ARGUMENT PENTRU SUBIECTUL DISERTATIEI

Educa ia nseamn glastra i orict de mic

s mn

ntr-o glastr . Orict de modest

ar fi

s mn a, ea va rodi. Din acest punct de vedere, trebuie sa

dispunem de resursele necesare, astfel nct semin ele din glastrele noastre s rodeasc bogat; altfel spus, prin activit ile colare i extra colare s le trezim copiilor interesul pentru obiceiurile i tradi iile populare, determinndu-i s le ndr geasc , s le p streze i s le promoveze. O vorb din b trni zice Poart -te cum i-e portul i vorbe te cum i-e vorba. Realizarea proiectului cultural-educa ional n Banat,la ez toare!a fost determinat de faptul c tnara genera ie devine tot mai indiferent la obiceiurile i tradi iile locale, fiind tot mai prezente n via a noastr s rb torile de import din cultura altor popoare de tipul Haloween sau a Sfntului Valentin , caracteristic modelului cultural american model foarte diferit de cel romnesc Ziua Dragobetelui. La fel se ntmpl cu obiceiurile de iarn foarte frumoase i extrem de variate. Realizarea acestui proiect a mai fost determinat interdisciplinare cu teme folclorice la nivelul nv vrsta cuprins ntre 5-7 ani. Prin acest proiect se dore te informarea copiilor pre colari cu privire la tradi iile zonei Banatului care au un specific aparte. O alt necesitate este aceea de a-i face pe copii s - i1

i de inexisten a unor activit i

mantului pre colar care s implice copii cu

petreac timpul ntr-o activitate util

i pl cut ,dar care s constituie i o surs de informare cu

privire la semnifica ia i importan a s rb torilor n vederea perpetu rii tradi iei folclorice.Astfel copiii vor avea posibilitatea s cunoasc tradi iile populare locale : port popular, folclor local, coregrafia dansurilor populare b n ene,obiceiuri de iarn , obiceiuri specifice evenimentelor din via a omului : na tere, nunt , botez, moarte. Prin implementarea acestui proiect se dore te dezvoltarea sentimentului de patriotism local la copiii pre colari i locuitorii ora ului nostru, precum i dezvoltarea unui sentiment respect fa de oamenii de cultur i tradi iile locale. Copiii vor dobndi cuno tin e i deprinderi n arta popular prin folosirea unor obiecte populare n cadrul derul rii proiectului.

2

Cap.I CULTURA TRADI IONAL

ORAL

Cultura tradi ional oral , denumita de unii cercetatori si cultura de tip folcloricsau cultura folclorica,reprezinta, in viziunea lui Mircea Eliade cultura caracteristica societatilor(comunitatilor) rurale preindustriale sau non-industriale,ramase pana in vremurile noastre nu doar faptic,ci si calitativ in afara mediului citadin.In consecinta,acest tip de cultura a fost creata de comunitatile satesti.

I.1 Folclorul-no iuni generale Folclorul oglinde te prin mijloace artistice mentalitatile si aspiratiile unui grup de oameni mai mare sau mai mic sau a unei colectivitati dintr-un anumit spatiu geografic. El foloseste limbajul specific grupului,este creat dupa gustul acestuia,foloseste mijloacele de expresie cele mai accesibile si intalnite in mod frecvent la acel grup. Creatiile populare provin din cadrul colectivitatii si au aceeasi destinatie.Prin faptul ca aceste creatii satisfac exigentele unui anumit grup, ele devin reprezentative pentru comunitatea respectiva, intr-un anumit spatiu de timp. Fiecare popor si-a dezvoltat in timp o limba proprie de exprimare care corespunde felului sau intim de a comunica. Acelasi fenomen se intampla si sub aspect estetic si sub aspect emotional.Exista o forma de receptare si de traire artistica specifica poporului respectiv,care contureaza un anumit specific national pentru creatia artistica.In timp se formeaza si in plan artistic o mentalitate de grup care poate fi nuantata zonal in functie de particularitatile geografice si preocuparile sau activitatile de zi cu zi. Specificul national face ca majoritatea indivizilor ce apartin poporului sa se regaseasca si sa gandeasca in acelasi mod sub aspect spiritual.

3

O creatie artistica nu poate sa nu tina cont de cadrul in care a fost zamislita .Ea reflecta viata zilnica a omului,nazuintele ,bucuriile,necazurile i emotiile oamenilor.Din acest motiv, cea mai mare parte a creatiei populare ilustreaza momentele cele mai semnificative din viata omului sau aspectele din viata sociala care s-au remarcat intr-o anumita perioada de timp.Abordarea realista a tematicii existente in creatia orala explica marea varietate repertoriala intalnita in folclor. Fenomenul creatiei in cadrul folclorului ramane permanent deschis si perfectibil in timp. Pentru a intelege corect caracterul colectiv ,trasatura de fond a creatiei orale,trebuie mentionat faptul ca in mod normal productia artistica nu are la baza zamislirii ei un grup de creatori.In faza primordiala, creatia este conceputa de un singur individ, talentat si inzestrat cu capacitate creativa. Aceasta este desavarsita in timp prin modul de transmitere orala care face posibila aparitia unor modificari fata de creatia de baza. Productiile orale parcurg de-a lungul timpului un proces de creatie-pastrare-executie remodelata.Modificarile care apar dau nastere in final la noi variante care se indeparteaza mai mult sau mai putin fata de creatia originara. Creatia populara sufera perfectionari in mod continuu,determinate de amprentele artistice personale pe care le lasa fiecare interpret ce adauga un plus de originalitate de-a lungul interpretarilor. Contributia simultana a mai multor creatori la actul de nastere al unei productii artstice se regaseste in faza unor executii de grup din cadrul genurilor folclorice. De cele mai multe ori productiile artistice sunt prezente prin forme complexe de manifestare.In majoritatea cazurilor ele fac apel la prezentarea simultana a cuvantului, muzicii si dansului.Aceste componente se conditioneaza reciproc,fac parte dintr-un tot organic si nu pot sa se manifeste separat. De-a lungul timpului, fenomenul artistic a fost definit si interpretat in cele mai diverse forme,fiind sintetizate numeroase puncte de vedere.Datorita acestui fapt,au fost4

emise diverse teorii si idei unilaterale,formulari discutabile,uneori chiar concepte diametral opuse.Ele si-au propus sa explice originea si evolutia artei,care in prima ei forma de existenta s-a dezvoltat doar prin modul de transmitere orala. Inca din vremuri imemoriale locuitorii pamantului astazi romanesc au simtit necesitatea jocului teatral practicand obiceiuri si rituri in ale caror forme de manifestare colectiva deslusim elemente cu un evident caracter spectacular . Aceste manifestari cuprinse in ceea ce Mircea Eliade denumea ,, traditie folclorica si dintre care unele au razbatut pana in viata contemporana a taranului roman erau menite sa determine , prin procedee de natura magica , fertilitatea pamantului (,, paparudele , ,, caloianul , ,, dragaica ) , sa contribuie la imbelsugarea traiului zilnic , sa consemneze momente calendaristice sau ciclul evenimential al vietii si al mortii ( ,, brezaia , ,, cucii , ,,calusarii, ,, unchiesii ) . Ele se desfasurau , dupa imprejurari , in mijlocul naturii , mai ales primavara si vara, in sate ori in casele oamenilor , totdeauna in prezenta unui ,, public interesat sufleteste de productiile respective ( implicand adesea masti ) , si erau practicate potrivit unor ,, scenarii constituite prin traditie orala , de catre ,, interpreti ( barbati , femei si copii ) anume alesi. Acestor practici li s-au suprapus in antichitate manifestarile cu caracter spectacular ale autohtonilor geto daci , cele aparute pe tarmul Marii Negre prin intermediul coloniilor grecesti , precum si cele aduse de colonistii romani in Dacia. In secolele II VII ele au capatat trasaturile specifice noii spiritualitati romanesti atunci nascute , fiind imbogatite apoi cu adaosuri laice si religioase medievale , pentru a fi sintetizate treptat in asa numitele productii folclorice cu caracter teatral care aveau sa devina in secolele XVIII XIX elemente formative ale fenomenului teatral national cult . Termenul de folklor a fost propus pentru prima data de arheologul J.W.Thomas in anul 1846 si il definea ca fiind totalitatea productiilor culese din popor. Termenul vine de la folk care inseamana popor si lore care inseamna stiinta.

5

In Romania termenul de folklor a fost folosit pentru prima data de B.PetriceicuHasdeu in lucrarea sa Etimologicum Magnum Romaniae. Pana la preluarea definitiva a termenului la noi in tara se foloseau frecvent expresii ca: de obste, popular, taranesc, poporan,care defineau creatiile orale. Folclorul inglobeaza operele de arta create sau existente in mediul rural sau urban,care se transmit pe cale orala,inte-un spatiu geografic anumit si care au trasaturi de continut si forme specifice. (Emilia Comisel Folclor muzical E.D.P Bucuresti,1967,pag.8)

I.2 Caracteristici generale ale folclorului Caracterul popular al folclorului se datoreaza faptului ca acesta reprezinta,prin mijloace artistice, mentalitatea si aspiratiile unui grup de oameni mai mare sau mai mic,sau a unei colectivitati dintr-o anumita zona geografica,folosind limbajul specific grupului.Creatiile populare rezultate devin astfel reprezentative pentru comunitatea respectiva intr-o anumita perioada de timp. Specificul national vine din faptul ca exista o forma de receptare si de traire artistica specifica poporului care contureaza un specific pentru creatia artistica.In timp se formeaza o mentalitate de grup care poate capata nuante zonale in functie de particularitatile geografice sau ale activitatilor zilnice. Specificul national determina apartenenta indivizilor unui popor la aceleasi valori spirituale. Realismul folclorului vine din tematica abordata de creatiile artistice populare.Ele reflecta viata zilnica a omului,bucuriile, necazurile,emotiile oferind astfel o mare varietate repertoriala.

6

I.3 Trasaturi specifice ale folclorului

Caracterul colectiv Cum spuneam si in introducere,creatia artistica are la baza talentul si capacitatile creative ale unui individ apartinand unui grup,unei colectivitati. Caracterul colectiv este dat de modul de transmitere a crea iei artistice oral- care determina astfel aparitia unor modificari fata de creatia de baza.Productiile orale parcurg de-a lungul timpului un proces de remodelare,dand nastere in acest fel la noi variante mai mult sau mai putin apropiate de varianta originala. Creatia artistica nu este conceputa in cadrul grupului,dar este modelata pe parcurs dupa gustul si necesitatile sociale ale colectivitatii careia ii apartine. Oralitatea Diferentierea dintre cultura populara si cea scrisa o face oralitatea.Transmiterea productiilor artistice populare pe cale orala a facut posibila perfectionarea continua a lor.Datorita caracterului oral,creatia populara poate suferi transformari atat in forma,cat si in continut. Anonimatul Anonimatul este determinat de caracterul colectiv al productiilor artistice.In folclor creatorul este cunoscut o perioada foarte scurta de timp. Sincretismul creatiilor artistice populare De cele mai multe ori productiile artistice populare sunt prezentate prin impletirea cuvantului,muzicii si dansului.Sincretismul creatiilor populare se evidentiaza cel mai bine in cadrul manifestarilor folclorice care presupun implicarea unui numar mare de persoane.

7

Evolutia creatiilor populare in timp Folclorul reprezinta prima forma de manifestare artistica pe care o intalnim la toate popoarele in perioada lor de existenta timpurie.(Ovidiu Papana-Probleme generale ale folcloruluiTimisoara 2001 passim). In perioada sclavagista activitatea artistica se diversifica mai mult sub aspect tematic,apare muzica religioasa si cea razboinica.Perioada feudala are o insemnatate aparte deoarece din cauza formelor de organizare specifice epociidomeniul,provincia-apar cantecele dialectale,iar manifestarile artistice au un pronuntat caracter zonal. Definitivarea formei de exprimare dialectala se face in perioada capitalista.Acum apar graiurile regionale. In ziua de azi diferentele dintre zone sunt mai estompate.Folclorul reprezinta o sinteza a tuturor sedimentelor artistice izvorate de-a lungul timpului,modelate cu migala si pastrate cu multa grija. In tara noastra s-a dezvoltat in timp folcloristica.Aceast stiint se ocupa cu studiul creatiilor artistice din cultura spirituala populara orala(muzica,literatura,dansul). Folcloristica este direct raspunzatoare de studiul,conservarea si valorificarea culturii populare.Ea conlucreaza cu istoria,geografia sociologia,psihologia prin extinderea in ultimul timp a zonei de influenta.Cele trei ramuri de baza ale folcloristicii sunt:folcloristica literara, muzicala si coregrafica. Studiul folclorului implica analize morfologice,sistematizari pe genuri,conservarea presupune publicarea descrierii fenomenelor,transcrieri grafice,bibliografii,inregistrari,iar valorificarea culturii populare presupune organizarea de spectacole si festivaluri folclorice.

8

I.4 Cultura populara b n ean a)Folclorul muzical banatean Mandra tara e Banatu Ca la noi canta tot natu Muzicalitatea banateniloreste poate cea mai mare calitate a locuitorilor acestei zone si cea care justifica mandria banatenilor. Vasile V r dean, cercetator meticulos al fenomenului muzical popular din Banat,in lucrarea sa Cantecul la el acasa( Ed.MitropolieiBanatului,Timisoara,1985,passim), a adunat numeroase documente apartinand istoriei etnomuzicologiei.Asa am descoperit ca Banatul este in frunce, prin lautarii Alexa si Carol Brc din Oravita care au fost inregistrati cu cateva melodii imprimate pe discuri de gramofon pe la anul 1900(V r dean,1985,pag.27).Acesti frati Barca,lautari de profesie au cultivat si au pastrat, muzica populara nu doar ca pe o simpla indeletnicire profesionala, cantand numai pe la restaurante si cafenele,ci si la nunti ,botezuri,petreceri,onomastici,nedei etc.(V r dean,1985,pag.26). Prima atestare a existentei folclorului romanesc dateaza din secolul XI. In Legenda major sancti Gerardi(Scriptores rerum Hungaricum) se mentioneaza un cantec de jale cantat de catre o roaba din Cenad in timp ce invartea rasnita(Varadean,pag,17). Alta mentiune despre folclorul muzical banatean este cea a cronicarului-povestitor Nicolae Stoica de Hateg(1751-1833),facuta cu ocazia vizitei imparatului Iosif al II-lea la Timisoara in anul 1768,cand jupaneasa Hagica,impreuna cu cele doua fete si alte jupanese cantau in timp ce serveau pranzul inaltatului imparat. b)Literatura populara banateana

9

Literatura populara reprezinta una dintre cele mai specifice modalitati de manifestare a culturii populare banatene,ceea ce o individualizeaza, nicaieri nemaiintalnindu-se astfel de forme atat de complexe,de bine articulate si raspandite ca in Banat. Prima precizare terminologica referitoare la literatura populara o face I.V.Boldureanu prin disocierea neta de intelesul termenului identic folosit in folcloristica romaneasca prin care este desemnat folclorul(literar) ca parte componenta esentiala a culturii traditionale orale. (Boldureanu,2003/a,pag.11-13).Potrivit aceluiasi autor,intelegem prin literatura populara formele si modalitatile de intruchipare ale literarului(literaturii) in cadrul,limitele si factura culturii populare si care apare,exista si se dezvolta atat in afara traditionalitatii folclorice(in afara culturii traditionale orale),cat si in afara institutiei moderne a literaturii culte. A doua precizare pe care o face dl.profesor dr. I.V.Boldureanu este cu privire la formele,structura si continutul literaturii populare banatene.Astfel dumnealui remarca un caracter esential sistematic si complet al acestei literaturi,reprezentata de cele trei genuri literare: liric,epic(narativ) si dramaturgic care s-au dezvoltat in paralel cu o activitate publicistica si cu o miscare teatrala. c)Teatrul popular Intorcandu-ne la disocierea terminologica propusa de dl.profesor dr.I.V.Boldureanu,trebuie sa mentionam ca si in acest caz ,termenul de teatru popular utilizat in acest context este net diferita de de cea a notiunii identice ca forma,dar folosit in folcloristica,prin aceea ca domeniul de referinta in cazul termenului din folcloristica este total diferit,el aparinand culturii orale(Boldureanu,2003/a,pag.111-112).Termenul de teatru popular utilizat in contextul culturii populare banatene difera de cel institutional administrativ folosit in special in perioada comunista pentru a ierarhiza gradele de profesionalizare a teatrelor ca si institutii:teatru national,teatru de stat.Teatrul popular in aceasta acceptiune terminologica reprezenta un teatru neprofesionist,ca si trupe de teatru ale Caselor de Cultura,caselor sudentesti sau ale sindicatelor.Ca entitate a culturii populare,teatrul popular banatean este diferit prin istoricul, dezvoltarea,repertoriul,continutul si conditiile de manifestare(Boldureanu,Cultura Populara Banateana,Ed.Mirton,Timisoara,2004,passim).Teatrul popular banatean a aparut si s-a

10

dezvoltat in paralel cu literatura dialectala banateana.Victor Vlad Delamarina(18701896),intaiul poet dialectal din istoria literaturii romane a contribuit la afirmarea in publica teatrului popular banatean,participand la unele manifestari ale teatrului satesc din Banat in perioada copilariei dramatizandjocuri ,iar mai apoi, in adolescenta prin traducerea unor piese usoare(comedii):Invatatorul Policarp(1883),Fluturasul(1883),Pacienta,Lacheul pedagog,s,a. Teatrul scolar reprezenta in trecut,pepiniera pentru teatrul popular.Pornita ca o activitate extradidactica teatrul scolar a avut ca si indrumatori invatatorii,profesorii,pasiune despre care putem spune ca s-a pastrat pana in prezent, exemplu fiind chiar proiectul culturaleducational In Banat,la Sezatoarecare face obiectul prezentei disertatii in care cadre didactice din gradinite se implica activ in promovarea prin spectacole a valorilor folclorului banatean. d)Literatura dialectala banateana Aminteam cateva randuri mai sus despre legatura teatrului popular cu literatura dialectala banateana.Aceasta are ca moment de debutpe Dimitrie V.P c ianu,care a scris proza banatenesteintre anii 1889-1891.Cel dintai scriitor banatean despre care a sris Titu Maiorescu este insa, Ion Popovici Banateanul,despre care spune: De la inceput ne-a incantat cumpatarea,as zice linistea intensiva a stilului,plastica descriere a amanuntelor si acea limba adevarat romaneasca,plina de miez,care mai ales pe cei deprinsi si cu alte limbi ii trezeste ca din vis si le da impresia unei vieti sufletesti de cea mai mare adancime a simtirii (Maiorescu,1967,pag.367). In prezent,criticul Cornel Ungureanu a initiat un proiect privind relansarea literaturii dialectale banatene ca realitate peremptorie deopotriva si in determinarea temeiurilor si fizionomiei literaturii in spiritul locului,intr-o geografie literara romaneasca(Ungureanu,2002). e)Folclorul copiilor Folclorul copiilor reprezinta, din punctul de vedere al tematicii abordate, dar si al metodelor de executie ,o realizare aparte. Dupa Radu Flora (Folclor Literar Banatean,1975,passim),afirma ca exista doua tipuri de folclor al copiilor: unul creat de acestia si unul destinat copiilor.Folclorul creat de copii porneste de la intonarea poeziei populare cu11

pronuntate elemente fantastice deasupra carora pluteste naivitatea specifica varstei.Numeroase sunt in folclorul creat de copii ghicitorile,jocurile intrebare-raspuns.In ceea ce priveste folclorul pentru copii,acesta consta in special in cantece de leagan.

Cap.II Cunoasterea si caracterizarea psihologica a copiilor de varsta prescolara

Copiii sunt viitorul omenirii.De felul in care ne crestem si ne educam urmasii depinde daca vom avea o lume a progresului sau una distrusa de conflicte si interese meschine. Toate popoarele isi iubesc copiii si au preocupari pentru cresterea nivelului educatiei,constientizand faptul ca este necesar ca toti copiii sa aiba acces la educatie si sa fie cat mai adaptabili pentru a se integra in societate. Ultimii ani au adus progrese remarcabile si spectaculoase in educatia timpurie.Politica educativa are in vedere rolul si valoarea interventiei educative la varstele mici ale copilariei,avand un rol determinant al primelor experiente de invatare si relationare ale copiilor. Educatia prescolara abordeaza o pedagogie umanista pozitiva care are scopul de a valoriza si potenta diferentele dintre indivizi prin metode si tehnici didactice care permit eficienta si flexibilizarea invatarii. Lumea in care se dezvolta copiii acum este complexa si contradictorie,de aceea este necesara o pregatire adecvata pentru a putea intelege si suporta schimbarile permanente,ba mai mult sa-I invete arta de a le stapani. Idealul educational de azi il reprezinta omul care stapaneste schimbarea.

12

Educatia devine astfel o constructie permanenta in centrul careia se afla atitudinea creatoare si unica, proprie fiecarui individ dezvoltand competente psiho-sociale si abilitati vitale cum ar fi: y gandirea creativa y gandirea critica y comunicarea efectiva y deprinderi de relatii interpersonal y autoapreciere y stapanirea emotiilor y stapanirea stresului y luarea de decizii y rezolvarea problemelor. Educatia copiilor de la varste mici este considerata piatra de temelie a personalitatii.De aceea ea se va raporta intotdeauna la valorile culturale.Astfel au aparut numeroase programe educative pentru varste timpurii.J.Evans-directoarea Grupului consultativ pentru ingrijirea si dezvoltarea timpurie a copiluluia stabilit trei principia general valabile in orientarile actuale ale programelor de educatie prescolara: y principiile sociale acceptate(determinate de politicile educationale la nivel international); y principiile care guverneaza dezvoltarea si invatarea la varstele mici(determinate de studiile stiintifice si de cercetarile in domeniu); y principiile operationale de ordin general(determinate de derularea oricarui program de tip educational). Procesul de educatie urmareste dezvoltarea multilaterala a aptitudinilor copilului si nu sacrificarea originalitatii,si frumusetii specifice personalitatii.Dezvoltarea aptitudinilor presupune cunoasterea lor timpurie,educarea si cultivarea lor sistematica. Experienta muncii educative arata ca rezultatele actiunilor si masurilor pedagogice depind foarte mult de particularitatile individuale ale copiilor.13

Necesitatea cunoasterii psihologice a copiilor se face astfel resimtita la tot pasul in procesul educarii lor.Aceleasi masuri si procedee educative pot da rezultate deosebite,uneori contrarii,in functie de particularitatile copiilor carora li se aplica.Pentru unii copii poate fi suficienta o observatie mai aspra chiar pentru o fapta grava,in alte cazuri trebuie sa se aplice o pedeapsa severa pentru o greseala neansemnata. In problema cerintelor,trebuie sa se tina cont de particularitatile individuale ale copiilor: celor rasfatati si capriciosi trebuie sa le prezentam cerintele intr-o forma categorica,iar copiilor incapatanati si impulsivi,care nu stiu sa se stapaneasca,le putem da anumite sarcini, fara a insista asupra indeplinirii lor imediate.Prin urmare,aplicarea metodelor si procedeelor pedagogice,ca si stabilirea cerintelor,presupun cunoasterea particularitatilor individuale ale copiilor prescolari. Cunoasterea proceselor si insusirilor psihice ale copiilor ajuta la buna desfasurare a muncii educative.Cunoastem copilul educandu-l si-l educam mai bine cunoscandul.Cunoasterea si educarea copilului se impletesc foarte strans in procesul activitatii concrete desfasurate in gradinite.Urmarind copilul in procesul activitatii prescolare,educatoarele se straduiesc sa descopere trasaturile lui pozitive,sa le dezvolte si, sprijinindu-se pe acestea sa previna si sa inlature trasaturile negative. Folosind unele trasaturi pozitive se pot indrepta anumite lipsuri in conduita si in activitatea copiilor.Progresul facut intr-o anumita directie se rasfrange si asupra altor laturi ale activitatii si comportamentului copilului prescolar. Sarcina de a cunoaste copiii de varsta prescolara sub aspect psihologic revine educatoarei si aceasta o poate rezolva in mod corect numai printr-o stransa colaborare cu parintii acestora si cu psihologul gradinitei.Fiecare educatoare trebuie sa consemneze anumite date privind dezvoltarea si manifestarile copiilor in cursul perioadei prescolare deoarece aceste date pot servi la intocmirea fisei psihopedagogice a fiecarui copil care il va insoti la scoala.Invatatorul care preia copilul in clasa I va dispune astfel de o imagine preliminara asupra acestuia si va putea continua munca educativa inceputa in gradinita,asigurandu-se astfel unitatea si continuitatea muncii educative.

14

Cunoasterea psihologica a copiilor este o problema complexa.Pentru a culege un material faptic corespunzator, munca de cunoastere a copiilor trebuie sa se desfasoare pe baza unei scheme, a unui plan general,stabilit in prealabil.Acest plan trebuie sa cuprinda jaloanele studierii psihologice a copilului, punctele esentiale in jurul carora urmeaza sa fie sistematizat materialul acumulat.

II.1 Activitatea si comprtamentul copilului in gradinitaIn viata prescolarului jocul, activitatile obligatorii si anumite munci accesibile varstei se intrepatrund. In cadrul acestor activitati copilul prescolar se manifesta si se dezvolta.De aceea cunoasterea psihologica trebuie sa se axeze tocmai pe aceste forme de activitate.Planul dupa care poate fi urmarit copilul in activitatea si conduita sa prezinta mai multe aspecte: y primul contact cu gradinita si adaptarea lui la cerintele activitatii prescolare, y comportarea copilului in timpul jocului, y roluri preferate, y atitudinea fata de jucarii, y relatiile sale cu ceilalti copii, y situatia lui in joc-are initiativa sau este subordonat, y stabilitatea sau instabilitatea copilului in desfasurarea jocului,

15

y atitudinea fata de regulile jocului,comportarea sa in jocurile organizate de educatoare si in jocurile de creatie. y participarea copiilor la activitatile obligatorii:atentia,spiritul de observatie,gandirea,atitudinea fata de cerinte si reguli y comportamentul copilului in colectivitate y dezvoltarea copilului in decursul perioadei prescolare Inca de la varsta prescolara copiii manifesta interes pentru anumite activitati.Educatoarea trebuie sa urmareasca cum se dezvolta si cum se manifesta acestea.O data cu interesele,la prescolari se dezvolta si aptitudini,indeosebi cele pentru muzica,desen,teatru.Aceste aptitudini pot fi cunoscute prin studierea preocuparilor zilnice ale copilului si prin analiza rezultatelor activitatii sale. Trasaturile de temperament se desprind din analiza atenta a activitatii, a manifestarilor copilului si a conduitei acestuia.Faptele conduitei sunt in acelasi timp si manifestari ale caracterului. Trasaturile de temperament se oglindesc in conduita copilului sub diferite aspecte ale activitatii sale psihice: y y y y capacitatea de munca; rezistenta la efort; ritmul adaptarii la situatii noi; usurinta formarii si transformarii deprinderilor si obisnuintelor; y y caracterul manifestarilor emotive; mobilitatea verbala si motrice;

Tot la varsta prescolara incep sa se contureze unele trasaturi de caracter.Deoarece aceste trasaturi sunt abia in curs de formare,fiind uneori instabile,cunoasterea lor este necesara tocmai pentru a asigura consolidarea trasaturilor pozitive de caracter si pentru a preveni instalarea celor negative.

16

Insusirile de caracter se manifesta in relatiile copilului cu ceilalti copii,cu adultii,in atitudinea fata de activitatile din gradinita, si fata de sarcinile ce i se incredinteaza. Studiind caracterul copilului educatoarele vor putea urmari dezvoltarea insusirilor acestuia atat pe latura vointei-initiativa,perseverenta,stapanirea de sine,punctualitatea,cat si pe latura morala-politetea,onestitatea,sinceritatea.

II.2 Metode de cunoastere psihologica a copiilor prescolariStudierea copilului prescolar sub aspect psihologic se face prin metode si procedee adecvate.Prin folosirea mai multor metode si procedee se pot obtine date care sa se completeze si sa se verifice reciproc,oferind astfel posibilitatea de a ajunge la concluzii obiective. Metodele de cunoastere psihologica care pot fi aplicate in conditiile activitatii prescolare sunt:observatia,analiza rezultatelor activitatii si relatia cu familia. Metoda observatiei are o larga aplicare si furnizeaza cele mai bogate date pentru caracterizarea copilului.La copii observam in primul rand conduita. Lucrand cu copiii,educatoarele au atentia atrasa mai intai de acei copii care se remarca in grupa fie prin cunostintele si vocabularul lor,fie prin actele de indisciplina.Despre copiii care nu se remarca in vreun fel,adeseori educatoarele au putine de spus,acestia trecand aproape neobservati.Acest lucru nu este pozitiv deoarece despre acesti copii nu se stie in ce directive se vor dezvolta. Observarea copiilor are loc intr-un cadru relativ omogen-grupa-care cuprinde copii de aceeasi varsta.Aceasta permite la tot pasul comparatii.Pe fondul grupei se desprind mai usor particularitatile individuale:unii copii se exteriorizeaza,altii nu. Copiii pot fi observati, in primul rand, in timpul jocurilor de creatie si in jocurile didactice.In jocurile de creatie se manifesta experienta specifica de viata a copiilor,cunostintele lor,disciplina.Modul diferit de comportament al copiilor sau rolurile preferate in cadrul jocurilor17

scot in evidenta deosebirea individuala intre copii. Asadar in timpul jocului copiii se deschid,isi dezvaluie calitatile si defectele,anumite insusiri care se consolideaza sau altele mai instabile,in curs de formare.Educatoarele nu se limiteaza la a face constatari,ci intervin,orientand tematica jocului pe o linie pozitiva,folosind orice prilej pentru educarea corecta a copiilor. Copiii de varsta prescolara mai pot fi cunoscuti si in activitatile cu materialul didactic,in cadrul discutiilor si al lecturii de imagini,in activitatea de observare organizata,manifestand astfel particularitati individuale de perceptie,de atentie, de memorie,de gandire si chiar incipiente forme de caracter. Analizand rezultatele activitatii copiilor putem descoperi particularitati individuale pe care de multe ori observatia nu le scoate in evidenta.Nu toti copiii se manifesta la fel: unii sunt introvertiti,altii extrovertiti. Povestirile copiilor ne dezvaluie informatii despre emotiile si sentimentele lor. Relatia cu familia este modalitatea prin care educatoarea afla despre copil date biografice si indicatii despre dezvoltarea lui fizica(sanatatea copilului).Din discutiile cu parintii educatoarea trebuie sa obtina informatii despre comportamentul prescolarului in familie. Caracterizarea psihopedagogica a prescolarului nu trebuie sa se opreasca la constatari.Educatoarea trebuie sa canalizeze tendintele de dezvoltare ale copilului in scop pedagogic.

II.3 EDUCATIA ESTETICA A COPIILOR PRESCOLARI

18

Cap.III

ARTA TEATRALA -MIJLOC DE COMUNICARE SI

PROMOVARE A VALORILOR CULTURII TRADITIONALE ORALE

Teatrul popular ca spectacol Ap rut din cele mai vechi timpuri, la popoarele antice ale lumii, arta teatral s-a dovedit una din cele mai ndr gite progenituri ale literaturii. Ca mod de comunicare, jocul teatral pare a fi unul dintre cele mai vechi, el putnd fi observat nu numai la oameni, dar i la unele premiate, deci imitarea unor anumite lucruri, fiin e nu este o ac iune care necesit un efort intelectual ridicat. Dar jocul teatral nu este nici pe departe un reflex automat, el se na te din necesitatea uman de comunicare i evolueaz pe baza nevoii de dezvoltare a ra iunii i sim irii. Teatrul i creeaz un microunivers propriu, n care dramaturgul se substituie naturii crend personaje i locuri, f cnd din vis realitate, punnd n fa a spectatorilor o lume nou , uneori complet diferit ce cea real . Actorii dau na tere personajelor pl smuite n imagina ia dramaturgului, un adev rat Prometeu care creeaz via din nimic. Nu putem aprecia exact cnd au ap rut primele reprezenta ii teatrale, defini ia jocului teatral ne las n umbr , ea categorisind drept teatru orice manifestare imitatoare care las impresia unui joc imaginar, ori astfel de manifest ri au fost ntlnite nc dinaintea apari iei Homo Sapiens. Ce putem aprecia ca sigur este faptul c manifest rile teatrale au luat avnt n vremea Greciei antice, cnd s-au cristalizat primele genuri ale stilului dramatic. n Atena antic s-au format primii dramaturgi precum Aristophan, Sofocle, Hora iu filozofi greci care au observat predilec ia oamenilor pentru reprezent rile teatrale. La noi n ar teatrul are r d cini la fel de vechi ca i teatrul grecesc, dar spre deosebire de acesta piesele au un caracter laic, ele fiind create de oamenii din popor i cizelate pe parcursul vremii. Lipsa unui artist care s fi pus bazele pieselor de teatru a dus la un caracter oarecum spartan al acestora, ele nefiind cizelate precum cele ale marilor dramaturgi precum Alecsandri sau Caragiale, cu toate acestea ele au fost savurate de-a lungul secolelor de publicul format din oameni din popor, care vedeau n astfel de jocuri teatrale o alinare a durerilor i o

19

raz de speran . Aceast manifestare s-a concretizat n teatrul popular, cea mai veche form de art dramatic din ara noastr . Teatrul popular reprezint totalitatea produc iilor dramatice populare, incluznd drama ritual . Jocurile cu m ti, drama liturgic , teatrul de haiduci, teatrul cu subiecte istorice. Pe teritoriul rii noastre elemente de art teatral au existat n cadrul riturilor arhaice cu mult nainte de contactul cu civiliza ia greac i roman . n substratul traco-dac au p truns cu timpul scheme, subiect, teme i chiar eroi ai mitologiilor elene i latine, n special ale antesteriilor p gne, ale sionisiacilor, saturnaliilor i kalendelor. Primele forme de dram ritual au fost cele referitoare la vn toarea primitiv . Acestora le-au urmat jocurile cresc torilor de animale i apoi cele cu caracter agrar, care foloseau m ti vegetale i antropomorfe, reprezentnd demoni ai vegeta iei, personificnd prim vara (ca n Paparuda) sau referindu-se la rituri ale fertilit ii solului (precum C lu ul, Cucii). Cultul mor ilor a generat o alt categrie de jocuri rituale: jocurile grupurilor de b rba i, care ntruchipau, deghizndu-se, spiritele str mo ilor. Cu timpul, toate aceste forme ale dramei rituale i-au pierdut sensurile ini iale, accentundu-se caracterul ludic. Rudimente ale ctorva drame rituale, C lu ui (C lu arii), Caloianul, Paparuda, s-au p strat pn n zilele noastre. Dimitrie Cantemir men ioneaz n Descrierea Moldovei puterea magic , terapeutic , ce se atribuia jocului ritual al C lu ului. Elementele teatrale arhaice din jocul C lu ului sunt: m tile de pnz alb ale c lu arilor, masca mutului, mimarea luptei cu toiagele i interdic ia de a vorbi n timpul jocului. n ceea ce prive te vechimea, s-ar putea s existe o leg tur ntre jocul C lu ului i dansul ritual de origine trac kolovrismos, descris de Xenophon, dans al c rui rost era de asemenea vindecarea bolilor. O variant a c iu ului poate fi considerat drama ritual Cr i ele, existent la romnii din Timoc, cu func ii magice, de fertilitate, fecunditate i profilaxie. Obiceiul Caloianul (Scaloianul, Ududoiul) simbolizeaz sacrificiile umane f cute divinit ilor fenomenelor atmosferice, precum a le capta binevoin a. La ceremonia ritual a Caloianului, care se practic n timpul perioadelor de secet , particip , de regul , numai femeile i fetele. Acest fapt, asociat cu prezen a unui simbol falic, arat c este vorba de o magie practicat i n vederea fecundit ii. Ceremonialul const n ngroparea unei p pu i de lut (Caloianul) la marginea unui lan de gru, sau n punerea acesteea ntr-un sicriu l sat s pluteasc pe o ap curg toare. Caloianului i se atribuie rolul de ajutor al Sf. Ilie.20

Simbioza dintre elementele p gne i cele cre tine const n faptul c denumirea obiceiului este luat din calendarul cre tin, n timp ce forma i con inutul s u relev un rit anterior cre tinismului. Un ritual de secet este i Paparuda sau Paparudele, n care se utilizeaz dansul mimic i m tile fitomorfe, combinate cu elemente de magie homeopatic (udatul cu ap al paparudelor). Caloianul (p pu a de lut), c ma a ciumei (momia de paie ngropat n c ma a de in, care era aprins pentru st vilirea molimei), Uitata (p pu a din colac mpletit d ruit pentru pomana mor ilor) sunt simboluri ale unor str vechi practici teatrale. Cele mai vechi jocuri cu m ti au fost cele ce ineau la tracii sud i nord-dun reni, de s rb torile solsti iului de iarn i ale echinoc iului de prim var i toamn . Cre tinismul ncearc s combat jocurile cu m ti, travestirile de orice fel fiind interzise nc de la Sinodul al VI-lea (Constantinopol 692). Cu timpul, o parte din obiceiurile cre tine au fost contaminate de rituri precre tine, n a a m sur nct ele devin mai mult laice dect religioase. Tematica jocurilor cu m ti a evoluat de la faza ritual-spectacular spre spectacolul f r rit axat spre crea ia mimo-dramatic i apoi spre cea fono-dramatic . Capre ( urca, Brezaia) este jocul care i o varietate tipologic sporite n Moldova. Descinznd i ast zi n contextul unor petreceri populare, cu prezint ponderea cea mai mare n cadrul sprectacolelor cu m ti ale Anului Nou. Se ntlne te pe tot cuprinsul rii, dar cu o frecven m ti din epoca feudal din travestirile animaliere proprii culturilor vn tore ti, imaginea caprei a p truns n jocurile cu i continu s apar deosebire n cele de la Anul nou. Prima faz de trecre a dramei rituale c tre teatru este prezentarea dramatic a unor episoade lucide. Substratul magic, ce atribuia Caprei rostul de a influen a pozitiv vn toarea i c reia i se substituie n societatea de agricultori un rol fertilizator, este nlocuit acum prin explicarea ac iunii mimetice, v duvit ns de sensurile ini iale. De regul , spectacolul cuprinde o parte introductiv , descriptiv (n care se schi eaz portretul m tii), urmat de moarte aparent a animalului i renvierea acestuia prin descntecul Blojului (Mo ului, Ciobanului, Urtului) care-l nso e te. Textul Poetic prezint v dite nruriri ale cntecului liric, strig turii, descntecului i este posterior pantomimei. Masca propriu-zis , construit din lemn cu maxilarul inferior mobil, ini ial stilizat , se transform dintr-un element de recuzit teatral ntr-un obiect decorativ, fiind mpodobit excesiv cu m rgele , hurmuz. Panglici, oglinzi, flori de hrtie, clopo ei. Acest obicei a exercitat o puternic influen asupra tuturor jocurilor cu m ti, care reproduc, n general, aceea i ac iune: Berbecii, Boul, Cerbul, apul, C mila, Leul, Stru ul, P unul etc. n schimb, Calul i Ursul primul avnd la noi o arie21

de r spndire ce nu dep e te spa iul moldovenesc prezint similitudini cu jocul Caprei sau al Cerbului numai n cazuri izolate. O form derivat a Caprei de la Anul Nou este jocul, cu acela i nume, ce se practic la priveghi cu scopul de a crea o atmosfer de bun -dispozi ie n serile premerg toare desp r irii de cel r posat. Mo negii (Unche ii, Ur ii) sunt jocuri cu m ti antropomorfe ce provin din riturile arhaice de cinstire a mor ilor. n jocurile de priveghi din Sud-ul Moldovei (Vrancea), dar i n acelea din Oltenia sau Maramure , m tile Unche ilor reprezint pe b trnii n elep i ai ob tei, rentor i n sat s peptreac n noaptea de priveghi. Izola i de ritul ini ial i inclu i n jocurile r ne ti cu m ti de la Anul Nou, Mo negii devin n epoca feudal , reprezentan i ai comicului popular, echivalnd cu m sc ricii spectacolelor de burg. Diversificat , imaginea arhaic a unchia ului st la baza ce rii a numeroase personaje: Mo negii cu tigve din jocul Cucilor, Blojul din jocul C lu arilor, Mo ul i baba din jocurile Caprei i al Ursului ... Jocul Cucilor este pomenit pentru prima oar de Dosoftei n Via a i petrecerea Svin ilor fiind asem nat cu un spectacol popular grecesc, prilejuit de s rb toarea Katagonghion. Obiceiul se practic cioban i o ciob ni sau dintre un ran i o i ast zi n mai multe localit i din Oltenia i Muntenia, ac iunea sa referindu-se la c s toria dintre un ranc . Dup c s torie, din motive diferite, so ul este ucis i apoi prohodit parodistic de un preot. Scena se ncheie cu nvierea celui mort. Cucilor li se stribuie o origine trac . Peste acest joc trac a fost posibil o suprapunere de elemente grece ti antice (dionosiace) sau de elemente slave (cultul zeului Cupala). Din spectacolul p gn, ce nso e a solsti iul de iarn , Cucii devine un joc semireligios ce se practic la l satul secululi (echinoc iul de prim var ). Actualmente, spectacolul s-a laicizat, devenind un alai popular. Principale tipuri de m ti specifice acestui obicei sunt cele arhaice, confec ionate din traistele de cai sau din piele (cheile simple obr zare), i cele de dat mai recent tigvele i chipurile (m ti montante, ca ni te sorcove imense). De la formele cele mai simple cu dou -trei personaje, jocurile cu m ti au evoluat spre forme mai complexe, cu cetele de colind tori (alaiuri). Numele generic al acestora este variat: ceat , cril , band (bant ), partie, malanc . Denumirile grupurilor provin, de asemenea, i de la m tile mai importante n jurul c rora s-au constituit alaiurile: Capra, C iu ii, Ursarii, Arn u ii, Damele etc. Unele cete aveau caracterul confreriilor ludice (spre exemplu Toana transilv nean ), altele deriv din organiza ii paramilitare (Hurta bucovinean ). Deosebirea const n aceea c organiza iile paramilitare func ionau tot anul, n vreme ce confreriile se destr mau, de obicei, dup colindat.22

Dup stuctura i func ia lor ludic , cetele pot fi: ce copii (C pri a copiilor, C iu ii copiilor), de fete (Dr gaica), de feciori (cele mai numeroase alaiuri cu m ti), de nsur ei (Malanca, Giamala) i de vrstnici (Mo negii, Mun ii, Ur ii). n Evul Mediu, cnd interven ia bisericii n spectacolele populare devine imens , jocurilor cu m ti le sunt opuse forme de manifestare ale teatrului religios. Cultivat mai nti de dasc li i dieci, drama liturgic a fost sus inut de boierime i domnitori, pentru ca n cele din urm s fie adoptat i de mase. La romni, drama liturgic p trunde mai trziu, fenomenul fiind v dit nrurit de teatrul popular apusean, n special de cel german i maghiar. Autorii acestui tip de teatru s-au inspirat din evangheliile apocrife, legendele hagiografice, cntecele de vitejue i chiar din romanele populare. Spectacolele care alc tuiesc repertoriul dramei religiase sunt: Irozii, Mironosi ele, Adam i Eva (Jocul cu pomul) i L z relul. Cunoscut n cea mai mare parte a Moldovei, drama Irozii sau Vicleimul circul n Muntenia i sub numele de T ierile iar n Transilvania, al turi de varianta Viflaimul, apar denumirile Craii sau Magii. Existen a dramei este men ionat de Miron Costin nc din secolul al XVII-lea. n Transilvania, acest teatru a cunoscut o puternic nflorire datorit interesului ar tat de clerul local, i colile din cheii Bra ovului, din Sibiu i Blaj, dar i datorit influen ei dramelor populare ale secuilor i sa ilor. n Moldova i n Banat p trunderea Vicleimului a fost probabil, impulsionat de ruteni, polonezi i ,respectiv, de srbi. Tributar , din punct de vedere tematic, n foarte mare m sur , textului evanghelic, piesa Irozii cuprinde urm toarele episoade: na terea lui Iisus Hristos, c l toria magilor, adorarea pruncului i ucidera pruncilor de c tre Irod. n varianta moldoveneasc a Vicleimului apare un personaj nentlnit n celelalte, harapu, a c rui tentativ de a-l ucide pe Irod spore te dramatismul ac iunii. Interven iile pline de umor ale personajelor laice (ciobanii) precum i num rul mare de colinde ptrunse n repertoriul Irozilor sunt factorii care au contribuit din plin la folclorizarea acestei reprezent ri teatrale. Vicleimul a constituit, de asemenea, un foarte bun mijloc de popularizare a psalmilor lui Dosoftei. n inutul S li tei se joac Mironosi ele, pies religioas considerat drept unicul misstere de la passion din dramaturgia noastr . Asem narea cu misterele apusene de tipul Die Marie am grabe (Maria la mormnt) sau Marienklage (Plngerea Mariei) este evident . Totu i punctul de plecare al acestei reprezent ri teatrale l constituie un poem dramatic de crea ie local al c rui autor este de obicei cunoscut. Ac iunea descrie plngerea mironosi elor la mormntul lui Iisus i renvierea acestuia.23

Drama religioas L z relul cunoscut ast zi doar n cteva zone ale Munteniei i la romnii din Sud-ul Dun rii are la baz un obicei ancestral, simboliznd renvierea naturii i a fost r spndit cndva n toat Paninsula Balcanic . Povestea mor ii lul Laz r i plngerea lui de c tre L z ri e amintesc riturile orientale, evocnd figurile lui Osiris, Atys sau Adonis. Treptat, L z relul a devenit o colind de Florii, pierzndu- i caracterul dramatic ini ial. n Transilvania a circulat sporadic drama religioas Adam i Eva sau Jocul cu pomul, care este, de fapt, traducerea romneasc a piesei Paradeisspiel (Jocul Raiului), imbog it cu colinde autohtone. n cartierele m rgina e ale marilor ora e, n ore ele mici i chiar n localit ile rurale s-a dezvoltat teatrul de umbre i de p pu i. Spectacolele romne ti de acest gen sunt v dit influen ate de teatrul de ppu i oriental, n special de piesele ale c ror erou era turcul Karagz, precum i de reprezent rile similare ale polonezilor i ucrainienilor. Chivotul p pu ilor de forma eslei (Vertep-ul ukrainian) sau a colibei (szopka polonez ), ap rea n de ob te al turi de tacmul Irozilor, drama liturgic fiind nso it de spectacolul laic. Personajele care particip la realizarea jocului Paia a, mo Ghiorghe, Iaurgiul, Bragagiul, vn torul , ursarul popa etc adaug n variantele moldovene ti pe Gaci a i Napoleon Bonaparte. P pu ile folosesc o limb pestri , n care idiotismele, neologismele neasimilate, provincialismele i barbarismele abund , contribuind la satirizarea personajellor. Paia a (Vasilache) reprezint n elepciunea popular i poate fi comparat cu vestitele p pu i Petru ka i Kuparek. Prin spiritul lui satiric, acest teatru a dat mult de furc autorit ilor, variantele cele mai cunoscute i unitare ale teatrului de p pu i sunt comunicate de G. Dem. Teodorescu, pentru Muntenia i T.T. Burada pentru Moldova. Spectacolele populare de acest gen vor fi existat i n Transilvania, dar culegerile folclorice de aici nu le consemneaz .

Vasta r spndire a dramaturgiei folclorice a dus la apari ia i dezvoltarea i a altor forme teatrale. Se cunosc, astfel, piese populare, cum ar fi: Barbu L utarul, Movila lui Burcel, F t Frumos, Stejarul din Borze ti, rezultate din folclorizarea unor crea ii culte. La acest proces au contribuit n mare m sur i elevii, realizatorii cu predilec ie ai spectacolelor amintite.24

Rela iile ce se stabilesc ntre teatrul popular i alte specii folclorice se rezum . De regul , la includerea unor doine, cntece propriu-zise, strig turi i chiar descntece n structura reprezent rilor dramatice respective. Interferen a cu crea iile culte, ns , este reciproc . i unele din comediile lui V. Alecsandi i Matei Millo se resimt puternic de influen a teatrului popular de p pu i tot a a cum multe dintre spectacolele de teatru popular poart amprenta literaturii scrise. Piesele ce alc tuiesc repertoriul teatrului popular continu s se bucure de mult pre uire i confer s rb torilor de iarn o str lucire unic . Trecnd de la teatrul popular la teatrul cult, observ m c acesta din urm a ap rut mult mai trziu dect primul i coexist acum cu acesta. Primele manifest ri ale teatrului cult sau concretizat n ncerc rile de adaptare a pieselor str ine, n special a celor franceze la limba i obiceiurile romne ti. ntr-un moment n care arta era un lux pe care numai cei nst ri i i-l permiteau, teatrul romnesc i-a g sit sc parea n laicizarea pieselor, multe motive s-au p strat prin trecerea lor din teatrul cult n cel popular, unde au fost prelucrate, adaptndu-se la preferin ele publicului neini iat. Spre deosebire ns de nceputurile sale, teatrul acum are de unde rena te, noile motive, cizelate de teatrul popular, sunt mult mai apreciate in anii premerg tori instaur rii comunismului. Acum ia na tere teatrul absurdului, care deriv din teatrul de idei. Aceast nou ramur bazat pe filozofie se va dovedi o metod de supravie uire a artei dramatice pe perioada comunismului, un timp n care orice art a fost transformat for at nr-un instrument de propaganda. Prin natura sa filozofal , teatrul absurdului a putut s transmit adev ratul s mesaj spectatorului f r a fi oprit de cenzur . De la nceputurile sale teatrul romnesc a cunoscut diferite etape la dezvoltare care l-au dus inevitabil la perfec ionare, expresia indirect sufletului artistului. a

25

Cap.IV PROIECT EDUCATIONAL-CULTURAL IN BANAT LA SEZATOARE

ARGUMENTFolclorul este inima oric rei culturi. Manifestarea gndurilor, emo iilor i durerilor de veac ale oamenilor,a n scut o serie de obiceiuri, datini i tradi ii care s-au p strat datorit permanen ei i continuit ii spirituale ale acestor oameni asprii la vorb , dar dulci la gnd. Dac la sat acest proces de transmitere este nlesnit de contactul direct cu t rmul i crea ia sa, la ora sarcina revine educatoarelor sau institu iilor culturale care au datoria s -i apropie pe copii de valorile tradi ionale ale poporului romn. Consider c orice copil trebuie educat pentru a fi un continuator al valorilor culturii populare. Tradi iile populare constituie subiecte ndr gite i interesante pentru copii. Sentimentele lor pot fi ndreptate spre arta popular , muzica i dansul popular, arta aplicat n costumele populare i amenajarea interiorului cu obiecte decorative specifice zonei banatului. Prin parteneriatul cu gradini a PP C.F.R doresc implicarea personalului didactic i a copiilor n achizi ionarea de obiecte artizanale ( farfurii, oale, tergare, fluiere, linguri de lemn, costume populare, ulcioare) cu ajutorul c rora s se amenajeze un col de folclor De pe plaiuri b n ene.

26

Primii pa i n cunoa terea obiceiurilor i tradi iilor noastre populare i-am realizat cu multa u urin a prin intermediul folclorului copiilor, al dansurilor populare i al colindelor. Folclorul copiilor ne ofera materialul necesar realiz rii tuturor obiectivelor stabilite n programa de nv mnt pre colar. Acest material este deosebit de vast, deoarece con ine ntreaga problematic a adapt rii copilului la mediul social i natural, cu ntreb rile i nelini tile ce decurg de aici. Oricum nimeni nu poate n elege mai bine lumea copilariei dect copiii n i i, iar unele produc ii artistice din folclorul copiilor se adreseaz n modul cel mai direct sensibilit ii i capacit ii lor de n elegere cu rezultatele cele mai bune pe planul instruc iei i educa iei culturale.

IV.1Rezumatul proiectuluiAm ini iat acest proiect plecnd de la faptul c , folclorul este din ce n ce mai pu in prezent n via a pre colarilor i colarilor mici, ajungndu-se chiar la necunoa terea tradi iilor i obiceiurilor specifice zonei din care provin. Ast zi chiar i cei mai mari dintre noi nu- i mai amintesc de portul tradi ional romnesc sau de cantecele populare romne ti. Dac am fi mai con tien i de tradi iile noastre, am putea s apreciem frumuse ea portului popular, a dansului i cntecului romnesc, a me te ugurilor tradi ionale att de mult apreciate de str ini, i cteodat prea pu in de noi cei care tr im pe aceste meleaguri. Inevitabil apare i ntrebarea: Ce vom l sa mo tenire genera iilor viitoare de copii? tiut fiind faptul c ntr-o epoc a tehnologiz rii att copiii ct i noi adul ii nu mai avem r bdare s apreciem valori tradi ionale pe care ni le-au l sat cei de dinaintea noastr . De aceea am considerat oportun acest proiect educa ional-cultural n vederea eviden ierii valorilor, tradi iilor i obiceiurilor care ne-au consacrat n ntregul spa iu european.

27

Sper ca acest proiect s contribuie la cunoa terea de c tre copii a folclorului din zona Banatului, iar ace tia, la rndul lor, s sensibilizeze p rin ii i comunitatea local privind p strarea i transmiterea pe mai departe a culturii populare b n ene. Educa ia cultural a tinerei genera ii reprezint o necesitate a sistemului de nv mnt romnesc avnd n vedere politicile culturale europene ce promoveaz educarea prin cultur ,prin valorile patrimoniului cultural imaterial.

Acest proiect porne te de la problema constat n urma efectu rii unei cercet ri privind promovarea valorilor folclorului b n ean n rndul copiilor pre colari i colarilor mici(ciclul primar). Astfel,n urma unor discu ii cu cadre didactice din gr dini e i coli am constatat lipsa unui program cultural-educa ional privind promovarea valorilor folclorului b n ean prin realizarea de spectacole cu copii pre colari,iar n urma cercet rii efectuate n teren am constatat c oferta de carte popular pentru copii att n libr rii ct i la Biblioteca Jude ean Timi -Sec ia pentru copii,este extrem limitat . Un alt factor determinant n ini ierea acestui proiect a fost studierea ofertei repertoriale a institu iilor culturale timi orene i n acela i timp a comportamentului copiilor n s lile de spectacol. Analizarea ofertei de cursuri a colii Populare de Art din cadrul Centrului de Cultur i Art a jud.Timi a condus deasemenea la constatarea faptului c pentru copiii pre colari nu sunt prev zute cursuri de actorie cu specific popular,folcloric. Prin punerea n scen a unor texte culese din folclorul b n ean ,asociate cu cntece i dansuri specifice zonei banatului, neincluse n programa de nv mnt, proiectul contribuie la cunoa terea valorilor patrimoniului cultural immaterial b n ean de c tre copiii pre colari, la dezvoltarea unor aptitudini artistice precum i la modelarea personalitatii pre colarilor.

28

Totodat proiectul ncurajeaz colaborarea n parteneriat a institu iilor culturale cu institutiie colare.

n concluzie,am constatat lipsa unui program educa ional privind promovarea valorilor pre colarilor . Acest fapt este determinat de: y b n ene; y slaba con tientizare de c tre folclorului b n ean

culturaln rndul

organismele

abilitate a importan ei p str rii valorilor

tradi iilor populare

inexisten a unei colabor ri dintre inspectoratul

colar, edituri i biblioteci; y lipsa unui fond de carte popular i n libr rii; b n ean

pentru copii n biblioteca jude ean y inv

lipsa unui protocol de colaborare dintre unita ile de

mnt i institu iile de spectacol pentru copii i tineri; y slaba preocupare de a implica copii pre colari n

spectacole de factur popular sau cult ; y multiculturalitatea zonei Banatului duce la

amestecul tradi iilor etniilor din regiune; y Banat datorat schimbarea structurii demografice a popula iei din migra iei popula iei din celelalte zone ale rii

(Moldova,Oltenia,Transilvania,Muntenia) spre Banat; y vezi Anexa1) enclavizarea popula iei este deasemenea un factor determinant n formarea personalit ii culturale a tinerei genera ii. (

29

4.Scopul proiectului:

Ceea ce i propune acest proiect este tocmai cresterea gradului de cunoastere a valorilor folclorului banatean in randul copiilor prescolari, prin punerea n scen a unor spectacole de teatru popular cu specific banatean , an de an, care s duca la dobandirea unor cunostinte legate de traditiile populare banatene , la constientizarea de la varste fragede a apartenentei la cultura banateana , la stimularea interesului parintilor privind traditiile autentice locale si la aducerea in prim plan a importantei promovarii valorilor autentice mostenite din mosi-stramosi. In concluzie, acest proiect: y va crea noi posibilit ii de exprimare a talentului

copiilor prin descoperirea valen elor artistice; y din Banat;va dezvolta simtul ritmic si muzical prin exersarea

repetata a unor dansuri populare banatene si a unor cantece populare

30

y

va contribui la cresterea creativitatii copiilor

prescolari prin folosirea practic

instructiv-educativa a asocierii

limbajului specific banatean cu muzica si dansul popular banatean; y unui limbaj nou; y 2) va duce la scaderea gradului de emotivitate in randul copiilor prescolari in contact cu publicul spectator.(vezi Anexa va conduce la cresterea capacitatilor de invatare a

5. Obiectivele proiectului :Obiectivele pe care i le propune proiectul sunt:

1. S creasc cu 50% gradul de cunoa tere privind tradi iile folclorice b n ene a copiilor pre colari din grupele mijlocie i mare de la Gr dini a PP C.F.R prin activit i de educa ie cultural pe o perioad de 2 luni. 2. . S creasc cu 50% gradul de implicare n spectacole cu specific folcloric a copiilor pre colari cu vrsta cuprins ntre 5-7 ani din

31

grupele mijlocie i mare de la Gradini a PP C.F.R Timi oara prin participarea la activit i de educa ie cultural pe o perioad de 2 luni 3. S creasc cu 40% gradul de colaborare intre institutiile culturale,unitatile scolare si parinti in scopul transmiterii traditiilor populare banatene copiilor pre colari cu vrsta cuprins ntre 5-7 ani din grupele mijlocie i mare de la Gr dini a PP C.F.R Timi oara prin activit i de educa ie cultural si activitati de cercetare a ofertei culturale pe o perioad de 2 luni

6.Grupul

Grupul int / Beneficiari direc i:

int al acestui proiect l constituie copiii cu vrste cuprinse ntre 5-7

ani din grupele mijlocie i mare de la Gr dini a PP C.F.R Timi oara

7.

Beneficiari indirec i:

32

Beneficiarii indirec i ai acestui proiect sunt cadrele didactice din gradinita prin implicarea intr-un proiect inedit, p rin ii copiilor implicati in proiect,institutiile de spectacol prin faptul ca acesti copii implicati in proiect vor avea pe viitor o perceptie noua asupra actului artistic si nu in ultimul rand comunitatea timisoreana prin formarea unei generatii implicata activ in viata culturala.

33

8.

Activit ile proiectului :

8.1

Stabilirea echipei proiectului: ntrucat colaborarea Teatrului pentru

copii si tineri Merlin,institutie la care imi desfasor activitatea profesionala-actor manuitor papusi si marionete-din anul 1996,cu Gradinita PP C.F.R a fost deosebit de buna de-a lungul timpului si datorita faptului ca am cunoscut indeaproape activitatile desfasurate in acesta gradinita deoarece fetita mea a urmat cursurile invatamantului prescolar aici,am considerat ca aici este locul potrivit pentru implementarea proiectului meu. In acest scop am solicitat directorului institutiei d-na Matei Mihaelao intrevedere in cadrul careia sa prezint proiectul si intentia de a colabora pentru materializarea acestuia. La aceste prime discutii au participat Macovei (Voiculescu)Gina initiatoarea proiectului si d-na director Matei Mihaela,care a agreeat ideea si a considerat oportuna implicarea gradinitei pe care o conduce intr-un asemenea proiect. Dupa incheierea protocolului de parteneriat a urmat formarea echipei de proiect.Astfel d-ra Cotolan Mirela educatoare la grupa mijlocie si d-ra Anculia Ionela educatoare la grupa mare-pregatitoare au fost cooptate in echipa de proiect. Responsabili: Macovei Gina-actrita la Teatrul pentru copii si tineri Merlin si directorul gradinitei d-na Matei Mihaela ca reprezentant al Institu iei colare, data: 12 aprilie 2010, resurse necesare: resurse umane - disponibilitatea personalului de a se implica activ in proiect .Tot in vederea largirii echipei de proiect coordonatorul proiectului va efectua consultari cu personalitati culturale recunoscute ca fiind marcante in valorificarea traditiilor folclorului banatean pentru a-i coopta si pe acestia in proiect. Consultarea parintilor in vederea stabilirii disponibilitatii acestora de a se implica in proiect se face in cadrul unei sedinte cu parintii organizata in gradinita. 8.2 Cercetarea ofertei existente: prin efectuarea unui studiu in

perioada 12-19 aprilie (chiar si inainte si dupa derularea proiectului)asupra: y ofertei de carte populara dialectala pentru copii existenta in bibliotecile timisorene;

34

y ofertei de carte populara dialectala pentru copii existenta in librarii sau on-line, pe Internet; y ofertei de cursuri cu specific popular,folcloric pentru copii prescolari a Scolii Populare de Arta din cadrul Centrului de Cultura si Arta a jud.Timis; y programei scolare; y comportamentului copiilor in salile de spectacol,pe strada,in scoli si gradinite; ofertei repertoriale a institutiilor culturale de spectacol din Timisoara Responsabili:Voiculescu(Macovei)Gina;resurse necesare:resurse umane:Voiculescu(Macovei)Gina;resurse materiale:combustibil transport:50 ron Tot in cadrul cercetarii s-au cules texte,cantece si dansuri de la batranii din zona Lugojului si din zona Caransebesului,pentru a fi cat mai autentice.Responsabili:Cotolan Mirela si Anculia Ionela;resurse necesare:resurse umane:Cotolan Mirela si Anculia Ionela;resurse materiale:transport:100 ron

8.3

Realizarea spectacolului:Odata finalizata culegerea i interesul copiilor.Apoi se vor dramatiza

textelor,cantecelor si dansurilor,incepand din 20 aprilie 2010 se va proceda la selectarea lor n func ie de accesibilitate n raport cu vrsta, talentul si se va finaliza textul spectacolului. O alta activitate deosebit de importanta este evaluarea nivelului copiilor prin asistarea la activitatile zilnice ale copiilor si analizarea reactiilor acestora .Pentru stabilirea distributiei spectacolului, se vor efectua audi ii cu scopul de a testa capacitatea de memorare a copiilor,nivelul de exprimare,lejeritatea n mi care,atitudinea general ,emotivitatea, testarea sim ului ritmic i muzical prin angrenarea copiilor n dansuri i cntece. Dupa stabilirea distributiei o alta etapa deosebit de importanta este alegerea costumelor si a decorurilor.Spun ca este deosebit de importanta deoarece spectacolul are factura populara si autenticitatea costumelor este foarte importanta pentru a furniza atat35

protagonistilor cat si publicului informatii corecte despre portul banatean.Astfel se impune consultarea cu personalitati culturale recunoscute ca fiind marcante in valorificarea traditiilor folclorului banatean pentru alegerea costumelor si a decorurilor.Responsabili:Voiculescu(Macovei)Gina Se va stabili un program de repetitii cat mai flexibil, adaptat cerintelor psihopedagogice specifice categoriei de varsta-prescolari-. .Deasemenea se va avea in vedere ca programa scolara sa nu fie afectata de activitatile extracurriculare(-acest proiect).

8.4

Promovarea proiectului : Un prim pas in demararea acestei activitati este stabilirea echipei

responsabila cu promovarea proiectului prin discutii,analiza. Responsabili:Voiculescu (Macovei)Gina Resurse necesareResurse umane: Coordonatorul proiectului i educatoarele grupelor mijlocie i mare respectiv Co olan Mirela i Anculia Ionela;Echipa responsabila va contacta o firma specializata in realizarea de materiale publicitare si va urmari distribuirea i postarea acestora n locuri accesibile unui public cat mai larg.; resurse materiale:afise,flyere,invitatii; resurse financiare:300 ron.

8.5

Prezentarea spectacolului In Banat,la Sezatoare! Se va respecta termenul stabilit. 09.06.2010 La finalul spectacolului se va organiza o petrecere cu surprize pentru

copii care poate fi considerata ca o recompensare a efortului depus in vederea realizarii proiectului. Se va realiza un portofoliu al activit ilor desfasurate in cadrul proiectului prin colec ionarea de : fotografii, nregistr ri video, materiale publicitare, textul piesei, perioada: 20 aprilie 15 iunie 2010, responsabili: ntreaga echip de proiect, resurse

36

necesare: resurse umane: echipa de proiect;resurse materiale: albume foto, nregistr ri DVD-uri, textul piesei, materialele publicitare, resurse financiare: 150 lei.

8.6

Evaluarea proiectului

Pentru o cat mai realista evaluare a proiectului se va efectua o evaluare interna si o evaluare externa. Evaluarea interna va avea in vedere doua coordonate si anume:evaluarea psihologica a copiilor si cea de a doua va evalua cunostintele dobandite in ceea ce priveste folclorul banatean. Evaluarea externa :dna prof.dr.Corina R ceanu i Comisia Universitar , data: ntre 01 - 15 iulie 2010, resurse necesare: resurse materiale: proiectul, portofoliul

9.

Desf urarea cronologica a activit ilor :urare a proiectului: 12 aprilie 12 iunie 2010

Perioada de desf

37

12 aprilie 2010

- ntalnirea initiatorului proiectului cu potentialii colaboratori

- Stabilirea sarcinilor fiecarei persoane implicate in proiect - Consultarea cu personalitati culturale recunoscute ca fiind marcante in valorificarea traditiilor folclorului banatean - Consultarea parintilor in vederea stabilirii disponibilitatii acestora de a se implica in proiect - Analiza comportamentului copiilor in salile de spectacol,pe strada,in scoli si gradinite 13 aprilie 2010 dialectala pentru copii existenta in bibliotecile timisorene -Analiza ofertei de carte populara dialectala pentru copii existenta in librarii - Analiza comportamentului copiilor in salile de spectacol,pe strada,in scoli si gradinite 14 aprilie 2010 pentru copii prescolari a Scolii Populare de Arta din cadrul Centrului de Cultura si Arta a jud.Timis - Analiza programei scolare - Analiza comportamentului copiilor in salile de spectacol,pe strada,in scoli si gradinite 19 aprilie 2010 tema38

- Efectuarea unui studiu asupra ofertei de carte populara

- Analiza ofertei de cursuri cu specific popular,folcloric

- Discutii cu cadrele didactice din gradinite si scoli pe

dezvoltarii unor parteneriate intre institutiile culturale si unitatile de invatamant prescolar - Studierea ofertei repertoriale a institutiilor culturale de spectacol din Timisoara -Culegerea de texte si cantece populare din Banat(jud.CarasSeverin si jud.Timis) in vederea alcatuiri repertoriului 20 aprilie 2010 - Stabilirea repertoriului dramatic - Stabilirea titlului spectacolului-In Banat, la Sezatoare -Evaluarea nivelului copiilor

21 aprilie 2010

- Stabilirea repertoriului muzical-coregrafic - Organizarea selec iei copiilor pentru rolurile din

spectacol

22 aprilie 2010

- Distribuirea rolurilor -Stabilirea programului de repeti ii - Alegerea costumelor i decorurilor

26 aprilie-30 aprilie 2010 03 mai -07 mai 201039

17 mai -21 mai 2010 24 mai-28 iunie 2010 02 iunie-04 iunie 2010 07 iunie-08 iunie 2010 20 mai-08 iunie i

- program de repeti ii

- Promovarea proiectului prin afi e

Anun uri

09 iunie 2010 Sezatoare! ora 17.00 10 iunie 2010 copiilor 11 iunie 2010 prescolari 11 -12 iunie 2010 impactului

-Prezentarea spectacolului In Banat ,la

- Evaluarea interna -Evaluarea psihologica a

- Testarea cunostintelor dobandite de catre

- Elaborarea unor chestionare de evaluare a

proiectului asupra audientei si invitatilor

40

Graficul Gantt:

LUNA APRILIE MAI

LUNA A IUNIE

LUN

1.1 .1 1.2 1.3 1.4 2.1 2.2 .2 2.3

41

2.4 2.5 2.6 2.7 3.1 3.2 3.3 .3 3.4 3.5 3.6 3.7 3.8 3.9 4.1 .4 4.2 4.3 4.4 .5 .6 5.1 6.1 6.2

10. Echipa de proiect :

42

- coordonator proiect: Voiculescu(Macovei)Gina - membrii echipei de proiect: Cadre didactice: Matei Mihaela-director Gradinita PP C.F.R Anculia Ionela-educatoare grupa mare-pregatitoare Cotolan Mirela-educatoare grupa mijlocie Consultant: dna. prof. dr. Corina R ceanu

11. Rezultatele proiectului :Rezultatele avute n vedere prin derularea proiectului sunt de natura calitativa,dat fiind faptul ca actorii principali sunt copii cu varste cuprinse intre 5 si 7 ani si nu ar putea sustine mai multe reprezentatii intr-un timp asa de scurt.

Astfel,se va obtine: Cresterea gradului de cunoastere a valorilor folclorului banatean in randul copiilor prescolari implicati in spectacole de teatru prin:Dobandirea unor cunostinte legate de traditiile populare

y banatene

y Scaderea gradului de emotivitate in randul copiilor prescolari in contact cu publicul spectator y Cresterea capacitatilor de invatare a un limbaj nou a copiilor prescolariy Cresterea creativitatii copiilor prescolari prin folosirea practic instructiv-educativa a asocierii limbajului specific banatean cu muzica si dansul popular banatean

y Stimularea interesului parintilor privind traditiile autentice locale y Aducerea in prim plan a importantei promovarii valorilor autentice mostenite din mosi-stramosi

43

y simtului ritmic si muzical prin exersarear repetata banatene si a unor cantece populare din Banat

Dezvoltarea a unor dansuri populare

y Crearea posibilit ii de exprimare a talentului copiilor prin descoperirea valen elor artistice.y banateana Constientizarea de la varste fragede a apartenentei la cultura

13.

Diseminarea rezultatelor :

Diseminarea rezultatelor proiectului se va face : y n reviste de specialite ca Tribuna nv mntului sau pe www.didactic.ro online; y y y y n cadrul consiliului profesoral al gradinitei PP C.F.R; n simpozioane i seminarii din cadrul ISJ Timis; La sedinta de Consiliu Artistic al Teatrului pentru Copii si Tineri Merlin; Prin afi e, pliante;

14.Durabilitatea

Sustenabilitatea i impactul proiectuluii continuitatea n timp a proiectului este asigurat de: schimbul de genera ii, fiecare nou genera ie de

y

prescolari putand fi constientizata din timp asupra valorilor patrimoniului cultural imaterial banatean;

44

y colaboratori y

de profesionalismul initiatorului proiectului si a celorlalti de impactul proiectului asupra grupului int si a

beneficiarilor indirecti: p rin i,cadre didactice din scolile unde vor pleca acesti prescolari,cadre didactice din alte gradinite,care vor putea adera in viitor la proiect,comunitatea timisoreana, institutiile culturale de spectacol din Timisoara.

15.

Monitorizare i evaluare

Pentru o buna monitorizare a proiectului se va institui un jurnal al proiectului unde se vor completa activitatile zilnice. ntlnirile de lucru cu echipa de proiect se vor efectua o dat pe s pt mn sau ori de cte ori este nevoie, pentru o analiza eficienta a modului n care au fost realizate activit materiale, timpul ile, daca a fost atins performan a,cum au fost valorificate resursele i resursele financiare alocate fiec rei activit i, dac au aparut probleme i

ce solu ii se pot g si pentru rezolvarea lor; Se vor intocmi rapoarte periodice in care va fi prezentat modul in care au fost gestionate resursele proiectului. Pentru evaluarea eficienta a proiectului se vor avea n vedere indicatorii cantitativi i calitativi.

45

n ce prive te indicatorii cantitativi se va avea n vedere procentul de realizare a activit ilor propuse i procentul de ndeplinire a obiectivelor, ca i analiza cost-beneficiu, pentru a justifica finan atorului sumele solicitate. n ce prive te indicatorii calitativi pentru m surarea rezultatelor scontate (precizate n cap. 11 : Rezultatele proiectului)se va efectua o evaluare psihopedagogica a prescolarilor implicati in proiect,se vor efectua evaluari ale cunostintelor privind folclorul banatean acumulate de catre copiii participanti la proiect, se vor realiza interviuri n rndul beneficiarilor direc i ob inut . i indirec i ai proiectului pentru a m sura impactul asupra ile i performan a acestora, se va analiza modul n care au fost realizate activit

16.

Partenerii proiectului

Partenerul principal este reprezentat de Gradinita PP C.F.R care a oferit suportul total pentru implementarea proiectului.

Gr dini a cu Program Prelungit C.F.R reprezint o institu ie de nv apreciat

mnt

i solicitat de p rin i pentru supravegherea i educarea copiilor de vrst pre colar .

Acest lucru se datoreaz echipei manageriale care dovede te reale calit i profesionale i abilit i necesare comunic rii cu copiii, cu p rin ii acestora i comunitatea local . Rolul directorului la buna func ionare a institu iei este esen ial. n acest sens, ntreaga activitate se desf oara pornind de la obiective riguros prestabilite i atent urm rite i vorbim aici despre proiectare, organizare, conducere opera ional , control/evaluare, implicare i participare att n plan curricular, ct i n planul gestion rii resurselor i al dezvolt rii institu iei i rela iilor comunitare. Cadrul n care se desf oara activitatea din gr dini Asigurarea Calit ii Educa iei, Scrisori metodice aplicarea liniilor de politic educa ional . este direc ionat de legea nr. 75/2005 privind

128/1997, Legea 524/2001, Legea 87/2006, Ordonan a Guvernamental

i documente oficiale ce reglementeaz

46

Dat fiind destina ia i gradul de complexitate al unit ii de nv

mnt n cadrul

managementului strategic se urm resc direc iile de dezvoltare n contextul socio-economic actual, iar diagnoza resurselor umane i materiale, viziunea, misiunea i intele strategice se realizeaza n raport cu Curriculum Na ional i actele normative privind finalit ile nv preprimar. S-au stabilit modalit i de comunicare cu factorii implica i n cre terea i educarea copiilor, tematica i termenele pentru ac iunile desf urate cu p rin ii, comunitatea locala i institu iile cu rol n formularea i elaborarea sarcinilor educative, respectiv ISJ, DSP, alte institu ii culturale i de nv mant. mntului

In acest sens continua conventiile de colaborare si parteneriatele cu familia, Palatul Copiilor,Teatrul pentru copii si tineri Merlin,Teatrul de papusi Iulia.Obiectivele propuse vizeaza cre terea calit ii actului educa ional, derularea cativit ilor extra colare i educative conexe valorilor culturale locale, participarea la programe i proiecte. n privin a managementului resurselor, se urm reste armonizarea ofertei de servicii educa ionale i formare permanent , asigurarea coeren ei ntre formarea ini ial i formarea i continu , motivarea performan elor personalului didactic i administrativ. n acest sens, s-a asigurat nscrierea la cursuri de formare, participarea la activit ile comisiei metodice cercurilor pedagogice, implicarea unit ii n programe i proiecte. n scopul eficientiz rii activit ii educative oferta educa ional este adaptata la

contextul socio-cultural n care func ioneaz gradinita. Astfel s-au aplicat chestionare i sondaje de opinie, s-au ntocmit procese-verbale n urma activit ilor i edin elor desf urate cu p rin ii, cu institu iile colare i reprezentantii comunitatii locale, continuandu-se conventiile de colaborare si parteneriatele S-au organizat o serie de actiuni cu caracter cultural si social, dintre care amintim:,, Scoala Parintilor,, ,, Cea mai frumoasa mama,, ,,Sa salvam padurea,, ,, Coloram si invatam,, ,, Inimi pentru inimi,, In Banat la sezatoare.Toate aceste actiuni au condus la eficientizarea actului educa ional, iar prin cooperarea cu Inspectoratul colar i mass-media local Gradinita PP C.F.R a contribuit la informarea cet enilor cu privire la sistemul de educa ie specific ei promovnd47

att imaginea institu iei scolare cat i a factorilor i institu iilor ce i dau concursul la derularea activit ii i proiectelor existente la nivelul unit ii. Directorul unit ii acorda o atentie deosebita domeniilor manageriale (curriculum, resurse umane, resurse umane, resurse financiare i materiale, parteneriat comunitar), supervizeaza elaborarea proiectelor i a programelor promovate de politicile educa ionale, aplicarea nouta ilor legislative, organizeaza , monitorizat i evaluat activitatea cadrelor didactice privind ob inerea de credite profesionale. ntr-o gr dini de prestigiu, educatoarele sunt preocupate de propria formare i i sprijinit n ceea ce prive te

perfec ionare. Colectivul de cadre didactice este informat

dezvoltarea profesionala,continuarea studiilor, nscrierea la sesiuni de comunic ri i referate metodice, publicarea de articole si materiale in paginile revistelor de specialitate.Exista un climat de munc eficient , este promovat spiritul de ini iativ , respectul i loialitatea fa de institu ie i priorit ile acesteia, contribuind la promovarea unei imagini pozitive a gr dini ei i ob inerea unor rezultate pozitive n cometi iile educa ionale. Exista un interes constant pentru preg tirea copiilor pentru coal i via . Se alcatuiesc planific ri privind activit ile la grup , rii i asisten ele educatorilor, rapoarte privind calitatea actului eudca ional. Rezultatele nv

evalu rilor sunt nregistrate, se stabilesc m suri ameliorative, modalit i de integrare a copiilor. Exista o colaborare eficient cu Inspectoratul colar Jude ean, fapt ce contribuie la indrumarea i sprijinirea institutiei pentru desf urarea unui nv bun colaborare cu autorit tile locale: Prim rie, Consiliu Local. Este promovat imaginea gr dini ei prin organizarea unor activit i culturale, schimburi de experien , participarea la concursuri i expozi ii pentru copii, dovedind preocuparea i existen a unei activit i de calitate prin obtinerea de premii si diplome. In Gradinita PP C.F.R calitatea nu este niciodata un accident, ea este intotdeauna rezultatul efortului inteligent. De aceea, ndeplinirea standardelor nv garantat adoptand o politic coerent mntului preprimar este i de asigurare a calit ii n educa ie. mnt de calitate.Se asigura o

48

Rolul acestui ONG ca partener n proiectul de fa const n sus inerea n promovarea proiectului i diseminarea rezultatelor, prin articole i recenzii n revista asocia iei. P rin ii copiilor implica i n realizarea proiectului devin parteneri n proiect prin sus inerea activit financiar pe care ni l-au oferit. ilor acestora, cu sprijinul material i

17. Bugetul proiectului

C S ontribu ia Tipul cheltuielilor uma total ( lei) ei)TOTAL GENERAL I. Costuri de personal a) salarii: 1100 lei/pers./lun x 2 luni x 3 pers. (6600 lei) + 1040 lei / lun x 2 luni(2080 lei) managerul de proiect, colaboratori: 650 lei/lun x 2 luni (1300 lei) b) onorarii : II. Costuri materiale a)costuri de produc ie: inchirieri decor 150lei x 2 zile (300 lei)si costume 23buc.x 20 lei(460 lei) b) cazare

Con tribu ie de la parteneri (lei)

Su ma solicitat de la finan ator (le i)

so licitantului (l

9 980 lei 80 lei

99

7 60 lei 49

lei -

760 -

-

c) transport intern i interna ional d) diurn e) nchirieri de aparatur (250 x 2 zile) f) prest ri servicii g) premii h) realizarea de studii i cercet ri, consultan de specialitate (consultant: 1200 lei/lun ) i) organizare seminarii, conferin e, ateliere de lucru j) tip rituri (partituri roluri, chestionare, fise de evaluare) k) ac iuni promo ionale i de publicitate (anunturi, afise, flyere, invitatii, articole - recenzii l) cheltuieli administrative m) alte costuri(protocol +transport logistica : 400 leix 2 zile +800 lei III. Achizi ionarea de dot ri necesare derul rii proiectului Procent

500 lei 2 400 lei 2 50 lei 1 00 lei 8 00 lei 1 4.890lei (100% ) 00lei 00 lei 00 lei

lei -

500 -

-

240 0 lei

lei 1

250 -

-

4 lei 5 0 lei

400

-

431 80lei

99

Anexe Anexa 1. Arborele problemei: cauze - efect50

Anexa 2. Pozitivarea: mijloace rezultate Anexa 3. Formularea obiectivelor

51