Capitolul 11.PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI 11.1. Agricultura 11.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul.

Alături de industrie, agricultura reprezintă o ramură importantă a

economiei judeţului,fiind dezvoltate în aceiaşi masură atît sectorul vegetal cît şi sectorul zootehnic,iar principalul deţinator al terenurilor agricole cit si a fermelor zootehnice fiind sectorul privat.

Promovarea unei agriculturi durabile atît la nivelul tării cît şi la nivelul judeţului este mijlocul prin care putem garanta generaţiilor viitoare avantajele patrimoniului şi ale resurselor naturale de care ne bucurăm astazi.Prioriăţile politicii agricole ar trebuim să fie:

-furnizarea de alimente sănătoase şi sigure -asigurarea unui nivel de trai decent pentru agricultori -promovarea respectării mediului -asigurarea bunăstării animalellor din fermă -oferirea de asistenţa agricultorilor pentru a se putea adapta la cerinţele

consumatorilor -stimularea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă în zonele

rurale. În mod pardoxal ,tocmai ramurile economiei umane , care se bazează cel

mai mult pe relaţiile cu mediul,sînt,în acelaşi timp,şi surse de poluare. Alături de industrie, agricultura a devenit o sursă de poluanţi pentru

mediu, relaţia dintre mediu şi agricultură fiind o relaţie destul de complexă. Pe de o parte agricultura reprezintă o sursă de poluare a apei, solului, de distrugere a habitatelor şi de diminuare a diversităţii biologice. Pe de altă parte agricultura este afectată de un mediu alterat de poluarea atmosferică, schimbări climatice precum şi de extinderea utilizării terenurilor agricole de alte sectoare ale economiei, în principal industrie şi infrastructură.

Eroziunea solului constitue o sursă de poluare a solului. Deşi degradarea solului prin eroziune este un proces natural, în mare măsură ea se datoreşte activităţilor umane, ca de exemplu păşunatul excesiv, defrişări de păduri, activităţi agricole, etc. Eroziunea conduce la degradarea solului, prin antrenarea în primul rând a humusului situat în partea superioară a solului şi ca o consecinţă la deşertificarea suprafeţei pe care s-a produs eroziunea.

Practicarea unor lucrări agrotehnice necorespunzătoare şi fără îndrumarea specialistului agricol poate duce la accentuarea fenomenelor de eroziune, la tasarea solului şi la scăderea fertilităţii naturale a solului, în special atunci când nu se respectă criteriile de întocmire a asolamentelor. Practicarea unei agriculturi intensive presupune şi utilizarea îngrăşămintelor atât a celor chimice cât şi a celor naturale, precum şi utilizarea pesticidelor în tratarea bolilor, combaterea dăunătorilor şi buruienilor. Se cunoaşte acţiunea benefică asupra culturilor agricole a produselor fertilizante, însă utilizarea în exces a

îngraşămintelor chimice cât şi a îngraşămintelor naturale are efect negativ atât asupra solului cât şi asupra plantelor implicit şi asupra consumatorului.

Dejecţiile provenite de la porci şi păsări, răspândite pe sol fără o tratare adecvată (fermentare anaerobă) constituie o altă sursă de poluare a solului, a cărui poluanţi pot prejudicia buna exploatare a acestuia. De asemenea şi utilizarea pesticidelor fără a se respecta prescripţiile de folosire ale fiecărui produs în parte, respectiv doza şi epoca de aplicare are consecinţe negative asupra solului, apei şi plantelor. Astfel reziduurile de pesticide, în special ale insecticidelor organoclorurate, se acumulează în sol, în stratul arabil, de unde pot ajunge în plante sau chiar în apele freatice. Dat fiind impactul pe care îl are agricultura asupra mediului, se impune ca o necesitate luarea unor măsuri care să aibă în vedere următoarele: - îmbinarea raţionala a mijloacelor chimice şi biologice, folosirea metodelor

fizico-chimice şi aplicarea întregului complex agrofitotehnic în întreţinerea culturilor

- extinderea, promovarea şi generalizarea cultivării unor soiuri şi hibrizi rezistenţi la atacul bolilor şi dăunătorilor

- respectarea rotaţiei culturilor în cadrul organizării asolamentelor - administrarea uniformă şi în raport echilibrat a îngrăşămintelor naturale şi

chimice - limitarea utilizării produselor chimice şi exluderea celor dăunătoare pentru om

sau care ar putea avea efecte negative asupra mediului înconjurător şi al echilibrului biologic în natură, prin acumularea de reziduuri în sol, în produsele agroalimentare şi în organismul uman.

- instituirea unui sistem de asistenţă fitosanitară pentru toţi producătorii agricoli - practicarea unei agriculturi ecologice care presupune la rândul ei

perfecţionarea sistemelor tradiţionale de obţinere a produselor agricole, păstrarea şi utilizarea eficientă a potenţialului genetic, păstrarea echilibrului ecologic, folosirea tehnicii şi utilajelor adecvate.

11.1.2. Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi

perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol.

11.1.2.1. Evoluţia utilizării solului în agricultură

Conform situaţiei furnizate de către D.A.D.D. Covasna, evoluţia utilizării terenurilor

agricole se prezintă conform tabelului:

Tabel 11.1.2.1 – 1 Utilizarea terenurilor agricole în judeţul Covasna

Nr. Crt.

Categ.de folosinţă

2002 2003 2004 2005 2006 2007

2008 2009

1 Arabil (ha) 86331 86331 86331 86331 83785 83787 83428 83428

2 Păşuni

(ha) 65009 65009 65009 65009 60862 60727 60941 60941

3

Fâneţe şi pajişti

naturale (ha)

33814 33814 33814 33814 40617 40731 40906 40906

4 Vii (ha) 0 0 0 0 0 0 0 0

5 Livezi (ha) 262 1262 1262 1262 1025 1044 1014 1014

TOTAL AGRICOL 186416 186416 186416 186416 186289 186289 186289 186289

Terenurile agricole sunt supuse degradării atât sub acţiunea apei, vântului

dar şi datorită activităţii umane. Conform studiului agro-pedologic efectuat pentru judeţul Covasna în anul

2004 de către Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Braşov, starea terenurilor agricole supuse degradării, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 11.1.2.1.- 2 Starea terenurilor afectate de alunecări – ha %

Nr . Crt

Teritoriu administrativ

Supr.totală agricolă conf. OCPI Covasna în anul 2003

Supr. Agricolă cartată pedologic

Supr. cu alunecări

Din care pe tipuri de alunecare

În brazde

În valuri

În trepte

Curga toare

Prăbu şire

1

Total judeţ Covasna

186416 100%

181370 97,3%

4735 2,54%

523 0,28%

3848 2,06%

364 0,2%

0 0%

0 0%

Tabel 11.1.2.1.- 3 Terenuri erodate prin apă – ha %

Nr. Crt.

Teritoriu administrativ

Supr.totală agricolă conf. OCPI Covasna in anul 2003

Supr. Agricolă cartată pedologic

Din care erodate prin apă

slab modeat puterni

c f.puterni

c excesiv

1 Total judeţ Covasna

186416 100%

181370 97,3%

3293 1,8%

4836 2,6%

896 0,5%

261 0,1%

0 0%

Tabel 11.1.2.1.- 4 Terenuri cu eroziune de dâncime – ha%

Nr.crt Teritoriu Supr.totală Supr. Din care pe forme de eroziune

administrativ agricolă conf. OCPI

Covasna in anul 2003

Agricolă cartată

pedolog Siroiri , rigole

Ogaşe Ravene

1 Total judeţ Covasna

186416 100%

181370 97,3%

130 0,1%

1035 0,6%

53 0,03%

Din punct de vedere al stării de inundabilitate a terenurilor agricole , conform studiului

amintit, situaţia se prezintă astfel:

Tabel 11.1.2.1. – 5 Terenuri afectate de inundaţii – ha %

Nr.crt Teritoriu

administrativ

Supr.totală agricolă conf.

OCPI Covasna in anul 2003

Supr. Agricolă cartată

pedologică

Din care terenuri inundabile

rar frecvent f.frecvent

1 Total judeţ Covasna

186416 100%

181370 97,3%

4255 2,31%

2763 1,5%

3868 2,1%

Terenurile în cauză sunt proprietate privată, în urma reconstituirii dreptului

de proprietate conf. Legii nr.18/1991, sau constituie domeniul public, fiind la dispoziţiia Consiliilor Locale

În anii ’80 pe suprafeţele de teren afectate de eroziune şi de exces de umiditate s-au executat lucrări de îmbunatăţiri funciare, după cum urmează: - combaterea eroziunii solului pe o suprfaţă de 8078 ha, din care agricol 7842

ha - lucrări de drenaj pe o suprafaţă de 6208 ha - lucrări de desecare pe o suprafaţă de 37702 ha, din care agricol 35534 ha

În funcţie de reacţia chimică a solurilor, situaţia la nivelul judeţului, conform studiului OSPA Braşov se prezintă conform tabelului de mai jos. Tabel 11.1.2.1.- 6 Terenuri după reacţia solurilor - ha %

Nr. Crt.

Teritoriu administra

tiv

Supr.totală agricolă conf. OCPI Covasna in anul 2003

Supr. Agricolă cartată

agrochimic

Din care cu reacţie

Puternic acidă

Moderat acidă

Slab Acidă

Neutră Slab alcalină

1 Total judeţ Covasna

186416 100%

134220 72%

6371 3,4%

52150 28,0%

56503 30,3%

6420 3,4%

12776 6,9%

În general, solurile din judeţul Covasna sunt moderat şi slab acide. În ceea ce priveşte aprovizionarea solurilor cu elemente nutritive, din

studiile efectuate la nivelul judeţului s-a constat că solurile sunt aprovizionate mijlociu-slab cu azot, cu conţinut de humus mijlociu-mare, aprovizionate slab-mijlociu cu fosfor şi mijlociu- bine cu potasiu.

11.1.2.1. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate

În această categorie de lucrări intră lucrările de împădurire şi cele de regenerări naturale efectuate în sectorul forestier. Din datele furnizate,situaţia se prezintă conform tabelului de mai jos. Menţionăm că pentru anii 1999, 2000 şi 2001 nu am obţinut datele necesare.

Regenerarea pădurilor este una dintre priorităţiile de mediu, fiind identificată şi în planul local de acţiune pentru mediu. Statistica regenerărilor naturale în perioada 2004-2009 se prezinta dupa cum urmează:

Tabel 11.1.2.1.1

Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Suprafaţa regenerată (ha)

373 578 461,5 474 495 606

Situaţia lucrărilor efectuate în anul 2009 este prezentată sintetic în tabelul de mai jos:

Tabel 11.1.2.1.2

Denumirea indicatorilor

Regenerari naturale

(ha) Impaduriri

(ha) Total (ha)

Total regenerari 313 293 606

A. In fond forestier 313 269 582

in suprafete parcurse cu taieri de regenerare 312 202 514

din care: parcurse cu taieri rase de codru 1 98 99

Substituiri si refaceri arborete slab productive 0 2 2

Poieni si goluri neregenarate 1 65 66

B. In alte terenuri 0 24 24

Împăduriri antierozionale 0 24 24 Sursa: ITRSV Braşov-ISV Covasna

Comparativ cu anul 2008, suprafata de pădure regenerată (regenerări

naturale şi împăduriri) este cu 111 ha (din care 28 ha împăduriri) mai mare în anul 2009.

11.1.2.2. Evoluţia şeptelului

Conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Covasna, evoluţia efectivului de animale pe perioada 2002-2009 sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 11.1.2.2. – 1 Evoluţia şeptelului în judetul Covasna

Nr. crt

Specii de

animale

Efective – nr.capete

2002 2003 2004 2005 2006 2007

2008

2009

1 Bovine total

48495 44830 47515 48122 48231 44893 39517 39420

2 Vaci lapte

23887 23619 25044 25354 27526 26040 24010 23812

3 Alte bovine

54 36 54 46 48 - - -

4 Ovine total

126415 140231 132965 158720 157284 164045 185050 208585

5 Caprine 2904 4029 5170 9810 11320 12505 10825 11575

6 Porcine 101136 77315 83804 79717 75519 63360 40892 42318

7 Păsări total

434003 377710 691045 783352 606600 479395 530282 655423

8 Găini ouătoar

e

229858

258710

390350

358520

276000

267194 279440 255671

9 Cabaline

12440 13190 13435 13541 13598 15091 12461 13147

10 Animale de blană

30320

29740

27322

26300

18420

- - -

Prin analiza detelor din tabel se poate observa o uşoară creştere a efectivului de animale,în principal la ovine ,păsări şi porcine.

11.1.2.3. Agricultura ecologică Agricultura ecologică sau agricultura biologică este o metodă specifică de

executare a lucrărilor agricole, prin care se întreţine un echilibru ecologic, produsele sînt obţinute prin respectarea unui echilibru superior în sistemul sol-plantă-animal-cicluri naturale de dezvoltare,contribuind la dezvoltarea durabilă a regiunilor rurale şi protejarea mediului înconjutator şi garatînd condiţii bune de viaţă pentru animale.

Agricultura ecologică se deosebeşte fundamental de agricultura convenţională, întrucât procesul şi tehnologiile de producere a produselor ecologice sunt reglementate de reguli şi principii de producţie foarte stricte, care pleacă de la calitatea pe care trebuie să o aibă solul şi până la obţinerea efectivă a produsului final.În practicarea unei agriculturi ecologice, fermierii trebuie să aibă cunoştinţe minime despre acest sector de producţie şi să folosească pentru

fertilizarea terenurilor şi pentru întreţinerea culturilor numai acele îngrăşăminte şi pesticide care sunt permise în agricultura ecologică (conf. HG 917/2001)

Organismele modificate genetic şi derivatele acestora sunt interzise în agricultura ecologică.

Agricultura ecologică urmăreşte obţinerea de produse agroalimentare ecologice certificate, de origine vegetală şi animală, de calitate, în strânsă legătură cu mediul înconjurător şi limitarea riscului poluării, cu menţinerea fertilităţii solului.

Deşi în judeţul Covasna ,atît sectorul vegetal cît şi sectorul zootehnic este în continuă dezvoltare ,iar condiţiile sînt propice pentru practicarea unei agriculturi ecologice nu putem vorbi încă de o agricultură ecologică în adevăratul sens al cuvîntului,la nivelul anului 2009 fiind doar 45,5ha ocupate cu culturi ecologice.Putem menţiona că sînt intenţii din partea producătorilor agricoli,aceştia fiind conştienti de importanţa practicării acestui tip de agricultură în vederea realizării următoarelor obirective:

-evitarea tuturor formelor de poluare atît la nivelul produselor cît şi la nivelul mediului inconjurator.

-menţinerea fertilităţii naturale a solurilor , prin aceasta putîndu-se asigura în mod durabil securitatea alimentara în lume

-producerea în cantităţi suficiente şi la nivel calitativ corespunzător alimente-produse de care depinde si sănatatea consumatorilor

În sprijinul asociaţiilor agricole şi al fermierilor de mare folos este respectarea Codului bunelor practici agricole – document amplu transpus din legislaţia europeană.

11.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului . Se ştie că agricultura are un impact deosebit asupra mediului, acest

impact se datorează în primul rând substanţelor chimice care au fost sintetizate în pesticidele, fertilizatorii, stimulatorii de creştere precum şi în alte produse auxiliare. Sursele de poluare a căror poluanţi sunt pesticidele se găsesc în toţi cei trei factori de mediu –apă, aer, sol – ceea ce în final afectează întregul lanţ trofic. Apa de suprafaţă ca şi cea subterană, poate constitui o sursă de poluare, pesticidul ajungând destul de repede în acestea, în special în timpul ploilor.

Utilizarea acestora fără a se respecta prescripţiile de folosire ale fiecărui produs în parte respectiv doza şi epoca de aplicare are consecinţe negative asupra solului, apei şi plantelor şi implicit a consumatorului.

Pentru evitarea poluării cu pesticide care poate avea urmări destul severe este bine să se ia o serie de măsuri de prevenire cum ar fi: - folosirea numai de pesticide omologate - administrarea pesticidelor să se realizeze numai prin unităţi fitosanitare

autorizate - instruirea persoanelor care urmează a manipula pesticidele, în privinţa

modului de utilizare corectă a acestora şi a normelor de securitate şi protecţia muncii

- realizarea unui control riguros al administrării de pesticide precum şi efectuarea de analize de laborator în vederea depistării unor eventuale poluări

- interzicerea comercializării unor produse agroalimentare care conţin reziduuri de pesticide peste limitele admise

- interzicerea aplicarii substanţelor fitosanitare cu mijloace aviatice atât în agricultură cât şi în silvicultură a pesticidelor din grupele I şi II de toxicitate.

- În anul 2009 ,conform datelor furnizate de DADR Covasna , situatia utilizării îngrăşămintelor chimice se prezintă conform tabelului:

Nr.crt. TIP PRODUS SUPRAFATA(HA) CANTITATE(KG)

1 Insecticide-acaricide 15000 1200

2 fungicide 35000 38000

3 erbicide 35500 19800

De asemenea folosirea neraţionala a îngrăşămintelor chimice fără a se ţine cont de cerinţele solului şi a plantei poate duce la poluarea cu nitraţi a apelor de suprafaţă şi subterane.

Pe lingă cele menţionate,mecanizarea agriculturii joacă un rol deosebit de important din punct de vedere ecologic.Prin punerea la dispoziţie de catre mecanizare, a soluţiilor tehnice adecvate, devine posibila practicarea agriculturii durabile,menajarea solului şi a apei din sol, menajarea atmosferei globale şi a mediului apropiat.Executarea mecanizată a lucrărilor din agricultură este însoţită în acelasi timp de unele efecte negative de amploare diferită,aceste efecte sînt în principiu inevitabile,dar printr-o exploatare raţională a utilajelor şi alegerea judicioasă a tehnologiilor ele pot fi menţinute la un nivel scăzut.

11.1.4. Utilizarea durabilă a solului. Utilizarea durabilă a solului este definită ca utilzarea ariei necesară pentru

a satisface populaţia unei ţări. Solul constituie mediul de viaţă al plantelor. Degradarea lui are loc sub

influenţa temperaturii, apei, vântului, vieţuitoarelor, acest proces de degradarea fiind un proces ireversibil. Alterarea solurilor se produce sub acţiunea apei acizilor minerali sau organici şi a sărurilor.

Cele două procese au loc simultan, iar refacerea solurilor este cu mult sub ritmul de degradare şi alterare.

Solul reprezintă fără îndoiala unul dintre cei mai importanţi factori de mediu şi în acelaşi timp o resursă fundamentală pentru dezvoltarea economiei. Activităţile umane au condus în timp la degradarea calităţii solului ceea ce a avut ca efect atât deteriorarea echilibrului ecologic cât şi diminuarea potenţialului de dezvoltare.

Solul constituie mediul pentru creşterea plantelor, fiind de asemenea o resursă de bază şi pentru dezvoltare.

O dezvoltare durabilă nu poate fi realizată fără a include conservarea şi utilizarea durabilă a solului.

Cauzele degradării solului sunt în general legate de procesul de industrializare, păşunatul necontrolat al animalelor, activităţile agricole, (îngrăşăminte insuficiente sau în exces, lucrări agrotehnice necorespunzătoare, irigaţii neraţionale) despăduriri şi supraexploatarea fondului forestier). Suprafaţa agricolă se micşorează datorită extinderii construcţiilor civile şi industriale, depozitelor de deseuri, spaţiilor de agrement, eroziunii solului, aceasta din urmă ocupând primul loc în degradarea pământului urmat fiind de alunecările de teren. Un alt factor limitativ îl constituie sărăcirea solului în elemente nutritive, precum şi lipsa apei din sol.

Dat fiind cele prezentate se impun luarea unor măsuri în vederea utilizării durabile a solului, în contextul sistemului de agricultură durabilă cum ar fi: - desfăşurarea unor campanii de conştientizare în rîndul producătorilor agricoli - privind respectarea normelor şi bunelor practici pentru mediu,conservarea habitatelor şi a biodiversităţii . - diversificarea culturilor în vederea îmbunătăţirii şi conservării structurii solului - selectarea speciilor de plante care se potrivesc tipului de sol - utilizarea îngrăşămintelor organice - folosirea pe scară largă a mijloacelor profilactice şi biologice de protecţie,

limitându-se utilizarea substanţelor chimice pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor

- efectuarea lucrărilor agricole numai în perioade optime - practicarea unei agriculturi ecologice în strînsă legătură cu protecţia factorilor

de mediu şi conservarea resurselor naturale. În judeţul Covasna suprafaţa agricolă este de 186289 ha, iar tendinţa

este pe cât posibil ca aceasta să rămâna cu aceiaşi destinaţie. 11.2. Capacitatea de pescuit.

11.2.1 Pescuitul în apele interioare

Potenţialul bălţilor existente în judeţ este mult mai mare decât producţia actuală de peşte, iar cererea creşte continuu, de la an la an. În judeţ există bazine piscicole amenajate în suprafaţă de aproximativ 37 ha la care se adaugă circa 110 ha luciu de apă, reprezentând 23 ha lacurile de la Reci şi 86 ha lacul Pădureni, acesta din urmă fiind amenajat pentru irigaţii. Din suprafaţa totală amenajată, 1,78 ha este ocupată cu crescătoria de păstrăvi, iar restul amenajărilor aproximativ 35 ha, cuprind diferite specii de peşti de apă dulce.

Acest potenţial poate fi fructificat mult mai bine dacă fermele piscicole şi proprietarii de bălţi s-ar orienta şi către investiţiile în turism, mai ales în zonele colinare.

Pe lângă producţia efectivă de peşte, zonele din preajma luciului de apă pot prezenta şi un potenţial turistic deosebit, în sensul că aici se pot organiza diferite concursuri distractive precum şi sesiuni de pescuit sportiv-recreativ.

Dacă se vor fructifica toate aceste atuuri se va avea numai de câştigat, mai ales că valoarea terenurilor astfel amenajate creşte exponenţial dacă se învesteşte corespunzător în acest sens.

Pescuitul sportiv se practică de asemenea pe toate râurile care brazdează judeţul , în special râul Olt şi râul Negru cu afluenţii lor, cât şi pe braţele moarte rezultate în urma regularizării râului Olt.

11.2.2.Pescuitul marin-Nu este cazul în judeţul Covasna.

11.3.Acvacultura Acvacultura este o ramură a zootehniei, care la rândul ei cuprinde mai

multe subramuri, cea mai reprezentativă fiind piscicultura. După cum s-a arătat în cap.11.2, faţă de potenţialul existent la nivelul judeţului putem menţiona că această subramură (piscicultura), este slab dezvoltată. Faţă de suprafaţa judeţului, doar 0,01% reprezintă suprafaţa amenajată în bazine piscicole.

11.4.Industria

11.4.1.Poluarea din sectorul industrial si impactul acesteia asupra mediului

Industria reprezintă sectorul cu cea mai mare contribuţie la poluarea mediului printr-o cantitate mare de poluanţi solizi,lichizi si gazoşi eliminaţi îin apă,aer şi sol.Activităţile din sectorul industrial sunt principalele cauze care au ca efect deteriorarea mediului ca urmare a exploatării resurselor naturale, a consumului de energie si a proceselor de producţie generatoare atât de poluanţi cât şi de deşeuri.

Principalele ramuri industriale ale judeţului Covasna sunt: - industria extractivă: lignit, andezit, argila, gresie şi turbă; ţiţei şi gaze naturale. - industria de maşini şi aparataj electric auto - industria constucţiilor metalice şi a produselor din metal si industria de maşini

şi echipamente, agregate şi subansamble auto, etc - industria textilă şi a confecţiilor textile din bumbac - industria alimentară care valorifică în special resursele locale ale judeţului ca :

ape minerale, zootehnie, produse agricole (cartoful, porumbul) - industria de exploatare si prelucrare a lemnului care valorifică resursele

lemnoase din judeţ sub formă de cherestea şi mobilă.

În judeţul Covasna funcţionează pe scară redusă unităţi de fabricarea polistirenului expandat, aracet, mase plastice, membrane bituminoase, etc. În urma desfăşurării acestor activităţi rezultă emisii de Compuşi Organici Volatili care poluează factorul aer.

O importanţă economică a judeţului o reprezintă tezaurul hidromineral si al gazelor mofetice Rezervele de ape minerale de diferite tipuri hidrochimice au o calitate foarte bună ca de altfel şi zăcamintele de bioxid de carbon. Ele sunt valorificate pe scară industrială sub forma apelor minerale imbuteliate - Bodoc, Vîlcele, Covasna, Malnaş Băi, Biborţeni - si in cura balneara ca băi carbogazoase la staţiunile balneoclimaterice de interes naţional si local. Bioxidul de carbon se utilizeaza impreună cu apele minerale constituind factori terapeutici naturali de mare importanţă in tratamentul bolilor cardiovasculare si tratarea unor boli digestive şi de nutriţie. Datorită constituţiei geologice relativ complexe pe teritoriul judeţului Covasna se găseşte o gamă largă de rezerve de substanţe minerale utile necesare industriei şi în special a construcţiilor. Dintre rezervele cu o importanţa majoră se găsesc: lignit, argilă, andezit, gresie.

Industria extractivă de lignit andezit, turbă ,etc are impact semnificativ asupra mediului prin schimbarea topografiei zonei, prin ocuparea unor suprafeţe de teren cu material steril inducând modificări asupra biodiversităţii si imaginii peisagistice.

Industria de extracţie a ţiţeiului are impact semnificativ asupra mediului prin deversarea accidentală a ţiţeiului pe solul din jurul sondelor sau prin spargerea unor conducte de transport şi neînlocuirea acestora în timp util precum şi neecologizarea zonei afectate.

În cursul anului 2009 ca măsură de refacerea mediului în urma activităţii de extracţie a ţiţiului şi gazelor naturale s-au ecologizat zonele afectate prin închiderea următoarelor uniţăţi: batalul de rezduuri petroliere - Ghelinţa, depozitul de ţiţei - Ghelinţa, un nr. de 8 sonde -sector Ghelinţa şi sunt în curs de închidere înca 11 sonde.

Industria alimentară este reprezentată prin unităţi de industrializarea cărnii şi produselor din carne.Tehnologia prelucrării cărnii presupune procese care determină un impact asupra mediului prin emisii de noxe in atmosferă, emisii de amoniac, ape uzate tehnologice cu încărcare organică mare şi este producătoare de deşeuri solide

Un loc important în judeţ privind impactul activitaţilor industriale îl deţin activităţile de exploatare forestieră si prelucrarea materialului lemnos. Gestiunea necorespunzatoare a deşeurilor industriale poate avea un impact semnificativ asupra mediului.

Prin efectul cumulat al activităţilor antropice, însemnate suprafeţe de păduri sunt supuse fenomenului de uscare sau prin exploatare inraţională, importante suprafeţe de teren fiind lipsite de vegetaţie sunt supuse fenomenelor de eroziune.

Dacă iniţial motorul activităţii economice al judeţului îl reprezenta mineritul, acum cele mai însemnate sunt ramurile industriei uşoare şi alimentare.

Deasemeni agricultura este bine reprezentată de cultura cartofului, a plantelor industriale şi zootehniei. Totodată, prin reducerea substanţială a activităţilor industriale şi folosirea unor tehnologii superioare, ecologizarea terenurilor poluate în incintele industriale, dotarea cu echipamente pentru reţinerea poluantilor din apele uzate tehnologice şi din emisiile in aer, măsuri de minimizare a producerii deşeurilor, aplicarea recomandărilor celor mai bune practici agricole, în ultimii ani se constată o influenţă negativă tot mai mică a industriei asupra mediului înconjurător. În judeţul Covasna toţi factorii de mediu (aer, apă, sol, subsol, mediu ambiant, etc.) au suferit îmbunătăţiri considerabile. 11.5. Turismul

În activitatea turistică a judeţului Covasna se practică o gamă largă de forme şi angajamente turistice, determinate de modalităţile de satisfacere a nevoii de turism, de condiţiile de realizare a echilibrului cerere – ofertă, de particularităţile organizării călătoriei.

Formele de turism practicate sunt următoarele:

turismul balnear, cea mai practicată formă de turism în judeţ, care urmăreşte armonizarea activităţilor recreativ-distractive cu natura tratamentului balneo-medical, cu numeroasele staţiuni balneoclimaterice: Covasna, Malnaş – Băi, Balvanyos, Vâlcele, Şugaş – Băi, Fortyogo.

turismul urban, se referă în general, la petrecerea timpului liber, a vacanţelor în oraşe, pentru vizitarea acestora şi pentru desfăşurarea unor activităţi de natură foarte diversă (vizite la rude, întâlniri cu prietenii, vizionarea de spectacole, efectuarea de cumpărături) – Sf.Gheorghe, Tg.Secuiesc, Covasna, Baraolt, Întorsura Buzăului;

turismul cultural, care se concretizează în: vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric, vizitarea muzeelor, participarea la evenimente culturale (spectacole de teatru, balet, concerte, sărbători tradiţionale etc.)

turismul rural, se referă la toate activităţile ocazionate de petrecerea unei perioade de timp determinate în mediu rural, consumarea de produse agricole şi participarea la activităţile agricole specifice;

turismul de afaceri, se referă la călătoriile oamenilor pentru scopuri legate de activităţile lor profesionale, mai exact, deplasările în interes oficial, comercial sau de altă natură;

târguri şi expoziţii ;

turism de week – end ;

turism montan, se diferenţiază pe cele două sezoane: cald şi rece; vara sunt create condiţii de drumeţie, iarna sunt dezvoltate sporturile de iarnă: schi (pârtia de schi de la Şugaş – Băi), bob, săniuţe, patinaj etc.

11.5.1. Potenţialul turistic În teoria şi practica de specialitate există mai multe modalităţi de

structurare a componentelor bazei tehnico-materiale a turismului. Cea mai

importantă şi frecvent utilizată clasificare foloseşte drept criteriu destinaţia principală şi delimitează două mari categorii: baza tehnico-materială specific turistică şi baza tehnico-materială generală (infrastructura).

În prima grupă se incadrează resursele materiale care îşi datorează existenţa activităţii turistice – sunt destinate exclusiv turiştilor – iar în cea de-a doua sunt cuprinse dotările cu statut de independent de domeniul turismului, dar care sunt utilizate şi pentru nevoile acestuia, cu alte cuvinte, aceste echipamente sunt destinate în egală măsură rezidenţilor şi turiştilor.

Dotările specific turistice sunt reprezentate de reţeaua unităţilor de cazare (găzduire), o parte din reţeaua unităţilor de alimentaţie publică, mijloace de transport din structura turismului, instalaţiile de agrement şi cele specifice tratamentului balneo-medical, satele turistice şi satele de vacanţă, ca mijloace complexe şi particulare.

În infrastructură sunt cuprinse: căile de comunicaţie şi mijloace de transport în comun, urban şi interurban, reţeaua de telecomunicaţii, reţele de alimentare (cu apă, gaz, energie electrică, energie termică), unităţile comerciale, cele sanitare, de prestări servicii etc.

Componenta cea mai importantă a bazei tehnico – materiale specifice este reţeaua unităţilor de cazare - găzduire, întrucât răspunde uneia din necesităţile fundamentale ale turistului, şi anume odihna, respectiv înnoptarea.

Unităţile de cazare din judeţul Covasna

Reţeaua unităţilor de cazare este alcătuită din obiective de diverse tipuri, clasificate după conţinut, funcţia îndeplinită, categoria de confort, perioada de funcţionare, etc.

Unităţile de cazare sunt separate în două grupuri: - unităţi hoteliere propriu-zise şi asimilate lor (moteluri, pensiuni, hanuri

etc.) - unităţi complementare sau cazarea extrahotelieră, reprezentată de

terenuri de camping, căsuţe, sate de vacanţă, etc. Tabel 11.5.1 -1. Structura mijloacelor de cazare pe tipuri de unităţi

TIPUL DE UNITATE NUMĂR DE UNITĂŢI NUMĂR DE LOCURI

Hoteluri şi moteluri 23 2887

Pensiuni turistice 75 839

Vile 3 92

Unitati cu camere de închiriat

5 23

Unităţi cu apartamente de închiriat

2 7

TOTAL 108 3848

Din punct de vedere al nivelului de confort, se constată o concentrare

puternică la categoriile inferioare, respectiv unităţi cu două stele şi mai puţin. Această situaţie se explică în bună măsură, prin vechimea relativ mare a unităţilor şi gradul avansat de uzură, şi asociat acestora, prin calitatea scăzută a

serviciilor şi nu în ultimul rând modernizarea. Datorita acestui fapt a şi scăzut faţă de anul precedent numărul unităţilor de cazare. Multe unităţi se află in proces de renovare şi modernizare. Tabel 11.5.1 - 2. Principalele unităţi de cazare din judeţul Covasna

Nr. crt.

DENUMIRE NR.

LOCURI CATEGORIA LOCALITATE

1 HOTEL CLERMONT 156 **** COVASNA

2 HOTEL TURIST 45 * COVASNA

3 HOTEL MONTANA 507 ** COVASNA

4 HOTEL DACIA 302 ** COVASNA

5 HOTEL HEFAISTOS 260 ** COVASNA

6 HOTEL CĂPRIOARA 254 *** COVASNA

7 HOTEL COVASNA 235 ** COVASNA

8 HOTEL CERBUL 210 ** COVASNA

9 HOTEL BRADUL 170 ** COVASNA

10 HOTEL CETATE 49 *** BALVANYOS

11 HOTEL CASTEL 74 *** SF. GHEORGHE

12 HOTEL CONSIC 60 * SF. GHEORGHE

13 HOTEL PARK 58 ** SF. GHEORGHE

14 HOTEL SUGASKERT 48 *** SF. GHEORGHE

15 MOTEL OITUZ 50 * BREŢCU

16 MOTEL BENZ MAR 8 * BREŢCU

17 HOTEL CHRISTINE 22 *** TG. SECUIESC

18 HOTEL TRANSILVANIA 44 *** BALVANYOS

19 HOTEL ALPIN 40 *** COMANDĂU

20 HOTEL BEST WESTERN 220 **** BALVANYOS

21 MOTEL NEMERE 16 ** OITUZ

22 HOTEL ATRIUM 59 *** TG. SECUIESC

23 HOTEL TRANSILVANIA 44 *** BALVANYOS

Pe lângă cele 20 hoteluri şi 3 moteluri mai există 75 de pensiuni turistice,

3 vile, 5 unităţi cu camere de închiriat şi 2 unităţi cu apartamente de închiriat situate în majoritatea localităţilor din judetul Covasna.

Unităţi de alimentaţie publică din judeţul Covasna

O altă componentă importantă a bazei tehnico-materiale a turismului o reprezintă unităţile de alimentaţie publică, în majoritate se adresează rezidenţilor şi turiştilor. Din punct de vedere structural şi aceste unităţi pot fi grupate pe tipuri, categorii de confort, etc. Tabel 11.5.1 – 3. Principalele unităţi de alimentaţie publică din judeţul Covasna NR.

CRT. DENUMIRE

NR. LOCURI

CATEGORIA LOCALITATE

1 SUGAS 502 *** SF. GHEORGHE

2 CASTEL 220 *** SF. GHEORGHE

3 PARK 156 ** SF. GHEORGHE

4 ANSELMO 112 ** SF. GHEORGHE

5 KOLCZA 264 ** SF. GHEORGHE

6 SUGAS BĂI 130 * SF. GHEORGHE

7 CLERMONT 300 **** COVASNA

8 MONTANA 290 ** COVASNA

9 HEFAISTOS 235 ** COVASNA

10 DACIA 232 ** COVASNA

11 EDEN 124 ** COVASNA

12 BRADUL 120 ** COVASNA

13 BRADUL 100 ** COVASNA

14 CĂPRIOARA 180 *** COVASNA

15 CHRISTINE 35 *** TG. SECUIESC

16 COVASNA 296 ** COVASNA

17 TAVERNA 56 *** TG. SECUIESC

18 VOROS 34 *** TG. SECUIESC

19 OITUZ 212 ** BREŢCU

20 BENZ MAR 36 * BREŢCU

21 BEST WESTERN 160 ** BALVANYOS

22 CETATE 170 ** BALVANYOS

23 NUFĂRUL 228 ** RECI

24 NEMERE 80 ** RECI

25 CALYPSO 40 ** CHILIENI

26 VADAS 97 ** VALEA CRIŞULUI

27 HANUL HATOD 134 ** BĂŢANI

28 HOTAR 60 * BIXAD

29 DOZSA 40 * DALNIC

30 WESTFALIA 46 ** TG. SECUIESC

Mijloace de agrement

Mijloacele de tratament au un conţinut heterogen, determinat de

specificitatea afecţiunilor, natura resurselor (ape minerale, mofete ) şi profilul staţiunilor. Din categoria acestora pot fi menţionate: instalaţii de fizioterapie, băi, amenajări saline, săli de gimnastică, amenajări pentru curse de teren etc. Judeţul Covasna beneficiază de un potenţial natural deosebit de bogat şi variat cu următoarele staţiuni: Balvanyos, Băile Fortyogo, Biborţeni, Ozunca-Băi, Malnaş-Băi, Sugas-Băi, Vâlcele şi Covasna.

Pentru reabilitarea celorlalte staţiuni cu tradiţie este în curs de definitivare proiectul „Drumul apelor minerale”.

Reşedinţa de judeţ, municipiul Sfântu Gheorghe este situat în partea centrală a Şesului Frumos (depresiunea Sfântu Gheorghe), la altitudinea de 550 - 600 metri. Oraşul este unul dintre cele mai importante centre de turism urban.

Muzeul Naţional Secuiesc Cetatea Bisericii Reformate

Situat în centrul depresiunii Târgu Secuiesc oraşul cu acelaşi nume se află la altitudinea de 570 metri. Potenţialul turistic al oraşului este valorificat într-o mică proporţie. Cel mai vizitat complex turistic se află în centrul orasului. Aici alături de clădirile vechi, întâlnim Muzeul Orăşenesc, numit "Muzeul Meşteşugurilor", cu multe obiecte valoroase şi expoziţii – dintre cea mai importantă este expoziţia de păpuşi şi port popular.

În staţiunea de odihnă şi tratament Fortyogo apele carbogazoase sunt folosite pentru tratamentul bolilor interne, tot aici se află mai multe terenuri sportive, dintre care menţionăm circuitul de carting, renumit pentru concursurile naţionale şi internaţionale organizate în acest loc.

Imagini din municipiul Târgu Secuiesc

Un alt oraş montan de mici proporţii, Întorsura Buzăului se situează pe Valea Râului Buzău, în extremitatea sudică a judeţului, la altitudinea de 766

metri. Împrejurimile oraşului, fauna şi flora bogată oferă poşibilităţi pentru practicarea excursiilor şi a sporturilor de iarnă. Un punct atractiv al locului îl reprezintă: excursiile montane, vizitarea expoziţiilor muzeale şi participarea la festivaluri folclorice

Oraşul Baraolt se află în partea nord-vestică a judeţului, la altitudini de 490 metri. Are un potenţial turistic scăzut, dar există posibilităţi de practicare a unui turism urban mai ales prin prezenţa apelor minerale carbogazoase întâlnite aici şi în apropiere.

Partea nord-vestica a depresiunii Târgu Secuiesc se îmbină armonios în ambianţa turistică covăsneană. Munţii Nemira şi partea sudică a Munţilor Harghita, datorită specificului reliefului prezintă importante rezerve turistice. Dacă pentru zonele de altitudine este carecteristic turismul spontan şi la sfârşit de săptămănă, pentru zonele deluroase şi depresionare este caracteristic turismul de circulaţie.

Comunele din această zonă de contact a depresiunii cu regiunea muntoasă (Ghelinţa, Sânzieni) oferă posibilităţi mari turismului, odihnei şi organizării de vânători la care participă şi turişti străini.

Partea sud-estică a depresiunii Târgu Secuiesc deţine un potenţial peisagistic şi uman deosebit de ridicat în localităţile Cernat, Dalnic, Moacşa. În aceasta zonă se află lacul de agrement Pădureni care deserveşte turiştii care practică sporturi nautice sau amatori de pescuit. Pe malul lacului au fost amplasate pentru cazare mai multe cabane şi moteluri menite să deservească oaspeţii. Alături de aceste unităţi, în satul Pădureni se află o tabără permanentă de tineret.

Dintre rezervatiile naturale din judetul Covasna, cea mai importanta este "Mestecănişul" de la Reci, unde intâlnim grunduri şi culmi nisipoase pe care se dezvoltă o vegetaţie de luncă formată din specii de foioase: mesteacăn, ulm, tei, platan şi diferite flori ocrotite de lege. Lacul de agrement de lângă şoseaua modernizată oferă posibilităţi de practicare a sporturilor de vară şi a pescuitului.

Mestecănişul de la Reci

Comuna Comandău aflată în sud - estul judeţului, la o altitudine de 1.017 m, este localitatea situată la cea mai mare înălţime din judeţul Covasna. Aici se poate ajunge pe drumul judeţean neasfaltat care porneşte din Valea Zânelor, sau

prin Planul Înclinat pentru turiştii mai indrăzneţi. În centrul comunei se află hotelul "Castelul" care oferă posibilităţi confortabile de cazare. Dintre valorile naturale menţionăm pădurile de conifere, fructele de pădure, ciuperci, ape repezi bogate în păstrăvi.

În apropierea oraşului Covasna se află comuna Zagon, care dispune de multe valori turistice deosebite: biserica reformată, biserica ortodoxă care datează din anul 1814, monumentul scriitorului Mikes Kelemen şi conacul domnesc al familiei Szentzerszty.

La Valea Mare, localitate satelit a aşezării Boroşneu Mare, întâlnim biserica ortodoxă care datează din sec. al XVIII-lea, precum şi izvoare sulfuroase şi carbogazoase folosite de localnici. Prin valea pârăului Valea Mare se poate trece în depresiunea Intorsura Buzăului, iar de pe culmile muntoase din jur se poate admira peisajul deosebit din împrejurimi

Culoarul depresionar al văii Buzăului, situat în zona limitrofă munţilor Intorsurii, posedă un potenţial turistic ridicat, dar într-o mică măsură valorificat. Alături de centrul localizat la Intorsura Buzăului mai multe localităţi de aici dispun de locuri de cazare în cabane, hanuri şi case de vânătoare confortabil amenajate menite să primească turişti. Între formele turismului rural menţionăm turismul de sezon şi turismul de sfârşit de săptămână.

O altă localitate importantă din punct de vedere turistic este Sita Buzăului, comuna situată la 766 m altitudine. Este un punct important datorită vestigiilor arheologice şi ruinelor din epoca medievală.

Arhitectura şi meşteşugurile populare au fost bine păstrate în aceste ţinuturi, cele mai importante creaţii ale meşterilor populari fiind bisericile din lemn, porţile sculptate şi costumele populare cusute manual din materii prime naturale. Renumite sunt festivalurile folclorice organizate în fiecare an, ca de exemplu festivalul "CIOBĂNAŞUL" la care participa artişti şi ansambluri folclorice locale şi din alte părţi ale ţării.

Partea centrală şi sudică a Şesului Frumos este un important centru turistic al judeţului. Alături de reşedinţa de judeţ, mai multe localităţi dispun de un potenţial turistic ridicat şi relativ valorificat.

Ilieni, vechi centru comercial şi de trecere spre Braşov, a căpătat o nouă înfăţişare după 1989. Organizaţiile religioase şi societăţile turistice au înfiinţat o serie de centre care deservesc factorul turistic al zonei. În anul 1992 s-a înfiinţat Fundaţia Diaconică a Tineretului Creştin sub patronajul Bisericii Reformate din comună. Cu ajutorul investiţiilor străine mai ales din Olanda şi Elveţia, sa înfiinţat Centrul Creştin al Tineretului, numit "KIDA", situat în imediata apropiere a bisericii fortificate care a fost renovată şi redată circuitului turistic. Alături de acest centru funcţionează şi "Satul copiilor". În centrul "KIDA" se organizează simpozioane naţionale şi internaţionale pe teme de economie şi macroeconomie, sport, formarea tineretului şi desigur manifestări religioase

Satul Arcuş - aşezat la altitudinea de 578 m, lângă drumul judeţean 121 B - dispune de mai multe obiective ce merită a fi vizitate: castelul construit în stil neobaroc în secolele XVIII-XIX, ruinele capelei şi cetăţii medievale, din secolele XV-XVIII.

O altă zonă balneară şi de tratament a judeţului, staţiunea Vâlcele se află în partea sudică a munţilor Baraolt, lângă drumul judeţean ce leagă Sfântu Gheorghe de Araci, Bod şi Brasov. Aceasta a fost înfiinţată la sfârşitul secolului trecut, având profilul cure balneare, aici întâlnindu-se ape minerale carbogazoase şi ape sarate.

Localitatea Ariuşd aşezată în partea vestică a staţiunii Vâlcele, este un important centru arheologic, aici fiind descoperite şi cercetate ruinele aşezării neolotice Tysc (cultura Ariuşd-Cucuteni).

Cea mai mare staţiune aflată în nordul depresiunii este Malnaş Băi aflată pe cursul râului Olt unde se găsesc ape minerale carbogazoase şi feruginoase folosite de 100 de ani în procese de tratament.

Situat pe versantul vestic al munţilor Baraolt, în apropierea pasului Hatod, staţiunea Ozunca-Băi este un amplasament turistic relativ tânăr. Apele carbogazoase şi feruginoase sunt folosite atât de localnici cât şi de vizitatorii staţiunii. În apropierea staţiunii, pe malul stâng al pârăului Ozunca, se află rezervaţia naturală Mlaştina Ozuncăi. Localitatea Biborţeni, centru de îmbuteliere a apelor minerale, are în folosinţă izvoare carbogazoase renumite în toată ţara.

La graniţa judeţului Covasna cu judeţul Harghita, în partea de nord, se afla comună Vârghiş care are un cadru natural deosebit de variat. Pe valea pârăului Hăghimaş se întinde singura regiune carstică a judeţului Covasna, platoul carstic Godna, cu peşteri care merită a fi vizitate.

Cheile Vârghişului

Staţiunea Covasna

Situată în estul depresiunii Braşov, la poalele munţilor Vrancei. Altitudinea zonei variază de la 550 la 600. Staţiunea se confundă cu oraşul Covasna. Căi de acces: stradale şi feroviare pe autostrada Bucureşti - Braşov - Baia Mare. Aeroport: 150 km Bacău

Clima e răcoroasă, de depresiune intramontană, plăcută, fără excese termice, la adăpost de curenţi puternici.

Factori naturali. Ape minerale carbogazoase, cu bicarbonat, calciu, magneziu, uşor sulfurate, cu mineralizare totală între 2.5-15.3 gr/l; ape minerale carbogazoase, cu bicarbonat, clorice, clorosodice, cu iod, cu bromură, cu mineralizare între 11 şi 16 gr/l; emanaţii de CO2 (mofete naturale) cu valoare terapeutică ridicată şi complexă. Bioclimă calmantă protectoare (stres bioclimatic mediu anual: indice 39)

Indicaţii terapeutice. Afecţiuni cardiovasculare, ale tubului digestiv şi ale anexelor sale, hepatobiliare, de nutriţie, nevroze astenice, ginecologice şi diverse tipuri de impotenţă sexuală etc.

Posibilităţi de recreere. Zonă amenajată pentru recreere la Voineşti (9 km) excursii turistice în împrejurimi (Braşov, Poiana Braşov, Lacul Roşu, Cheile Bicazului, Lacul Bâlea, Castelul Bran).

Staţiunea Bálványos

Situată la o înălţime de 900 m în apropierea unu masiv vulcanic în vârful căruia se găseşte lacul vulcanic Sf. Ana.

Clima. Stimulativă, tonică, cu veri răcoroase şi ierni reci, bogate în zăpadă. Aerul e puternic încărcat cu ozon şi bogat în aerosoli.

Factori naturali. Izvoare de apă feruginoasă, cu bicarbonat, hipotonică sau bromurată; bicarbonat, hipotonică bogată în bioxid de carbon. Mofete cu o concentraţie de CO2 variabilă între 80-90 %.

Indicaţii terapeutice. Boli cardiovasculare cronice, nevroză astenică, stres; disturbări ale funcţiei sexuale masculine (impotenţa) etc.

Posibilităţi de recreere. Excursii la munte, la lacul Sf. Ana, Tuşnad, Braşov, Poiana Braşov, Bran, Valea Prahovei, în localităţile Sinaia, Predeal, Valea Oltului, Sighişoara. Iarna: schi, sanius şi plimbări în sanii trase de cai.

Puncte de atracţie pentru turişti în Băile Bálványos: Cetatea Bálványos, una dintre cele mai vechi cetăţi ale regiunii, unde se

aflau odinioară, pe vremea domniei Sfântului Ştefan, templele păgânilor. Cu ocazia săpăturilor arheologice aici s-au găsit mărgele din vremea romanilor, dar şi sulite din fier, chei vechi, ceramicã medievală. Se crede ca a fost construitã în secolele XI-XII.

Turnul vechi din mijloc este cel mai vechi turn. După construirea sa a urmat şi cea a pereţilor interioare, apoi cea a pereţilor exterioare ale cetăţii. Din punct de vedere structural este încadrat în clasa cetăţilor cu turn interior şi cu pereti de bază neregulate. Luându-se dupã o scrisoare a regelui Sigismund datat în anul 1402, Apor Peter susţine că cetatea a fost construită în secolul XI, pe timpul domniei regelui Sfântul Stefan (1000-1038). După el, peretele interior ar fi fost construit pe timpul domniei Bela IV., în 1235, iar cel exterior pe timpul domniei lui Ladislau IV, între 1272 şi 1290. Ceea ce este sigur este faptul ca în secolul XIV era deja proprietatea familiei Apor şi se crede cã a fost un dar din partea regelui. Ceramica găsită aici datează dinaintea secolului XVIII. Se presupune, deci, că în acest secol cetatea era deja nelocuitã.

Pentru a ajunge la ruinele cetăţii se urmeazã drumul peste pustia Liga până ajungeţi la Vârful Mijlociu, apoi drumul Cetăţtii. Este marcat cu puncte galbene. (Timp de mers: 1 orã).

Mai existã şi alte puncte de atracţie pentru turişti. Ca exemplu pot fi menţionate aşa-zisele "peşteri" adâncite în blocurile vulcanice ale dealului Pucioasa. În cele mai multe cazuri sunt rezultatele muncii oamenilor, pentru că au fost scorburi ale minelor sulfurice. Chiar şi în anii 1848-1849, pe timpul revoluţiei, de aici s-au extras materialele necesare fabricaţiei prafului de puşcã. Cea mai mare peşterã este Pucioasa din Turia cu o lungime de 14 m, care este recunoscută în literatura geografică şi balneologică. Poate fi numită, de asemenea, cea mai mare mofetă naturală din Europa şi cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon. Din scorbura sa se volatilizeazã pe zi cam 2000 mc bioxid de carbon aproape curat. Din aceastã cauzã depãşeşte renumita peşteră a vestului: peştera Câinelui din Napoli. Se situeazã la 1052 m altitudine în coasta dealului Pucioasa. Prima întreprindere maghiarã de îmbuteliere a acidului carbonic a folosit această scurgere de gaze în producţia sa. Astãzi este mofetă naturalã, pereţile sale sunt acoperite de sulf galben. Picãturile puţin sulfurice-vitriolice au fost folosite de sute de ani pentru tratamentul afecţiunilor la ochi. A ajunge sub nivelul gazului din peşterã înseamnã moarte sigurã. Ca factor curativ natural este foarte eficient. Concentraţia de bioxid de carbon este de 98-99%, radioactivitatea sa naturală ajunge la valoarea de 1000pCi. În coasta dealului Pucioasa se regăsesc mai multe grote cu emanaţii de gaze: peştera Ursului, peştera Timsos, de o proporţie mai mare este peştera Gyilkos.

În apropierea acestuia din urmã se situeazã aşa-zisul Madartemeto. Aceasta nu este altceva decât o galerie a unei mine sulfurice care s-a surpat, şi unde s-a acumulat bioxidul de carbon. Păsările care au un zbor razant şi care ajung sub nivelul gazului, cad moarte pe jos. Dar nu numai ele cad pradă gazului, ci şi mamifere mai mici, sau chiar şi caprioare au fost gãsite zăcând aici.

Între dealul Pucioasei şi Vârful Mijlociu se găseşte o altă curiozitate a împrejurimii: Buffogo. Aceasta este o mlaştinã de un hectar, bogatã în izvoare de apă acră şi unde cresc plante foarte rare. În vechile piscine azi strãluceşte apa minerală şi se poate auzi cum izvorăşte şi se poate simţi mirosul caracteristic a gazului vulcanic: a bioxidului de carbon. În aceastã zonă, azi ocrotită creşte Eriophorum angustifolum, Drosera rotundifolia, Andromeda polifolia, Empetrum nigrum, Ligularia sibirica, iar în scoaţa groasă de turbă se găsesc câteva specii rare de muşchi, cum ar fi muşchiul Helodium lanatum, cu originile în Europa de Vest, care în aceastã zonă are apariţia cea mai estică din Europa.

Alte poteci turistice marcate ale împrejurimii: - Balvanyos-Băile Csiszar-Pustia Csoma-Peştera Begyenko-Balvanyos (crucea

albastrã, 5 ore de mers) - Băile Balvanyos-Izvorul Ibolya/Viorele-Cetatea Balvanyos (punctul galben, 1

oră) - Balvanyos-Szemviz-Băile vitriolice (punctul rosu, 1 oră) - Turia-Peştera Pucioasa (punctul albastru, 1 oră ½) - Peştera Gyilkos-Madartemeto-Buffogo-Băile Balvanyos (punctul albastru, 5

ore)

- Lacul Sf. Ana (crucea galbena, 3 ore) Putem gusta apa minerală din izvorul Seike situat la km. 18 pe drumul

care vine dinspre Târgu Secuiesc, iar la km. 20 pe acelaşi drum se găseşte izvorul Transilvania. Pe partea Băii Transilvania, lângă drumul care merge spre Cetatea Balvanyos este faimosul şi vechiul izvor Ibolya/Viorele. Lângă el, în sezonul cald, funcţionează un ştrand cu apă minerală rece. În zona Băii Csiszar este recunoscută apa izvorului Iordan. Aici putem ajunge dacă urmăm marcajul cu cruce albastră care porneşte din centrul coloniei de băi. Izvorul se află în valea părâului Csiszar. Lângă drumul artificial, la km 22,4, dacă urmărim marcajul cu triunghiul roşu, ajungem la Szemviz (Apă de Ochi), care se foloseşte în terapeutica populară, iar apoi la un bazin cu apă violetă-strălucitoare, în care s-a găsit acid sulfuric. Acest fapt este o curiozitate pe plan mondial, şi este aproape unic, deoarece apa minerală de acest fel s-a constatat numai în valea Rio Grande şi pe insula Iava. În împrejurime emanaţiile de bioxid de carbon sunt atât de bogate încăt în unele părţi lipseşte vegetaţia. Valea care porneşte de la sus-numitele băi este numită Valea Morţii de către locuitorii acestei zone.

Staţiunea Covasna Lacul Sfânta Ana 11.5.2. Impactul turismului asupra mediului Experienţa turistică a demonstrat, de-a lungul timpului, că indiferent de

forma de turism practicată, în general rezultă o serie de impacturi resimţite atât de societate, cât şi la nivelul mediului natural. Dezvoltarea turismului într-o anumită zonă nu trebuie însă să afecteze interesele socio-economice ale populaţiei rezidente, nici ale mediului şi, mai cu seamă, a resurselor naturale care constituie atracţia principală, alături de sit-urile istorice şi culturale.

Turismul este un important consumator de spaţiu şi resurse naturale şi antropice, un generator de schimbări la nivelul mediul înconjurător şi al economiei, determinând mai multe tipuri de efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului văzut ca şi cumul al tuturor acestor efecte, pozitive sau negative, interesează deoarece se urmăreşte ca expansiunea turismului să păstreze echilibrul ecologic, să evite suprasolicitarea resurselor, poluarea şi orice alte

efecte negative asupra mediului. Prin urmare dezvoltarea durabilă a turismului se manifestă, în special, în următoarele trei domenii importante:

- domeniul economic – dezvoltarea societăţii în condiţii de gestiune adecvată a resurselor cu obţinerea de efecte economice, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung;

- domeniul ecologic – evitarea degradării mediului şi dezvoltare adecvată, în condiţiile respectării diversităţii biologice;

- domeniul socio-cultural – creşterea locurilor de muncă, practicarea unor meserii tradiţionale, atragerea populaţiei în practicarea turismului, precum şi dezvoltarea şi protejarea valorilor culturale.

Deşi la prima vedere activităţile turistice sunt poate cel mai puţin poluante, în timp ele pot avea efecte nedorite, în special atunci când în dezvoltarea turismului în ariile protejate nu se ţine cont de două condiţii fundamentale: respectarea capacităţii de încărcare ecologică şi particularităţile fiecărei zone protejate. Evaluarea impactului negativ presupune cunoaşterea principalelor aspecte negative ale dezvoltării turismului.

Impactul negativ al turismului asupra mediului:

Acţiune distructivă Impactul negativ

Circulaţie turistică necontrolată (în afara traseelor marcate)

- distrugeri ale solului şi vegetaţiei - perturbarea faunei - declanşări de incendii.

Flux turistic crescut

- perturbări asupra mediului - modificări în comportamentul

animalelor - amplificarea formelor de poluare.

Dezvoltare excesivă şi neadaptată cerinţelor impuse de statutul de arie protejată

- aglomerări de populaţie - supraîncărcare cu elemente de

infrstructură - stiluri arhitecturale nearmonizate cu

cele existente.

Lipsa dotărilor de folosire a energiei alternative, a reciclării şi epurării apelor utilizate, a depozitării şi compostării gunoaielor în cadrul structurilor turistice de primire şi de alimentaţie publică

- poluarea fizică; poluarea apei;

poluarea solului; poluarea aerului.

Lipsa amenajărilor specifice, destinate popasurilor şi campării

- degradarea peisajului prin acumularea de deşeuri.

Exploatarea intensivă a resurselor naturale cu valenţe turistice

- scăderea gradului de atractivitate a resurselor.

Practicarea braconajului, a pescuitului şi vânătorii necontrolate

- scăderea dramatică a efectivelor de faună sălbatică.

Hrănirea animalelor - modificări în comportamentul

animalelor; - pericole pentru turişti.

Turismul automobilistic (parcarea şi - poluarea cu gaze de eşapament şi

circulaţia în locuri interzise, cu abatere de la drumurile principale)

zgomot; - distrugerea de specii floristice; - poluarea aerului.

Culegerea speciilor floristice ca amintire

- Distrugerea treptată a curiozităţilor naturale;

- Perturbarea proceselor naturale.

Cunoaşterea dezavantajelor posibile ale activităţilor turistice asupra ariilor

protejate este deosebit de importantă, cu atât mai mult cu cât conştientizarea lor trebuie să conducă la acţiuni de diminuare a acestor efecte negative care să sprijine dezvoltarea durabilă a oricărei forme de turism.

Impactul economic, socio-cultural şi ecologic negativ al turismului poate fi contracarat cu ajutorul unor mijloace specifice, precum valorificarea echilibrată a tuturor resurselor naturale, sistem de depozitare şi reciclare a deşeurilor corespunzător normelor ecologice, interzicerea activităţilor de exploatare a lemnului şi a braconajului neautorizate, reorganizarea activităţilor turistice, dezvoltarea mijloacelor de transport non – poluare, etc.

11.5.3. Tendinţe de dezvoltare a turismului. Obiective şi măsuri Evoluţia spectaculoasă pe care a înregistrat-o turismul în ultimele decenii

a făcut ca acesta să devină „o dimensiune inerentă a vieţii societăţii contemporane”, fiind considerat cel mai dinamic şi poate cel mai complex fenomen al epocii actuale. Aceasta se datorează multiplelor efecte pe care turismul le generează pe toate planurile, de la stimularea creşterii economice la ameliorarea structurii sociale, de la valorificarea superioară a resurselor natural-materiale, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.

Amploarea pe care o are activitatea turistică atât sub aspectul numărului de turişti cât şi al volumului cheltuielilor efectuate pentru procurarea bunurilor şi serviciilor specifice, asigură o circulaţie bănească echilibrată. Practic, turismul antrenează cheltuielile băneşti ale populaţiei, reprezentând una dintre modalităţile de realizare a echilibrului între cererea şi oferta de mărfuri şi servicii interne şi o cale de atenuare a fenomenelor inflaţioniste. De aceea cu cât produsele turistice oferite sunt mai sofisticate, răspunzând într-o cât mai mare măsură exigenţelor populaţiei, sumele cheltuite de turişti vor fi mai mari, aceasta determinând o creştere a încasărilor la nivelul economiilor locale.

În prezent, concepţia naţională de dezvoltare a turismului a desemnat teritoriile principale pentru zona centrală Transilvania:

- cultura - natura şi ecoturismul - turismul de sănătate tratament - schi şi turism.

La elaborarea stategiei de dezvoltare a judeţului Covasna în primul rând s-a ţinut cont de conceptele de bază şi sarcinile prevăzute în concepţia naţională de dezvoltare a turismului.

Judeţul Covasna dispune de un potenţial turistic prin care participă activ la dezvoltarea turismului. Ţelul este ca programul de strategie a dezvoltării turistice pentru judeţul Covasna să fie pus căt mai repede în practică, pentru ca cei care lucrează în acest domeniu să poată beneficia de sursele de finanţare oferite de UE. Dezvoltarea turismului necesită investiţii importante. Este primordială generarea de proiecte de finanţare pentru accesarea cât mai urgentă a tuturor resurselor financiare.

Proiectul Drumul Apelor Minerale răspunde cerinţelor turismului balnear - dezvoltarea turismului de sănătate, wellness, înfrumuseţare.

În terminologia internaţională, wellness înseamnă prevenirea şi nu tratarea unor boli, conştientizarea sănătăţii, crearea armoniei între corp şi suflet. Cu un potenţial bogat, judeţul Covasna ar putea atrage mulţi turişti prin oferte de produse şi servicii multiple din domeniul wellness (serviciii tradiţionale de tratament,de înfrumuseţare, activităţi de sportive). Astfel sunt necesare investiţii complexe, construirea de hoteluri pentru wellness, aşezăminte şi sate wellness care pot satisface cerinţele turiştilor autohtoni şi străini, corespunzând standardelor internaţionale. Se impune studiul unor sate mici, izolate, din zonele Baraolt, Întorsura Buzăului şi Zagon, situate într-un ambient plăcut, care se pot transforma în sate eco-bio-wellness, unde se pot organiza programe de reabilitare, programe de dezintoxicare, antistress, cure de ape minerală. Toate acestea ar sta la baza creşterii prestigiului turismului din zonă şi ar putea să atragă mai mulţi turişti în judeţ.

Obiective: - atragerea de resurse autohtone şi UE

- demersuri pentru atragerea investitorilor

- eliminarea conflictelor şi contradicţiilor existente, identificarea ţelurilor comune

- pregătirea cât mai rapidă a proiectelor locale: adaptarea unor proiecte deja existente, idei de proiecte, preluarea unor proiecte de succes din străinătate şi adaptarea la cerinţele locale

Măsuri urgente 1) Dezvoltarea infrastructurii de bază

a) reţeaua de drumuri, servicii comunitare de utilitate publică, managementul deşeurilor

2) Dezvoltarea resurselor umane

a) schimbarea modului de abordare a dezvoltării resurselor umane

b) accesul gratuit la cursuri de calificare/perfecţionare în domeniul turismului

c) condiţii organizatorice – colaborare – creativitate

d) înfiinţarea unui centru de informare multifuncţională în fiecare localitate

3) Dezvoltarea ansamblului de construcţii şi a locurilor de cazare, reabilitarea monumentelor istorice

a) creşterea numărului de locuri de cazare în mediul rural

b) amenajarea castelelor şi a conacelor în hoteluri (elaborarea de proiecte de finanţare şi studii de fezabilitate)

c) reabilitarea turismului balnear

d) înfiinţarea şi/sau reabilitarea hotelurilor şi parcurilor wellness

e) înfiinţarea unui muzeu al satului

f) includerea în circuitul turistic a imobilelor şi a obiectelor relevante din istoria culturii şi a industriei

4) Protecţia mediului înconjurător a) participare activă, convingere, reglementare, supraveghere,

sancţionare

b) reabilitarea spaţiilor publice: pieţe, străzi etc.

c) organizare de acţiuni de modernizare a localităţilor (cea mai frumoasă localitate etc.)

d) transformarea cimitirelor în lăcaşuri de pomenire

e) decolmatarea albiilor râurilor, pârâurilor, amenajarea împrejurimilor lacurilor, râurilor, pârâurilor

Programe care se deruleaza în prezent în judeţul Covasna şi au influenţă asupra turismului sunt: 1. Reabilitare băi tradiţionale: Pădureni, Tălişoara, Cernat, Turia

2. Drumul apelor minerale

3. Centrul de vizitare Mestecănişul de la Reci 4. Amenajare pârtie de schi şi dezvoltare infrastructură la Băile Şugaş

5. Proiectul Riverside (parc turistic la Vârghiş) 6. Biroul de informare turistică la Covasna

7. Biroul de informare turistică la Zăbala

8. Aita Mare - lacuri de agrement (în faza de idee de proiect)

11.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu 11.6.1 Poluări accidentale cu impact major asupra mediului În cursul anului 2010, în judeţul Covasna a fost înregistrat o poluare

accidentală în data de 21.05.2009 pa cursul râului Olt, aval de localitatea Araci, comuna Vâlcele. Datorită precipitaţiilor abundente căzute au fost antrenate cantităţi mari de suspensii de afluenţii râului Olt, care a generat un deficit mare de oxigen. Acest fenomen s-a manifestat cca.24 ore şi a rezultat mortalitate piscicolă pe sectorul Feldioara- Augustin.