Cafeaua

MIRCESCU SERGIUBURLACU RADU

Cafeaua....

"Cafeaua este aur pentru omul de rand si, ca si aurul, aduce fiecarei persoane sentimentul de bogatie si de noblete." (Seicul Abd-al-Kadir)

Inca din antichitate si pana in zilele noastre, cafeaua a avut un impact profund asupra stilului de viata din toate paturile sociale.

Cafeaua a devenit parte din viata noastra, ne este greu sa ne imaginam de multe ori cum ne-am putea descurca daca nu ar mai exista. Pentru multi dintre noi, o zi nu incepe niciodata decat dupa ce ne-am savurat cafeaua.

Ce este?

Cafeaua este o bautura de culoare neagra, obtinuta din boabe de cafea, prajite si macinate.

Boabele de cafea sunt fructele arborilor de cafea din familia Rubiacaeae, genul Coffea, cuprinzand aproximativ 80 de specii, cu doua varietati mai importante: Coffea arabica si Coffea canephora (Coffea Robusta), prima avand boabe de calitate superioara si fiind mai apreciata.

Calitatea cafelei depinde de varietatea folosita, de sistemul de cultura, de locul de cultivare, depozitare, prajire a boabelor de cafea, precum si de dozajul amestecului.

Arabica vs Robusta

Arborele de cafea

Fructele de cafea

Origine, istorie, legende...

Originea cafelei se afla pe continentul african, pe coastele Marii Rosii. La inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile estafricane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor.

Proprietatile stimulative ale cafelei au fost considerate de multi in acele timpuri, castigand o reputatie mistica, asociata cu preotii si doctorii. De aceea nu este surprinzator ca doua legende puternice au aparut pentru a explica descoperirea acestei boabe magice.

Prima legenda, considerata versiunea oficiala a genezei cafelei, isi are radacinele intr-o zona din Etiopia numita “Kaffa”, in secolul al IX-lea, si povesteste despre Khaldi (sau, dupa alta grafie, Khalid), un pazitor de capre, care a observat cum caprele sale deveneau neastamparate si energice dupa ce manancau

boabele rosiatice ale unui arbust ce crestea pe platourile inalte, specifice estului Africii. Chiar si in timpul noptii animalele erau voiaie si agitate. Foarte mirat, a hotarat sa guste si el din aceste fructe, constatand aceleasi efecte. 

Incantat de aceasta descoperire, Khaldi a dus fructele la o manastire din apropriere, unde calugarii au fiert fructele in apa obtinand un lichior amar dar aromat, foarte stimulator, numit qahwa, care alunga oboseala si somnolenta. De atunci calugarii au inceput sa foloseasca boabele pentru a putea ramane treji in timpul indelungilor rugaciuni islamice din perioada Ramadanului.

Khalid a comunicat si altora descoperirea sa, arbustul de cafea a inceput sa fie cultivat de arabi, care au rafinat progresiv procesul de consum, dupa ce au prajit si au fiert pudra astfel obtinuta.

Singura abatere de la versiunea oficiala a genezei cafelei o reprezinta povestea arabului yemenit Omar, care a fost izgonit de tribul sau si condamnat sa rataceasca prin desert si astfel sa moara de foame.

Mergand nicaieri prin pustiu si disperat ca va muri de foame, a inceput sa manance boabele unui arbust si chiar sa faca supa din ele. Aceste boabe i-a dat puterea sa invinga oboseala si sa ajung pana in orasul Moch. Planta si boabele sale au fost denumite Mocha, in cinstea acestui eveniment.

Incepand cu secolul al X-lea renumitul tamaduitor Avicenna administra cafeaua in chip de medicament, folosind bautura neagra ca tonic digestiv .

De asemenea, Etiopienii consumau o bautura care purta numele de “qahvah”, cu sensul de vin. Aceasta se obtinea prin fermentarea boabelor de de cafea in apa si miere.

Din Etiopia cafeua se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic placut.

Unii lideri religiosi au acuzat cafeaua ca fiind un elixir necurat, ce confera puteri diavolesti, numai ca, sub presiunea consumului curent si in curs de extindere in randul castelor dominante, si-au modificat radical conceptia, binecuvantand „darul dumnezeiesc“.

Pe filiera araba, bautura a devenit populara si la curtea otomana, prima cafenea – Kiva Han – deschizandu-se la Constantinopol in 1475. Curand, legea turceasca permitea unei femei sa divorteze de sotul ei daca acesta nu reusea sa-i furnizeze doza zilnica de cafea.

Kiva Han (Constantinopol)

Curand cafeaua a ajuns in intreaga Europa. La inceput, bautura era foarte scumpa si se gasea doar in farmacii, pana la

aparitia brusca a cafenelelor care au fortat scaderea preturilor pana la un nivel rezonabil pe care aproape oricine si-l permitea.

In al XV-lea secol Prospero Alpino, un fizician si botanist din Padova, Italia, a adus cu el cativa saci de boabe de cafea din calatoriile sale in Europa, unde cafeaua era denumita „vin arabesc” datorita puterilor sale stimulatoare.

Unii credinciosi italieni fanatici i-au cerut papei Clement al VII-lea sa interzica, prin edict, consumul cafelei, numai ca suveranul pontif a vrut mai intai sa deguste personal licoarea „demonica“, dupa care a spus: „Aceasta bautura este atat de delicioasa, incat ar fi un pacat sa-i lasam doar pe necredinciosi sa se bucure de ea!”

Pe la 1600, navigatorii venetieni importa masiv cafea, iar in 1654 Italia este deja impanzita cu cafenele.

Aproape concomitent, in 1607, licoarea ajunge in Lumea Noua, capitanul John Smith, fondatorul Virginiei si al orasului Jamestown, devenind un pionier si

in acest domeniu, ba chiar precedand metropola: la Londra, primele cafenele vor fi deschise abia in 1652. 

Aici, la 1688, Edward Lloyd inaugureaza un astfel de local, frecventat indeosebi de comercianti si marinari. Pe fiecare ceasca de cafea erau inscriptionate initialele TIPS (To Insure Prompt Service), ceea ce a dus la niste inventii istorice: bacsisurile date chelnerilor – (tips), dar si notiunea de asigurare in sens modern – insurance. Nu e greu de ghicit, cafeneaua s-a transformat rapid in Lloyd’s, prima companie de asigurari din lume.

Sfarsitul secolului al XVII-lea aduce cu sine noi cafenele, la Paris (1672), unul dintre primele cadouri pe care le primeste Ludovic al XIV-lea este un arbust de cafea, la Viena (1683) dupa asediu, turcii, infranti, lasa in urma lor saci intregi cu boabe de cafea. Kolschitzky, un polonez care traise în Turcia a obtinut un numar mare de saci cu boabe de cafea, hotarat sa deschida un magazin de cafea. La inceput,  clientii nu au apreciat prea mult bautura din cauza gustului amar, motiv pentru care Kolschitzky a schimbat putin gustul bauturii, adaugand lapte si miere, creand astfel prima cafenea din Austria cunoscuta sub numele de „Sticla albastra”. (Zur Blauen Flasche)

Mai conservatori, nemtii intarzie cu prima lor cafenea berlineza pana in 1721.

Secolul al XVIII-lea inseamna, in paralel cu dezvoltarea consumului, cresterea direct proportionala a productiei de cafea. In 1723, ofiterul Gabriel de Clieu aduce in Martinica, una dintre coloniile franceze din Caraibe, primele plante de cafea, pe care le cultiva aici din inalta porunca regala. (Dupa jumatate de secol, plantatiile vor numara aproape doua milioane de arbusti.)

Patru ani mai tarziu un ofiter portughez importa cafeaua in Brazilia, care se va dovedi un teren extrem de fertil, cafeaua devine in scurt timp una dintre resursele economice principale ale tarii. Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi.

Cafeaua devine din ce in ce mai la moda atat in Europa, cat si in America. Deja, la 1763, numarul cafenelelor de dincoace si de dincolo de Ocean este estimat la circa 7.000, dintre care 2.000 numai in Italia (intre acestea, faimoasele Café Greco de la Roma si Café Florian de la Venetia).

Café Greco (Via dei Condotti, Piazza di Spagna, Roma, Italia)

Café Florian (Piazza San Marco, Venetia, Italia)

Intre timp, nici celelalte puteri coloniale, sesizand amploarea fenomenului social care devenise cafeaua, nu stau cu mainile in san: olandezii incep cultivarea ei in Java si Batavia, iar englezii in Africa si in India. In timp, vor aparea un numar impresionant de soiuri, fiecare cu particularitatile sale, legate de aroma, buchet, aciditate si, evident, gust. In paralel, prelucrarea boabelor se diversifica, intr-un continuu efort de sofisticare a produsului final.

Astfel, ca prima etapa, boabele pot fi prelucrate la rece sau la cald, in mediu uscat sau umed, ba chiar sub jet de aburi. Ulterior, ele sunt prajite, iar pudra maronie astfel obtinuta poate fi fiarta in zeci de feluri. De asemenea, pudrele de la mai multe soiuri se pot combina in proportii felurite, marcile fiind apoi rebranduite dupa gustul, tot mai evoluat, al consumatorului final. 

In plus, cafeaua nu mai este bauta simpla, „neagra“, ci cu felurite adaosuri, de la zahar la lapte si la toate derivatele sale, in special frisca. Prototipul primului espressor apare si el in 1822, in Franta. Ulterior, italienii vor duce la perfectiune noul procedeu de preparare a cafelei, ei construind, la inceputul secolului XX, primele fabrici care produc in serie asemenea masinarii, mai intai unele cu functionare manuala, apoi noi si noi generatii, automate.

Primul espressor (1822)

Hills Bros, la 1900, incepe ambalarea in vid, iar chimistul Satori Kato obtine prima cafea solubila.

Un nou avant al consumului se inregistreaza in lume, mai ales in Statele Unite, imediat dupa 1920, in urma declararii prohibitiei alcoolului. Curand, America ajunge sa importe 70% din productia globala, iar, in al doilea Razboi Mondial, soldatii sai sunt primii care au inclusa cafeaua in ratia de zi cu zi.

Rationalizarea cafelei - America

Licoarea nu mai era de mult un lux, ci o necesitate cotidiana, pe care nu o mai putea ignora nimeni.

In Romania.....

In ceea ce priveste consumulul de cafea in Romania , informatii pertinente în acest sens ne-au lasat strainii care au ramas vreme mai indelungata in anturajul domnilor din Moldova si Tara Romaneasca: Paul de Alep (descrieri din vremea luiVasile Lupu: 1634 - 1653) si Matei Basarab (1632 - 1654) sau Anton Maria Del Chiaro, secretarul lui Constantin Brancoveanu (1688 - 1714), care a luat parte la numeroase festivitati la curtea domnului muntean. Cea mai simpla forma de tratatie la Curte era servirea cafelei, care se facea cu o ceremonie deosebita, dupa obiceiul turcesc.

Cafeaua se oferea uneori numai cu dulceata: in Joia Mare, dupa impartasanie, in ziua Sfintei Parascheva sau se bea uneori cu "vutca" (un fel de liqueur). Aceasta o servea mitropolitul, mai intai domnului muntean, apoi nobililor si in urma celorlalti. Dupa consumarea cafelei, mitropolitul facea plecaciuni in fata Domnului, apoi iesea, ceremonia fiind repetata de fiecare oaspete in parte.

Pe la 1667, chiar se vorbea pentru prima data in Bucuresti de o "cahvenea" tinuta de un fost soldat al palatului din Constantinopol. Localul se afla in apropriere de Biserica Doamnei.

Mai tarziu documentele pomenesc si de "cahveneaua" din Podul Beilicului (Calea Serban Voda) care nu era niciodata inchisa, nici macar pe timp de ciuma, pentru a nu-i supara pe oaspetii care poposeau aici.

Se spune ca pana si baile publice din Bucuresti din acele vremuri ar fi avut camere special amenajate pentru servirea cafelei.

Cel mai mare succes a fost inregistrat de cafeneaua polonezului Fiakolwski, care ii purta numele. Aceasta se afla pe strada Campineanu, in apropierea Teatrului National si avea toate calitatile pentru a determina pe oricine sa petreaca ore intregi in gradina frumos amenajata, ascultand muzica lautarilor, citind cele mai noi ziare si reviste franceze sau germane de la acea vreme. Fiecare client putea alege din cele trei saloane special amenajate pentru consumatorii de cafea, ceai sau ciocolata unde se delecta cu produse si momente speciale.

In vremurile noastre....

In vremurile noastre, pe piata mondiala cafeaua se situeaza pe locul doi, dupa petrol, in privinta importantei economice si alaturi de otel si cereale, printre materiile prime de export cele mai valoroase, situatia economica a multor tari producatoare de cafea depinzand aproape in intregime de exportul acesteia.

In SUA, unde reteaua de localuri Starbucks a devenit un fenomen socio-cultural national, cafeaua reprezinta deja o afacere de mai multe miliarde de dolari pe an, iar la nivel mondial cifra, se pare, se tripleaza.

Numai Brazilia produce anual in jur de 2 milioane de tone (2.179.270 tone in anul 2005), exportand mai bine de 90% din recolta.

Alti producatori reprezentativi sunt Vietnam (990.000 tone/an), Indonezia (762.006 tone/an), Columbia (682.580 tone/an), Mexic (310.000 tone/an), India (275.000 tone/an), dar si „tara-mama“, Etiopia (260.000 tone/an). 

Pahare cu celebrul brand Starbucks

In functie de conditiile climatice, producția mondiala anuala atinge peste 7 milioane tone anual, insa mai importanta decat cantitatea raman calitatea si unele particularitati legate de gust, miros, aroma ori aciditate. De aceea, tari cu productii ceva mai mici, cum ar fi Costa Rica, Nicaragua, Republica Dominicana, Kenya sau chiar Malawi ofera boabe care au mai mult succes decat cele din Brazilia, de pilda. 

In aceste conditii, se poate vorbi despre existenta a doua piete: una de larg consum, dominata de produsele in serie, standardizate, ale multinationalelor, si o alta, paralela, extrem de nisata, rezervata cunoscatorilor si alimentata de firme mai mici, insa specializate in produse de calitate ridicata (asa-numitele selectii de cafea, al caror pret poate fi si de 10-20 de ori mai mare decat al pungii clasice cu cafea macinata pe care o gasesti in orice supermarket).

Cafeaua este una dintre cele mai consumate bauturi la nivel mondial. In anul 2014, statisticile aratau ca, in lume, se serveau aproximativ 1,4 miliarde de cesti de cafea pe zi.

In ceea ce priveste Europa, finlandezii consuma anual 12,2 kilograme de cafea de persoana, danezii 9,4 kilograme, norvegienii 9,3 kilograme, suedezii 8,3 kilograme, germanii 7,4 kilograme italienii 5,6 kilograme, francezii 5 kilograme. In Romania, consumul de cafea este de circa 2 kg pe cap de locuitor in fiecare an.

Cea mai buna cafea din lume...

Produsa in Indonezia din excrementele mamiferului Zibeta Asiatica, un fel de pisica locala, cafeaua Kopi Luwak a fost declarata cea mai buna si cea mai scumpa din lume. Boabele recuperate din excremente se vind cu 600 dolari/kg iar cafeaua obtinuta se vinde in cele mai exclusiviste cafenele si restaurante de pe glob, iar acum aceasta intra si pe piata din Romania, unde se vinde la cutie de 80 de grame cu 250 RON sau la ceasca, 190 RON.

Efectele cafelei...

Efecte pozitive...

Substantele antioxidante din cafea (vitamine B, C, E) protejeaza celulele renale de radicalii de oxigen cancerigen, in comparație cu ceaiul verde la care nu s-a putut dovedi acest efect.

Se presupune un efect pozitiv si in boala Parkinson sau Alzheimer.Cafeaua este o bautura care nu contine calorii si contribuie la completarea

necesarului de substante minerale precum fierul, potasiul.De asemenea, cafeaua este un furnizor important de vitamine cum ar

fi niacina, riboflavina, piridoxina, vitamina E si vitamina C.Cafeaua stimuleaza pozitiv metabolismul prin efectului termogenic, o stimulare

de a arde grasimile din corp, datorita cafeinei. Consumul de cafea, poate contribui la pierderea in greutate sau la mentinerea ei la un anumit nivel.

Cafeina are proprietatea de a activa combustia lipidelor din corp si de a contribui prin aceasta la aportul energetic al organismului. Cafeina creste nivelul adrenalinei, mareste tensiunea musculara si capacitatea de contractie a muschilor. Studii recente arata ca inaintea intrecerilor sportive, consumul de cafea are efecte pozitive asupra performantelor si in plus, cafeina stimuleaza respiratia, volumul pulmonar fiind exploatat mai eficient.

Cafeaua faciliteaza digestia datorita efectului stimulent al cafeinei si elementelor sale, stimuleaza secretia acidului gastric si al bilei.

Efecte negative ...

In cazul consumului abuziv de cafea sau alte bauturi care contin cofeina pot sa apara urmatoarele efecte negative:

tahicardie neliniste  tremor  nervozitate stari de panica insomnie anemie

o stare usoara de dependenta, in lipsa cafelei pot sa apara dureri de cap

Compozitia chimica a cafelei espresso (100g)Apa 95,40gProteine totale 0,40gLipide totale UrmeColesterol AbsentGlucide disponibile 0,60gFibre alimentare AbsentAlcool AbsentFier 0,20mgCalciu 6,00mgSodiu 2,00mgPotasiu 251,00mgFosfor 17,00mgZinc 0,20mgTimanina (vit.B1) UrmeRiboflavina (vit.B2) 0,02mgNiacina (vit.B3 sau PP) 1,90mgVitamina C AbsentPiridoxina (vit. B6) UrmeAcid folic UrmeRetinol AbsentVitamina E UrmeVitamina D AbsentEnergie 4 kcal

Continutul de cafeina in produsele alimentareCafea 150 ml 60-150 mgCafea, decafeinizata 150 ml 2-5 mgCeai 150 ml 40-80 mgCiocolata calda 150 ml 1-8 mgLapte cu ciocolata 225 ml 2-7 mgMountain Dew 355 ml 55 mgCoca Cola 355 ml 64 mgPepsi Cola 355 ml 43 mgRed Bull 250 ml 76-80 mg

7-Up 355 ml -Sprite 355 ml -Kit Kat 1 baton (46g) 5 mgCiocolata neagra 1 baton (41 g) 31 mg

Trezeste-ti simturile la o ceasca de cafea... in jurul lumii

Italia

In primul rand pentru a face un expresso, de orice fel iti trebuie expresor de cafea. Foarte important este si modul de servire al cafelei, intotdeauna se serveste cu un pahar de apa si un biscuite sau un piscot.

Iata cateva retete de cafea:

Ristretto Despre Ristretto se spune ca mai scurt de atat nu exista.

Ingrediente: Cafea proaspat macinata (expresso) , zahar (alb sau brundupa preferinta). Volumul pentru un ristretto ideal este de 20ml.

Espresso lungoEspresso lungo se prepara din aceeasi cantitate de cafea, insa se pune mai

multa apa. Volumul ideal este de 33ml. Se serveste cu un pahar cu apa langa.

CappuccinoEste servit intr-o ceasca de marime medie cca. 140ml. Avem nevoie de

un expresso, praf de cacao, lapte si spuma de lapte calda. Se toarna laptele, se aduga spuma de lapte. Laptele si spuma trebuie sa fie cca. 100ml.

Ceasca se pune sub expresor si se toarna cafeaua sub presiune, cca. 30ml. Spuma de lapte ridicata la suprafata se decoreaza apoi cu praful de cacao.

CaffelatteCaffelatte se prepara din ½ cantitate lapte si ½ cantitate de expresso.Spre deosebire de capuccino si machiatto, cand preparam caffelatte

mai intai punem cafeaua si apoi turnam laptele. Cantitatea difera demarimea paharului in care se serveste. Caffelatte nu are spuma.

Irlanda

Irish coffeIrish coffe este o bautura clasica pentru zile friguroase in care

dozele sunt adaptate volumului corect de espresso. Cum se face un irish coffee: avem nevoie de 30 ml espresso, 60ml irish

whisky, 2 lingurite de zahar brun, 20ml frisca lichida proaspata.Amestecati usor frisca in shaker. Incalziti whisky-ul si zaharul direct in

pahar. Turnati espresso si apoi frisca lasand-o la suprafata (daca estenecesar folositi o lingurita). Decorati cu praf de cacao.

Austria

Capuccino vienneseCapuccino viennese este un espresso la care se adauga un amestec de

lapte si spuma de lapte, frisca, iar pe deasupra se pudreaza cu cacao.Avem nevoie de un espresso de 20ml, 65ml amestec de lapte si spuma de

lapte, 20ml frisca neindulcita. Se va folosi ceasca pentru cappuccino dar cu mai putina spuma de lapte pentru a compensa volumul de frisca.

Turcia Cafeaua turceasca

Cafeaua turceasca se prepara la ibric, este tare si aromata. Se pune intr-unibric cate cesti de cafea vrei sa prepari, plus inca jumatate de ceasca care se pierde prin fierbere. Pentru fiecare ceasca de apa se pune o lingurita cu varf de cafea si zahar dupa preferinte. Se amesteca continutul si se lasa pe foc pana aproape sa fiarba. Se ia ibricul de pe foc, deoarece cafeaua se umfla si imediatda prin dinafara.Se ia cu o lingurita spuma de desupra si se toarna in fiecare ceasca (de marimemedie-mica), apoi se toarna cafeaua. Fiecare ceasca trebuie sa aiba acea spuma care ofera o aroma deosebita cafelei.

Deoarece cafeaua turceasca nu se face la filtru, inainte de a se consuma trebuie lasata cateva minute pentru ca zatul de cafea sa se aseze.

Arabia Cafeaua arabeasca

Cafeaua arabeasca se face la ibric, asemanatoare cu cea turceasca insa difera ingredientele.

Cafeaua arabica este un amestec de cafea si ierburiaromate. Pentru cafeaua arabeasca avem nevoie de 3 cesti de apa, 3 lingurite de cardamom (sau ghimbir macinat), 2 lingurite de cafea arabica si un sfert de lingurita de sofran (optional) .

Se incalzeste apa pana sa ajunga sa fiarba, se pune cafeaua, se ia de pe foc si se lasa sa se aseze cafeaua 5 minute. Se pune cardamomul sau ghimbirul si sofranul peste cafea, se amesteca si se mai fierbe inca o data. Se serveste calda.

India Madras

Madras este cafeaua traditionala indiana (facuta din radacina de cicoare sau cu continut de cicoare), preparata si servita intr-un filtru special din otel inoxidabil. Acest filtru are 2 recipiente, unul perforat in care se pune cafeaua de cicoare iar celalalt in care se pune apa.

Mod de preparare pentru o ceasca de cafea: Se fierbe ¼ de ceasca de apa in recipeintul pentru apa. Deasupra acestui recipient se pune cel perforat in care se adauga intre ½ si 2 lingurite de cafea de cicoare. Separat se fierbe ¾ de ceasca de lapte peste care se adauga cafeaua in clocot. Acestamestec se serveste , de prefetat tot intr-un recipient din otel inoxidabil.

Filtrul care contine amestecul de cafea si lapte se ridica la cativa centimetrii desupra si se toarna usor continutul in cana, astfel incat sa se formeze spuma in timpul turnarii. Se serveste fierbinte.

Brazilia

CafeizhinoCafeizhino este cafeaua specific braziliana, neagra si foarte tare care se ofera in semn de ospitalitate si se spune ca este nepoliticos sa o refuzi.

De obicei se ofera gratuit in restaurantele braziliene dupa masa. Ei o servesc black, fara zahar si fara lapte in cesti mici. Seamana foarte bine cu ristretto italian, doar ca se face din cafea braziliana.

Mexic

Cafeaua mexicanaCafeaua mexicana se face la filtru si avem nevoie de scortisoara, zahar, sirop de ciocolata si vanilie. Se pune cafeaua mexicana macina in filtru impreuna cu scortisoara (dupa gust). Dupa ce se face cafeaua la filtru se agauga sirop de ciocolata, lapte si zahar si se amesteca pana se topeste zaharul. Se agauga apoi vanilia si se serveste decorata cu betisoare de scortisoara.

Stiai ca?..

Cafeaua este cea mai populara bautura din lume, dupa apa Cafeaua este cel mai utilizat produs din lume, dupa petrol La cumpararea unui parfum este indicat sa ai la tine putina cafea, pe care sa

o mirosi in 'pauzele' de testare a mai multor parfumuri. Astfel, simtul olfactiv va fi readus in stadiu neutru si vei simti mai bine aroma fiecarui parfum

Atunci cand infloreste, copacul de cafea are peste 30.000 de flori albe, insa acestea rezista maximum 48 de ore

Cafeaua se afla pe lista celor mai cunoscute mirosuri, alaturi de bere si unt de arahide

Indiferent ca e vorba de boabe, de cafeaua macinata acasasau de cea cumparata la pachet, vidata sau macinata in prealabil, cafeaua trebuie pastrata in recipiente inchise ermetic, la o temperatura constanta, la racoare si ferita de orice sursa de lumina. Atentie: nu pastrati cafeaua la frigider, pentru ca in momentul in care o scoateti pentru a prepara o ceasca, se produce condens in recipientul in care o pastrati

In lume se consuma peste 1.4 miliarde cesti de cafea pe zi

Concluzii...

In zilele noastre, cafeaua este cea mai populara bautura pe glob, iar in ultimele trei secole, 90% din toti oamenii care traiesc in lumea occidentala autrecut de la ceai la cafea. Cafeaua este potiunea magica ce ne trezeste dimineata si aduga un plus de savoare vietii noastre. Ea este binevenita si o putem savura in familie, cu prietenii, vecinii si, de ce nu, virtual ?

“Cafeaua trebuie sa fie neagra ca noaptea, tare ca moartea dar dulce ca iubirea”, spune un vechi proverb turcesc.

Surse:

1. http://www.ico.org/ (International coffee organization) 2. http://viataverdeviu.ro/consumul-de-cafea-placere-sau-durere/ 3. Totul despre cafea: cultivare, preparare, retete, aspecte culturale4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Cafea 5. http://www.descopera.ro/cultura/928970-enciclopedia-moderna-a-boabei-de-

cafea6. http://www.umfcv.ro/efectele-consumului-de-cafea-asupra-sanatatii 7. http://www.cafea.ro/ce-este-cafeaua/ 8. http://www.descopera.ro/cultura/928969-istorie-cu-parfum-de-cafea 9. http://specialitycoffee.ro/content/12-cercetarea-aspectelor-socio-culturale-

cu-implicatii-in-consumul-cafelei10.https://stefanteris.wordpress.com/2013/03/05/cafeaua-noastra-cea-de-toate-

zilele/11.http://www.hrhiggins.co.uk/blog/2012/02/

brewing_coffee_a_short_history_part_three/12.http://www.coffeecrossroads.com/coffee-history/u-s-coffee-rationing-in-

world-war-ii13.http://www.starbucks.com/ 14.http://www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/coffee/ 15.Cafeaua, Enciclopedia alimentelor16.Aproape totul despre cafea, Mariana Vinereanu