37

4 FORMAREA PROPRIETĂȚII FUNCIARE A UNITĂȚII AGRICOLE

CONSOLIDATE (UAC)

4.1 Determinarea suprafeţei terenurilor UAC

Gospodăria ţărănească reprezintă o sistemă organizatorică în care cantitativ şi calitativ se

îmbină munca, pămîntul, resursele materiale şi financiare. O îmbinare optimă a acestori factori

asigură obţinerea producţiei cu cheltuieli minime şi un venit curat maxim. Devierile de la această

îmbinare optimă pot duce la scăderea productivităţii muncii , majorarea cheltuielilor şi scăderea

venitului curat. Nici unul din factorii enunţaţi mai sus nu sunt fixaţi deoarece pe parcursul

activităţii sale gospodăria ţărănească are drepturi :

a) să folosească munca salariată a angajaţilor;

b) să arendeze sectoare de pămînt cu încheerea contractelor de arendă;

c) să includă în resursele materiale şi financiare cota valorică care revine la un lucrător

pentru a forma fondurile de producere a gospodăriei la rîndul cu creditele bancare şi ajutorul

sponsorilor.

Fiecare gospodărie ţărănească este în drept să-şi aleagă direcţia de activitatea de

sinestătător, precum şi structura şi volumul de producţie .

Sarcina acestei părţi a prooiectului este de-a elabora şi argumenta un aşa model de

activitate, care să asigure combinarea optimă a tuturor factorilor de producere. În proiect în

calitate de factori a fost primit numărul de membri apţi de muncă a gospodăriei. Este necesar de

a alege aşa specializare a gospodăriei şi a dimensiunilor care să asigurre folosirea completă a

resurselor de muncă ale gospodăriei.

Specializarea gospodăriei este determinată reeşind din condiţiile concrete ale comunei şi

din tradiţiile istorice ale acestei comune.

Specializarea gospodăriei poate fi :

a) în fitotehnie şi pomicultură;

b) în fitotehnie, zootehnie şi pomicultură;

c) în zootehnie pomicultură şi viticultură;

d) în fitotehnie, zootehnie şi legumicultură;

e) în pomicultură, viticultură şi legumicultură;

f) în fitotehnie şi legumicultură.

În dependență de specializarea gospodăriei se va alege domeniul de activitate agricolă al

comunei Alava. Datele sunt prezentate în tabelul 4.1.

38

Tabelul 4.1 - Calculul volumului producției, cheltuielilor de muncă și suprafețelor gospodăriei țărănești

Specializarea Tipurile

de

productie

agricola

Volumul

productiei

Productivitatea

culturilor

agricole,q/ha

Normativele

cheltuieli

nutreț la 1q

de productie

animale

Chelt.totale

de nutrt.q

Prod.medie

a unui ha ,q

unit nutr

Norm.cheltuiel

de munca

pentru

producere 1 q

de productie

,ore-om

Cheltuieli

totale de

munca,om-

ore

Supr.totala

a folos

func,ha

Varianta I

Pomicultura Livadă

(mere)

1680 200 - - - 532 4468,8 8,4

Viticultura Vie

(masă)

798 95 - - - 818 6871,2 8,4

Zootehnie Lapte

2000

- 1.05

2100

43

5

10000

48,84

Fitotehnie

Grîu de

toamnă

202,2

30

- - - 1,0

202,2

7,43

Floarea

Soarelui

168,5

25 - - - 1,0 168,5 7,43

Total pe G.Ț. - - - - - - - 21710,7 80,5

ARENDA

Livadă

(mere)

12138 200 - - - - 32289,3 60,69

Varianta II

Pomicultura Livadă

(mere)

1680 200 - - - 532 4468,8 8,4

Viticultura Vie

(masă)

798 95 - - - 818 6871,2 8,4

Zootehnie Carne

bovine

150

- 8,6 1290 43 30 4500 30

Fitotehnie Cerialiere 202,2 30 - - - 1,0 202,2 6,74

Porumb

boabe

404,4

60 - - - 1,0 404,4 6,74

39

Continuarea tabelului 4.1

Specializarea Tipurile de

productie

agricola

Volumul

productiei

Productivitatea

culturilor

agricole,q/ha

Normativele

cheltuieli

nutreț la 1q

de productie

animale

Chelt.totale

de nutrt.q

Prod.medie

a unui ha ,q

unit nutr

Norm.cheltuiel

de munca

pentru

producere 1 q

de productie

,ore-om

Cheltuieli

totale de

munca,om-

ore

Supr.totala

a folos

func,ha

Fitotehnie

Mazăre 168,5 25 - - - 1,1 185,35 6,74

Sfecla

furajeră

1685 250 - - - 0,6 1011 6,74

Floarea

Soarelui

168,5 25 - - - 1,0 168,5 6,74

Total pe

G.Ț. - - - - - - - 17811,45 80,5

ARENDA

Vie

(masă)

4202,8 95 - - - - 36188,55 44,24

40

4.2 Amplasarea şi formarea folosinţelor funciare în UAC

Amplasarea şi formarea folosinţelor funciare ale gospodăriei ţărăneşti este oproblemă

destul de importantă şi deficil de realizat în mod optimal. Pe de oparte, folosinţele funciare ale

gospodăriei ţărăneşti trebuie să fie amplasate în aşa mod, ca să fie create condiţii optime pentru

producerea producţiei agricole. Pe de altă parte aşa condiţii treduie create şi pentru alte folosinţe

şi terenuri .

Cerinţele generale pentru proiectarea folosinţelor funciare în condiţiile Moldovei sunt

următoare:

a) fiecare folosinţă funciară trebuie formată dintr-un număr minim de sectoare amplasat

pe un masiv compact;

b) în cazuri cînd folosinţa funciară este formată din mai multe sectoare, ele trebuie să fie

la distanţe minime unul faţă de altul şi avînd o comunicare cît mai reuşită.

Pe proiect se delimitează hotarele categoriilor de folosinţă ale folosinţei funciare a

gospodăriei funciare a gospodăriei ţărăneşti cu culoare roşie .

Hotarele trebuie să fie proiectate rectilinii, sub un unghi de 90° şi să se sprigine pe

limitele naturale şi artificiale existente folosind de asemenea formele de relief – cumpăna apelor,

talveguri.

4.3 Determinarea tipurilor şi suprafeţelor necesare a folosinţelor agricole ale UAC

Componenţa, raportul şi suprafaţa terenurilor agricole ale gospodăriei ţărăneşti determină

specializarea şi dimensiunile ei. De gospodăria ţărănească sunt întărite doar cîteva categorii de

folosinţă – arătură, vie, livadă. Se includ terenurile loturilor de lîngă casă, toate tipurile de

construcţii amplasate pe perimetru acestor terenuri, elementele infrastructurii sociale şi

productive cu excepţia celor cu destinaţie intergospodărească şi de uz comun .

Calculele agroeconomice includ:

a) determinarea necesarului de nutreţuri pentru animale;

b) determinarea suprafeţelor pentru celelalte culturi de cîmp sau legumicole necesare

pentru achitarea contractelor;

c) determinarea suprafeţelor pentru celelalte culturi de cîmp sau legumicole.

41

Determinarea categoriilor şi suprafaţilor folosinţei funciare a gospodăriei ţărăneşti este

efectuată în formă de tabelul 4.2.

Tabelul 4.2 - Determinarea categoriilor şi suprafeţelor folosinţei funciare a gospodăriei ţărăneşti

Categori-

le de

folosinţă

Cota echivalentă Arenda Total

Suprafața

ha

Bonita-

te, bal

Bal-ha Supra-

fața, ha

Bonita-

te,bal

Bal-ha Supra-

fața,ha

Bonita-

te,bal

Bal-ha

Varianta I

Arătură 63,7 74 4713,8 - - - 63,7 74 4713,8

Vie 8,4 62 520,8 - - - 8,4 62 520,8

Livadă 8,4 66 554,4 60,69 66 4005,5 69,09 66 4559,9

Total 80,5 - 5789 - - 4005,5 - - 9794,5

Varianta II

Arătură 63,7 74 4713,8 - - - 63,7 74 4713,8

Vie 8,4 62 520,8 44,24 62 2742,8 52,64 62 3263,68

Livadă 8,4 66 554,4 - - - 8,4 66 554,4

Total 80,5 - 5789 - - 2742,8 - - 8531,88

Necesarul de nutreţuri se determină reeşind din volumul planificat al producţiei

animaliere şi folosind normativele consumului de nutreţ de către diferite categorii de

animale.Pentru determinarea necesarului în suprafeţe pentru masă verde se alcătuieşte conveerul

verde, care are ca scop asigurarea cu masă verde a animalelor pe toată perioda de vegetaţie.

Pentru început se determină cantitatea dde masă care se obţine de pe păşuni, iar deficitul

se acoperă din contul culturilor furagere semănate pe arătură.

În calitate de culturi care pot servi ca sursă de masă verde pot fi socotite:

a) grîu, secară sau orz de toamnă, care pot fi cosite primăvara (lunile aprilie, mai );

b) porumb masă varde semănat în mirişte (septembrie, octombrie );

c) frunză de sfeclă (octombrie );

d) ierburi anuale (iunie, iulie, august ).

Asigurarea animalelor cu nutreţuri trebuie să fie cu o rezervă de 10-15%.

Reducerea valorii energetice a furajelor la început provoacă o scădere mai mică a

producţiei de lapte, datorită faptului că energia deficitară este substituită pe seama altor substanţe

nutritive şi este completată din rezervele organismului.

Calculul conveerului verde este prezentat în tabelul 4.3.

42

Tabelul 4.3 - Calculul necesarului de nutreț

Tipurile de

productie

pe

categorii

de animale

Produ

ctivita

tea,q

Necesarul de nutrețuri

Concentrate Fîn Paie Siloz Fînaj Masă verde Rădăcinoase

1q Total 1q Total 1q Total 1q Total 1q Total 1q Total 1q Total

Lapte(vite

cornute)

2000 0,26 520 0,15 300 0,04 80 0,94 1880 0,21

420 2,22 4440 0,1 200

Carne

(bovine)

150 1,81 271,5 2,15 322,5 0,64 96 4,3 645 0,98 147 20,37 3055,5 2,58 387

TOTAL

791,5 622,5 176 2525 567 7495,5 587

TOTAL

12764,5

43

Tabelul 4.4 - Calculul conveerului verde

Necesitatea aco-

Perire

Suprafa-

ța

Productivi-

tate Volum,q

Aprilie

5%

Mai

15%

Iunie

25%

Iulie

15%

August

15%

Septembrie

15%

Octombrie

10%

Varianta I

Necesitate - - 4440 634,285 634,285 634,285 634,285 634,285 634,285 634,285

Pășuni 8,94 100 894,44 44,72 134,16 223,61 134,16 134,16 134,16 89,44

Acoperire - - 3545,55 589,56 500,11 410,67 500,11 500,11 500,11 544,84

Orz de toamnă 9,06 120 1180 590 590 - - - - -

Lucernă 3,19 300 1180 - - 295 295 295 295 -

Porumb M/V 2,16 250 590 - - - - - 295 295

Ierburi anuale 7,06 120 885 - - 295 295 295 - -

Frunză de sfeclă 2,95 100 295 - - - - - - 295

TOTAL 24,42 - 5024,44 - - - - - - -

Asigurarea% - - 113,16 - - - - - - -

Varianta II

Necesitate - - 3055,5 436,5 436,5 436,5 436,5 436,5 436,5 436,5

Pășuni 8,94 100 894,44 44,72 134,16 223,61 134,16 134,16 134,16 89,44

Acoperire - - 2161,05 391,77 302,33 212,88 302,33 302,33 302,33 347,05

Orz de toamnă 5,84 120 784 392 392 - - - - -

Lucernă 2,1 300 784 - - 196 196 196 196 -

Porumb M/V 1,568 250 392 - - - - - 196 196

Ierburi anuale 4,16 120 588 - - 196 196 196 - -

Frunză de sfeclă 1,96 100 196 - - - - - - 196

TOTAL 15,63 - 3638,44 - - - - - - -

Asigurarea% - - 119,07 - - - - - - -

44

Suprafeţele necesare pentru celelalte culturi furagere sunt prezentate în tabelul 4.5.

Tabelul 4.5 - Calculul suprafeţelor pentru culturile furagere

Tipuri de

nutrețuri

Volum

necesar

Acoperire a

culturilor

Recolta,

q/ha

Suprafața,

ha

Volum

producere

Asigurarea,

%

Varianta I

Fîn 300 Lucerna 120 2,5 300 100

Fînaj 420 Ierb multi 80 4,66 420 100

Silos 1880 Por ilos 350 4,55 1880 100

Rădăcinoase 200 Sfecla furaj 200 2,95 590 295

Concentrate

520

260 Por boa 50% 60 3,98 260 100

156 Orz 30% 30 4,88 156 100

104 Mazăre 20% 25 3,85 104 100

TOTAL 24,42

Varianta II

Fîn 322,5 Lucerna 120 2,68 322,5 100

Fînaj 322,5 Ierb multi 120 2,68 322,5 100

Silos 645 Por ilos 350 1,84 645 100

Rădăcinoase 387 Sfecla furaj 200 1,96 392 101,29

Concentrate

520

135,75 Por boa 50% 60 2,26 135,75 100

81,45 Orz 30% 30 2,71 81,45 100

54,3 Mazăre 20% 25 2,17 54,3 100

TOTAL 14,36

4.4 Proiectarea hotarelor proprietăţii funciare a UAC

Hotarele beneficierelor funciare trebuie să fíe amplasate pe teren în aşa mod încît să se

formeze condiţii bune pentru organizarea teritoriului şi să se asigure folosirea raţională a

pămîntului fără a crea condiţii de eroziune a lui. Hotarele folosinţelor funciare se întăresc cu

borne de hotar care trebuie să fie amplasate la o distanţă una de alta care asigură vizibilitatea

reciprocă.

Proiectarea hotarelor se îndeplineşte în următoarea ordine:

a) pe arătură - hotarele se amplasează liniar, fără cotituri, foirnînd unghiuri de 90°;

b)pe plantaţii multianuale hotarele se amplasează în dependenţă de relief şi lungimea

rîndurilor cu scopul de a exclude apariţia şi dezvoltarea pericolului erozional, de aceea, în cele

mai dese cazuri ele coincid cu linia cumpenei de apă, talveguri, cu elementele reţelei

hidrografice.

45

Hotarul reprezintă o linie care desparte două teritorii care formează unităţi distincte

administrative şi economice sau separă două proprietăţi funciare. Hotarele sunt de patru feluri:

a) hotare naţionale - sunt hotarele ţării;

b) hotare administrative - delimitează teritoriile administrative raionale, orăşăneşti,

comunale;

c) hotare ale unităţilor economice - delimitează hotarele unităţilor agricole, industriale,

unităţilor forestiere etc. în cazul cînd două hotare administrative coincid pe planul cadastral se

reprezintă hotarul de rang superior;

d) hotare ale proprietăţilor funciare - delimitează sectoarele de teren ale proprietarilor,

posesorilor vecini.

4.5 Proiectarea asolamentelor în UAC

Proiectarea sistemului de asolamente presupune determinarea tipului şi numărului de

asolamente, dimensionarea masivelor de arătură şi amplasarea lor pe teritoriul gospodăriei şi

întărirea lor pe brigăzi.

Asolamentele pot fi:

a) de cîmp;

b) furajere;

c) cu destinaţie specială.

Proiectarea asolamentelor de cîmp depinde de dimensiunile terenurilor arabile,

componenţa culturilor de cîmp, organizarea lucrărilor în agricultură, nivelul de mecanizare,

structura organizatorică a gospodăriei etc.

Asolamentele furajere sunt acelea care au în componenţa lor mai mult de 50% culturi

furajere. Particularităţile proiectării asolamentelor furajere constau în aceea că ele trebuie

proiectate în apropierea fermelor pentru a micşora cheltuielile la transportarea nutreţurilor.

Asolamentele cu destinaţie specială au în componenţa lor culturi cu cerinţe speciale faţă

de relief, sol, regim hidric sau care necesită tehnologii speciale. Aceste culturi sunt legumele,

tutunul, plantele medicinale. Cele mai răspîndite sunt asolamentele legumicole, care trebuie

amplasate în apropierea surselor de apă pe soluri fertile.

La proiectarea sistemului de asolamente se analizează cîteva variante de diferite

combinaţii de asolamente şi diferite scheme de rotaţie a culturilor. Varianta optimă se consideră

aceea la care se obţine venitul maxim cu cheltuieli minime.

46

Amenajarea teritoriului asolamentului trebuie să contribuie la:

a) crearea condiţiilor pentru tehnologiile progresiste şi ridicarea fertilităţii solului;

b) prevenirea şi excluderea proceselor de eroziune a solului;

c) crearea condiţiilor optime pentru organizarea lucrărilor de cămp cu mecanisme înalt

productive;

d) obţinerea unor recolte înalte şi stabile la principalele culturi agricole;

e) minimalizarea investiţiilor capitale şi cheltuielilor anuale pentru lucrările de amenajare

a teritoriului asolamentelor.

Tabelul 4.5 - Structura asolamentelor

Numărul solei Cultura Suprafaţa

Varianta I

I Grîu toamnă + Orz toamnă 12,31

II Floarea soarelui + Ierburi multianuale 12,09

III Mazăre + Orz de Toamnă 12,91

IV Porumb m.v.+Lucernă+Porumb silos+Porumb boabe 13,19

V Lucerna+Ierburi anuale+Sfecla furajeră 13,2

TOTAL 63,7

Varianta II

I Cerealiere+Por.m.v.+Frunza de sfecla+Porumb boabe 12,53

II Porumb boabe+Lucerna+Ierburi anuale 13,00

III Mazare+Lucerna+Ierburi multianuale 12,12

IV Sfecla furajera+Orz de toamna 12,58

V Floarea soarelui+Por.silos+Orz toamna+Mazare 13,47

TOTAL 63,7