Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Sistemul logistic al unei intreprinderi

agroalimentare

S.C Ferma Lya S.R.L.

Seria A

AN III

1

Capitolul I Prezentarea societăţii comerciale “SC. Ferma Lya SRL”

Societatea comercială “Ferma Lya SRL” este persoană juridică română cu capital integral privat

şi cu raspundere limitată, al cărui istoric va fi prezentat în continuare, alături de obiectul de activitate,

organigrama şi gradul de implicare în activităţile logistice.

1.1 Scurt istoric, obiect de activitate

Această societate comercială s-a înfiinţat în anul 2005, prin asociere liberă în baza legii 31/2000

şi se identifică prin numărul de înregistrare la Registrul Comerţului J 51/13/2005, CUI – RO 10237242,

având un capital integral privat în valoare de 20.000 lei.

Activitatea entităţii economice a avut continuitate de la înfiinţare până astăzi, în localitatea

Zimbru din judeţul Călăraşi, având ca obiect principal de activitate creşterea animalelor, după codul

CAEN 0141, însoţit de o serie de alte activităţi adiacente, precum cultivarea de plante furajere pentru

consum intern în procesul de creştere şi îngrăşare a animalelor.

Administratorul societăţii, domnul Stan Gabriel, gestionează o suprafaţă de aproximativ 130 de

hectare de teren arabil înscris în Registrul Exploataţiilor, pe care se cultivă cereale pentru hrana

animalelor, ca activitate secundară celei de creştere a animalelor. Din această suprafaţă, aproximativ

30% este proprietatea fermei, restul fiind terenuri luate în arendă.

Activitatea de bază se desfăşoară în cadrul a două sectoare distincte ce pot fi privite ca

subunităţi ale societăţii: o fermă pentru creşterea porcine şi alta pentru creşterea pasari de toate tipurile.

Gestionarea resurselor materiale, financiare şi umane se face separat pentru fiecare fermă, de către

departamentul de contabilitate, care apoi centralizează datele din sectorul vegetal şi cele două sectoare

zootehnice în contabilitatea de gestiune şi financiară de tip maestru şah.

Efectivele de animale ale fermei sunt împărţite pe două sectoare de activitate conform tabelului

nr. 1.1, după cum urmează:

Tabel nr. 1.1 Efective de animale la 31.12.2012

- capete -

Sector activitate Porci Pasari Total

Sectorul creştere porcine 133 500 633

Sectorul creştere pasari 175 2283 2458

2

În anul 2012 ferma de porcine a obţinut aprobarea pentru modernizare subvenţionată de Uniunea

Europeană prin programul FEADR, pe măsura 3.1.2. Crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi. De

asemenea pentru acest an a fost contractat un credit de producţie în cuantum de 700.000 de lei,

rambursat în totalitate până la scadenţă, iar pentru anul agricol 2013 s-a contractat un credit agricol

pentru producţie în baza legii 150/2003. Valoarea acestuia a fost de 1.000.000 de lei, din care 50% sunt

utilizaţi în sectorul porcin şi 50% pentru creşterea pasarilor.

În ceea ce priveşte situaţia economico-financiară a întreprinderii analizate, prezentăm succint în

cele ce urmează diferenţele dintre principalele grupe de venituri şi cheltuieli, cifra de afaceri, precum şi

strctura cheltuielilor la sfârşitul anului 2012.

Tabelul nr. 1.2 Venituri, cheltuieli, profituri

- lei -

Nr. Crt. Denumire indicator Valoare

1. Cifra de afaceri 2.949.864

2. Venituri exploatare 3.386.476

3. Cheltuieli exploatare 2.372.872

4. Profit exploatare 1.013.604

5. Venituri financiare 174

6. Cheltuieli financiare 180.622

7. Profit financiar -180.448

8. Total Profit Brut 833.156

9. Impozit de Profit 133.304

10. Profit Net 699.852

Prin analiza tabelului nr. 1.2 se observă că societatea comercială a încheiat anul 2012 cu un profit

net de 699.852 de lei, generat în totalitate de activitatea de exploatare în cadrul căreia s-a înregistrat o

cifră de afaceri de aproape 3 milioane de lei.

Rezultatul financiar este negativ datorită cheltuielilor cu dobânzile aferente creditului de

producţie contractat pentru anul 2012, care au fost net superioare veniturilor din dobânzi aferente

conturilor curente şi depozitelor la bănci.

3

Tabelul nr. 1.3 Structura cheltuielilor

Nr. Crt. Elemente de cheltuieli Suma (lei) %

1. Materiale consumabile 2.287.401 71.98

2. Energie 163.912 3.81

3. Alte materiale consumabile 12.370 0.29

4. Lucrări terţi 173.863 6

5. Impozite şi taxe 22.534 0.71

6. Personal 107.889 4.55

7. Asigurări sociale 47.640 1.26

8. Alte cheltuieli de exploatare 4.897 0.13

9. Amortizare 220.366 7.03

10. Cheltuieli cu dobânzile 180.622. 4.24

11. Total 3.231.494 100

Se poate observa că în structura cheltuielilor ponderea cea mai mare o au cele cu materialele

consumabile (respectiv 71.9%), urmată de amortizări (in procent de aproximativ 7%) şi chetuielile cu

personalul şi asimilate (respectiv 5,81% reprezentând salarii şi asigurări sociale).

1.2 Organigrama

Structura organizatorică a societăţii comerciale este prezentată în următoarea schemă:

4

Schema 1.1 Organigrama societăţii SC Ferma Lya S.R.L

1.3 Gradul de implicare în activităţi logistice

Activitatea logistică a fermei supusă analizei se desfăşoară dezorganizat, atribuţiile şi

responsabilităţile aferente acesteia fiind îndeplinite ca sarcini secundare de către angajaţi ai altor

departamente, în absenţa unui departament logistic dedicat. Acest lucru este dăunător activităţii fermei,

deoarece optimizarea elementelor logistice este îngreunată şi chiar imposibilă în unele situaţii.

Majoritatea activităţilor logistice, precum achiziţiile, transporturile, depozitarea şi gestionarea

materialelor, sunt desfăşurate de către administrator, angajaţii departamentului contabil şi uneori de

către alţi angajaţi.

Gradul de implicare al fermei în activităţi logistice este unul mediu, întrucât activitatea de

transport este de cele mai multe ori asigurată de furnizor sau de clienţi, acest aspect fiind unul

important în alegerea acestora. În plus o parte din materialele consumabile reprezentate de hrana

animalelor sunt produse în cadrul sectorului vegetal al întreprinderii, ceea ce implică eliminarea din

lanţul logistic a unor achiziţii şi a transporturilor.

Cu toate acestea existenţa unui departament dedicat de logistică subordonat administratorului,

care să preia atribuţiile şi competenţele logistice din sarcina celorlalţi angajaţi ar uşura optimizarea

activităţilor specifice şi totodată ar micşora cheltuielile aferente acestora.

5

Administrator

Departamentul Tehnic (20)

Fermă porcine (8) Fermă pasari (5) Producţie

vegetală (7)

Departamentul Financiar-

contabil (3)

Contabil şef Contabili (2)

Jurist (1)

Capitolul al II-lea Analiza activităţilor de asigurare şi distribuţie

În cadrul acestui capitol vom efectua analiza principalelor activităţi logistice şi anume aceea de

asigurare cu bunuri materiale şi aceea de distribuţie a produselor finite, după stabilirea gamei

sortimentale de mărfuri oferite de întreprinderea noastră, a ariei de comercializare vizată şi a canalelor

de distribuţie utilizate.

2.1. Prezentarea principalelor categorii de resurse materiale

Activitatea de asigurare cu resurse materiale a firmei este influenţată semnificativ de tipul de

resurse, de perisabilitatea lor, de condiţiile pe care starea lor le impun pentru transport sau depozitare şi

nu în ultimul rând de disponibilitatea cantităţilor necesare pe piaţă corelată cu preţurile bunurilor.

Principalele categorii de resurse materiale necesare desfăşurării activităţii în cadrul fermei

studiate se pot clasifica după tipul de producţie, în resurse ale sectorului vegetal şi resurse ale sectorului

zootehnic.

2.1.1 Principalele resurse necesare pentru activitatea sectorului vegetal sunt seminţele,

îngrăşămintele chimice şi motorina. Pe lângă acestea există şi alte resurse materiale necesare, însă ele

fie nu sunt achiziţionate (fiind produse în cadrul fermei), fie nu sunt relevante din perpectiva logisticii.

Cantităţile din cele trei resurse necesare pe ultimii patru ani în cadrul fermei se pot observa în

tabelul nr. 2.1 Necesarul mediu anual de aprovizionat:

Tabelul nr. 2.1 Necesarul mediu anual de aprovizionat 7

Nr. Crt. Tipul de resurse U.M. 2010 2011 2012

1. Seminţe plante furajere Tone 0.8 1.6 2.3

2. Îngrăşăminte chimice Tone 7.3 8.4 8.9

3. Motorină HL 56.26 48.55 43.81

Analizând datele existente în tabelul de mai sus, precum şi graficele din figura de mai jos, se

observă cu uşurinţă o creştere a cantităţilor aprovizionate de seminţe şi de îngrăşăminte chimice în cei

trei ani analizaţi; acest fapt se datorează extinderii activităţii prin creşterea efectivelor de animale care

impune o creştere a nivelului de furaje necesare pentru a menţine producţia de lapte şi carne în viu la

randamente eficiente din perspectivă economică.

6

2010 2011 20120

10

20

30

40

50

Figura nr. 2.1 Necesarul anual de aprovizionat

Seminţe

Îngrăşăminte

Motorină

Cantitatea de motorină aprovizionată a scăzut în mod constant din anul 2010, datorită unor

tehnologii mai performante în ceea ce priveşte lucrările solului şi de asemenea, datorită unei rotaţii a

culturilor ce permite rărirea activităţilor de îngrijire a patului germinativ de la un an la altul.

În ceea ce priveşte preţurile resurselor prezentate mai sus ele au suferit modificări influenţate atât

de rata inflaţiei, cât şi alţi factori ai mediului extern cum ar fi cei politico-economici afectaţi de

aderarea României la Uniunea Europeană. Evoluţia lor în cei trei ani supuşi analizei este prezentată în

tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 2.2 Preţul principalelor resurse - lei / u.m. -

Nr. Crt. Tipul de resurse U.M. 2010 2011 2012

1. Seminţe plante furajere kg 11.9 13.2 14.6

2. Îngrăşăminte chimice kg 1.41 1.9 2.28

3. Motorină litru 1.98 2.48 2.94

Evoluţia preţurilor urmează în cazul tuturor resurselor un trend crescător pe fondul unei creşteri

generalizate în economie, cauzată de mediul socio-economic foarte dinamic din ţara noastră în corelaţie

cu schimbările politice permanente. Se remarcă în special creşterea preţurilor la seminţele pentru plante

furajere în contextul unei agriculturi mai slab dezvoltate ce influenţează cererea de asemenea produse

în sens negativ. O altă cauză poate fi modificarea cursului de schimb valutar ce atrage după sine

majorări de preţ pentru produsele achiziţionate din import.

7

2010 2011 201202468

10121416

Figura nr. 2.2 Pretul principalelor resurse

Seminţe

Îngrăşăminte

Motorină

2.1.2 Principalele resurse pentru desfăşurarea activităţii în sectorul zootehnic sunt furajele

concentrate pentru porci şi pentru pasari. Acestea sunt amestecuri de substanţe nutritive după reţete

speciale pentru fiecare destinaţie: creştere porci de lapte, îngrăşare porci, îngrăşare pasari gestante,

producţie oua, etc.

Aceste amestecuri sunt achiziţionate de la firme specializate în producerea de furaje concentrate

şi cantităţile medii anuale necesare sunt cuprinse în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 2.3 Furaje concentrate necesare anual - tone –

Nr. Crt. Tipul de furaj 2010 2011 2012

1. Furaj concentrat pentru porci 1653.8 1914.6 2204.8

2. Furaj concentrat pentru pasari 1669.7 2049.4 2368.2

Aceste resurse materiale variază proporţional cu efectivele de animale şi cu randamentele dorite

în ceea ce priveşte laptele pe cap de vacă şi sporul de greutate în viu.

2010 2011 2012

1500

1700

1900

2100

2300

2500

2700

Figura mr. 2.3 Necesar anual de furaje

Furaje vaci

Furaje porci

8

Se observă din analiza tabelului şi a figurii de mai sus că furajele aprovizionate anual au fost în

creştere aflându-se într-o relaţie de proporţionalitate directă cu trendul efectivelor de animale şi sub

influenţa randamentelor mai ridicate propuse pentru sectorul zootehnic.

Preţurile furajelor au fost şi ele afectate de rata inflaţiei, însă creşterile acestora au fost mai mici,

nefiind afectate şi de variaţiile cursului de schimb valutar. Acestea se pot observa în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 2.4 Preţuri ale furajelor concentrate - lei/u.m.-

Nr. Crt. Tipul de furaj 2010 2011 2012

1. Furaj concentrat pentru porci 1.17 1.64 1.93

2. Furaj concentrat pentru pasari 1.89 1.07 1.41

2.2. Tipul şi gama mărfurilor oferite

Cele două ferme zootehnice din cadrul societăţii comerciala Ferma Lya oferă trei produse de

bază spre vânzare procesatorilor din zona de distribuţie: carne de porc în viu, carne de pasare şi de

pasare în viu, oua proaspete ce fac parte din gama sortimentală produse din carne şi respectiv, produse

oua proaspete. Toate produsele sunt livrate în condiţii de calitate aliniate la standardele europene,

animalele livrate în viu abatoarelor sunt certificate veterinar ca fiind sănătoase prin asigurarea

analizelor sanitar veterinare la zi, la fel si oualele sunt sanatoare si sunt certificate de veterinar conform

standardelor europene.

2.3 Aria teritorială vizată şi canalele de distribuţie

Aria teritorială vizată pentru vânzarea produselor este cea a judeţului Călăraşi şi zonele limitrofe

acestuia în general, dar pot fi livrate produse în toată ţara. Se preferă totuşi zonele ce nu depăşesc 300

de km ca distanţă, pentru a minimiza costurile cu tranporturile. Printre clienţii societăţii vizate se

numără procesatori precum: Aldis SRL, Korani Trading SRL, Maribo Prod Carn SRL, Maxicarn Prod

SRL, Calvet Impex SRL, Synergi Impex SRL, Lio Prest SRL, Napolact SA, Friesland România SA.

Despre canalele de distribuţie se poate spune că sunt foarte scurte, deoarece se stabilesc şi se

menţin relaţii contractuale direct cu procesatorii, singura verigă ce poate interveni între cele două părţi

fiind societăţile comerciale de transport marfă doar pentru cazurile în care clienţii nu deţin mijloace

proprii de transport. Spre exemplu, o parte din oualele produse în cadrul fermei de pasari se vinde către

9

un procesator ce deţine mijloace de transport specializate pentru a colecta zilnic cantitatea contractată

de oua, în jur de 3000 bucati.

Figura nr. 2.4 Aria principală de comercializare vizată

În ceea ce priveşte lăţimea canalului de distribuţie putem preciza că firma colaborează zilnic cu

trei procesatori de oua, lunar cu alţi doi de carne şi ocazional cu patru firme din domeniul procesare

carne. Aşadar canalul de distribuţie ar avea o lăţime de nouă firme la veriga clienţi, iar în cazul firmelor

de transport, intervin doar uneori două firme.

2.5. Logistica de distributie, respectiv transport, stocare, depozitare, manipulare şi fluxul

informaţional

În activitatea logistică se disting mai multe operaţiuni de bază şi de susţinere dintre care:

cumpărarea, transportul, gestiunea stocurilor, preluarea comenzilor sunt de bază şi depozitarea,

manipularea şi fluxul informaţional sunt de susţinere.

Cumpararea şi transportul de resurse materiale se desfăşoară sub atenta supraveghere a

administratorului care plasează comenzile şi asigură transportul mărfurilor achiziţionate. Furajele şi

îngrăşămintele sunt transportate cu mijloace asigurate de către furnizori, iar în rarele cazuri când acest

lucru nu se întâmplă, există relaţii contractuale ocazionale cu două firme de transport, care pot reacţiona

prompt la cerere. În ceea ce priveşte motorina ea este transportată în butoaie metalice din proprietatea

societăţii, transportate cu un mijloc propriu, doar în perioadele în care se efectuează lucrări de

10

întreţinere a solului. Seminţele pentru plante furajere sunt transportate de asemenea cu un mijloc de

transport propriu, de la punctul de desfacere al fabricii, până în zona de stocare.

Stocarea acestor resurse se face în spaţii special amenajate pe terenul deţinut de societate, în care

se păstrează condiţii optime pentru fiecare material în parte: îngrăşămintele şi motorina sunt ferite de

surse de foc în magazii cu sisteme speciale de ventilaţie, furajele au un regim special de umiditate şi

temperatură asigurat prin monitorizarea constantă a magaziilor, iar seminţele sunt depozitate la sol

pentru scurta perioadă până la cultivare.

Pentru depozitarea îngrăşamintelor, a motorinei, a furajelor concentrate şi a celor cultivate în

fermă s-a ales varianta magaziilor, deoarece s-a dovedit a fi cea mai eficientă din punct de vedere al

cheltuielilor de depozitare şi al termenului de compensare a investiţiilor.

În cazul produselor obţinute şi vândute de fermă, stocarea este relevant de analizat doar în cazul

oualelor.Ele sunt tinute in locuri si spatii amenajate special.

Animalele în viu sunt transportate la abatoare cu mijloace specializate de transport, închiriate

pentru perioada necesară. Determinarea cantităţii se face prin cântărirea mijloacelor de transport înainte

şi după încărcarea cu animale.

Manipularea animalelor atât la încărcare, descărcare, cât şi în interiorul fermei se face cu ajutorul

construcţilor metalice de ghidare, cu lăţimea de 70 de centimetri pentru porci, iar în cazul pasarilor

acestea sunt ghidate de garduri metalice montate pe rampa de încărcare a mijlocului de transport.

Toate aceste activităţi sunt monitorizate de către administrator şi efectuate de către angajaţii

departamentului tehnic.

Fluxul informaţional logistic presupune desfăşurarea următoarelor activităţi:

culegerea şi prelucrarea datelor;

analiza informaţiilor;

elaborarea rapoartelor necesare (de exemplu, situaţia onorării comenzilor, situaţia

stocurilor etc.);

stabilirea unor proceduri de stocare a datelor;

controlul fluxului de informaţii.

În cadrul societăţii comerciale analizate, aceste activităţi sunt îndeplinite de către angajaţii

departamentului de contabilitate şi de către administrator. Lipsa unui compartiment logistic dedicat

11

poate duce la o proastă desfăşurare a acestor activităţi, la pierderea de date sau la apariţia unor mari

erori de culegere şi prelucrare. Elaboararea rapoartelor necesare poate să lipsească uneori, iar stabilirea

eronată a procedurilor de desfăşurare a operaţiunilor logistice poate genera cheltuieli suplimentare

survenite din cauza lipsei de organizare a activităţilor.

Fluxul informaţional este aşadar întrerupt pe alocuri de faptul că operaţiuni ce trebuie corelate se

desfăşoară separat şi în final acest fapt dăunează activităţii si eficienţei societăţii, întrucât acestea

depind de buna desfăşurare a activităţii logistice.

În urma analizei efectuate se recomandă înfiinţarea unui departament logistic pentru corectarea

acestor deficienţe.

12

Capitolul al III-lea Proiectarea unui departament de logistică

Demersul proiectării şi înfiinţării unui departament logistic este justificat în primul rând de

dimensiunea exploataţiei şi de caracterul plurisectorial al activităţii acesteia. Având două sectoare

zootehnice şi unul vegetal, fiecare cu necesităţi specifice de achiziţionare, stocare, depozitare, transport

şi fluxuri informaţionale, apare necesitatea integrării tuturor acestor activităţi într-un singur

compartiment care să asigure buna funcţionare a departamentului tehnic în complexitatea sa şi prin

rezultatele fluxului informaţional să degreveze activitatea departamentului financiar-contabil în ceea ce

priveşte contabilitatea de gestiune şi anumite elemente din structura cheltuielilor şi a veniturilor.

Operaţiunile logistice sunt în momentul de faţă executate de către persoane nespecializate în

domeniu, ceea ce implică aproape în mod cert ineficienţa acestora şi deci efecte negative asupra

eficienţei economice a întregii societăţi. E drept că existenţa unui departament dedicat ar genera costuri

suplimentare cu personalul, însă prin specializarea acestuia şi prin activitatea sa, pe termen lung,

cheltuielile ar fi amortizate de economiile realizate în urma optimizării unora dintre activităţi.

Departamentul propus spre înfiinţare se va subordona direct administratorului şi va fi compus din

doi angajaţi ce vor avea atribuţii şi sarcini corespondente cu competenţele şi abilităţile deţinute, în

vederea operaţionalizării unei activităţi logistice eficiente.

Unul dintre angajaţi va fi însarcinat cu coordonarea activităţilor de achiziţie, transport, stocare şi

va fi responsabil cu colectarea şi prelucrarea informaţiilor referitoare la acestea. Celălalt angajat se va

ocupa de depozitarea şi manipularea bunurilor economice, va analiza datele referitoare la fluxurile

informaţionale, va întocmi rapoarte, va găsi soluţii viabile de rentabilizare a activităţii logistice.

O bună metodă pentru a reduce cheltuielile cu resursele materiale achiziţionate ar fi asocierea

într-un grup de producători, fapt care ar implica o poziţie mai avanjaosă în negocierea preţurilor, date

fiind cantităţile mult mai mari achiziţionate în grup, având ca rezultat o economie concretă de resurse

financiare.

În ceea ce priveşte activitatea de bază reprezentată de achiziţii, departamentul logistic va

planifica realizarea în timp a aprovizionării, prin urmărirea necesarului de aprovizionat, alegerea celor

mai rentabile surse de bunuri economice şi va evalua periodic performanţele furnizorilor.

13

Transporturile reprezintă un alt set de activităţi logistice, ce trebuie să asigure cantităţile necesare

la locul şi momentul necesar. Pentru aceasta angajaţii departamentului nou înfiinţat vor alege cele mai

adecvate mijloace de transport, vor evalua oferta de transport a firmelor specializate, vor selecta cel mai

bun ofertant, vor stabili şi comunica rutele de transport în urma programării acestora. Operaţiunile

menţionate anterior sunt esenţiale pentru a asigura existenţa resurselor la momentul dorit şi în locul

dorit, având în vedere că ferma operează cu organisme vii, ce imprimă un caracter deosebit de dinamic

activităţii. De asemenea în cazul transportului animalelor în viu este bine de ştiut că acesta poate stresa

animalele, ceea ce nu este de dorit şi din acest motiv trebuie utilizate metode cât mai adecvate pentru a

reduce influenţa acestui factor.

Corelarea planificării transporturilor cu gestionarea stocurilor de resurse este importantă

deoarece ruperile de stoc (în cazul furajelor, de exemplu), chiar şi pentru perioade scurte, afectează

buna funcţionare a fermei (prin pierderea sporului de greutate în viu pentru perioada ruperii de stoc). În

privinţa gestiunii stocurilor, printre activităţile principale realizate de logisticieni, se înscriu:

elaborarea politicilor privind stocurile de resurse materiale;

stabilirea mixului de produse din stoc;

determinarea stocului de siguranţă şi a nivelului de reaprovizionare.

Depozitarea este aşa cum am aratat şi în capitolul anterior influenţată de caracteristicile specifice

şi particularităţile resurselor depozitate. Principalele activităţi legate de depozitarea mărfurilor sunt:

alegerea amplasamentului depozitelor;

determinarea numărului de depozite necesar;

stabilirea configuraţiei depozitului;

amplasarea mărfurilor în spaţiul de depozitare.

Manipularea materialelor, dar mai ales a animalelor vii impune existenţa unor proceduri

prestabilite foarte clare în această privinţă, care să ţină cont de starea de agregare a resurselor, de

ambalajele lor, iar în cazul animalelor de minimizarea stresului la care acestea sunt supuse în timpul

operaţiunilor. Pentru manipularea lor în incinta fermei se folosesc deseori îndrumătoare de metal care

permit animalelor să meargă într-o singură direcţie şi sunt destul de late pentru a nu îl deranja şi în

acelaşi timp destul de înguste pentru a nu se poate întoarce, asigurând fluxul de animale în direcţia

dorită. Eficacitatea manipulării materialelor este condiţionată de următoarele activităţi:

alegerea echipamentelor de manipulare (manuale, mecanizate);

14

uniformizarea încărcăturilor (consolidarea unor ambalaje de dimensiuni mici într-o

încărcătură de mărime mai mare) prin paletizare şi containerizare;

introducerea/preluararea materialelor în/din spaţiul de depozitare.

Fluxurile informaţionale sunt o parte integrantă a sistemului logistic, care facilitează derularea

tuturor activităţilor de bază şi de susţinere. Disponibilitatea datelor actuale, suficiente şi relevante

contribuie la creşterea eficienţei deciziilor strategice şi operaţionale. În rândul principalelor activităţi pe

care le presupune funcţionarea sistemului informaţional logistic se includ: culegerea şi prelucrarea

datelor, analiza informaţiilor, elaborarea rapoartelor necesare, stabilirea unor proceduri de stocare a

datelor, controlul fluxului de informaţii.

Acestea sunt principalele operaţiuni logistice ce trebuiesc îndeplinite de către departamentul

dedicat, pentru a asigura eficienţa economică a activităţii. Ele se vor transpune în sarcini şi atribuţii

pentru noii angajaţi, a căror activitate va fi evaluată cel puţin o dată la şase luni de către administratorul

firmei sau persoane delegate.

Activitatea acestui departament va avea efecte benefice asupra departamentului tehnic prin

activităţile sale de bază şi departamentului financiar contabil prin activităţile legate de fluxurile

informaţionale.

15

Bibliografie:

Date informative si de analiza de la “SC Ferma Lya S.R.L”

Suportul de curs

16