Teza Lucru Bună Cap I

7/24/2019 Teza Lucru Bun Cap I

1/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

INTRODUCERE

Dup anul 1989, odat cu manifestarea inteniei de aderare la Uniunea European, Romnia aoptat definitiv pentru pentru un sistem politic democratic i o economie de pia, concurenial, bazat pe

proprietatea privat, pe miloace de producie moderne, strate!ii de dezvoltare "n concordan cu

tendinele e#istente la nivel mondial$ % urmat un proces "ndelun!at de tranziie, un proces de restructurare

a proprieii, de liberalizare a preurilor, de stabilizare macroeconomic, de reaezare i redaptare a

economiei la principiile fundamentale ale cererii i ofertei$ %cest proces a necesitat costuri economice,

sociale i politice foarte mari, a fost de multe ori incomplet sau distorsionat, a polarizat i divizat

societatea civil romaneasc, a creat tensiuni i inec&iti !reu de anticipat, prevenit sau "nlturat$ Dei "nprezent Romania este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene i a '%(), din punct de vedere

economic i social sunt decalae mari fa de trile cu tradiie democratic i cu economie de piaa

consolidat$ *n acest conte#t a!ricultura romneasc + ramur important a economiei naionale cu un

impact covritor asupra nivelului de trai a populaiei, al stabilitii sociale i politice, important

contributor al -./, care !enereaz venituri la /u!etul de 0tat "ntre 1 i 12 mld$ 3 anual 4cca 81567, are

de recuperat un important decala, necesit cel mai mare nivel investiional si cea mai radical reforma$

Agricultura se ucura ast!"i #e $ #e$seita ate%&ie '% t$ate tarile lu(ii) i%#i*ere%t #e %i+elul

#e #e"+$ltare ec$%$(ic!. ,% lu(ea c$%te(-$ra%! t!rile cele (ai #e"+$ltate #i% -u%ct #e +e#ere

ec$%$(ic su%t i cele (ai (ari -r$#uc!t$are i e-$rtat$are #e -r$#use agric$le.

Romania are un potenial a!ricol unanim recunoscut situat la nivelul asi!urrii produciei a!ricole

necesare pentru o populaie de cca 8 milioane$ Datorit reliefului variat, re!imului &idrolo!ic i climatic,

structura produciei a!ricole este foarte variat i complet, se pot cultiva i crete maoritatea plantelor i

speciilor de animale domestice$ Rolul i locul a!riculturii romneti la nivel naional i european nu poate

fi determinat fr cunoaterea etapelor parcurse "n diferitele sisteme sociale i economice$ 'ivelul actual

de dezvoltare este consecina nemilocit a acestor etape$,% ca#rul ra(urii "$$te0%ice a agriculturii) sect$rul a+ic$l a *!cut *a&! celei (ai (ari

-r$+$c!ri) *ii%# ast*el restructurat #i% te(elii ca *$r(! #e -r$-rietate) rete0%$l$gi"at (asi+ ca

ur(are a u"urii ($rale i te0%$l$gice ($te%ite #i% regi(ul t$talitar #i%ai%te #e 18) ($#er%i"at

i eti%s #i% (ers c$%*$r( regle(e%t!ril$r i sta%#ar#el$r UE -ri+i%# calitatea -r$#uc&iil$r a+ic$le

i (!suril$r #e u%astare a a%i(alel$r a#$-tate '% ulti(ii a%i) asigur!%# '% acelai ti(- u% %i+el al

29


2/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

-r$#uc&iei relati+ c$%sta%t -e -ia&a i%ter%! i reui%# s! rec!tige (are -arte #i% -ie&ele #e e-$rt

i s! accese"e alte -ie&e %$i #i% U%iu%ea Eur$-ea%! sau -e ter&e -ie&e.

%vantaele acestei ramuri a zoote&niei rezultate din caracteristicile biolo!ice si fiziolo!ice ale

psrilor, particularitilor de reproducie i de crestere a acestora, viteza de inlocuire a !eneraiilor,

!reutatea coporal, randamentul de sacrificare, viteza de crestere, precum i particularitile !eo

climatice, structura produciei ve!etale, sistemul &idro!rafic, tradiiile de consum ale populaiei, precumi poziia !eostrate!ic in cadrul UE i "n Europa, evoluia "n cretere a cererii de carne de pasre la nivel

mondial pe fondul e#ploziei demo!rafice fr precedent, sunt e#trem de favorabile creterii i

e#ploatrii psrilor, obinerii unei producii avicole e#trem de diverse i de cea mai bun calitate, cu

rezultate economice foarte avantaoase pe termen mediu i lun!$

u toate aceste avantae, "n perioada de dup 1989, cnd Romania a trecut la un sistem politic

democratic i la o economie de pia, i pn "n prezent, sectorul avicol a avut de "nfruntat cea mai mare

provocare, de care a depins supravieuirea i adaptarea la noile condiii economice, creterea

productivitii, eficienei, a rentabilitii la parametrii comparabili cu cei din Uniunea Europeana i pe

plan mondial$

Dup anul 1991, odat cu demararea procesului de privatizare din economia romneasc, a luat

fiin i a sporit ca pondere, "n producia avicol, sectorul privat$ %cesta deine, actualmente, 98 99 6

din efectivele totale de psri i asi!ur 986 din producia total de ou i de carne de pasre 4%0R

557 4%0R5, 5:, 587$ *n economia de pia, performanele te&nolo!ice avicole, costurile de

producie, profiturile i pieele de desfacere sunt ;re!late< i ;controlate< de ctre cei mai mari i mai

eficieni productori ai domeniului, att la nivel mondial i european, ct i la nivel naional$

*n acest conte#t i avnd "n vedere evoluia rapid te&nolo!iilor de cretere i e#ploatare a

psrilor la nivel european i mondial i evoluia pieei i a consumului de carne de pasre, acest setor a

necesitat i necesit un mare volum de investiii, diferena "ntre succes i insucces a firmelor avicole din

Romania fiind dat i de posibilitatea accesrii unor surse de finanare avantaoase, sau prezenei

capitalului investiional propriu$

Dei privat, sectorul avicol romnesc se confrunt cu o acuta decapitalizare mai ales "n ce priveste

realizarea investiiilor, reprezentate fie de modernizare=reconversie a capacitilor de producie e#istentefie e#tinderea sau infiintarea de noi capaciti$ .nvestiiile asumate ca urmare a procesului de privatizare,

avnd "n vedere metodele de privatizare utilizate i termenii "n care au fost "nc&eiate contractele de

privatizare, au reprezentat doar cca >6 din necesarul de modernizare i rete&nolo!izare, acoperind mai

ales de strictul necesar pentru alinierea te&nolo!ic i adaptarea la economia de pia$

0trate!ia de privatizare "n condiii ct mai avantaoase, trecerea din proprietatea statului "n

proprietate privat a e#ploataiilor avicole cu ct mai putine condiii de investiii a avut pentru acest

30


3/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

sector un efect de bumeran!, a !enerat decapitalizare, a permis intrarea pe pia alturi de mari companii

a unor productori mici cu o foarte mare nevoie de finanare$ -entru acoperirea acestei nevoi au aprut o

diversitate de surse i instrumente de finanare, &etero!ene din punct de vedere al condiiilor de accesare

si derulare$

u toate acestea pn la lucrarea de fa nu a e#istat un studiu, o analiza amanunit a surselor de

finantarea a investiiilor, prezente pe piaa romaneasc, a !radului de accesare, utilizare i recuperare aacestora, a efectelor economice asupra sectorului avicol$ ) analiz pertinent i obiectiv, pe baze

tiinifice ofer informaii deosebit de utile pentru orice pro!noz pe termen mediu i lun!, necesar la

nivel decizional a pentru pro!rame de dezvoltare, de ameliorare i de investiii$ 4fi!$ 1 7

ig. 1Rolul de feed- back al analizei surselor de finanare i efectului economic al acestora.

*n lucrarea de fa sunt analizate descriptiv i statistic sursele de finanare a investiiilor bu!etare

i private e#istente pe piaa romneasc in perioada 1991511, !radul de utilizare a acestora pentru

fnanarea investiiilor, precum i efectele economicofinanciare, de crestere a rentabilitii i

productivitii la nivelul e#ploataiilor avicole$

31

Potenial tehnic, financiari uman al exploataiei

Input uri (materiale ifinanciare)

White field (analiz asurselor de finanare i

implicaiile lor)

EXP!"#"$IE "%I&!'

iel decizional

*""+E-&!.II/ 0E

"0*II.#"$IE

Structura-r$#uc&iei

A(eli$rarei selec&ie

3$#er%i"are te0%$l$gic!

Eti%#ereaca-acit!&ii

&oncluzii i recomandri


4/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

REU3AT

32


5/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

PARTEA I

CERCETRI PRI7IND NI7EU ACTUA A

9RADUUI DE TE:NOO9IARE ;I AUTO3ATIARE A

SECTORUUI A7ICO NA


6/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

CAPITOU I

E7OUPOATARE A

PSRIOR ,N RO3ANIA ;I A NI7E 3ONDIA

TEC:NOO9= DE7EOP3ENT 9RO?T: AND E>POITATION O

@IRDS IN RO3ANIA AND T:E ?ORD

0tiinta si practica productiei animale au evoluat impreuna, la inceput cu prioritati ale practicii, mai

recent cu prioritati ale stiintei$1onsecintele domesticirii, provocate, in principiu, prin intensificarea

actiunii unor factori ai evolutiei e#istenti si in natura si prin adau!area altor factori ai evolutiei au

!enerat acest domeniu stiinific al imbinrii unor condiii naturale cu cele !enerate de &abitatul uman$ 0

a intensificat in primul rand actiunea consan!vinizarii, nu atat datorita vointei omului, desi este de

asteptat sa fi e#istat si ea, cat datorita efectivelor mici imediat dupa domesticire$ .mposibilitatea evitarii

imperec&erilor inrudite si erorile de esantiona au impins in deriva !enetica primele populatii dupa

domesticire, cu consecinte de fi#are sau de pierdere intamplatoare a unor !ene, fie si utile omului saunecesare speciei salbatice.?P$-escu3icl$ a%u) E. $ Cre terea pasrilor pentru ou 2007 p 83 -8 @

0electia artificial a determinat nu numai favorizarea la reproductie a e#emplarelor cu caractere

mai utile omului, ci si eliminarea totala de la reproductie a e#emplarelor nedorite. !aptul este do"edit de

mentionarea castrarii cu 2000 - #$00 de ani i. e. n. %Codul lui &amurabi' $ %ctiunea conu!ata a acestor

factori a !rabit modificarea frecventei !enelor si diversificarea aptitudinilor productive ale animalelor

domestice, mai mult decat in natura$ Diversificarea fenotipica a fost fortata mai tarziu de catre om si in

urma observatiei ca insusirile favorabile intrun mediu, nu sunt favorabile si in altul$ $?.n!$ 9ac0e) N)E)

1 (e cere deci mai intai discutata e"olutia practicii in productia animala. )a a inceput cu domesticirea animalelor de catre om. Cronolo*iadomesticirii diferitelor specii se prezinta in tabelul #.

#a1elul 2 s Perioada de domesticire a principalelor specii de animaleEpoca istorica0pecia domesticita-erioada domesticirii%lte evenimente importante-aleolitic 4A 1 i$e$n70imbioza om animaleBezolitic 41 Ci$e$n$7aine1 C i$e$n$'eolitic 4C 5 i$e$n$7ultivarea primelor plante 4orz, !rau, mazare7-orc, oaie, capraC i$e$n$/ivol asiatic2 i$e$n$al> i$e$n$-rima diviziune a munciiEpoca bronzului 45 1 i$e$n$70epararea triburilor de pastori de a!ricultoriaina1C i$e$n$-almipede1i$e$n$Epoca fierului 4dupa 1 i$e$n$7Rase locale la specii domestice

.n cartea sa (eoria oazelor, &ilde 4197, considera ca inainte de prima domesticire, in paleolitic 4C 1 i$e$n$7, omul a trait intrun fel desimbioza cu unele animale$ Evenimentul domesticirii animalelor de catre om a devenit asa de important pentru evolutia ulterioara a societatii umane, incat afost studiat si definit din mai multe puncte de vedere$

.n viziunea sociolo!iei, domesticirea animalelor a insemnat trecerea omului de la stadiul de pradator la cel de producator$ 0trict te&nolo!ic,domesticirea animalelor a reprezentat trecerea sub controlul omului a alimentatiei, in!riirii, dar mai ales a reproducerii si evolutiei lor$ Deasemenea , DarFin, facand mai mult filozofie a stiintei, a vazut in domesticirea animalelor cea mai mare e#perienta evolutionista facuta de catre om$

34


7/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

2B12 @5 -rincipalele productii fiind rod al unor functii, domesticirea a cauzat, in primul rand, in

tensificarea acestor functii$ (recerea sub in!riirea omului a provocat animalelor domesticite si

modificari morfostructurale, asociate cu pierderea unor arme de aparare impotriva mediului

4imbracaminte piloasa, te#tura pielii, depozite de !rasime7$ $?P$-escu3icl$ a%u) E @>

a domeniu stiintific al productiei animale, zoote&nia, precum a!ronomia pentru productia

ve!etala, apare deci ca un comple# de stiinte, cu componente statice 4descrierea productiilor si amiloacelor de productie in principal, animale, furae, adaposturi, utilae7 si dinamice 4descrierea

mecanismelor de productie si diriarea lor spre o eficienta economica superioara7$ Goote&nia este

domeniul stiintific al unei preocupari umane foarte vec&iH productia animalelor$ E#ploatarea animalelor

actuale necesita cunostinte referitoare la productii vizate, alimentatie, te&nolo!ii de e#ploatare,

reproducie facilitati 4constructii, mecanizare7, dar nu poate ne!lia, de asemenea facrtorul economic sau

cel social si cu acest prile nu poate pierde ocazia modificarii intro directie dorita a animalelor viitoare,

4fi!ura 17$$?+ttp,.scritube.combiolo*ieanimale)/145-6RC4)4-54951)-)/$27:.p+p;

3i45 2 0omeniile stiintifice ale productiilor a4ricole

3i45 2 (cientific fields of a*ricultural production

Goote&nia a fost introdusa ca disciplina universitara separata in 18C, de catre 0anson 4Iranta7$Din 1888, 0ette!ast o face prezenta si in ermania$ (ot in Iranta, in 189: are loc separarea in Goote&nie

!enerala si Goote&nie speciala 4ornevin7$ .n anul 19 apare enetica 4Jo&annsen7, urmata in 19C de

%limentatie 4Kellner7 si in 192C de %meliorare 4J$ Lus&7, una din principalele discipline din comple#ul

2I%g. Narcis Elisei 9ac0e5 6E%!/#I" P!0/IEI "I*"E 7 E%!/ I" &/!.#I#E! 0E 8!!#E9IE6 :;2: p5 27


8/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

stiintelor zoote&nice$ %meliorarea este teorie evolutionista aplicata, deci este o stiinta proprie nivelului

populational de or!anizare a materiei vii$2

I.1 A+icultura ca ra(ura i(-$rta%ta a "$$te0%iei

P$ultr as a% i(-$rta%t ra%c0 $* li+est$c

reterea psrilor domestice reprezint o surs viabil de acoperire a cerinelor nutritive aleconsumatorilor din punct de vedere cantitativ, dar i calitativ$ unoaterea i mana!ementul factorilor

care influeneaz produciile avicole reprezint atuuri ale sporirii acestor producii, "n condiii de eficien

economic$ %tunci cnd se aplic te&nolo!ii corespunztoare de cretere a psrilor se pot realiza venituri

substaniale pentru fermieri$

*n Romnia se acord o atenie deosebit adaptrii sistemelor de cretere i e#ploatare a psrilor

la cerinele Uniunii Europene$ *n acelai timp, este necesar s se proteeze + ori de cte ori este posibil +

acele caracteristici ale creterii i e#ploatrii psrilor care reprezint avantae competitive "n termeni decalitate a produselor i impact asupra mediului "nconurtor$ *n faza dezvoltrii de soluii noi este

important s se depun ct mai multe eforturi "n vederea promovrii sistemelor de producie prietenoase

pentru mediul "nconurtor, obiectiv realizabil avnd "n vedere c suprafaa a!ricol a Romniei este

insuficient e#ploatat$

Este important ca diversele soluii s rspund tuturor cerinelor privind protecia mediului

"nconurtor, "n vederea conservarii arealului natural al Romniei, adeseori unic "n ansamblul european$

-entru a "ndeplini aceste cerine, ec&ipamentele pot fi modernizate prin accesarea fondurilor structurale

europene$ %cest manual este destinat cresctorilor i productorilor, fcnd accesibile informaiile te&nice

i le!ale ct i cele cu privire la or!anizare$ %cestea fac posibil evitarea unor erori fundamentale "n

activitatea de modernizare a adposturilor e#istente i la construcia de ferme noi, cu respectarea

standardelor de bunstare a animalelor F$0a%se% N. . i c$la (isteme de adpost pentru psri.

(tandarde de ferm 20#0 pa* -7@ *n ara noastr, sectorul avicol cuprindeH

-roducerea Mi valorificarea oulor de consum, 4"n principal ou de !in7

-roducerea, industrializarea Mi valorificarea de carne de pasre$$

-ruducerea Mi valorificarea de puicute de inlocuire sau de material biolo!ic parental pentru

producMia de broiler

0peciile avicole destinate produciei de carne fac parte din )rd$ alliformes H !ina, curca,

bibilica, fazanul, prepelia i potrnic&ea, %nseriformes raMa Mi !sca, 0trut&ioniformes struMul Mi

olubiformes porumbelul$ $?P$-escu3icl$ a%u) E. $ Cre terea pasrilor pentru ou 2007 p 7ploatarea animalelor de"ine si ea o stiinta= iar deciziile se iau prin cercetare operationala. 4n ameliorare apare optimizarea pro*ramelor deameliorare prin modelare matematica si se *eneralizeaza incrucisarile industriale= pentru a e>ploata +ibrizi care manifesta +eterozis.

36


9/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

.nteresul fermierilor este mai mare pentru producerea de carne de pasre dect pentru ou de

consum$ onsumatorii de carne de pasre de la noi prefer, "n primul rnd, carnea de !in i apoi,

carnea altor specii de psri, care se obine prin creterea i sacrificarea &ibrizilor comerciali sau

industrialiN acetia ofer fermierilor multiple avantae, "ntre care menionm o succesiune rapid a seriilor

de cretere, "nsoit de un rula eficient al veniturilor obinute, cu posibilitatea de amortizare pe termen

scurt a investiiilor

I. 1 .1 Scurt ist$ric #ialectic al creterii -!s!ril$r.

Dialectic 0ist$r $* -$ultr.

reterea psrilor este una dintre cele mai vec&i "ndeletniciri ale omenirii, deoarece oule, carnea

i !rsimea de pasre au fost dintotdeauna alimente de baz pentru &rana acesteia$ rescute, la "nceput, "n

efective mici, "n !ospodriile populaiei, pentru nevoile familiale, psrile domestice de interes economic,

au sporit din punct de vedere numeric dea lun!ul timpului, att la noi "n ar ct i "n alte ri$ $?"postol7

#535 i colab 200$ $@

%stfel, "n Romnia, la nivelul anului 19>8, se pare c e#ista un efectiv de circa 5: milioane de

psri, din care numai 16 erau rase ameliorate, carnea de pasre i oule erau obinute "n !ospodriile

populaiei din mediu rural, populaia de aici reprezentnd 8C6 din populaia rii$ -roducia avicol de tip

industrial a "nceput dup al doilea rzboi mondial, cu Ocombinatele avicole< specializate pentru oule de

consum, puse "n funciune "n 19192N tot "n acea perioad sau construit i : combinate pentru

creterea puilor de carne, cu material biolo!ic adus sporadic din anada$ *nceputul industriei avicole

romneti este considerat ins anul 19:, cnd se "nfiineaz *ntreprinderile %!ricole de 0tat, se elaboreazte&nolo!ii de cretere industrial a psrilor, "n uniti inte!rate, se pun bazele seleciei i &ibridrii psrilor,

deci a producerii mtcii de reproducie "n ara noastr, 4dup ample cooperri cu cele mai bune firme de

profil din lume7 i prin elaborarea te&nolo!iilor de cretere industrial a psrilor, "n uniti inte!rate, la

nivel naional i udeean$ ?D)'%$ . 20##@

*ntre 19:19: sunt importate liniile pure pentru obinerea &ibrizilor de ou i carne, precum i

asistena te&nic, demarnduse pro!rame de cretere i e#ploatare pe perioade de C1 aniH

-ro!ramele %lbo : din 0$U$%$N %lbo : din anadaN Roso : din anadaN 0afir din

Japonia, pentru obinerea &ibrizilor specializai pentru ou consumN

-ro!rameleH Robro 9 din IranaN Robro : din anada pentru obinerea &ibrizilor de

carneN

*n anul 19:1 sa "nfiinat entrala pentru -roducia %vicol /ucureti, fapt ce a creat cadrul

or!anizatoric corespunztor unui sistem de producie avicol complet inte!rat, similar cu cel al marilor

5 5postol =!= C+iran= 5.= ?andu= )= 200$ @ Anele aspecte pri"ind marketin*ul principalelor produse din came realizate la (=C= ABosarom (=5.6a caniA= ud. 4a i. (esiunea anuala de comunicri tiin ifice a =(=5.9=/= 4a i= !acultatea de Doote+nie= 22= 23 5prilie=

6D)'%$ . )"oluii i mutaii En a*ricultura RomFniei dup #


10/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

companii internaionale, "ns adaptat la condiiile socialeconomice din acea perioad ale Romniei 4 7a%)I

19987:$

Dup 19:1, au fost construite noi comple#e avicole, complet inte!rate, pornind de la liniile pure i

pn la comercializarea produciei,au fost puse bazele tiinifice i te&nolo!ice "n acest domeniu zoote&nic,

iar efectivele i produciile avicole au crescut verti!inos, "n uniti specializate i corespunztor dotate din

punct de vedere te&nolo!ic i biolo!ic$(oi aceti factori au fcut, ca "n anul 1989, efectivele totale de psri din Romnia s fie de 15:,C

milioane de capete$

Dup anul 199, mai muli factori, dintre care amintimH criza de sistemN dezinteresul i c&iar,

reaua voin a factorilor de decizieN inflaia i nivelul ridicat al dobnzilorN lipsa de furaeN blocaul

financiar i importurile masive de carne de pasre i de ou, au dus la scderea accentuat a efectivelor i

a produciilor avicole i la pierderea materialului biolo!ic 4linii pure, &ibrizi, mtci7, care a fost creat i

crescut cu mari eforturi "n anii i "n deceniile precedente$

Dup anul 1991, trecnduse treptat la economia de pia i la demararea procesului de privatizare

din economia romneasc, a luat fiin i a sporit ca pondere, "n producia avicol, sectorul privat$ %cesta

deine, actualmente, 98 996 din efectivele totale de psri i asi!ur 986 din producia total de ou i

de carne de pasre 4%0R 557 4%0R5, 5:, 587$

*n economia de pia, performanele te&nolo!ice avicole, costurile de producie, profiturile i

pieele de desfacere sunt ;re!late< i ;controlate< de ctre cei mai mari i mai eficieni productori ai

domeniului, att la nivel mondial i european, ct i la nivel naional$ *n aceste condiii economice, este

necesar ca materialul biolo!ic folosit "n domeniul avicol, te&nolo!iile de cretere i e#ploatare,

suprave!&erea sanitar veterinar i calitatea dieteticonutritiv i i!ienico sanitar a produselor avicole

4carne, ou, !rsimi, ficat7, s fie la cele mai ridicate niveluri posibile$ *n ceea ce privete consumul i

cererea de produse avicole, acesta a crescut "n mod constant la nivel mondial, european i zonal$8

I. 1 .2 A+icultura -ers-ecti+e i $-$rtu%it!&i

P$ultr -r$s-ects a%# $--$rtu%ities

%vicultura este o ramur important a zoote&niei care contribuie la aprovizionarea populatiei cuou i carne de pasre$ Este domeniul zoote&niei care se ocup cu elaborarea principiilor de producie,

cretere, "ntreinere, "mbuntire i "nmulire a raselor de psri, precum i de e#ploatarea lor i de

valorificarea produselor obinute$ *n acelai timp este unul dintre cele mai dezvoltate i prospere se!mente

ale zoote&niei i asta nu doar la nivelul rii noastre, ci "n "ntrea!a lume$$9

:P%',4 Curs de a"icultur- Curs lito*rafiat= (59/ Hucureti= #


11/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

%vicultura, "n elaborarea principiilor sale, se bazeaz pe studiul dezvoltrii, "n decursul timpului,

a activitii practice de cretere a psrilor domestice i pe ultimele date din producie$ Perificarea,

aprofundarea, teoretizarea i !eneralizarea observaiilor i a rezultatelor obinute "n producie, precum i

proiectarea dezvoltrii ramurii "n etapele care urmeaz se fac "n cadrul activitii de cercetare tiinific,

cu autorul tiinelor de contin!en 4!enetica i ameliorarea animalelor, alimentaia, fiziolo!ia, etc$7$

%stfel, dintrun calcul efectuat pe baza ctorva din statisticile mondiale I$%$)$, se constat c "nultimii : + :C ani, "n Europa, consumul de pine pe locuitor sa redus la mai puin de umtate 429267,

"n timp ce consumul de carne a sporit cu CC6, raportul pine=carne aun!nd de la C,:=1 pn la 1,8=1$

Dat fiind aceast cot deosebit de mare de participare la aprovizionarea omenirii cu protein de cea mai

"nalta valoare biolo!ic, la care se adau! coninutul ridicat "n vitamine i sruri minerale ale omului +

aliment indispensabil +, ca i contribuia la satisfacerea cerinelor de diversificare a alimentaiei umane,

precum i datorit unor particuariti biolo!ice ale psrilor, importante pentru economia de ramur,

produciile avicole sau dezvoltat "n ultimele decenii "ntrun ritm deosebit de rapid$1

-roduciile principale ale psrilor + oule, carnea, sunt foarte cutate pe pieele din Romnia$

-iaa "nc nu este acoperit "n totalitate fiind loc de cretere$ 0ectorul avicol prezint o importan

strate!ic "n dezvoltarea economiei naionale, deoarece are ca destinaie Q satisfacerea necesitilor

populaiei "n produse alimentare i asi!urarea "ntreprinderilor de procesare cu materie prim$ arnea de

pasre ocup o pondere semnificativ "n structura sortimental a unitilor comerciale$ %cest lucru se

datoreaz apariiei unei cereri mai mari din partea consumatorilor pentru acest !en de produse, "n

condiiile "n care acetia sunt tot mai interesai "n a avea o alimentaie corect$

Bai mult, realizrile te&nicoproductive la principalii indicatori, att la pui de carne, ct i la !ini

outoare demonstreaz "n acela i timp c avicultura industrial romneasc a evitat criza din 51 i

recesiunea din 511, aa cum remarc -rof$ dr$ .lie P%', pre edintele U'-R, care prezint pe o

perioad de cinci ani, evoluia ascendent a tuturor indicatorilor "n primii trei ani ai perioadei, mai ales la

puii de carne, iar "n ultimii 5 ani este evident o staionare, dar nu o curb descendent a rezultatelor

te&nicoproductive$


12/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

societi care au profitat de oportunitile crizei, reuind s o depeasc i s ias "ntrite din aceast

"ncercare$< ?P%'$ 51111@

I. 1 .G Particularit! ile i$l$gice ale -!s!ril$r

@i$l$gical -eculiarities $* ir#s

reterea psrilor, datorit "nsuirilor lor productive, pe deo parte, iar pe de alt parte datorit

particularitilor biolo!ice, necesit cunotiine variate din urmtoarele considerenteH numrul mare de specii 4peste 1 specii7 cu particulariti biolo!ice, de cretere i de

"ntreinere foarte diferite unele de altele 4!ini, curci, rae, !te, bibilici, fazani, prepelie, puni,

porumbei, etc$7N

caracterul comple# al produciilor i "n special al produciei de ouN

metabolismul foarte intens, care face ca psrile s reacioneze deosebit de repede la cea

mai ne"nsemnat modificare a condiiilor de viaN

modul de reproducie caracteristic, "ntrea!a dezvoltare embrionar fiind sub conducereanemilocit a omuluiN

!radul "nalt de climatizare, mecanizare i automatizare a adposturilor, astfel "nct psrile

sunt substrase aproape inte!ral de sub influena condiiilor de mediu naturalN

cretere "n efective mari, care pot aun!e la milioane de psri pe "ntreprindere etc$

%celeai considerente fac ca tiina i practica creterii psrilor s se "mbo!easc deosebit

de repede cu noi date i concluzii$ (oate acestea impun o deosebit de temeinic pre!tire a specialitilor

"ntrun domeniu biolo!ic foarte lar!, care implic o permanent documentare precum i o profilare a lorpe specii i pe direcii de producie$

-articularitile specifice psrilor confer avantae deosebite pentru e#ploatare, astfelH

6rolificitatea.De la o pasre de reproducie, "ntro perioad de ouat de >2 sptmni, se

obine un numr mare de produi pentru carne, astfel ca o pasre poate produce annual, prin produii ei,

1C55 ! carne$

6recocitatea. -srile specializate pentru producia de ou de consum "ncep ouatul la

vrsta de 555 de sptmni, realiznd o producie ma#im la vrsta de 58>5 sptmni$ E#ploatarea

tineretului pentru carne se caracterizeaz printro vitez de cretere mare, realiznd !reutatea vie de 1,C5

! la !in la vrsta de :9 sptmni$

6uterea de adaptare la diferite sisteme de Enreinere.-srile din maoritatea speciilor au o

mare putere de adaptare la diferitele sisteme de e#ploatare, de la cre terea in !ospodriile rne ti , de

unde sunt nelipsite ?Bin!a i colab 1989@, pn la condiii de captivitate stns 455C !ini = m57$

11/5. 20## (tarea a"iculturii romFneti la cumpna anilor posted bI 4lie /an on (un= #2#820## - #3,08

40


13/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

%ceste particulariti sunt, "ns, le!ate de un dezavanta care se refer la consumul cerealelor +

produse care intr i "n alimentaia omului$15

(oate acestea determin noi oportunitati de abordare a dezvoltarii aviculturii, a armonizarii

sistemelor de intretinere a pasarilor, a calitatii si a modului de obtinere a produselor, a diversificarii

productiei avicole si a corelarii preturilor cu calitatea$ Vn acest fel, pasarile ar putea fi crescute, mai ales, in

urmatoarele tipuri de mana!ement1GH avicultura intensiv + industriala de supraproductie, realizata in mari comple#e inte!rate pe

produs finit, dar si in unitati intensive mici si milocii, impreuna cu care asi!ura esentialul ratiei

alimentare a populatiei in produse avicole + oua de consum, pui de carne de tip broiler si curcaniN

avicultura fermiera semiintensiva, care, in conditii de productie ecolo!ica, asi!ura produse

avicole de elita, sub etic&ete de calitate !astronomica sau ecolo!ica, oua de consum si pui de !aina

crescuti in semilibertate, precum si toata diversitatea produselor furnizate de celelalte specii de pasariN

avicultura taraneasca de subzistenta rural in domeniul produselor avicole, care, inconditiile unei serioase imbunatatiri a eficientei cresterii pasarilor in libertate, asi!ura, partial si pentru

piata, produse avicole de calitate si de cea mai lar!a diversitate$

I.2 3aterial i$l$gic S-ecii i 0iri"i #e i%teres a+ic$l

@i$l$gical (aterial S-ecies a%# 0ri#s $* i%terest -$ultr

E#ploatarea zoote&nica a pasarilor are in vedere in primul rand urmatoarele speciiN !aini, curci,

bibilici, !aste si rate$ "n afara acestora se e#ploateaza pentru ou i=sau carne i prepelie, strui, fazani etc$Datorit nivelului produciei, potenialului productiv, pretabilitii pentru sistemul intensiv de cretere,

calitaii oulor i carnii cea mai inportant specie este !ina$ 0unt prezente un numr foarte mare de rase

din fiecare specie, rase primitive sau slab ameliorate, or!anizate in !eneral ca baze !enetice, i rase

ameliorate=perfectionate, care stau la baza raselor i &ibrizilor moderni, ezploatai in sistem intensiv

astzi$

I. 2. 1. Rase #e g!i%i la %i+el ($%#ial

@ree#s $* c0ice%s H$rl#Hi#e

%stfel la !ini sunt trei !rupe de rase, uoare, mi#te i !rele, din care au evoluat liniile i &ibrizii

utilizati pentru producia de ou de consum fie pentru producia de carne$12-rincipalele rase de interes

sunt prezentate in tabelul prezentat "n ane#a 1

#a1 I5:5252 clasificarea raselor de 4ini la niel mondial classification of chic@en 1reeds AorldAide

rupa de rase 0pecializarea productiei -roductia de oua

12-)-E0UB.L) %'U RE (ERE% -W0WR.L)R -E'(RU -R)DU .% DE )UW 5: p :8 13

+ttp,.fermierul.romodules.p+pJnameKesLfileKarticleLsidK$7:14-opescu Biclo anu re terea psrilor pentru ou 5: p 8C9

41


14/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

reutatea medie a 'ivel Rase !rele came peste >,C ! buna :1

mica sub :Rase uaoare oua apro#$5 ! foarte mare peste 1

buna :1Rase intermediare ouacarne 5,1>,2 foarte mare peste 1

carneoua buna :1

Rase combatanteX lupte de coco i 4carne7 # # #Rase decorative e# ozi ii, concursuri # # #0ursa -opescu Biclosanu 5:

I. 2. 2 Rase #e g!i%i la %i+el %a&i$%al

@ree#s $* c0ice%s %ati$%al

inile din ara noastr, rmase "nc ne"ncruciate, !ini auto&tone, au o mare diversitate de

culoriH potrnic&ii, barate, albe, fumurii, ne!re, etc$ 0unt !ini uoare, femela cntrind "ntre 1,51,C

!, iar masculul "ntre 1,C5,C !$ -roducia de ou este foarte modest 4C ou=an, avnd CCC !7$

Dei !reutatea corporal este redus, carnea lor este foarte !ustoas$ *n Romnia sunt prezente de

asemenea, maoritatea raselor i &ibrizilor e#isteni pe piaa european$

P$te%&ialul ge%etic %a&i$%al. Diversitatea !enetic avicol din

Romnia este asi!urat "n cea mai mare parte de cele 1: linii pure de

!ini rase uoare, de populaiile aflate "n coleciile de rase ale

cresctorilor particulari i de !enofondul speciilor de curci i palmipede

din institute de cercetare sau staiuni e#perimentale$ Responsabil

pentru conservarea celor >9 de rase de !enotec este Iederaia

%sociaiilor resctorilor de psri de curte i animale mici "n rasa purdin Romnia, care cuprinde 19 asociaii ale cresctorilor particulari, iar

pentru sin!ura ras auto&ton, t ola de (ransilvania, sa constituit

%sociaia resctorilor de -sri din rasa t ola de (ransilvania

YTobbZ $$($[ 4conform %ne#a 5 7

ig I.2.2.1 Rasa 9t 9$la #e Tra%sil+a%ia Tra%sl+a%ia% Nae# Nec ree#

Rase i(-$rtate 0unt 5 cate!orii de rase care au

fost importate "n Romania "nc de la "nceputul secolului\\, "n special din Europa de Pest sau din %merica, rase

specializate pentru producia de ou sau carne i rase mi#te$

4conform ane#a 5 7

I. 2. G :iri"i i%#ustriali #e gai%!

I%#ustrial c0ice% 0ri#s

42


15/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

Caracteristici ge%erale ale 0iri"il$r #e car%eDatorit diversitii de &ibrizi de carne care sunt la

momentul actual pe piaa romneasc, este necesar o prezentare !eneral a acestora, pentru a

sistematiza prezentarea materialului biolo!ic cu care opereaz avicultura industrial$ %stfel, "n afar de

prezentarea parametrilor din !&idurile te&nice, prezentm i cteva detalii din practica curent a

creterii i e#ploatrii puilor de carne$

Cei (ai -er*$r(a%ti 0iri"i -e%tru car%e care eista '% Eur$-a i% acest ($(e%t su%tJ R$ssGB8) C$ 5BB) :r$ i :uar# le .15

Taelul I.2.G.1 Palorile necesarului de protein i ener!ie metabolizabil, pentru trei &ibrizi

Palues of protein and metabolizable ener!Z needs for t&ree &Zbrids

:iri#ul CO@@5BB, este realizat de firma MCobb Hreedin* CompanI 1tdNdin %n!lia, fiind

adaptat diverselor tipuri de clima, precum si diferitelor sisteme de crestere$ Tibridul de carne obb

C a fost creat de aa natur "nct s obin performane mai mari cu c&eltuieli mici$ %cesta este puin

pretenios "n privina cerinelor nutritive, astfel c din punct de vedere proteic, discutnd despre reeta

start 4procentul de protein din fura influeneaz "n !eneral preul furaului finit7, necesitile acestui

&ibrid de carne sunt de 51655,C6 -/ 4protein brut7, spre deosebire de Ross >8, la care necesarul

variaz "ntre 555C6 -/ sau Tubbard Ile# cu 51556 -/1$

Din punct de vedere al condiiilor de microclimat, obb C este pretenios, necesitnd o atenie

deosebit pentru meninerea parametrilor conform !&idului de e#ploatare$ Datorit faptului c are o

vitez mare de cretere, acesta prezint att o sensibilitate accentuat ct i faptul c la creterea pe

aternut permanent, aternutul trebuie meninut "n condiii optime$ -rezint o capacitate mare de

in!erare a furaului, astfel c, din punct de vedere al timpului de lumin, se pot aplica pro!ame de

lumin cu un timp mare de "ntuneric$a i &ibrid, obb C a fost creat "n special pentru producia depiept i prezint un randament ridicat la sacrificare$ a dezavanta maor al acestui &ibrid de carne,

datorit vitezei mare de cretere, specificm apariia sindromului morii subite a puilor$ %re o

15/caru - pri 4.sisteme i te+nolo*ii de cre tere a puilor de carne 200$ p 28-:$ 1

1eonard Constantin (tafie 5rticol publicat En re"ista !erma nr. #%$'2007

43
http://www.revista-ferma.ro/articole-zootehnie/Caracteristici-generale-ale-hibrizilor-de-carne.htmlhttp://www.revista-ferma.ro/articole-zootehnie/Caracteristici-generale-ale-hibrizilor-de-carne.htmlhttp://www.revista-ferma.ro/apps/ferma/resources/imagini/0772f54d49f4fe4eb4024681d05dc6df_tabel-1.jpghttp://www.revista-ferma.ro/articole-zootehnie/Caracteristici-generale-ale-hibrizilor-de-carne.html


16/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

viabilitate e#celenta, si nu reclama conditii speciale de crestere$ La varsta de 25 de zile, in cazul

cresterii puilor nese#ati, poate realiza mase corporale de 5>>,: !, cu un indice de conversie de 1,:$

Taelul I 2.G.2.0pecificaii nutriionale pentru broileri nese#ai 'utritional specifications for

broilers unseparated bZ !ender

:iri#ul R$ss GB8a fost creat pentru producia de piept i pulpe, fiind destul de bine proporionat$

'ecesit un fura mai scump pentru a obine performane dar prezint o rezisten mai bun la condiiile

de microclimat$ 0e e#ploateaz datorit faptului c prinii de &ibrizi de carne Ross au un procent mai

mare de ouat fa de parinii de obb C ct i faptul c procentul de ecloziune este mai mare$

-uiul de carne :r$ PN) produs al ompaniei Euribrid din )landa, este recunoscut pentru

performantele ridicate pe care le realizeaza$ -rodus al unei firme de renume puiul de carne ROSS) este

prezent in mica masura in Romania, insa performantele pe care le realizeaza il recomanda in cresterea

industriala$

La aceti &ibrizi se cunosc sc&emele de &ibridare, performanele morfo productive, precum i

cerinele de microclimat, ca i cele nutriionale i de sanitaie, dar sunt insuficient cunoscute

caracteristicile crnii produse$ omparaiv, obb C necesit un mana!ement te&nolo!ic pretenios dar cu oreet furaer ieftin, Ross >8 necesit un fura foarte bine ec&ilibrat i mai scump dar din punct de vedere al

mana!ementului nu ridic probleme deosebite$ Tubbard Ile# este un &ibrid care nu ridic pretenii nici din punct

de vedere al mana!ementului te&nolo!ic i nici din punct de vedere al furarii$1:

*n tabelul . 5 >$>$ v prezentm comparativ !reutile corporale ale fiecrui &ibrid ct i consumul de

fura pentru un ! de carne "n viu$

Taelul I.2.G.G (abel comparativ al !reutii corporale i consumului de fura

omparison of bodZ Fei!&t and feed consumption

17/caru - pri 4.sisteme i te+nolo*ii de cre tere a puilor de carne 200$ p 28-:$

44


17/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

(ursa - 5rticol publicat En re"ista !erma nr. #%$'2007

Caracteristici ge%erale ale 0iri"il$r #e g!i%i $u!t$are18o prezentare comparativ a &ibrizilorcare se !sesc pe piaa romneasc i pe cea european$ Tibizilor de !ini outoare,T]Line /roFn i

T]Line ^> au un potenial !enetic de >C: de ou respectiv >2 ou 4vezi tabel7$

Ta I.2.G.4$ Tibrizi !ini outoare date comparative

TZbrid laZin! &ens comparative data

:iri#ul R$ar S 2BB1 Al$ S 2BBB R$s$ S 2BBB :=i%e @r$H% := i%e ?G6

P$te%&ial ge%etic >52 ou >5 ou >5 ou >C: ou >2 ouPr$#uc&ie $ua/ e*ecti+ (e#iu >51 oua >12 oua >12 oua >C1 oua >>5>>9 oua7r* #e $uat 9>926 9>926 9>926 9>926 9>9267rsta la +r* #e $uat 58 sptmani 59 saptama ni 58 saptama ni 58 saptamani 58 saptamaniurae c$%su(ate /$u 125 9815 1115 11> 9C7rsta la 5B/ $uat 55 saptama ni 55 saptamani 55 saptama ni 551 saptamani 551 saptamani9reutatea (e#ie a $u!l$r) laJL G4 s!-t!(%iL MB s! t!(%i

,9 !29

5,9 !29

> !29

5,: !9

C8,2 !>2

9reutatea c$r-$ral! (e#ie) laJL 18 s!-t!(%iL G4 s!-t!(%iL MB s!-t!(%i

1C8!51> !55: !

15:C !

1!

1C !

5151C !

12> !

5 !

15C !1C5!1C8!

Din punct de vedere al produciilor de ou obinute "n condiii de ferm, observm c cei doi

&ibrizi au o producie mult mai bun, de >C1 ou respective >>5>>9 ou$ onsumul de furae pentruproducerea unui ou este de 125 ! la Robar 0L 51 i 9C ! la T]Line ^>$ Din datele comparative

privind !reutatea medie a oulor, observm c &ibridul T]Line /roFn are cele mai bune performane,

respectiv o !reutate medie a oulor de 5,: ! la vrsta de >2 de sptmni i ,9 ! la vrsta de :

sptmni$

18Goote&nie,1 'ov 59

45
http://www.revista-ferma.ro/articole-zootehnie/Caracteristici-productive-ale-hibrizilor-de-gaini-ouatoare.htmlhttp://www.revista-ferma.ro/articole-zootehnie/http://www.revista-ferma.ro/articole-zootehnie/http://www.revista-ferma.ro/apps/ferma/resources/imagini/3a82e449c1e503d215dd0943cc70b2b0_tabel-2.jpghttp://www.revista-ferma.ro/articole-zootehnie/http://www.revista-ferma.ro/articole-zootehnie/Caracteristici-productive-ale-hibrizilor-de-gaini-ouatoare.html


18/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

reutatea corporal a !inilor outoare difer "n

funcie de &ibrid$ %stfel, &ibridul de ou T]Line ^> este

cel mai uor, cu 1C8 ! la : sptmni, iar &ibridul Robar

0L51 are !reutatea de 55: !$onsumul de furae i

producia de ou influeneaz "n mod direct c&eltuielile unei

ferme care e#ploateaz !ini outoare, iar !reutateacorporal este necesar pentru calcularea densitii pe metru

ptrat, debitul de aer necesar, numr de cuibare, precum i

frontul de furaare i adpare$

omparnd datele prezentate, se observ c fiecare &ibrid prezint avantae i dezavantae$ *n

ara noastr, la momentul actual,cel mai utilizat &ibrid este T]Line /roFn19$

I.2.4. Rase i 0iri"i #i% alte s-ecii #e -!s!ri #e i%teres "$$te0%ic@ree#s a%# 0ri#s $* $t0er s-ecies $* ir#s li+est$c i%terest

Patrimoniu naional Palmipede *n ultimii ani sa constatat c biodiversitatea psrilor sa

diminuat datorit numrului redus de rase, care au corespuns cerinelor zooeconomice, msurile de

conservare luate fiind adaptate pentru fiecare ras de raeH Leeasc, -ein, ampbell, i %ler!toare

.ndian "n numr de 2C capete i rase de !teH (oulouse, Emden, &inez alb i &inez castanie, "n

numr de 1> capete$ -ro!ramele de conservare ale acestor specii "ntrunesc condiiile de ec&ilibru

!enetic, psrile fiind crescute "n rasa curat, izolate reproductiv, astfel "nct s poat raspunde de

cerinele pieii avicole privind carnea de ra, ficat !ras, ou, puf i pene$

&urci 0pre deosebire de !ini, curcile domestice prezint un numr mai mic de rase i varieti

caracterizate toate prin aceeai conformaie corporal, dar diferite "ntre ele prin culoarea penaului,

proprietile crnii, "nsuirile de reproducie i de cretere$ Rezerva de !ene la aceast specie este

concentrat "n nucleul e#istent, reprezentat de cele : populaii de curci H %lba mic, %lba de /raov, %lba

de Rusetu, %nemona, /ronzata, %lba mare i Diana, "n numr de >$1: capete$

Rase i 0iri"i -e%tru e-l$atarea i%#ustrial! resterea ratelor prezinta unele avantae de luatin seama, comparativ cu celelalte specii de pasariH

ritmul foarte rapid de crestereN

rezistenta e#traordinara a palmipedelor la imbolnaviriN

19-opescu Biclo anu re terea psrilor pentru ou 5: p 5C>5:

46


19/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

pretabilitatea ridicata la cresterea e#tensiva 4pe camp, balti, etc$7$

Dintre rasele specializate pentru carne, 4dupa datele centralizate

la firma %!roland lider de piaa in acest domeniu 7, enumeram rasa

-ein si &ibridul Bulard$ Rasa -ein este cel mai frecvent crescuta

pentru carne in %merica de 'ord si in Europa$ alitatile deosebite ale

acestei rase sunt viteza mare de crestere si rata buna de conversie a

furaului$ La maturitate atin! !reutati foarte mari si au un temperament

e#trem de linistit$ .n tabelele de mai os, puteti urmari parametrii de

crestere ale bobocilor de rata -ein$6entru productia de carne si ficat

*ras se folosesc +ibrizii interrasiali si c+iar interspecifici= precum si

+ibrizii interliniari= e>istenti mai ales la rasele 6ekin si leseasca.

Tibrizii produsi pe baza de -ein sunt cei care atin! performantele cele mai ridicate pentru

productia de tineret de carne 4broiler7 fiind si cei mai raspanditi pe plan mondial$ ei produsi de firma&errZ PalleZ Iarms din %n!lia, de e#emplu, atin! o !reutate de livrare de peste > !, cu un consum

specific redus, cu 11C zile mai devreme decat ratele locale din diferite tari$

sursa %!roland 515

ig I.2.4.2-arametrii te&nolo!ici pentru &ibrizii de raa 0tar C> medie (ec&nolo!ical parameters for &Zbrid &ard duc 0tar C>Tibridul 0tar C> al firmei rimaud Ireres din Iranta, avand ca tata susa L C, cu o maturitate

se#uala la 5C de saptamani si mama L >, cu maturitate la 52 de saptamani si o productie de 5> de oua

in 22 de saptamani aun!e la o !reutate de > ! la 25 de zile, cu un indice de consum de 5,2$ La 29 de zile

bobocii cantares >,2 ! cu un indice de consum de 5,5

20-opescuBiclosanu, Elena Piorel %ndrievici, abriela Dita resterea ratelor si a !astelor 59

47


20/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

ig I.2.4.2-arametri te&nolo!ici pentru &ibrizii de raa 0tar C> !reu

(ec&nolo!ical parameters for &Zbrid &ard duc 0tar C>

Dintre &ibrizii de rata leseasca 4/arbarie7 crescuti pentru tineret de carne cu caracteristici

productive foarte ridicate, se pot cita cei produsi de firma rimaud Ireres din Iranta$ Un alt &ibrid foarte

important este mulardul produs prin incrucisarea a doua specii de rate, leseasca pe linie paterna si o rasa

din specia ratelor comune pe linie materna$ %tunci cand ratele lesesti si cele comune se imperec&eaza in

mod natural, procentul de fertilitate este de obicei foarte scazut$ .n prezent este obisnuita folosirea

"nsamantarii artificiale pentru a creste fertilitatea$

%le!erea rasei de rata comuna se opreste cel mai frecvent asupra -einului, rasa de carne, cu o

buna productie de oua$ 0e pot folosi si alte rase de carne ca Rouen si )rpin!ton, sau de oua, cum este

ampbell$ Rouen este o rasa cu productie mica de oua, )rpin!ton se utilizeaza putin in acest scop, desi

rezultatele obtinute sunt foarte bune, iar ampbell ai, care produce un numar mare de oua, transmite o

!reutate mica bobocilor$ reterea raelor de carne este activitate foarte profitabil "n condiiile "n care

sunt "ndeplinite cele mai importante caracteristici te&nolo!ice privind furaarea i asi!urarea condiiilor de

microclimat$ reterea raelor se face "n 5 fazeH

Iaza 1, dureaz 5 sptmni, cnd densitatea de populare este de 1C5 cap$=mp

Iaza 5, dureaz din sptmna > cnd densitatea este de 115 capete la > sptmni

scznd la 8, i respectiv 2 capete la sacrificare, la vrsta de 5 luni$51

:iri"i #e curc! cei mai raspanditi "n Romnia sunt /i! , /i! 15, t si (9, cu !rad mare de

adaptabilitatte la condiiile specifice din rase !rele, specializate pe productia de carne, mai e#act &ibrizi

industriali /i! si TZbrid \L, acestea avand o rezistenta mai buna dar nu aun! la performantele celor de

mai sus$ /i! si TZbrid \L se preteaza foarte bine si pentru cresterea in !ospodarie, facuta cu dedicare si


48


21/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

pricepere, multi crescatori avand rezultate spectaculoase 4in mod frecvent !reutate peste 5C ! la

masculi si !reutatea pieptului peste 1 ! de carne7$55

Taelul I.2.4.1-erformantele in crestere ale masculilor de TZbrid \L, conform producatorului, Tendri# enetics Ltd$

FFF$&ZbridtureZs$com .ncreasin! performance of males TZbrid \L, accordin! to t&e manufacturer, Tendri# enetics

Parsta reutate vie onsumul de fura onversia de fura

0aptamanal umulativ

4zile7 4saptamani7 4K!7 4K!7 4K!7 saptamanal cumulativ

: 1 $1: $18 $18 1$ 1$

12 5 $> $52 $25 1$5 1$1:

51 > $:: $C2 $9 1$>5 1$5C

58 2 1$> $8 1$: 1$> 1$59

>C C 5$12 1$11 5$8: 1$25 1$>2

25 >$8 1$25 2$59 1$C1 1$>9

29 : 2$15 1$: C$99 1$> 1$2C

C 8 C$58 1$92 :$9> 1$: 1$C

> 9 $29 5$58 1$51 1$88 1$C:

: 1 :$:C 5$C5 15$:> 5$ 1$2

:: 11 9$C 5$:8 1C$C1 5$12 1$:1

82 15 1$>9 >$1 18$1 5$>1 1$:9

91 1> 11$: >$28 55$9 5$C2 1$88

98 12 1>$1C >$1 5:$: 5$ 1$9C

1C 1C 12$C1 >$:C 59$2C 5$: 5$>

115 1 1C$8: 2$12 >>$C9 >$2 5$15

119 1: 1:$19 2$>> >:$95 >$58 5$51

15 18 18$28 2$21 25$>> >$25 5$59

1>> 19 19$:> 2$C 2$89 >$C 5$>8

12 5 5$91 2$ C1$29 >$9 5$2

12: 51 55$ 2$9: C$2 2$>5 5$C

1C2 55 5>$12 2$98 1$22 2$1 5$@iilicile -e%tru car%e i

$u!*n fiecare zon probabil

c li se spune "ntrun anumit

fel$ *n )ltenia li se zice ce

iar "n Boldova pic&ere$ 0e22Lud!er Ield&aus, ErFin 0ieverdin! rescatoria de curcani 51R$erta Tartasea%u) D$ri%a Tu#$rac0e) 7ict$r Is+$ra%u Curca%ul. Crescat$ria #e la%ga casa 2BBM

49
http://www.hybridturkeys.com/http://www.hybridturkeys.com/http://www.hybridturkeys.com/


22/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

pot creste impreuna cu celelate pasari$ prefera un fura mai bo!at in proteina 4cum este starterul de

curcani7 dar este in re!ula si sa se furaeze cu starter de pui$ resterea bibilicilor in sisteme de intretinere

intensive, desi de curand practicata, este intro continua dezvoltare, promitand profituri uriase, avand in

vedere carnea foarte cautata in restaurante, atat in cele din Romania cat mai ales in cele din strainatate$

Rezultatele bune inre!istrate in sistemul intensiv cu &ale fara ferestre, pe asternut sau in baterii, !reutatea

oului, viteza de crestere, conversia furaelor etc lasa sa se intrevada lar!i perspective de dezvoltare aacestei specii de pasari in crescatoriile de la noi din tara5>

Pre-eli&eresterea prepelitelor este o activitate cunoscuta inca din secolul al \..lea in Japonia,

cand erau tinute in !ospodarii ca pasari de ornament, insa abia dupa a doua umatate a a secolului al \.\

lea populatia se inmulteste considerabil, pasarile fiind crescute si pentru consum$$ E#ista apro#imativ 1C

rase de prepelite pe tot !lobul, insa mai cunoscute sunt

prepelita aponeza si prepelita faraon, cel mai des

intalnite in crescatorii$ -repelita californiana cu mot

este una dintre cele mai mult cautate rase in cazul celor

care cresc aceste pasari ca un &obbZN la fel si prepelita

Bada!ascar, o specie destul de rara, dar foarte cautata

si apreciata$ -repelita c&ineza pitica este cea mai mica

prepelita de pe planeta si e#ista in mai multe variante

de culori$ -repelita strauss este cea mai colorata dintre

toate rasele de prepelite 4este albastra si are un mot

portocaliu7$ -repelitele de copac sunt mai rare la crescatorii de &obbZ$

#a1elul I5:5>5:/arietati de prepelita de crescatorie bune producatoare de oua- /arieties farmed Ouail e** producin* *ood

7arietate #e-re-elite

9reutate c$r-$rala g I%susiri #e eteri$r I%susiri -r$#ucti+eJPr$#uctia a%uala #e

$uae(ela 3ascul

Baponeza 1C 15 -ena de culoare marocenusiu, cudun!i pe spate, !atul si pieptul maroroscat la mascul si pete ne!re lafemela$

>>C cu o !reutatemedie de 1 ! fiecare$

ea4raen4lezeasca

12C 15 -ena de culoare nea!ra pana la maro 58>, cu !reutateade 91!

"l1a en4lezeasca 12 15 -ena alb, frecvent cu pete deculoarea bronzului si oc&i maroinc&is$

58, cu !reutatea de 91 !$

Caltata (#uxedo) 1212C 1515C -enaul ne!ru pe crestetul capului,spinare,aripi, coada$

59>, cu !reutateade 91!

an4e en4lezeascasau americana

12C 15C -ena maro ciocolatiu > oua cu !reutate de91 !

"uriemanciuriana

1> 15 -ena format din pene !albene simaro + aspect !eneral auriu

59, cu !reutatea de 911!

23@arat I.). Pa+elescu P- ?aini de rasa. Hibilici 52

50


23/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

3ranceza 1C 15 59>, cu !reutateade 91!

Italiana 12 1115 -ena de culoare aurie 59>, cu !reutateade 91!

osie estoniana 5 11: -enaul este de culoare brunroscatuniform

5C, cu !reutate mediede 15!

3araon 5>C>C 195 -ena pestrit, la fel ca cele aponezela femele si de culoare caramizie lamasculi

55, cu !reutate mediede 1512 !$

sursa cresterea pasarilor pentru ou -opescu Biclo anu 5:

A+a%taKele cresterii -re-elitel$rJ

_ dimensiunile mici 4care permit de e#emplu sa !azduim 111 indivizi pe metru patrat7N

_ cantitatea mica de furae consumata zilnic 45C>! pentru o prepelita adult7N

_ pentru demararea unei mici crescatorii investitia este convenabila

_ ouatul precoce, abundent si re!ulat 4femela depune primul ou dupa : saptamani, iar daca

este bine in!riita poate produce pana la >C oua=an7

_ prepelita de carne 4faraon7 poate fi comercializata la 2C de zile avand o !reutate de cca$>C2 !rame=buc

_ intrebuintari multipleH oua, carne, repopulare, dresaul cainilor de vanatoare$

_ crestere si maturizare se#uala rapida 4dupa 2 de zile masculii sunt folositi pentru

reproductie7

_ rezistenta la boli 4daca se pastreaza conditiile optime de i!iena, furaare si climat nu apar

probleme de sanatate752

I.G Te0%$l$gia Siste(e #e cretere i e-l$atare

Tec0%$l$g gr$Ht0 a%# $-erati%g sste(s

-rezentm "n continuare principalele caracteristici ale sistemelor de cretere si e#ploatare a

pasrilor precum si principalele direcii de evoluie "n perioada urmatoare, definitorii pentru determinarea

necesarului de finanare a sectorului avicol din Romania, avnd "n vedere atenia acordat de ara noastr

adaptrii la cerinele Uniunii Europene de cretere i e#ploatare a psrilor ca necesitate impus de

caracteristicile competitivitii i calitii produselor, a impactului asupra mediului i necesitatea

intensivizrii i rentabilizrii sectorului avicol

.n cresterea pasarilor pot fi practicate un numar foarte mare de te&nolo!ii care,indiferent daca se

refera la o specie sau la alta ,la o productie sau la alta,de calitate sau alta,pot fi caracterizate prin nivelul la

24FFF$`uail$!o$ro-repelite

P$-escu 3icl$ a%u Cre terea -!s!ril$r -e%tru $u! 2BBM - 25G2MB

51
http://www.quail.go.ro/http://www.quail.go.ro/


24/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

care satisfac cerintele pasarilor fata de conditiile de viata,prin modul cum realizeaza optimizarea

diferitelor conditii de intretinere si prin masura in care raspund cerintelor economice$

.n !eneral,se considera ca sistemul de intretinere a pasarilor este cu atat mai intensiv cu cat pentru

1m de suprafata construita se realizeaza productii mai mari si la un pret de cost mai scazut$

Din acest punct de vedere,sistemele de intretinere pot fi caracterizate mai ales prin urmatoarele

Hintretinerea pasarilor se face in libertate la sistemele e#tensive,in semilibertate la sistemele semiintensivesi in captivitate la sistemele intensive$5C

I.G.1. As-ecte rele+a%te ale siste(el$r #e cre tere i e-l$atare la s-eciile a+ic$le #e i%teres

"$$te0%ic

Rele+a%t as-ects $* gr$Ht0 a%# $-erati%g sste(s $* i%terest -$ultr li+est$c s-ecies

.istemul extenside intretinere consta in punerea la dispozitia pasarilor a suprafetelor de teren,

campuri, lucerniere, paisti sau ape, in functie de specie$%cest sistem este specific !ospodariilor

individuale, cand puii obtinuti prin clocitul natural se cresc cu autorul clostilor in libertate, folosinduse

drept closti !aini sau curci$Este indicat ca, in or!anizarea acestei munci, sa fie asezate mai multe closti

odata pe oua, care sa scoata puii in aceasi zi, dand posibilitatea re!ruparii puilor la mai multe closti,

pentru ca o parte din ele sa fie folosite pentru productia de oua$ La o !aina closca se pot reapartiza pentru

crestere 1C5C pui, in functie de marimea ei si de sezon, mai putini iarna si mai multi varaN unei curci pot

fi repartizati cate 5C2 pui, iar la o !asca se pot repartiza pentru crestere cate 1C boboci$%ceasta

repartizare se face in ziua ecloziunii,seara,pt ca,a doua zi,closca respectiva sa aiba nr fi#at de pui spre a se

obisnui de la inceput cu ei$-entru cresterea puilor de catre closti,care nu au auns cu clocitul pana la

ecloziune,repartizarea se face dupa C1C zile de clocit$.n acest scop se ridica 5=> din oua si in cursul noptii

puii se introduc in numar 5> sub closca,urmarinduse cum se comporta cu eiNin cazul cand ii primeste

restul puilor,se introduce dimineata sub aripi in timp ce closca sta pe cuibar$

.istemul semiintensi se recomanda pentrut crescatoriile relativ mici la care se doreste sa se

combine avantaul unui adapost bun,care sa asi!ure pasarilor conditii de cazare si de productie bune pe

timpul iernii,cu avantaele utilizarii,pe timpul verii,unor spatii inerbate$ resterea si intretinerea puilor

resterea puilor se face in puiernite fara a mai fii folosite clostile$.nca de la incubator,se recomanda sa fiesortati pui dupa dezvoltarea corporala,starea lor de voiciune si durata ecloziunii$

%mbalarea si transportul puilor de o zi se face in cutii de carton cu capacitatea de 1 de puiNtransportul

se face cu autocamionul,trenul sau avionul$ -uii se repartizeaza in puiernita dupa starea lor de voiciune,ia

durata de crestere depinde de anotimp$.n !eneral timpul necesar este de 8 saptamani,timp in care puful se

inlocuieste cu penaul uvenil,ce apara corpul puilor de fri!,permitand cresterea lor in incaperi

25e$%ar# Sta*ie) 3i0ai @ala%) I$a% $#a 90i# #e (eca%i"are si aut$(ati"are a a#a-$sturil$r #e -asari 2BB6

52


25/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

neincalzite$resterea in puiernite prezinta anumite avantaeH puii sunt feriti de fri!, adaposturile pot fi

curatate si dezinfectate usor,iar munca in!riitorilor poate fi or!anizata$

Lucrarile ce se e#ecuta intro puiernita suntH

pre!atirea puiernitelor pentru intrarea in functiuneN

primirea si sortarea puilorN

impartirea puilor pe loturi in compartimenteN

in!riirea si &ranireaN

scoaterea lor in solarii si padocuriN

curatenia si dezinfectia periodica a adaposturilorN

bonitarea si trecerea puilor in adaposturile de vara$

Durata de crestere a puilor in puiernite depinde de specie, rasa si in special de sezon$ -uii de !aina

si de curca au nevoie de intretinere mai indelun!ata 4cel putin 5 luni7 decat bobocii de rata si !asca acestia

din urma imbracanduse cu pena mult mai repede$ Iormarea compartimentelor in puiernite este

dreptun!&iulara sau patrata, pentru a asi!ura patrunderea luminii in mod direct pe cel putin 1=> din

suprafata interioara$culoarul de servici stabileste le!atura intre compartimentele puiernitei$ .ncalzirea cu

sobe cu carbuni, sobe cotlon sau sobe obisnuite nu constitue sistemul cel mai bun, deoarece aerul se

viciaza repede si prezinta pericol de incendiu$De aceea,acolo unde e#ista sursa de curent electric se

folosesc eleveuzele sau crescatoarele electrice, formate din rezistente bine izolate,montate sub un

reflector$%paratele de incalzire cu apa calda sunt formate din radiatoare, asezate orizontal la ,5C cm

deasupra podelei sau din tevi incalzite,situate dea lun!ul puiernitei$ Ec&ilibrarea factorilor de microclimat4fizici, c&imici si biolo!ici7 duc la obtinerea unor rezultate bune in cresterea puilor$ %sternutul de

paie tocate,de floareasoarelui,se aseaza in strat de C cm si se primeneste periodic,in special in locurile

unde stationeaza puii mai mult, iar in restul puiernitei o data pe saptamana$ %sternutul poate fi format din

talas sau turba, fiind contraindicat rume!usul de lemn,deoarece consumand din el, puii pot suferi de

impaslirea !uii si indi!estie$ .n zilele calduroase puii se scot in padocuri, iar dupa varsta de o luna pentru

a se preveni a!lomerarea lor in colturile puiernitei,se aseaza stin!ii pentru dormit la o distanta mica de

podea$

La puii la care densitatea este mare pe o suprafata mica si cei eclozionati toamna apar o serie de

vicii,cum ar fi canibanismul4puii se ciu!ulesc pana la san!erare7$ .n unele crescatorii sau putut combate

viciile cu autorul &artiei rosii puse in !eamuri pentru a masca culoarea rosie a vaselor de san!e

superficiale de pe pielea puilor,ce ii tenteaza la ciu!ulit$ ) mare importanta se da suprave!&erii puilor cu

semne de boala,care se izoleaza si daca 52 de ore nu prezinta semne de insanatosire, se sacrifica$ a

masuri preventive se varuiesc zilnic peretii puiernitelor pana la inaltimea de 1 metru si se iau masuri

pentru dezinfectia periodica,precum si pentru vaccinarea puilor$ -ro!ramul in puiernita se desfasoara in

53


26/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

felul urmatorHdimineata se face controlul sanatatii puilor,&ranirea si adaparea,se controleaza temperatura

din puiernita,aerisirea,se face sc&imbarea asternutului, reinnoirea dezinfectantilor si dezinfectoare,precum

si curatarea in padocuri$ .n cursul zilei se face &ranirea si sc&imbarea apei incontinuare,controlul

temperaturii si se scot puii in padocuri,daca timpul permite$0eara,dupa &ranire,se controleaza din nou

temperatura in adapost,se observa felul cum dorm puii si daca se urca pe stin!&ii$%poi se pre!ateste &rana

pentru a doua zi si se preda puiernita sc&imbului de noapte care va controla starea !enerala a puilor sitemperatura in puiernita$5

reterea !inilor outoare pe aternut permanent cu acces liber "n padoc$ Este o variant de

cretere i e#ploatare a !inilor outoare de viitor, deoarece "mbin avantaul unui adpost "n care factorii

de microclimat sunt controlai cu influena favorabil a mediului "nconurtor$ Din punct de vedere

te&nolo!ic "n plus fa de sistemul de cretere la sol pe aternut permanent apare padocul e#terior care

conform Re!ulamentelor Europene ct i a le!islaiei romneti trebuie s "ntruneasc urmtoarele

condiiiH

!inile s poat beneficia "n timpul zilei de posibilitatea permanent de micare "n aer

liber, cu e#cepia cazului unor restricii temporare impuse de autoritile veterinare sau vremeN

terenul accesibil !inilor este, "n cea mai mare parte, acoperit de ve!etaie i nu face

obiectul nici unei alte utilizri, cu e#cepia livezilor, zonelor "mpdurite sau punilor, cu condiia ca

aceast ultim opiune s fie autorizat de autoritile competente$

-entru spaiile e#terioare densitatea psrilor nu trebuie "n nici un moment s

depeasc 5C !ini pe &ectar de teren la dispoziia !inilor sau o !in la 2 metri ptraiN cu toate

acestea, atunci cnd fiecare !in dispune de cel puin 1 metri ptrai, cnd se practic o rotaie i cnd

!inile au acces liber pe tot spaiul pe toat perioada de via a efectivului, fiecare "n!rditur utilizat

trebuie s permit "n fiecare moment cel puin 5,C metri ptrai pentru fiecare !inN

spaiile e#terioare nu trebuie s se "ntind dincolo de o raz de 1C metri de la trapa de

ieire din cldirea cea mai apropiatN cu toate acestea, se autorizeaz o e#tindere de pn la >C metri de

la trapa de ieire din cldirea cea mai apropiat cu condiia s fie repartizate uniform, pe toat suprafaa

spaiului e#terior, "n sensul acestei dispuneri, un numr suficient de adposturi i !&eaburi, adic cel

puin patru adposturi pe &ectar$5:

.istemul intensiDreprezinta cea mai moderna forma de crestere si e#ploatare a pasarilor, in care,

pe baza mecanizarii comple#e si aplicarii celor mai moderne metode de alimentatie, in!riire,selectie si,

cu un consum minim de munca si furae, productivitatea pasarilor si productia lor sunt foarte ridicate$

resterea pasarilor in sistemul intensiv prezinta o serie de caracteristiciH

26e$%ar# Sta*ie) 3i0ai @ala%) I$a% $#a 90i# #e (eca%i"are si aut$(ati"are a a#a-$sturil$r #e -asari 2BB65:

.n!$ Leonard onstantin 0(%I.E ERE(WR. -R.P.'D )-(.B.G%RE% LURWR.L)R 0-E.I.E ( S. 0(%/.L.RE% (ET')L).E. DEBE%'.G%RE S. %U()B%(.G%RE DE RES(ERE % -U.L)R DE %R'E S. W.'.L)R )UW()%RE *' B.% )0-)DWR.E %R.)LW 511

54


27/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

Talele sunt de mare capacitate,cu suprafete de 115m,cu mecanizarea si

automatizarea aproape inte!rala a procesului de productie$

%u fost eliminate padocurile,solariile,lumina naturala,trecanduse la intretinerea

pasarilor in captivitate 4intretinere intensiva7$

-ot fi folosite nutreturile combinate, iar mecanizarea distribuirii &ranei micsoreaza

risipa de furae$

%u fost concentrate efective mari de pasari pe suprafete mici de teren,pretizand doar

cca 56 din suprafata necesara in sistemul semiintensiv$

Densitatea pasarilor din adapost se mareste de la 5,C> capete pe m la 9 capete pe

m in cazul intretinerii pe asternut si stin!&ii sau la 1C51 capete pe m in cazul e#ploatarii in baterii$

Datorita concentrarii efectivelor de pasari, se impune specializarea intreprinderilor si

cooperarea dintre ele prin inte!rarea pe verticala$ De e#emplu, pentru producerea oualor de consum, este

nevoie de unitati de selectie si &ibridare producatoare a materialului de reproductieN unitati pentruproducerea nutreturilor combinateN ferme de reproductieN statii de incubatieN ferme de crestere a

tineretului de inlocuireN ferme pentru e#ploatarea !ainilor ouatoareN unitati de prelucrare a produselor si

subproduselorN unitati de desfacere$

Dezvoltarea industriei constructiilor si a materialelor de constructii,precum si

realizarea unor ec&ipamente de e#ploatare automate, au creat implicit conditiile necesare imbunatatirii

flu#urilor te&nolo!ice, prin realizarea unor constructii si utilae in masura sa asi!ure cerintele fiziolo!ice

si eficienta e#ploatarii$ (oate adaposturile din sistemul intensiv industrial fuctioneaza pe principiul

;populare si depopulare totala


28/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

I.G.2 Particularit! i te0%$l$gice ale e-l$atarii #i*eritel$r s-ecii #e -as!ri

Tec0%$l$gical -eculiarities $* $-erati$% $* +ari$us s-ecies $* ir#s

Pre-elite.Unul dintre principalele avantae ale cresterii prepelitelor este reprezentat de faptul ca

nu solicita un spatiu lar! pentru amplasarea bo#elor, pe o suprafata de un metru patrat putand fi tinute

apro#imativ 15 de pasari$ Densitatea recomandata pe metru patrat este insa de 81 capete, pentru a se

obtine o productivitate optima$ -entru o economie de spatiu pot fi amplasate pana la : bo#e suprapuse$

rescatorul trebuie sa tina seama ca, in ferma, este necesara asi!urarea unei temperaturi constante, intre

18 si 5C de !rade celsius, ferite de curenti de aer$ La fel de importanta este lumina din incaperea in care

sunt tinute prepelitele si evitarea oricaror factori de stres$ uratenia este un alt factor decisiv in

crescatorie, astfel custile, tavitele de apa si recipientele pentru mancare trebuie sa fie curatate frecvent$

rescatoriile pot fi orientate fie spre productia de oua, fie spre cea de carne, sau mi#te$ 0pecialistii

recomanda pentru reproductie trei masculi si noua femele, pentru a asi!ura o fecundatie de aproape 16$rescatorul ar trebui sa asi!ure baterii de ouat si baterii de crestere 4pentru tineret de inlocuire la 12

saptamani, iar pentru pui de carne la 1C 47 saptamani7$ -entru investitii mai reduse se poate folosi si

cresterea la sol, pe asternut, dar numai in sectorul de crestere$

'utritiaH Trana prepelitelor reprezinta apro#imativ :6 din investitia facuta de un crescator intro

astfel de afacere$ .n Romania se practica &ranirea cu furae uscate, in diferite combinatii$ Un proces de

&ranire obisnuit poate consta intro dieta apropiata de cea a !ainilor, suplimentata cu proteine precum

faina de peste, srot de soia sau lapte praf furaer$ -entru o crescatorie profesionista, in care este necesar un

proces de crestere mai rapid, se va apela la diete cu un inalt !rad de proteine$ Un ou de prepelita

cantareste apro#imativ 16 din !reutatea prepelitei adulte, fata de C6 cat este raportul la !aina, iar o

prepelita poate produce si 5 oua in 52 de ore$ %stfel, calitatea furaului utilizat la &ranire devine esentiala,

de compozitia lui depinzand asi!urarea sanatatii pasarii si implicit calitatea oualor rezultate$ -entru

prepelitele aproape aunse la maturitate, se recomanda o dieta care sa contina cel putin 1,5C6 fosfor si

>,C6 calciu, desi se poate aun!e si la o pondere de >,96 calciu in perioadele calduroase de vara, atunci

cand prepelitele mananca mai putin, dar au nevoie de calciu pentru oua$ Este de retinut faptul ca o

prepelita adulta consuma intro zi o cantitate de fura de apro#imativ 5C de !rame$

I%cuare$ -repelitele prezinta o maturizare se#uala precoce, astfel ca femela depune primul ou

dupa : saptamani, si poate depune pana la >C oua intrun an, iar masculii pot fi folositi la cuplare dupa

2 de zile$ .ncubarea de prepelite si cresterea acestora nu sunt foarte complicate, insa este esential ca

ouale folosite pentru incubat sa nu fie mai vec&i de 1 zile$ (emperatura de incubare este de >:,C !rade

elsius, si umiditatea de 6 in primele 12 zile$ Din ziua a 12a, pana la iesirea din oua, temperatura

ramane intre aceleasi limite ca in perioada anterioara, dar umiditatea trebuie ridicata la 86$ -uii de

56


29/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

prepelita se iau din incubator cand sunt uscati bine$ .n prima perioada de crestere a puilor de prepelite

trebuie mentinuta temperatura de >: !rade elsius$ -entru administrarea de apa se pot utiliza adapatoare

pentru pasari, iar ca fura se poate administra, in primele C saptamani, 0tarter pentru curci sau 0tarter

anume pentru prepelite$

7al$ri*icare. -rincipalele piete de desfacere sunt reprezentate de &ipermareturile si de

restaurantele din tara$ E#portul de prepelite, carne si oua, este ine#istent in Romania, motivele principalesunt lipsa cantitatilor de oua si carne care se solicita, lipsa unui abator autorizat pentru sacrificarea

acestora si nu in ultimul rand, lipsa unei ferme autorizate care sa corespunda standardelor impuse de UE$

.n plus, fra!ilitatea oualelor de prepelita necesita conditii speciale pentru ca transportul sa se faca fara

pierderi, facand e#portul pe acest se!ment destul de costisitor$ %vand in vedere faptul ca, pentru incubatie,

ouale nu trebuie sa fie mai vec&i de 1 zile, acestea pot fi cumparate direct din crescatoria

producatorului$58

Curc!Dintre cerinele de intreinere ale &ibrizilor de curc amintimH %dapostul trebuie sa fie

curat, dezinfectat si incalzit la >8 !rade elsius 4la nivelul asternutului7, inainte de sosirea puilor$

%sternutul se pre!ateste prin asezarea uniforma a paielor sau a talaului de lemn intrun strat de minim C

: cm$ -e asternut se amplaseaza &ranitorile si adapatorile care se vor ridica pe masura ce puii cresc, astfel

ca ei sa poata consuma apa usor$ .naltimea adapatorilor si &ranitorllor va fi re!lata astfel ca partea de os a

acestora sa fie la nivelul spatelui puilor$ Lumina se asi!ura cu autorul unor becuri sau natural cand puii

sunt mai mari$ Durata luminii va fi de 5> de ore in primele > saptamani, &ranitorile se vor amplasa sub

sursa de lumina in special in aceasta perioada pentru a favoriza !asirea lor si consumul &ranei$ Dupa >

saptamani durata luminii se poate reduce la 12 ore pe zi$ *n primele > saptamani puii de curca nu se

orienteaza prea bine, de aceea trebuie sai autati sa !aseasca &ranitorile situate sub sursa de lumina si sa

consume &rana$

.n afara de conditiile de crestere

prezentate aici, foarte importante sunt

furaele administrate in primele luni$ De

e#emplu starterul trebuie sa contina minim

5:6 proteina, sa fie !ranulat 45mm7 si saaiba o culoare mai intensa 4preferabil rosie7

deoarece curcanii au vederea slaba$

Iuraarea puilor in primele 2 sapt$ se va

face cu starter !ranulat pentru curcani

4culoare rosie7, pentru a realiza o baza

28-opescu Biclo anu re terea psrilor pentru ou 5: p 5C>5:

57
http://www.agroland.ro/recomandari-pentru-cresterea-curcanilorhttp://www.agroland.ro/recomandari-pentru-cresterea-curcanilorhttp://www.agroland.ro/recomandari-pentru-cresterea-curcanilor


30/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

solida pentru o dezvoltare optima a puilor$ Dupa varsta de C saptamani se recomanda fura !ranulat

crestere curcani si dupa 115 sapt$ se poate folosi in continuare nutret !ranulat crestere faza a doua$ .n

acest moment se pot adau!a cereale 4porumb!rau7, dar e important ca una din mese sa o reprezinte

furaul !ranulat$ -entru perfectionisti recomandam furaul de finisare dupa 1 saptamani care contine

faina de lucerna precum si !luten de porumb$ %ceste componente relativ sofisticate pentru &rana pasarilor,

auta la obtinerea unei carcase deosebite, carnea avand un !ust si o savoare e#ceptionale, iar calitatilenutritionale sunt mult peste standard$

%pa se asi!ura la discretie, fiind permanent proaspata$ -entru a evita deteriorarea asternutului si

udarea puilor in primele sapt$ sa fie folosite adapatori destinate puilor mici$ Recomandam folosirea

aditivilor pentru dezinfectare si stimulare, in apa de baut

(emperatura coboara cu 5 !rade elsius pentru fiecare saptamana de viata$ .n prima saptamana

temperatura trebuie sa fie de >>8 !rade elsius la nivelul asternutului 4utilizati un termometru de

camera pt a masura temperatura la nivelul puilor7$ Este recomandat pentru incalzirea locala becuri cu

infrarosu, care incalzesc direct puii si astfel faceti economie de ener!ie 4un bec infrarosu are durata de

viata apro#$ C ore7$ -uii trebuie sa aibe permanent aer curat, temperatura optima, nutret si apa la

discretie$ 59

Ra ! %ternutulJse pot folosi ca aternut paie 4curate, fr muce!ai7 sau tala de lemn, care se aeaz

"ntrun strat de C1 cm !rosime$ -eriodic aternutul se completeaz pentru a preveni formarea unor zone

umede$ 4inainte de instalarea asternutului, adapostul se va dezinfecta obli!atoriu7 *n perioadele clduroase

4cu temperatura de peste 5 !rade 7 bobocii pot fi scoi afar, "ns atenie la razele soarelui care pot

afecta oc&ii bobocilor mici$

Te(-eraturaJ "n primele : zile se asi!ur >>5 !rade , dup care se reduce cu cte 5> !rade

=sptmn pn se aun!e la 118 !rade $ *n prima lun de via bobocii sunt mai sensibili la

temperaturi sczute deoarece sistemul de termore!lare nu este "nc bine dezvoltat, "ns dup ce se

"mbrac "n pene pot suporta temperaturi mai oase$ -entru asi!urarea temperaturii necesare se recomand

folosirea becurilor de cldura "n infrarou 1C, 5C ^

u(i%aJ"n prima sptmn se asi!ur lumina 52&=zi, dup care se reduce cu cate o umatate de ora=zi,

pana la 12 zile, cnd aun!em la 1:&=zi, durata care se menine pana la sacrificare, este recomandat,pentru a sacrifica mai rapid bobocii, meninerea 52& lumina =zi pe toata durata creterii deoarece lumina

stimuleaz consumul de apa i furae$

A#!-areaJse asi!ur permanent apa proaspt la discreie$ -entru adpare se pot utiliza adptorile de la

pui sau adptori tip !&eab 4se calculeaza un front de adpare de C cm = boboc7$ Este recomandat ca

adptorile s fie amplasate "n locuri "n care se poate sc&imba mai uor aternutul 4sau7 c&iar pe o

29R$erta Tartasea%u) D$ri%a Tu#$rac0e) 7ict$r Is+$ra%u Curca%ul. Crescat$ria #e la%ga casa 2BBM

58


31/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

suprafaa betonat, cu !ratar sau nisip, deoarece frecvent suprafaa din urul adptorilor va fi umed$

uraKareaJpentru furae se pot folosi &ranitori circulare ca i cele pentru pui sau &ranitori tip ;!&eab ore$

De asemenea, "n furaarea raelor se poate folosi i masa verde proaspt i plit care se administreaz de

la dou sptmni "n completarea raiei i nu "nlocuind furaele de baz$>

I.G.G. E+$lu&ia te0%$l$giil$r #e cretere i e-l$atare a -!s!ril$r as-ecte ge%eraleTec0%$l$gical e+$luti$% $* ir#s ree#i%g a%# e-l$itati$% ge%eral as-ects

9!i%i $u!t$are crescute '% aterii '(u%!t!&ite De la 1 ianuarie 515, creterea !inilor

outoare "n baterii se poate face numai "n sisteme de baterii"mbuntite$

/ateriile "mbuntite trebuie s "ndeplineasc urmtoarele cerineH

0 asi!ure cel puin :C cm de spaiu "n cuc pe cap de !in outoare, din care cm

suprafa utilizabil i cel puin 2C cm "nlime "n cucN

0uprafaa total "n cuc trebuie s fie de minim 5$ cmN

0 asi!ure cel puin 15 cm front de furaare pe cap de !in outoareN

0 e#iste cel puin dou adptori prin picurare sau dou adptori cu pa&ar colector "n

fiecare cucN

*nclinaia pardoselii nu trebuie s depeasc 126N

0 fie dotate cu stin!&ii de odi&n, asi!urnduse minim 1C cm de stin!&ie per pasreN

0 fie dotate cu un cuibar i o zon cu aternut, iar "nlimea cutii deasupra cuibarului i a

zonei cu aternut trebuie s fie de minim 5 cmN

0 e#iste o alee cu limea minim de 9 cm "ntre liniile de bateriiNDistana dintre pardoseal i baza unui nivel al bateriei trebuie s fie de cel puin >C cmN

0 fie prevzute cu dispozitive de scurtare a !&earelor$

9!i%i $u!t$are '% siste(e ec$l$gice

Directiva onsiliului 1999=:2=E din iulie 1999 i Re!ulamentul onsiliului 4EE7 nr$ 19:=9

4cu amendamentele ulterioare7 se aplic i produciei de ou "n sisteme ecolo!ice$ (otui, o serie de


59


32/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

prevederi specifice sunt formulate "n Re!ulamentul onsiliului 4E7 'r$ 8>2=5: din 58 iunie 5: cu

privire la producia ecolo!ic i Re!ulamentul omisiei 4E7 'r$ 889=58 din C septembrie 58 care

stabilete norme detaliate cu privire la producia ecolo!ic$ -roductorii de ou ecolo!ice trebuie s

"ndeplineasc o serie de condiii, dintre careH )ule pot fi marcate ca fiind produs ecolo!ic dac ferma

este ;autorizat> !=m7, iar

altele s fie capabile s "ndeplineasc cerinele pentru limita superioar a denistii de populare

admisibile, respectiv >9 !=m$

60


33/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

Directiva 2>=5:=E permite o densitate de populare sporit pn la ma#im 25 !=m, dac sunt

"ndeplinite standarde e#cepionale privind bunstarea, pentru o perioad "ndelun!at de timp$ *n prezent,

aplicarea acestei dero!ri "n Romnia nu este realist, dar este posibil ca unele dintre e#ploataiile noi i

cu un mana!ement performant s "ndeplineasc aceste criterii privind densitatea sporit$ *n cazul "n care

proprietarul sau cresctorul dorete s aplice o densitate de populare mai mare de >> !=m !reutate "n

viu, acest lucru trebuie comunicat autoritilor competente cu cel puin 1C zile "nainte de populareaadpostului$

Re!ulamentul onsiliului nr$ 19=9 din iunie 199 referitor la standarde de comercializare a

crnii de pasre i Re!ulamentul omisiei nr$ 1C>8=91 din C iunie 1991 care introduce norme detaliate

pentru implementarea re!ulamentului 19=9, amendat prin Re!ulamentul omisiei nr$ 198=95,

stabilesc standardele de comercializare a puilor de carne crescui "n ;sisteme e#tensive "n spaii "nc&ise

4cretere la sol pe aternut permanent7< i ;sisteme e#tensive cu cretere la sol cu acces liber "n padoc2=5: din 58 iunie 5: privind producia ecolo!ic i

Re!ulamentul omisiei 4E7 nr$ 889=58 din C septembrie 58 stabilesc normele pentru producia

ecolo!ic de pui de carne$

C$%*$r( -re+e#eril$r Directi+ei 2BBM/4G/CE) su%t stailite %$r(ele (i%i(e #e -r$tec&ie i

u%!stare a -uil$r #esti%a&i -r$#uc&iei #e car%e O*icial F$ur%al 182) 12/BM/2BBM) -. BB1BB28

$ligat$rii -e%tru e-l$ata&iile #e cretere i%te%si+!) cu -este 5BB #e -ui #esti%a&i -r$#uc&iei #e

car%e %u i -uil$r -e%tru re-r$#uc&ie. Rspunderea principal pentru aplicarea prevederilor directivei

revine proprietarilor sau cresctorilor responsabili de "n!riirea puilor, "n baza unui contract le!al$ -rin

aceast directiv, statele membre "i e#prim voina de a nu admite depirea densitii ma#ime de >>

!=m5$ 0e admit, totui, dero!ri, cu condiia ca proprietarul sau cresctorul s asi!ure anumite cerine

speciale prevzute "n ane#a .. 4e#istena unor sisteme de alarm i au#iliare, "n cazul avarierii unui

ec&ipament automat sau mecanic esenial pentru sntatea i bunstarea psrilor, cum ar fi ventilaiaN

meninerea concentraiei de amoniac sub 5 ppm i a concentraiei de dio#id de carbon sub > ppm,

valori msurate la "nlimea capetelor puilorN temperatura interioar s nu depeasc temperatura

e#terioar cu mai mult de >o, atunci cnd temperatura e#terioar msurat la umbr depete >oN

umiditatea relativ, medie, msurat "n interiorul adpostului timp de 28 de ore, s nu depeasc :6,atunci cnd temperatura e#terioar este sub 1o7$ *n astfel de situaii, autoritatea veterinar poate admite

o densitate ma#im de populare de pn la >9 !=m5$

Dac e#ploataia efectueaz monitorizarea, utiliznd !&idurile de bun practic, iar autoritatea

competent nu a identificat deficiene cu privire la cerinele directivei i din evidenele e#istente, rezult

c, la cel puin apte loturi consecutive, rata cumulativ a mortalitii zilnice sa situat sub 16 ,6,

61


34/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

"nmulit cu vrsta de sacrificare a lotului 4e#primat "n zile, vezi ane#a P7$ *n aceste cazuri, se poate

acorda o dero!are suplimentar, densitatea putnd s creasc, "n plus, cu > !=m5 4pn la 25 !=m57>1$

Descrierea -r$cesului te0%$l$gic -uii se "ntrein pe aternut uscat i friabil 4se frmieaz7

4conform 5:=2>=E7 de la vrsta de o zipn atin! !reutatea necesar$ Este recomandat ca puii de

carne s fie inui "n construcii frferestre i fr acces "n aer liber$ *n mod evident, aceste recomandri

nu se aplic sistemelor de cretere cu acces liber "n padoc i sistemelor ecolo!ice$ De asemenea, esterecomandat caadposturile s fie "nclzite i dotate cu un sistem de ventilaie, conectat la un sistem de

rezerv pentrualimentarea cu ener!ie electric$

Este necesar ca sistemul de ventilaie s aib o capacitate suficient de mare pentru a evita

supra"nclzirea i, acolo unde este cazul, s fie folosit "n combinaie cu unsistem de "nclzire pentru a

elimina e#cesul de umiditate 45:=2>=E7$ *n plus, "n perioadele cutemperaturi ridicate este indicat s se

utilize un sistem de rcire$ Este important ca instalaiile s asi!ure un microclimat propice "n adpost +

sc&imb de aer, temperatur, iluminat i nivel de z!omot,corespunztor cu nevoile fiziolo!ice i etolo!ice

4comportamentale7 ale psrilor 45:=2>=E7$

-uii de o zi sunt livrai de la statia de incubaie "n cutii de carton sau plastic, transportai "n

camioane cu sisteme de ventilaie i descrcai "ntrun adpost de pui de carne dea pre!tit, decontaminat

i "nclzit$ Dea lun!ul ciclului de producie, psrilor trebuie s li se asi!ure condiii de acces la &ran i

ap corespunztoare$

Durata ciclului de producie

depinde de !reutatea de livrare, stabilit de

comun acord cu beneficiarul 4abatorul,

fabrica de procesare7$ *n funcie de acest

parametru, psrile sunt livrate "n unul sau

dou loturi 4la intervale de cteva zile7$

Livrarea "n dou loturi se numete

;depopulare parial sau preluat inte!ral datele din manualul < Siste(e #e a#!-$st -e%tru -!s!ri Sta%#ar#e #e *er(!alautorilor 'iels Iinn Jo&ansen, Karen Bar!&rete /alle, Leonard onstantin 0tafie, %drian ristinel reculescu, Bi&ai lin Bainistru

62


35/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

multitudinea de adposturi pentru pui de carne e#istente, "n continuare au fost selectate i supuse unei

evaluri urmtoarele e#emple de construciiH

3i45 I55:525spectul unei +ale de cresterea a puilor de carne

_ % + adpost de 1$ m5 cel mai popular pn "n prezent

_ / + adpost de 1$9 m5$

-rincipalii parametri ai adpostului % 4"n interior7H_ lime 15 m,

_ lun!ime 82 m,

_ suprafaa de producie 1$ m5

-rincipalii parametri ai adpostului / 4interior7H

_ lime 19 m,

_ lun!ime 1 m,

_ suprafaa de producie 1$9 m5

De%sitatea la -$-ulare%si!urarea unei suprafee de pardoseal suficiente pentru fiecare pui de carne

este un factor esenial pentru dezvoltarea, snttea, calitatea carcasei i bunstarea !eneral a acestuia$ *n

Uniunea European, densitatea ma#im admisibil este stabilit prin le!islaie$

*n funcie de condiiile i bunstarea asi!urate de sistemul de adpost, densitatea la populare

admisibil este de >> sau >9 ! pe m5$ 0e poate autoriza o cretere a densitii pn la ma#im 25 ! pe

m5 , "n condiiile "n care sunt "ndeplinite standarde de bunstare foarte "nalte pentru o perioad

"ndelun!at de timp 45:=2>=E7 directiv transpus "n le!islaia naional de )rdinul > din > martie

51 pentru aprobarea 'ormei 0anitare Peterinare privind stabilirea normelor minime de protecie a

puilor destinai produciei de carne$

Densitatea din adposturi depinde de o combinaie a urmtorilor factoriH !reutatea puiului la

sacrificare, estimarea ratei mortalitii, tipul de sistem de adpost, re!iunile climaterice i perioada anului$

*n consecin, atunci cnd se stabilete capacitatea de producie a puilor de carne, este esenial s se

cunoasc dimensiunile interioare ale tuturor adposturilor$

%dposturile cu microclimat controlat permit optimizarea confortului pentru pui, dac sunt

dimensionate pentru controlul temperaturii interioare i umiditii "n orice perioad a anului$ Densitatea lapopulare se stabilete "n funcie de !reutate medie cerut de abator, precum i de dotrile te&nolo!ice 4de

e#emplu capacitatea de ventilaie7 ale adpostului$

63


36/56

POSDRU/88/1.5/S/52614

sursa H Iacultatea de stiinte a!ricole si mediu, Universitatea din eor!ia,515

igura I.G.G.1 -arametrii optimi de microclimat determinati pentru &alele de pui de carne in varsta de 51 zile determine t&e optimum microclimate for &alls of broilers a!ed 51 daZs

%tunci cnd sistemul de ventilaie nu asi!ur un sc&imb de aer corespunztor, este indicat ca numrulde capete de pui pe m5 s scad$ ) densitate la populare prea mare poate avea un impact ne!ativ asupra

profitului e#ploataiilor, cauznd pierderi economice considerabile$ %dapostul este de asemenea foarte

important$%mplasarea unei &ale este prima problema care trebuie rezolvata si oricat ar parea de simpla,

poate produce multe neplaceri, in cazul cand nu . se acorda importanta cuvenita$-entru o &ala amp

Teza Lucru Bună Cap I

Documents

Transcript of Teza Lucru Bună Cap I