garsoniere

0238/523153

25. Pensiune Speranţa Sat Pleşcoi, com. Berca 2 margarete

  9 locuri/4 camere

0238/526575

26. Pensiune Costin-Meledic

Sat Meledic, com. Mânzăleşti

2 margarete

restaurant 30 locuri/18 camere

 

36

27. Pensiune Gabriela Com. Vintilă-Vodă 2 margarete

terasă, bar 

14 locuri/6 camere

0238/529234

28. Pensiune Casa cu Tei Sărata-Monteoru, com. Merei

2 margarete

restaurant, terasă, bar 

42 locuri/21 camere

0238/451255

29. Pensiune Caprice Sărata-Monteoru, com. Merei

2 margarete

restaurant, piscină

30 locuri/15 camere

0238/451029

30. Pensiune 14 Scaune - Caşoca

Com. Siriu 2 margarete

bucătărie, terasă, foişor, păstrăvărie, piscină

60 locuri 0238/513433

31. Pensiune Melania Com. Chiojdu, nr. 311 2 margarete

  20 locuri/6 camere

0238/599700

32. Pensiune Frăsinet Sat Frăsinet, com. Calvini 2 margarete

  12 locuri/6 camere

0238/523562

33. Pensiune Olga com. Merei, Sărata-Monteoru, nr.30

4 margarete

     

34. Pensiune Monteoru Staţiunea Sărata Monteoru, com. Merei

1 margaretă

     

35. Pensiune Marin Iuliu Trandafir

Staţiunea Sărata Monteoru, com. Merei

2 margarete

     

36. Pensiune B&S Petrol Buzău, str. Col. Buzoianu nr. 125

1 margaretă

     

37. Pensiune Hanul Neptun

Com. Poşta Câlnău   restaurant 20 locuri/10 camere

 

38. Pensiune Campus Sf. Sava

Com. Bisoca 1 margaretă

 sală de mese, club, bisericuţă

60 locuri în camere cu grup sanitar comun

 

37

39. Camping Adventura Staţiunea Sărata Monteoru, com. Merei

**   50 locuri/25 căsuţe, 24 parcele de campare

 

40. Bungalow America Com. Merei * Bufet, bar    41. Popas

turisticTerasa buzoiană

Com. Merei ** restaurant    

  Popas turistic

Fantezia Land

Com. Merei * Bar 12 locuri/6 căsuţe

 

42. cabană Pruncea Com. Siriu I   15 locuri  43. cabană Nehoiu Oraş Nehoiu I   15 locuri  44. cabană Coceanu Com. Siriu (Munţii Podu

Calului)II   15 locuri  

45. cabană Bechet Com. Bisoca (Muntele Furu)

II   10 locuri  

46. cabană Păltiniş Com. Siriu (Munţii Podu Calului)

III   10 locuri  

47. cabană Lacul Vulturilor

Com. Siriu (Munţii Siriului) III   10 locuri  

48. cabană Prigonu Com. Siriu (Munţii Siriului) III   10 locuri  49. cabană Vipereşti Com. Vipereşti I   12 locuri  50. cabană Măgura   I   10 locuri  51. cabană Casa de

vânătoare şi pescuit Luciu

Com. Luciu I   20 locuri  

52. cabană Ruşeţu Com. Ruşeţu II   12 locuri  53. cabană Crângu

Ursului  III   10 locuri  

38

Tabel nr. 6

 Sursa: Hotararea privind aprobarea Statutului judeţului Buzău - formă actualizată (27 iulie 2005)

39

Capacitatea şi activitatea de cazare turistică

Judeţ / Anii

Capacitate de cazare

Sosiri(mii)

Înnoptări(mii)

Indicii de utilizarenetă a

capacităţiiîn funcţiune

(%)

Existentă (locuri)

În funcţiune(mii locuri-

zile)

Buzău1990 2851 608,5 132,7 387,5 63,71995 2540 673,4 80,2 213,3 31,72000 2750 751,2 48,6 145,0 19,32001 2596 689,5 48,2 130,3 18,92002 2538 682,2 50,2 128,6 18,82003 2653 631,4 61,3 169,7 26,92004 1788 625,7 68,2 163,0 26,0

Tabel nr. 7Sursa: www.buzau.insse.ro

Se constata o evolutie descendenta a numarului locurilor de cazare, ca si in cazul numarului de sosiri si innoptari in perioada 1990-2000, dupa care in intervalul 2000-2004 numarul locurilor de cazare este constant, pe cand numarului sosirilor si innoptarilor creste.

●Caracteristici functional comerciale ale principalelor unitati de alimentatie

Acestea se refera la facilitatile de alimentatie si “catering” pentru servirea mesei turistilor pe durata sejurulu lor.

Restauratul – este localul public care imbina activitatea de productie cu cea de servire, punand la dispozitie clientilor o gama deversificata de preparate culinare, produse de cofetarie – patiserie, bauturi etc.

Casa Ispas

40

 Descriere:  Restaurant. Adresa:  Strada Victoriei 4, Buzau, judetul Buzau Telefoane:  0722-784.205

Complex Ralex Merei Descriere:  Restaurant. Gradina zoologica. Adresa:  DN 1 B, Merei, judetul Buzau Telefoane:  0726-287.227

Cridava Comex SRL Potarnichesti Descriere:  Restaurant. Adresa:  Sat Potarnichesti, Posta Calnau, judetul Buzau Telefoane:  0238-545.748

Gali'92 SRL  Descriere:  Restaurant. Adresa:  Strada Victoriei 7, Buzau, judetul Buzau Telefoane:  0238-711.510

Hanul Vanatorilor Ulmeni Descriere:  Han. Restaurant. Adresa:  DN 1B, Ulmeni, judetul Buzau Telefoane:  0238-513.221

Mahéo Buzau Descriere:  Restaurant. Adresa:  Bulevardul Garii 7, Buzau, judetul Buzau Telefoane:  0238-711.072

Meridian Mi '92 SRL Buzau Descriere:  Restaurant. Adresa:  Strada Lt.I.Godeanu 5, Buzau, judetul Buzau Telefoane:  0238-446.731

Niscriss Bar de Zi Buzau Descriere:  Restaurant. Adresa:  Bulevardul N.Balcescu 38, Buzau, judetul Buzau Telefoane:  0238-723.041

Pietroasa SA Buzau Descriere:  Hotel. Servicii de cazare. Restaurant. Adresa:  Piata Daciei 1, Buzau, judetul Buzau Telefoane:  0238-445.610 Website:  www.hotelpietroasa.ro

Restaurant Bucegi Buzau Descriere:  Restaurant. Adresa:  Bulevardul Garii 47, Buzau, judetul Buzau

41

 Telefoane:  0238-427.699

Restaurant Corso Buzau Descriere:  Restaurant. Adresa:  Strada Cuza Voda 43-45, Buzau, judetul Buzau Telefoane:  0238-727.399

Restaurant Cosmo 2001 Posta Calnau Descriere:  Restaurant. Adresa:  DN 2 E 85, Posta Calnau, judetul Buzau Telefoane:  0238-521.715

Restaurant Gety Com Buzau Descriere:  Restaurant. Adresa:  Bulevardul Unirii Bl.E1 E2, Buzau, judetul Buzau Telefoane:  0238-712.380

Restaurant Magura Descriere:  Restaurant. Popas turistic. Adresa:  Sos.Brasovului 20, Magura, judetul Buzau Telefoane:  0238-510.411 Website:  www.restaurant- magura.ro

Restaurant Micro XIV Buzau Descriere:  Restaurant. Adresa:  Strada Stadionului, Buzau, judetul Buzau Telefoane:  0238-421.717

Restaurant Milenium Maracineni Descriere:  Restaurant. Adresa:  DN 2, E 85 km 110+300 m, judetul Buzau Telefoane:  0238-724.933

Restaurant Pik-Nik Buzau Descriere:  Restaurant. Adresa:  Strada Victoriei 7, Buzau, judetul Buzau Telefoane:  0238-711.510

Restaurant Pompigas Sahateni Descriere:  Restaurant. Adresa:  Sahateni DN 1 B, Sahateni, judetul Buzau Telefoane:  0742-892.596

Restaurant Roata Norocului Patarlagele Descriere:  Restaurant. Adresa:  Patarlagele, 127430., judetul Buzau Telefoane:  0722-504.245

42

Restaurant Rosu si Albastru Buzau Descriere:  Restaurant. Adresa:  Strada Sculpturii 1, Buzau, judetul Buzau Telefoane:  0745-258.975

Restaurant Spot Ramnicu Sarat Descriere:  Restaurant. Adresa:  DN 2, E 85 km 148+150, judetul Buzau Telefoane:  0238-567.044

●Unitati de agrement

Cuprind terenuri si sali de sport, stadioane, hipodromuri, piscine in aer liber sau acoperite-incalzite, patinoare, partii de schi, Sali de jocuri mecanice, popicarii, terenuri de tenis, parcuri de distractie, terenuri de joaca pentru copii, discoteci, cluburi, pub-uri care asigura turistilor si localnicilor posibilitatea de petrecere a timpului liber intr-o midalitatea cat mai placuta.

▪ Sărata Monteoru, staţiune balneoclimaterică (la 18 km de Buzău, la 86 m altitudine), înconjurată de dealuri împădurite şi terase pe care se cultivă viţa de vie, ce se bucură de un climat moderat, vara numărul zilelor însorite fiind mai mare, iar precipitaţiile reduse. Căile de acces sunt rutiere - DN 1B cu deviere 10 km de la popasul turistic Merei, feroviare - gara Buzău.

▪ Balta Albă, staţiune balneoclimaterică (la 30 m altitudine), pe malul lacului Balta Albă, (la 20 km de Râmnicu Sărat şi la 56 km de Buzău). Alte staţiuni: Fâşici, staţiune balneoclimaterică la 49 km de Buzău, Siriu Băi (la 508 m altitudine, la 82 km de Buzău).

▪ Stadionul “Gloria”-Acest stadion a existat, sub diferite aspecte, inca din 1909, find folosit mai mult pentru atletism. Insa odata cu cresterea popularitatii fotbalului, acesta a inceput sa se schimbe, ajungand unul din cele mai frumoase din tara in perioada in care Gloria promova pentru prima data in Divizia A. Cu timpul s-a degradat, dar promovarea nesperata a echipei buzoiene dupa 20 de ani in Liga I i-a adus o noua fata. S-a lucrat incontinuu pentru ca la ora primului meci din prima liga, dupa 2 decenii, Gloria sa poata evolua pe el.

▪ Strandul din Buzau, din Parcul Tineretului,cuprinde doua bazine de inot, bancutelor si spatii comerciale. Strandul a devenit de fapt un club de petrecere a timpului liber, unde poti inota, juca tenis cu piciorul sau doar sa stai la o terasa. In jurul bazinelor este nisip fin, terenurile pentru tenis de camp, fotbal si baschet au fost refacute si revazute cu instalatie de iluminat nocturn, iar mobilierul pentru sah si table a fost inlocuit in ultimii ani. Baza de agrement se intinde pe o suprafata de 3 hectare, in interiorul

43

unui parc de la marginea orasului, iar de anul viitor se va extinde cu inca 5000 de metri patrati, teren necesar amenajarii unei piste de ATV-uri si motoscutere.

▪ Primul teatru din Buzău, teatrul "George Ciprian" s-a înfiinţat în 1996, prin eforturile lui Paul Ioachim, care a fost şi director al teatrului, până la moartea sa în 2002. Teatrul este teatru de proiecte, neavând o trupă proprie. Din 2003, anual, la Buzău se desfăşoară festivalul de teatru "Gala noilor generaţii - Capul de Regizor", un festival structurat pe cinci secţiuni şi conceput pentru promovarea tinerilor regizori.

●Unitati de tratamentDatorita izvoarelor minerale cu sarate, iodurate, calcice si sulfuroase,

statiunile din judetul Buzau sunt cautate de persoane care sufera de afectiunile aparatului locomotor, afectiunile ginecologice si hepato-biliare, in special cela mai in varsta.

Sarata Monteoru  Sarata Monteoru este o statiune

balneoclimaterica (la 18 km de Buzau, la 86 m altitudine), înconjurata de dealuri împadurite si terase pe care se cultiva vita de vie, ce se bucura de un climat moderat, vara numarul zilelor însorite fiind mai mare, iar precipitatiile reduse. Factorii terapeutici naturali sunt reprezentaţi de izvoare cu ape minerale sărate, iodurate, bromurate, calcice, magneziene, sulfuroase, cu o mineralizare totală de 188-513 la mie, nămolul mineral de depunere din izvoarele naturale sulfuroase, climatul de cruţare. Rezultate remarcabile sunt obţinute în special la tratarea afecţiunilor aparatului locomotor (reumatismale degenerative, abarticulare, posttraumatice), afecţiunilor ginecologice, gastrointestinale şi hepato-biliare. Caile de acces sunt: rutiere-DN 1B cu deviere 10 km de la popasul turistic Merei, feroviare-gara Buzau.

Scurt istoricAsezare straveche, Sarata Monteoru este pentru prima data atestata

documentar intr-un document emis de domnul Tarii Romanesti din perioada 1482-1496. Tinut de legenda si refugiu pentru bierimea acelor timpuri, sarata Monteoru castiga in renume si dezvoltare prin nenumaratele incursiuni ale familiilor Cantacuzino,

44

Marghiloman, Brancoveanu. Comerciantul Grec grigore Monteoru ridica localitatea la rang de statiune balneoclimaterica. In 1890, sfatuit de Dr.Guyenot, medic consultant la Aix des Bains, el incepe amenajarea unui stabiliment balnear de toata frumusetea. 1 iulie 1895 marcheaza inaugurarea oficiala a statiunii cuprinzand nenumarate hoteluri, casino, strand si locuri de tratament.

Balta Alba-statiune balneoclimaterica (la 30 m altitudine), pe malul lacului Balta Alba, (la 20 km de Rm. Sarat si la 56 km de Buzau);     

Fasici-statiune balneoclimaterica, (la 49 km de Buzau);     Siriu Bai-(la 508 m altitudine, (la 82 km de Buzau).

4. Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare

●Numarul turistilor sositi

Sosiri ale turistilor in judetul Buzau in perioada 2002-2006

2002 2003 2004 2005 2006Total 50192 61304 68224 63226 62335

Romani 46000 55942 62341 57818 57524Staini - - - - 4811

Tabel nr. 8Sursa: www.statistici.insse.roSe observa ca numarul de sosiri creste vertiginos pana in anul 2004,

dupa care inregistreaza o scadere lenta. De remarcat este numarul sosirilor turistilor straini care este foarte mic.

Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiune de cazare turistica in anul 2006

45

Tipul structurii de primire

Total sosiri Romani Straini

Hotel 39973 35500 4473Motel 7885 7678 207

Vila turistica 724 724 -Bungalou 548 548 -Camping 22 22 -

Tabere de elevi si prescolari

4249 4249 -

Pensiuni turistice urbane

2023 1993 30

Pensiuni turistice rurale

6900 6799 101

Total 62324 57513 4811Tabel nr.9

Sursa: www.statistici.insse.ro

Se inregistreaza un numar mic de sosiri de turisti straini in comparatie cu numarului turistilor romani, in vile turistice, bungalouri, campinguri si tabere de elevi si scolari acesta fiind egal cu 0.

●Numarul innoptarilor inregistrate in unitatile de cazare existente

46

Innoptari ale turistilor in structurile de primire turistica cu functie de cazare turistica, pe tipuri de structuri in judetul Buzau, in

perioada

Tipul structurii de primire

Total sosiri Romani Straini

Hotel 126371 115622 10749

Motel 10675 10361 314

Vila turistica 1855 1855 -Bungalou 550 550 -Camping 44 44 -

Tabere de elevi si prescolari

11463 11463 -

Pensiuni turistice urbane

4147 4061 86

Pensiuni turistice rurale

10294 10090 204

Total 165399 154046 11353Tabel nr. 10

Sursa: www.statistici.insse.ro

Din tabelul de mai sus putem observa ca hotelul se afla in topul unitatilor de cazare preferate atat de turistii romani cat si de cei straini in cadrul judetului Buzau. Se pare ca turistii straini apeleaza la structurile de primire turistica mai scumpe, preferad confortul.

5. Propuneri de valorificareJudetul Buzau este o zona putin cunoscuta turistic, dar care aduna

toate formele de relief ale Romaniei, de la campie la dealuri, portiuni desertice, munti, lacuri dulci si sarate. Din pacate, singura atractie de notorietate o reprezinta Vulcanii Noroiosi, adevarata valoare a arealului fiind mult mai mare. Misterele Subcarpatilor de Curbura sunt incitante, lantul muntos de sare de la Manzalesti, pestera de sare de la Meledic, focul

47

viu de la Lopatari, muzeul chihlimbarului de la Colti, locuintele rupestre din aceeasi zona reprezentand doar cateva trasee care pot fi valorificate turistic.

Candva Buzaul era una dintre optiunile principale pentru legatura intre Ardeal si Valahia si chiar Moldova. Erau secolele evului mediu tarziu cand trecatorile peste Carpati era folosite cu aceeasi frecventa si cu aceleasi inconveniente. Deschiderea unor drumuri majore peste Carpati, cum ar fi Sinaia – Brasov sau Cozia – Sibiu a determinat scaderea dramatica a importantei celorlaltora. Desi un drum relativ modern leaga inca Valea Buzaului de Secuime, zona Buzaului este un punct important doar pe rutele care leaga Bucurestiul de Moldova. Soseaua, una dintre cele mai bune din Romania, trece insa doar prin zona de campie a judetului, nimic spectaculos. Pentru cei mai multi dintre calatorii care trec prin regiune, Buzaul poate fi cel mult un picnic la marginea drumului. O cafea, un fast food si din nou in masina!La doua ore distanta de Bucuresti, Buzaul este o zona virgina din punct de vedere turistic. Muntii, care se vad din sosea, dar doar de la distanta, sunt arealul cel mai interesant al judetului. Spre Siret si Nehoiu, spre Penteleu si muntii curburii, Buzaul ascunde peisaje de mare valoare si obiective turistice neexploatate sau deservite de baze turistice subdezvoltate si invechite.

Inca din a doua jumatate a secolului XIX, fondul forestier a inceput sa fie intens exploatat, mai ales in urma aparitiei primelor unitati industriale de prelucrare a lemnului, reprezentate prin fabricile de cherestea de la Comandau.Manifestand cinditii de accentuata instabilitate endogena si exogena, construirea unor baraje pentru lacuri de acumulare necesita masuri speciale de rezistenta si de amenajare a bazinelor aferente. Cel mai mare lac in constructie este cel de la Siriu, pe valea Buzaului. Pe Basca Mare vor fi amplasate alte doua acumulari : lacul Ciresu si lacul Surduc.Muntii Buzaului prezinta numeroase peisaje putin influentate de om. In prezent, exista trei rezervatii naturale, in care sunt ocrotite paduri seculare, anumite specii de plante rare, pe cale de disparitie sau forme de relief interesante. Sub culmea Vaforita, in Muntii Penteleu, este localizata rezervatia forestiera Milea-Vaforita, in care se pastreaza o portiune de codru secular de molid, brad, fag, cu toate asociatiile vegetale bine conservate. In etajul subalpin este localizata rezervatia Poienile cu narcise din Penteleu. In valea Bascai Rozilei este ocrotit un martor de eroziune alcatuit sin gresii paleogene, cunoscut sub denumirea de Stanca Burduloaica sau Stanca lui Persescu. La mijlocul secolului XIX, pe aceasta stanca de la Gura Teghii a fost construit un pavilion pentru odihna si recreere.

48

In perspectiva valorificarii turistice a Muntilor Buzaului, localitatea Gura Teghii ar putea sa-si recastige renumele prin reintroducerea ei in circuitul turistic. Ar trebui avut aici in vedere toate masivele muntoase ce compun Muntii Buzaului : Muntii Penteleu, Culmea Ivanetu, Culmea Podu Calului, Muntii Siriu, Muntii Tataru, Muntii Zmeuret-Muntioru, Muntii Intorsurii, Depresiunea Comandau,Depresiunea Intorsurii Buzaului si Valea transversala a Buzaului.

Singura activitate turistica desfasurata cu regularitate in Muntii Buzaului este cea legata de vanatoare, turismul cinegetic in aceasta zona fiind atestat inca din Pseudokinegetikos. Domeniile ample, cu peisaje de o mare prospetime si spectaculozitate, cu numeroase specii de vanat si cu efective multumitoare, au fost apreciate de Ceausescu, care a construit mai multe cabane de vanatoare, aflate in posesia Regiei nationale a padurilor si integrate intr-un circuit turistic destinat VIP-urilor si turistilor straini.

BIBLIOGRAFIE

1. Neacsu Nicolae, Andeea Baltaretu -“Economia Turismului”- Editura Uranus, Bucuresti, 2005

49

2. Baciucu Lazar, Valentin Georgian, Pitu Aurelian – “Ghid turistic al judetului Buzau”- Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978

3. Gh. Posea, M. Ielenicz – “Judetul Buzau” – Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1971

4. Hotararea privind aprobarea Statutului judeţului Buzău - formă actualizată (27 iulie 2005)

5. www.ghidulturistic.ro

6. www.buzau.insse.ro

7. www.insse.ro

8. www.ghidulturistic.ro

9. www.prefecturabuzau.ro

10. www.cjbuzau.ro

11. www.biblioteca.ase.ro

12. www.e-calauza.ro

13. www.util21.ro

50