Calitatea Si Competivitatea Pe Piata a Produselor Agroalimentare

7/30/2019 Calitatea Si Competivitatea Pe Piata a Produselor Agroalimentare

1/17

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR BUCURETIFACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMIC N AGRICULTUR

I DEZVOLTARE RURAL - FILIALA CLRAI,Specializarea : INGINERIE ECONOMIC N AGRICULTUR

CALITATEA SI COMPETIVITATEAPE PIATA A PRODUSELOR

AGROALIMENTARE

Coordonator tiinific :

prof. dr. NEAGU CECILIA

Studenti :

COSTACHE S. MIHAI-GABRIEL

ANDREI I.CRISTIAN MARIANCLRAI


2/17

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar BucuretiFacultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural Clrai

- 2013 -CUPRINS

Capitolul 1. Uniunea European i Romnia1.1. Generaliti, Legislaie1.2. Principalele obiective ale Uniunii Europene1.3. Moneda unic1.4. Parlamentul European1.5. Politica Agricol Comunitar1.6. Obiective PAC1.7. Implementarea PAC n Romnia 1990-1996 / 2007-20131.8. Piaa ZAHRULUI

Capitolul 2. Romnia i Industria ZAHRULUI2.1. Regiuni interneRomnia2.2. Organizri viitoare ale organizaiei pieei zahrului2.3. Organizarea i Funcionarea propiu-zis a pieei de ZAHR Europene

Capitolul 3. U.E. i Industria ZAHRULUI3.1. Regiuni externe U.E.3.2. Preuri de susinere3.3. Evoluia preurilor de intervenie la zahr

3.3.1. Preul de intervenie derivat i cel corespunztor zonelor defavorizate3.3.2. Cotele de producie

Capitolul 4. Perspectivele pieei de ZAHR a U.E.4.1. Cotizaiile productorilor4.2. Costuri bugetare4.3. Utilizarea intern pe pia4.3.1. Cererea i consumul de zahr

Capitolul 5. Impactul negativ al aderrii Romnieila U.E. asupra pieei interne de ZAHR5.1. Efectul FRATELUI mai mare5.2. Ipoteze de lucru pentru 2007 - 20125.3. Meninerea sczut a preului zahrului la nivelul fermelor din fiecare stat membru5.4. Meninerea acordului statelor membre pentru combinarea profiturilor

2


3/17


Capitolul 1. Uniunea European i Romnia

1.1. Generaliti, Legislaie

Uniunea European este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput

in anul 1951, intre 6 tri europene (Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda).

Este o entitate politic, social si economic unic in lume care incepand cu 1 Dec 2009

are personalitate juridic international. Uniunea este fondat pe respectul pentru demnitatea

uman, libertate, democratie, egalitate, stat de drept si respectarea drepturilor omului, inclusiv

a minorittilor.

Valorile sunt comune Statelor Membre ntr-o societate n care prevaleaz pluralismul,

nediscriminarea, toleranta, justitia, solidaritatea si egalitatea ntre femei si brbati.

Dup 60 de ani si 6 valuri de aderare Uniunea European numra astzi 27 de state

membre. Acestea sunt in ordinea aderrii dupa cum urmeaz: Belgia, Germania, Franta, Italia,

Luxemburg, Olanda (1951), Danemarca, Irlanda si Regatul Unit (1973), Grecia (1981),

Spania si Portugalia (1986), Austria, Finlanda si Suedia (1995), Cipru, Estonia, Letonia,

Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria (2004), Bulgaria si Romania

(2007). Croatia, Islanda, Fosta Republica Iugoslav a Macedoniei, Muntenegru si Turcia sunt

tri candidate. Toate trile formeaza impreun un spatiu de peste 4.000.000 km2 cu o populatie

total de aproximativ 500.000.000 de locuitori.

Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relatiile dintre statele membre si intre

popoarele acestora intr-o manier coerent avand drept suport solidaritatea. Este creat cu

scopul de a garanta o pace durabil, de a mentine stabilitatea, prosperitatea si de a ridica

standardele de viat.

Guvernele statelor membre se ntlnesc periodic pentru a discuta despre cooperarea

european. Nici o tar din cadrul Uniunii Europene nu poate fi tratat mai bine sau mai rudect celelalte. Institutiile Uniunii Europene au grij ca toat lumea s respecte regulile jocului

european.

Uniunea European este fondat pe principiul unitate in diversitate : diversitatea

culturilor, obiceiurilor, credintelor si limbilor.

Folosirea tuturor limbilor oficiale imbuntteste transparenta, legitimitatea si

eficacitatea Uniunii si a institutiilor sale.

3


4/17


32011R1240Regulamentul de punere n aplicare (UE) nr. 1240/2011 alComisiei din 30 noiembrie 2011 de stabilire a unor msuriexcepionale privind plasarea pe piaa Uniunii n anul de

comercializare 2011/2012 a zahrului i a izoglucozei peste cotcu tax pe excedent redus(JO L 318, 1.12.2011, p. 9-13)

htmlpdf

32012R0057Regulamentul de punere n aplicare (UE) nr. 57/2012 al Comisieidin 23 ianuarie 2012 de suspendare a procedurii de licitaiedeschise prin Regulamentul de punere n aplicare (UE)nr. 1239/2011(JO L 19, 24.1.2012, p. 12-12)

htmlpdf 32012R0367

Regulamentul de punere n aplicare (UE) nr. 367/2012 al Comisieidin 27 aprilie 2012 de stabilire a msurilor necesare n ceea ceprivete plasarea pe piaa Uniunii, n anul de comercializare2011/2012, a unor cantiti suplimentare de zahr i izoglucozpeste cot cu tax pe excedent redus(JO L 116, 28.4.2012, p. 12-16)

htmlpdf

32012R0394

Regulamentul de punere n aplicare (UE) nr. 394/2012 al Comisieidin 8 mai 2012 de fixare a limitei cantitative pentru exporturile dezahr i izoglucoz peste cot pn la sfritul anului decomercializare 2012/2013(JO L 123, 9.5.2012, p. 30-31)

htmlpdf

32012R0395Regulamentul de punere n aplicare (UE) nr. 395/2012 al Comisieidin 8 mai 2012 de deschidere a unui contingent tarifar pentruanumite cantiti de zahr industrial pentru anul de

comercializare 2012/2013(JO L 123, 9.5.2012, p. 32-32)

1.2. Principalele obiective ale Uniunii Europene

Costul total anual indic 1 123 milioane de euro, ceea ce reprezint 1% din bugetul

general anual al Uniunii Europene. Raportat la populatia Uniunii, costul revine la 2,28 euro de

persoan pe an.

4
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32011R1240:RO:NOThttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32011R1240:RO:HTMLhttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2011:318:0009:0013:RO:PDFhttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32012R0057:RO:NOThttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32012R0057:RO:HTMLhttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2012:019:0012:0012:RO:PDFhttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32012R0367:RO:NOThttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32012R0367:RO:HTMLhttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2012:116:0012:0016:RO:PDFhttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32012R0394:RO:NOThttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32012R0394:RO:HTMLhttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2012:123:0030:0031:RO:PDFhttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32012R0395:RO:NOThttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32011R1240:RO:NOThttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32011R1240:RO:HTMLhttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2011:318:0009:0013:RO:PDFhttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32012R0057:RO:NOThttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32012R0057:RO:HTMLhttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2012:019:0012:0012:RO:PDFhttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32012R0367:RO:NOThttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32012R0367:RO:HTMLhttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2012:116:0012:0016:RO:PDFhttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32012R0394:RO:NOThttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32012R0394:RO:HTMLhttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2012:123:0030:0031:RO:PDFhttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32012R0395:RO:NOT


5/17


Obiectivele Uniunii Europene au fost consacrate in Actul Unic European (1987), Tratatul

Uniunii Europene de la Maastricht (1992), Tratatul de la Amsterdam (1997) si Tratatul de la Nice

(2000).

Acestea sunt:

promovarea progresului economic si social echilibrat si durabil (piata unic a fost instituit in

1993, iar moneda unic a fost lansat in 1999);

implementarea Uniunii Economice si Monetare (UEM) ce a stabilit o singur moned pentru

membrii UE;

afirmarea identittii Uniunii Europene pe scena international (prin ajutor umanitar pentru

trile nemembre, o politic extern si de securitate comun incluzand si definirea unei politici

de aprare comun, implicare in rezolvarea crizelor internationale, pozitii comune in cadrul

organizatiilor internationale);

instituirea cetteniei europene (care nu inlocuieste cettenia national dar o completeaz,

conferind un numr de drepturi civile si politice cettenilor europeni);

dezvoltarea unei zone de libertate, securitate si justitie (legat de functionarea pietei interne si

in particular de libera circulatie a persoanelor);

consolidarea uniunii in baza dreptului comunitar (corpul legislatiei adoptate de ctreinstitutiile europene, impreun cu tratatele fondatoare);

1.3. Moneda unica

La originea conceptului de moned unic se afl tratatele secrete care stau la baza

Uniunii Europene. Tratatul de la Roma (1957) declar ca piata comuna este unul dintre

obiectivele Comunitatii Europene ce va contribui la o uniune mai stransa intre popoarele

Europei. Tratatul Uniunii Europene de la Maastricht (1992) introduce Uniunea Economica si

Monetara (cruia i-i va urma cea bancar), si pune bazele monedei unice iar in decembrie

1995, Consiliul European de la Madrid decide ca moneda unic s poarte numele de euro ( ).

Din 1 ianuarie 1999, euro a devenit moneda european unic.

ncepnd cu 1 ianuarie 2002, Euro a intrat propriu-zis in circulatie si in buzunarele

cettenilor europeni. In acel moment, doar 12 din cele 15 state membre au adoptat-o. Marea

Britanie, Danemarca si Suedia, din motive diferite au decis s amane trecerea la moneda unic.

In prezent 17 state membre utilizeaz moneda euro ca moned national Europeancreat n scopul sprijinirii uniunii economice si monetare.

1.4. Parlamentul European5


6/17


Aceste institutii, create pe parcursul a mai mult de 40 de ani, reflect evolutia n timp a

structurii unionale europene si trec printr-un proces de reform, generat de extinderea Uniunii.

Parlamentul European a fost nfiintat prin Tratatul de la Roma (1957) pentru a

reprezenta popoarele statelor reunite n cadrul Uniunii Europene", fiind singura institutie a

carei component este stabilit prin alegeri libere, la nivel european si ale crei sedinte si

deliberri sunt publice. Initial, PE a fost organizat ca un ansamblu deliberativ, cu functie

consultativ si constituit din membri ai parlamentelor nationale.

Tratatele de la Maastricht si de la Amsterdam au adus schimbri majore ale rolului

PE, acesta devenind un organ cu functii politice si cu puteri legislative si bugetare.

Atributiile Parlamentului sunt:

a) Atributia de supraveghere si control (exercit functia de control asupra altor institutii

UE, cu posibilitatea de a nfiinta comisii de anchet).

b) Atributii legislative ce emit avize care, dup caz, pot fi facultative, consultative sau

conforme. Procedura obisnuit de adoptare (adic de aprobare) a legislatiei UE (directive,

ordonane, decizii) este codecizia.

Atributiile sau competentele Consiliului ca principal organ legislativ al CE sunt

urmatoarele:

adopt acte legislative (regulamente, directive etc.), cel mai adesea n codecizie cu

Parlamentul European;

contribuie la coordonarea politicilor statelor membre. Un astfel de exemplu este

domeniul economic;

elaboreaz politica extern si de securitate comun, pe baza liniilor strategice stabilite

de Consiliul European;

incheie acorduri internaionale n numele Uniunii;

aprob, mpreun cu Parlamentul European, bugetul Uniunii.

1.5. Politica Agricol Comunitar (Geneza PAC)LACURI DE VIN, MARI DE TUICA, RAURI DE LAPTE SI MIERE

Politica Agricol Comun (PAC) este printre primele politici comune adoptate de

Uniunea European pe atunci, Comunitatea Economic European (CEE). Geneza ei a fost o

reactie la problemele alimentare care au urmat celui de-al doilea rzboi mondial.(CIC??!!)

De ce statele europene au considerat necesar s cedeze din prerogativele

suveranittii ntr-un domeniu asa de sensibil cum este cel agricol?

n linii mari, sunt dou motive care au condus la aparitia acestei politici: nevoia unei

fluidizri a comertului european cu produse agricole, dar in special dorinta trilor exportatoare

de a se asigura de certitudinea plasamentului produselor lor.

6


7/17


La sfrsitul celui de-al doilea rzboi mondial, productia agricol a cunoscut o scdere

accentuat n Europa. Problema era grav n special n Franta si Germania.

Pentru a asigura continuitatea aprovizionrii, guvernele au nceput s apeleze la

importuri din America de Nord.

Situaia a nceput s se amelioreze n anii 50, cnd mecanizarea i exodul uneipri nsemnate a forei de munc agricole nspre industrie au determinat creterea

productivitii i produciei agricole i a veniturilor fermierilor.

Istoria PAC ncepe n1957, odat cu semnarea Tratatuluide la Roma privind crearea Comunittii Economice Europene dectre aceleasi sase state (Franta, Germania, Italia, Belgia,

Olanda, Luxemburg) care, n 1952, nfiintaser CECO (Comunitatea

Economic a Crbunelui si Otelului).ntr-o prim etap, produsele crora li s-au aplicat msuri de unificare a preturilor au

fost cerealele (1964), urmate ulterior (1966) de produse lactate, carne de vit,zahr, orez,

plante oleaginoase, ulei de msline.

Pentru alte produse (carne de porc, carne de pui, ou, fructe si legume, vin) s-au adoptat

msurile de creare a unei piete unice (eliminarea barierelor tarifare ntre trile membre si

instituirea protectiei comune la import), ins fr unificarea preturilor.(Toate bune pan aici.)

Treptat, msurile s-au extins, cu diferite grade de intensitate si asupra altor produse:carne de miel, peste, tutun, flori, s.a., nct n prezent circa 90% din productia agricol a

Uniunii Europene este reglementat ntr-un fel sau altul prin msuri comune.

Anii 80 au adus ns unele schimbri, cea mai important fiind introducerea cotelor de

productie, care limitau dreptul productorilor la veniturile garantate functie de un nivel maxim

al productiei. Cotele s-au introdus ntr-o prima etap, la cereale, produse lactate, si la zahr.

1.6. Obiective PAC

- Creterea productivitii agricole prin promovarea progresului tehnic, asigurarea dezvoltrii

raionale a produciei agricole, utilizarea optim a factorilor de producie, n special a fotei de

munc;

- Asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populaia agricol, n special prin creterea

veniturilor individuale ale lucrtorilor agricoli;

- Stabilizarea pieelor;

- Asigurarea siguranei aprovizionrilor;

- Asigurarea unor preuri rezonabile pentru consumatori.

Au fost publicate, oficial, i actele legislative privind PAC reformat.

7


8/17


Este emis Reglementarea Consiliului nr.1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare

rural acordat prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Rural (FEADR), prin care au fost

adoptate liniile strategice ale Comunitii pentru dezvoltarea rural n perioada 2007-2013, n

care se stabilete cadrul de armonizare a politicii de dezvoltare rural cu prioritile

Comunitii.Comisia European a aprobat harta regiunilor care pot primi ajutoare de stat destinate

dezvoltrii n perioada 2007-2013, precum i nivelul asistenei financiare pentru Romnia,

Bulgaria i Cipru.

1.7. Implementarea PAC n Romnia 1990-1996 / 1997-2013Perioada anilor 1990-1996 nu s-a caracterizat printr-o palet larg a problemelor supuse

reformei agricole, i nici printr-o ncercare de apropiere a mecanismelor naionale deintervenie de mecanismele specifice PAC.

n privina interveniei statului n agricultur, s-ar putea spune c a fost redus n

intensitate. In 1991 a fost adoptat Legea nr.18 a fondului funciar, prin care s-a decis restituirea

terenurilor agricole ctre fotii lor proprietari, unei familii revenindu-i maxim 10 hectare,

terenul arabil, i la 1 hectar, terenul mpdurit. Totodat s-a prevzut ca terenurile s nu poat

fi nstrinate pe o perioad de 10 ani, ceea ce a blocat practic dezvoltarea unei piee a

pmntului. Au fost adoptate Legea nr. 36/1991 privind societtile agricole i alte forme deasociere n agricultur i Legea leasingului funciar (nr. 16 din 1994).

n primii ani de tranziie s-a optat pentru o politic a preurilor agricole mici pentru a

minimiza cheltuielile consumatorilor i pentru a ine sub control inflaia. Preurile agricole au

fost liberalizate treptat n anii urmtori (1993-1996), fiind exceptate de la acest regim unele

produse de importan naional (potrivit Legii 83/1993).

Membru al proaspt nfiinatei Organizaii Mondiale a Comerului (OMC) din 2005,

Romnia i-a asumat o serie de angajamente specifice i n ceea ce priveste comerul cu

produse agricole.

Relaia Romniei cu UE a fost marcat de intrarea n vigoare a Acordului de asociere a

Romniei la UE la 1 feb 2005. Acordul prevede ca prile s aplice principiul liberalizrii

progresive a comerului bilateral cu produse agricole. Motivul l constituie slaba

complementaritate a sectoarelor agricole ale celor dou entiti. (??)

Perioada a fost marcat de o serie de reveniri asupra unor msuri adoptate n perioada

anterioar, precum i intervenii radicale ale statului n sectorul agricol. Cele mai importante

modificri fa de perioada anterioar au fost tot n domeniul funciar:

Au fost amendate Legea fondului funciar n 1997 si Legea leasingului funciar n 1998.

8


9/17


Noi modificri au fost aduse mai trziu n anul 2000, prin Legea nr.1/2000. n linii

generale, noul cadru legislativ a permis mrirea suprafeei restituibile fotilor proprietari la 50

hectare teren agricol i 10 hectare teren mpdurit.

De asemenea, pentru a se evita formarea, prin achiziii, a latifundiarilor, s-a stabilit

ca limita maxim pentru o exploataie agricol aparinnd unei familii, va fi de 200 hectareteren arabil. Nimic mai neadevrat sau fr efecte vizibile, ca s zic aa.

1.8. Piaa ZAHRULUI

UE renun la 40 de ani de protecionism, astfel c n urmtori 4 ani preul zahrului va

scdea cu 36 de procente i nu cu 39 %. Acesta este consensul-surpriz la care au ajuns

minitri agriculturii din UE, dup ce iniial au ntmpinat cu ostilitate compromisul propus de

preedenia britanic a Uniunii. Pentru schimbrile privind controversatele reforme ale

regimului zahrului ,fermierii europeni vor fi compensai pentru 64,2 % din pierderile lur i voravea acces direct la 7,5 miliarde euro din fondurile structurale. Decizia, care vine n sprijinul

recentei hotrri ale Organizaiei Mondiale a Comerului, reprezint o lovitur pentru fermierii

europeni. Dei au existat ri care s-au opus acestei nelegeri formale i nici unul dintre

participanii la reuniune nu s-a declarat n totalitate mulumii, n ansamblu propunerea s-a

bucurat de o larg susinere.

Comisia European pentru comer, Peter Manderson, spune c nelegerea trimite un

mesaj politic pozitiv naintea discuiilor din cadrul OMC ce au avut loc la Hong Kong.Nu de aceeai prere sunt ns cei direct implicai.Credem c va fi dificil pentru fermierii

notri s vnd la acest pre, este de prere Asociaia fermierilor europeni, COPA, care crede

c dup scderea preului doar cele mai competitive companii vor mai rmne pe pia.

efa Departamentului Grnelor, Marie-Christine Riberia,spune c fermieri au salutat accesul

direct la fondurile structurale i cererea comisiei de monitorizare a importurilor. Dei crede c

nu vor exista proteste n viitor,ea consider c COPA va face presiuni asupra comisiei n

privina unor reguli extrem de clare de tranziie.

Potrivit unui purttor de cuvnt al unui mare productor de zahr, profiturile vor

scdea. Oxfarm, un ONG ce militeaz pentru un comer corect, este de prere c acest acord i

ignor pe micii productori de zahr din rile aflate n curs de dezvoltare. Comisia a pus n

joc muli bani pentru ca rile UE s semneze acest acord, dar n acest fel abandoneaz unele

dintre cele mai srace ri.

Capitolul 2. Romnia i Industria ZAHRULUI2.1. Regiuni interneRomnia

9


10/17


Sfecla de ZAHR, este o cultur relativ nou, introdus in tara noastr in 1870, in

Moldova de nord si Transilvania estic, fiind o plant nordic ce creste foarte bine in jurul

paralelei 50 latitudine. Ulterior s-a extins si in Campia de Vest si Campia Brganului.

Romnia avnd in 1950 71,5 mii ha, in 1985 280 mii ha cultivate cu sfecl, producia

de zahr atingnd circa 6 milioane de tone, Romnia avnd pn in 34 de fabrici de zahr, cu oindustrie a ZAHRULUI de 6 miliarde de dolari (asta pn in 1989).

Explicatiile scderii productiei de sfecl de zahr, precum si a productiei de zahr, sunt

pur si simplu puerile, pline de minciuni si vinovtie dac si numai dac acei oameni ar avea un

gram de constiint.

Explicatii de genul :

Reducerea productiei de sfecl; DA, DE CE ? Silenio Stampa

Tehnologia slab;

Faliment;

Lucruri cu care deja suntem obisnuiti astzi, din pcate din cele 34 de fabrici au rmas

doar 4, in prezent lucrand doar cea din Lugoj si dac nu m insel si cea din Oltenita, atat.

Cu alte cuvinte, Romania a fost scoas din joc, foarte usor.

2.2. Organizri viitoare ale organizaiei pieei zahrului

Obiective OCP

1. Asigurarea unei oferte constante de zahr i protecie a pieei Europene

de fluctuaiile extreme ale preului

2. Realizarea unui sector mai competitiv care s reziste competitiei

internaionale

3. Asigurarea unui standar de via ridicat fermierilor

4. Respectarea standardelor de calitate

5. Creterea competiiei pentru asigurarea unui pre accesibil i

diversificarea gamei de produse zaharoase

6. Creterea transparenei pieei

2.3. Organizarea si Funcionarea propiu-zis a pieei de ZAHR Europene

Avnd n vedere prevederile Tratatului de Aderare a Romniei la Uniunea European,

la data aderrii, Statul Romn va avea calitatea de contribuitor la bugetul Uniuni Europene.

Una din resursele bugetului comunitar o constituie contribuia asupra produciei de

zahr i izoglucoz. n consecin, Romnia are obligaia de a institui un sistem de calcul,

colectare i control asupra acestei contribuii.

10


11/17


Pentru funcionarea corect a politici agricole comune, a fost necesar organizarea

comun a pieei n sectorul zahrului i a izoglucozei.

n cazul acestei organizri este introdus un sistem de cote pentru producia de zahr i

izoglucoz, care permite asigurarea de o manier corect i eficient a pli integrale a

costurilor de lichidare, a surplusurilor rezultate din raportul dintre producia comunitar iconsum, chiar de ctre productori i respectarea obligaiilor asumate de Comunitate n temeiul

acordurilor ncheiate cu Organizaia Mondial a Comerului.

Gestionarea cotelor de producie a zahrului este o atribuie determinat n

Regulamentul Consiliului nr.1260\2001 privind organizarea comun a pieei zahrului.

n sectorul zahrului, cotele de producie se acord fiecrei intreprinderi pe baza

principiului produciei reale a acesteia, pe parcursul unei anumite perioade de referin.

n ceia ce privete garantarea principiului rspunderi financiare este introdus un sistem

de autofinanare prin contribuiile productorilor, realizate prin plata unor contribuii la

producia de zahr i izoglucoz, difereniat pe cote.

Aceast contribuie asupra produciei de zahr i izoglucoz face parte din categoria

resurselor proprii tradiionale ale bugetului comunitar, venituri care aparin acestuia, dei sunt

colectate de statele membre.

Capitolul 3. U.E. i Industria ZAHRULUI

3.1. Regiuni externe U.E.

Un element cheie n reforma zahrului din Uniunea European care a intrat n viguare

la 1 iulie 2006 a fost stabilirea unui fond de restructurare finanat de ctre productori de zahr

pentru a ajuta procesul de restructurare de care au nevoie pentru a face industria mai

competitiv.

Obiectivul este s se ia o cot-parte de aproape 6 milioane t.pentru a asigura echilibrul

pe pia dup perioada de tranziie.

n primul an de aplicare s-a renunat la o cot parte de 1,5 milioane t.sub schema de

restructurare. Asta nseamn c pn la nceputul anului de marketing 2006/2007 la

1 iulie 2006 cotele au fost reduse cu 1.5 milioane t. Fiecare ton cot la care se renuna era

compensat cu 730 /t n 2007/2008, 625 /t n 2008/2009 i 520 /t n 2009/2010 cel de-al 4-

lea an i cel din urm. Intreprinderile de zahr care nu pot produce n jur de 400 /t ar trebui s

profite de ajutorul de restructurare n acest an, cnd este nc stabilit la 730 /t.

3.2. Preuri de susinere

Consiliul European stabilete pentru fiecare an de plat (1 iulie-30 iunie):

11


12/17


Preul int- se stabilete anual pentru zahrul alb ne ambalat, calitate standard. Este

un pre teoretic ce se aplic n condiii normale de echilibru cerere-ofert i competiie

liber. Nivelul su este stabilit la 665 /t pn n 2006.

Preul de intervenie- se stabilete anual pe baza preului int. Este preul la care

ageniile naionale de intervenie cumpr zahrul produs n U .E. din 1995 acesta a fostngheat la 631,9 /t pentru zahr alb i la 523,7 /t zahr brut.

Preul minim-pre la care procesatori sunt obligai s cumpere sfecla de la cultivatori.

Nivelul su este de 46,72 /t prentru sfecla A i 32,42 /t pentru sfecla B.

Preul de baz- se calculeaz n funcie de preul de intervenie la zahrul alb din care

se deduc costurile de livrare la fabric, marja de transformare, randamentul i ncasrile

procesatorilor obinute din vnzarea melasei.

Preul derivat- n fiecare an se stabilete preul de intervenie derivat pentru zahrulalb pentru zonele deficitare, cu 16-23 /t mai mare dect preul de baz.

3.3. Evoluia preurilor de intervenie la zahr

Anul decomercializare

Preuri deintervenie pentru

zahrul alb

Preul minim pentru sfecla de zahr

Cota A Cota B

1995/96 631.9 46.72 32.421996/97 631.9 46.72 32.421997/98 631.9 46.72 32.421998/99 631.9 46.72 32.421999/00 631.9 46.72 32.422000/01 631.9 46.72 32.422001/02 631.9 46.72 32.422002/03 631.9 46.72 32.422003/04 631.9 46.72 32.42

3.3.1. Preul de intervenie derivat i cel corespunztor zonelor defavorizate

Statul membru Preul de intervenie derivateuro/ton de zahr

Premiul pe regiuneeuro/ton sfecl zahr

IrlandaPolonia

Marea britanieFinlanda

646,5 1,9

Spania 648,8 2,2Italia 655,3 3,04

Pentru a ncuraja productori s renune la cota-parte n al doilea an de aplicare al

fondului pentru anul de producie 2007/2008 ce ncepe pe 1 oct. 2007- competiia se menine la

nivel nalt de 730 /t. Termenul limit de nscriere pentru 2007/2008 este 31 ian. 2007. Totui

n prezent se intenioneaz de a se renuna la suma pentru cota-parte din 2007/2008 la doar 0,7

12


13/17


milioane t, cea ce este mult mai puin dect necesarul pentru echilibrarea pieei. Din cauza

timpului necesar pentru consultaii, inteniile de restructurare ce trebuie anunat pn la

nceputul lui Decembrie.

3.3.2. Cotele de producie

Se bazeaz n principiu pe nivelurile anterioare de producie:

Cota A este reprezentat de cantitile de zahr pentru care se acord un pre de sprijin

(minus 2% din preul de intervenie care revine cotizaiei de productor).

Cota B este prezentat de cantitile cumprate la un pre corespunztor a 58% din

preul de intervenie la zahr. Restul reprezint cotizaie de la productor.Cota C nu sunt cotizaii, dar acest zahr nu poate fi comercializat n UE i nu poate fi

exportat dect fr restituii la export.

Cote de producie (tone zahr alb)

UE ZahrRegiuni Cota A Cora B Total

Germania 2.612.913,3 803.982,2 3.416.895,5

Grecia 288.638,0 28.863,8 317.501,8Spania 957.082,4 39.878,5 996.960,9Frana 2.536.487,4 752.259,5 3.288.746,9Italia 1.310.903,9 245.539,3 1.557.443,2Ungaria 400.454,0 1.230,0 401.684,0Olanda 684.112,4 180.447,1 864.559,5Polonia 1.580.000,0 91.926,0 1.671.926,0Portugalia 63.380,2 6.338,0 69.718,2Finlanda 132.806,3 13.280,4 146.086,7

Total EU-25 10.566.777,9 2.163.744,8 12.731.522,7

Izoglucoz(tone materie uscat)

Regiuni Cota A Cota B TotalGermania 28.643,3 6.745,5 35.388,8Grecia 10.435,0 2.457,5 12.892,5Spania 74.619,6 7.959,4 82.579,0Frana 15.747,1 4.098,6 19.845,7

Italia 16.432,1 3.869,8 20.301,9Ungaria 127.627,0 10.000,0 137.627,0Olanda 7.364,6 1.734,5 9.099,1Polonia 24.911,0 1.870,0 26.781,0Portugalia 8.027,0 1.890,3 9.917,3

13


14/17


15/17


Ca o fiin raional i cu depline simminte romneti, fr ur i exagerare de sine,

pot s afirm c indicii consumului de zahr/locuitor, reprezint cu fidelitate, puterea de

cumprare i starea economiei unei naiuni.

Capitolul 5. Impactul negativ al aderrii Romnieila U.E. asupra pieei interne de ZAHR

5.1. Efectul FRATELUI mai mare

Din perspectiva U.E. Romnia, este o pia ampl de desfacere a zahrului, aceasta

nici mcar nu figureaza n statisticile U.E., ci figureaz, ntregii Balcani cu 0.3, la producia de

zahr, altfel spus, situaia este mai mult dect gritoare: am dat psrica din cas pe psrica de

pe gard, ei au, noi nu.

Perspectiva Romniei, mai exist, mai conteaz (??!). cnd fiecare stat are o astfel de

industrie i noi nu, sau cnd nici mcar nu ne preocupm pentru asta.

5.2. Ipoteze de lucru pentru 2007 - 2012

Producii medii n2007 - 2012

tone CR No 1260/2001 Pre /t

Cota total de zahrdin sfecl,din care

109.164 Preul de baz pentrusfecl (/t zahr)

47,67

Cota A 99.240 Sfecl cota A 46,72Cota B 9.924 Sfecl cota B 32,42Cota total de zahrrafinat din zahr brut

329.636 Preul de interveniezahr A

631,9

Cota total deizoglucoz

9.981 Pre de interveniezahr B

392

Cota A 9 790 Taxe pentru schemade autofinanare

12,76

Cota B 191 Taxe pentru schemade autofinanare

224,21

Taxe adiionale pentruzahr A

13,0

Taxe adiionale pentruzahr B

246,0

Ajutor pentruprocesare zahr brut

29,2

5.3. Meninerea sczut a preului zahrului la nivelul fermelor din fiecare stat membru

Mult mai mare de 25/t Fr cote clare Apropiate de 25/tState membre scderea

Prturilor /tState membre scderea

Prturilor /tState membre scderea

Prturilor /t

15


16/17


Finlanda 44Grecia 34Italia 42Spania 36

Marea britanie 40Austria 40Suedia 34

Belgia 30Danemarca 25Frana 26Germania 30

EU-25 Scenariul bilanului reformei propuse a zahrului i,,nici o reform n 2013

Anul debaz 2005

2012/13reform

2012/13Nici oreform

PreuriPreul instituional (/t) 631,9 385,5 560,0Reducerea cumulativ n preul instituional 39% 11%CantitiConsum (mil t) 15,9 16,0 16,0Cot (mil t) 17,4 [17,4] [17,4]Creterea cumulativ n producia de izoglucoz - 0,3 0,0Producie estimativ sub cot a UE 16,7 12,2 11,4Producia de zahr C 3,0 - -Producia total EU-25 19,7 12,2 11,4Total import (mil t) 2,3 3,9 5,2Din care: Africa, Caraibe, Pacific (ACP)/India 1,3 1,3 1,3

Din care: EBA/SPS 0,2 2,2 3,5Din care: MFN 0,1 0,1 0,1Din care: Balcani 0,3 0,3 0,3Total export (mil t) 3,1 0,4 0,6Din care: fr anexa 1 0,4 0,4 0,4Din care: A i B cu rambursri 1,1 0,0 0,2Din care: ACP 1,6 0,0

5.4. Meninerea acordului statelor membre pentru combinarea profiturilor

Reducerea produciei de zahr poate fi...

Drastic Significant LimitatState produciaMembre curent

State produciaMembre curent

State produciaMembre curent

1000 tone 1000 tone 1000 toneGrecia 311Irlanda 197Italia 954Portugalia 70

Cehia 455Danemarca 413Finlanda 145Ungaria 402Spania 991Alte state 430Membre noi

Austria 382Belgia 808Frana 3.497Germania 3.341Groelanda 851Polonia 1.673Suedia 365

Marea britanie 1.129

Sub total 1.532 2.836 12.044%din prodcurent

9% 17% 73%

Producie UE 15 13,454

16


17/17


Cota UE 10Total UE 25

2,95816,412

Link-uri utile:

http://exporthelp.europa.eu

http://epp.eurostat.ec.europa.euhttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/newxtweb/assets/User_guide_Easy_Comext
http://exporthelp.europa.eu/http://epp.eurostat.ec.europa.eu/http://exporthelp.europa.eu/http://epp.eurostat.ec.europa.eu/

Calitatea Si Competivitatea Pe Piata a Produselor Agroalimentare

Documents

Transcript of Calitatea Si Competivitatea Pe Piata a Produselor Agroalimentare