Cap 11 Performanta Manageriala

7/18/2019 Cap 11 Performanta Manageriala

http://slidepdf.com/reader/full/cap-11-performanta-manageriala 1/10

CAPITOLUL XI

PERFORMANŢĂ MANAGERIALĂ/ADMINISTRATIVĂ

11.1. Conceptu !e pe"#o"$%n&' $%n%(e")%'/%!$)n)*t"%t)+'

11.,. Sou&)e -) )e"%")e

11.. P")+%t)0%"e% -) )nte"e*u pu)c

Dup' p%"cu"(e"e% %ce*tu) c%p)to +e&)2formele de performanţă organizaţională:diferenţa dintre eficacitate şi eficienţă;dori acţiuni eficace şi eficiente;sublinia comportamentul etic în contextul performanţeimanageriale/administrative.

O3IECTIVE



Pe"#o"$%n&% $%n%(e")%'/%!$)n)*t"%t)+'

1. Conceptu 4pe"#o"$%n&' $%n%(e")%'/%!$)n)*t"%t)+'5

Conceptul de performanţă managerială/administrativă, în sens larg, la niveluloricărei organizaţii are ca bază! cei patru ", sau altfel spus

Econo$)%, termenul cel mai uşor de identificat presupune costuri reduse încondiţiile specificaţiei organizaţionale! ale intrărilor!, sau c#t de ieftin pot fi

ac$iziţionate acestea. %ceastă cerinţă nu elimină motivele strategice sau celecompetitive, de ac$iziţionare a resurselor la preţuri superioare celor mai reduse.

E#)c%c)t%te% desemnează atingerea scopurilor, obiectivelor, standardelor organizaţionale.

"ficacitatea constituie o măsură în care ieşirile îndeplinesc cerinţele

clienţilor, cetăţenilor.E#)c)en&% sau c#t de bine se face transformarea intrărilor în ieşiri, este unraport de tipul:

&rganizaţiile cu caracter productiv, economic, acordă mai multă atenţieeficienţei dec#t eficacităţii. "xplicaţia constă în faptul că ineficienţa poate afecta

performanţele organizaţiei, a'ung#ndu(se la faliment. )ar competitivitatea

organizaţiei şi succesele sale în timp depind mai mult de eficacitate dec#t deeficienţă. "ficacitatea este influenţată în mod direct de mediul organizaţiei.

"ficienţa este folosită c#t evaluăm performanţele organizaţiei. C#ndmăsurăm productivitatea şi eficacitatea, utilizarea eficienţei devine ambiguă.

Principala acţiune a managementului organizaţiei este creştereacompetitivităţii şi eficacităţii organizaţiei . "ste cunoscut faptul că managementuleste un vector de bază al creşterii economice, principala cale de creştereeconomică! *+eter )rucer-.

-"c$itate,"ficienta,e"ficacitat,"conomie*f + =

/dorit/"fectul

obtinut"fectulea"ficacitat =

rariint/eforturi

iesiri/rezultate"ficienta =



0ic$ard 1armer, unul din întemeietorul managementului comparat subliniază potenţialul economic deosebit al managementului, afirm#nd că importul decunoştinţe de management poate fi mult mai productiv dec#t cel de te$nologii!.

&pinii ademănătoare prezintă şi alţi specialişti în management, între care 'aponezii 2u'iro 3onaa şi %i$iro &amura sau francezul 0ic$ard +ascale.

Cu toate acestea, una dintre cele mai complexe probleme privindmanagementul organizaţiei este evaluarea eficienţei şi eficacităţii sale.Cercetările teoretice şi practice în domeniu au demonstrat că eficienţa

managementului poate fi abordată prin două elemente, funcţie de opţiunile luate înconsiderare:

( abordarea în sens restr#ns, funcţie de eforturile implicate defuncţionarea şi perfecţionarea sistemului de management raportate laefectele directe ale acestui sistem;

( abordarea în sens larg, prin care eficienţa este determinată în funcţiede eforturile şi rezultatele ocazionate în funcţionarea organizaţiei, în

ansamblul său.Cele două abordări nu se exclud, ci sunt complementare, motiv pentru care

orice demers metodologic de evaluare a eficienţei managementului organizaţieiimplică ambele abordări.

4ndiferent de abordare, eficienţa managementului implică două forme:( cuantificabilă *directă, totală-;( necuantificabilă.

Eficienţa cuantificabilă directă sintetizează rezultatele directe ale perfecţionării sistemului de management al organizaţiei şi se determină prin

cumularea eficienţei cuantificabile directe obţinute la nivelul subsistemelor sale*organizaţie, decizional, informaţional, metodologic-. Eficienţa cuantificabilă totală reflectă din punct de vedere economic

ansamblul efectelor at#t directe c#t şi indirecte, determinate de funcţionalitatea şi perfecţionările managementului organizaţiei.

Eficienţa necuantificabilă, componentă esenţială a managementuluiorganizaţiei moderne, este generată de factori esenţiali precum:

( ponderea capitalului intelectual! *informaţii şi cunoştinţe ştiinţifice,manageriale, te$nice, economice- valorificat;

( ordinea şi disciplina în abordarea şi soluţionarea problemelor;

( responsabilitatea individuală şi de ec$ipă;( abordarea previzională a problematicii organizaţiei;( dinamismul conceperii şi realizării acţiunilor;( spiritul de întreprinzător;( creativitatea individuală şi colectivă a personalului;( flexibilitate managementului;( ataşamentul personalului etc.

5



E#)c)en&% 6n %!$)n)*t"%&)% pu)c' presupune compararea eforturilor lanivelul resurselor financiare, materiale, umane, informaţionale cu efectele stricte,directe sau cele sociale.

3oile abordări ale eficienţei din administraţie, în contextul managementului public, au ca punct de plecare raţionalismul în folosirea resurselor, asigurat de

folosirea unei te$nici noi. 6n acest sens se utilizează conceptul de productivitateadministrativă, randamentul serviciilor publice.%cestea presupun nu numai raţionalizarea muncii administrative, dar şi o

nouă te$nologie informaţională. 6n prezent, produsele informatice cuprindma'oritatea produselor administrative.

6n general, efortul se poate dimensiona în mod strict, dar efectele socialeaşteptate nu pot fi stăp#nite! în totalitate. %cestea se explică prin faptul căadministraţia se desfăşoară într(un cadru social supus influenţelor care interferează.6n unele cazuri, importanţa cea mai mare o au efectele indirecte, incidenteneprevizibile *side effects-.

E#)c%c)t%te% în domeniul public depinde de:a- E7ecu&)% %!$)n)*t"%t)+', care presupune, în concepţie tradiţională,

acţiuni pentru aproprierea deciziilor legislative, politice de cele executive *top(do7n!-. )eci, rolul administraţiei este de a concretiza acţiunile de nivel înalt, caretrasează cadrul de acţiune. 6n această concepţie, administratorii sunt simpliexecutanţi, lipsiţi de o mar'ă de manevră, misiunea acestora fiind de a aplica înmod fidel deciziile politice.

1uncţionarii au o etică a supunerii! iar în organizaţiile administrative există principii clare ale ierar$iei. 8upraveg$erea exercitată de autorităţile politice, de

interesele publice, dublează mecanismul de control, interzic#nd toate deviaţiile! posibile.)ar această viziune poate fi considerată simplistă. 3u numai că administraţia

nu este străină de elaborarea politicilor, dar interesele sale proprii interferează cuexigenţele de realizare a obiectivelor, introduc#nd o distorsiune mai mult sau mai

puţin importantă.)e asemenea, punerea în aplicare a politicilor se ciocneşte de rezistenţa, de

inerţia celor c$emaţi să le aplice.0ezultă că, în acest context, administraţia poate bloca aplicarea corectă a

politicilor. %ceastă putere de obstrucţie, care poate provoca tensiuni, este o

manifestare a puterii birocraţiei!. b- Ap)c%"e% *oc)%', ca cel de(al doilea aspect al eficacităţii în administraţia

publică, se realizează prin mi'loace specifice. %stfel, administraţia utilizează puterea publică şi dreptul de a impune unilateral obligaţiile de comportament.

6nsă în sistemele sociale poate fi o rezistenţă socială, conturată prin opozanţi,ignoranţi etc. *Crozier: Nu putem schimba societatea prin decrete”-. 6n acest caz,se impun negocieri între actorii administrativi şi cei sociali.

9



E#)c%c)t%te% -) e#)c)en&% acţiunilor publice sunt influenţate, de asemenea, deresursele ideologice, care sunt difuzate în mecanismele de acţiune socială.

%ctivităţile practice acordă mai multă atenţie obţinerii unei eficienţe c#t mairidicate dec#t eficacităţii. %ceasta se explică prin faptul că ineficienţa poate afectagrav performanţele organizaţiei, situaţie care, prelungită, poate conduce la faliment.

& altă cauză este corelarea aprecierii managerilor cu nivelul eficienţei realizate.)ar supravieţuirea organizaţiei şi succesele acesteia depind mai mult deeficacitate dec#t de eficienţă. "ficacitatea are în vedere, în mod direct, interfaţa cumediul.

)e asemenea, rezultă o distincţie clară între cantitatea de resurse utilizate pentru a produce o unitate de ieşiri *eficienţă- şi gradul în care organizaţiarealizează scopurile sale *eficacitatea-.

%desea, eficienţa este folosită c#nd evaluăm performanţele, dar ea esteambiguă c#nd măsurăm împreună productivitatea, ca expresie a eficienţei, şieficacitatea. %ceastă situaţie poate fi ilustrată în figura ..

"ficienţa

Cost minim4

&..44<

+ierderi444<

4=&..

scopîndeplinit

scopeşuat

F)(.11.1. Corelaţia dintre eficienţă şi eficacitate în analiza organizaţională

Cadranul 44 poate fi o contradicţie. Cum poate fi o instituţie publică eficientăşi în acelaşi timp produce ieşiri care nu realizează scopul lor< Cadranul 444 arată căo instituţie publică poate fi eficace şi, în acelaşi timp, să producă pierderi.

>inimizarea costului nu trebuie focalizată în mod îngust, atenţia trebuieconcentrată asupra a ceea ce dorim să obţinem. Criteriul maximizării c#ştig/costnecesită ca cele două mărimi să fie comparate în termeni comuni pe baza aceloraşistandarde. Cu certitudine, unele scopuri sunt mai importante dec#t altele, ceea ceînseamnă că şi costurile pot fi mai uşor acceptate în unele activităţi dec#t în altele."ficienţa în sectorul public este o funcţie a asigurării cu bunuri şi servicii în relaţiecu obiectivele şi alocarea resurselor, toate privite şi analizate împreună.

6n practică, în privinţa măsurării aspectelor analizate, se utilizează mai multemodalităţi:

a- studii de productivitate pentru diferite programe în administraţia publică, pentru perioade diferite;

?

"ficacitatea



b- compararea productivităţii la nivelul aceluiaşi serviciu în sectorul public şi cel privat.

c- studierea eficacităţii în diferite programe publice;d- compararea eficacităţii în programe similare, în sectorul public şi

cel privat.

6n prezent, at#t eficienţa c#t şi eficacitatea trebuie abordate sauoperaţionalizate în contextul !e0+ot'")) !u"%)e, ce îndeplineşte cerinţele prezentului, fără a compromite abilitatea generaţiilor viitoare de a(şi realizaaspiraţiile proprii.

&biectivul dezvoltării durabile este de a se găsi un nivel eficient întresistemele: economic, uman, ambiental şi te$nologic. 6n anii @AB dezvoltareadurabilă era un subiect pentru politicieni, ecologişti, av#nd ca urmare apariţia uneilegislaţii privitoare la protecţia mediului, dar în anii @B se trece de la sferamacroeconomicului la cea a microeconomicului.

Ec)t%te% desemnează un set de principii morale, credinţe despre ceea ce

este corect, drept sau greşit în cadrul organizaţiilor. 8ursele acesteia sunt în eticasocială, profesională precum şi cea a indivizilor.

"c$itatea presupune tratament corect tuturor clienţilor, cetăţenilor şiresponsabilitate socială în activitatea organizaţiilor, în care se identifică două

paliere:a- cu economic, care promovează ideea că societatea va beneficia mai

mult dacă afacerile sunt orientate în primul r#nd spre producţie!, piaţă şi profit;

b- cu socioeconomic, bazat pe ideea că afacerea trebuie să pună

accentul, nu pe propriul profit ci pe impactul deciziilor sale însocietate.8e poate aprecia că utilizarea modelului organizaţional etic, bazat în primul

r#nd pe decizii etice, este cel care asigură creşterea bunurilor şi serviciilor pentrucea mai mare parte a stae$olderilor, inclusiv a consumatorilor, a căror privilegii,interese sunt respectate.

"ste problema managerilor/administratorilor, ca într(un model etic să prote'eze interesele fiecărui stae$older, faţă de care trebuie să fie imparţial. 6ndomeniul ec$ităţii la nivelul operaţional, poate cea mai importantă utilitate practicăare teoria lui %dams care subliniază faptul că un individ va compara efortul său în

vederea obţinerii unui c#ştig cu efortul depus de un alt individ pentru obţinereaaceleiaşi plăţi.

%lte teorii se concentrează doar asupra individului. %cest grup de teorii seaxează, asupra modului în care îi percepem pe cei din 'urul nostru în comparaţie cunoi înşine.

%stfel:( este cel mai probabil faptul că nevoia de ec$itate este cea care

determină comportamentul şi oferă satisfacţie;

D



( existenţa inec$ităţii poate conduce la apariţia insatisfacţiei şi aconflictelor între indivizi;

( individul este tentat să sc$imbe o situaţie pe care o considerăinec$itabilă în una ec$itabilă.

Eeoria se bazează pe sc$imbări şi pe ec$itatea acestor sc$imbări. )acă

muncim peste program pentru anga'ator, atunci ne vom aştepta la o oarecarerăsplată în sc$imb, şi nu numai at#t, ne aşteptăm ca această răsplată să fie corectă.&rganizaţiile trebuie să se asigure de faptul că anga'aţii cred că sunt trataţi în

mod corect în comparaţie cu alţi anga'aţi. %ceastă comparaţie poate fi făcută prin prisma salariului, din moment ce acesta este cel mai uşor de cuantificat.

%nga'aţii din sectorul de stat şi în special cei care lucrează în domeniulserviciilor publice pot să compare propriul salariu şi condiţiile de muncă cu

posturile similare din sectorul privat.Eotuşi, marea ma'oritate a studiilor în acest domeniu se axează pe reacţia

anga'aţilor la inec$ităţile salariale. 6nsă acest indicator *salariul-, nu este mereu

suficient în determinarea nivelului de motivaţie. +oate fi folosit de către anga'ator pentru a stimula anga'aţii să devină mai competitivi.

>ăsurarea performanţei manageriale/administrative, care cuprinde cei 9("!,accentuează indicatorii financiari *vezi capitolul -, dar aceştia nu cuprind toatetrăsăturile specifice ale conceptului analizat.

& sferă largă de cuprindere a conceptului este dat de relaţia:

unde:F*%- reprezintă entropia ca o măsură a incertitudinii pi G probabilitatea de a activităţilor organizaţionale de tip %i

11.,. Sou&)% -) )e"%")e

6n condiţiile prezentate, soluţia dorită este ca o acţiune a organizaţiei să fieconcomitent eficace şi eficientă, deşi ordinea conceptelor este importantă. %ceastăsubliniere este făcută de +eter )rucer, care arată că este mult mai important sărealizezi bine ceea ce ţi(ai propus *eficacitatea- dec#t să realizezi bine altceva*eficienţa-. %ceastă concepţie este mult mai reală în sectorul public.

H

∑=

−=n

:i

. pilog pi-%*F



11.. P")+%t)0%"e% -) )nte"e*u pu)c

Care este scopul privatizării< +rimul şi cel imediat este eficienţa. %rgumentuleste că organizaţia publică tradiţională, pentru obţinerea de bunuri şi servicii,conduce în multe cazuri la pierderi dec#t la creşterea eficacităţii şi productivităţii.

Iunurile şi serviciile se produc într(un sistem de monopol şi nu într(unul care are la bază concurenţa, mecanismul cererii şi al ofertei *1ig..-.

CerereaEaxe

*furnizor unic-4

8ectorul public44

+reţuri444 4=

Competiţie

modelulbirou!

modelulfirmă

F)(.11.,. &rganizarea în sectorul public prin extensii! ale modelului firmăşi privatizare

>odelul tradiţional de organizare în sectorul public G taxe în combinaţie cufurnizorul unic *cadranul 4- poate fi reformat prin introducerea de sc$imbări şicompetiţie *cadranul 4=-.

6n al doilea r#nd, în urma privatizării se utilizează mecanismele sectorului privat, punctele slabe ale marii guvernări fiind mecanismele acesteia *taxe, furnizor unic-. 6n acelaşi timp, poziţionarea în cadranul 4 poate fi şi o politică greşită, o

previzionare incorectă.)in practica unor organizaţii rezultă că p")+%t)0%"e% uno" *e"+)c)) pu)ce

e*te c%e% p")nc)p%' !e %*)(u"%"e % e#)c)en&e), în reforma sectorului public.%ceasta se poate susţine, ilustra, compar#nd costul! din unităţile similare obţinutîn sectorul public şi cel privat.

Conceptul privatizare! poate însemna multe lucruri. %şa cum noţiunea

sugerează, poate însemna întoarcerea bunurilor proprietate a statului în sectorul privat; de obicei acolo unde controlul unei activităţi este trecut din sectorul publicîn cel privat înseamnă o emisiune de acţiuni! *&$as$i şi 0ot$, AB-. %cest punctde vedere este îngust. >ai cur#nd putem vedea privatizarea ca o reducere aimplicării guvernului, în general, în producţie, a constr#ngerilor, a a'utoarelor financiare date de guvern şi a reglementărilor legale *Je Krand şi 0obinson, A9-.8unt patru mari metode prin care privatizarea poate fi dusă la bun sf#rşit:

A

P")+%t)0%"e

8istemul politic

&fertă



• 4mpozitarea implică faptul că încasările de la utilizatori sunt folosite parţial pentru a finanţa c$eltuielile;

• 8emnarea de contracte G reprezintă înlocuirea producătorilor de statcu contractori privaţi pentru producţia internă;

• )eznaţionalizarea se referă la v#nzarea întreprinderilor publice şi

parţial, la abandonarea funcţiunilor nonpiaţă publice, adică oreducere a intereselor guvernamentale;

• Jiberalizarea G înlăturarea oricăror obstacole statutare pentru casectorul privat să intre în competiţie cu sectorul public.

>a'oritatea discuţiilor referitoare la întreprinderile publice se axează pev#nzarea acestora, dar sunt şi alte elemente cruciale. Cel mai adesea, există ointerconexiune între v#nzări şi reducerea mediului de reglementări.

Jiberalizarea, în sensul de reducere a reglementărilor, este o parte sensibilă a privatizării, în timp ce realizarea de contracte şi impozitarea au loc c$iar pe piaţa

sectorului public."xistă o multitudine de motiva invocate pentru privatizarea întreprinderii publice, de la considerente bugetare şi diferenţe de management la probleme decontabilitate şi p#nă la noţiunea de rol corect! al guvernului.

+rincipalele argumente sunt în primul r#nd economice, în al doilea r#nd privesc eficienţa şi managementul, iar în al treilea r#nd sunt ideologice, privindconcepţia rolului guvernului în societate. %ceasta duce la o lărgire considerabilă a

problemei. +rivatizarea unor funcţiuni acum, cu a'utorul guvernului, este unavocat! al beneficiului viitor al economiei ca întreg.

%cestei concepţii i se opune aceea a celor care argumentează că păstrarea

întreprinderilor publice sub controlul statului va oferi beneficii economicesocietăţii, în mod special categoriilor dezavanta'ate.

A"(u$entee econo$)ce %e p")+%t)0'"))

%rgumentele economice ale privatizării includ: reducerea taxelor utiliz#ndveniturile din v#nzări, expunerea activităţilor la forţele pieţei şi concurenţă şireducerea at#t a c$eltuielilor guvernamentale, c#t şi a porţiunii guvernamentale dinpră'itura! economică. 6n plus, se pot aplica micşorări ale împrumuturilor la datoria

publică, at#t la nivel local, c#t şi la nivel internaţional.%rgumentele împotrivă includ problema monopolului, în care noileorganizaţii private îşi pot folosi poziţia pentru a creşte preţurile, micşora dinservicii şi înrăutăţi situaţia consumatorilor.

8timularea competiţiei este un aspect favorabil al programului de privatizare.Eeoretic, competiţia furnizează stimulente puternice pentru producţie, servicii şicosturi eficiente. +use faţă în faţă cu competiţia, organizaţiile publice care nuoperează în concordanţă cu cererile consumatorilor sau care îşi supraevaluează



produsele îşi vor pierde consumatorii. &rice greşeală în încercarea de a egala performanţa competitorilor va apărea evidentă, sub formă de pierderi în cota de piaţă şi micşorarea performanţelor financiare. Competiţia eficientă pe piaţa servităde organizaţii publice ar putea, de asemenea, reduce controlul guvernamental şimonitorizarea detaliată, intuitivă şi costisitoare.

)acă competiţia este văzută ca un lucru dorit, trebuie comparate diferiteleinstrumente ale privatizării. Competiţia poate fi introdusă prin v#nzări ale patrimoniului sau prin micşorarea reglementărilor fiscale.

=#nzarea de bunuri poate îmbunătăţi competiţia doar dacă este realizată într(un mediu competiţional; vânzarea unui monopol fără modificarea reglementărilor

nu îmbunătăţeşte mediul competiţional . %tunci c#nd un guvern vrea să v#ndă oorganizaţie publică pentru a îmbunătăţi mediul competiţional, există tentativa din

punct de vedere financiar de a vinde efectiv monopolul.Convertirea unui monopol public într(un mediu privat nu îmbunătăţeşte

competiţia şi poate avea, în plus, efectul de a realiza o nouă problemă, şi anume,

competitivitatea va fi mai dificil de introdus. +rivatizarea firmelor mari, dominanteeste, în cel mai bun caz, fără sens şi posibil dăunătoare în absenţa unei competiţiireale, rezultatul fiind acela că este posibil să nu se obţină îmbunătăţiri ale

performanţei economice.

Concepte ce)e

eficacitate, eficienţă, ec$itate, performanţă, ierar$ie, soluţie, privatizare,interes public, reformă.

8nt"e'") pent"u %utoe+%u%"e

. Care este diferenţa esenţială între eficienţă şi eficacitate<. +oate fi o instituţie publică eficientă dar nu eficace< Comentaţi răspunsul.5. & instituţie publică poate fi eficace şi în acelaşi timp să producă pierderi<9. Care este corelaţia dintre etica organizaţională şi structura

organizaţională< )ar dintre etica şi cultura organizaţională<?. Care este ierar$ia, ordinea de importanţă a celor două concepte: eficienţă

şi eficacitate.

D. Constituie privatizarea unor activităţi din sectorul public o cale decreştere a eficienţei< Comentaţi, argumentaţi răspunsul.

B

Cap 11 Performanta Manageriala

Documents

Transcript of Cap 11 Performanta Manageriala