Cap. 3 Licienta

7/24/2019 Cap. 3 Licienta

1/26

III. RELA}IILE DE FAMILIE ~N VECHIUL {I NOULTESTAMENT

Dac\ cineva va privi `n natur\, va observa c\ at=t plantelec=t [i animalele, cu pu]ine excep]ii, tr\iesc `n grupuri mai mici saumai mari. Va constata c\ animalelor, datorit\ unui instinct s\dit deDumnezeu, le place s\ duc\ o via]\ comunitar\.

Interesele materiale [i spirituale au f\cut ca omul s\ apar\ `nistorie organizat `n grupuri mai mari sau mai mici. a baza tuturoracestor organiza]ii sau comunit\]i omene[ti a stat [i st\ ocomunitate `n miniatur\, care este familia.

!n decursul istoriei, familia, ca prim\ form\ de organizare aoamenilor, a `mbr\cat diferite aspecte, dup\ diferitele concep]iicare st\p=neau diferitele societ\]i omene[ti."#oate aceste societ\]iumane sunt cl\dite pe baza familiei originare a primilor oamenicrea]i de Dumnezeu, $dam [i %va.

III.". &$'II$ !( V%)*I+ #%#$'%(#III.".". -I/I(%$ &$'II%I

Vorbind despre c\s\torie [i familie, trebuie s\ ne referim `nprimul r=nd la relatarea biblic\ despre crearea omului. 0otrivitacestui capitol vec1itestamentar, omul a fost f\cut de Dumnezeudup\ crearea celorlalte f\pturi, ca o `ncoronare a lucr\rii ui dincele [ase zile ale facerii lumii 2 34i a zis Dumnezeu2 s\ facem omdup\ c1ipul [i asem\narea (oastr\5 4i a f\cut Dumnezeu pe omdup\ c1ipul \u6 dup\ c1ipul lui Dumnezeu l7a f\cut6 a f\cut b\rbat [ifemeie. 4i Dumnezeu i7a binecuv=ntat, zic=nd2 )re[te]i [i v\`nmul]i]i [i umple]i p\m=ntul [i7l st\p=ni]i 89&acere "6:;7:


2/26

7Dumnezeu l7a creat pe om bisexual, b\rbatul [i femeia inddeopotriv\ dup\ c1ipul lui Dumnezeu. $ceasta `nseamn\ c\ omuleste destinat prin `ns\[i crearea sa vie]ii de comuniune, dup\modelul comuniunii care exist\ `ntre 0ersoanele ntei #reimi.-mul nu ar c1ip al lui Dumnezeu dac\ ar o monad\ `nc1is\. :

3(u numai ca s\7l a>ute pe $dam crease Dumnezeu [i pe %va, cipentru ca s\7l fereasc\ de singur\tate, c\ci numai pentru c\ secompleteaz\ ei deplin formeaz\ ei omul deplin.8E

7Dumnezeu a binecuv=ntat prima perec1e de oameni, pe$dam [i pe %va, f\c=ndu7i colaboratori ai \i `n transmiterea vie]ii23)re[te]i [i v\ `nmul]i]i [i umple]i p\m=ntul [i7l st\p=ni]i8 9&acere",:


3/26

p\g=ne. 0rin legi pozitive, familia a fost ocrotit\ de tot ceea ce ar putut duce la dec\derea ei din punct de vedere religios, moral [isocial.B

$stfel, principiile c\s\toriei le traseaz\ Dumnezeu c=nd zice23(u e bine s\ e omul singur6 s\7i facem a>utor potrivit pentru el8

9&acere:,"eaz\ fa]\ de datoriile noi care li se impun. $v=nd `n vedereoriginea sa, c\s\toria este sf=nt\ prin `ns\[i natura sa.b\90ilde "A, "E6 :", "A6 :G, :C, dar plin\ de `n]elepciunea vie]ii [i depruden]\, cu `ndemnuri [i sfaturi bune pentru to]i 90ilde E", :;,ea creaz\ `n familie o atmosfer\ de pace [i lini[te 90ilde "B, "6 :B,"G6 "A, "E. 0entru so] devine un adev\rat a>utor [i spri>in `nmunca de ridicare a bun\st\rii [i prestigiului familiei 90ilde "C, ".0lin\ de dragoste fa]\ de so], ea p\strez\ credin]a con>ugal\ 90ilde:, "B, cinstea [i onoarea casei. Valoarea ei este mai mare dec=ta pietrelor pre]ioase 90ilde E","?.

!n contrast cu aceast\ femeie model se a\ femeia lene[\,care nu7[i cinste[te familia [i aduce ruina casei 90ilde :, "


8/26

Din faptul c\ so]ia era datoare cu o delitate absolut\, f\r\ aputea pretinde acela[i lucru [i din partea so]ului, ar rezulta o starede inferioritate `n raport cu acesta. #otu[i legea lui 'oise cuprinde[i prescrip]ii care au rolul de a o prote>a de abuzuri din parteaso]ului 9Deuteronom :", ""7"B6 ::, "E7"A.:B

'enirea esen]ial\ a femeii israelite, [i de fapt nu numai a ei,era aceea de a deveni mam\ [i de a avea copii c=t mai mul]i. $avea copii era pentru o femeie cea mai mare fericire 9&acere :C,;?6 E?, ", iar sterilitatea era considerat\ drept o pedeaps\ divin\9&acere :A, E". Voca]ia ei era de a na[te, a avea sau a cre[tecopii, c1iar pe cei str\ini, atunci c=nd nu putea s\7i aib\ pe ai s\i.De aceea, dragostea matern\ a devenit proverbial\ `n vec1iulIsrael [i a fost luat\ drept model al iubirii lui Dumnezeu fa]\ depoporul \u 9Isaia CA, "G.:


9/26

III.".E.:. aporturile dintre p\rin]i [i copii

!n perioada Vec1iului #estament, familia `[i `mplinea rolulcresc=nd copii c=t mai mul]i. )opiii erau, `n opinia psalmistului [i

a `ntregii societ\]i a vremii, o dovad\ evident\ a dragostei luiDumnezeu2 3&emeia ta ca o vie roditoare `n laturile casei tale6 iit\i ca ni[te vl\stare tinere de m\slin `mpre>urul mesei tale. Iat\ a[ase va binecuv=nta omul cel ce se teme de Domnul8 90salmul ":B,E7C. )opilului i se d\dea nume imediat dup\ na[tere, iar a opta ziera circumcis.E?Dup\ na[tere, copilul era luat de c\tre tat\ la s=nuls\u, ceea ce `nseamn\ c\7l recuno[tea ca u 9Iov E, ":. a felf\ceau [i femeile sterpe care `[i `nsu[eau copiii sclavelor oferiteb\rba]ilor lor 9&acere E?, E.E"

)ea mai important\ obliga]ie a p\rin]ilor fa]\ de copii era K pel=ng\ cea a protec]iei [i a cre[terii lor K cea a educa]iei. Datoriap\rin]ilor de a asigura educa]ia copiilor rezult\ `n mod direct din`ns\[i necesitatea acesteia. f=nta criptur\ ofer\ multe [i feluriteexemple pentru p\rin]i `n vederea `ndrum\rii teoretice [i practicea copiilor lor. De aceea s7a armat c\ f=nta criptur\ este unizvor teoretic [i practic al artei de a cre[te [i de a educa pe copii.

Dreptul [i datoria p\rin]ilor de a face educa]ie copiilor rezult\,`n mod natural din `ns\[i actul na[terii 9Isus ira1 B, :irea permanent\ pentru formarea [i dezvoltarea personalit\]iicopiilor deoarece aceasta 9personalitatea este rezultatul uneiactivit\]i organizate [i sus]inute din partea educatorilor 9ap\rin]ilor.

)ea mai important\ datorie a p\rin]ilor `n educa]ie estecultivarea spiritual\ a copiilor, pentru c\ 3dob=ndirea `n]elepciuniie mai scump\ dec=t argintul [i pre]ul ei mai mare dec=t al celuimai curat aur. %a este mai pre]ioas\ dec=t pietrele scumpe8 90ildeE, "C7"G.

30)onf. Dr. prof. 0etre emen, op. cit., p.


10/26

faturile bune ale p\rin]ilor au o valoare deosebit\ pentrucopii deoarece acestea imprim\ o conduit\ de la care nu se vorabate nici la b\tr=ne]e. De aceea f=nta criptur\ d\ p\rin]ilorurm\torul sfat2 3Deprinde pe t=n\r cu purtarea pe care trebuie s\ oaib\6 c1iar c=nd va `mb\tr=ni nu se va abate de la ea8 90ilde ::,

;. !n urma acestor sfaturi copiilor li se lumineaz\ mintea,dob=ndesc pricepere [i7[i organizeaz\ `n mod fericit via]a 90ilde C,"7;.E:

0entru oferirea educa]iei, p\rin]ii trebuie s\ utilizeze anumitemetode [i mi>loace dintre care pe unele le g\sim men]ionate `nf=nta criptur\.

7 !n primul r=nd se recomand\ ca `n rela]iile cu copiii,p\rin]ii s\ aib\ o comportare irepro[abil\, `nc=t ace[tia s\ nuobserve nici o discordan]\ `ntre cuv=ntul [i fapta lor 90ilde C, "?7

""6 :?, B. 0uterea cuv=ntului [i exemplul bun al p\rin]ilor cu ceamai ad=nc\ rezonan]\ `n activitatea lor educativ\, adev\rconstatat [i de psi1ologie.

7 De asemenea, consecven]a `n activitatea educativ\ estefoarte important\. $cest lucru cere din partea p\rin]ilor osupraveg1ere atent\ a copiilor. (ici un insucces de moment nutrebuie s\7i descura>eze [i s\ le sl\beasc\ `ncrederea `n reu[it\,deoarece copiii l\sa]i `n voia lor devin o povar\ pentru familie.$ce[ti copii sunt asem\na]i cu ni[te cai n\r\va[i, Fiblia arm=nd c\

3ul slobod se face obraznic8 9Isus ira1 E?,


11/26

Deuteronom G, ";. $ceast\ porunc\ cere imperativ ilor respect [icinstire fa]\ de p\rin]i [i urmeaz\ imediat dup\ poruncile careprivesc `ndatoririle religioase fa]\ de Dumnezeu. 0entru i, p\rin]iisunt aproapele cel mai imediat pe care trebuie s\7l cinsteasc\ [i s\7l iubeasc\. !ndatorirea ilor de a7[i cinsti p\rin]ii cuprinde toat\

gama sentimentelor [i faptelor2 de la recuno[tin]\ [i dragoste, laa>utorare, pe care urma[ii le datoreaz\ celor ce i7au n\scut, i7aucrescut [i i7au educat pentru via]\. De aceea, prin no]iunea de acinsti 9Ie[ire :?, "E se exprim\ tot ceea ce copii datoreaz\p\rin]ilor2 supunere, ascultare, recuno[tin]\, dragoste, a>utor `nnevoile lor morale [i materiale. $ceast\ regul\ arat\ gradul `nalt devia]\ moral\ la care trebuie ridicat\ familia.

espectul fa]\ de p\rin]i a fost totdeauna izvor de bunuri [ibucurii pentru copii. $stfel, (oe binecuvinteaz\ pe ii lui em [i

Iafet pentru respectul [i cuviin]a pe care au avut7o fa]\ de el9&acere A, :;7:B. $vraam se bucur\ de ul s\u Isaac, iar acestaascult\ pe tat\l s\u c1iar atunci c=nd $vraam vrea s\7l `n>ung1ie [is\7l aduc\ >ertf\ pe altar 9&acere ::, B7"?. 0entru dragostea sa,$vraam `i binecuvinteaz\ [i7i las\ mo[tenire toate averile sale9&acere :G, G7;. +n alt exemplu elocvent este Iosif, care nu7[i uit\p\rintele [i pe fra]ii lui atunci c=nd ace[tia a>ung `n greut\]i9&acere EB6 C:6 CE6 CG7CA.

!n str=ns\ leg\tur\ cu aceast\ porunc\ stau toate

`ndemnurile adresate ilor din Vec1iul #estament2 3\ cinsteasc\ecare pe tat\l s\u [i pe mama sa8 9evitic :?, ""6 "in\ pe tat\lt\u la b\tr=ne]e [i nu7l m=1ni `n via]a lui8 9Isus ira1 E, ":.

De asemenea, copiii trebuie s\ acorde p\rin]ilor a>utormaterial, c=nd ace[tia devin incapabili de munc\, `n virtuteafaptului c\ [i ei s7au ostenit pentru fericirea lor. $ceast\ a>utorarematerial\ a lor apare ca porunc\2 3&iule, spri>in\ pe tat\l t\u lab\tr=ne]e [i nu7l m=1ni `n via]a lui5, pentru c\ milostenia ar\tat\tat\lui nu va uitat\5 [i `n ziua necazului t\u `[i va aduce Domnul

35Doctorand /1eorg1e Fogdaproste, )instirea aproapelui dup\ Decalog, `n tudii #eologice

9JJI, A7"?@"A;A, p. B?E636Doctorand %milian )orni]escu, art. cit., p. "?


12/26

aminte de tine [i ca g1ea]a c=nd e senin, a[a se vor topi p\cateletale8 9Isus ira1 E, ":, "C7"G. )ei ce nu acord\ a>utor p\rin]ilorsunt calica]i drept oameni lipsi]i de cinste [i de a>utorul luiDumnezeu2 3)a un 1ulitor e cel ce p\r\se[te pe tat\l s\u [iblestemat de Domnul este cel ce m=nie pe mama sa8 9Isus ira1

E, ";.EB

)instirea p\rin]ilor trupe[ti mai era [i consecin]a faptului c\

ace[tia oferau copiilor primele cuno[tin]e despre Dumnezeu.)uvintele simple ale p\rin]ilor, pronun]ate `n atmosfera familial\au constituit cea mai bun\ cate1ez\ care nu va niciodat\ uitat\ decopil. eamintirea necontenit\ prin care Dumnezeu a salvatpoporul \u ocup\ un loc important `n cadrul acestor cate1ezefamiliale2 3Istorisi]i `n auzul ilor vo[tri [i al iilor ilor vo[tri c=team f\cut95ca sa cunoa[te]i c\ %u sunt Domnul89Ie[ire "?,:6

Deuteronom C,A.De asemenea, cinstirea tat\lui ca preot al familiei era`nt=lnit\ adesea la evrei. $stfel, tat\l avea func]ie cultic\ mai alescu ocazia serb\rii pa[telui care se desf\[ura `m mediul familial, `n

>urul unei cine speciale 9Ie[ire ":.Euca `n via]a s\n\toas\ a societ\]ii iudaice. $mv\zut instituirea divin\ a familiei [i principiile care stau la baza ei.

Datorit\ leg\turii pe care poporul ales a avut7o cu Dumnezeu,Vec1iul #estament, de[i cu unele abateri, oglinde[te o via]\familial\ cu un nivel destul de ridicat. (u avem norme precise careprivesc reglementarea vie]ii familiale `nainte de darea egii.

Dup\ darea egii, via]a familial\ a `nceput s\ se maiconsolideze6 ea `ns\ se va realiza `n mod deplin `n cre[tinism.'=ntuitorul rea[eaz\ familia `n starea ei ini]ial\.C?

III.:. &$'II$ !( (-+ #%#$'%(#

)oncep]ia neotestamentar\ despre familie se poate `n]elegepe baza evela]iei divine f\cut\ primului cuplu uman p=n\ lac\dere, [i pe baza complet\rilor [i preciz\rilor dumnezeie[ti f\cute

de '=ntuitorul. Din aceast\ perspectiv\, ea este diametral opus\37Ibidem, p. "?A6

380r. lector univ. eon $rion, &amilia `n f=nta criptur\, `n F.-.. 9)JIII "7;@"AAG, p. ::G6

39Doctorand /1eorg1e Fogdaproste, art. cit., p. "?C6

40Diacon /1eorg1e 0apuc, art. cit., p.


13/26

`n]elegerii dat\ acestei institu]ii de c\tre poporul evreu de7a lungulexisten]ei sale6 ce prezint\ Vec1iul #estament despre familie estedeparte de a `nf\]i[a concep]ia divin\ cu privire la acest subiect.l\birea sensului acestei institu]ii trebuie `n]eleas\ prin aceea c\poporul ales, a fost inuen]at de popoarele p\g=ne `n mi>locul

c\rora s7a format [i a vie]uit, fapt ce a dus la denaturarea c1ipuluiideal al familiei `n care domnea o egalitate perfect\ `ntre membriicuplului.

Din aceast\ perspectiv\, expresia 3\sa]i mor]ii s\7[i `ngroapemor]ii lor89'atei


14/26

0\catul omenesc a afectat profund leg\tura c\s\toriei,r\m=n=nd pregnant doar aspectul acestei leg\turi.CC

0rin venirea a, *ristos `nt\re[te din nou leg\tura c\s\torieidintre b\rbat [i femeie [i o `nal]\ din ordinea naturii `n ordinea

1arului, `nv\luind7o prin participarea a la nunta de la )ana, `nambian]a 1aric\ ce iradia din 0ersoana a. \v=r[ind acolo ceadint=i minune, prin puterea a mai presus de re, [i d=ndperec1ii ce se c\s\torea s\ bea din vinul iubirii entuziaste turnatede %l prin 1arul \u, %l vrea s\ arate c\ `ncepe `n\l]area vie]iiomene[ti `n ordinea 1arului de la `nt\rirea [i `n\l]area c\s\toriei.CG

0rin prezen]a a la nunta din )ana /alileii, '=ntuitorul a ridicatc\s\toria la treapta sf=nt\ de tain\ prin intermediul c\rei se revars\peste 1ot\r=rea [i vrerea oamenilor binecuv=ntarea lui Dumnezeu

care face unirea lor trainic\ [i iubirea lor nemuritoare. a aceast\nunt\, %l a fost `nso]it de 0reacurata a 'aic\ [i de n]ii $postoli.$cesta este c1ipul prezen]ei Fisericii la nunt\ cu darurile eisupranaturale. De aceea nunta din )ana /alileii a devenitprototipul c\s\toriei cre[tine.C;

$lte realit\]i legate de c\s\torie, `n viziunea '=ntuitorului,sunt redate prin dialogul ui cu fariseii2 3e cuvine oare omului s\7[i lase fameia sa pentru orice pricin\H \spunz=nd, %l a zis2 (7a]icitit c\ )el )are i7a f\cut de la `nceput, i7a f\cut b\rbat [i femeieH 4i

a zis2 0entru aceasta va l\sa omul pe tat\l s\u [i pe mama sa [i seva lipi de femeia sa [i vor am=ndoi un trup. $[a `nc=t nu maisunt doi, ci un trup. Deci ce a unit Dumnezeu, omul s\ nudespart\89'atei "A, E7;. Din acest text decurg mai multeconsecin]e cu privire la c\s\torie. !ncuviin]area de a tr\i `mpreun\este dat\ de Dumnezeu, de aceea orice anomalie legat\ dec\s\torie2 concubina>, divor], 1omosexualitate sunt `nc\lc\ri graveale voin]ei divine pentru care se vor abate pedepse at=t asupracelor care au gre[it, c=t [i urma[ilor nevinova]i.

De asemenea din acest text, c=t [i din ansamblul `nv\]\turiiale despre c\s\torie, reiese din dou\ atribu]ii ale c\s\toriei, aceeade a unitar\ [i indisolubil\.CB

#ot (oul #estament, de astfel se pronun]\ categoric`mpotriva poligamiei, accept=nd `n mod ideal monogamia, eaind singura ce permite unitatea total\ a celor doi so]i.C la desfr=nare 9'atei G, E".GE

(eind vorba de desfr=u, dac\ cineva `[i va l\sa so]ia sa [i seva c\s\tori cu alta, s\v=r[e[te adulter, iar cel care se va c\s\tori cucea l\sat\ tot adulter va s\v=r[i. De aici reiese faptul c\ cei doi,desp\r]indu7se din alte motive dec=t desfr=ul, r\m=n lega]isuete[te, iar cel care se c\s\tore[te cu unul dintre ei poate acuzat de poliandrie.GC Din aceste idei se deduce c\ p\catuladulterului este foarte grav deoarece calc\ `n mod voitdemnitatea de om primit\ prin crea]ie, c=t [i datorit\ dezordiniisociale pe care o provoac\.GG

490r. lector 'i1ai Vizitiu, art. cit., p. :


16/26

De asemenea p\catul adulterului provoac\ [i o ruptur\sueteasc\ `ntre cei doi. #otu[i, c1iar dac\ unirea sueteasc\ dintreso] [i so]ie este rupt\, leg\tura c\s\toriei nu s7a desin]at. o]ii `[iapar]in unul altuia, lucrarea dumnezeiasc\ a unirii lor neput=nd desin]at\ printr7un act omenesc.G;

Desfacerea c\s\toriei din motive de adulter nu este o porunc\pentru cel nevinovat. /estul '=ntuitorului de a ierta pe femeiaprins\ `n acest p\cat arat\ acest lucru.GBDe aici rezult\ c\ `n astfelde situa]ii se recomand\ s\ se caute `ndreptarea celui c\zut prin1ot\r=rea lui de a nu mai repeta p\catul.G


17/26

#ot de demnitatea femeii ]ine [i faptul c\, `n cazul adulteruluidovedit asupra b\rbatului, ea avea acela[i drept de a7l p\r\si. $cestlucru nu reiese `n mod direct, ci din faptul c\ '=ntuitorul nuvorbe[te de 3un drept8 exclusiv al b\rbatului de a7[i l\sa femeia.&emeia putea avea dreptul de a lua ini]iativa divor]ului2 3oricine

va l\sa pe femeia sa [i va lua alta, s\v=r[e[te adulter cu ea. Iarfemeia de7[i va l\sa b\rbatul ei [i se va m\rita cu altul s\v=r[e[teadulter.8 9'arcu "?, ""7":.;:

$ceste cuvinte 3relev\ nu numai concep]ia ui despreindisolubilitatea c\s\toriei, ci [i faptul c\ %l recunoa[te egalitateadeplin\ a acelor doi so]i8.;E

!n viziunea '=ntuitorului familia nu este format\ numai dinso] [i so]ie ci [i din copii K 3expresia [i mai concret\ a prezen]eidivine `n familia cre[tin\8.;C

'=ntuitorul nu proclam\ `n mod direct na[terea de prunci cascop al c\s\toriei, dar `i consider\ o `mplinire a familiei. De aceea,a manifestat fa]\ de copii o mare afec]iune, concretizat\ prinmultele minuni s\v=r[ite asupra lor 9vindecarea ului slu>ba[ului`mp\r\tesc 7 Ioan C, C;7GC6 `nvinerea ului v\duvei din (ain 7 ucaB, ""7"B6 `nvierea icei lui Iair K uca


18/26

'arcu B, :;6 Ioan C, CB. )opiii datoreaz\ p\rin]ilor cinstire [iascultare 9'atei "G, C, amintind porunca a cincea din Decalog23)\ci Dumnezeu a zis2 )inste[te pe tat\l t\u [i pe mama ta8 9'atei"G, C. %i trebuie s\ poarte gri>\ de p\rin]ii lor, c=nd ace[tia a>ungla b\tr=ne]e [i la nevoi 9'atei "G, G7;. (ecinstirea p\rin]ilor va

atrage pedeaps\ divin\2 3iar cine va blestema pe tat\l s\u sau pemama sa cu moarte s\ se sf=r[easc\8 9'atei "G, C.

!nsu[i '=ntuitorul ofer\ exemplul personal de supunere,ascultare [i purtare de gri>\ fa]\ de p\rin]i. Despre %l se spune c\3le era supus8 9uca :, "G. De asemenea, c=nd se aa pe f=nta)ruce, nu o uit\ pe maica a, ci o `ncredin]eaz\ spre gri>\ucenicului iubit 9Ioan "A, :;7:B.;G

O

'=ntuitorul a restabilit rela]iile dintre b\rbat [i femeie,aduc=nd emancipare complet\ a femeii, o reintegrare `ndrepturile ei, drepturi care p=n\ la venirea ui au fost nesocotite.De asemenea, n]ii $postoli au mers pe aceea[i linie trasat\ de'=ntuitorul `n ceea ce prive[te2 caracterul monogam al familiei [iindisolubilitatea ei, raporturile dintre so]i, datoriile p\rin]ilor fa]\ decopii [i ale copiilor fa]\ de p\rin]i, statornicia [i desfacerea c\s\toriei[i scopul c\s\toriei.

III.2.2. ~n'!]!t-ra &$"pr$ 0am#%#$ ,n Ep#"to%$%$ S(n]#%orApo"to%#

Dup\ `nv\]\tura f=ntului $postol 0avel, la temelia familiei st\c\s\toria. eferindu7se la `ntemeierea familiei, el folose[te textulde la &acerea :, :C2 3de aceea va l\sa omul pe tat\l s\u [i pemama sa [i se va lipi de femeia sa [i vor am=ndoi un trup89%feseni G, E", cuvinte prin care $dam exprima voia luiDumnezeu cu privire la `ntemeierea familiei. !n concep]iapaulin\, c\s\toria este voit\ [i or=nduit\ de Dumnezeu `n forma samonogam\. !n virtutea acestui lucru, b\rbatul [i femeia se simtatra[i unul de altul [i se completeaz\ reciproc 9I )orinteni "", "".;;

%l consider\ c\s\toria un dar al lui Dumnezeu, la fel ca [i fel ca [ifecioria 9I )orinteni B, B. Indisolubilitatea c\s\toriei este [i laf=ntul $postol 0avel un lucru indiscutabil, de aceea cei ce s7audesp\r]it au dou\ posibilit\]i2 ori s\ se `mpace ori s\ nu serec\s\toreasc\ 9I )orinteni B, "?7"".;B a f=ntul $postol 0avelmotivele unui divor] pot catalogate ca trei la num\r. 0rimul

650r. lector 'i1ai Vizitiu, art. cit., p. E:7EE passim6

66Ibidem, p. EC6

670r. dr. )7tin 'i1oc, op. cit., p. :B6

75


19/26

dintre ele este adulterul. !n ceea ce prive[te adulterul el este `ntotal acord cu `nv\]\tura '=ntuitorului. )el ce `[i p\r\se[te familiaf\r\ motiv este vinovat de stricarea unit\]ii familiei, iar rec\s\torirealui `nseamn\ comiterea p\catului adulterului 9omani B, "E.;dii27 degradarea trupeasc\, pentru c\ 3orice p\cat pe care `l

s\v=r[e[te omul este `n afar\ de trup. )ine se ded\ `ns\ desfr=n\riip\c\tuie[te `n `ns\[i trupul s\u8 9I )orinteni ;, "oc sunt ne`n]elegeri doctrinare sau confesionale,680r. lector 'i1ai Vizitiu, art. cit., p. EC6

690r. lector univ. eon $rion, art. cit., p. :E;6

700r. dr. )7tin 'i1oc, op. cit., p. :B7:


20/26

pentru a nu se aduce [tirbire sn]eniei familiei, dar numai dup\ ceau fost epuizate toate demersurile `n vederea c=[tig\rii celuilalt,un asemenea caz limit\ poate motiv de divor].B:

- !n ceea ce prive[te scopurile c\s\toriei, dup\ n]ii $postoliacestea sunt at=t na[terea de prunci [i iubirea [i `ntra>utorarea

reciproc\ a so]ilor, c=t [i potolirea poftelor vinovate2- ". 0rimul scop al unirii dintre b\rbat [i femeie este ar\tat `n mod

limpede de cuvintele )reatorului2 3)re[te]i [i v\ `nmul]i]i [ist\p=ni]i p\m=ntul [i domni]i peste pe[tii m\rii58 9&acere ", :loc prin carese poate c=[tiga m=ntuirea. f=ntul $postol 0avel spune, legatde acest lucru, c\, femeia, dac\ r\m=ne cu `n]elepciune [i credin]\,`n dragoste [i `n sn]enie, se m=ntuie[te prin na[tere de prunci 9I

#imotei :, "G.BBDac\ unele familii nu pot avea copii, nu `nseamn\

c\ pentru acestea nu exist\ m=ntuire. Din cele spuse de f=ntul$postol 0avel, c1iar [i cei care au copii sunt `n situa]ia de a7[ipierde m=ntuirea, dac\ nu7[i cresc copiii 3`n credin]\, `n iubire [i`n sn]enie8.Butorarea reciproc\a so]ilor.

- 0rincipiul pe care n]ii $postoli `l a[eaz\ la baza unirii dintre so]ieste acela[i care st\ [i la baza unirii dintre *ristos [i Fiseric\2iubirea2 3F\rba]ilor, iubi]i pe femeile voastre, dup\ cum [i *ristos a

iubit Fiserica, [i 7a dat pe ine pentru ea.8 9%feseni G, :G, deaceea f=ntul $postol 0avel consider\ iubirea dintre so]i ca odatorie reciproc\2 3$[adar, b\rba]ii sunt datori s\7[i iubeasc\femeile, ca pe `ns\[i trupurile lor8 9%feseni G, :


21/26

b\rbatului8 9I )orinteni B, E.BA(umai iubirea reciproc\ face posibil\`n]elegerea deplin\ a locului [i rolului ec\ruia dintre so]i `nunitatea familiei.

- E. +n alt scop, deloc de negli>at, este acela al potolirii poftelorvinovate2 3Din cauza desfr=n\rii, ecare s\7[i aib\ femeia sa [i

ecare femeie s\7[i aib\ b\rbatul s\u5 \ nu v\ lipsi]i unul de altul,dec=t cu bun\ `nvoial\, pentru un timp, ca s\ v\ `ndeletnici]i cupostul [i cu rug\ciunea, ca s\ nu v\ ispiteasc\ satana, din pricinane`nfr=n\rii voastre8 9I )orinteni B, :7G. atisfacerea poftelortrupe[ti `n afara c\s\toriei nu este acceptat\, ind considerat\desfr=nare. $cest p\cat reprezint\ o abatere grav\ de la c1emareaomului de a m\dular al trupului tainic al lui *ristos, Fiserica. Deaceea omul nu trebuie s\ e m\dular al unei desfr=nate 9I)orinteni ;, "G, ci el este dator de a s\la[ al f=ntului Du1 9I

)orinteni ;, "A, prin care se sn]e[te [i se cur\]e[te, c\ci3Dumnezeu nu ne7a c1emat la necur\]ire, ci la sn]ire8 9I#esaloniceni C, B. eg\tura trupeasc\ `ntre so] [i so]ie estelegitim\ [i voit\ de Dumnezeu, prin ea realiz=ndu7se o comuniunetotal\ de iubire, care face posibil\ [i na[terea de prunci.


22/26

Fiserica.


23/26

dragoste, o supunere care nu umile[te, ci cinste[te pe ambiiso]i8.ertfelnice23F\rba]ilor iubi]i femeile voastre, dup\ cum [i *ristos a iubitFiserica [i 7a dat pe ine pentru ea8 9%feseni G, :G. A" Iubireab\rbatului pentru so]ie este iubirea pe care o are pentru propria sapersoan\2 3)el ce7[i iube[te femeia, pe sine se iube[te8 9%feseni G,:a acordat\ propriei persoane 9%feseni "?, :A arat\ gri>a pe careb\rbatul trebuie s\ o aib\ fa]\ de femeie, prin procurarea celornecesare pentru via]\, s\n\tatea, bun\starea [i ocrotirea ei de toate

suferin]ele [i lipsurile. 4i f=ntul $postol 0avel se refer\ la`ndatoririle b\rbatului pentru so]ia sa, `ndemn=ndu7l s\ tr\iasc\`n]elep]e[te ca femeia sa [i s\7i fac\ parte de cinste ca una careeste mo[tenitoare a vie]ii [i a 1arului 9I 0etru E, B. o]ul, departede a un [ef autoritar, este un slu>itor al familiei sale6A: iar&ericitul $ugustin spune referitor la acest lucru2 3`n casa celui cetr\ie[te din credin]\5 c1iar cei care comand\ se g\sesc `n situa]iade slu>itori ai celui pe care par c\7i comand\.8AE

- a r=ndul ei, femeia este egal\ cu b\rbatul, dar 3distinc]ia b\rbat K

femeie este de natur\ func]ional\ [i de responsabilitate.8AC

ubordonarea femeii fa]\ de b\rbat este motivat\ tot de f=ntul$postol 0avel2 3nu b\rbatul este din femeie, ci femeia din b\rbat,nu b\rbatul a fost f\cut pentru femeie, ci femeia pentru b\rbat6femeia este slava b\rbatului, precum [i b\rbatul este c1ipul [i slavalui Dumnezeu8 9I )orinteni ""6


24/26

nu este una servil\ [i obi[nuit\6 este efect al dragostei reciprocedintre so]i, este o 3team\8 de a nu7l pierde pe cel\lalt, la fel cumeste [i teama fa]\ de Dumnezeu. $ceast\ 3team\8 din parteafemeii, nu constituie un atuu pentru b\rbat de a despotic.AB!nacest sens f=ntul Ioan /ur\ de $ur zice2 3atunci c=nd femeia se

supune, s\ nu i st\p=n absolut, nici tu, atunci c=nd b\rbatul teiube[te, s\ nu i `ng=mfat\. (ici dragostea b\rbatului s\ nuseme]easc\ pe femeie, nici s\ nu `ng=mfe pe b\rbat.8A\ de ai s\i [i mai ales de ai casei sale, s7a lep\dat de credin]\ [ieste mai r\u dec=t un necredincios8 9I #imotei G, a fa]\ decopii este o lege natural\,"?E care se observ\ [i din cuvintelef=ntului Vasile cel 'are2 3leul `[i iube[te puii s\i, lupul se lupt\pentru ai lui8."?C

97Doctorand /rigore 'azilescu, art. cit., p. :


25/26

- 0\rin]ilor le revine obliga]ia, dup\ cum am mai spus, de a7[i cre[tecopiii 3`n `nv\]\tura [i cercetarea Domnului8 9%feseni ;, C. Deaceea pentru a7i educa, p\rin]ii `[i pot certa copiii 9omani ", E?,dar `n acela[i timp s\ nu abuzeze de autoritatea pe care o au,pentru ca, astfel, copilul s\ vad\ c\ do>ana i se face din iubire,

pentru binele s\u [i nu dintr7o pornire de ur\2 30\rin]ilor, nu`nt\r=ta]i pe copiii vo[tri ca s\ nu se dezam\geasc\8 9)oloseni E,:"."?G

- !n familia cre[tin\, copiii trebuie s\ e cople[i]i de sentimentereligioase putenice. De aceea `nsu[irea egii divine are o`nsemn\tate `n formarea religios moral\. !n acest sens nu numaido>ana face pe copil s\ asimileze adev\rurile dumnezeie[ti, ci [iexemplul p\rin]ilor este 1ot\r=tor 9II #imotei ", G6 I 0etru ", "


26/26

!ntre `ndatoririle materiale ale copiilor fa]\ de p\rin]i, se a\,`n primul r=nd, `ntre]inerea lor la b\tr=ne]e sau c=nd nu mai potmunci, oferindu7le 1rana de toate zilele2 3Dac\ vreo v\duv\ arecopii sau nepo]i, ace[tia s\ se `nve]e s\ cinsteasc\ mai `nt=i casalor [i s\ dea r\spl\tire p\rin]ilor589I #imotei G, C.

a f=ntul $postol 0avel se `nt=lne[te obligativitatea cinstiriip\rin]ilor spirituali, a `nv\]\torilor [i a educatorilor. 4i lor, caacelora care continu\ opera de instruire `nceput\ de p\rin]iitrupe[ti, li se cuvine aceea[i cinstire, exprimat\ prin dragoste,respect, ascultare [i supunere. Dac\ copiii au datoria de a7[i a>utap\rin]ii `n familie, `n cadrul societ\]ii, to]i sunt datori s\ spri>inematerial [i moral pe cei ce7i `ndrum\ `n aceast\ via]\ p\m=nteasc\9omani "E, B."""

Din cele relatate se poate spune c\ '=ntuitorul c=t [i n]ii

\i $postoli au redat familiei demnitatea pierdut\, stabilindprincipii de convie]uire social\ pentru ca aceasta s\7[i`ndeplineasc\ scopurile sale. De aceea toat\ f=nta criptur\ esteun tablou foarte relevant al vie]ii de familie at=t ca unitate debaz\ a societ\]ii, c=t [i ca identitate in]ial\ a umanit\]ii.

-

111 D t d / i ' il t it :

Cap. 3 Licienta

Documents

Transcript of Cap. 3 Licienta