Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi

Facultatea de Economie

și Administrarea

Afacerilor

- 2015 -

Monedă şi credit

Anul II zi, trunchi comun

Monedă şi Credit

Turliuc, Vasile; Cocriş, Vasile; Roman, Angela; Stoica, Ovidiu;

Dornescu, Valeriu; Chirleşan, Dan,

Monedă şi credit: Sinteze şi aplicaţii practice

Vasile Cocriş, Angela Roman, Dan Chirleşan, Valeriu Dornescu, Ovidiu

Stoica (coordonatori)

• Evaluarea pe parcurs (60% din nota finală):1. Testul 1, tip grilă (20% din EVP). Va fi susţinut în săptămâna 6

(23-29 martie 2015); capitolele 1, 2 şi 3 – 30 de întrebări;

2. Testul 2, tip narativ (30% din EVP). Va fi susţinut în săptămâna 11(4-10 mai 2015) ; capitolele 1, 2, 3, 4, şi 5

3. SEMINAR

Examen final (40% din nota finală) va fi de tipgrilă, din capitolele 4-11.

Structura evaluării

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi

Facultatea de Economie

și Administrarea

Afacerilor

- 2014 -

Capitolul 1

Moneda şi formele sale

oDin punct de vedere etimologic:

cuvântul monedă provine din latinescul:

„moneta”, participiul trecut feminin al verbului moneo,

care înseamnă a prevesti, a avertiza.

o Conform legendei, prima monetărie romană a

funcţionat o vreme în templul de pe Capitoliul din Roma

dedicat zeiţei Juno sau Junona (Juno- Moneta)

o În limba română:

„monedă”, „monetar” şi „monetărie”

Noţiunea de bani şi de monedă

În sens strict: noţiunea de bani# noțiunea demonedă:

Banii - denumire generică pentru toate felurile de monede şi semne de valoare

Moneda- doar un anumit tip de bani – piesele metalice

În sens larg (folosit astăzi):

- noţiunile de bani şi monedă pot fi considerate similare

- termenul de monedă cuprinzând :

Monedele metalice

biletele de bancă

banii de cont

DEFINIŢII ALE MONEDEI

I. Definiţia funcţională (tranzacţională):

„la ce foloseşte moneda?”

• Moneda este :

un mijloc de schimb

etalon al valorii (funcţia de măsură a valorii)

rezervă de valoare (prezervare a valorii)

• Orice bun care îndeplineşte aceste funcţii :

este monedă.

II. Definiţia statistică:

Moneda în sens restrâns :

–Numerarul

– depozitele la vedere

– cecurile de călătorie

Moneda în sens larg: cuprinde şi alte active, cvasimonetare,

fiind ansamblul mijloacelor de plată general acceptate în schimbul de bunuri şi servicii sau în reglarea unei datorii.

III. Definirea monedei prin prisma trăsăturilor sale aşa cum

rezultă din viaţa de zi cu zi:

banii sunt o convenţie socială

orice este general acceptat ca mijloc de

schimb în cadrul unei comunităţi reprezintă

bani.

IV. Definirea monedei din punctul de vedere al lichidităţii

(concepţia lui Keynes):

Moneda (Banii)- lichiditatea prin excelenţă

1.2. Funcţiile monedei (abordarea clasică)

Funcţiile monedei: 1. mijloc de schimb

2. măsură a valorii

3. rezervă de valoare

1. Funcţia de mijloc de schimb:

este considerată funcţia de bază a monedei

exprimă calitatea monedei de a permite separarea în

timp a cumpărării de vânzare

M - M’ = M – B – M’

COMPONENTE ALE FUNCŢIEI DE

SCHIMB:

funcţia de mijloc de cumpărare:

funcţia de mijloc de plată:

M – B – M’

M – B sau B – M’

2. Funcţia de măsură a valorii

mai este denumită de unii autori:

o funcţia de „etalon al valorii”

o „standard al valorii”

o „funcţia de calcul economic”

o „funcţia de unitate de cont”

o sau „funcţia de monedă de cont”

exprimă calitatea monedei de a permite:

exprimarea valorii diverselor mărfuri şi servicii

măsurarea şi compararea preţurilor acestora (în

timp şi spaţiu)

este cea dintâi care se manifestă, fiind premergătoare ca

succesiune funcţiei de mijloc de schimb, dar cele două funcţii se

presupun (condiţionează) şi se completează reciproc.

3. Funcţia de rezervă de valoare

exprimă calitatea monedei de a fi mijloc de acumulare

(economisire), în principiu în vederea consumului ulterior

banii să păstreze valoarea, puterea de cumpărare în timp.

prin această funcţie se transferă putere de cumpărare din

prezent în viitor

în condiţii de inflaţie, moneda în sine nu este soluţia ideală

pentru păstrarea puterii de cumpărare:

- rezervă de precauţie contra unor situaţii neprevăzute

- rezervă (comodă sau facilă) pentru tranzacţiile curente

Alte abordări ale funcţiilor monedei

4. funcţia de etalon al plăţilor amânate (viitoare)

5. funcţia de unitate de cont

Gruparea funcţiilor monedei:

Funcţii în spaţiu: măsură a valorii; mijloc de schimb

Funcţii în timp :rezervă de valoare

Din punct de vedere al importanţei lor:

Funcţii de bază: măsură a valorii; mijloc de schimb

Funcţii derivate: unitate de cont; standard al plăţilor

viitoare

Funcţii principale: măsură a valorii; mijloc de schimb

Funcţii secundare: unitate de cont; standard al plăţilor

viitoare

Într-o altă abordare :

Funcţii concrete:

Funcţii abstracte :

1.3. Caracteristicile monedei

Portabilitate

Durabilitate

Divizibilitate

Omogenitate (Uniformitate)

Recunoaştere uşoară

Acceptabilitate

Raritatea

1.4. Apariţia şi evoluţia monedei

1.5. Formele monedei

1. Paleomoneda sau moneda-marfă:

a) monedele- marfă „consumabile”

(denumite şi monede „alimentare”)

- reprezentate de mărfuri care aveau o dublă folosinţă

(monetară şi nemonetară).

b) moneda marfă „neconsumabilă” (exemplu: „cauri”)

2. Monedele metalice:

a) Moneda măsurabilă

b) Moneda numărată

c) Moneda bătută

d) Moneda divizionară astăzi

3. Moneda de hârtie:

a) Biletul reprezentativ

b) Biletul convertibil

c) Biletul neconvertibil

d) Biletele astăzi

• se concretizează printr-o simplă înscriere în

registrele băncii

• creatorul sintagmei „monedă scripturală”: ec.

belgian M. Ansiaux, în 1912: o monedă care

„trece din cont în cont în loc să circule din mână în mână”

4. Moneda scripturală (sau moneda de bancă):

1.6. Relaţia monedă-credit

Etapa IV

Stingerea

creditului

comercial

Marfă

Efect de comerţ

Credit comercial

Etapa I

Vânzător de

marfă cu

plata

amânată

Cumpărător de

marfă cu plata

amânată

Efect de

comerţ

Bani

(retragere)

Etapa II

Bani Efect de

comerţ

Scontare

Etapa III

Banca

centrală

Bancă

comercială

Rescontare

Efect de comerţ

Bani (emisiune)

Bancă

comercială

Efect de

comerţ

Bani

pe linia creditului bancar, rezultatul final fiind o creaţie de monedă.

A Banca comercială P A CLIENT P

Acordare

credite

1000 u.m

Disponibil

creat

1000u.m

Disponibil

creat

1000u.m

Contractare

credit bancar

1000u.m

CREDITELE

CREEAZĂ

MONEDĂ

pe linia creditului public

Titluri

(vânzare)

Bani

(emisiune)

Bani

(retragere)

Stat

(Ministerul

Finanţelor)

Bancă

comercială

Titluri

(răscumpărare)

Titluri

(emisiune)

Bani

Angajare credit

public

Refinanţare

Etapa II

Etapa IIIStingerea datoriei

publice

Banca centrală

Etapa I

CONCLUZII cu privire la relaţiile monedă- credit:

Evidenţiază cum de la credit se ajunge la monedă: Credit comercial

Credit public

Emisiune de monedă

Credit bancarCreaţie de monedă

Emisiunea de monedă pe linie de credit este temporară